I. Instalatii sanitare Capitolul 3 Instalatii de canalizareFE cavitotr 3: Instalatii de canalizare Apele uzate provenite din uti in sco- Puri menajere, igienico - sanitare sau industriale, precum si apele meteorice (pluviale), sunt colectate, transportate ‘i evacuate intr-un bazin natural (au, lec ‘sau mare) numit emisar, cu ajutorul instalatiior si reteletor de Canalizare. In functie de gradul de poluare a ape- lor uzate, penivu reintroducerea lor in c= cautul apelor naturale, n concitile respecte mmasurlor de protectic a mediulsi ambient, ‘precum si in scopul recuperarii anumitor substante utile (grSsimi, ule’, substante ‘minerale etc), instalatile de canalizare se prevad aparate si ulilaje pentru depo- luarea apelor uzate, grupate in statii de epurare, Curgetea apelor uzate in conductele de canalizare este cu nivel liber astfelincat Presiunile se exprima in scar ma~ ometrica (suprapresiuni fata de pre- siunea atmosferica considerata ca origine si egalé cu py=101825 Nim?=1,01325 bar in scara absoluta a presiunilo) 3.1. Caracteristicile apelor uzate si normele de protectie a mediului 3.1.1. Caracteristicile apelor uzate Dupa gradul de imouriicare si prove: ‘ienta lor, apele uzate sunt = uzate menajere, rezultate din utlizarea pei potabile la obiectele sanitare (cazi de baie, lavoare, dusun, chiuvete etc,) am- plasate in clidir civile, social - culturale, industriale, agrozootehnice etc.; ~ uzate industriale, provenite ‘din uti lzarea apelin procese tehnologice, si care ptf ape conventional curate, de exemplu, cole utizate la crea agregatelor, la con” dltfonarea aoruiul etc; ape uzate ndustiaie cu impuritti de provenienta mineral, or- ganic sau cu continut de substante chimice agesive: ape rezuttate din sista cerea nevolor tehnologice propri ale aimen- {erllor cu apa sau ale statilor de epucare: = meteorice, provenite din precipitati atmosferice (ploi, topirea zapezilor, a gheturilor etc); = de drenare sau de infiltrate, care sunt colectate cu ajutorul drenurilor. Principalele caracteristici ale apelor zate sunt: ~ turbiditatea, care reprezinta continu tul de materi in suspensie; apele uzate ‘menajere au, in general, turbiditatea de 400...500 grade in scara slice (un grad de turbiditate corespunde prin com- paratie, unei emulsii etalon avand 1 mg ulbere de silice fin divizata in 1 am? de apa distlat ~ culoarea, oxprimata in grade de cu- loare: apele uzate proaspete au culoarea ‘cenusiu deschis, iar prin fermentarea ‘materilor organice din apa capata 0 cculoare mai inchisé: = mirosul, care pentru apele uzate proaspete este aproape inexistent; ape- le in curs de fermentare au un miros pronuntat; + temperatura apelor uzate este cu 2...8 °C mai ridicata decat a apelor de alimentare si influenteaza direct proce- sole de epurare; = materille solide totale din apa uzata reprezinta continutul de materi solide in Suspensie si dizolvale in api; concentratia lor se exprima [mg/l; + materile solide organice dizolvate in apele uzate exprima gradul de imourii- ‘are organic a acestora si pe baza cconcentratiei lor [mg/l] se dimensiones 2A treapta de epurare biologica: + oxigenul dizolvat (O;) so gaseste in apele uzate in cantitati mai mari sau mai mici in functie de gradul lor de po: luare ~ consumul biochimic de oxigen fa 5 zie (CBOs) exprima gradul de impurficare a apelor uzate cu substante organice; cu cat valoarea acestuia este mai mare cu alat apa este mai murdara: = consumul chimic de oxigen (CO) ma soara continutul de carbon din materi coxganice existente in apele uzate menajere prin stabilirea oxigenului consumat de bicarbonatul de potasiu in solute acida: azotul liber aledtuit din amaniac liber, azot organi, nts sinitra, reprezinta un indicator al substanfelor orgarice azotoase continute in apele uzate; + acizi volatil indica evolutia fermen- tarli anaerobe a apelor uzate; pentru apele uzate menajere in cazul unei Dbune ferment, acizivolatili exprimatl in acid acetic trebuie sa fie de circa 200...300 mg grasimile si uleiurile vegetale sau ‘minerale, in cantitti mari forreaza o pe- licula pe suprafata apei, care poate im- Piedica aerarea, produce colmatarea fi trelor biologice sau inhiba procesele anaerobe din bazinele de fermentare; 25, oxi- dare aeroba: ~ putrescibiltatea indica posibiltatea ca © apa uzata s8 se descompuna mai re- pede sau mal Incet; stabilitatea este in- versul putrescibiltati = proprietatile biologice exprima con- Ccentratia diferitelor tipuri de bacterii con- tinute in apele uzate pe baza carora se poate aprocia gradu de impuriicare a ape! Si perioolul de infectare; absenta bacterilor 1. Instalatii sanitare Pent acelas dlametru al conduct! or- zontale colectoare de canalizare , la 0 ‘pant minima de montare corespunde o vitezd minima de curgere a apei, la care toate substantele in suspensie pot {i antrenate, numité viteza de autocuratire ‘a conductel si care este mai mare decat viteza de sedimentare a suspensillo, la © pant maxima, corespunde o viteza ‘maxima de curgere a apei peste a care valoare se produc procese abrazive (de eroziune) a conductei Pentru a asigura o functionare sigura ‘i 0 exploatare rationaia a instalatiei de canalizare menajera, viteza de curgere a ‘ape! prin conductele orzontale (colectoare) twebuie s& fie mai mare decat viteza minima de autocuratire care este de 0,7 rms pentru conducte Gn font de scugere, poietiln’, polpropilend si PVC si mai mic ecat viteza maxima care este de 4 mis; deci: 0,7 ved [mvs] Pantele normaie gi minime de montare Fig. 3.3.3. Curgerea apei uzate | menajere in conducte verticale | (coloane). I Instalatii sanitare ale colectoarelor orizontale de canalizare a apelor uzate menajere au valori cere, in functie de diametrele acestora Tinto conducta orizontala de canaliza- re avand diametrul di panta / de mon- tare date, viteza v de curgere a apel poate 88 creasca sau $2 scada in functie de cresterea sau scdderea debituiai q de apa evacuat, care se determina cu relatia: qz=Av [m/s] 635) in care A reprezinta aria sectiuni trans: versale a curentului de apa in conducta de claret 4, iar viteza va ape este dat de relatia (8.3.3), La alegerea traseelor colectoarelor or- zontale de canalizare a apelor uzate menajere, se recomanda urmatoarele: ~ in elddirile cu subsol, in care tase- ‘ele sunt accesible, se reduce la minimum umérul de iesiti ale conductelor de canalizare din cid ~ reducerea la minimum a numarului schimbarilor de directie; ~ racordarea coloanelor la colectoare ‘sub un unghi de maximum 45°; = evitarea montarii conductelor ori- zontale de canalizare in pardoseala, sub utilaje: evitarea utiizri ramifcatitor duble pe orizontala, La clade far subsol, amplasate in te- renuri normale, se admite ingroparea in ‘pamant sub pardosealé, a conductelor de canalizare, cu trasee cat mai scurte, ‘ara schimbari de drectie, cu posibilttt de interventie pentru desfundare Schimbarile de directie sub un unghi de 90° se pot realiza folosind doua cu be la 45° montate succesiv jn scopui controll functionai sia in- terventiei in caz de Infundare in timpul coxploatari, pe conductele orizontale de canalzare se prevad piese si dispozitve de curative, la schimbari de direct, in unctele de ramificatie greu accesibile pentru curatirea din alte locuri, precum ° | | Fig.2.3.4. curgerea cw nivel liber in| conducte orizontale (colectoare) de canalizare: |a- sectiune transversal prin conduct 'b - definirea pantei de montare: 1 conduct; 2 - apa uzata menaierd: ___3-gare.|. Instalatii sanitare Capitolut 3: Instalatii de canalizare qi si pe trasee rectlini lung. Tuburile de curétire (fig. 3.3.5) se am- plaseaza in aga fel Incat sa fie posibila curatzea conductei In ambele sensu Conductele suspendate sub tavanele Incaperior foloste, se curata printr-un cot ‘cu capac (fig. 33.50), pentru a se evita, la curitire, scurgerea apelor uzate in Incpetle de sub colectoarele do canalvare. In subsol, piesele de curative se mon teaza pe conductele amplasate in spa- tile comune sau in spatile apartinand beneficiarior pe care i servesc. Pozitia conductelor orizontale de ca- nalizare, fata de conductele altor insta~ lati, precum si distantele minime fat de acestea, vor fi conforme cu prescriptile Jn vigoare, dupa cum urmeaza: fala de instalatile electrice, conform \Normativului pentru proiectarea gi exe- ‘Cutarea instaatilorelectice la consumator ‘cu tensiuni pana la 1000 Vea si 1500 Veo” FTI TC MS GRAZ 2 2 4 | Fig. 3.3.5. Tuburi,piese si | dispozitive de curatire: la - piesa de curative (pozitie vertical, [pentru coloane); b - pies de curate Imontati pe o conduct arizontalé de cane| lizare; ¢ ~ cot cu capac pentru curétire; \d = idem, reprezentare schematics: 1 - piesd de curatire; 2 - capac: 13 - colactor orizontal; 4’ prelungireal lcolectorului orizontal; § - cot cu capac| pentru curatir, “17; - fat de instalatile de gaze, conform -Normativului pentru proiectarea si exe- Cutarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale” - 16. La trecerea conductelor de canalizare prin subsoluri avand adaposturi de apa- rare civila se respect prevederi din “Normele tehnice privind proiectarea si executarea adaposturilor de aparare civld in subsolurle ckidetlor noi" - P102. Se recomanda evitarea montarii con- uctolor de canalzare in spati a clvor tern peratura scade sub 0°C; daca acest icra ru este posibil, se iau masuri speciale contra inghetulu Se eviti trecerea conductolor orizon- tale de canalizare prin rosturile de tasare = dilatare ale constructor separate prin pereti jn cazurile cand aceasta nu se poate evita, se admite trecerea conductelor umai in subsoluri, Iudndu-se masuri pentru impiedicarea distrugerii conduc telor ca urmare a tasirilor certe ale con: structilor, prevazandu-se golur care vor fi mai mexi decat diametrul exterior al con- uctelor cu 10...15 om, conductele mon- tandu-se la partea inferioard a acestora La trecerea conductelor orizontale de canalzare prin elemente de construct care ‘au rol de siguranta la foc (peret si plan- ‘soe) se iau masuri de protectie necesare (piese de trecere, de etansare etc.), asigurandu-ce limita de rezistenta la foc prevazut prin norme, * Soluti tahnice speciale de canalizare a apelor wzate menajere. Pentru utlizarea rationala a apel, in condi igienico ~ sanitare si de confort sporit, au fost realizate aparate si dispozitive atasate obiectelor sanitare, care au imbunaitalit solutile tehnice traditionale de evacuare a apelor uate prin retelele de canalizare, Pompa de evacuare a ‘apelor wzate: 1 ~ closet racordat fa pomp de evact| lore: 2 rezervru co pa al closet [5 pompa de evacuare a apelor uate [ricopropulsny 4 ~racorda closet la pompa do evacuare a apelor uzate' i Sracord pentru apele trate de la Imasina de eplat ue: 6 - acord perky lapele uzate de la masina de spéla Nase: 7- conduct de evacuare a apelr| luzate dela pompa de evacuare Evacuarea apelor uzate de la masit le de spalat vase sau de spalat rufe se poate realza cu pompe cu debite de circa 50 min fig. 3.3.6) care asigura refularea ‘pei uzate, in coloana,printr-o conduct ‘cu diametrul de 40 mm, la 0 distanta de 40...50 m pe orizontalé si 3,5...4 m pe vertical. Avand dimensiuni de gabart redu- ‘se, pompa poate fi amplasata in spatele vvaselor de closet, sub spalitoarele de vase do bucdtarie etc. Evacuarea apelor uzate menajere cu astfel de pompe conduce la schimbarea configuratie i solutilr con- structive ale retelet intericare de cana zare, Amplasarea coloanelor de canaliza- re nu rai este condiionata de amplasarea biectelor sanitare, a masinilor de spalat vase sau a masinilor automate de spalat rufe. in plus, numérul de coloane de canalizare a apelor uzate menajere se poate reduce considerabil Evacuarea apelor uzate de la vasele de closet se poate asigura cu ajutorul Lunor micropulsoare (fig. 3.3.7) care for~ meaza un ansamblu compact, mono- bloc si multifunctional. Micropulsorul aspira in 3 secunde apa uzata (inclu- siv fecale, hartie etc., pe care le dezin- tegreaza) si o refuleaza la presiunea de 1 bar, intr-o conducta racordat la co- Joana de canalizare. Aceasta conduct poate avea lungimea de 40...50 m pe orizontalé si de 4..6 m pe vertical Consumul de apa pentru spalarea clo- setului este de 3,5 I pentru o utiizare, ‘cea ce conduce la 0 economie de cca 30 000 1 apa, pe an, pentru o familie cu 4 persoane, comparativ cu consumul de apa penivu un closet standard. 3.3.1.2 Conducte de ventilare natural ‘a rejelei de canalizare a apelor uzate ‘menajere Ventilarea naturala a reteleiinterioare de canalzare a apelor uzate menajere este necesard pentru asigurarea regimului de curgere a ape! uzate cu suprafat libera si pentru evacuarea gazelor nocive (rau mirositoare, toxice sau otravitoare) Fig, 3.3.7. Schema instalatiei de ccanalizare dintr-o cladire avand iclosete echipate cu micropropulsor.1. Instalatii sanitare Ea Capitolul 3: Instalatii de canalizare degajate din apa uzata si se realizeaza cu tiraj natural, ca urmare a diferente! de nivel pe initimea coloane’ sia diferentel de densitate intre gaze si aerul exterior. Trajul este mari prin actiunea vantului in sectiunea de evacuare a gazelor din co- loana, in atmostera. ‘Conductele de ventilare a retele inte- rioare de canalizare pot fi : principale, ssecundare sau auxiliare (suplimentare). Conductele de ventilare principal (fig. 3.3.1) sunt pretungiri ale coloanelor de scurgere pana deasupra acoperisu- lui sau terasei, executate din conducte din _acelasi material ca gi coloara. In sectisnea de iesire a gazelor nacive in atmosterd se prevad ciciuli de protectia, pentru a Iimpiedica patrunderea apei, z8pezii etc. {in interiorul retelel. Ventilarea principala fa coloanei de canalizare se realizeaz atunci cand la 0 coloana sunt racordate un numar mai mic de 4 obiecte sanitare si cu conducte scurte de legatura. Conductele de ventilare secundara (fig. 33.8) se prevad in mod obligatoriu pent: = conductele orzontale care servesc mi imum 4 puncte de evacuare a apei uzate si au un grad de umplere mai mare de 0,5, la 0 lungime mai mare de 40 m, masuratd de la coloana verticala ‘pana la ultima legaturd a unui punct de evacuare a apei uzate; = conductele orizontale la care sunt ra- cordate cel putin 4 closete, ‘Conductele de vente secuncerd a re- telei interioare de canalizare a apelor Uzate menajere se pot realiza: = cu coloana de ventilare separata and deasupra terasel sau acoperisulul ~ prin racordarea la 0 alta coloana de ventilare vacina; ~ prin racordarea la 0 coloana de eva- ccuare a apelor uzate menajere prelungita ‘cu conducta de ventilare principala. acordarea conductelor de ventilare se- ——— 1 cundara la coloanele de evacuare a ape- loc uzate menajere se face sub un unghi ‘asculit, cu varful in sensul curgeri, pentru a impiedica patrunderea, in conducta de ventilare secundard, a apei uzate provenit de la unele obiecte sanitare si- tuate deasupra acestei conducte. in cazul racordarit la aceeasi coloana a unui numar de 4 obiecte sanitare am- plasate fa acelasi nivel al cid, conducta de ventilare secundard poate fi eliminat’, prin montarea, Tn punctul de racord la Ccoloana, a une’ piese speciale (fig. 3.3.9) Conducta de ventilare auxiliara (supii- ‘mentara, fig. 3.3.10) se prevede la cli- dirie inalte, la care coloanele de curgere depasesc 45 m inaltime. Coloana de ventlare aundia’ duibleaza coloana de cur- {gore a apel uzate menajere, pe toat’ inal- timea cladiri si se leaga la aceasta, cel putin, 0 dat la 3-4 nivelur, Toate coioanele de ventilare auxiliard se prelungesc deasupra terasei sau acoperisului, cu maximum 0,50 m, cu conducte din font de scurgare si se prevd cu cAciul de ero tectie. Conductele de ventilare ale retotei in- terioare de canalizare a apelor uzate menajere, care ies deasupra teraselor in vecinatatea ferestrelor sau a altor des- chideri, legate de incaperi cu ultizare curenté, se prelungesc deasupra acestor deschideri cu 0 indlime de 0,50... 1,50 m. Pentru evacuarea gazelor rau mrositoa- re din incaperile de W.C. lipsite de ven- tare naturald sau mecanica se utlizeaz aeratoare cu care se doteaza echi- pamentele sanitare. Rezervorul de apa pentru spalarea closetuiui este dotat cu un ventilator care aspira gazele nocive si le rofuleaza fie direct in atmosfera, print-o conducta de evacuare, fie, mai intai, printr-un fllru cu cdrbune activ, care retine mirosuril, si apoi gazele refuleazé in exterior (fig. 2.3.11). Actionarea moto- ‘Ulu elect al ventiatoruui se face ma- ‘ual prin intrerupatorul limpit electrice fe urinat cu cae esto cuplt.Durata unui |e 929, pod speci do rocorda cece amen |Fig. 2.3.10, Schema ventiériiauxiiare [steele de cantare [1 coloana de curgere: 2 - conduct Irincipala de venlare: 3 - conduct lusliara de ventlare: 4 ~ piesa del curve 5 - conduct colectoare; 6 ~ col capac pentru curate | Se _spos) aed i Fig. 3.3.8. Ventilarea secundara -eonducta de ntilare secundara Tree 2 Fe, UFy Fo! 9 A 2S sa Ws 22 Fico Fim 97 a instalafiei de canalizar 1 coloand de scurgere: 2 si 3 - conducte de legatura de la obiectele sanitare fa coloana; 4 - coloana de ventiare \secundara; § - conduct de ventilare principald: 6 - piesa de curatire; 7 - caciula de protectie a conductei de ventilare; 8 - analizare exterioara.I. Instalatii sanitare Capitolul 3: Instalatii de canalizare | 183] Ciclu de functionare a ventilatorulul este reglabila de la 3 la 15 min. 3.3.1.3 Racordarea instalafilor interioare de canalizare a apelor uzate la rfeaua exterioara de canalizaro Instaatile interioare de canalizare a ape- lor uzate menajere se racordeazs la re- teaua exterioara de canalizare prin inter- mediul caminelor de racord, numite cae mine de viaitare. in terenurile normale c&minele de ‘cord se amplaseaza, fata de cladie, la distanta minima de 2 m si maxima de 10 m. In terenurile sensibile la umezire, clminele de racord se amplaseaza tinand seama de prevederile ,Normativului pentru proiectarea si executarea Constructilor fundate pe terenuri sensible la umezire*, P 7. Racordarea conductei principale de canalizare interioard a apelor uzate me rake la cdminul exterior tebuie realizata astfelincat cota minim de amplasare a ppunctelor de consum al apei si fie dea- supra nivelului maxim Nmax al apei din canalizarea exterioara (fig. 3.3.1} deoa- rece, in caz contrar, apare pericolul reluéri ape din reteaua exteroard de cana lizare prin obiectele sanitare, in interiorul cladiri, provocand inundarea acesteia. Acoasta situatie poate s4 apara si in timpul unor ploi de intensitate foarte mare (chiar daca sunt de scurta durata), cand reteauaextercaré de canalizare rt in regim de curgere sub presione. Pentru a evita acest pericol se pot dopa ctrte slut tegen func de Dantcuaritaile constuctesespectve 0 solti este de a amplasa obiecte- le sanitare din subsol ast incat cota Ns 8 capaci sifonuti de pardoseala 8 fe deasupra nivelului maxim al apei ain ‘amin oxtrer sau dea vel wot (ig, 83.12) Racordarea acestor obwecte saniare se face print-o conducta. de ‘evacuare legal la Conducta de racord i ‘canalizaren exteroard Dac’ solua propusi mai sus nu poa- te reaizata dn motive de orn constuc: tv, 38 poate separa installa do canalzare a obiectelor santare situate sub nivel torenului (fg. 3.3.13) de instalatia de canalizare pentru restul clair: pe con- dlucta de evacuare se montoaza un ois- pozitiv cu clapeta de retinere, num inchizator cu sertar contra refulr care asigurd curgerea apei numai int-un ‘singur sens (de la interior spre exterior). Inctizatorl cu sear contra rll pei se monteazaint-un cémin, pentru cain timpul exploatari, s& poata fi curétat de suspensile depuse prin sedimen- tare, si care ar putea bloca clapeta anu- land astfel efectul peniru care a fost montata in inetalate ‘pele urate, fara suspensi, cin subso- lu i, pot ft colctateint-un recent (fig. 3.14) si evacvate cu 0 pomp’ manuala cu capo (ip Awe), daca sunt debite mic, sau cu 0 pompa centituga, daca sunt debite mari, actonata automat in funeto de nivel apelin recipient, cu ajutorl unui plator Pompa manual cu cape rebuie amor Fig. 3.3.11. Closet echipat cu ‘aerator pentru evacuarea gazelor ‘au mirositoare: a - evacuare directa; b - evacuare prin fitru cu cérbune act 1 = ventilator; 2 - evacuare directa; Is -fitry cu cérbune activ; 4- intrare ae Iproaspat | Fig. 3.3.12. Canalizarea obiectelor sanitare amplasate la conducta de racord la canalizarea exterioara: 1 obiect sanitar (chiuveta); 2 - sifon de pardoseala; 3 - conduct de racord la canalizarea exterioara; 4 - camin de racord; 5 - pies’ de curétre; 6 - coloana de curgere; 7 - planseu; 8 - zid exterior; 9 canal colector (conducta publica sau ordseneasca de canalizare). cc G 1 | oS Fig. 3.3.13. Separarea canalizaril \oblectelor sanitare sub nivelul terenului {folosind dispozitive contra refularit: 1 - conducta orizontala de canalizare: |e - conduct de canalizare a obiectelor ‘sanitare amplasate sub nivelul apei din (caminul exterior, 3 -inchizator cu sertar contra refularit ape! uzate, Fig. 3.3.14. Instalafie pentru evacuarea| pei din subsoluri cu pompa de ma 1 - recipient in pardoseala subsollui pen-| iru colectarea apetor uzate; 2 - pompal \de mana; 3 - sorb; 4 - conductd del laspiratie; 5 - conducta de refulare; 6 -| ipalnie; 7 - sifon cu garda hidraulica: 18 - conduetd orizontala de canalizare} 8 - conducta de racord a instalatie intericare fa caminul exterior de canaizar 10 - cdmin de racord; 11 - painie pentru lamorsarea cu api a pompel de mana. subsol, prin conduc-|de canalizare L Instalatii sanitare ‘satd (umpluta cu apa) inainte de a fi usa in functiune. Ea aspira apa din recipient, prin intermediul unui sorb si al Cconductel de asprate, so refuleaza, print- © conducts, inr-o pane prevazuta cu sfon (cu garda hidraulic, in conducta crizontaii {de canalizare, de unde, prin conducta de racord, este evacuata in céminul exter or de canalizare, Nu este indicaté racor- darea directa a conductei de refulare a Pompei la conducta orizontali de ca- ralizare, deoerece poate aparea pericolul refulari apei uzate prin pompa si Cipient, producdnd inundarea cladiri La iesirea in exterior a conductelor de canalzare din cladii se adauga acan- cimea minima de protectie contra inghe: tului (conf. STAS 6054), masurata la rivelul finit (dupa amenajare) al tere- ‘uli, pan la generatoarea superioaré a conductelor, care este cuprinsa intre 07 si1,1'm. Daca porarea in aceste con- it nu este posibila se iau masuri spe ciale contra inghetului 3.3.2. Materiale si echipamente specifice instalatillor interioare de canalizare a apelor uzate ‘menajere 43.2.1 Tevi,tubur $i plese de legatura pentru canaliziri La tealizarea instalatilorinterioare de canalzare a apeior uzate menapere, se e- ‘comanda utlizarea urratoarelortevi $I tuburi: ~ pentru racordarea obiectelor sanita- rela instalata de canaizare: tuba din font de scurgere, tevi din plumb de scurgar, tevi si tuburi din polipropilena (PP), din Palictiena (PE) sau din polclorua de vii (PVC) stubur fexbie cin metal say mase plastice = pentru coloane si conduct orizonta- le (colectoare} de canalzare: tuburi din fonta de scurgere, PP, PE sau PVC. in cazul ciadirior de locuit, a care coloanele se executa cin PP, PE sau PVC, se recomanda ca la baza coloanelor 84 0 utiizze curbe din font sau din mase Plastice, cu pereti ingrosati, ancorate de elementele de construct Tuburile 3 piesele de legitura din fon- 18 utlizate in mod curent pentru canali- zai sunt = tuburi din fonta STAS 1518/2 (ig 3.,15a) si respectv seria Mr, STAS 9392 (ig, 33.150) cu dametre nominale de 50, [Tabetul 3.3.7 Tevi din plumb pentra scurgere (STAS 671) Diamerrul | Grosimea Presiunea| Imm] peretilor de regim: interior exterior, mmm} _[barl 0 | 34 | 2 3 40. | 4a| 2 3 50 | 54 | 2 2 100 | 105) 250s 75, 100. 125, 150 si 200 mm, Acestea sunt provazute cu muta la un capat si se Poot imbina prin stemuire sau cu garnituri in cauciue: = mufe duble din fonta pentru canali- Zari, STAS 1515/3 (fg. 3.3.15c) avand dia metre nominale de 50, 75, 100, 125, 450, si 200 mm: = coturi, STAS 1694 (fig. 3.3. 154) folo- site pentru schimbarea directiei con- ductelor, de canalizare; se fabricd cu Lunghiuri w intre axe de 30, 45, 70, 80 si 90° si diametre nominale de $0, 75, 100, 125, 150 si 200 men; - reducti din font pentru canalizti STAS 1519/4, (ig. 33.150) cu clametre no- minale: 60x75, 50x100, 75x 100, 100x125, 100150, 125x150, 1251200 si 1503200 rm; - curbe de etaj, STAS 1694, (fig. 3.3.15), foloste pentru devierea conduc: tei de sourgere, cénd trebuie s8 se oco- leasca anumite elomente de construct ‘se fabricd cu dlstanta inre axe de 65, 130 i 200 mm si cu diametre nominale de 50, 75, 100, 125, 150 si 200 mm: ~ ramiticatil simple cu mufa, STAS 1695, (ig. 33.159), care servesc pentru racordarea la conducta de canalizare a unui racord cu 0 inclinare de 45°, 67°30" sau 87°30’; ramifcatile se executain dou forme: egald - simbol E si inegala - simbol N. Diametrele nominale D, pentru ramura principal, sunt de 50, 75, 100, 425, 150 si 200 mm far pentru ramura a EP Fig. 3.3.15. Tuburi gi piese de legatura din tonté de scurgere: la = tub cu mud rapt b - tub cu muti lcu canelur; ¢ -muté dublé; d ~ cot} le - reductie; 1- curba de eta g -ramifi| lcatie inegald; h - piesd de curative. | secundara Dy, cu o dimensiune sau ‘doua mai mici decat D; + tuburi din font, cu gura de curatire, STAS 1515/5 (fig. 3.3.15h), care se fab ca cu diametre nominale de 50, 75, 100, 425, 150 si 200 mm. Tevile din plumb pentru scurgere STAS 671 (tab. 33.1), se folosese pentru exe- ‘cutarea logaturtior dint obiectele sanitare Si coloanele instalatie! de canalizar, Tevile si piesele speciale pentru insta- latile de canalizare, fabricate din polpro- ppilena ignifugat, prezinté urmatoarele ccaracteristic ~ mare stabiltate cimensional, care per= mite imbinarea cu garnitur din elastomeri; rezistenta buna la loviee; ~rezistenta foarte bund la apa fierbin- te provenita de la masinile de spalat rufe sau vase: | Fig. 3.3.18. Tuburi gi piese de legatura din polipropilena: la - tub cu mut; b - reductio excentricd} \c- cot; d~ curt pent racordarea obisc’| Lelor sanitare; @ - ramificatie egald; | - ramiticatio redusa; g - ramificatie \dubla in unghi a@=67°30"7 h ~ muta ci ladancime dubia; i - pies de curate; |) = tub flexibil cu garnitura si racord la} lobiecte sanitare,I Instalatii sanitare Capitotul 3: Instalatii de canatizare EE ~ structura de suprafata usureaza cur- gorea si impiedica depunerea si forma- rea de cruste ~fenomenul de condensare pe conduc te este negliabil, datorita conductivitatit termice scazute a polipropilenei, = datorta materiel prime folosite, aceste produse practic nu dau sernne de .im- batranire" ~ conductele si piesele speciale sunt foar- te uscare datoriti greutati specie redise; ~ sunt extrem de rezistente la actiunea detergentir sa produselor tensioactve: polipropilena nu este atacati de ma- rea majorite @ acizkr si bazelor minerale, ‘char la concentra ricate si temperaturi ce nu depasesc 90° C; = garniturile de etansare sunt deja rmontate in mufe; materialul special con- strut pentru etangare confera acestor ‘garmiturio durata de viata egal cu cea @ conductelor = montarea rapid si econorica nu ne- cesita folosirea adezivilor, care sunt scumpi si deseori emana vapori toxic = intrtinerea este usoara - reparatile si extinderile ulterioare ale instalatiei de canalizare se pot face fa- ‘ici o problema; = modul de imbinare permite asambla- rea simplé si rapid cu conducte din ma- teriale diferte: fonta, PVC. polietilena sau tevi metalice. Tuburile din polipropllena (PP) pentru ‘la un capt sau cu mufe la ambele ca- pete (fig. 3.3.16a), cu diametre nominale de 32, 40, 50, 75, 110, 125 si 160 mm icv lungini cuprinse intret50 = 6000 mm, Piesele speciale do legatura din poli- propilend pentru canalizare se fabric& into gama lagi de tipo - dmensiun, cin {re care, in figura 3.3.16 se exemplifica: ~ reductil excentrice (fig. 3.9.16b), cu dametre D de 40, 50, 75, 110, 125 si 160 mm gi D; cu una sau dou’ dmensiuni mai mic decat D; = cotur' fig 3.3.16.0) cu dametre D de 32, 40, 50, 75, 110, 125 si 160 mm si Lunghiuri ee de 15°, 90°, 45°, 67°30',80" si 87°30"; ~ curbe tehnice sau garnituri pentru ra- Ccordarea obiectelor sanitare (ig. 3.3.16d), cu diametru D de 32, 40, si 50 mm siD; de 46, 53.5 si 60 mm; ~ ramificatie egala (fig. 3.3.16e) cu ametre Dy de 32, 40, 50, 75, 110, 125 si 160 mm si unghiuri a de 45°, 67°30 $i 87°30 ramificati reduse (fig. 3.3.16) cu diametre Dy de 40, 50, 75, 110, 125 si 160 mm si Dp cu una sau doua dimen- siuni mai mici decat Dy si unghiuri « de 45°, 67°30" si 87°30" ~ ramificatii duble in unghi cde 67°30" (fig. 8.3.16g) cu diametre Dy/D2/D3 de 110/110/110, 110/50/110, 110/110/50, si 110/50/50: = mufa.cu adncime dublé (ig 3.3, 16h) cu diametre D de 40, 50. 75. 110 si 125 mm, ~ piesa de curatre (fig. 3.3.16), cu dia metre D de 50, 75, 110, 125 si 160 mm; ~ tub flexibil cu garnitura si racord la obiectele sanitare (fig. 3.3.16) cu diame- ‘re de 2 si 40 mm si kngimea de 500 rm. TTuburilo si piasele de legatur (tingur) in politilend (PE) fig. 3.3.17a) au o fia~ biltate ridicata si se produc intr-o mare varietate de sortimente si dimensiun Pe Kinga tipurile uzuale de ftinguri: coturt (fg. 33.170), ramiticati egale (ig. 33.17) sau inegale (fig. 3.3.170), numeroase firme din Franta, Italia, Germania ete produc piese speciale din polietiend, prevazute cu 5 sau 6 racorduri (fig 3.3.17), cu unghiuri de racordare diferite (90, 135° otc.) marind posibiitatie de ‘montare a conducteorretele de canalzare. jn acelasi scop se produc ramificatt ‘multiple (8g. 3.3.17, Pentru preluarea oi- latarl conductelor de difeite diametre, se produc compensatoare de dilatare (fig. 33.179). Tevile si tuburile din policlorura de vinil, neplastifiat, tip PVC, STAS 6675/2 ‘sunt folosite pentru evacuarea apelor de canalizare necorosive fata de PVC si ‘se execut In doua variante constuctive: simple si mufate, cu diametre nominale uzuale de 32, 40, 50, 75, 110, 125 si 160 mm. Fitingurle din PVC (coturi, teuri, reductii, mufe, ramificatii etc.) sunt @ Gta 235, cas. Fig. 3.3.17. Tuburi $1 piese de legatura 2 | | la tub crept: B= cot. ramiicate egal; d-ramiicate reds © -piese spect! | Fig. 3.3.18. Ventile de scurgere Pentru obiectle senitare: |2-pentu lvaare spate: b= pontu Tezervoare de coset © ~ pent oa! aie: d- vent de preapin pent cit oe [bale €- venti de scurgore eu preapin,