11
ANEXÃ
NORME TEHNICE
privind proiectarea, construirea ºi modernizarea drumurilor
CAPITOLUL 1
Generalitãþi
1.1. Prezentele norme au fost elaborate în conformitate
cu prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 19/1997 privind
transporturile ºi ale Ordonanþei Guvernului nr. 43/1997 pri-
vind regimul juridic al drumurilor.
1.2. Proiectarea, construirea ºi modernizarea drumurilor
publice se realizeazã pe baza principiilor generale prevã-
zute în prezentele norme tehnice.
La proiectarea, construirea ºi modernizarea drumurilor
publice se va þine seama de funcþia pe care o au în
reþeaua rutierã, de clasa tehnicã, de utilizarea raþionalã a
terenurilor, conservarea ºi protejarea mediului înconjurãtor,
de planurile de urbanism ºi de amenajare a teritoriului
aprobate potrivit legii, precum ºi de necesitatea desfãºurã-
rii circulaþiei în condiþii de siguranþã ºi confort.
1.3. Prevederile prezentelor norme tehnice nu se aplicã:
Ñ strãzilor;
Ñ drumurilor închise circulaþiei publice.
CAPITOLUL 2
Proiectarea, construirea ºi modernizarea drumurilor
2.1. Planificarea, proiectarea, construirea ºi moderniza-
rea drumurilor publice se fac în funcþie de categoriile aces-
tora din punct de vedere funcþional ºi de clasa tehnicã
determinatã potrivit normelor tehnice privind stabilirea cla-
sei tehnice a drumurilor publice, aprobate prin ordin al
ministrului transporturilor.
2.2. Din punct de vedere funcþional ºi administrativ, dru-
murile publice se împart, în ordinea importanþei, astfel:
a) autostrãzi Ñ drumuri naþionale de mare capacitate ºi
vitezã, rezervate exclusiv circulaþiei autovehiculelor, care nu
deservesc proprietãþile riverane, prevãzute cu douã cãi uni-
direcþionale separate printr-o zonã medianã având cel puþin
douã benzi de circulaþie pe sens ºi bandã de staþionare de
urgenþã; intersecþii denivelate ºi accese limitate, intrarea ºi
ieºirea autovehiculelor fiind permisã numai prin locuri
special amenajate;
b) drumuri expres Ñ drumuri naþionale accesibile numai
prin noduri sau intersecþii reglementate care pot fi interzise
anumitor categorii de utilizatori ºi vehicule ºi pe care opri-
rea ºi staþionarea pe partea carosabilã sunt interzise;
c) drumuri naþionale europene (E) Ñ drumuri naþionale
deschise traficului internaþional, a cãror încadrare ca drumuri E
se stabileºte conform prevederilor Acordului European pri-
vind marile drumuri de trafic internaþional (AGR).
Ele pot fi ºi autostrãzi sau drumuri expres;
d) drumuri naþionale principale Ñ drumuri naþionale care
asigurã legãtura capitalei þãrii cu oraºele reºedinþã de
judeþ, legãturile dintre acestea, precum ºi cu principalele
puncte de control pentru trecerea frontierei de stat a
României;
Ñ alte drumuri naþionale pe care la ultimul recen-
sãmânt de circulaþie s-a înregistrat un volum de trafic
mediu zilnic anual (MZA) mai mare de 3.500 vehicule
fizice/24 de ore sau mai mare de 4.500 vehicule-etalon
autoturisme/24 de ore;
e) drumuri naþionale secundare Ñ restul drumurilor naþio-
nale care nu se încadreazã în categoriile prevãzute la
lit. a) Ñ d);
f) drumuri judeþene Ñ drumuri publice care asigurã legã-
turile dintre:
Ñ municipiile reºedinþã de judeþ ºi reºedinþele de
comune, municipii, oraºe, obiective de interes turistic, por-
turi, aeroporturi etc.;
Ñ oraºe ºi municipii între ele;
g) drumuri comunale Ñ drumuri publice care asigurã
legãturile dintre oraºe sau reºedinþele de comunã ºi satele
care le aparþin;
h) drumuri vicinale Ñ drumuri care deservesc mai multe
proprietãþi, fiind situate la limitele acestora.
2.3. Corelarea categoriilor de drumuri, din punct de
vedere funcþional ºi administrativ, cu clasele tehnice stabi-
lite în conformitate cu prevederile normelor tehnice privind
stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice se face potrivit
prescripþiilor din tabelul nr. 1.
 12

Tabelul nr. 1

CORELAREA CATEGORIILOR DE DRUMURI,

DIN PUNCT DE VEDERE FUNCÞIONAL ªI ADMINISTRATIV, CU CLASELE TEHNICE

2.4. La racordarea drumurilor publice din afara localitãþilor cu cele din interiorul localitãþilor trebuie aplicat princi-
piul conform cãruia drumurile publice din afara localitãþilor trebuie sã se continue cu drumuri de acelaºi rang sau supe-
rior în traversarea localitãþilor. În tabelul nr. 2 sunt redate legãturile recomandabile dintre drumurile din afara localitãþilor
cu cele din interiorul localitãþilor.

Tabelul nr. 2

CORELAREA LEGÃTURILOR REÞELEI DE DRUMURI PUBLICE

DIN AFARA LOCALITÃÞILOR CU CELE DIN LOCALITÃÞI
 13

2.5. Elementele geometrice ale traseului drumurilor publice se stabilesc în funcþie de clasa
tehnicã a acestora ºi de viteza de proiectare determinatã în conformitate cu prevederile normelor
tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.
Elementele geometrice adoptate trebuie sã asigure desfãºurarea circulaþiei în condiþii de
deplinã siguranþã ºi confort ºi sunt prezentate în tabelul nr. 3.

Tabelul nr. 3

ELEMENTE GEOMETRICE
A. Clasa tehnicã I Ñ Autostrãzi

Viteze de proiectare
(km/h)
Elemente geometrice U.M
120 100 80

Razele minime ale curbelor în plan m 650 450 240

Declivitãþi longitudinale maxime % 5 6 6

Razele de racordare minime m 18.000 9.000 4.500

convexã a declivitãþilor excepþionale m 12.000 6.000 3.000
Razele de racordare minime m 6.500 4.500 3.000
concavã a declivitãþilor excepþionale m 4.200 3.000 2.200

Distanþa de vizibilitate m 230 160 110

B. Clasa tehnicã II Ð V

Viteze de proiectare
(km/h)
Elemente geometrice U.M
100 80 60 50 40 30 25

Razele minime ale curbelor în plan m 450 240 125 95 60 35 25

Razele minime în serpentine m Ñ Ñ 30 25 20 20 20

maxime % 5 6 6,5 7 7 7,5 8

Declivitãþi
longitudinale
excepþionale % Ñ Ñ Ñ Ñ 8 8,5 9

Razele minime fãrã benzi separate m 10.000 4.500 1.600 1.300 1.000 800 500
ale racordãrilor
verticale convexe cu benzi separate m 6.000 3.000 1.500 1.000 800 500 300

Razele minime ale racordãrilor concave m 3.000 2.200 1.500 1.000 1.000 500 300

Distanþa fãrã benzi separate m 280 230 140 110 70 60 50

de
vizibilitate cu benzi separate m 140 100 70 55 35 30 25

NOTÃ:
În condiþii grele de desfãºurare a traseului ºi/sau acolo unde condiþiile de mediu adia-
cente drumului o impun, în vederea neafectãrii resurselor istorice ºi estetice ºi pentru evitarea
unor lucrãri de volume mari ºi costisitoare, razele minime ale curbelor în plan pot fi reduse cu
10Ð15% pe baza unui calcul tehnico-economic.
 14
2.6. Determinarea elementelor profilului transversal, mai
ales lãþimea benzilor ºi numãrul acestora, trebuie sã fie
stabilitã în funcþie de nivelul de serviciu ce se doreºte a fi
oferit utilizatorilor în conformitate cu prevederile reglemen-
tãrilor în vigoare.
Pentru construcþiile noi debitul de serviciu, care serveºte
la dimensionarea drumurilor din punct de vedere al capaci-
tãþii de circulaþie, este debitul admisibil corespunzãtor nive-
lului de serviciu ”CÒ.
Pentru drumurile existente aflate în exploatare, pentru
asigurarea unor condiþii bune de desfãºurare a circulaþiei,
este necesar ca traficul sã nu depãºeascã debitul reco-
mandabil corespunzãtor nivelului de serviciu ”BÒ. În situaþia
în care acesta este depãºit, este indicat sã se adopte
mãsuri locale de sporire a capacitãþii de circulaþie prin
amenajarea intersecþiilor, construirea de benzi suplimentare
pentru vehicule lente, corectarea curbelor, îmbunãtãþirea
vizibilitãþii etc., prin corectarea elementelor care conduc la
reducerea capacitãþii ºi fluenþei circulaþiei.
2.7. Lãþimea platformei ºi a pãrþii carosabile se stabileºte
în funcþie de clasa tehnicã, de categoria funcþionalã ºi de
elementele prevãzute în anexa nr. 1, astfel:
A) Lãþimea platformei:
a) între 23,5 m ºi 26 m, la autostrãzi;
b) între 17 m ºi 19 m, la drumurile cu patru benzi de
circulaþie;
c) între 7 m ºi 12 m, la drumurile cu douã benzi de cir-
culaþie;
d) de 5 m, la drumurile cu o bandã de circulaþie.
B) Lãþimea pãrþii carosabile:
a) între 14 m ºi 15 m, la autostrãzi;
b) de 14 m la drumurile cu patru benzi de circulaþie;
c) între 5,5 ºi 7 m, la drumuri cu douã benzi de circulaþie;
d) de 4 m, la drumuri cu o bandã de circulaþie.
2.8. Zonele mediane la autostrãzi se prevãd a fi echi-
pate cu dispozitive de reþinere (glisiere sau parapete de
securitate), plantaþii sau dispozitive speciale antiorbire.
2.9. În vederea asigurãrii fluenþei circulaþiei pe sectoa-
rele cu declivitãþi peste 4%, având circulaþie preponderentã
de vehicule grele (peste 20% din trafic), se vor realiza
benzi suplimentare pentru circulaþia acestora.
2.10. Dimensionarea structurii rutiere se face în funcþie
de intensitatea ºi de compoziþia traficului de perspectivã, de
caracteristicile fizico-mecanice ºi de deformabilitate ale
materialelor, conform reglementãrilor în vigoare.
Alegerea tipului de structurã rutierã se va face pe baza
unor calcule tehnico-economice ºi de rentabilitate, þinându-se
seama ºi de lucrãrile de întreþinere necesare fiecãrui tip de
îmbrãcãminte rutierã în exploatare.
Pe sectoarele de drum unde sunt semnalate degradãri
datorate fenomenului de îngheþÐdezgheþ, se vor lua mãsuri
pentru sporirea rezistenþei structurii rutiere la acest
fenomen.
2.11. Pentru asigurarea confortului ºi siguranþei circulaþiei
în exploatare, la realizarea îmbrãcãmintei rutiere se vor uti-
liza materiale, echipamente ºi tehnologii care sã asigure
realizarea condiþiilor privind planeitatea, uniformitatea ºi
rugozitatea suprafeþei de rulare, corelate cu vitezele practi-
cabile în conformitate cu prescripþiile în vigoare.
CAPITOLUL 3
Proiectarea ºi construirea podurilor, pasajelor ºi a
viaductelor
3.1. Proiectarea podurilor, pasajelor, viaductelor ºi a
podeþelor se face în funcþie de clasa tehnicã a drumului,
þinându-se seama de elementele din tabelul nr. 4.
Tabelul nr. 4
Convoiul de calcul
Clasa Clasa de
tehnicã încãrcare
Autocamioane Vehicule speciale pe roþi sau ºenile
I
II
III E A 30 V 80
IV
V I A 13 S 60
3.2. Clasele de încãrcare ºi convoaiele de calcul pentru
dimensionarea podurilor, podeþelor, pasajelor ºi a viaducte-
lor se aplicã atât construcþiilor noi, cât ºi la modernizarea,
consolidarea sau reabilitarea celor existente.
3.3. Pentru podurile, podeþele ºi viaductele amplasate pe
drumuri publice cu trafic de vehicule speciale pentru piese
grele, la propunerea unitãþilor care au în administrare dru-
mul respectiv, la solicitarea beneficiarului transportului ºi cu
aprobarea Ministerului Transporturilor se pot lua în conside-
rare, la dimensionare, tipuri de convoaie excepþionale, core-
late cu dimensiunile ºi greutãþile pieselor, în conformitate
cu prescripþiile în vigoare.
3.4. La podurile ºi podeþele amplasate pe drumurile de
clasa tehnicã V cu trafic uºor, fãrã perspectiva sporirii ulte-
rioare a greutãþii vehiculelor, dimensionarea se poate face
ºi la clasa II de încãrcare pentru convoaie A10 ºi S40 , pe
baza aprobãrii administratorului drumului.
3.5. La dimensionarea hidraulicã a podurilor ºi podeþelor
se va asigura scurgerea apelor potrivit debitelor de calcul
ºi de verificare, þinându-se seama de prevederile studiilor ºi
lucrãrilor pentru regularizarea, îndiguirea ºi amenajarea
cursurilor de apã, în contextul legislaþiei în vigoare.
În cazul râurilor ºi al canalelor navigabile, se vor preve-
dea soluþii care sã asigure gabaritele de navigaþie.
3.6. La realizarea pasajelor denivelate se va þine seama
de traficul actual ºi de evoluþia acestuia în perspectivã, de
necesitatea asigurãrii fluenþei ºi siguranþei circulaþiei ºi de
eficienþa tehnico-economicã.
3.7. Pe drumurile naþionale europene se vor prevedea
pasaje denivelate la toate intersecþiile cu linii de cale feratã
principale.
3.8. Lãþimea podurilor, pasajelor ºi a viaductelor se
coreleazã cu lãþimea platformei ºi a pãrþii carosabile a dru-
mului ºi este prevãzutã în anexa nr. 2.
3.9. Înãlþimea gabaritului de liberã trecere peste drumuri,
indiferent de categorie sau clasã tehnicã, este de 5,0 m.
CAPITOLUL 4
Intersecþii de drumuri
4.1. Intersecþiile dintre drumurile publice se realizeazã
denivelat sau la acelaºi nivel, în funcþie de clasele tehnice
ºi de categoriile funcþionale ale drumurilor care se intersec-
teazã ºi în funcþie de intensitatea traficului rutier.

4.2. Intersecþiile autostrãzilor ºi drumurilor expres cu alte
drumuri se fac denivelat.
La drumurile expres se pot admite accese la nivel, la
care intrarea ºi ieºirea din drumul expres se fac prin viraj
la dreapta, dar nu se admit încruciºãri sau accese prin
viraj la stânga la acelaºi nivel.
În anumite condiþii, în cazul unui schimb important de
trafic ºi unde gradul de ocupare a terenului permite, se
poate lua în considerare amenajarea unor intersecþii giratorii.
4.3. Amenajarea intersecþiilor la acelaºi nivel între douã
drumuri se va face numai pe baza unui calcul de capaci-
tate a intersecþiei, luându-se în considerare traficul orar de
perspectivã, corespunzãtor celei de-a 30-a ore, în confor-
mitate cu reglementãrile în vigoare.
În cazul depãºirii capacitãþii pentru o intersecþie la nivel
cu circulaþia reglementatã prin indicatoare rutiere, se poate
avea în vedere soluþia semaforizãrii intersecþiilor situate în
localitãþi. În afara localitãþilor, în asemenea situaþii, se va
prevedea sens giratoriu sau intersecþie denivelatã.
4.4. Proiectarea amenajãrilor intersecþiilor de nivel se
face asigurându-se circulaþia cu prioritate pe traseul de
drum cu clasã tehnicã superioarã, considerat drum princi-
pal.
Drumurile naþionale europene, care nu sunt autostrãzi
sau drumuri expres, au prioritate faþã de celelalte drumuri.
Amenajarea la acelaºi nivel a intersecþiilor drumurilor
publice din afara localitãþilor se va face cu respectarea
reglementãrilor în vigoare, prevãzându-se pentru asigurarea
fluenþei ºi siguranþei circulaþiei benzi de virare, racordãri de
colþ, benzi de stocaj ºi benzi de accelerare sau decelerare.
4.5. Lãrgirile, benzile de accelerare ºi decelerare, de
viraj ºi de stocare, precum ºi penele de racordare aferente
amenajãrii intersecþiilor se realizeazã cu aceeaºi îmbrãcã-
minte ºi cu o structurã rutierã identicã cu cea existentã pe
drum.
4.6. La proiectarea intersecþiilor dintre drumuri se vor
evita pe cât posibil sectoarele cu declivitãþi mai mari de
4% ºi racordãrile în interiorul curbelor drumului principal.
4.7. Intersecþiile autostrãzilor ºi drumurilor expres cu
calea feratã se fac denivelat.
Pentru drumurile naþionale europene intersecþiile vor fi
denivelate în cazul liniilor de cale feratã principale.
Pentru celelalte categorii de drumuri necesitatea realizã-
rii intersecþiei denivelate se stabileºte pe baza eficienþei
economice ºi a indicelui general de prioritate, determinate
în conformitate cu metodologia în vigoare.
4.8. În cazul intersecþiilor la nivel dintre drumuri ºi cãi
ferate sau linii de tramvai, se va urmãri ca acestea sã se
facã, de regulã, respectându-se urmãtoarele condiþii:
Ñ intersecþia sã se facã sub un unghi cât mai aproape
de 90¼, dar nu mai mic de 45¼;
Ñ ambele cãi de comunicaþie sã fie pe cât posibil în
aliniament;
15
Ñ în cazuri excepþionale, se poate admite amplasarea
intersecþiei într-o zonã în care una dintre cele douã cãi de
comunicaþie este în curbã, numai dacã declivitatea uneia ºi
înclinarea în profil transversal a celeilalte sunt în acelaºi
sens, iar diferenþa dintre ele nu depãºeºte 5ä;
Ñ declivitatea liniei în zona intersecþiei nu trebuie sã
depãºeascã cu mai mult de 5ä înclinarea profilului trans-
versal al drumului.
4.9. Tipul de echipare a intersecþiei dintre drumurile
publice ºi calea feratã, precum ºi semnalizarea se stabilesc
în conformitate cu prevederile reglementãrilor în vigoare.
CAPITOLUL 5
Dispoziþii finale
5.1. Prezentele norme tehnice se completeazã cu pre-
vederile din reglementãrile în vigoare, aferente fiecãrei cate-
gorii de lucrãri care intrã în componenþa drumului public.
5.2. În cazul modernizãrii, consolidãrii sau reabilitãrii
unor sectoare de drumuri existente, care au un sistem rutier
definitiv fãrã defecte majore structurale: sunt în ramblee
înalte sau deblee adânci, au lucrãri grele de sprijinire ºi
consolidare, sunt în traversarea localitãþilor cu numeroase
accese ºi prezintã elemente geometrice care nu se înca-
dreazã în cele prevãzute de norme, iar amenajarea în con-
diþiile normelor ar necesita lucrãri de volume mari ºi
costisitoare, exproprieri ºi/sau demolãri sau ar elimina posi-
bilitãþile de acces la riverani, cu acordul administratorului
drumului, acestea se pot corela cu viteza de proiectare în
cadrul unui proces de proiectare excepþionalã, prin adopta-
rea unor elemente la limita celor rezultate din calcule, fãrã
însã a afecta siguranþa circulaþiei, prevãzându-se mãsuri
corespunzãtoare.
5.3. Pe drumurile publice pe care se desfãºoarã frec-
vent circulaþia autobuzelor pe linii regulate de transport în
comun se vor prevedea staþii de transport în comun.
Amplasarea lor se va face la propunerea administraþiei
publice locale, cu avizul administratorului drumului ºi al poli-
þiei rutiere.
Amplasarea staþiilor de transport în comun în acelaºi
profil transversal al drumului este interzisã.
Staþiile de transport în comun nu pot fi folosite ca locuri
de staþionare sau parcare.
5.4. Proiectarea ºi construirea drumurilor de utilitate
privatã se vor face pe baza caracteristicilor impuse de tipu-
rile de vehicule ce vor circula pe aceste drumuri.
5.5. Drumurile de utilitate privatã deschise circulaþiei
publice vor trebui sã aibã elemente similare cel puþin cu
drumurile publice de clasa tehnicã V ºi sã fie semnalizate
corespunzãtor reglementãrilor în vigoare pentru circulaþia
publicã.
16
ANEXA Nr. 1
la normele tehnice
LÃÞIMILE PLATFORMELOR ªI PÃRÞILOR CAROSABILE ALE DRUMURILOR ÎN ALINIAMENTE
1. CLASA TEHNICÃ I
AUTOSTRÃZI
1.1. AUTOSTRÃZI ÎN REGIUNI DE ªES ªI DEAL

1.2. AUTOSTRÃZI ÎN REGIUNI DE MUNTE

p = platforma
c = cãi de circulaþie unidirecþionale
bi = benzi de încadrare (ghidare) din acelaºi
sistem rutier ca al cãii de circulaþie
bs= benzi de staþionare
a = acostament
m = zona medianã

2. CLASA TEHNICÃ II
2.1. DRUMURI EXPRES ªI DRUMURI NAÞIONALE EUROPENE (E) CU PATRU BENZI DE CIRCULAÞIE

2.2. DRUMURI NAÞIONALE EUROPENE ªI DRUMURI NAÞIONALE PRINCIPALE CU PATRU BENZI DE CIRCULAÞIE
 17

3. CLASA TEHNICÃ III

DRUMURI EXPRES, DRUMURI NAÞIONALE EUROPENE, DRUMURI NAÞIONALE PRINCIPALE, DRUMURI
NAÞIONALE SECUNDARE, DRUMURI JUDEÞENE CU DOUÃ BENZI DE CIRCULAÞIE

3.1. DRUMURI EXPRES ªI DRUMURI NAÞIONALE EUROPENE (E)

3.2. DRUMURI NAÞIONALE EUROPENE, DRUMURI NAÞIONALE PRINCIPALE, DRUMURI NAÞIONALE

SECUNDARE, DRUMURI JUDEÞENE CU DOUÃ BENZI DE CIRCULAÞIE

NOTÃ:
Pentru drumurile naþionale europene lãþimea minimã a platformei trebuie sã fie de mini-
mum 10 m, iar benzile de încadrare sã aibã cel puþin 0,75 m lãþime. De asemenea, vor fi
prevãzute platforme de staþionare, din loc în loc.

4. CLASA TEHNICÃ IV ªI V
4.1. DRUMURI NAÞIONALE SECUNDARE, DRUMURI JUDEÞENE, DRUMURI COMUNALE CU DOUÃ BENZI
DE CIRCULAÞIE

NOTÃ:
La drumurile judeþene ºi comunale se admite ca parapetele sã fie amplasate ºi în cadrul
lãþimii acostamentelor.
18

4.2 DRUMURI COMUNALE, DRUMURI VICINALE CU DOUÃ BENZI DE CIRCULAÞIE

p = platforma drumului
pc = parte carosabilã

NOTÃ:
Se admite ca parapetele, rigolele sau ºanþurile
sã fie amplasate ºi în cadrul lãþimii acostamentelor.

4.3. DRUMURI COMUNALE, DRUMURI VICINALE, CU O SINGURÃ BANDÃ DE CIRCULAÞIE

 19
ANEXA Nr. 2
la normele tehnice

LÃÞIMEA PODURILOR, PASAJELOR ªI A VIADUCTELOR

PE DRUMURI CLASA TEHNICÃ I
AUTOSTRÃZI

Pentru autostrãzi în regiuni de munte, lãþimea va fi de 11 m

PE DRUMURI CLASA TEHNICÃ II

PE DRUMURI CLASA TEHNICÃ III ªI IV

PE DRUMURI CLASA TEHNICÃ V, CU DOUÃ BENZI DE CIRCULAÞIE

PE DRUMURI CLASA TEHNICÃ V, CU O SINGURÃ BANDÃ DE CIRCULAÞIE