1 ECOTEHNOLOGIA - PRINCIPIT DE BAZA 1.1, ROLUL §I IMPORTANTA ECOTEHNOLOGIEL ‘Se poate afirma cu certitudine c& nu exist domeniu al existenfei noastre in care sh nugi fi ficut aparitia cuvintele tehnologie, progres tehnic, retehnologizare, poluare gi dezvoltare durabil, cuvinte cu rezonanja deosebiti si diferita in acelagi timp pentru sperantele fiectiruia dintre noi. ‘Tehnologia, termen cu injelesuri diverse, s-a niscut, s-a dezvoltat gi a cuprins Initial domeniul productiei materiale (totalitatea metodelor de munci si a tilloacelor tehnice necesare desfisuririi proceselor de productic materiale), s-a ‘extins treptat asupra prestajiilor de servicii (transporturile, gospodiria comunal, Teparajile, gospodiria casnici etc.), pentru a cuprinde apoi si sfera producfiei ‘pirituale (creafile artistice, sportul, urismul, organizarea timpului liber etc.). De ‘eee, infelegerca, perceperea si aplicarea corectA a nofiunilor ce consttuie tehnoiogia si celelalte legate direct de ea ~ progresul tehnic, retehnologizarea si poluarea mediului — reprezint& o indatorie civic nu numai pentru specialist ci gi pentru tofi protagonistii mileniului tei Ecotehnologia, aceasta stiinfS nou, a apirut ca o necesitate a tendinfelor ce se manifesté pregnant in dezvoltarea omenirii, tendinje datorate mai ales poluérii necontrolate a mediului inconjurator din doringa dezvoltirii economice bazath rnumai pe profit. Ecotehnologia este stiinfa aplicirii tuturor stiinfelor, in vederea realizirit de bunuri cu o anumiti utilitate social, in condifiile unei dezvoltiri durabile qi a unei poluéti minime. Ea studiazi toate transformirile la care este supusit ;bstanfa, in procesele ecotehnologice de Iucru gi modalitatea conducerii acestor transformiri in vederea objinerii produselor necesare societifii, in condifiile ‘unel dezvoltiri durabile si a unei eficienfe optime. Ecotehnologia este chemati acum, la inceput de mileniu trei, s& vindece ‘omenirea de criza general& care a cuprins-o (criza de energie, de materii prime, de resurse naturale, de protectic, de incredere ete.) care este de fapt o erizi tehnologics. Este adevarat c& tehnologia reprezint& astizi principala cale de risipat si de otrévire ‘s mediului inconjuritor, cerutf de un anumit nivel de dezvoltare si de trai specific “societijii de consum”, dar tot aga de adevarat este o& este de datoria noastré de ‘unei dezvoltiri tehnologice la un nivel ridicat si in conditiile snerafilorEcotehnologia este motorul dezvoltirii unei eco-economil,rezultatul final al ai flind un ecoprodus obfinut dintr-unul sau mai multe ecomateriale in urma unui scoproces de productie. Datorith ariei foarte largi pe care o cuprinde gi a multitudinii de fenomene pe sare le folosegte ecotehnologia, se pune intrebarea dac& ecotehnologia este sau nu o Wlingd? RAspunsul vine imediat dacé se admite c& Ia baza ei stau toate legile zelorialte gtiinte dar are gio serie de legi si principii proprii, general valabile, care o doosebesc de celelate stiinte, Ecotchnologia se deosebeste de celelalte stiinfe prin armitoarele: © este o stiingh tehnict cu caracter aplicativ deoarece urméreste un scop aractic nemijlocit. Sunt foarte multe cunostinfe despre gama larga de fenomene ale raturli, dar pentru a le utiliza in vederea realizérii de ecoproduse este necesard infl-ecotehnologia (de exemplu, legea gravitatiei se cunoaste de peste dar utilizarea ei in vederea objinerii de ecoproduse utile societafi a fost osibilé numai odatd cu dezvoltarea tehnologiilor cosmice); sa. este dependent&. de timp si de spatiu, deoarece oricare descoperire a legllor naturii este ficuti utili societatii printr-o annmit8 tehnologie, iar modul de utllizare este perfectionat in timp de o ecotehnologie (de exemplu, ideea calcula- vorului oste cunoscutA cu mii de ani inainte de Cristos, dar atingerea performanjelor totale, in forma actualA de prezentare, este posibild datoritt evolufei tehnologiei W tespectiv ecotehnologiei). Dependenta. de spatin se bazeazi pe modul cum Hiedewo gi actioneaz’ oamenii locului de muncd respectiv, pe experienfa acestora, 90 posibilitStile concrete ale locului de munca, pe voinfa politicd si mai.ales, pe Jeopul urmirit (de exempla, autoturisme se produc gi in Romania, si in Germania, Ith America, dar tehnologia de fabricate gi gradul de poluare sunt diferite, chiar acd ve jucreaz& la acelasi produs, cu acceasi utilitate sociald), © nu rezolva problema realizArii unui singur produs, ea rezolvi problemele abfineril unei ecoproductii industriale, de serie diversificath cu. aceeagi utilitate Woclald, devenind in acest fel o condiie esenfiald a dezvoltirii societafir umane, Aveasth caracteristic& transforma tehnologia din ,principala cale de risipa” in wotehnologie - ca principala cale de economisire si dezvoltare durabild, pentru ch tumal prin valorificarea imenselor resurse de economii ascunse in tehnologie, prin ‘mbundtitirea cercetirii ecotehnologice si optimizarea ecoproceselor de productie atte posibilé solutionarea crizei tehnologice in care s-a cufundat omenirea; ‘are Ia baz conceptul de dezvoltare durabili-dreptul generafiilor vii- voare la conditil de existent si dezvoltare cel putin la fel de bune ca ale gene- raplel noastre, drept asigurat prin obligafia generafiei noastre de a pastra si de a ‘face, dup& caz, conditile de mediu propice unei existenfe optime; # se deosebeste de tehnologie prin aceea c& trebuie s& ofere solutii pentru mplementarea dezvoltirii durabile, aceasta presupundnd: — limitarea cantithtii de materiale folosite in economic prin reciclarea gi recircularea acestora; iminarea pe cét posibil, a deyeurilor din procesele industriale; conservarea energiei si descoperirea de noi resurse energetice nepo- Tuante;— Inlocuirea materialelor toxice si a celor greu reciclabile cu materinle biodegradabile; = conservarea factorilor de mediu; conservarea biodiversitai — reducerea cheltuielilor de exploatare; imbun&titirea condijilor de munca, ‘+ aplicd toate legile celorlalte stiinfe ale naturii, in vederea transformArlt substanfei in ecoproduse social utile, dar este guvernati si de o serie de legi gi prin cipii care fundamenteaz& ecotehnologia. Aceste principii sunt: — principiu! multidimensional; — principiul ecoeficienteis, ~~ principiul informatiei; iu implicdrii conducerii ul congtientizirii, educérii gi instruiri principiut integrarii; — principiul cercetiii stiinifice si dezvoltirii ecotehnologice; = principiul comunic&ri — principiul implementari ete, 1.2. PRINCIPHLE ECOTEHNOLOGIEI 1.2.1, Principiul multidimensional Oricare ccotehnologie este 0 sumi de ecoprocese multidimensionale cu foarte mulfi parametri rezultaji din interactiunea concreti a unor ecomatertale Feale cu mijloacele de transformare ale acestora. Pentru a infelege multitudinea de factori care aper intr-o ecotehnolog: isi in final funcfia obiectiv, care poate fi optimizati,trebuie plecat de la loc ‘olul ecotehnologiei in noul sistem economic numit eco-economie (fig, 1.1) Eco-economia este parte components a ecosistemului terestru gi aya cum se vede din figura 1.1, ea este influentata de foarte multi factori specific! fiects partener din structura sa, prin urmare, ecotehnologia poate fi soris& pentru ineeput ca functie E, de forma: 0 ” E= F (e102, 03, €4,€5) an {in care: €1,€25«» &s Sunt factorii de influenta introdusi de fiecare partener. Pentru existenfa sa si pentru progresul societifii, omul creeazé in perman {n urma unor procese de muncd, bunuri materiale si spirituale. Rezultatele procesel de munca in care omul actioneazi asupra obiectelor muncii (materiale sau spurt tuale) cu ajutorul mijloacelor de muncé (scule, masini-unelte, aparate, cunostinje tc.) poarté numele de produse, care in condifiile unei dezvoltiri durabile, xe von ‘numi ecoproduse. Oricare ecoprodus este o sum& de repere (fig. 1.2), fiecare reper caracterizindu-se prin proprietiti $i forma (cerute de rolul functional gi impuctul ‘supra mediutui).Seales =a a Calnul _t : Eshilibral otc eaitav-cl | | [Palit economice Eco-cconomie | [—Consumator Soha ecatchnologice] le ————— [Aiden ciview Nivel de trai Fig. 1.1, Structura unei eco-economii Proprietiile rezultS din natura ecomaterialului cu o anumith structurd si compozitie chimic8, iar forma se obtine in urma interacfiunii ecomaterialului cu mijloscele de transformare. Forma si proprietitile sunt implicate sau implic& un anumit rol functional gi un anumit impact asupra mediului. Asupra mediului vor sctiona deseurile si emiterile de gaze care vor polua solul, apa si aerul Fiecare din elementele de structura ale unui ecoprodus depind de o serie de factoti pi, pr, ... Pm astfel inca ecotehnologia devine o funcfie de forma: E=F [e1(pis Pas --» Pods €2 (Pts Pav Prov (Pts Paoo-Pr) (2)Creerea orickrui ecoprodus este rezultatul unui ecoproces de producti definit ca fiind un proces tehnico-economic complex, care cuprinde toate activitt- {ile desfisurate intr-unul sau mai multe locafii de munc&, avénd drept scop reall- zarea ecoprodusului (fig. 1.3). Eeoprodus| conducere |} auxiliare »proceselor de bazill —livrari yl si auxiliare desfacere Procese de ][ Ecoprocese |[Ecoproce: “4 rocese de pregatire al ea baz }-+{ de claborare Provese de [of de semiabricare care 3 Procese of de tratament eoeeee [-+{ de fabricare fe contol |-+[_deasamblare de reparare, Lo} reconditionare, reciclare Fig. 1.3. Structura unui ecoproces de productie ‘Componenta principalé.a unui ecoproces de productie o constituie ecoprw tele de bazi, care contribuie direct la transformarea materiilor prime in ecoproxluse finite, sau in repararea/reconditionarea/reciclarea acestuia in vederea recfpfnn sau schimbarii rolului functional. Ecoprocesele auxiliare ajuti la buna desfigurare a ecoproceselor de bu/A cuprinziind o pregitire tehnic& (realizarea de scule, dispozitive, verificatonre), pregitire organizatoric& (flux tehnologic, transport materiale de transformare etc.) si o pregatire economic (costuri exploatare, intretinere, rej rare utilaje, costuri utiliti ete). Pentru buna desfégurare a ecoprocesului de productie sunt necesare yi alte tigi cuprinse tn procesele de pregatire a ecoproceselor de baz gi ‘ecoprocesele de desfacere gi livrare gi in procesele de conducereCCercetare fundamental, eroetare aplicative cercetare ecotehnologic& studii marketing studi tehico-economice Cereetare ecotehnologic’ @ realiziii ecoprodusului ‘Decizia ccotehnologict Da ‘Organizarea | ecoproduetil ‘Activitate de Ecoprodusul Fig. 1.4 Structura actvititii desfisurate Intro intreprindereProcesele de analizA a impactului asupra mediului sunt separate de procescle de conducere, cel putin in prima faz4, deoarece de cele mai multe ori procesele de conducere pun pe primul plan profitul imediat, in timp ce procesele de analizA n impactului asupra mediului au in vedere dezvoltarea durabilA in condifile unei ecoeficiente a ecoprocesului de productic. Fiecare din aceste ecoproduse si procese sunt influenfate de o serie de factori Jisfay fy astfelincat ecotehnologia devine o functie de forma: E=F elf A bela Srheh nese Gehvh)]} 3) Oricare ecoproces de productie se"Uesfigoard intr-o societate economic a lunei ramuri a oriedtei ecoeconomii, societate numita ecointreprindere. AceastA socic- tate economica (ecointreprindere) trebuie si dispuna de o organizare corespunzA- toare scopului propus. Ecoprodusele si ecoprocesele de producfie sunt concepute, Proiectate, organizate, conduse si-realizate, din punct de vedere tehnico-econ de specialisti cu calificare corespunzitoare. Schema organizArii unei ecointreprin- eri, in care se realizeazi un ecoprodus, in urma unui ecoproces de productie se prezint& in figura 1.4. Fiecare din partile componente ale structurii activitajii depinde de gy, 2... parametriiastfel incat ecotehnologia devine o functie de forma: £=Fla{nLAlsneene) era LAleirgnei)mefaLAlerte-s)]}}. (4 Fiecare ecoproces de productie poate fi format din unul sau mai multe ceo pracese tehnologice,(procese ecotehnologice) fiecare ecoproces tehnologic avand Ia rindul lui elementele prezentate in figura 1.5 si 0 structur& prezentatd in figura 1.4 Ee de > ae ucts | ~ |S; Esoprocesetehnotogioe, | = | Ope . ESESES Migeari, Fig. 1.5. Elementele unui ecoproces tehnplogic (proces ecotehnologic) Fiecare din elementele de structurd ale ecoprocesului tehnologic depind ile serie de parametii 1, yo, ..¥ astfel incdt ecotehnologia devine o funcfie de formu E=F{afalils dvr) }me{erfs[elrir-s)f|] Int asadar, c& pe mAsurd ce ecoprocesul de productie se analizeaz din ce in ce mai in detaliu, cu atat functia obiectiv se complica.J» Ecomateriale sub forma primar (lingouri, blocuri pulberi ete) }-> Ecosemifabricate (bare, plici table, fev, profile, sirme etc) }-> Tratament termic primar (recoacere de inmuiere, de omogenizare etc) Prelucrare dimensionald primara (turnare, deformare plastic, sudare etc) }-> Prelucrare dimensionalé final (agchiere, speciale ete) }-> Tratament termic final (ecoacere, cle, revenre, ete) }-> Controt oo [> Acoperire de protectie 9} control final 10} Ansamblarerepere Bcoprodusul Fig. 1.6. Structura unui ecoproces tehnologic (proces ecotehnologic) © ecotehnologie optima de obfinere a unui ecoprodus presupune utilizarea unor metode de determinare a interdependenfelor dintre multitudinea de parametri © apar, cuprinsa intr-o functie obiectiv, care apoi si poati fi optimizath fie in sonditiile unei productivitsti maxime, fie in condifiile unui cost minim al scoprodusului sau in conditiile unei potuari minime. 1.2.2, Principiul ecoeficienfet Ecotehnologia trebuie si permit in momentul aplicdrii ei realizarea nivelu- lui maxim de ecoeficientd pentru care a fost proiectatd. Ecoeficienta a fost definits de Word Business Council for Sustainable Development (WBCSD) in 1992 caflind — furnizarea de bunuri si servicii competitive ca pret, care satisfac cerin clientilor $i aduc calitate vieti, reducdndu-se progresiv impactul ecologic $i cvm- sumul de resurse pe intreg ciclul de viajd, la un nivel cel putin corespunadior ‘capacitafli estimate a planetei -. fn limbaj obisnuit aceasta inseamna a produce mai bine, mai repede, mai ‘mult, mai ieftin, mai curat sila momentul oportun. Principalii indicatori ai ecoeficientei sunt: costul, productivitatea, fiabilita- tea, protectia mediului, securitatea muncii, protectia operatorulut, consumul de nergie, consumul de resurse materiale etc. 1.2.2.1. Costul ecoprodusului ‘Acest indicator cu caracter economic, la nivel de sectia de productie se cal- uleaza cu relatic C=Cy+C,+Cy [leiecoprodus] sau [lei/ot] 0.6) {tn care: C este preful de cost al ecoprodusului sau lotului de ecoproduse; Cy — chel- tuielile cu materialul; Cy — cheltuielile cu manopera; Cy — cheltuielile de roxie (cheltuieli de ordin general care trebuie amortizate pe timpul realizArii si cons ‘mului produsului: utilaje, cladiri, energie electrica, combustibil,utilitai etc.) La nivel de desfacere a ecoprodusului, preful de cost C, este de forma: C,=Cy+Cn+Ca+ DC, [lei/ecoprodus] sau [lei/lot) an tn care: °C; reprezint& alte cheltuieli care se fac cu ecoprodusul pani la desface rea lui pe pia. analiza a costului folosind relafa (1.7) nu este semnificativl in proiectarew unui ecoproces tehnologic, deoareve mu permite analiza comparativis a mai ‘ecoprocese tehnologice de realizare a aceluiasi ecoprodus. De aceea, analiza costului se va face intotdeauna pornind de la o structuia 1 sa, care s& cuprinda si cheltuelile eu pregatirea fabricatii, astfel c& pretul de cost al unui lot de ecoproduse Ci, va avea expresia: “+n [lei/lot] ayy Wilton CG tn care: F reprezinta cheltuielile fixe ficute pentru realizarea lotului de ecoprodune: (cheltuielile cu echipamentul tehnologic, cladirile si locatile de productic), ” cl tuielile variabile (cu materialele, salariile muncitorilor, utlittile, mediile de Incr nerecuperabile, ambalajele ete.); n - numérul de ecoproduse. (1.8), costul unui ecoprodus ('p se poate determinn ewSp Uevecoprodu La Fig. 1.7. Dependenja costului unui lot de Fig. 1.8, Dependenfa costului unui ecoprodus ecoproduse Cy, de numérul de bucifin Cy, de numarul de bucii n ce Lay [leV/ecoprodus} (as) Reprezentate grafic relajile (1.8) si (1.9) araté c& in figure 1.7 5i 1.8, din care rezulté clar c& un ecoprodus tehnologic este cu atét mai rentabil cu cét numa rul de ecoproduse este mai mare. Un ecoprodus tehnologic trebuie si realizeze o ecoeficien} maxims. Aceasta Presupune stabilirez mai multor variante posibile de ecoprocese tehnologice i ‘legerea variantei optime pe baza costului ecoprodusului. Folosind relatile (1.8) si (1.9) si diagramele din figurile 1.7 si 1.8 se poate face analiza comparativa a douk ecoprocese tehnologice £7; si £7s, reprezentind Brafic costurile loturilor, Ci (ig. 1.9) $i Cr, date de rela: [+n-% [leilot) (1.10) Ce, = Ce =Fy+n-¥, [lei/lot] any sau costurile ecoproduselor Cp: si Cro (fig. 1.10), date de expresiile (12) 4 Sur, (13) Cy Din figurile 1.9 si 1.10 se vede c& exist un numar critic de ecoproduse 1, Jentru care costul este acelasi si care permite determinarea ecoprocesului tehno- ‘ogic optim, findnd cont de numarul de ecoproduse n, ce trebuie realizate. Numérul fe buctti critic ng se determina din egalitatea: in SU Cy =Cyy adich Fe +n¥,= G RtnV,=> (1.14) (1s)hig [APO ethene, ethene "DL Fig. 19, Alegerea variantei optime de Fig, 1.10. Alegerea variantei optime de cop ecoprocestehnologie, penta tn lot de ces tenologie, pent un ecoprodus, pin tm produse, prin compararea a dou eco- pararea a doua ecoprocese tehnologice £7; yi ET; procese tehnologice £7; si ET care se analizeazi comparativ tei variante de ecoprocese teluw- Cu, Cr $i Crs (ig. 1.11), alegerea variantei optime se face In elton) n ET, optim in >nd3 = ET, optim, sion Fig. 1.11. Alegerea variantei optime de ecoproces teins logic din compararea a trei variante posibile £71, M/, siED, Analog, se pot analiza ,p” variante de ecoprocese tehnologice, din care st ve deducd ecoprocesul tehnologic optim din punct de vedere al costului, 1 ‘anumit numar de bucafi, ‘Ar rezulta din aceastd analiz8 sumard cd ar trebui intotdeauna auloptat cov procesul tehnologic care si realizeze numArul maxim de ecoproduse, dean ccostul minim. Dar, nu se poate proceda aga deoarece nu se pot desface si de la inceput toate ecoprodusele, rezulténd nigte cheltuieli de stocaj ¢', (svt «i cireulafie anumite bunuri materiale care ar putea fi folosite la produceven wll ‘bunuri), date de relatia: C,=s-n [lei/buc.] ate 1m care: 5 este rata de stocaj, exprimatA in lei/leu-bucDac& se fine cont si de cheltuielile de stocaj, costul unui ecoprodus C’, are expres: Cn E vis [lei/buc.] aan Un produs marcat ecologic devine ecoprodus $i este mai scump decét unul nemarcat pentru c& aplicarea marcajului semnifica si internalizarea cheltuielilor de mediu Cn, la producator, date de relatia: Cy =c,-n [leifouc.] (1.18) {tn care C, este coeficientul de poluare al fiectrui produs. Lund in considerare cheltuiclile de stocaj si cheltuielile de mediu, costul total al unui ecoprodus C,, devine: Esvesnse,-n (leifove} (ig) Reprezentind grafic relafia (1.19) se vede c& exist un num&r de bucii optim tay (fig. 1.12) ce rezulté din anularea derivatei costului total in raport cu numBrul de bucdti, adic’: o elton} (1.20) Din care rezultd: a2n adica: Mage (122) +o, Prin urmare, alegerea variantei optime de ecoproces tehnologic, din punct de vedere al costului se va face findnd cont de aceste trei clemente: 7, er $i Mg1.2.2.2, Produetivitaten Productivitatea se defineste ca find eficienja muncii sociale exprimata prin . atoriicalitativi de baz ai unei economii, care arati nivelul de dezvoltare al forjelor de productie. Ecoproductivitaten este un termen introdus pentru a fine cont de dezvoltarea durabild. Ecoproductivitatea exte © strategie de intensificare a productivitatii $i de crestere a performanyelor de ‘medi pentru intreaga dezvoltare socio-economicd. Principalii factori de crestere ai productivitatii muncii sunt: progresul tehnic, nivelul tehnic $i nivelul cultural al Iucratorilor, organizarea stiinfificd a productiel tia muncii, cointeresarea material $i morala in munca ete. Principala cale de crestere a ecoproductivitajii muncii o constituie progrenul tehnie care, in condifille revolutiei tehnico-stiintifice contemporane conduce Ia 0 revolufionare a mijloacelor de munc&, a surselor de energie, la aparitia de noi obiecte ‘ale muncii in paralel cu utilizarea mai rafionala a celor vechi, la perfectionaren tehnologiilor de fabricate gi la modificarea structuri forfei de munca. ‘Modul cum a influenfat gi influenfeaza progresul tehnic evolutia proceselor de producfie se descrie succint in continuare, in cele mai vechi timpuri, omul se baza numai pe fora sa fizic&, manuind nemijlocit unealta gi actiona asupra mediului, procesul de productie fiind in inire- fgime manual (fig. 1.13). Mai tarziu, pentru a reduce efortul siu fizic omul apelnt Ww onergia biologicd ,exterioara” a diferitelor specii de animale, pentru actionaren luneltelor (fig. 1.14) gi a aparut procesul de producfie manual evoluat. Poluaron rozultaté in urma acestui tip de proces de productie este nesemnificativ’. Om PI Uncaltt i Medi af =e | om | [usa | Mediu | Fig. 1.13, Procesul de productie manual Fig. 1.14, Procesul de produetie manual In intregime ‘evoluat Incepand cu secolul al XV-lea, pentru acfionarea uneltelor, oamenii invep sf utilizeze energile artificiale (hidraulic8, eoliand, termic8), controtate de om (fig. 1.15) ti civilizapia uman& atinge etapa ,masinismului”, realizéndu-se prima revoh tehnico-stiinfficd. Apare deci notiunea de mecanizare care inseamng: introdu 4i folosirea maginilor, aparatelor gi dispozitivelor pentru care executarea unor ape ‘aii, activitifi productive sau neproductive in scopul de a inlocui sau de a face ficient munca fizic& sau intelectualé a omului sau de a substitui munce lor. Mecanizarea poate fi aplicati numai la 0 parte din procese sau instata mecanizare parfiali, sau la toate instalaiie care realizeazA un anumit proces telus logic, numita mecanizare total sau complex. in productia mecanizatf, omul ‘conduce instalatia tehnologica (se informeaz& asupra mBrimilor din procesul tehnogic, ia decizii $i comand& operatii de reglare), intregul proces tehnologic fiinc »xecutat de sursa de energie. Din pBcate in acest moment incepe si poluares necon- rolatd a mediului tnconjurttor, poluare care se intensific& pe mAsur& ce mecaniza ‘ea Incepe s& cuprinda tntreaga economie mondials. Cregterea gradului de mecanizare a proceselor tehnologice a dus nemijloci | a mArirea complexititii operaiilor de manipulare, comanda gi control ale surse- or de energie artificialé si a uneltelor. Pentru inléturarea acestei dificultiti s-au reat o serie de sisteme automate gi cibemetice, care si preia din ce in ce mai mult 'e de o part, rolul de intermediar intre sursele de energie arificiala si unelte si, pe le alth parte, sB realizeze comanda si conducerea acestora (fig. 1.16). Apare deci ‘otiunea de automatizare: echiparea cu automate a unei instalafii (proces tehno- agic), tn vederea efectudrii unor operafii firs intervenfia nemijlociti a omului unctiuni umane, efort, observatie, decizie, memorie si calcul logic necesar pentru irjarea unor operatii, sunt infocuite prin funcfiuni similare ale unor dispozitive shnice). fn functie de complexitate si amploare, automatizarea poate fi partial — ind se aplic numai la unul sau la céfiva parametri ai procesului, sau la una sau la ftteva componente ale instalatici tehnologice, riminind 0 serie de operatii Yhnologice care se efectueazi neautomat, si total — cénd se aplicd la tofi parame- ‘i procesului de productic sau la intreaga instalatie tehnologica. Energie artificial c Energie artificial ‘Unealta | ‘Mediu Fig. 1.18. Procesul de productic Fig. 1.16. Procesul de productie automatizat mecenizat {In timp, a apirut preocuparea omului de a elimina parfal sau total rolul su + observare si conducere din cadrul diferitelor procese $i in instalafiile automati- ite au Inceput si se introduc& un nou echipament — calculatorul electronic — care ‘sctueazd operatiilogice si de calcul pe baza informatiilor primite de la instalaiile nduse gi care comand& funcjionarea acestor instalafii in scopul realiz&rii anu- itor performanfe tehnice prestabilite (fig. 1.17). Apare deci nofiunea de ciberne- tare 4i de inteligenta artificial. Un sistem tehnic este considerat a avea proprietatea de inteligenta artificial, ' baza observarii comportirii sistemului, dac& se poate adapta singur la noi situa- 1 are capacitatea de a rationa, de a infelege legaturile dintre fapte, de a descoperii telesuri gi de a recunoaste adevarul. Cerinjele dezvolttri social-economice, privind cresterea gradului de automatizare a eeselor de produce, pitrunderea gi cunoasterea unor locuri greu accesibile omului seuimposibile (Iucrul in miezul reactorului nuclear, tn miezul vulcenului, In cosmos pe alte plancte, in medi deosebit de toxice gi periculoase etc.) au impus realizarea unor echi pamente tehnologice de o mai mare complexitate si perfectionare, care s& execute operat similare cu cele efectuate de om. Ca urmare, au fost creati robofii industriall si au apérut procesele de productie robotizate (fig. 1.18). Energi n Dispozitiv ¥ de Progam [Cacamor] .} comands, Instalayie E} Mediu A conde : electronic [>| “Secorvire |] tehnologica ft i control Fig. 1.17, Procesul de productie cibernetizat in general, prin robot se injelege un ansamblu complex format din echipa- ‘mente (sistem mecanic, sistem de acfionare, sistem de comands, traductoare senzori) gi program de prelucrare a datelor (pentru comanda actiunilor, comuri carea in robot, prelucrarea informafiei senzoriale, decizia etc.) care functioneazis automat si se adapteazéi la mediu complex si variabil, preludnd si /sau prelungind sua saz mai multe din functiile umane. rc Energie arti Cee | =e Gra | Caleulator Ly) Conducere, }mnolosicsf@P} Mediu electronic >) “comands, f deservire | sicontrol Fig. 1.18, Procesul de productie robotizat Tat cum progresul tehnic a adus omenirea in aceasti etapa de dezvoltare pe parcursul a dowd milenii, etapa robotizarii, cdnd funcfii greu de indeplinit sau imposibil de realizat sunt preluate de roboti. voluia spectaculoas’ a dezvoltirii tehnologice poluarii mediului si mai spectaculoasé gi din nefer condus ins& gi la evolutia in mod negativ.1.2.2.3, Fiabilitatea Fiabilitatea se defineste ca fiind ansamblul calitafilor unui sistem tehnic ce larmind capacitatea acestuia de a fi utilizat un timp cét mai indelungat in scopul 'n care a fost construit, in conditile prescrise de exploatare. Fiabilitatea este 0 mirime ce caracterizeazA siguranfa gi functionarea unui sistem tehnic in confor- nitate cu normele prescrise (mérimea probabilitifii de functionare) Fisbilitatea se calculeazi in functie de improbabilitatea aparitici avariei. Este » nofiune diferité de calitatea produsului, ea reprezentind ansamblul tuturor cali- ANilor unui produs (sistem tehnic) care determing capacitatea acestuia de a fi utili un timp cét mai indelungat in scopul in care a fost construt Pentru o fiabilitate deosebiti apare nofiunea de redondanta, care inseamn& sreerea de sisteme auailiare, capabile sa preia functia in caz de avarie, pentru a nentine sistemul in stare de functionare un anumit timp (de exemplu, un automobil ire frtnd de serviciu, frdnd de mana si frné de motor. 1.2.2.4, Protectia mediului Protectia mediului este indicatorul de ecoeficienté al orictrui proces eco- ‘ehnologic si trebuie si devind cel predominant deoarece: = au fost constatate unele modificari (nu se stie precis deocamdata ct sunt {e ireversibile) climaterice globale; — rezervele de materii prime si energie sunt epuizabile; = biodiversitatea este ameninjaté (deja unele specii de plante si animale au Slaparut), — tot mai adesea, din considerente de eficienf economic industrials, se Uucreazs la limita tehnologiei”, fapt ce induce riscuri crescute de accidente, cu Mfecte catastrofale asupra habitatul = deseurile industriale constituie o mare problema; = exist mari decalaje tchnologice intre statele bogate si cele strace. Toate aceste probleme demonstreazd c& sistemul economic actual este in venflict cu sistemul natural al planetei, putind conduce la declin economic, iar pe ermen hung la afectarea civilizaf Protectia mediului presupune prevenirea si evitarea totald sau partial a >oluitril Poluarea este procesul de introducere directd sau indirectd, ca rezultat al imei activiti umane, de substanfe, de vibrayii, de caldurd sau de zgomot in aer, Ipd sau sol, susceptibile si aducd prejudicii societafii umane sau calitaii medi. tu, s& determine deteriordiri ale bunurilor materiale, ori sd afecteze sau si impie- fice utilizarea in scop recreativ a mediului si/sau alte utilizdri ale acestuia, pre- rzute de legislatia in vigoare. Prevenirea gi evitarea poluarii sunt elementele cu influenta deosebité asupra veotehnologiei, deoarece elaboreazs un nou concept de model de producti numit weoproductle in strinst legitur’ cu sistemele naturii. Acest model presupune iplicarea continu asupra proceselor, produselor, serviciilor (fig. 1.19) a unor stra- ‘gli preventive integrate de mediu cu scopul de a creste eficienta globala si de a ‘educe riscurile pentru viath gi mediu.Penira procese [= conservarea materiilor prime; ‘conseryarea apei gi energici; + climinarea materilor prime toxice gi ‘celor periculoase; += reducerea dozelor 5 toxicitait emisiilor si deseurilor la surst. ~ereerea unui ecosistem industrial, ~ maximizarea utiliz8rii In productie materialelor reciclabile; - optimizarea utilizrii materialelor care] Inglobeaza energie; = minimizarea surselor de deseuri; ~ reevaluarea degeurilor ca materi pentru alte procese; ineluderea erinelor demedin| _ /Nontmadel de eerute de lege, in uctie conceperea si (Beoproductia) furnizarea servic Penira produse reducerea impactuluiasupra mediului, sAnftafii i securitajii produselor pe Intregul lor ciclu de vit, de la extragerea matcilor prime, fabricate sitilizare pana la casaea gi rociclarea roduselor -echilibrarea intirilor gi iesiilor din sistemele initiale in raport cu capacitatea ecosistemelor; ~ injelegerea capabilitii sistemelor naturale de a interactiona cu degeurile si substanfele toxice in situaii bisnuite gin catastrofe industrial energetice a product [= imbunatijirea modelului metabolic al produselor industriale gi a utilizarii ‘materialelor; + reducerea sau simplificarea produselor industriale dupa modelul celor natural ~modele sistemice pentru utlizarea ‘energiei; = promovarea dezvoltarii unui sistem ‘energetic ca o parte a ecosistemului industrial, fra impact negativ asupra ~alinierea politicior lao perspectiva pe fermen lung asupra evolujiei sistemelor industriale, pe arii goografice cit mai lungi Fig. 1.19, Elementele noului model de productie (ecoproductia) Acest nou model de productie presupune si un nou model de consum, numit consum durabil, care vine si inlocuiascd modelu! dat de societatea de consum promovati ani la rind de Occident.