Professional Documents
Culture Documents
MECI–CNDIPT / UIP
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI-a AN DE COMPLETARE
MODULUL:
ÎNCERCĂRI PROFILACTICE ÎN INSTALAŢII
ELECTROENERGETICE
DOMENIUL: ELECTRIC
NIVEL: 2
CALIFICARE: ELECTRICIAN PROTECŢII PRIN RELEE,
AUTOMATIZĂRI ŞI MĂSURĂTORI ÎN INSTALAŢII ENERGETICE
Martie 2009
1
AUTOR:
DĂNILĂ Prof. grad didactic I, COLEGIUL TEHNIC
CRISTINA „DIMITRIE LEONIDA”, IAŞI
2
CUPRINS
7. Anexe pag.37
8. Bibliografie pag.57
3
1.COMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI
4
2.INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR
ECONOMICI
5
3. MODALITĂŢI DE ORGANIZARE A PRACTICII
Unitatea de învăţământ, prin catedra de cultură tehnică, va întocmi documente care vor
asigura buna desfăşurare şi calitatea procesului de instruire practică comasată.
Responsabilul ariei curriculare “Tehnologii” şi directorul unităţii şcolare care are atribuţii
în coordonarea instruirii practice vor îndruma şi controla această activitate.
Se realizează grafic de desfăşurare a practicii comasate pe clase, săptămâni, loc de
desfăşurare a practicii
Profesorii de specialitate şi maiştrii instructori încadraţi pentru instruirea practică
comasată vor întocmi planificări calendaristice pentru această activitate şi vor urmări
atingerea competenţelor stabilite în Standardul de Pregătire Profesională corespunzător
calificării de nivel 2.
Unitatea de învăţământ, prin catedra de cultură tehnică va stabili:
Lista de echipamente şi materiale necesare realizării stagiului de practică
Lista de criterii de evaluare, precum şi modalităţile şi probele de evaluare stabilite
împreună cu reprezentantul agentului economic
În scopul facilitării urmăririi frecvenţei la activitatea de instruire practică, precum şi a
evaluării de parcurs se propune ca fiecare elev va întocmi un portofoliu de practică.
6
3.3.OBIECTIVELE URMARITE PRIN INSTRUIREA PRACTICA
ELEVILOR LA AGENTII ECONOMICI
Să observe şi să analizeze, pornind de la situaţii reale, diferitele elemente ale unor
strategii de calitate;
Să înţeleagă constrângerile de securitate impuse de metodele de lucru;
Să înţeleagă concret constrângerile economice, umane şi tehnice ale societatii
să perceapă costurile induse de non-calitate;
Să utilizeze achiziţiile sale în domeniul comunicării, în relaţia cu personalul angajat;
Să cunoască organizarea locului de muncă şi amenajarea acestuia;
Să parcurgă integral curriculum-ul specific calificării;
Să cunoască importanţa tuturor serviciilor şi compartimentelor unei întreprinderi;
Să observe şi să analizeze, pornind de la situaţii reale, diferitele elemente ale unor
strategii de calitate, să perceapă costurile induse de non-calitate.
7
o Sprijină elevii în însuşirea metodei eficiente de lucru şi în formarea competenţelor de
execuţie, a competenţelor cheie şi a celor de cunoaştere;
o Asigură materiale necesare instructajului de protecţie şi igiena muncii specific condiţiilor
de lucru;
o Permite colaborarea între specialistul unităţii şi maistrul instructor coordonator al
activităţii de instruire practică;
o Asigură elevilor echipamentele de protecţie, echipamentele şi S.D.V.- urile necesare
lucrărilor practice ce sunt executate de către aceştia pe toată perioada de instruire
practică;
o Acţionează unitar în domeniul valorificării pe piaţa forţei de muncă a absolvenţilor.
Elevii care vor desfăşura instruirea practică la AGENTUL ECONOMIC au statut de elevi
practicanţi. Aceştia au următoarele obligaţii:
vor respecta regulamentul intern al unităţii;
se vor încadra în programul unităţii, respectând numărul de ore prevăzut in programa
şcolară;
vor purta echipamentul complet de protecţie a muncii
vor avea un comportament decent pe toată durata desfăşurării instruirii practice.
Instruirea practică se va desfăşura sub îndrumarea maistrului instructor al şcolii şi
reprezentantului agentului economic (tutorelui de practică)
Instruirea practică se desfăşoară pe parcursul anului şcolar, în acord cu necesităţile
agentului economic.
8
4. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE
SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII
Prevederi generale
Personalul operaţional este obligat să execute dispoziţiile şefilor ierarhici în condiţiile
prezentelor norme şi trebuie să prevină sau să oprească orice acţiune care ar putea
conduce la accidentarea proprie sau a altor persoane.
Orice electrician care constată o stare de pericol care poate conduce la accidente umane
sau avarii tehnice este obligat să ia măsuri de eliminare a
acestora.
Şeful de lucrare şi executanţii sunt răspunzători pentru nerespectarea prevederilor din
norme în cadrul lucrării la care participă.
Fiecare electrician trebuie să verifice vizual înainte şi în timpul lucrului: integritatea
carcasei, a izolaţiei conductoarelor exterioare şi existenţa îngrădirilor de protecţie sau
menţinerea distanţelor de inaccesibilitate în limita zonei de manipulare.
Personalul care execută manevre şi/sau lucrări în instalaţiile electrice sub tensiune trebuie
să fie dotat şi să utilizeze echipamentul electroizolant de protecţie. La joasă tensiune
trebuie utilizat cel puţin un mijloc de protecţie electroizolant, iar la înaltă tensiune cel puţin
două mijloace de protecţie electroizolante.
Personalul operaţional nu permite accesul în instalaţii a personalului ce nu are drept de
control asupra acestora. Pentru înlăturarea pericolului de accidentare şi incendiu,
personalul operaţional este obligat să supravegheze permanent funcţionarea instalaţiilor
în cazuri deosebite, pericol de accidentare, accident, pericol de incendiu, pericol de avarie
sau avarierea instalaţiilor, personalul operaţional poate executa manevre de scoatere din
funcţiune a instalaţiilor în cauză, cu luarea tuturor măsurilor pentru scoaterea
accidentatului din zona periculoasă sau intervenţie pentru stingerea incendiului sau
lichidarea avariei cu anunţarea imediată sau ulterioară, după caz, a personalului
operaţional.
Personalul operaţional este obligat să cunoască măsurile de prim ajutor, în caz de
accidentări de natura electrică sau neelectrică, să cunoască tipurile şi modul de folosire al
mijloacelor din dotare pentru stingerea incendiilor şi să intervină operativ şi eficient în
astfel de cazuri.
9
Normele specifice de protecţie a muncii pentru activităţi la instalaţiile electrice de
producere, transport şi distribuţie a energiei electrice se aplică pentru următoarele categorii de
lucrări efectuate în:
• staţiile electrice de transformare şi/sau de conexiuni;
• punctele de alimentare şi posturile de transformare:
• liniile electrice aeriene;
• liniile electrice subterane;
• circuitele secundare, de comandă şi automatizare;
• executarea măsurătorilor cu aparate portabile;
• generatoare, compensatoare şi motoare electrice;
• bateriile de acumulatoare staţionare;
• bateriile de condensatoare;
• executarea verificărilor şi reparaţiilor aparatelor electrice din
laboratoare (pentru măsurare, protecţie, control şi automatizare);
10
5. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE
DESFĂŞURĂRII PRACTICII
Auxiliarul propune activităţi care să permită implicarea elevilor, astfel încât să poată
beneficia de pe urma discuţiilor şi a interacţiunii cu îndrumătorul de practică şi cu colegii lor.
Prin activităţile de învăţare activă propuse se doreşte să se realizeze o mai bună motivare a
elevului şi o creştere a interesului acestuia pentru cunoştinţele şi abilităţile ce se formează în
domeniul tehnic, dobândind experienţă practică prin practică.
Pentru o cât mai bună desfăşurare a activităţii indiviuale/în echipă vi se propune o FIŞA
DE EVALUARE A LUCRULUI ÎN ECHIPĂ
11
Fişa pentru lucrul în echipă (în pereche sau în grup de 3-4 elevi)
Care este sarcina voastră comună? (ex. obiectivele pe care vi s-a spus că trebuie să le
îndepliniţi)
Data/Ora începerii:
Data/Ora finalizării:
„Confirm faptul că elevii au avut discuţii privind sarcina de mai sus şi:
s-au asigurat că au înţeles obiectivele
au stabilit ceea ce trebuie făcut
au sugerat modalităţi prin care pot ajuta la îndeplinirea sarcinii
s-au asigurat că au înţeles cu claritate responsabilităţile care le revin şi modul de
organizare a activităţii”
Această fişă stabileşte sarcinile membrilor grupului de lucru, precum şi modul de organizare a
activităţii.
12
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
ÎNCERCĂRILE IUP
13
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
TRANSFORMATORUL DE PUTERE
Prilejul verificării…………………………
2. Notaţi în tabel bifând “X” operaţia la care aţi participat în cursul verificării si notaţi
DA/NU dacă transformatorul corespunde/nu corespunde în urma verificărilor făcute.
3. Pentru verificările pentru care aţi consemnat “ NU” veţi înscrie la sfârşitul tabelului
neconformităţile constatate.
14
Operaţia Participare Corespunde/
Nu corespunde
- Curăţirea izolatorilor
- Verificarea legăturii la pământ a cuvei
transformatorului
- Verificarea sistemului de consolidare antiseismică
- Verificarea legăturii bornei de nul la priza de
protecţie a postului (în cazul în care priza de
pământ şi protecţie sunt legate în comun)
- Verificarea etanşeităţii cuvei transformatorului
- Verificarea nivelului de ulei în conservator
- Verificarea filtrului de aer cu silicagel
- Controlul funcţionării şi al etanşeităţii robinetului
de golire ulei
- Degresare şi refacere vopsitorie cuvă
transformator
- Verificarea funcţionării comutatorului
- Verificarea şi reglarea elementelor de protecţie la
supratensiuni atmosferice (eclatorul montat pe
fiecare din izolatoarele de MT a transformatorului)
15
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
1. Studiaţi manualul de utilizare al aparatului din figură (sau al unui alt aparat aflat
în dotarea agentului economic la care efectuaţi stagiul de pregătire practică) si
completaţi tabelul de mai jos:
16
2. Alegeţi un tip de măsurare pe care îl puteţi efectua cu acest aparat şi prezentaţi
etapele ce trebuie parcurse pentru realizarea măsurării.
17
FIŞĂ DE LUCRU
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Valoarea
R S T minima
normată Observaţii
IT – m 2000 M
IT – S1 2000 M
IT – S2 2000 M
S1 – m 10 M
S2 – m 10 M
S1 - S 2 10 M
18
3. Notaţi in tabel aparatele de măsură utilizate pentru realizarea încercării:
19
FIŞĂ DE LUCRU
-fixe 500 /
Tensiuni variabile fixe 250/ fixe 250/ 500 / fixe 500 / 1000 / 2500 /
de test 100 … 1000 500 /1000 V 1000 V 1000 / 2500 / 5000 V
V 5000 V -variabile 500
… 5000 V
20
FIŞĂ DE LUCRU
1. Din aparatele utilizate pentru acest tip de măsuratori aflate în dotarea agentului
economic la care efectuaţi stagiul de pregatire practică alegeţi aparatele
necesare realizării schemei.
2. Realizaţi schema de montaj şi măsuraţi rezistenţa ohmică a înfaşurării
secundere a transformatorului.
3. Indicaţi operaţiile preliminare realizate în vederea efectuării măsuratorii.
4. Comparaţi valoarea rezistenţei obtinută în urma măsuratorilor cu cea din
prescripţiile tehnice .
21
FIŞĂ DE LUCRU
1. Cu ajutorul schemei din figura de mai jos realizaţi circuitul de măsurare pentru
ridicarea caracteristicii de funcţionare în gol a unui transformator inductiv
monofazat.
2. Interpretaţi rezultatele obţinute si indicaţi momentul când se efectuează această
verificare.
3. Reprezentaţi grafic caracteristica cu ajutorul datelor experimentale obţinute.
Schema de montaj
22
FIŞĂ DE LUCRU
Realizaţi practic montajul din schema electrică de mai jos pentru verificarea
raportului de transformare a unui transformator de curent răspunzând următoarelor
cerinţe :
- alegeţi aparatele de măsură şi selectaţi domeniile de măsurare
- realizaţi montajul şi citiţi indicaţiile aparatelor
- completaţi tabelul de date şi calculaţi eroarea
- formulaţi concluziile
- respectaţi NTSM
Schema de montaj:
I ATR 8
K k
220V
ca TC
1200 A A
A
22
L l
A
A11
Scopul lucrării:
Determinarea raportului real de transformare şi calculul erorii de curent cu relaţiile
prezentate.
3. Nomenclator aparate:
23
4. Desfăşurarea lucării:
I 1n
k TC
I2
Eroarea de raport (eroarea de curent) se calculează cu relaţia:
kTCn kTC
I % 100
kTCn
5. Tabel cu date:
24
FIŞĂ DE LUCRU
Δt (ºC) 1 2 3 4 5
tºC 10 15 20 25 30
tºC 35 40 45 50 55
tºC 60 65 70
K1 11,2 13,9 17
25
FIŞĂ DE LUCRU
26
STUDIU DE CAZ
27
STUDIU DE CAZ
28
STUDIU DE CAZ
29
BULETIN DE MĂSURATORI PROFILACTICE TC
(TRANSFORMATOR DE CURENT) DE M.T.
1. Datele de identificare
Instalaţia ............celula 20KV....................................................................
Tip …TIRMI-20kv..............serie.......354923/82...................
An fabricaţie...........................
Un [kV]………20kv…………..
Raport de transformare………………
2. Elemente specifice lucrării
Prilejul măsuratorii :REVIZIE TEHNICA
Data măsuratorii...............................
Starea vremii...............................................................
Temperatura mediului .............17..............[ 0C ]
3. Măsurarea rezistenţei de izolaţie a înfăşurărilor [M]
Înainte de efectuarea măsuratorii se face stergerea de praf, degresarea.
Măsuratoarea se executa cu megohmetrul de 2500 V.
Valoarea
R S T minimă
normată Observatii
IT – m 500 2000 M
IT – S1 270 2000 M
IT – S2 290 2000 M
S1 – m 27 10 M
S2 – m 3 10 M
S1 - S 2 12 10 M
30
STUDIU DE CAZ
31
MINIPROIECT
Proiectul va fi realizat pe grupe de elevi. Fiecare grup de elevi va avea sarcini bine
definite. Toţi membrii grupului trebuie să participe activ şi să colaboreze la executarea
proiectului.
Grupurile de lucru vor avea următoarele sarcini de lucru:
Grupul 1 –Măsurarea rezistenţei de izolaţie a întreruptorului de 110KV tip IO
Grupul 2- Măsurarea rezistenţei de contact a întreruptorului de 110KV tip IO
Grupul 3- Măsurarea timpilor de acţionare şi stabilirea nesimultaneităţilor
Fiecare grupă va urmări în realizarea proiectului următoarele etape:
Scopul realizării încercării şi mărimile care se determină;
Schema electrică utilizată în realizarea încercării;
Aparate electrice utilizate în realizarea incercării;
Condiţii de realizare a probei;
Completarea buletinului corespunzător probei efectuate;
Formularea concluziilor
Verificarea proiectului se va realiza pe grupuri de lucru, în ateliere sau laboratoare
specializate. .
EVALUAREA PROIECTULUI
Fiecare grup va avea un lider, care va realiza o prezentare a etapelor proiectului in power
point. Elevii şi îndrumătorul stagiului de pregatire practica evaluează în comun rezultatele
obţinute într-o discuţie colectivă. În urma discuţiilor între membrii grupurilor şi indrumator, se va
realiza o cunoastere a principalelor probe si incercari profilactice ale IO 110kV
BIBLIOGRAFIA RECOMANDATĂ
PE 116/94
Ioan Lupu - Exploatarea statiilor de transformare, Editura ``CYD SERV`` Piatra Neamt, 1999.
Obs. Pentru realizarea proiectului consultaţi bibliografia de specialitate indicată la orele de
curs, site-urile firmelor producătoare de profil şi cereţi spriinul maistrului/tutorelui de practică
32
MINIPROIECT
La finalul realizării proiectului elevii pot realiza o prezentare power point a etapelor
parcurse, în care vor fi inserate fotografii, scheme electrice, rezultate experimentale şi
concluzii.
33
JURNAL DE PRACTICĂ
Elev:
Perioada:
Locaţie (Agent economic şi departament):
Modul:
Tema:
Sarcina de lucru:
1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică, pe care le-aţi
observat sau le-aţi desfăşurat?
34
6. ORGANIZAREA EVALUĂRII
35
PORTOFOLIUL
Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să stie şi ce trebuie să facă acesta de-a
lungul procesului de învăţare. La începutul demersului educativ se realizeaza un diagnostic
asupra necesităţilor elevului de învăţare pentru a stabili obiectivele şi criteriile de evaluare.
Diagnosticul este făcut de profesor şi este discutat cu elevul implicat în evaluare.
Portofoliul se compune din materiale obligatorii şi opţionale, selectate de elev şi/sau
profesor şi care reflectă participarea la derularea şi soluţionarea teme date; cuprinde o selecţie
dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului, cele care îl reprezintă, care
pun în evidentă progresele sale, care permit aprecierea aptitudinilor, talentelor, pasiunilor,
contribuţiilor personale. Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se
autoevalua, de a-si descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli. Portofoliul este un
instrument care îmbină învăţarea cu evaluarea.
Conţinutul unui portofoliu poate fi următorul:
Lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări, fişe etc. şi numărul
paginii la care se găseşte);
Argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importantă
fiecare lucrare, cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a elevului/grupului
cu privire la subiectul respectiv;
Lucrările pe care le realizează elevul individual sau în grup:
Rezumate;
Eseuri;
Articole, referate, comunicări;
Temele de zi cu zi;
Fişe individuale de studiu;
Proiecte si experimente;
Rapoarte scrise – de realizare a proiectelor;
Teste şi lucrări semestriale;
Chestionare de aptitudini, stiluri de învăţare;
Înregistrări video, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elevi
individual sau în grup;
Observaţii, reflecţii proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează
Autoevaluări ale elevului / grupului;
Alte materiale care reflectă participarea elevului / grupului la derularea şi
soluţionarea temei date
Comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului, ale altor grupuri de învăţare şi / sau
ale altor parţi interesate ( ex. părinţi).
36
Avantajele folosirii portofoliului:
portofoliul este un instrument flexibil, uşor adaptabil la specificul disciplinei, clasei şi
condiţiilor concrete ale activităţii;
permite aprecierea şi includerea în actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului
care, în mod obişnuit, nu sunt avute în vedere; acest fapt încurajează exprimarea
personală a elevului, angajarea lui în activităţi de învăţare mai complexe şi mai creative,
diversificarea cunoştinţelor, deprinderilor şi abilităţilor exersate;
evaluarea portofoliului este eliberată în mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv
negativ care însoţesc formele tradiţionale de evaluare; evaluarea devine astfel
motivantă şi nu stresantă pentru elev;
dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare, aceştia devenind auto-reflexivi asupra
propriei munci şi asupra progreselor înregistrate;
implică mai activ elevul în propria evaluare şi în realizarea unor materiale care să-l
reprezinte cel mai bine;
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat. Este greu de
apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului.
37
ANEXE
38
FIŞĂ DE DOCUMENTARE
Curăţarea transformatoarelor.
Curăţarea depinde de locul instalării trafo şi de tipul său. Pentru cele situate în zone
lipsite de poluare industrială, se realizează ştergerea cu o cârpă uscată şi cutârată atât a
capului trafo cât şi a carcasei de porţelan. În cazul scurgerilor de ulei pe carcasă se utilizează
o cârpă înmuiată în neofalină sau alcool industrial. Pentru cele situate în zone poluate
industrial se recomandă execuţia probelor cu ocazia operaţiei de reungere a carcasei de
porţelan cu vaselină siliconică sau minerală. Bornele secundare se vor şterge cu o cârpă
uscată, până la îndepărtarea completă a prafului sau umidităţii.
Pentru transformatoarele în răşină epoxidică de interior, curăţarea constă în ştergerea
cu o cârpă uscată şi curată, până la îndepărtarea totală a prafului şi umidităţii.
39
2. Încercarea uleiului din cuvă.
Condiţiile de execuţie a probei.
Recoltarea probelor de ulei se face de regulă în sezonul cald (aprilie-septembrie), la
temperaturi ambiante între 10 şi 30°C, pe timp uscat şi frumos, pentru a se evidenţia
contaminarea probei. Recoltarea probei se face imediat după deconectarea transformatorului
(în stare caldă), când este de presupus că eventuala umiditate din înfăşurări este cedată
uleiului. Probele se recoltează numai de la buşoanele speciale de golire şi luare a probelor de
ulei, situate la baza transformatoarelor. După prelevare, sticlele se duc la laboratorul chimic
sau electric unde se vor executa analizele.
40
Momentul efectuării probei.
Proba se efectuează cu ocazia:
PIF (punerii în funcţiune);
Intervenţii, reparaţii curente sau recondiţionări;
Revizii tehnice (RT), reparaţii curente (RC), reparaţii capitale (RK);
Anual, la transformatoarele la care s-a constatat o înrăutăţire a izolaţiei principale sau
în cazul unor valori la limită.
41
Pentru transformatoarele de 220 – 400KV:
PIF 1%
În exploatare 2,5%
42
Schema utilizată pentru măsurarea rezistenţei ohmice a înfăşurării primare prin metoda
votmetru – ampermetru:
43
Rezistenţa măsurată se calculează cu expresia:
U
R
U
I
RV
unde U este tensiunea măsurată la bornele voltmetrului;
I - curentul măsurat de ampermetru;
RV – rezistenţa internă a milivoltmetrului.
44
7. Verificarea raportului de transformare şi a erorilor de raport .
Măsurarea se execută de preferinţă la curentul nominal utilizând aparate de măsură şi
transformatoare etalon de clasa 0,2 sau 0,5.
Se va verifica raportul de transformare şi se vor calcula erorile de curent pentru a se
vedea dacă transformatorul corespunde clasei de precizie pentru care a fost construit şi dacă
se poate folosi în exploatare.
Z2n Z2
Pentru măsurarea sarcinii secundare Z2 a transformatoarelor de curent se pot folosi:
► metoda volt – ampermetrică
► metoda de măsurare cu trusa AIT.
45
Proba se efectuează cu ocazia:
PIF;
Modificări ale circuitului de curent (introduceri sau verificări de aparate);
Reparaţii capitale (RK);
46
FIŞĂ DE DOCUMENTARE
Un
Rizol = Pn [M],
1000
100
47
Valoarea obţinută prin relaţia de mai sus reprezintă rezistenţa de izolaţie minimă admisă
în exploatare. La maşinile noi aceasta este mult mai mare decât valoarea obţinută prin relaţia
de mai sus, iar valorile de comparaţie se iau din catalogul fabricii constructoare sau din cartea
maşinii.
Rezistenţa de izolaţie a înfăşurărilor maşinilor electrice depinde foarte mult de
temperatură. Se admite să se aprecieze starea izolaţiei maşinilor de joasă tensiune cu puteri
până la 100 kW după rezultatele măsurătorilor la rece.
În tabelul de mai jos se dau date orientative privind variaţia rezistenţei de izolaţie în funcţie de
încălzirea maşinii.
20 40 60 80 100
[0C]
K 3 10 30 100 300
48
Dacă R60 nu a scăzut sub 50% din valoarea măsurată anterior şi dacă K a nu a scăzut
mai mult decât valorile indicate în tabelul 2, nu mai este necesară uscarea înfăşurării.
Tabelul 2
Valori recomandate pentru coeficientul de absorbţie
Temperatura înfăşurării [0C] 20 30 40 50 60 70
%
Scăderea admisă pentru K [ ] 44 30 25 22 20 19
În asemenea cazuri trebuie luate măsuri pentru stabilirea cauzei ce a dus la scăderea
izolaţiei şi apoi uscarea, curăţarea maşinii sau repararea izolaţiei deteriorate.
În cazul rezistenţelor foarte mici, pentru a se preciza dacă izolaţia este deteriorată sau
puternic umezită, trebuie să se efectueze măsurarea rezistenţei de izolaţie cu puntea
Wheatstone. Măsurarea se face cu puntea pentru ambele sensuri de circulaţie a curentului în
înfăşurarea controlată.
Se deosebesc două cazuri după rezultatele măsurătorilor:
Cele două măsurări dau rezultate egale. În acest caz scăderea valorii rezistenţei de
izolaţie se datoreşte umezelii de la suprafaţă sau a prafului depus pe înfăşurări.
Rezultatele celor două măsurări sunt diferite. Scăderea rezistenţei de izolaţie se
datoreşte umezelii izolaţiei în grosime. Măsurările dau rezultate diferite datorită apariţiei unor
tensiuni electromotoare galvanice, create de circulaţia curentului continuu şi deci de valoarea
tensiunii la care puntea se echilibrează se modifică.
Refacerea rezistenţei de izolaţie prin curăţare şi eliminarea umezelii se efectuează după
metode şi instrucţiuni speciale, în funcţie de tipul şi mărimea maşinii.
49
Pentru măsurarea rezistenţei de izolaţie a înfăşurărilor rotorice faţă de masă se va utiliza un
megaohmmetru de 1000V.
Valorile obţinute nu trebuie să fie mai mici de 50 % din datele de la punerea în
funcţiune, la aceeaşi temperatură.
În lipsa acestora , rezistenţa de izolaţie trebuie să fie :
la maşini cu Un 1000 V , Riz 1 M;
la maşini cu Un 1000 V rezistenţa de izolaţie se calculează cu
relaţia:
KU (V)
R iz
S(kVA )
M
1000
100
Pentru aprecierea gradului de umiditate la maşini cu U 3000 V şi P 300 kW (sau S
300 kVA) se măsoară R60 şi R15.
NOTĂ : Proba se execută cu circuitul de apă în funcţiune, la înfăşurările răcite cu apă
conductivitatea apei va fi cel mult egală cu cea indicată de furnizor.
Coeficientul de absorbţie se calculează cu relaţia:
R
K abs 60 1,3
R15
pentru temperatura ale înfăşurărilor între 10 şi 300C.
0
50
cu megohmmetrul de 500 V pentru înfăşurări cu U 500 V, între faze;
cu megohmmetrul de 1000 V pentru înfăşurări cu U = 500 - 1000V, între faze;
cu megohmmetrul de 2500 V pentru înfăşurări cu U 3000 V, între faze;
Măsurarea rezistenţei de izolaţie se face la temperatura mediului ambiant.
La motoarele cu rotorul bobinat, măsurătorile se fac separat pentru stator şi rotor.
Coeficientul de absorbţie R60R15 se determină pentru înfăşurări cu U 3000 V.
KU( V)
R iz
P(kVA )
M
1000
100
51
FIŞĂ DE DOCUMENTARE
naturale (elemente metalice ale construcţiilor din beton armat, mantalele metalice
ale cablurilor subterane, conductele instalaţiilor de apă sau gaze etc.);
artificiale (realizate din tevi de oţel zincat )
După complexitate:
simple (singulare) - realizate dintr-un singur corp conductor (electrod) îngropat în
pământ;
multiple - obţinute prin legarea electrică cu ajutorul unor conductoare de mică
rezistenţă a mai multor prize simple de tipuri diferite.
În cazul în care legarea la pământ de protecţie reprezintă mijlocul principal de protecţie
împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă, se vor lega la instalaţiile de legare la pământ
de protecţie toate elementele conductoare care nu sunt sub tensiune dar care în mod
accidental pot fi puse sub tensiune, cum sunt:
carcasele de elementele de susţinere, metalice sau din beton armat ale instalaţiilor
de echipamentelor electrice
părţile metalice ale tablourilor şi pupitrelor electriceîngrădirile de protecţie, fixe sau
mobile, dacă nu au o legătură sigură în exploatare cu alte elemente legate la
pământ
învelişurile şi armăturile metalice ale cablurilor
Nu este obligatoriu să se lege la instalaţia de protecţie următoarele elemente:
carcasele aparatelor de măsură, ale releelor şi ale altor aparate montat pe tablouri
dacă au o legătura sigură conductoare cu elementele lor de susţinere
construcţiile metalice care susţin cabluri electrice, dacă aceste cabluri au învelişurile
metalice legate la capete la pământ
elementele metalice nedemontabile sau acre se pot deschide dacă sunt în legătura
printr-o rezistenţa neglijabilă cu construcţiile metalice legate la pământ
Dacă mai multe construcţii, hale, ateliere, sunt alimentate cu energie electrică de la aceeaşi
sursa instalaţiile de legare la pământ de protecţie vor fi legate între ele.
Se admite legarea directă la priza de pământ de protecţie a instalaţiei de paratrăznet,
cu condiţia ca rezistenţa de dispersie sa fie mai mică de 1 ohm iar secţiunile conductoarelor şi
electrozilor să fie cele indicate în tabelul de mai sus.
52
La folosirea în comun a unei prize de pământ, conductoarele de legătură la pământ a
instalaţiei de paratrăznet vor fi separate faţă de celelalte categorii de instalaţii până la priza de
pământ.
Realizarea instalaţiilor de legare la pământ de protecţie
Instalaţiile de legare la pământ de protecţie se realizează în scopul dirijării în pământ, în
condiţii de siguranţă a curenţilor de defect datorită deteriorării izolaţiei sau curenţilor proveniţi
din descărcările electrice.
Instalaţia de legare la pământ se compune din:
- priza de pământ
- piesele de separaţie
- conductoarele de legătura
Prizele de pământ naturale
Prizele de pământ naturale sunt constituite din elementele conductoare ale unor construcţii
care se folosesc în alte scopuri, dar care îndeplinesc şi condiţia de a fi folosite ca electrozi
având un contact bun şi pe o suprafaţă mare cu pământul.
Pot fi folosite ca prize de pământ naturale:
- elementele metalice ale construcţiilor în contact cu pământul, direct sau prin fundaţii de
beton, ca: stâlpi şi alte elemente metalice îmbinate prin sudură sau şuruburi, armaturi
metalice ale construcţiilor din beton armat aflate în contact cu pământul.
- coloanele de adâncime ale sondelor
- conducte metalice îngropate în pământ pentru apă sau alte fluide necombustibile, cu
condiţia ca elementele izolate să fie şuntate cu legături conductoare din Cu secţiunea de
cel puţin 6 mm2 sau OL de cel puţin 100mm 2 Acestea se pot folosi drept prize de pământ
naturale cu condiţia respectării următoarelor:
- prezintă continuitate electrică perfectă
- asigură în exploatare rezistenţa la solicitări mecanice şi chimice
- satisfac condiţii de stabilitate termică
- îndeplinesc condiţii de grosime şi secţiune din tabelul 7.6
- asigură legarea la pământ şi în cazul defectării unei porţiuni
- sunt uşor accesibile
În cazul în care valoarea prizei de pământ naturale nu corespunde cu valoarea impusă
aceasta se completează cu o priză de pământ artificială.
Avantajele prizelor de pământ naturale:
- permit trecerea unor curenţi mari de defect
- au o durată de funcţionare lungă (practic egală cu a construcţiei)
- au o rezistenţă mare la coroziune
- rezistenţă mecanică mare şi siguranţă în exploatare
- materiale şi manoperă puţine
- realizează o egalizare a potenţialelor între toate părţile metalice
Prize de pământ artificiale
Prize de pământ artificiale sunt construite din elemente metalice îngropate în pământ
numai pentru a realiza legătura cu pământul. Sunt formate din electrozi metalici (din ţeava sau
profil din oţel zincat), montaţi în pământ în poziţie verticală sau orizontală şi conductoare
metalice din oţel care unesc aceşti electrozi.
53
Pot fi prize orizontale, dacă electrozii se montează în poziţie orizontală şi până la 1m
adâncime şi prize verticale când electrozii se montează vertical la adâncimi de 1 – 5m.
d a
L>1500
L>1500 a) b)
h h
54
FIŞĂ DE DOCUMENTARE
a b
● ●
55
Pentru întreruptoarele tip IUP se foloseşte următoarea schemă de măsură:
ATR-8 TC-1200A
150 A
220V m
~ V
I
►
0-100mV
56
Pentru întreruptoarele tip IUP se va folosi următoarea schemă de măsură:
●●● ● ● ●
A D P
║ ● ● x ●
● y ● x y z
◘ ◘ P = ● z ● A 0,1
A D O p ● p ◙s D 1 ms
o ●
57
BIBLIOGRAFIE
58