Lada cu zestre

Bistrita-Nasaud
Bistrita este unul din cele mai vechi orase ale Transilvaniei, fiind atestat documentar
din anul 1264. Alte denumiri sub care a fost cunoscut orasul sunt: NOSEN si BISTRITZ in
germana, BESZTERCE in maghiara.
Casa argintarului este situata in locailtatea Bistrita, judetul Bistrita-Nasaud.
Casa a fost locuinta unui mare mestesugar bijutier, de unde si insemnele breslei
aurarilor, doua potire in basorelief, sculptate pe ancadramentul ferestrei cu
deschidere semicirculara. Decoratiunile exterioare, au fost realizate de catre
arhitectul elvetian Petrus Italus.
 Salva, mănăstirea Martirilor Năsăudeni

Pe vremea când Transilvania era sub ocupaţie habsburgică, localităţile năsăudene făceau parte
dintr-un district grăniceresc al imperiului. Împăratul Iosif al II-lea a vizitat locurile
acestea, iar într-una din călătoriile făcute (consemnate la anii 1773, 1783 și 1786),
convingându-se că locuitorii sunt urmaşii romanilor, ar fi exclamat: „Salve parva, nepos
Romuli!”, ceea ce înseamnă „Mântuit eşti tu, micule nepot al lui Romulus!”. Aşa se pare că au
fost puse numele localităţilor din jurul Năsăudului: Salva, Parva, Nepos şi Romuli.
Salva, mănăstirea Martirilor Năsăudeni
Ţara Năsăudului va încerca să intre în Cartea Recordurilor astăzi, cu cea mai mare mulţime
de oameni îmbrăcaţi în costume tradiţionale, dar şi prin cel mai mare dans românesc. La
eveniment, organizat pentru a marca Ziua Naţională a Costumului Tradiţional, sunt aşteptate
aproximativ 10.000 de persoane.(2016)
. De la ora 11:00, participanţii vor forma o coloană ce se va deplasa din centrul
oraşului Năsăud spre stadionul din localitate, unde se vor aşeza în cercuri concentrice.
Pentru a încerca să stabilească şi recordul mondial de cel mai mare dans românesc,
oamenii vor juca dansuri tradiţionale de pe Valea Someşului, dar şi din alte zone
etnografice, precizează corespondentul RRA, Cristana Sabău./aboboc/dsirbu
Marea și unica sărbătoare a costumului popular a fost cinstită cum se cuvine de
năsăudeni și invitații lor. Pentru mărețul eveniment, participanții au scos din
lăzile de zestre ale bunicilor haine vechi chiar și de o sută de ani.
26 primării din județul Bistrița-Năsăud vor participa la cea mai mare paradă
dedicată costumului popular românesc. Acestea reprezintă orașele și comunele:
Năsăud, Beclean, Sîngeorz-Băi, Salva, Runcu Salvei, Telciu, Romuli, Coșbuc, Rebra,
Parva, Feldru, Maieru, Ilva Mică, Ilva Mare, Poiana Ilvei, Leșu, Rodna, Lunca
Ilvei, Măgura Ilvei, Dumitra, Zagra, Chiuza, Nimigea, Căianu Mic, Budacu de Jos,
Budești.
Sunt Virginia Linul. Artist popular. Sau mester popular. Sau creator de arta
traditionala. Oricum am defini ocupatia sau meseria pe care o practic, toata
lumea trebuie sa inteleaga acelasi lucru: eu, Virginia Linul, va spun, in
fiecare zi, o poveste.
O poveste a florilor si margelelor de pe camasile si panzaturile inflorate imbracate
cu mandrie de fetele si femeile de pe Vaile Salautei si Somesului. O poveste a
penelor de paun de pe clopurile care stau cu fala pe capul fiecarui fecior gospodar
din Bistrita-Nasaud, nemaivazute si nemaiintalnite in niciuna din cele patru zari,
unicat in lume!
Costumul popular de pe Valea Someşului va fi
promovat, în anul Centenarului, în Statele
Unite ale Americii, în cadrul unui proiect
iniţiat de Asociaţia Culturală "Năsăudeanca",
în parteneriat cu Asociaţia "Produs în
Bistriţa-Năsăud" şi creatorul popular
Virginia Linul.
“Nu vă puteţi imagina bucuria pe care
o simţim când vedem că din mâinile
noastre iese un lucru de artă. Un
lucru care poate fi transmis din
generaţie în generaţie pentru că el nu
iese de la modă. Nicăieri în lume nu
există atâta măiestrie şi atâta artă
în costumul popular. Tehnicile de
lucru care se regăsesc în costumul
popular romanesc nu se găsesc nicăieri
în lume şi trebuie să şti să realizezi
asemenea opere de artă” povesteşte
meşterul care a învăţat secretele
costumului popular de la mama sa,
Virginia Linul, care coase încă, la
cei peste 80 de ani ai săi, costume
populare.
Leon Jora este singurul care
mai ştie secretele clopului
cu pană de păun
Leon Jora din Salva isi castiga painea
facand "roate" din pene de paun pentru
impodobirea palariilor din costumul
popular traditional. Aseaza penele
pentru clopul cu paun de peste 20 de
ani, dar nu are niciun ucenic care sa-
i duca meseria mai departe. Un somer
ar putea castiga bani frumosi daca ar
invata aceasta meserie de la el.
"Sunt roti de paun cu trei randuri, cu cinci sau chiar cu sapte raduri. Lucrez cate o zi
intreaga ca sa fac o roata. Nu este o munca grea, dar trebuie sa stii cum sa faci si
trebuie sa iti placa”, mai povesteste Leon Jora.
Roatele de paun pe care le confectioneaza Leon Jora sunt folosite pentru impodobirea
si infrumusetarea palariilor din portul popular specific judetului nostru, cunoscut
in lume chiar prin acest element, clopul cu paun.
Virginia Linul din Salva, judeţul Bistriţa-Năsăud, este la ora actuală un
nume care şi-a găsit locul între marii designeri din România. Toate
vestimentaţiile create Virginia au la bază veşmântul popular din zona
Năsăudului, iar până la succes nu a fost decât un pas.
Portul popular românesc, creat cu migală şi atenţie de Virginia Linul şi peste 50 de femei
din comuna Salva, care acum lucrează pentru aceasta, a străbătut oceane şi continente. I-a
fermecat deopotrivă pe americani sau francezi şi, încet, încet românii au redescoperit că
ia sau „cămeşa”, trăistuţele sau curelele nu sunt deloc de evitat în zilele noastre.
Din lada de zestre a poporului roman, a oamenilor harnici de pe Valea
Superioara a Somesului Mare, din Judetul Bistrita-Nasaud
„Costumul popular este acel veşmânt care ne scoate în evidenţă şi ne diferenţiază faţă
de alte etnii. Chiar dacă am trecut prin timpuri foarte grele, costumul popular s-a
păstrat până astăzi cu aceleaşi detalii. În etapa actuală nu mai are aceeaşi importanţă
pe care o avea pe vremea când străbunii noştri îl purtau în fiecare zi, inclusiv la
munca câmpului. ”, ne-a spus prof.dr. Victoria Costinean.
Alina Ceuca: impletitura in doua ape traditie muzical populara din valea somesului la
fetele de maritat din Bistrita
Şieul, ca orice sat ardelean care se respectă, are şi o sărbătoare proprie, care se
numeşte prin părţile locului « Maial », cu ocazia căreia, oamenii se îmbracă în costume
tradiţionale, au loc dansuri populare, cântece, defilări de fanfare.
La această sarbatoare, şi caii sunt împodobiţi cu motive tradiţionale, iar tinerii
feciori ai satului, fiind călare, îşi prezintă mareţi frumoşii cai.
Oamenii Şieului sunt mari iubitori de animale. Ei spun că, dacă ai grijă de animal, îl
hrăneşti bine şi îl ţii curat, el te răsplăteşte prin ajutorul acordat la muncile de zi cu
zi, de aceea, aici la Şieu am văzut cei mai frumoşi cai din zona Bistriţei şi Năsăudului.
sulu.ioan@gmail.com