STUDII DESCRIPTIVE

Definirea tipului de studiu

STUDII DESCRIPTIVE LANSAREA IPOTEZELOR

( observationale transversale )
Cazuri raportate
Serii de cazuri
Studii ecologice (de corelaţie)
Studii de prevalenţă

STUDII ANALITICE DEMOSTRAREA IPOTEZELOR

(observaţionale etiologice)
Caz-martor
Cohortă retrospectivă / prospective

(intervenţionale)
Trialuri clinice

METAANALIZA VERIFICAREA IPOTEZELOR

STUDII DE ANALIZA DECIZIEI APLICAREA ÎN PRACTICĂ A

IPOTEZELOR
STUDII DESCRIPTIVE

Cazuri raportate

Serii de cazuri

Studii ecologice (de corelaţie)

Studii de prevalenţă
 CAZURI RAPORTATE
•frecvent publicate în literatura medicală (1/3 din articole)
•o prima treaptă a studiilor observaţionale
•caracteristicile unui singur bolnav

exemple:
PASTEUR - vaccin anti-rabie
JORDAN W.M: Pulmonary embolism; Lancet, 1961, 2, 1146 - asociere embolism
pulmonar-contraceptive orale
alte expl. …..

AVANTAJE
•progres în domeniul medical
•identificarea unei entităţi clinice noi
•identificarea consecinţelor expunerii la factori de risc

DEZAVANTAJE
•observaţie subiectivă, întâmplătoare, unică
•interpretare / realitate ?
•asociere fortuită/ reală ?
•relaţie de la cauză la efect ?
•caz izolat / primul caz dintr-o serie ?
 SERII DE CAZURI

gruparea mai multor cazuri individuale raportate

frecvente în publicaţiile medicale
exemple:
1832 : Thomas Hodgkin - 7 cazuri de anomalii tumorale splenice şi ganglionare
1974 : Creech, Johnson - 3 cazuri de angiosarcom hepatic la munictori expuşi la clorura de
vinil = 2 studii analitice
oct.1980 - mai 1981 : Los Angeles - 5 cazuri de pneumonie Pneumocystis carinii la tineri
homosexuali + cazuri sindr.Kaposi – CDC : criterii de diagnostic SIDA;
identificarea unor FR; izolarea HIV

BOALA EXISTĂ DEOARECE OBSERVAŢIA SE REPETĂ

AVANTAJE
aduc informaţii; permit definirea unor manifestări clinice
sugerează particularităţile de evolutivitate
generează ipoteze - de demonstrat prin studii analitice
impun aplicarea unor strategii (ex: terapeutice)

DEZAVANTAJE
observaţie descriptivă
experienţa unui autor (cazuri asociate fortuit /selecţie parţială?)
nu aduc informaţii asupra frecvenţei fenomenului/bolii
nu dovedesc relaţia de tip cauzal
nu au confirmarea statistică (grup de comparare absent)
nu sunt decisive în aprecierea eficienţei ( ex: terapiei)
SERII DE CAZURI: utilizarea contraceptivelor orale şi carcinomul hepatocelular (J.Vana,
G.P.Murphy, Primary malignant liver tumors: association with oral contraceptives,
N.Y.State- J.Med.,1979, 79, 321)

Paciente cu hepatocarcinom* Vârsta (ani)

Toate cazurile 16-25 26-35 36-45
Nr % Nr % Nr % Nr %

Utilizează contraceptive 39 31,0 11 28,2 17 43,6 11 28,2

Nu utilizează contraceptive 26 20,6 7 26,9 4 15,4 15 57,7

Nu se poate preciza 61 48,4 17 27,9 19 31,1 25 41,0

Total 126 35 40 51

* limitarea aprecierii creşterii ratei de utilizare a contraceptivelor la pacientele cu

hepatocarcinom prin lipsa comparării datelor cu un grup martor de persoane sănătoase
 STUDII ECOLOGICE
(COMPARARE - CORELARE)

analiza la nivelul unei populaţii (la scară mai largă)

elemente care permit:

CORELAREA:
* unui factor presupus de risc cu: mortalitatea / incidenţa/ prevalenţa unei boli
 prima etapa în formularea ipotezei (ex:
contribuţia tabagismului - inclusiv prin
cantitate- la creşterea mortalităţii
cardiovasculare)

 coeficientul de corelaţie “r”: Valoarea Gradul de

 masoară importanţa asocierii între absoluta asociere
variabile
“r”
 cuantifică imporatnaţa relaţiei liniare
între expunere – boală (la fiecare 0,8 - 1 puternică
modificare a gradului de expunere,
corespunde o creştere/diminuare 0,5 - 0,8 moderată
proporţională a bolii
 valoarea coeficientului de corelaţie 0,2 - 0,5 slabă
variază între +1 şi -1
0 - 0,2 neglijabilă
 COMPARAREA:
*diferitelor populaţii (corelaţia există între FR şi boală?)
* frecvenţei FR şi frecvenţa bolnavi
* 2 tipuri de date suprapuse/aceeaşi perioadă de timp
* datelor colectate (statistica descriptiva) si publicate

Incidenţa cancerului cu diverse localizări după ariile geografice caracterizate prin niveluri înalte
sau scăzute (după: R.Doll, R.Peto: The causes of cancer , N.Y.Oxford Univ.Press, 1981)

Zona geografică cu incidenţă Raport

Cancer (localizare)
Înaltă Scăzută

Bărbaţi Vezical SUA Japonia 6:1

Colon SUA Nigeria 10:1
Esofag Iran Nigeria 300:1
Ficat Mozambic Anglia 100:1
Pulmonar Anglia Nigeria 35:1
Pancreas N. Zeelandă India 8:1
Prostată SUA (negri) Japonia 40:1
Stomac Japonia Uganda 25:1

Femei Sân Columbia Istrael 7:1

Col uterin Columbia Istrael 15:1
Ovar Danemarca Japonia 6:1
Corp uterin USA Japonia 70:1
DEZAVANTAJE

1. datele sunt valori medii la nivelul populaţiei = lipsa corelaţiei individuale

exemplu: cantitatea de carne consumată/loc. şi cancerul de colon la femei
2. asocierea poate fi statistică dar nu şi argumentată biologic
exemplu: corelaţie puternic pozitivă între numărul de televizoare
color/loc. şi rata mortalităţii cardiovasculare în diverse ţări

3. lipsa controlului factorilor de confuzie

exemplu:
stil de viaţă
consum alcool
tabagism
sedentarism

televizor color mortalitate BCV

4. dificil de exemplificat alte tipuri de corelaţie altele decât cele lineare (nu totdeauna asocierea
este o corelaţie pozitivă/negativă lineară)

Relaţia doză-efect între consumul de alcool şi mortalitatea cardiovasculară

(Chicago Western Electric Company Study, A.R. Dyer et al. Alcohol consumption and 17-year
mortality in the Chicago Western Electric Company Study . Prev.Med., 1980, 9, 78)

Consum zilnic alcool Rata mortalităţii cardiovasculare

(nr. băuturi) corectată după vârstă (%00)
<1 80
1 77
2-3 73
4-5 55
>6 155

asocierea consum alcool-mortalitate cardiovasculară este mai bine reprezentată printr-o curba J

5. evaluarea unui FR sau a frecvenţei unei boli în ansamblu = influenţată de caracteristicile acelei populaţii
exemplu: consum de grăsimi/ BCV în populaţia vârstnică = incidenţa crescută
 STUDII DE PREVALENŢĂ

Prevalenţa
Incidenţa

Prevalenţa şi incidenţa = informaţii diferite dar complementare

 Din definiţie:

studiile de incidenţă nu sunt studii transversale (= studii de cohortă)

studiile de prevalenţă nu iau în considerare variabila timp

INSTANTANEU FOTOGRAFIC

*culegerea periodică a informaţiilor generale dintr-un eşantion selecţionat,

reprezentativ, din populaţie = calcule de statistică descriptivă

*apreciază frecvenţa unor boli, factori de risc sau alte aspecte medicale pe grupe
de comparaţie după: vârstă, sexe, rasă variabile socio-economice, consum de
medicamente programe de sănătate

* combină avantajele
* înlătură dezavantajele studiilor: serii de cazuri şi ecologice

exclude şi controlează factorii de confuzie prin culegerea datelor la nivel individual

dar
nu precizează momentul expunerii/momentul declanşării bolii (ce a fost întâi "oul sau găina")
nu aduce dovezi incontestabile că boala/factorul de risc sunt frecvente/ absente deoarece
rezultatele sunt interpretabile
 Prevalenţa crescută
- venirea unui număr de bolnavi
- plecarea unor persoane sănătoase
- mai multe cazuri noi
- puţine cazuri vindecate
- letalitate redusă
- mortalitate scăzută
Prevalenţa scăzută
- plecarea unui număr de bolnavi
- venirea unui număr de persoane
sănătoase
- număr redus de cazuri noi
- nivel crescut al vindecărilor
- letalitate crescută
- mortalitate crescută
 STUDIU DE PREVALENŢĂ- PROTOCOL

- care este întrebarea?

- cum trebuie pusă?

- cărei populaţii/ căror persoane se adresează?

POPULAŢIA - cum selecţionam eşantionul?
- de unde selecţionăm eşantionul?
- ce interval de timp stabilim?

CULEGEREA DATELOR - ce date alegem?

- cum cuantificăm datele?

ANALIZA DATELOR - ce indicatori utilizăm?

-cum interpretăm rezultatele?

UTILIZAREA REZULTATELOR - structura este adaptată scopului?

- nu ar trebui ales un alt tip de studiu ?
1. ÎNTREBAREA

simplă: care este prevalenţa bolii X în populaţia Y ?

dublă: care este prevalenţa bolii X în populaţia Y şi există asociere cu factorul Z ?

2. POPULAŢIA

definirea populaţiei de referinţă

- după zona geografică (ţară, oraş, district...)
- după caracteristicile individuale (vârstă, sexe, ocupaţie, status social, economic etc)
exemplu: mortalitatea prin bolile cardiovasculare în zone din vestul
României (unde media de vârstă a populaţiei este crescută) = 853,3 %000 faţă de
valoarea medie la nivelul întregii ţări = 737,4 %000 loc.

definirea eşantionului din populaţie

- trebuie să fie reprezentativ:
* prin tragere la sorţi (orice persoană va avea aceeşi probabilitate de a fi
aleasă)
* dificulatatea unor baze de date incomplete, neomogene;
* ex: registrul populaţiei, cartea nr. telefonice..

- trebuie să aibă o mărime corespunzătoare: depinde de frecvenţa presupusă a

fenomenului (a bolii/factorului de expunere)
3. CULEGEREA DATELOR
- definirea cazului de boală (definiţia de caz ... )
- definiţia variabilei expunere şi precizarea daca ea este : fixa in timp;

organizarea datelor în tabelul 2X2

Bolnavi Non-bolnavi

Expuşi a b a+b
Ne-expuşi c d c+d
a+c b+d a+b+c+d

Care este prevalenta bolii in populatie ?

a c
P
a b c d
De cate ori boala este mai frecventa la expusi (prevalenta 1) fata de ne-expusi (prevalenta 2)

a P2
c P1 ac d
P1
a b c d x
P2 a b c
P1 RR (de câte ori riscul la expuşi este mai mare de a produce boala decât la ne-expuşi?
P2
CONCLUZII : STUDII TRANSVERSALE

AVANTAJE

•stabilesc prevalenţa
•uşoare, rapide, ieftine
•date uşor de cules
•aprecierea amplitudinii unui fenomen = utile programelor de sănătate publică
•controlul factorilor de confuzie prin stratificarea subiecţilor
•generatoare de ipoteze

DEZAVANTAJE

•nu stabilesc secvenţa temporală a evenimentelor ("oul sau găina?")

•nu sunt studii predictive ( RR)
•nu sunt utile pentru evaluarea incidenţei
•nu se aplică în cazul bolilor rare
•riscul unor factori de confuzie
•riscul erorilor de anamneză
•riscul interpretărilor abuzive