a 105 3. O entitate acord& unui tert un imprumut de 10.000 euro pe un termen de un an la cursul de 4,20 lei/euro, cu o doband’ anuala de 5%, calculati la scadenta, cind cursul este de 4,30 lei/euro, Dobanda se incaseaza cu intarziere, la cursul de i,2 lei/euro. Decontirile se fac in euro, cu ordin de plat * Acordarea cu ordin de plata a imprumutului: 10.000 x 4,20 lei/euro = 42.000 lei 2878 ‘Imprumuturi acordate pe termen lung 42,000 | 51240 Conturi la baci in vaists #2000 | * Inregistrarea dobanzii cuvenite in primul an: 10.000 x 5% x 4,30 lei/euro = 2.150 lei 2676 ‘[Dobanda aferenté imprumut. acordate pe termen lung 2.150 | 763 Venitur din creante imobilizat | 2180] + Rambursarea imprumutului 5124 ‘TConturi ia banci in valuta (10.000 euro x 4.30, 43.000 | 2675 Imprumuturi acordate pe termen lung 22.000 | (101000 euro x420 teveuro) ' | 765 ____Venituri din diferente de curs valutar i 1.000 incasarea dobanzii restante: 5124 [Conturilabanei in vaiutd (10.000 euro x 5% x 4,25) 2.128 | 665 | Cheltuieli din diferente de curs valutar 25 2678 —_Dobanda aferentaimprumuturioracordate pe | 2380 termen lung Bcronenlrmen tung O societate comerciala vireaz’ prin banca o garantie unui furnizor de utilitati in sum de 1.000 lei. Ulterior, se restituie in numerar o parte din garantie in sumé de 200 lei, * Virarea garantiei: | 2678 TAite creante imobiizate ~ . 1.000 | 5121 Conturla bane in lei . 4.000 | + Restituirea unei parfi din garantia depusa: 5311 [Casainies ee 200 2678 Alte creanfe imobilizate 200106 " GONTABILITATEA ACTIVELOR CIRCULANTE Capitotul 4 CAPITOLUL 4 CONTABILITATEA { ACTIVELOR CIRCULANTE Q) este achizifionat sau produs pentru consum propriu sau in scopul comercializarii si j Un activ se clasifica ca activ circulant atunci cand: i sf fie realizat in termen de J2 luni de la incheierea exercitiului | se asteap! financia b)} este reprezentat de creanfe aferente ciclului de exploatare; C} este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu este restricfionata. > Un activ circulant se asteaptd sd fie realizat atunci cand este posibil& utilizarea sau vanzarea acestuia la o valoare realizabila, adica la un pret de vanzare estimat care ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitati entitatii (ciclului de exploatare) > Ciclul de exploatare al unei entititi reprezint’ perioada de timp dintre achizi tionarea materiilor prime care intra intr-un proces de transformare si finalizarea acestora in numerar sau sub forma unui echivalent de numerar. > Echivalentele de numerar reprezinta investitii financiare pe termen scutt extrem de lichide, care sunt usor convertibile in numerar si sunt supuse unul risc nesemnificativ de schimbare a valorii’ Potrivit reglementirilor contabile romanesti conforme cu directivele europené, activele circulante sunt clasificate astfel (1) stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nua fost intocmita facturds (2) investifii pe termen scurt; (3) disponibilitafi in banci si casierie. (4) creange (a se vedea din Capitolul 5 ,Contabilitatea tertilor® ) 7) OMFP nF, 3055/2009 sectiunea 8.3,——— /ABILITATEA STOCURILOR 107 4.1. CONTABILITATEA STOCURILOR 4.1.1, CARACTERIZAREA GENERALA A STOCURILOR Stocurile sunt active circulante achizitionate sau produse pentru consum propriu sau in scopul comercializirii in categoria stocurilor se cuprind bunurile si serviciile care, de regula, se asteapta s fie realizate in termen de 12 luni de la data bilantului Stocurile se pot clasifica dupa mai multe criterii, astfel Q) Dupi forma fizica si destinatie: 7 marfurile - sunt stocurile cumparate in vederea revanzirii a stare sau produscle predate spre vinzare magazinelor propri (0 materiile prime - sunt stocurile care participa direct la fabricarea produselor si se regisesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala fie transformata (reprezinta substanta principala a produselor finite); (C materialele consumabile - sunt bunurile care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regisi, de regula, in produsul fini; CO materialele de natura obiectelor de inventar - sunt bunurile care nu indepli nesc conditiile de valoare si/sau de durati pentru a se include in categoria imobilizirilor corporale; Cl produsele - sunt reprezentate de semifabricate, produse finite si produse reziduale C1 semifabircatele sunt produscle al cror proces tehnologic a fost terminat intro sectie (faz de fabricatie) si care trec in continuare in. procesul tehnologic al unei alte sectii (respectiv, faze de fabricatie) sau se livreazi tertilor; C1 produsele finite sunt produsele care au parcurs in intregime fazele procesu- lui de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucriri ulterioare in cadrul enti iti, putind fi depozitate in vederea livriirii sau expediate direct clientilor; ( produsele reziduale sunt reprezentate de rebuturi, materiale recuperabile si deseuri stora in acceasi C animatele si pasarile - sunt reprezentate de: animale ndscute si cele tinere de orice fel (vitei, miei, purcei, manji etc.) crescute si folosite pentru reproduc- fie; animalele ‘si pasdrile la ingrasat pentru a fi valorificate; animalele pentru productie (lana, lapte, bland, oud); coloniile de albine; © ambaliajele - sunt stocurile utilizate pentru pastrarea si transportul bunurilor, care includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate pro- duselor vandute si care in mod temporar pot fi pistrate de terti, cu oblig: restituirii in conditiile prevazute in contracte CF productia in curs de executie - este reprezentaté de productia care nu a tre- Cut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare ale procesului tehnologic; pro- dusele nesupuseprobelor si receptici tehnice sau necompletate in intregime; lucririle gi serviciile, precum si studiile in curs de executie sau neterminate: Nani i Cat sin108 Se ‘CONTABILITATEA STOCURILOR Capitoful 4 6) Dupa sursa de provenienta: + Stocuri cumparate: materii prime, materiale consumabile, obiecte de inven- tar, baracamente si amenajiri provizorii, animale, ambalaje; + Stocuri fabricate: productie in curs de executie, semifabricate, produse reziduale, produse finite ¢) Dupa apartenenta la patrimoniu + Stocuri care fac parte din patrimoniu, care se pot afla fie in spatiile proprii, fie se afld la terfi in custodie, in consignatie, pentru prelucrare sau reparare; # Stocuri care nu fac parte din patrimoniu, dar se afli in gestiunea entitatii, fiind primite de la terfi pentru vanzare in consignatie, pentru prelucrare, reparare etc d) Dupa gradul de individualizare si modul de gestionare: + Stocuri identificabile, care sunt individualizate pentru fiecare articol sau categorie de bunuri, in care se includ, de regula, bunurile de folosintt in- delungati: autoturisme, televizoare, calculatoare etc + Stocuri fungibile sau interschimbabile, care in cadrul fiec&rei categorii, nu pot fi in mod unitar identificabile: pungile cu zah’r ambalat care apartin aceluiasi sort, chiar daca sunt cumpirate la preturi diferite etc Structura stocurilor se modifici in functie de etapele in care se regisesc in cadrul ciclului de exploatare, care, in cadrul entitatilor de productie se poate reprezenta astfel: materi prime productie simateriale = neterminata <<< fn cazul entitatilor din domeniul comertului, ciclul de exploatare consta in cumpararea de marfuri, care se vand ulterior in acee: 4.1.2. EVALUAREA STOCURILOR Potrivit reglementarilor contabile romanesti, evaluarea stocurilor se face la urmatoa- rele momente: /a intrare, la inventariere, la incheierea exercifiului financiar, la iesire”. 4.1.2.1, EVALUAREA STOCURILOR LA INTRAREA IN PATRIMONIU Stocurile intrate in patrimoniu sunt evaluate si inregistrate in contabilitate in functie de modul lor de dobandire, astfel: a) Stocurile cumparate (materii prime, materiale, mirfuri, ambalaje etc.) se eva- lueazi la costul de achizitie care are urmitoarea structuri 2) OMPP nr. 3055/2009 pet. 149-151 i : iee 109 7 pretul de cumparare fara TVA; J taxe nerecuperabile (taxe vamale, accize, comisioane, taxe de asigurare ete. ); (77 cheltuieli de transport, manipulare $i alte cheltuieli care pot fi atribuite direct achizi fie! de stocuri: (7 TVA inserisa in factura furnizorului, in cazul in care cumparatorul nu este platitor de TVA. b} Stocurile fabricate (produse finite, semifabricate etc.) se evalueaza la costul de producfie, format din: (CJ cheltuieli directe: cu materiile prime, cu materialele, cu salariile muncitorilor direct productivi; (1 cota de cheltuieli indirecte: cu amortizarea utilajelor, cu reparatiile, cu salarile per- sonalului de conducere din secfii etc. C) Stocurile obtinute cu titlu gratuit se evalu A la valoarea justa (de utilitate), care reprezinti pretul presupus c& il accept un client in cadrul unei tranzactii comer- ciale cu pretul determinat obiectiv rabilita d) Stocurile aduse ca aport in natura se evaluea: in urma evaluarii, la valoarea de aport 4.1.2.2. EVALUAREA STOCURILOR LA INVENTARIERE SI LA INCHIDEREA EXERCITIULUI FINANCIAR La inventarierea patrimoniului de la sfarsitul exercitiului financiar, stocurile s evalueazi la valoarea actuala, cenumiti si valoare de inventar. Valoarea actual s stabileste in functie de utilitatea bunului, starea acestuia si pretul pietei Cu acest prilej se stabilesc: + Diferentele cantitative in plus sau in minus dintre situatia faptica stabilita la inventariere si situatia scripticd din contabilitate; *Diferentele valorice in plus sau in minus dintre valoarea contab intrare) si valoarea actuala (de inventar). A (de in situatiile financiare, stocurile trebuie s& fie inregistrate la valoarea cea mai mick dintre valoarea contabila si valoarea de inventar. Asifel, daca se constati ci @® Valoarea de inventar > Valoarea contabild, in listele de inventariere se va inscrie valoarea contabil: @® Valoarea de inventar < Valoarea contabild, in listele de inventariere se va inscrie valoarea de inventar. Pentru diferenta dintre valoarea contabila (mai mare) si valoarea de inventar (mai mic) se calculea iri pentru deprecicrea stocurilor.® 3) Ordinut nr. 2861709.10.2009 penira aprobarea Nomnelor privind organiaarea si efectuarea inventarien elementelor de activ si pasiv, publicat in M.O. nr. 704/20.10.2009,110 es CONTABILITATEA STOCURILOR Capitotul 4 Exemplu mm m privind evaluarea stocurilor la inventariere si in situatille financiare { Denumirea [U/M] Cantitati Valoarea contabilé | Valoare de inventar Valoare | bununior [ante [Scritice|Dife-| Pre} | Valoare | Dite- | Pret | Valoare | Depre-| in bilant | renfe | unitar rente | unitar cieri al \Cherestea_[me| 32 | 30 | 2 | 350/ 11.200|+700| 360 11.520 11.200 ese buc] 41 | 45 | -4 | 100] 4100/-400] 95] 3805| 205] 3.695 | La articolul "Cherestea" se va inregistra un plus la inventar de 700 lei, iar in bilant se va transcrie, conform principiului prudentei, valoarea cea mai mica dintre valoarea contabila (11.200 lei) si valoarea de inventar (11.520) La articolul "Mese" se va inregistra un minus de inventar de 400 lei, precum si o ajustare pentru deprecierea stocurilor, in valoare de 205 lei. in bilant se va transcrie valoarea cea mai mic, adici valoarea de inventar de 3.895 lei. 4.1.2.3. EVALUAREA STOCURILOR LA IESIREA DIN PATRIMONIU La iesirea din patrimoniu prin vanzare, consum, donatii, distrugere etc, stocurile se se scad din gestiune la valoarea lor de intrare, utilizandu-se urmatoarele evalueaz metode @ Metoda identificarii specifice (1S) - consta in evaluarea bunurilor la costul istoric (de intrare). Se poate folosi in cazul produselor de folosinté indelungat, care se pot identifica prin serie, data de intrare, cost de achizitie Metoda costului mediu ponderat (CMP) - presupune calcularea mediei ponderate a costurilor unui anumit element, fie periodic (de exemplu, la sfarsitul lunii), fie dupi fiecare receptie. Cand se calculeaza la situl lunii, costul mediu ponderat (CMP) se stabileste ca un raport intre valoarea stocului initial (Vs) plus valoarea intrarilor (Vj) si cantitatea existent in stocul initial (Qsi) plus cantitatile intrate (Qi), adica: CMP = (VsitVi):(Qsi# Qi) Cand se calculeazi dupa fiecare receptie, costul mediu ponderat (CMP) se stabileste ca un raport intre valoarea stocului precedent (Vsp) plus valoarea intrarilor (Vi) si cantitatea existent’ in stocul precedent (Qsp) plus cantititile intrate (Qi), adica CMP = (VsptVi):(Qsp#Qi) Daca se pondereaz cantitatile iesite (Qe) cu costul unitar mediu ponderat se obtine valoarea bunurilor iesite (Ve) adic& Ve = CMP x Qe © Metoda “prima intrare - prima iesire" (FIFO) - se bazeazi pe ipoteza ca primele articole iesite din patrimoniu sunt evaluate la costul primelor articole intrate. Aplicarea metodei FIFO are ca efect evaluarea stocului final la cele mai recente ind atribuite stocurilor iesite preturile cele mai vechi preturi,RS rreeer pines ne Metoda FIFO poate fi utilizaté indiferent de fluxul real al stocurilor, deoarece presupunerea se face in legitura cu fluxul costurilor si nu al bunurilor ¢ Metoda “ultima intrare - prima iegire” (LIFO) - se bazeaza pe ipoteza ci primele articole iesite din patrimoniu sunt evaluate la costul ultimelor articole intrate. in acest fel, stocul final este evaluat la cele mai vechi preturi Presupunerea folosita de acesti metodi nu corespunde cu mis stocurilor din majoritatea entititilor economice ‘area reali a O entitate trebuie si utilizeze aceleasi metode de determinare a costului pentru toate stocurile care au naturi si utilizare similare. Metoda aleasi trebuie aplicati cu consecventé de la un exercitiu financiar la altul. Daca, in situatii exceptionale, administratorii decid si schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri, in Notele explicative din cadrul Situatiilor financiare anuale trebuie si se prezinte motivul schimbirii metodei si efectele sale asupra rezultatului. Exemplu sam Ih tabelul de mai jos se prezinta stocul inifial si migcarile din cursul lunii septembrie privind materia prima "faina": Data ~ Operalia Cantitatea (kg) Costunitar(iei) | # 2 - | 01.09 | Stoc initial 300 0,80 08.09 | Aprovizionare 500 Eons 16.09 | Consum 400 _ 21.09 | Aprovizionare 300 1.24 28.09 | Consum 600 ==) Se evalueaza iesirile (consumul) de fain, precum si stocul final pe baza metodelor de evaluare cunoscute a) Metoda "prima intrare-prima iegire" (FIFO): _ intra lesin Stoc Q CU. v Q cu. v Q CU. v 300 | 0,60 | 240 | 08,09 | Aprovizionare 300 | 0,80 | 240 500_| 1,00 500 500 | 1,00. 500 16.09 | Consum. 300 | 0,80 240 400 | 1,00 400 : 100 | 1,00 | 100 7 21.09 | Aprovizionare 400 | 7,00 | 400 300 | 124 | 372_| 300 | 124 | 372 28.09 |Consum 400 | 7,00 | 400 | 100 | 4,24 | 124 _ 200 | 126 | 24s | | | TOTAL | 800 72 [4.000] | 988_ | 100 | 4,24 | 124'b) Metoda “ultima intrare-prima iesire" (LIFO): Data] Operatia Intrari lesiri “Stoo ; a | cu. v a | cu v Qa | cu wv : 01.09 |Stoc initial _ 300 | 0.80 | 240 08.09 | Aprovizionare 300 | 0,80 | 240 L 500 | 1,00 | 00 500 | 100 | 500 | 1609 |Consum 400 | 100 | 400 [300] 0.80 | 240 _| 100 | 1,00 | 100 21.09 | Aprovizionare 300 | 0,80 | 240 : 100 | 1,00 100 > 300 | 1,24 | 372 300 | 124 | 372 _ : 28.09 [Consum 300 | 1.24 | 372 | 100 | 080 80 : 400 | 1100 | 100 200 | 0.80 | 160 TOTAL | 800 872 _ | 1.000 | | 1.032 | 100 | 0,80 so i 1 ¢) Metoda costului mediu ponderat (CMP) calculat dupa fiecare receptie: Data! Operatia _Intrari lesiri Stoc 3 CU, Vv Q)] cu. Vv Q [cu Vv 01.09 | Stoc initial 300 | 0,800 08.09 |Aprovizionare | 600 | 1,00 | 600 800 | 0.925 = 16.09 |Consum 400 | 0925 [370 | 400 | 0,925 | 370 | 21.09 | Aprovizionare | 300 | 1.24 | 372 700 | 1,060 | _742 28.08 |Consum 600 | 1060 | 636 | 100 | 1,060 | 106 TOTAL 800 872 1.000 1.006 100 | 1,060 106 d) Metoda costului mediu ponderat (CMP) calculat la sfarsitul luni Data] Operatia intra Stoi Suiolederine ts OAs bane i i Q CU. Vv 07.09 | Stoc initial 300 | 0.80 | 240 | 08.09 | Aprovizionare | 500 | 1,00 500 800 16.09 |Consum_ 400 400 | 21.09 | Aprovizionare | 300 | 1,24 372 700. [28.09 | Consum 600 4100 | TOTAL 800 872 1.000| 1,01 | 1.010 100 | 1,01 101 240 + 872) ~ (300 + 800) CUM =1,01 lei