MUZEUL JUDEŢEAN B R AŞO V

MUZEUL BRAN

CVMIDAVA
Xlll/2

B R A $ O V, 1983
 CVMID AVA
CULEGERE DE STUDII ŞICERCETARI
A
MUZEULUI JUDEŢEAN BRAŞOV

COLEGIUL DE REDAGIE
TITUS N. HAŞDEU redactor responsabil
-

LUANA POPA secretar de redacţie

___,

FLOREA COSTEA membrii

-

OLIVIA MORARU
IOAN PRAHOVEANU

Uustralia foto: Nicolae Panaite

Traducerea rezumatelor in li mba germană: Marianne Siegmund
,

Gernot Nussbăcher
 CUPRINS - INHALT
ISTORIE VECHE ŞI ARHEOLOGIE

ion Glodariu, Florea Costea, Aşezarea docică de la Şercoio (jud. Braşov). 9

Die dokische Ansiedlung von Şercoio (Schirkonyen - Kreis Braşov
Kronstodt) 25

Ioan 1. Pop. Atestă ri recente ale cohortei 11 Flovio Bessorum la Cincşor 43

Neue Beitrage betreffend die Cohors 11 Flovio Bessorum i n Cincşor
(Kieinschenk) 46

ISTORIE MEDIE

Titus N. Haşdeu, Consideraţii privind evoluţia tipului de costel in Tra nsilvania pînă
in secolul al XV-lea 51
Betrochtungen betreffend die Typologie der mitteloltolichen Schlosser
in Sieben biirgen 56

Gernot Nussbacher, Date d i n trecutul locolităţilor Zărneşti şi Tohon (secolele

XIII-XVI) 57
Historische Doten ous der Vergongenheit der Ortscholten Zărneşti
und Tohon {1 3.-1 6. Johrhundert) 63

Minerva Nistor, Producţia şi negoţul cu feronerie, arme de foc, clopote şi majore

ale Braşovului in secolele XV-XVI I I 65
F u r d e n Hondel besti m mte Kronstadter Schmiedeerzeugnisse, Feuer-
woffen, Glocken und Morser ous dem XV.-XVIII. Johrhundert 95
Minerva Nistor, Argintarii Moy, reprezentanţi oi artei brincoveneşti şi post-brinco-
veneşti (identificări de lucrări) 1 OS
Die Goldschmiede ous der Familie Moy ols Vertreter des Brincoveo nu-

118
Stils sowie der Kunst i n der Zeit noch Brincoveonu (Besti mmung
einiger Arbeiten) 1
Gheorghe Mitra n , Cositorul transilvănean sub semnul Renaşterii 121
Sieben bii-fgisches Zinn ous dem Zeitolter der Renoissance 1 37

ISTORIE MODERNA ŞI CONTEMPORANA

Coius Teodorescu, Apariţia gospodă-riei individuale de tip .. fermă• pe teritoriul

oraşul� Braşov {1 780--1 848) 147
Die Entstehung van Formwirtschoften ouf der Gemorkung der Stadt
B:roşov (Kronstadt) 1 54
4

Mircea Gherman, Din corespondenţa lui Ludovic Mocsary, militant pentru d repturile
naţionalităţilor (in sec. al XIX- lea) cu Dr. Aurel Mu reşianu 1 57
Aus der Korrespondenz von Ludwig Mocsary, Kămpfer fur die Nationa·
lităten rechte i m 1 9. Jahrhundert, mit Dr. Aurel Mureşia n u 1 64
Mioara Voleu, Citeva date referitoare la înfiinţa rea Reuniunii Femeilor Române
din Bran 1 67
Daten liber die G rlindung der Vereinigung rumănischer Frouen von
Bran (Torzburg) 1 69
Luana Popo, Preciză�i privind înfiinţarea .,Tri bunei " d i n Sibi u şi poziţia .,Gazetei
Transilvaniei" ( 1 884) 1 71
Die Stellungnahme der Zei tung .. Gazeta Transilva niei" aus Braşov zur
g rlindung der Zeitung .,Tri buna" in Sibiu {1 884) 1 89

Măriuco Radu, Date privind octivitatea .. Asociaţiunii pen.tru sprijini rea invăţăceilo�
şi sodalilor meseriaşi români din Braşov", 1 869-1 9 1 8 1 91
Ober die Tătigkei· t der .,Verei nigung zur Unterstlitzung der rumănischen
Handwerkerlehrjungen und Gesellen in Braşov" (Kronstadt), 1 869-- 1 9 1 8 201
Radu Ştefănescu, Din corespondenţa Grigore Antipa - Julius Teutsch, păstrată in
Arhiva Muzeului judeţean Braşov 203
Die im Kreismuseum von Braşov aufbewahrte Kcmespondenz zwische'1
Grigore Antipa und Julius Teutsch 208
Margareta Spânu, Reorgan iza rea Despă rţă mintului ASTRA Braşov, 1 926 209
Die Zweigstelle Braşov (Kronstadt) der ASTRA nach ih rer Reorgani-
sation im Jahre 1 926 217
Herbert Rabinovici, Caracteristici a l e politicii d e alianţă înfăptuite de P.C.R. in
perioada anilor 1 940-1944 219
Kennzeichen d e r von d e r R.K.P. in den Jah ren 1 940-1 944 verwi rk-
Mchten Blind nispolitik 228
Gh e orgh e Zaharia, Aprecieri i nternaţionale privi nd î n semnătatea insurecţiei d i n
august 1 944 şi contribuţia României la războiul impotriva G ermaniei
naziste 231
ln�ernationale U.rteile liber die Bedeutung des bewaffneten Aufstande1
vom August 1 944 und den Beitrag Rumăniens zum Krieg gegen dos
foschistische Deutschland 23;1

ETNOGRAFIE ŞI ARTA POPULARA

românesc din zonele j udeţului Braşov

0/ivia Moraru, Elemente de autohton. i e, unitate şi continuitate in portul popular
243
Elemente der Bodenstăndigkeit, Einheit und Kontinuităt in der rumă-
nischen Volkstracht des Kreises Braşov (Kronstadt) 247
Ligia Fu lg a, Mărturi1 i documentare privind cultivarea plantelor tehnice In Tara
Birsei (secolul al XVIII-lea - inceputul secolului al XIX-lea) 251
Dokumentarische Zeugnisse liber den Anbou von technischen Pflanzen
im Bu rzen lo nd im 1 8. und zu Beginn des 1 9. Jahrhunderts 262
 5

Ion Prahoveanu, Păstoritul la brăneni. Consideraţii i storica-etnog rafice 263

Historisch-ethnographische Betrachtungen betreffend die Sennwirt-
schak i m Gebiet von Bran (Torzburg) 277

CONSERVARE

Marianne Siegmund, Aprecieri asupra tipurilor de deteriorări constatate pe docu·

mentele originale din Arhiva Mureşeni lor Braşov
U ntersuchung der verschiedenen a n den Pa pier-Dokumenten des
Archivs der Familie Mureşianu aufgetretenen Schădigungsformen 293

MUZEOLOGIE

luona Po pa, Cronica activităţii de valori ficare a patrimoniului cultural naţional

desfăşurată de către specialiştii Muzeului judeţean Braşov, in anii
1979-1963 303
Chro n i k betreffend die Tătigkeit der Fachleute des Krei smuseums van
Untersuchung der versch iedenen an den Pa pier-Dokumenten de-s
Braşov (Kronstadt) wă hrend der Jahre 1979-1983 zur Erforschung und
Auswertung der nationalen Kulturguter
ISTORIE VECHE
ŞI ARHEOLOGIE
 AŞEZAREA DACICA DE LA ŞERCAIA (jud. Braşov)
IOAN GLODARIU, FLOREA COSTEA

I ntre descoperirile prilejuite d e perieghezele sistemati·c e, •Însoţite d e

sondaje întreprinse ·În se;ptemhrie 1 974, p e m alul sting al Oltului, in zona
Cudulota-Şei"Cai· a , se află şi a şezările a ntice ide,n tificate pe teritoriul
ultimei com u n e a mintite1.
Ele sint situ·a te, a· ş adar, in nordul Depresiunii Făgă·raşului, ·a n u me
la extremitatea cîmpiei d e ·a cum ula re piemonta n ă cuatemară ce coboa ră
in trepte pîn ă in apropierea Oltului. Din marginea cîmpiei de O·cu m u la re
i ncepe lune- a riul·ui, lată acolo d e 600---650 m (şi ca u rm a re a i mpingerii
spre dreapta a c u rsului Oltului de vă·rsa rea in el a pîrîului Şinca, afluent
din stînga), ia r la nord de riu se ridică primele înălţimi ale Pod i şului
Hirtibaciului2. In apropierea confluenţei Şincăi c u Oltul, la citeva sute
de metri spre vest , se găsea capătul un uia dintre principalele d rumuri
de legătură cu Podişul Hirtibaciului, care în cepea cu vad ul din dreapta
a- ctualulu i sat Hălmeag şi mergea in amonte pe valea Felme·rului3•
Aşeză rile a nti·ce se · a flă la 2 km n o rd de centrul a ctualei comune
Şercaia, in stinga pîrî ului Ş i n ca · şi a d ru m ul·ui Hălmea gului, pe terasa d i n
spatele Fintinii lui Ia ncu. Punctul "Băluş" - cum este denumită a cea
porţiu ne de tere n - reprezintă, d e fapt, prima terasă din stinga Oltului,
cu înălţimea rel·a tivă de 1 2-15 m, in general pl·a nă, cu d enivelări ne­
glija bile şi cu o pa ntă domo. a lă ce i ncepe l.a aproximativ 50 m sud de
buza tem·sei (fig. 1-3).
Solul podzoloit al terasei in dică existen ţa d e durată a păd urilor de
foio·ase; j, n cel negru, din lunco Oltulu i , n u lipsesc petecele d e pietriş u ri
şi nisip u ri .aluvion a re. Astăzi încă, in a nii cu precipitaţii obundente, bu n ă
pa rte din luncă este inu ndabilă. Da r, i n legătu ră c u structu ra geo-m orfo­
logică a teren ului , este de subliniat in primul rind existenţa u n or lentile
de minereu de fier in stratu·rile inferioa re ale terasei4•
Sondajele efectuate in septembrie 1974 a u scos la lu mină frag­
mente cero: m ice Schneckenberg şi d acice in sectorul dintre reţea ua elec-

1 Cercetări de suprafaţă şi sondaje efectuate de semnatarii acestor rînduri.

împreună cu studenţii Martin Ril l şi Silvia Codreanu.
2 V. Mihăilescu, Dealurile şi cimpiile României. Studii de geografie a r eli efului
Bucureşti, 1966, p. 30.
3 ldem, op. cit., p. 73.
4 Informaţii amabile ale prof. Eugen Stoicovici.
10

trică şi marginea de nord-est a teras · ei (fig. 2). Locuiril� antice nu păreau

să fi fost rlici preo întinse şi nici prea bogate rn material arheologic,
ceea ce să·pătu·rrle sistematice aveau să confiţme.

1 . SAPATURILE ARHEOLOGICE

S-au desfăşurat ·În anii 1 976- 1978 vizi,nd mai ales zona terasei
unde materialele arheologice erau mai numeroase (fig. 3). Ele au con5tatat
existenţa unor kx:uiri antice din epoci diferite. In ordine cronologică, se
înşiruie aceea aparţinînd culturii Schneckenberg, u·rmată de cultui'CI Noua,
de o fază de locuire dacică şi de alta, databilă la sfî.rşitul secolului ai
III-lea e.n. şi in vea.oul următor5.
Materialele arheologi•ce (în cea mai mare parte ceramică) aparţi·ni.nd
purtătorilor culturii Schneckenberg a·u fost descoperite in intregime in po­
ziţie secundară, iar locuirea in general s-a dovedit a fi fost fie sporadică,
fie de scurtă durată. Caracteristici asemănăto-are a avut şi 'locuirea purtă­
torilor culturii Noua ale cărei materiale s-au găsit, cu puţine excepţii,
tot in poziţie secundară. De altminteri, ele se rezumă doar la citeva frag­
mente de ceşti cu toartă supra·înălţată şi cu buton.
in sfîrşit, in terenul intors de plug, aproape de suprafaţa solului, s-a
of!·at, in poziţie secundară, fragmentul unui pumnal de bronz, prevăzut cu
o nervură scurtă inspre miner şi cu trei perforaţii, două la baza lemei şi
uno pe limba minerului. Drept an·alogii, trimitem la exemplarele din de­

pozitul de la Iara 1 şi Aiud, databile in Bronz D (primul) şi Hal'l-statt At

(al doi!ea)6, ceea ce face posibilă contemporaneitatea sa cu materialele
Ncu·a.
Cele mai multe materiale arheologice, majoritatea descoperite in situ,
în complexele din care făceau parte şi in stratul de cultură, aparţin lo­
cuirii dacice şi celei de la sfîrşitul secolului al III-lea şi din secolul al
IV-lea.
in continuare, va fi tratată însă numai aşez·a·rea dacică, urmînd ca
aşezarea daco-romană să formeze obiectul unui studi·u aparte.
Cercetările au demonstrat că aşeZ'area dacică s-a masat mai ales
in zona dintre actuala reţea electrică şi marginea de nord-est a terasel,
iar cea daco-romană cu deosebire Εn zona din vestul reţelei elect·ri·ce Gfig. 3).
Ca urmare a cons�atării tocmai amintite, descrierea săpăturii va avea în
vedere doar acea zonă unde s-au descoperit complexe dacice. Desigur,
unele materiale arheologice (in cea mai mare parte ceramică) aparţinînd
locuirii dacice au părut sporadic şi in alte secţi•uni dar, cit timp ele au
fost găsite mai ales in stratul de oultură şi uneori in poziţie secundară,
nu cer neapă·rat descrierea in detaliu a tuturor secţiunilor. Pentru cele
citeva excepţii existente se vor da detaliile necesare.

5 Materiale provenite din periegheze şi din săpături se află in Muzeul Jud eţea n
B raşov şi in Muzeul Cetăţii Făgăraş.
6 M. Petrescu - Dimboviţa, Depozit ele de bronzuri din România, Bucureşti, 1977,

p, 61 şi pl. 50/2, p. 81 şi pl. 106/16--17.

 11

O ultimă preciza·re priveşte traoorea pe teren o secţiunilor şi cose­

telor, core s-a putut face numai ·in .funcţie de culturile agri:cole eX!istente,
de omenojările moderne ale terenului (drumurJ de cimp, şanţuri de dre­
naj) şi de con·strucţiile de aco1o {reţeaua electrkă).

Descrierea săpăturii

Cercetările arheologice sistematice, exceptind, desigur, sondajele din

1974, au inceput in 1976 şi ou continuat in ur.mători'i doi a•ni. In primul an
s-a cercetat secţiunea 1, in 19n secţi·unile II-XI şi in ultimul secţiunile
XII-XV. Pr im a secţiune urma, cu o deviere neglijabilă, linia nord-·sud, iar
celel·a ite s•int pe11pendiculare pe ea (fig. 3). Cum complexele închise se
află la distanţe mori unul de celălalt, pentru secţiunea 1, transversolă p e
terasă, se va da descrierea integrală; pentru celelalte ea •se va rezuma
doa r la tronsoonele unde se masou descoperirile. Constatările de ord i n
stratigrafic d i n se cţ i un ea 1 şi din tronsoonele secţiunii 11 sint in măsură
să contureze stratigrafia de a n sa m b l u a aşezării şi ele se vo r prezenta in
continuare.
Secţiunea F, orientată nord-sud (cu o d evi e re nord-vest de 200
mi imi), măsura 1 07 x 2 m (fi g . 4). St rat i g rofie (de sus in jos): 1 humus
actual ş i pămînt intors de plug , gr· os d e 0,20-0,30 m ; 2 pămînt negru
a luv io na r, existent doar in tronsoanele 1 -2, metri 1 -44 şi 46---51 , gros
de 0,06-0,25 m; 3 pămînt brun-negricios cu urme de cultură materială,
g ros de 0,08-0,65 m şi ajun g•î n d in gropi pînă la 1 , 1 5 m grosime; 4 pă­
mînt brun-gălbui, steri l d i n punct de vedere a rhe olog ic. Sint de remorcat
stratul ·a luvi o n a r, ·rezultat al p re dpi taţi i lo r, depus, firesc, in pa rtea m a i
joasă o terasei, absenţa st ratului de cultură in prim i i 9 met ri şi poziţia
secunda ră a fragmente l or cera m ice Schneckenberg in met ri 27, 35, 39, 83;
situaţia a cestora era necla ră in metri 28---29.
Secţiunea 11, orientată est-vest, măsura 1 00 x 2 m (fig . 5) şi a fost
trasată la est de secţiunea 1. St-roti grafie (de sus i n jos): 1 humus a ctua l
şi pă mînt intors d e plug, gros d e 0,20-0,35 m; 2 pă mî nt negricios cu
resturi de cultură m aterială şi, deci, identic cu st·r atul de cultură , g ros de
0,05-0,45 m şi ajung i nd pînă la 2 m g rosi me in g ropi; 3 pămînt brun·
gălbui, steri l d i n punct de vedere a rheologic. Pe alocuri (m 45-46) st ra tul
arabil 1-a dera njat aproape i ntegral pe cel de cultură . Suprapuneri ale
complexelor databile la sfîrşitul secolului al III-lea şi in secolul al IV-lea
peste cele dacice nu s-au constatat.
D i n urm ă ri rea stratigrafiei secţiun i l or 1-11 reiese a ceea generală o
porţiun i i de terasă locuite în a·ntichitate: humusul ·actua l identi·c cu stratul
· o robil, stratul de cu'l tură relativ subţi re şi pămîntul steril. P·rezenţa pămîn­
tului aluviona r n um a i in .secţiunea 1 şi numai inSipre ca, p ătul ei de nord se
explică pri n depunerea a colo, in pa rt ea moi joasă a terosei, a sol·ului
purtat de opele rezultate din p reci p i ta ţ i i . Notă m , de ase menea, nua nţo de
negru moi intens a culori i stratului de cultură d i n secţiunea 11 in ·raport

7 T rosotă fiind in singurul loc posibil din 1976, anume sub reţeaua electrică, metri
1 G- 23 şi 68---72 ou rămas nesăpoţi din p ricina depozitării acolo o unor materiale de
construcţii. Din lungimea ei s-au cercetat, o�odar, numai 88 metri.
12

cu •secţiunea 1. De altminteri, trecerea de la brun-negricios spre negr. u este

practic insesizabilă in secţiunile V-XI (fig. 3) trasate la est de secţiunea 1
şi perpendiculare pe ea.
La sud de secţiunea 11, parole! cu ea, se află un drum de cimp şi
dincolo de el, in aceeaşi direcţie, o viroagă naturală, puţin amenajată
pent·ru a servi drept şanţ de drenaj. Secţiunea XII (fig. 3) trasată la sud
de vir· oagă, ca şi sondajele paralele cu secţiunea 11 au demonstrat că aşe­
zări!e antice nu au depăş · it malul viro·agei, existentă, probabil, şi in anti­
chitate.
StraNgrafia tuturor secţiunilor şi a casetelor adiacente lor fiind, in
r ă cu aceea precirotă mai sus, .jn continuare nu 5e va
linii generale, identic
mai reveni a·supr·a ei, urmind a not·a doar detaliile privitoare la complexele
închise descoperite in fieca·re secţiune.
la secţiunea /, a cărei sărpar· e a prilejuit aflarea a numeroase com­
plexe închise, deschiderea de casete in pereţii ei - cu o excepţie ce se
V·a menţiona - a fost impiedic • ată fie de natura culturilor agricole, fie de
reţeaua electri·că de înaltă te1nsiune.
Groapa 1, in m 'Zl, cu pereţii prăbuşiţi, din care pricină nu s-au
putut stabili tipul şi conturul ei, conţinea resturi'le unei vetre de foc şi
citeva fragmente ceramice Schneckenberg şi dacice; cele dintii au ajuns
acolo probabil in urma su11pării pereţilor.
Groapa 2, in m 36, de tip căldare, cu diametru! mai mic spre fund,
conţinea mult .cărbune şi citeva fragmente cera.mice din pereţii unor vase
dadce.
Semibordeiul 1. in m 38-42, de fo.rmă patrulateră, cu coliurile ro­
tunjite, se adincea faţă de limita inferioară a stratului de cultură cu
0,15-0,30 .m (diferenţa a rezultat din amenajarea podinei sale pe terenul
in pantă). lăţimea locuinţei era de 2,80 m, iar lungimea pare să fi fost de
circa 3 m. la cele două colţuri prinse in secţiune se af�a urma cite unui
stilp de lemrn (fig. 4), iar a celui de al trei'lea (fig. 4; 6) inspre mijlocul
lungimii sa·le şi mai aproape de latura de sud-vest. Rămîne nepre:izată
destinaţia micii oavităţi vizibilă in profilul peretelui de vest al se:ţiunii,
m 39. lo.cuinţ.a conţinea cărbuni şi ceramică dacică lucrată numai cu mîna
(fig. 11/1-12).
Semibordeiu/ 2 (fig. 4), in m 47-49, cercetat doar parţial, s-a surpat
încă in vechime. Forma sa nu poate fi precizată. Adincitur-a din podina
sa, vizibilă in profilul peretelui de est al secţiurnii, nu provine de la un
stilp. Conţinea cărbune şi citeva fragmente ceramice din pereţii unor vase,
intre care şi unul de la un chiup negricios, cu angobă neagră.
Groapa 3 (fig. 4), in m 47-48, se deschidea in semibordeiul 3, in
marginea sa de vest. Putea să rezulte de la un stîl.p scos.
Semibordeiu/ 3 (fig. 4) in m 54-58, in secţiUine şi in caseta adiacentă
ei. Denumirea de semihordei i-a fo·st dată pentru a defini tipul construcţiei
căreia ii aparţine pentru că destinoţia s·a era oceeo de atelier de redus
minereul de fier8 (fig. 7). Conţinea relativ multă ceramică dacică lucrată cu
mina şi la roată, cărbune şi resturile cuptorului de redus minereu de fier
(fig. 8).

8 Intra, capitol ul 3, c;u detalii.

 13

Semibordeiul 4 (fig. 4), in m 60�1. ce rcetat parţial cu formă ne­

preciz·ată, se adincea cu 0,30 m .sub limita infe rioară o .strotului de cultu ră.
Conţi n t ea doar citeva fragmente ceramice dacice din pereţii unor vase lu­
crate cu mina.
Semibordeiul 5 (fig. 4) in m 65---67, ce rcetat tot parţi· a l, pare să fi
f o s t patrulater şi se adincea faţă de limita inferioară a stratului de cultură
cu 0.20 m. In p odina lui se deschidea g roap a 5. A mbele complexe con­
ţineau fragmente ceramice dacice din pereţi de vase cu ex.cepţia citorva
( f i g. 14/1-4) gă.site in zona de intilnire a cavităţii semibordeiului cu ca­
vitatea gropi i .
Groapa 4 (fig. 4) in m 65-66, cu pereţii prăbuşiţi, conţinea numa i·
·

cărbune.
Groapa 5 (f i g. 4), in m 66--67, parţial prăbuşită, pare să fi fost de
tip pilnie şi cobora pînă la 0,80 m sub nivelul podinei semibordeiului 5
(pent·ru material, supra, semibol"deiul 5).
Groapa 6 (fig. 4), in m 74, cu dimensiuni ·reduse, nu conţinea ma­
terial a·rheolog i c.
Groapa 7 (fig. 4), in m 78, de tip sac, pare-se ovală in pl an, nu con­
ţ i nea mater i ·al a rheologic.
Semibordeiul 6 (fig . 4), in m 80-84, cercetat parţial, era de formă
patrulateră neregulotă şi se adin·cea fa ţă de !<imita in·ferioară a stratului
de cultură cu 0,20--0,30 m. Conţinea că·rbune, mo·sot spre latura sa de
nord , ceramică dacică lucrată cu mina şi la rroa tă, o cute fragmentară, un
prisnel (fig. 14/5--14; 15/1-8) şi citev a bucăţi dintr-o rişniţă din tuf vul­
canic. In pe rimetrul său s-au găsit şi trei fragmente ceramice Schnecken­
berg, evident in poziţie secUindoră.
Groapa 8 (f.ig. 4), in m 92, de tip sac, ovală in pla n, nu conţinea
m ater ia l O · rheologic.
Semibordeiul 7 (fig. 4), in m 93-97, ce rcetat parţial, de formă patru­
l ateră neregulată, se adincea faţă de limita inferioa ră o st ra tu,Ju·i de cul­
tură cu 0,35 m. Conţinea C·Îteva fragm ente ceramice dacice J,ucrate cu
mina, un punctator de fier cu urme de lovire in partea superioară
( fig . 15/9-12) şi mult cărbune masat inspre latura de sud.
Secţiun ea 11 (fig. 5), o rientată est-,vest, măsura 100 x 2 m
. şi avea două
casete, una in m �. cealaltă in m 31-34. In suprofa� ei, pe lîngă
comp'lexe'le dacice, se afl·au semibordeiul 8 (m 2-7) şi Q"roatpo 11 (m 32-
34), ambele datob i le la sfîrşitul secolului oi 111-'lea şi secolul al IV-lea. Des­
coperirile dacic· e se vor menţiona in continuare.
Groapa 9 (fig. 5), in m 22-23, de tip pii'lnie, ovală in p'lon, cu_ diame­
tru! in pa·rtea superioar ă de 1 m şi cel maxim de 1,35--1,40 m, era pa rţial
prăbuşită. Ea co bo ra pînă la 1,75 sub limita inferioa,ră a stratului de cul­
tură. Conţinea citeva frogmente ceromice dacice şi citeva bucăţi de lipitură
de p erete ar să . I ntimplar ea a făcut oa la această groapă, pe unul dintre
pereţi şi .pe fund, să se păstreze fragmente mari din leasa de nuiele aco­
perită cu lut. Două astfe·l de fragmente au fost ridicate, unul expu·s in
Muzeul Cetăţii Fogămş9, celă·lalt p ăstrat in Mu zeul Judeţean Braşov. Păs­
trarea amintitelor fragmente est e im portantă pent ru posib il i ta tea de re ·

9 Detalii privitoare la conservarea !esei la A lgna, Restaurarea şi conservarea unui

fragment de leasă dacică de la Şercaia, jud. Braşov, b ActaMN, XV, 1 978, pp. 653-658.
14

constituire i n detal ri a sistemului de amenajare a gropilor de prov1z11. In

sfir.şit, este de notat că pe fragmentele de leosă se afla un strat subţire
(dn:a 1 cm) de arg�lă galbenă.
Groapa 10 (fig. 5), in m 29, de tip căldore şi cu dimensiuni mici, nu
conţinea decit o abia sesirobilă pigmentaţie de pămînt a•rs.
Semibordeiul 9 (fig. 5), i·n m 31-34 oi secţiunii şi Îfl coseta odiocentă
ei, avea pereţii prăbu'Şiţi din vechime şi forma .nu i s-a putut reconstitui.
Conţinea citeva fragmente ceramice lucrate cu mina, o cute (fig. 15/1�18;
16/1-4), foarte mul' tă zgură, rezultată din prelucrorea fierului, şi că rbune.
Groa·pa 12 (fig. 5), in m 39-40, aproape drculară in .p1an, de tip
·pilnie, cobora pînă la 1,25 m sub limita inferioară a stratului de cultură.
Conţinea citeva fragmente ceramice dacice şi relativ mult cărbune.
Groapa 13 (fig. 5), in m 63-64, cu pereţii parţial prăb-uşiţi in partea
superioară, aparţine aceluiaşi tip ca şi precedenta şi cobora pină la 1,30 m
sub limita inferioară a strotului de cultură. Conţinea citeva fragmente ce­
ramice dacice luorote cu mina şi la roată (fig. 18/6-10).
Secţiunea III (fig. 3), orientată tot est-vest, a fost trasată la vest de
secţiunea 1 şi mă:s-ura 108 x 2 m.
Groapa 14 (fig. 9), in m 1-2 ai secţiunii, de tip p•ilnie, cvasicirculară
in p'lan, cu diametru! la gură de 0,90 m şi diametru! maxim de 1,50 m, se
odincea cu 1,43 m sub limita inferioară a stratului de cultură. P. arţial sur­
pată, ea conţinea bucăţi de lipitură de perete a·rsă, că rbune şi citeva frag­
mente ceromice dacice din pereţi de vase lucrate cu mina.
Groapa 15, in m 36, de tip sac, măsura numai 0,48 m in diametru
şi nu conţinea decit două fragmente de lipitură de perete arsă.
Groapa 1 6 (fig. 9) in m 92-93, de tip sac, ovală in plan, cu dia­
metrul more la gură de 0,88, conţinea numai cărbune.
Secţiunea IV, de 20 x 2 m, a fos· t trasată la 1 m nord de secţiunea
III şi la vest de secţiunea 1. In stratul de cultu· ră s-au găsit citeV<a frag­
mente ceromice şi resturi de cărbune.
Secţiunea V (fig. 3), de 28 x 2 m, a fost trasată la est de secţiunea 1,
in prel•lJi ngirea direcţiei secţiunii III.
Groapa 17 (fig. 9), in m 1-2, de tip sac, ovală in plan, ave•a dia­
metrul la gură de 1,25 m şi se adincea faţă de limita inferioară a stratului
de cultură cu 1,20 m. Inventarul ei consta din bucăţi de lipitură de perete
arsă, căr· bune şi citeva f ragmente dacice de la va:se l. uc rate cu mina.
Groapa 18 (fig. 9), in m 26-27, de acelaşi tip cu precedenta, ovală
in plan, se adincea cu numai 0,50 m faţă de limita inferioară a stratului
de cultură. C01nţi nea multă lipitură de perete arsă, cărbune şi citeva frag­
mente ceromice.
Secţiunea VI (fig. 3), para·lelă cu secţiunea V şi perpendicula·ră pe
secţiunea 1, măsura 28 x 2 m. I n legătură cu situaţia stratigrafică din sec­
ţiune este de notat străpungerea g ropii 20 de către groapa 21, ambele
dacice.
Groapa 19 (fig. 10), i-n m 1-2, de tip sac, ova'lă in plan, cu dia­
metrul la gură de numai 0,70 m şi adîncă, in raport cu limita inferioară a
stratului de cultură, cu 0,74 m, conţinea lipitură de perete a• rsă, că-rbune
şi două fragmente ceramice dacice lucrate cu mi.na.
Groapa 20 (fig. 10), in m 6--7 ai secţiunii, de tip pilnie, dar cu di ·

ferenţă mi-că intre diametru! gurii şi cel maxim, ovală in plan, a fost tăiată
 15

de groapa 2 1 . Inventarul ei consta din citeva fragmente ceramice

(fig. 1 8/ 1 1-12), un fragment din căuşul unei linguri de lut ars, lipitură de
perete arsă şi cărbune.
Groapa 21 (fig. 10), in m 5-7, de tip pilnie, ccmţinoo bocăţi mari
de l·ipitură de perete arsă, cen·uşă, cărbune şi citeva frogmente ceromice
docice. Tot in cuprinsul ei, dor in poziţie secundară, rerultotă din sur­
pareo porţkl'lă a pereţilor, s-a gă·sit şi un fragment ceromi-c dotobil la s-fîr­
şitul secolu1ui al 111-leo şi in secolul a·l IV-lea. Tocma i datorită amintitei
sur.pări situaţia era neclară in porţiunea de contact cu groo.po 20.
Groapa 22 (fig. 10), in m 1 3-14, de Hp soc, ovo·lă in pkm, C'll di<J­
metrul mic la gură de 1 , 1 5 m se odinceo cu 1,35 m faţă de limita infe­
rioară a stratului de cultură. Inventarul ei consta din lipitură de perete
arsă, că·rblJ'I'le, citeva f,rogmente ceromice dacice (inclusiv un fragment din
peretele unui vas more, cenuşiu, cu miez negru, lucroţ cu mina) şi un obiect
de fier fragmentar (fig. 18/ 1 3), posibil de la u1n punctotor.
Groapa 23 (fig. 10), in m 1 4- 1 5, de acelaşi tip cu precedenta, con­
ţinea multă lipitură de perete arsă, cenuşă, cărbune şi citeva fi'CJgmente
ceromice dacice.
Secţiunea VII (fig. 3), trasată la 7 m sud de secţiunea VI şi paralelă
cu ea.- măsu,ro 30 x 2 m.
Groapa 24 (fig. 1 0), in m 2-3, pare-se ovolă in plan, sigur de tip
sac, conţrnea cărbune şi două frog·mente cerarmice docke.
Groapa 25 (fig. 1 0), in m 4, de tip soc, ovo'lă in plan, cu diometrul
more la gură de 0,60 m, conţinea lipitură de perete arsă, cărbune şi citeva
fragmente ceromice dacice.
Groapa 26 (fig. 1 0), in m 6-7, de tip soc, tot ovolă in plan, cu dia­
metrul mk la gură de 0,55 m, avea inventar similar cu al precedentei.
Groapa 27 (fig. 1 0), in m 1 8-- 1 9, de tip pi1lnie, cu pereţii prăbu-şiţi,
conţinea lipitură de perete arsă, cărbune şi citeva fragmente ceramice
dacice de la V'O'Se luiCrate cu mina.
Tot in suprafaţa secţiuni·i VII, anume in m 25---26, s-a descoperit
fragmentul unui cuptor de •lut ars (.fig. 10), cu pereţi conici, de formă dr­
CU'Iară sau ovală. Diametru! său era de 0,30 m, iar in jur se afla pămfnt
înroşit. De fapt el avea �aspectu1 ·unei vetre cu gardină, cu deschiderea spre
nond şi gardina părstrată pe 0,25 m i·nălţime; capetele gordinii ereu rotlln­
jite. Nu se poate preciza nici desti·naţio cuptorului· şi nid dotarea sa pen­
tru că lîngă şi in jurul lui nu s-au aflat fragmente ceromice. Pereţii săi,
groşi de numai 0,05 ,m, il foc impropriu reducerii minereului de fier. In spri­
jinu,J respingerii unei atari ipoteze pledează lipso resturilor specifice unor
asemenea operaţii: zgură, cărbune etc. Totodată, nu cunoaştem nici ana­
logii pentru el la cuptoarele obişnuite de uz menojer desc01perite fie in lo­
cuinţe, fie in spaţiile dintre ele.
Secţiunea VIII (fig. 3), paralelă cu secţiunea VII şi la 1 m slld de ea,
măsura 33 x 2 m ,şi o dat extrem de puţin material arheologic.
Groapa 28 (fig. 1 0), in m 1 -2, oval-neregulată in plan şi cu profil
in formă de pară, cu diametru! la gură de 0,70 m ,şi odincă de 2, 1 5 m, con­
ţinea in pa·rteo superioară Hpitu,ră de perete a�rsă şi pînă spre fund că·r­
bune, împreună cu citeV'O fragmente ceromice cu aspect de bronz finol,
ceea ce ne îndeamnă să o atroibuim purtător•lor culturii Noua.
Groapa 29 (fig. 1 0), in m 3---4, de tip sac, c01nţinea numoi cărbune.
16

Groapa 30 (fig. 10), in m 4, de acelaşi ti:p cu precedenta, conţinea

lipitură de perete a·rsă şi .că,rbune.
Groapa 31, in m 15-16, su�pată, de unde a rezultat forma ei
neregulată in .plan, era de tip sac şi conţinea multă lipitură de perete
arsă, cărbune şi citeva fragmente ceramice de la vase lucrate cu mina.
Secţiunea IX (fig. 3), trosată la 8 m sud de secţiunea VIII şi paralelă
cu ea, măiSuro 30 x 2 m. Pentru situaţia stratigrafică din suprofaţa ei sint
de n ota t prăbuşirea gropilor 34-35 şi existenţa gropii 36 sub semibor­
deiul 12.
Groapa 32 (fig. 10), in m 3-5, de tip pilnie, cu fund denivelat inâl
de la amenajarea ei, cobora, in raport cu limita inferioară a strartului de
cuHură, pînă la 0,73 m. C onţinea cărbune şi �ra.gmente ceramice dacice
provenite de la vase lucrote cu mina.
Groapa 33 (fig. 10), in m 6-7, de tip pilnie, ovală in plan, conţinea
că·rbune şi d teva fragmente ceramice dacice.
Gropile 34-35, in m 15-16, ambele de tip sac şi prăbuşite, con­
ţineau li p itură de perete arsă şi oiteva fragmente cera-mice (fig. 19/3-5).
In groapa 35 s-·a mai găsit cărbune şi un fragment mare de pămînt vitri­
fia<t, provenit, evident, din pereţii unui cuptor de redus minereu de fier .

Groapa 36 (fig. 10), in m 22, se află sub semibordeiul 12. Ovală in

plan, de tip sac, cu diamet•rul mare la gură de 0,76 m , ea conţinea doar
citeva fragmente ceramke cu a'spect de bronz final. Este, probab il, con­
temporană cu groapa 28 din secţiunea VIII.
Semibordeiul 12 (fig. 10), in m 21-24, de formă ovală, cu pereţii
parţial prăbuşiţi (vezi profilu1l) şi cu podina lăsată şi renivelată deasupra
gropii 36, nu conţinea nici un frogment ceramk, ci doar pigmentaţie de
pămînt ars aşa indt stabHi·rea incadrării sale cronologice este imposibilă.
Secţiunea X (fig. 3), poro,Jelă cu secţiunea IX, a fost trasată la 1 m
sud de ea şi măsura 30 x 2 m.
Groapa 37 (fig. 9), in m 21, conţinea fragmentele unui vas de pro­
vizii databil la sfîrşitul secolului al III-lea şi in secolul al I V lea.
Groapa 38 (fig. 9), in m 20--21, de tip sac, ovală in plan, cu dia­
-

metrul mare la gură de 1,30 m şi adîncă in raport cu li mita inferioară a

strotulu·i de cultură de 0,58 m, conţinea lipit ură de perete arsă, cărbune
şi citeva fragmente ceramice da•cice (fig. 19/1-2).
Secţiunea XI (fig. 3), de 30 x 2 m, a fost trasată paralel şi la 11 m de­
părtare de secţiunea X.
Groapa 39 (fig. 9), in m 11-12, adîncă doo.r cu 0,50 m �ţă de li­
mita inferioară a stratul·ui de cultură şi ovală in plan , cu diametru! mare
al gurii de 1,30 m, lasă im presia că a fost să1potă anume pentru a a·runca
in ea lipitură de perete arsă, cărbune şi citeva fragmente ceramice (unul
in fig. 19/6). In ea se aflau, de asemenea, fragmente din pereţii a două
chiupuri J.uorote la roată, unu'l cenuşiu şi celălalt roşu.
Secţiunea XIII (fig 3), de 82 x 2 m, a fost tra:sată perpendicular şi la
.

vest de secţiunea 1, fiind paralelă cu secţiunile 111-IV. ln supra�ţa ei s-a

descoperit un singur complex dadc.
Semibordeiul 13 (fig. 9), in m 9 -14 a·i secţiunii şi in caseta 1, adia­
.

centă ei, era de formă ovală, cu diamet•rele de 4,05 x 3,85 m şi cu podina,

din lut făţuit, la 0,35---0,50 m mai jos de limita i,nferioară a strail:·ului de
cultură In sup ra faţa sa, aproape de pereţi, s-au descoperit doi stîlpi, unul
· .
 11

cu diametru! de 0,27 m, celăla lt cu diametru! de 0,35 m, ambi·i infipţi cu

0,45 m .moi adinc: deoit nivelul podi·nei. In supro fa . ţa locuinţei erou pigmen­
taţie de pămînt roşu, cărbune şi multă cera mică docică lucrată cu mina
ş i la roată (fig. 16/5-13; 17; 18/1-5).
Pentru a incheia prezentarea săpătu rii, menţionă1 m că in secţi unile
XIV •Ş i XV (fig. 3) a u opă·rut numa i complexe inch,se dorobi' l e lo sfîrşitul se­
colului al 111- lec şi i·n secolul oi IV-lea, cu eX'Cepţio gropii 41 din m 35-37
o i secţi uni i XIV, core n u avea i nventar şi, ce oto re, nu poate fi inoadrotă
cronologi· c . In stratul de cultură f�a·g mentele cercmice dacice nu erau
prea n umeroo.se (o parte din e�le in fig. 19/7-15; 20). Frecvente erou, in
schimb, fragmentele de zgu•ră de fier, mosote cu deosebire in sectorul de
nord-est o i suprafeţei să•po te, in zona secţiunilor 1, V-VI I I . Se ada ugă
citeva b ucăţi proven ite de la �it ş niţe rotctive din tuf .vulcan i c.

2. LOCUINTE ŞI CONSTRUCTI I GOSPODAREŞTI

Condiţi ile obiective in care s-au desfăşurat cercetările arheologice

de la Şercaio n u o u permis decit ra reori săp a rea integrală a locu inţelor
şi a g• ropi' l or din cupri nsul a şezări·i dacice. Ma i m u lt, astfel de extind eri a u
fost im posibi le mo i a l es i n secţi unea 1, fă ră îndoială ·cec mai bogată i n
complexe închise. Do r, c u toate a•cestea, forma ş i sistemu ; l de construcţie
a l locu i · n ţelor şi de amenaja.re a gropi' l or poate fi reconsif:ituit in lini·ile lor
generale.
Ca racteristica tuturor locuinţelor dadce, i nd iferent de proporţia in
care au putut fi săpate, este că a :pa·rţi n tipu lui de construcţie cunoscut sub
n u mele de semibo�dei. Adinci mea lor în raport cu l i mita inferioară a stra ­
tului de .cultură aju n·ge in mod obişnuit la 0,20---0,30 m şi o s i ng u ră dată la
0,35-0,50 m (semibordeiul 13), ceea ce înseamnă, mo i intii că pereţii lo­
cu inţelor se aflau a proape in intregime deasu pra so·lului şi, in al doilea
rind, că accesul in locu inţe presupune existenţa a 1-2 trepte cruţate in
pămînt şi, posibil, căptuşite cu lemn, n egă site însă in săpătură.
Sistemu l de construcţie derivă desigur d i n acela al locui nţelor de
tip bordei, deosebindu-se însă de ele pri n adinci mea mică a cavităţii să­
pate în pă mi·nt. li n arora acestui detal iu, d esigur i m portant pen> t ru evol uţia
in timp a tipul·u i de locuinţă, ele nu se deosebesc de locuinţele de tip
bordei: ocelo·ş·i s· c helet de pori infipţi in pă mînt men iţi să susţină imple­
t itura de nuiele acoperită cu lut a pereţilor şi elementelor componente
ale şarpa ntei. lnvelitoarea putea să fi fost la fel de bine d i n paie sau stuf,
atit u nele, cit şi celă lalt aflate la îndemînă şi d i n belşug.
In pr·i vtnţa pilo·nului locu inţelor, n u se poate vorbi de preferinţ·a pentru
o formă sau alta cu toate că, cel puţi n referitor la acelea cu noscute d i n
să păt u ri, pa r o f i fost mai nu meroase locu inţele de formă patru loteră s·a u
patrulateră neregulată (sigur semibordeiele 1 , 6 şi 7 şi posibil 5). Curburo
unuia d intre pereţi (la semi bordeiele 6 şi 7) putea să rezulte din pa rţia·l a
prăbuşire o pereţi lor lor. Alte două locu inţe sînt de formă ovală : semibor­
dei ui l 12, do r care nu o dat n ici un fel de materia l şi, ca ata re, ră mîne in
suspensie ca data re, şi semi bordeiu l 13.
Spoţi·ul locui nţe.l or pa re să fi fost considerabi l dacă avem in vedere
dimensi u n i le semi bordeielor 1 (patru loter, cu colţu rile rotunj ite, de 2,80 x
ci rca 3 m) şi 13 (ova l, cu di·ametrele de 4,05 x 3,85 m). Prezenţa, in prima

2- CumK!ava
18

dintre locuinţele menţionate, a urmei unui st�tp masiv, corn la jumătatea

lu·ngimii sale şi in interiorul locui·nţei poate constitui un indiciu pentru
presupunerea existenţei acope6şului in două ape. La cea de a doua, aco­
perişul a fost probabil conic. Adincimea, in raport cu nive<lul podinei, pî-nă
la care au fost infipţi cei doi st!îlpi (0,45 m), ca şi di·amet!rele lor, presupun
o înălţime de ci�ca 3 m a pereţilor locuinţei.
Indiferent însă de planul şi de dimensiunile locuinţelor surprinde
absenţa constantă a vetrelor de foc - s·ituaţie care nu este singuloră in
mediul dacic10 - ceea ce face imp�ibrlă precizarea siste<mu.ui de încăl­
zire. S-ar putea presupune, totodată, existenţa unor locuri anume amena­
jate pentr· u prepara·rea hranei in spaţiul dintre locuinţe, cum s-a constatat
in aceeaşi aşezare de la Căţelu Nou11, dar la Şercaia ele Ji.psesc - . Si·ngura
descoperire ce ar putea fi interpretată in acest fel este cuptorul din sec­
ţiunea VII, găsit însă fără inventar şi, ca urmare, imposibil de inoodrat cro­
nologic şi de at·ribuit fazei dacice de locuire de pe "Băl-uş".
Numărul mic al locuinţedor descoperite in raport cu suprafaţa săpată
face Huzorie ince�carea de a stabili dacă a exist!at sau nu o regulă in
dispunerea lor pe teren. Tot ceea ce se poate remarca in această privinţă
se rezumă la constatarea inşiruirii celor mai multe dintre ele pe direcţia
secţiunii 1, deci aproximativ pe linia nord-sud.
In cuprinsul aşezării mult mai numeroase s-au dovedi�! a fi gropile
dispuse in spaţiile dintre locuinţe fără o anumită ordi·ne. Din totolul· ce.or
41 de gropi cercetate parţi· al sau integral, două (28, 36) oparţineau sfîrşi­
tului epocii bronwlui, trei se dotau la sfîrşitul secolu'lui al III-lea şi in se­
colul următor (1 1, 37, 40), iar nouă nu au conţinut materio'le care să per­
mită inoodra·reo lor cronologică (4-8, 16, 29-30, 41); in celelalte s-a des­
coperit ceramică dacică şi, deci, aparţin aşezării acum in di· scuţie.
Dintre gropile dacice nouă sint de tip pilnie (9, 12-14, 20-21, 27,
32-33), io·r celelalte de tip sac.
Pentru gropile din prima categorie extrem de impo.rtontă a fost păs­
trarea in groapa 9 a resturilor tesei cu care fuseseră căptu.şiţi pereţii şi
fundul ei. Constatări'le prilejuite de operoţiuni,Je de restaura•re şi con·ser­
vare a fragmentelor de leasă ridicate din groapă12 au confirmat obser­
vaţiile mai vechi prilejuite de cercetările de la Arpaşu de Sus13 şi Sl•imnic14.
D·in prima aşeza·re se recupe.rase un fragment de leosă, iar in cea de o
doua erau vizibile, la unele gropi, urmele nuielelor şi lipitura de 'lut. Fără
a intra acum in det!alii, notăm doar că leasa cu core se căptuşeau pereţii
şi fundul gropi•lor de provizii se confecţiona din nuiele verzi, cu coaja pe
ele, pent!ru a evita ruperea ·lor. in timpul împiletiri'i, şi apoi era acoperită
cu un strat subţire (la Şercoio de 1 cm) de argi'lă o1mestecată cu apă.

1ll Cf., de exemplu, situaţia din aşeza rea docică de la Căţelu Nou (V. leohu, Să·
păturile arheologice de la Căţelu Nou, in CAB, 11, 1 965, p. 56) şi din aceea de la Slim­
nic (1. Glodoriu, Aşezări dacice şi doco-romane la S/imnic, Bucureşti, 1 981 , pp. 28-29).

11 V. leahu, l.c.
lista oşezărilor care ou p rilejuit constatări a naloge este considerabilă.

12 Supra, nota 9.
13 M. Macreo - 1. Glodariu, Aşezarea dacică de la Arpaşu de Sus, Bucureşti, 1976,
pp. 33, 36-37.
14 1. Glodariu, op. cit., pp. 31-32 (cu analogii).
 19

Astfel omenajote, ele erou destinate păs.tră,rii cerea·lelor pe o durată de

1-3 ani, după oare se transformau in gropi menajere.
In legătură cu gropile de tip sac, mai numeroase decit g·ropile de
tipul precedent, a atras dintru inceput otenţio mulţimea celor cu dimen­
siuni mici (dklmetru şi adincime), din a•l căror inventor cărbunele şi lipitur. a
de lut arsă erou aproape nelipsite. Mai mu11t, in groapa 35 din secţiunea IX
se găsiseră bucăţile de pămînt vitrifiat ce proveneau sigur din pereţii unui
cuptor de redus minereu de fier. Fă·ră o anticipa unele observ·aţii ce se vor
nota la locul cuvenit, legătura dintre prezenţa in gropi a lipiturii de lut
arse şi o cărbunelui, cu funcţionarea, tot in aşezare, a unui cuptor de
redus minereu de tip monoşarjă (deci core impunea, după fieca·re şarjă,
distrugerea pereţilor lui pînă lo oproximativ o treime din înălţimea lor)
este evidentă.
Desigur, astfel de constatări nu conduc spre concluzia potrivit căreia
destinoţta tuturor gropilor de tip sac ar fi fost aceea de depozitare o res­
turi,lo ·r rezufltate din reducerea minereului de fier. Foarte probabi'l, bună
parte dintre gropile in discuţie ou ovut iniţial destinoţiile obişnuite: păs­
tr:area de provizii, locuri de extragere o argilei, gropi menajere ş.a.m.d.
Rămîne oricum încă neclar scopul cu care ou fos.t săpate relativ nume­
roasele gropi de mici dimensiuni, descoperite fă,ră inventar. Nici de astă
dată situoţio inregistrotă la Şercaio nu este singulară15•

3. ALTE TIPURI DE CONSTRUCŢII

Fără îndoială, dintre construcţiile apa.rţinătoare fazei docice de lo­

cuire de pe "Băluş" cel mai mare interes il prezintă aceea descoperită in
secţiu-nea 1, m 54-58 şi in caseta adiocentă ei (fig. 4). De formă oval­
nereg·ulotă, ad�ncită faţă de limito inferioară a strart:u•lui de cultură cu
0,4Q-0,50 .m, ea se apropie co plan şi sistem de construcţi'e de semibor­
deie. Dm destinaţia diferită ce o avea justifică prezentarea in continuare
o detaliilor s.a'le.
Cum s-o spus, construcţio avea formă oval-neregu·lată, cu diome­
trele de 4 x circo 4,75 m şi cu padina al biată. Mai mult, unele porţiuni ole
podi·nei, chioT şi ηn apropierea pereţilor erou inroşite, formind o crustă
groasă de 2-3 cm (fig. 7). Inspre peretele de sud s-a găsirt: şi urma unul
stitp de lemn cu diometrul de 0,25 m. Cam la jumătotea IU'ngimii peretelui
de nord se a�la depozitot, parţiol intr-o groapă, foarte mult mangol (fig. 4,
m 54-55), iar in porţiunea din secţiune a construcţiei se aflau dărimături'le
cuptorului de -redus minereu de fier.
CuptoruJ16 (fig. 8), ridicat din lut, avea baza cvasipătrată, de unde
pereţii se rotunjeau treptat constituind un horn tronconic, păstrat in situ
pînă la ină'lţimeo de 0,2Q-0,25 m. Vatra olbiată o cuptorul· ui măsura
0,55 m in diametru şi atit eo, oit şi pereţii erou arşi in interior pi•nă la
olb-gri. Această arsură puternică nu depăşea grosimea de 2--3 cm şi
afecta door făţuio•la interiooră a pereţilor. Fragmente mori de pereţi s-au

Cf. constotările prilejuite de cercetările de la Ocniţa (informaţii D. Barciu).

Cf. 1. Glodariu - E. laroslavschi, Civilizaţia tierului la daci, Cluj-Napoca, 1979,
15

31, fig. 1 şi 5/2 (cu analog i i).

16

pp. 23,

2"
20

găsit căzute atit l îngă cuptor, cit şi spre sud-est de el. Unu l dintre amin­
titele fragmente avea practicat in el un orificiu conic destinat gurii foale­
�or. Şansa a făcut ca pe vati"' in situ a cuptorului să se pă•streze o lupă
de fier ovală, plan-convexă in secţiune, cu diametrele de 0,27 x 0,38 m, şi
zgură ·rezultată tot din reducerea minereului.
In afa ră de mangalul depozitat lîngă peretele de sud şi l:ingă cup­
tor, atelierul conţinea cărbune împrăştiat mai ales in zona cuptorului, zgură
multă de fier şi fragmente ceramice dacice, lucrate cu mina ş·i la roată
(fig. 1 1 /13- 15 ; 1 2 ; 1 3).
Nu este exclus ca in partea de est a atelierului să fi existat o con ­
strucţie de lemn, adiacentă lui, dar impos•ibil de delimitat in săpătură
(fig. 4, zona de sud-est a casetei}.
Cuptorul de redus minereu de fier aparţine tipului de cuptoare mana­
şarjă şi este larg răspîndit in teritori ile europene in epocile Latclme, ro­
mană şi prefeudală17. Principala lor caracteristică, de unde de altminteri
le derivă numele, este sistemul de construcţie monolit, care nu permitea
obţinerea a mai mu11t de o şarjă . D upă reducerea minereului şi formarea
lupei de metal, pereţii, înalţi de 0,70---0,80 m, se dărimau pînă spre hazo
cuptorului pentru a permite scoaterea lupei. In vederea celei de a doua
şorje, pereţii erau refăcuţi da•r această operaţiune nu putea fi repetată
prea mult, din care pricină era adesea mai la îndemînă ridicarea altor
cuptoare, fie pe acelaşi loc, fie in apropiere.
Operaţiunea de redu·cere a m i nereului presupune întreţinerea arderii
manQ'a lului cu un curent de aer di rijat fie cu ajutorul unor foaie şi cu
tuburi suf·l ante, fie numai cu fo•a•lele a căror gură, protejată de o piesă din
fier18, se monta in ori.ficiul conic din perete, practicat cam la 1 /3 din
ină·lţimea acestuia şi in dreptat, oblic, spre baza c uptorul ui .
in Dacia, cuptoare de redus minereu de tip monoşa rjă s-au desco­
pe.rit in a şazare·a de la Bragadiru (pe teritoriul Bucureştilor), împreună cu
un tub suHant 19, Craiova20 şi la G rădiştea Mun·celu lui2\ dar funcţionarea
lor este posibilă şi in alte l ocuri un de s-•au găsit restu·ri provenite din cup­
toa·re distruse şi din operaţiunea de reducere propriu-zisă.

4. MATERIALUL ARHEOLOGIC

Descoperit fie in complexe in·chise, fie in stratul de cultură, este mai

puţin a bundent decît in olte aşezări rul"<l le contemporane. E1l constă in
primul rind din ceramică lucrată ma·i ales cu mina mai rar la roată, citevo,
,

17 K. Bielenin, Komp/exe technologische und archăo/ogische Forschungen iiber die

friihgeschichtliche Eisenverhiittung im Gebit von Swietokrzyskie - Gebirge, in Archaeo/o­
�ia Poiana, X, 1 968, pp. 159-1 07 ; idem, Staroiytne hutnictwo Swietokrzyskie, Warsawa.
1 969.

E. l a roslavschi, op. cit., pp. 42--43 şi fig. 7/2, 4--!J) .

18 Astfel de piese, utilizate şi in atelierele de făurărie, s-au descoperit la Sarmize­

g etusa (1. Gl o dariu

-

1 9 M. Turcu, Cuptorul pentru redus minereul de fier descoperit l a Bragadiru (sec.

11-1 i.e.n.), in In memoriam C. Daicoviciu, Cluj, 1974, pp. 389-393.

20 V. Wo llmann , Valoarea cercetărilor metalografice pentru studierea unor desco­
periri arheologice, in Apulum, IX, 1971, pp. 283-293.
21 1. Glodariu
- E. laroslavschi, op. cit., p p . 21-22, 33.
 21

obiecte din pjatră, metaJ, liQUră m uttă de fier şi fupa amintită d i-n cuptorul
atelier'll'l u i de red u s m �nereu de fier.
Ceromico, �ndiferent dacă ne referim la categoria l ucrată cu mino
sa u la cea confecţionată la rool!ă , este de bună caHtate, cu po-sta bi-ne
fr&rnintată şi b i n e a rsă22• Pen�ru pri ma categorie m mod obi-şn u it se fo­
losea d rept d eg reso nt n i sipul nu prea bi ne cern ut (ceea ce e>Op·lică pre­
zenta frecventă o pietricelelo r in pa'sta va selor), :noi rar cioburi-le pisa te,
iar pentru cea de o doua n i srp b i ne cern ut şi ciobu ri p i sate. Arderea, chior
neun iformă { m a i a·les la prima categorie), este in generoi b u n ă .
Ceromico lucrată cu mina este reprezentată m a i ortes de vase- borcan
şi m a i ra r de a lte forme : fructiere, ceşt i , vase de mori dim ensi u n i . Culori le
WJ-Selor s,int vo riabiile in funcţie de .fel u l şi i ntensitatea a rd eri,i, incepind de
la ace�ea n eg re l u,struite (extrem de ra re), conti nuind cu nuanţele de bru n,
pînă l a II'Cl sele că răm izii a.rse oxida1nt.
Vasele- bo rcan, cele mai frecvente in cad ru� cera mid·i , ou in gen ero l
formă zveltă, cu b u ro puţi n îndoită spre exterior (fig. 1 1 / 1 , 13-- 1 5 ; 1 2/ 1 -6,
8--9, 1 3 ; 1 4 / 1 -2, S-7 ; 1 5 / 1 3-- 1 6 ; 1 6/5, 7-8, 1 2- 1 3 ; 1 7/3 ; 1 8 / 1 1 ;
1 9/6, 1 0, 1 3 ; 20/4-5, 9), u n eo ri a.proo pe vertica lă (fig. 1 1 /3 ; 1 2/ 1 0 ; 1 6/6:
1 8/8), îng roşată (fig. 19/7; 20/8) şi fund retezat drept, ra r ină4ţat spre
centru (f·ig . 1 1 / 1 2 ; 1 5 / 1 8 ; 1 7/9).
Orn a mentale ca.re le împodobesc pereţi i sint fie in rel ief, fie in cizate
şi ade�ea combi nate i n t re ele. Frecvenţi sint buto n i i , ra r ova l i (fig. 1 4/3;
1 7 / 1 -2), ş i ma i d e s circulo·ri, f i e ina1lţi (fig. 1 3/ 1 , 6 ; 1 5/5, 9; 1 6/ 10 ; 1 9/ 1 ,
8), fie plaţi (fig . 1 1 /4-5; 1 2/ 1 4 ; 1 3/2; 1 5/ 1 5 ; 1 6/6; 20/2), a l teori cu una
sau ma.i m ulte a lveole (fig. 1 3/4 ; 1 7/3; 1 8 / 1 2), combinaţi cu bri u ri a�veola re
(fi g. 1 3/6 ; 1 7/4, 8 - uitimuil c� două l in i i i·ncizate in c ruce), o dată com ­
bin aţi cu a lveole (fig. 1 5/4) şi o'iteori cu l i n i i incizate (fig. 1 2 / 1 3 ; 1 3/2 ;
16/ 13). Se adaugă striu.rile (fig. 1 1 /7-8 ; 1 6/4 ; 1 7/7; 1 8/6; 1 9/3, 1 2), bri u ri
a•lveola re trase d i n pastă (fig. 1 6/9, 1 1 ; 1 9/ 1 1 ; 20/ 1 ) sau aplicate (fig.
1 6/9, 1 1 ; 1 7/9 ; 1 8/9- 1 0 ; 19/9; 20/ 1 2). 6ste de ·rema.I'Ca t apariţia brîul u i
s i mpl u , in rel i ef (fi-g. 1 1 /6). Ra re, atit i n a şeza rea de l a Şerca ia, cit şi in
a ltele contemporane ei, sint va sele decorate cu a lveole (fig. 1 5/3), a celea
c u c restătu ri pe buză (fi g. 20/ 1 3) sa u decorate cu spa tu·la (fig. 1 8/ 1 1 ).
Forma de va s- borcan ca şi motivele orn a menta·le sint extrem de frecve nte
i n aşezărUe dacice d i n toate zonele23•
In o rd in ea d escresoindă a -n u mă ru lui de exempla re desooperite, ur­
mează va sul de ti.p fruotieră, reprezentat prin piese l ucrate d i n pastă m a i
f i n ă , in genera l a rse inoxidant, de u nde rezu ltă n u a nţeole de cenu•ş i u , ce ­
n uşi u - negricios, mai ra r l u stru ite sau a rse oxidant (fig . 1 1 /9). Se i n ti�nesc
vari antelle cu buza i-ndJ.nată spre exterior (fig. 1 1 /2; 1 9/ 1 3), spre i nterior
(fig. 1 2 / 1 1 - 1 2 ; 20/ 1 1 ) sa u d reaptă (fig . 1 4/ 1 0, 1 2), c u picior masiv şi
i n a lt (fi g. 1 8/5), do r a1pa r şi exempla rele cu picior scu nd (fig. 1 1 /9 ; 1 8/3).

22 Detaliile privitoare la compoziţia postei, culoarea vaselor şi dimensiunile lor reies

din legeooo şi scara fiecărei ilustraţii şi, ca u rma re, nu vom încărca textul cu ele.
2 3 A se vedea I.H. Crişon, Ceramica daco·getică cu specială privire la Transilvania,
Buc u reşti, 1 969, pp. 1 61 -1 65.
22

U n si'f19ur exemplar este decorat cu o linie lustruite in zig-zag (fig. 1 4 / 1 2).

Analogii se i·n t�lnesc, de asemeneo, in aproape toate a-şezări+e dad-ce cu­
noscute24.
Nesigură este apartenenţa fragmentu1lui din fig. 13/8 la o fructieră
sau la o cupă, dacă nu cumva reprezintă tocma i o fof'mă intermediară.
Nu lipsesc, c hiar dacă sint rare, ceştile tronconice, cu pereţii moi
mult sau mai puţin evaz·aţi şi prevăzute cu o toartă (fig. 14/ 1 3 ; 1 5/ 17).
In sfîrşit, este de semnalat existenţa unui vos (fig. 1 217) cu profil si­
milar bolurilor, dor nedecorat, a unei toa rte conelote provenită de l·a · o
cană (fig. 1 5/ 1) şi gura altei căni (fig. 20/3).
Ceramica lucrată la o roată este mult moi puţin reprezentată in des­
coperirile de ·la Şercaia.
Din pastă bună, f.ină şi bine arsă, au fost confe-cţionate la roată
fructiere cu buz·a dreaptă (fig. 1 3/ 1 0 ; 1 8/2) sau înclinată spre interior
(fig. 1 3/9), cu picior în oit (fig. 1 8/4) sau scund (fig. 14/ 1 1 ). Majoritatea
vo's elor a·u fost arse inoxidant şi au culoare cenuşie, o dată unul acoperit
cu ·a ngobă neagră şi altul a rs oxidant (fig. 18/2).
Tot din categoria ceromidi lucrate �a roată amintim vasele mid (fig.
1 2/ 1 2), cede mijlocii (fig. 1 5/6), oalele aproape globulare, rar intl1nite in
aşezări docice (fig. 1 4/8), obişnuitele funduri inelore (fig. 1 5/6), fragmentele
de chiu.puri cenuşii şi cărămizii.
Raportul intre cera mica lucrată cu mina şi cea lucrată la roată este
net in favoa.rea primei. Majoritatea vaselor descoperite apa rţin celei dintii
categorii şi ele constitui·au, de fapt, ceromica uzuală obişnuită in aşezare.
Prezenţa extrem de ra ră a cioburi·lor pisate in pasta va-selor lucrate cu
mina, ca şi frecvenţa lor mare in pasta vasel·or confecţionate la roată nu
exclude provenienţa celei din urmă din alte aşeză·ri, ajunsă la Şercoia pe
cafea schimburi·lor comerciale.
Referitor la ceramica descoperită in aşezare, indiferent da-că este
cazul celei lucra.te cu mina sau a•l celeilalte, confecţiorl'Ote la roată, se
observă, pe de o parte, cantitatea sa redusă in raport cu alte aşezări, şi.,
pe de a-ltă porte, a · -bsenţa constantă a formelor · reconstituibile.

Alte categorii

Ustenstlele casnice, ca şi uneltele sint, de osemeneo , puţin repre­

zentate. Ele se rezumă la două prisnele de fus (fig. 1 5/2 ; 17/9), la citeva
fragmente din rişniţe rota·tive de tuf vulcank, un .punctator sig-ur (fig. 1 5 / 1 2)
şi altul probabil (fig. 1 8/ 1 3), ambele din fier, şi la două fragmente de cute
(fig. 1 5/7; 1 6/2), atit una, cit şi . cealaltă din gresie. Toate provin di n locu­
inţe sau gropi, adăugindu-H-se numeroasele bucăţi de zgură de fier, ca
şi alte citeva fragmente de rişniţă rotativă din stratul de cultură. Tot i'n
strat au mai fost găsite o s.i.rmă ondulată din fier (fig. 19/ 1 4) şi lama unui
cuţita-ş (fig. 20/6), dar apa.rtenenţa lor l·a aşeza rea dad-că nu e5te ab501ut
sigură. Relaţia intre fragmentele de zgură de fier, cele de cute şi puncto­
torul de fier, ,pe de o parte, cu extstenţa minereul·ui de fier şi a cuptorului
de redus minereu, pe de altă pa rte, este prea evidentă pentru a moi avea
nevoie să fie subliniată.

24 ldem, op. cit., pp. 1 67-1 68.

 23

5. INCADRAREA CRONOLOG ICA

. Se poate face in funcţie de inven1arul ei şi trebuie m enţiona t d i n t ru

Î(l<:eput că materia·leJie preta bi l e la dotă ri restrinse sint puţine, m a i mu lt,
cp ele se rezumă exdusiv la cera m i·c ă.

i Ati t .pentru cera m ica l ucrată cu mina, cit şi la roa tă, frecvenţa ·red usă
a , vaselor in pa·stă n eagră lu st ru i tă şi a buton ilor ma ri, dre pt un gh i u lar i sa u
qva li, ca şi a a n u m itor forme de va se excl ude i ncep utu ri l e aşeză rii încă i n
s�colul a l 1 1.-lea i.e.n. Aspectul gen e ra l a l ei este ca.racteristic epocii sta­
t\flui dac, a n u me seco·lelor 1 i. e . n . - 1 e.n.25. Sint ca,racteristice secolelor
a m intite oa1e1e- borca n zv e l te, decorate cu buton i in general ·pla ţi, cu sa u
fără a lveo1e, adesea combi·naţi cu l in i i i n c i za te , briu,ri a lveola re şi striu ri,
thi urpu.rile cen u ş i i ş i cărămizii. Perpetuarea a roerii inoxidante, ma i a les la
f rudiere, este atestată şi pentru secolul 1 e.n.26. Ma i mu1lt, se intilnesc ele ­
mente "tirzii", data b i le in o doua jumătate o secol ului 1 e. n. : fundul boltit
al vaselor l uc ra te cu mina, piciorul scu nd al fructi erelo r şi b ri u l simplu in
relief, cărora li se ada ug ă a rderea oxida ntă27•
De elemente de dota re sigu re pentru sfîrşitul secol ul u i 1 şi inc e putul .

secoi u ltJ i 11 e . n . n u d ispunem, aşa i n cit ceea ce se poate afi rma cu si­
guranţă este că a şezarea a luat fii nţă pe pa i'1C u rs ul secolu1l u i 1 i.e.n . şi a
duro:t pîn ă incl usiv in seco l u l 1 em. Eve n i mente i sto rice ca re să Justifice in­
cetarea existenţei ei cin·dva pe pa rcu rs u l celei de a doua j u mătăţi a seco­
IUilui 1 e.n. n · u sint cunoscute şi, ca ata,re, p rel u ng i rea d u ratei sole pînă la
i zbucn i-rea războa iedor cu T ra i an n u este i mposi btlă. Aspectu l genera l a l
a şeză ri i, in vento ru l ei red us, absenţa con sta,ntă a vaselor intregi ş i intre­
gibrle lasă impresi·a de părăsire i n tenţionotă, loc uito ri i ei avind timp să -şi
.

tra·ns porte spre noua votră de l ocui re toate usten silele şi obiectele casnice
i nd i spensabi·le. Da'r că totuşi părăsi rea a şeză rii a fost d eterm i n ată de eve­
n i mente neprevăzute, survenite a cc i d en ta·l , o demonstre:ază pă ră si re a cup­
to.r u lui de redus m i nereu de fier, cu l u pa de meta l i n el.

6. PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE AŞEZARII

Se conturează d i n pa rticula rităţi·le locului unde a fost ea situată, d i n

structura şi i nventa rul său .
C a a•spect genera1l a şezarea dacică de la Şercoia n u este intru n i m ic
deosebită de a ltele ru·ra1le contemporane, răsfi rate in t oa te ţinuturi · le Da ­
ciei preromane : l oc u i nţe modeste, du rate d i n lemn şi l ut, cu obtşn u ite l e
gropi de provizii şi mena je re in spaţi u l dintre e l e , cu teren u ri propice a g ri ­
culturii şi creşteri i vitelor. Oa rec u m pa rti cu la r este locu l a1es pentru a şe ­
zare, pe o buză de terasă, in imediata a propiere a cursului Oltului, dar
aşezări simÎii a re se cu nosc chiar in zona a propiată e i , cu m este a ceea de
l a Cuci u'lata - StogLtl l u i Co ţofoQ n28 .

25 ldem, op. cit., pp. 1 53-186.

26 1 . Glodoriu, Contribuţii la cronologia ceramtcll dacice in epoca Latene tirzie, in
Studii dacice, Cluj-Nopoca, 1 98 1 , pp. 1 50-1 55.
27 ldem, op. cit., pp. 1 55-1 56, 1 59-1 61 .
28 Gh. Bich<�r. Aşezări dacice
in Ţara 0/tu/ui, in St.Com. Sibiu, 1 4, 1 969, pp. 1 23-148.
 Din co n s i d e rente le tocmai om inNte este d iftcll de pus fo nda rea o-şe­
zorn dacice de la Ş erco i o n u ma i pe seama exi stenţei m i·nereulu i de fier
in oce·laşi loc. Dor nu m o i puţin adevă rat e că min ere ul o fost exploatat
şi red us in aşeza re, ch iar dacă e l o a j u n s a fi descoperit n u ma i d utpă fon­
d a rea ei. Operaţi unea de exploatore şi de re d u c ere a mrnereuJu i de fier
n u era însă cu,noscută şi la indemina o ri că ror locu itori ai satelo r dacice.
Ea p resUip une ocumu·lo reo de însemnate cunoşti·nţe tehnice, de procedee
tehnologice şi necesita exi·srenţa unor meşteri specioil izoţi, atit in exploo to re
cit ma1 o�es j.n red ucerea m i nereu·lui.
,

Desigu r indeletnicirea d e meta l u,rg nu trelbu ie atri buită in mod ne­

cesa r tutu ro r locu itori lor aşeză:ri i, o pa rt e d intre ei putind avea o cupaţi i le
trodiţionate. J udecind j,n.să după i n ti nderea aşezării, după n·umă.rlil de lo­
c u i n ţe descopel"ite şi făcînd o eva lua re, evrdent o p ro xi matwă o n u mă r u l u i
· , .

celor ce o l oc u ia u si1ntem obligaţi să presu punem că majoritatea acestora

aveau drept ocu•po ţii pri ndpo le pe acelea legate de exploatarea şi de re­
,

d u ce rea minereu l u i d e fier. G ropi"le d e provizi i - de a lt m i n te ri nici ele prea

n um e roo s e in ·raport cu ahe aşezări - n u tmpl ică nea părat proveni enţa
·

n u mai d e a colo, d in ap ro pie rea aşezării , o cerealelor necesa re com u n i tăţi i .

·

Svl·iţi de împreJurări - pe co.re in cel mo i fericit caz l e putem pre­

s u p u ne - să -şi p ără sea s c ă aşezarea şi i ndeletnicirile, locuitorii ei se vor
fi strămutat sa u vor fi fost s trăm u ro ţi p ro ab�l la no rd de 011:, in teritoriHe
OC lfPCi t e d e ro m a1n i 29 , pe n tr·u oa u rmaş i i l o r, de astă dotă roma n izati. să
b

revină acolo la stir.şitu·l secol u l u i al t U - lea, o d a tă cu pl ecarea a utorităţilor

şi a rmatei romane d i n provincia t ro io nă şi cu d i·spariţio fron tie re i d e pe
Olt, do r fă·ră o ma i şt i despre i m po rto n1:ele res u rse de m ine re u de fier
existente sub locul oles pentru aşeza re.

29 Pentru schimbă rile demogrofice petrecute la inceputul epocii romane in zona de

sud a Daciei i ntracarpatice 1. Glodariu, Aşezări dacice �; daco-romane la 5/imnic, 1 98 1 ,
p p . 82-95.
 DIE DAKISCHE ANSIEDLUNGV ON ŞERCAIA
(SCHIRKANYEN - KREIS BRAŞO
V )

Zusa mmenfassung
D i e Verfosser berichten liber die Ergebnisse d e r orchoologischen
G robungen, die 1n den Johren 1 974, 1 976- 1 978 in cler dokischen Arisied ­
l ung von Şercoio (Schirkonyen), Kreis Braşov (Kronstodt) durchgefuhrt
wurden. Die Ansied l ung befindet sich om l i n ken Ufer des Şinca- Boches,
etwos weniger ols einen Kilometer von seiner M undung in den Alt entfernt,
a n der .. Băluş" geno nnten Stelle. Es wurden funfzeh n Grobu ngsschnitte
o usgehoben (I-XV) und dobei dreizeh n Woh nu ngen sowie neunund ­
dre1ssig Vorrots- und Abfol lgruben entdeckt. Die wichtigste Entdeckung ist
jcdoch ein Schmelzofen fur Eisenerz, der dos im U ntergrund der Ansied ­
l u ng befindliche Erz verarbeitete. Von der Anlage blieben Oberreste des
Ofens (Abb. 7-8), Sch lockenreste etc. erha lten .
Die Woh nungen woren viereckig, etwas weniger als einen Meter i n
d e n Erdboden vertieft und hatten lehmbeworfene Wande aus Rutengeflecht
sowie Pult- oder Satteldocher. Die Woh nfloche betrug zwischen 1 6-25
Ouodratmeter. Die Feuerstellen (Herdstellen) befa nden sich a usser halb der
Woh n u ngen. Die G ruben waren trichter-, sack- oder eimerformig. Einige
davon waren a nfongs fur die Aufbewohrung der Ernte gedacht, a ndere fur
d ie H ausabfolle oder besondere fur die Abfa lle des Schmelzofens.
Dos archoologische I nventar besteht hauptsach lich aus hand- oder
radgeorbe·i teter Keramik (die erstere herrscht vor), sowie ous Geraten aus
Ton, Eisen und Stein, die oile fUr die Zeit vom 1. Jh. v.u.Zr. bis zum
î . Jh. n.u. Zr. datiert sind.

Die Ansiedl ung horte wa hrscheinl ich a l s Folge der Kriege zwischen
Traja n und Dezeba l auf zu bestehen, als die Bewohner ouf dos rechte
Altufer, in die neugegrundete rom ische P·rovi nz ubersiedelt wurden. Die
Obersiedlung geschah unter Oberwachung seitens der Romer, wodurch sich
die geringe Menge an Funden erkloren lasst. Nachdem Dazien von den
Romern verlassen worden war (27 1 - 1 74 u.Zr.), wurden sowohl a m linken ol s
auch a m rechten Ufer des Şinco - Ba ches von der dakQromischen Bevolke­
rung neue Ansied lungen errichtet.
26

Das geborgene F u ndgut best i m m t den Charakter der Ansied l u ng :

die meisten der Ei nwoh ner beschăftigten sich m it Ackerba u u nd Viehzucht.
Es gab a ber a uc h ei ne grossere Anza h l von H a ndwerkern, die sich fur das
Sch melzen von Erz a usgebi ldet hatten, was sowoh l die Anwesen heit der
eigentlichen Werkstatt beweist als auch die za h l reichen Ofenfrag m ente
u nd Schlackenstucke, d i e a uf dem ga nzen Gelănde der Ansied l u ng ver­
streut ware n . Es erg i bt sich a lso, dass h ier e i n e Ansied l u n g m it gemischter,
sowo h l lan dwirtschaftlich a ls a uc h gewerbl ic h tătiger Bevo l kerung bestan ­
d e n hat, was i m vorrom i schen Dazien a l s e i n E i n zelfa l l a ngesehen werden
m uss.
Wie bereits oben erwă h nt, kann die Ansied l u n g bei Sch i rka nyen i n
die Zeit zwi s.chen dem 1 . J h . v . u .Zr. u nd der Eroberu ng Daziens d urch d i e
Romer a ng esetzt werd e n .
 27

:i

..!:!
u
c:

·:;
:::1
cn
o
CI>
E
:r:
•o

:::1
E
2
"O
 >O
o
�
o
o
c
o
N

___,
"""
_
o
u
c
-- --- - � . ifi..

<' � ! -- ti
E
'u
·
.u
a
., -g
- Gl

o
"'
-� ·-
::> "'"

g
�
·.:
3
"O >O
� lg-
"'
..: Gl
"O
-�
-..."..__ ,,, :
"O
QJ
.!l
::>
u

.
"'"

\\
::>
>O
!D

C\i
o,
Li:
 t::
l 1 ,�
- ----+-
;,'/ �'- ) -·� --- -
- • . ,. . ,.,

L . • . '�
: _
__' ____j ,·_ :•·
w .,.
;
.

- �
, -----��-------------------:"------��"'-,�...�
; "'
! . ' � --
• ITIJ s m 6 f::2J 1 1][] s Q 9 B •o l!il - �----�G;-
� ... --�,:..,,L_
' miTl 1 !IIIllll J D
--
, 1
. . --
--
.. - - -
- --

Il ,
�

' ""
' ' 1

rm-r;.: T.'Î: ' 1 ; rr 1 ;r:_ : ' · • · ; n' · r_· r ; ; n 111 f ! 11 mî

71 73 74 :-'S ?5 7�

Ll L LlL] ::M'..1 1 1. 1 ' l i 1 ; Li 1 : rnJJllilii

--
-O, !O

-C
1
N -- - ' s
\
\
\
\
\
\

83
.... __ _

�Wrn
II,WIIJIII !U 1111 11 1�1 !IJII•JIIIII!I IIIIi

nllllllllilll lllllliiJIIII H IIIHII HIIilrll lll ";"l l· �� ·:·�--:

;- ;: • : � ��:'""' : :-tlill ll�l:�'�'J\"["';"'
: =;"";'"; ; �";:";;1111 \
"l'� 11111111::11111 ••
\il::lllilllllllli" ;tl\m
1

T 1 ""'
� �

" " 11
77 78 7!1 80 81 a2 83 � ., � ' �

rn
. " . H ••

"
. " . "

1111:1111 :rr111l1 i'1:1:1:11111

lllllrlmm i fl ll 1 1 1 1 1 1
11 1 1 1 1 , 1 1 1 1 11 , , : . _ .
Il 1 III Il 1 l i 1 I I I 111]1[[[ 1 1 11 1] III T
111111 11 1�'1 l !l l ll ! l l ll l il ! l l ll li J I 1 J 1 11 11 1 lllll ll l l ll 11111 1 1
1) 1[ 1
h
� � =";"';'";": �"';":::111: :�fiiii� 1;�11 :1\"Umi
r-- �"' =f""':
lllllllrrrnnnnmmnr_;?=��:'": ll j" �III 1111 1[: [ 11[[ :lrlflll ll 111:11111/ [ :1 l'l'lllllll ::::1111 1 l' 111:"' "UI\\'m
,
1

11 rr '11111"' i"li
'
77 7a 7!1 ao 8r v 8J '
· 85

""
' '"'' '""""""'
. &1. 16 87 III 89 Sll 91 12 93 � 95

' ' ' ' " , "' '"'"""'"""""" '"'"

_ """' 1 n
• " • � •ro •• •ro . � ·� ·� .,

_ 1 n
1 1 1 11 1 11 1 11111 1 1 1 1 1 11 11 1 1 r
_ " n
1 11 1r 1 111 1 II I llllr l 11 ��� 1 1 1 1 1 1 1 o 1111111 111 1111
· "

-\��:- -- :;--- - -----

:,ro ---�
- - :�,-;;-�
___
r _6_1..:::.: .:=-:_· _�=====-.-ţ-\-.�---0,-61---------------
:-
l� _1 -
-

o (
----

�_c_ L J'
- p

; _
-
� .-

- - - -
-

-
- - -
- -
� ...
r; 7
--- - ----- ------
__._ ..
- - - -- -- - -- - -- - - - --
--
-
-
--
- -· - - --- - - -- - - ----- - - - - - - -

Fig. 4. Secţiunea /, plan şi profile. Tronson 1 : 1 humus actual şi pămînt i ntors d e plug ; 2 pămînt aluviona r ; 3 strat d e cultură ; 4 pămînt steril ; 5 pietre ; 6 cărbune ; 7 urm(J
de stilp ; 8 ceramică dacică ; 9 ceramică Schneckenberg ; 10 fragment de vatră de foc şi fragmente din cuptorul de redus minereu de fier ; Tronson 2 : 1 humus actual şi pămînt
intors de plug ; 2 pămifllt aluviona r ; 3 strat d e cultură ; 4 părnint steril ; 5 pietre ; 6 cărbune ; 7 u rmă de sti l p ; 8 li pitură d e perete a rsă ; 9 conturul pod inei in roşite o atelierului ;
10 ceramică docică ; Tronson 3 : f humus actual şi pă mînt intors de plug ; 2 pămînt steri l ; 3 strat de cultură ; 4 cărbune ; 5 ceramicll Schneclr:enberg ; 6 ceramică do cică.
 "T''"1flTTTTn �
I
-
1 ' 1 ' 1 1 Tllr ! l ! : 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ' ' ' ' ' l l r r l l ll l l l l l ll l lrlll l l m!rlr l l l ll 1 ll l· ' " " '."lirr lllrllil.lirrllillrrrrn''' "'"'"" l""'''''l llllllllm�·1mnrrnnnn-
7 8 _ 9 10 " 1} 11 ,, 15 16
-
.

: 1 1 1
6

fT·
11
'-' , ; ] ' 5 11 ra ,,
"
.
_
1 • 11 1 1 1 1 ! 1 !
! l ! l!J j Wl..llill:rnr
;
_

.. 1r' 11" 11.1 1 11 rr 11111 1 111! 11111'11 11 l li l l i ll ll 11 1 ITI 1 11 11 1 11 III 11 r l lillillllll

•• _

m 11 11 111111111 11 11 111/ l l l llilknrmiutiiltrr · 1 . .

. • 1 n 24 1s ,;s 17 1a 19 ;x,
liUJ.ill r:i_ _
_ .

ffp..illlJill lllliJillllJIIliliUli l'lflflliiTIHUJ

. •

L
, _ ,
.

nm:1illl1l.IT1liJ . lLilllllilJ l.llf J 0

u !l_ffi c l lli' illUl
1
;r1 · nrrrrrm�
l i }'
. l!
1 (;?1lT

F.--J
[ ...
..

____",___
...

1
1

... " "'

.. ......
.. '

- -- ---- ..--:�
.... !ilo ,.. 1
... .. __
"
1
*'

.. ___
�
J, 50
..
.. _-------
_L L__
_ __________________ ___j__j___

n:rm;mm;p l l llUlTlll �
[JT1IIIIli,'
UJ 1 : 11 1 III i 1 11 11 r 1 : 1 11 : i 1 1 ' 11 11 1 ' 11 ! 1 1 1 11 11 11 11 1111
� • . ....
' ' �
�

�
" " 1 ' 1 ,r l l • l ii ll l i l l i il l l l ll i l i i 1TffilŢŢfTTITT n!f1 11 1 \ 11 1 1 llF/ 1 11111 11 (: I II 1 1 rnhn
32 11 14 15 16 j7 18 :;']

lli l!lillllll.lllililllill.J --uu.u n:Jillllll.l l l l l l . 111111 · 1111ii ���: ���A��������i� e

uuuwJ!Jlllliiiiiilli iiiimiimm1f1fTm,� , n
•' 41 41 " "

l l"' ' ' i l 1 ,,,

.' . .
illN
. .

-------·- �-� -- ---- - ---- ---- ---- ---------- - -------

· -G-
Jlt111 illl �1
"" "' """ ­
-
"PP -..,. -

U!JIIII I li i(II IIIIW 1

�
ff 6C
1
Fig. 5. Secţiunea 11, plan şi profile: 1 humus actual şi pămînt intors de plug ; 2 strat de cultură ; 3 pămînt steril ; 4 cărbune ; ceramkă dacică ; 6 ceramică din sec. I I I-IV;
7 oase ; 8 li pitură de perete arsi.
\
 10 O 10 50 m
' �� 1�14
�l lo ols
� 3 1�· 1 6
C!:J '

X II I I
,u
�
l
,

u�
o)
•
<
• -

1- .- ,.1 !· · · ...,......J
� III

1
o .

7 1 ' · ·· ·
UZ?#
·: : . ·. - .· ·. : . ·. : . : : : · . : . · . ·•. ; · ; ·: : : : . · .· . · . • . •
. · ·. · .· . · . ·. . : . • •• : � : . ·• . •• .
Xt:l
·
� - ·., ·,\ · • -"·; " ·· •,• ' · · · .

Fig. 3 . .,Băluş" - zona cercetată : 1 curbe de nivel, 2 d rum de cimp, 3 reţeaua electrică, 4 secţiuni, 5 locuinţe şi g ropi
dacice, 6 locuinţe şi gropi daco-romane, 7 coiT'plexe Schneckenberg.
�
30

Fig. 6. Stilp de lemn in 'i nteriorul semibordeiului 1 .

Fig. 7. Porţiunea din atelierul d e redus minereu d e fier descoperită i n secţiunea 1 .

In pr.i m plan crusta inroşită a podinei, in planul 2 ceramică ş i in planul 3 dărîmăturile
cuptorului.
 31

Fig. 8. Resturile cuptorului de redus m i nereu de fier din atelier. In cuptor se află
lupa de fier şi i n porţiunea de perete dărimată in stinga este orificiul conic pentru suflat
aer.
 f
-r _
, f. _
•I,Y_
:�j\
Jf---...,_-.
,
_
_
.. .
_

12
� -------

Fig. 1 1 . S emibo rdeiu l 1 ( 1 - 1 2) şi semibordeiul 3

crată cu mino : cărămizie ( 1 , 4, 6-7, 9-P), n eogră, l ustrui tă (2), brună (3, 5) , bru n ­
= atelier ( 1 2-15). Ceramică lu­

cenuşie (8), brun-gălbuie (1 4-1 5) , cu pietri cele in pastă ( 1 , 3-7, 9) .

21 ]7
1 �� �� 2 o
l l l l fll l l l l ll'l l l l TTTil
1

, I� IF s.v S. XIIl

G,7
, ' 10 " 12 13
·�
G IB
. . • . 1 1

B tJ
s v � ;(

� 1!) � · "
!f i i f l l l l l l l l l l 1 1 1 1 1 1 1 s.m

92 , __

S.11/ fi ff
rl ll l l l l ll l
1 1 1
1 o

G ,,

S. XI
s. x
Gu
IQ 11 11

fl l l lllll lllll lllll l111111 11

U.1 1i1.1 ,. , , , , ,, , ,, , ,,
21 io
; 5 lipitu ră de peret e a rsă ; 6 u rmei
şi pămî nt intors d e plug ; 2 stra t
de cultu ră ; 3 pămî nt steri l ; 4 cărbu n e
X-XI şi XIII : 1 h u m u s
Trons oane din secţiu nile III, V,
a c t u a l
sti l p ; 7 ceramică dadcă ; B cera mică
Fig. 9. din sec. 1 11--IV.
de
 S. VIT
�
--�---- -- -
1 6 s 19 11 17 6
24

�
16
S. Vf G,, G� G1•
,G
_., - - - ---" --- ��_;::
-- ----- -

---- - -
G"
-
-- -- -
- 1 --�

® j S . VfH
1., l 11

rilm
lll l l ll l l l l l t l l lll Wl..W.JJ
6 s
-- �-:.0,91
- - --
-

Gz9

1'; ,,

irtrm�rmnrmmru
1J

9l_I:-:I:::r:::x::f1j T.

_, :··��- [6•�----- ------

!.' 11 11
1•

- - . -
-
'"
--- -

---'--- --� -- - -- - )__

G ;s
_____

1- - , -
rr-r-- (,_ b
lill l J I J J I I IIII!Iiltl�
I JIJ I I I I I II II II II IIIIIIIHlll i lllll
plug ; 2 strat de cultură ; 3 p ă m int steri l ; 4 cărbune; 5 lipitură de perete să ; 6 turtă de lu\
Fig. 10. Tronsoane din secţiunile VI-IX : 1 humus a ct ua l şi pămînt intors de
a

a r s ; 7 ceramică.
 8
9

11

Fig. 1 2. Semibordeiu/ 3 = atelier. Ceramică lucrată cu mina (1 -1 1 , 1 3-1 4) şi la

c u pietricele in pastă (1, 3-9).

roată ( 1 2) : cărămizie (2-3, 5--6, 8-1 1 , 1 3), brun-gălbuie (4), neag ră (7), cenuşie ( 1 2, 1 4) ;

3 - Cumidava
 �-Lic
., 1 �i 1,0 )
7

"\· ' · ... . . . .. .· (

-
�-
·-
-
-
-
-
-
-
­
, 1 . -� , ...
'''t;r;'• <r.?' .v.:
<1;" ><>�
" 'JW'
. ..-
�'
' . L , ,:.;

1 1�

� ;; . � 14
:,� ' 7, ' . .
83
� l �-f - . ·
.
12

Fig. 1 3. Semibordeiul 3 = ate/ier. Ceramică lucrată cu mina(1 -8, 1 1-13) şi la roată (9- 1 0, 1 4) : brun-roşcată (1 -2, 4-7),
cărămizie (3), brun-negricioasă (8), neagră cu miez cenuşiu (9, 1 1 , 1 3), cenuşie (1 O, 1 4), cenuşie-negricioasă (12) ; cu pietri cele
in pastă (1 -8, 1 1 , 1 3) ; cu cioburi pisate in pastă (9- 1 0) .
 +

� .
'

.
'

- - - - -
- - - - -

Fig. 14. Semibordeiul 5 şi groapa 5 (J-4), semibordeiul 6 (5-1 4). Ceramică l u­

cra tă cu mina (1-7, 1 0, 1 2-14) şi la roată (8-9, 1 1 ) : co.omllne ( 1 , 3, 8), cenuşiu­
negricioasă in exterior şi neagră in interior (4), cenuşie (5, 9, 1 1 ), tHun-gălbuie (6), bru n ­
negricioasă (7, 1 4), brun-roşc:ată ( 1 0), neagră lustruită şi cu ornament lustruit ( 1 2) , sălbu!­
cenuşie ( 1 3) ; cu pietricele in pastă (1, 4, 6-7, 1 0, 1 4), cu cioburi pisate in paştQ (3).
 f234t;(j)
'<:J \2: 2:;)

' '' '''-. ;;

'}
�·
�·.
'i
.,.

1
1 '·

12
' '{
"
- - - -
- - - ' - -

Bg
13

16

Fig. 1 5. Semibordeiele 6 (1 ---'8) , 7 (9-12) şi 9 (1 3-1 8). Cera mică lucrată cu mina
( 1 -5, 7, 9-1 1 , 1 3-1 8) şi la roată (6) : gălbui-neg ricioasă ( 1 ) , brun-găl buie (3-!1).
cenuşie (6-7), cărămizie (9-10) , brună (1 1 ) , brun-roşcată in exterior şi brun-negricioasă
in interior ( 1 3-14, 1 7) , brun-negricioasă (15), brun-gălbuie in exterior şi brun-negricioasă
in interior (16), brun-roşcată (18) ; cu pietricele in pastă (1, 3-5, 1 3-15, 1 7-1 8) ; a rdere
secundară (10) ; prisnel (2) ; punctator de fier ( 1 2).
 :
'L3
1
' . ''
"
' ' "
' 2
Bg
� l f\ !
� 1 z:Jt2 �
• 1
1

· ; ,._: ; , �: · · , ·:
,a
. , '
1·
r 1

1 '
· .

\ \'�
•

_.
1• • • •
�
•:
1 :
41-�
:
-n
��
10
- - - - -
- - - - -

B13

12
Fig. 1 6. Semibordeie/e 9 ( 1 -4) şi 13 (5- 1 3) . Ceramică 1<� 1 ată cu mina ( 1 -3, 4-1 3) : brun- roşcată in exterior şi brun­
nE;g ricioasă in i n�e ri o r (1, 6), brun-gălbuie (2, 4, 9, 1 1 ) , gălbuie (5), b run-că rămizie (7), brun-gălbuie in exterior şi brun- neg ri­
cioasă i n i nte ri o r (8, 1 3) , gălbui-cără mizie (1 O), gălbui- negricioasă ( 1 2) ; cu pietricele in pastă ( 1 , 4, 7, 1 2) , cu cioburi pisatt)
;n pastă (2, 5-6, 8, 1 1 ) ; cute (2).
 "' - - - -
- - - · - -

(f}--9·<>
.

.
/
/

1
1
1
1
1
1

Fig. 17. Semibordeiul 1 3 . Ceramică lucrată cu mina : brun-negricioasă ( 1 , 7), brun­

cărămizie (2, 4), brun-gălbuie (3, 5-6, 8-9) ; cu cioburi pisate in pastă (6), cu pietri cele
i n pastă (9) ; a rdere secundară (3, 8).
 , .

\\ 11
,.

: · ' · 4
.' ' �' '

• 1 ·

....
-....,.-----
-- � ------

0.·r'.A
\�
1------ . '
'r
•

'
".,
,· ,

11

- - - - -
- - - - -

Fig. 1 8. Semibordeiul 13. Cl-5) şi gropile 13 (6-10), 20 (1 1 -12) şi 22 (13). Cera­

rrică lucrată cu mina ( 1 , 3, 5-6, 8-- 1 2) şi la roată (2, 4, 7) : brun-roşcată ( 1 ) , cărămiziu­

gălbuie (8, 1 1 ), gălbui-roşcată in exterior şi brun-negricioasă in interior ( 1 2) ; cu pietricele

gălbuie (2, 6), brun-gălbuie (3, 9-10), cenuşie (4, 7), brun-neg ricioasă, lustruită (5),

in pastă (6, 8, 1 2), cu cioburi pisate in pastă (10), a rdere secundară (4, 7) ; obiect de
fier ( 1 3).
 �- - 3

G 34 -35
4

,0

� 1 \2K
- - - - - -
i'
- - - - -

" ': , ; ,

,.,2 � F-cşo,.;'
-K:;;;: ;;>" 3 13
11

� 14 15
Fig. 1 9. Gropile 3 8 ( 1 -2), 34-35 (3--5 ), 3 9 (6) şi materiale din stratul de cultură (7-1 5). Cera m ică l ucrată cu mina
( 1 - 1 4) : brun - roşcată (1, 3), brun-gălbuie (2, 9, 1 5) , brun-negricioasă (4-5, 1 2), că ră m izie (6), brun-cărăm izie cu m iez neg ru
(7-8, 10) , cărămizie în exterior şi brun-negricioasă în interior (1 1 ), brună ( 1 3) ; cu pietricele in pastă (3-7, 9, 1 1 -1 2) ; obiect
de fier ( 1 4).
 3

8 - - - .. -
- - - · - · -

9
10

11

12

Fig. 20. Ceramică d i n stratul de cultură, lucrată c u mina ( 1 -2, 4-5, 7-13) ş i la
roată (3) : brun-că,rămizie (1-2), cenuşie (3), brun-neg ricioasă (4, 1 2- 1 3) , brun-cărămizie
i n exterior şi brun-negricioasă i n interior (5), brun-gălbuie (7), brun-gălbuie in exterior
şi brun-negricioasă in i nterior (&-9), gălbuie, cu miez negru ( 1 0), brună, lustruită, cu
miez negru (1 1 ) ; cu pietricele in pastă (1-2, 4, e. 1 0) ; lamă de cuţit (6).
 ATESTARI RECENTE ALE COHORTEI 11 FLAVIA B ESSORVM
LA CINC$0R

IOAN 1. POP

De l a bun inceput este de menţionat că in trecut castrul rom a n d e la

Ci ncşor n u a fost explorat pri n săpături sistematice, bogata l iteratură
asupra obiecti v u l u i bazi n d u -se in exc l usivitate pe descoperiri î ntîm plă ­
toa re1. D i ntre acestea a m i ntim : cera m ică rom a n ă provi ncia lă, terra sigi / lata,
opa iţe, chei d i n b ronz şi alte obiecte d i n m etal , reliefuri mitriace, monede
care incep cu u n denar republ ica n ş i continuă cu pi ese i m peri a l e de la N ero
pînă la Severus Alexa nder.
Tot la Ci ncşor2, i n a n u l 1906 s-a descoperit o piatră funerară care se
păstrează in M uzeu l Brukenth a l d i n S i b i u . Documentul epigrafic a fost sem ­
n a la t m a i inti i de M . Kima kovicz3 şi rel uat apoi de C. Daicovici u4. Textul
a fost refăcut in a ns a m b l u de 1 . 1 . Russu5. Este vorba de Luci u s Carvi l i u s
R ustici n u s, coma ndant a l cohortei 1 1 Flavia Bessoru m, care p u n e acest epita f
frate l u i s ă u , Carvi l i u s Sec u n d i n u s , decedat şi i n mormintat aici.
De la C i ncşor provi n ş i teg u l e sta m p i late care a u a j u ns i n m u zeul d i n
S i b i u ş i i n fostu l m uzeu a l G i m nazi u l u i d i n Sigh işoara. Sta m pi lele fii nd

1 Pentru descoperi rile vechi de la Cincşor, i n afa ră de referinţele menţionate in

tot, vezi şi J . Vass, Erdely o r6maiak alatt, Cluj, 1 863, p. 1 1 7 ; EA Bielz, JSKV, 1 9, 1 899,
o. 1 0, n r. 272 ; 1. Marţian, Repertoriu arheologic pentru Ardeal, Bistriţa, 1920, p. 1 4,
nr 1 70 ; idem, Urme din războaiele romanilor cu dacii, Cluj, 1 92 1 , p. 43 ; W. Wagner,
Die Dislokation der romischen Auxiliarformatianen in den Provinzen Noricum, Pannonien,
Moesien und Dakien von Augustus bis Gallienus, Berlin, 1 936, p. 97 ; 1 . 1 . Russu, Dacia,
N.S., 1 , 1 957, p. 362 ; M. Mocreo, in Istoria României, 1, Bucureşti, 1 960, p. 377 ; D. Pro­
tase, Problema continuMăţii in Dacia in lumina arheologiei şi numismaticii, Bucu reşti,
1 966, p. 94, 1 63 nr. 1 2 ; C. Doicavici u, Dacica. Studii şi articole privind istoria veche o
pămintului românesc, Cluj, 1 969, p. 246 ; M. Mocrea, Viaţa in Dacia Romană, Bucu reşti,
1 969, p. 232 ; TIR, l 35, p. 32 ; D. Preta se, Un cimitir dacic din epoca romană la Soparu
de Cimpie, Bucureşti, 1 976, p. 50-5 1 .
2 Pe baza unei informaţii primită de la un localnic, este foarte probabil ca piesa

să provi nă din terenul situat la est de "Cetate", de care eSII:e despărţit de Pîrîul Blejorii
!Ou Pîrîul Cetăţii, unde, pe la inceputul secolului nostru, cu ocazia săpării rigolelor in
vederea plontării viei, s-au găsit pietre funerare.
3 KVSL, 35, 1 91 2, p. 54-57.
4 AISC, 2, 1 936, p. 253 ; 4, 1 944, p. 285.

5 5tCom5ibiu, 1 2, 1 965, p. 208-21 0 şi fig . 5.

.
44

însă ech ivoce, s-au propus mai m u lte lecturi 6. La inceput au fost atribuite
cohortei I I I Brittonum vetera n a equitata, ma1i apoi cohortei 11 Flavia Bes ­
sorum. Di ntre lecturile care vizează această u nitate d i n urmă, mai verosi­
m i lă părea cea propusă de 1.1. Russu, ad ică c(ohors) 11 F(lavia)
B(essorum)1. Totuşi problema nu se putea lăm uri defin itiv, deoa rece pie­
sele ajunse la Sighişoara s-au pierdut, iar pe exem plarul de la Sibiu, aşa
cum il publică J . Szi lagyi, după cifra 11 (număru l de ord i ne al un ităţii)
u rmează n u l itera F, ci încă o bară vertica lă. Astfel stind l ucrurile, con s i ­
derăm justificată menţi u nea după care aceste sta mpile mai trebuie încă
venificate8.
După un restrins sondaj pe care l-am efectuat in primăvara a n u l u i
1 974, in luna septembrie a a n u l u i 1980, in colabora re cu M uzeul d i n
Făgăraş, a m reluat cercetările pe locul denumit . .Cetate" (Burgstatt), teren
in pa ntă situat in h otarul satului Ci ncşor, corn . Voi la, jud. Braşov, pe
m a l u l d rept a l Oltul u i făgărăşan, la o d ista nţă de cea 6 km est de l oca ­
litate.
In secţiu nea plasată in porţi unea sud ică a zonei castru l u i , unde i n
secolul a l XIX-lea s e m a i putea vedea locul turnurilor de colţ9, s - a sur­
prins un strat consistent de dărîmături de la zidurile unor construcţii d i n
piatră loca lă, m ortar i n opus sig n i n u m , tencuială, fragmente de ţigle, că ­
ră m izi şi ola ne, tegu/ae mommatae, tubuli, cărăm izi d reptun g h i u lare şi
indeosebi pătrate, bucăţi de mozaic in formă de .,pişcoturi", ceram ică ro­
mană provi ncia lă etc.
D1intre materialele rezultate fac parte şi trei ţigle ş.i un olan, sta m p i ­
l ate, parţia l fra g mentare, toate cu urme de mortar. Două d i ntre acestea
par să aparţi nă tipului publicat de J. Szi l6gyi 10, stampi lele fi i nd însă i m ­
pri mate superficial şi g reu Mzibile tocma i i n partea ca re n e interesează.
interpretarea lor precisă ar fi deocamdată hazardantă . Pe celela lte două
exem plare (fig . 1 şi 2) sta m p i l a este bine i m pr:i mată şi, cu toate deterio­
rările suferite, poate fi lecturată cu certitud i ne . Acestea a u sigla insc nsa
i ntr-u n cartuş simplu, dreptunghiular. Lectura sta m pilei este C(ohors) IT
F(lavia) B(essorum).
Epigrafele descoperite recent constituie o dovadă in plus cu privire
la staţionarea şi activitatea de construcţii a cohortei a uxiliare 11 Flavio
Bessorum la Cincşor.

6 In legătură cu stam pilele t eg ul a re de la Ci ncşor şi diferitele lor interpretă r i :

C. Gooss, AVSL, 1 3, 1 876, p. 3�309 ; J. Jung, FaS!len der Provinz Dacien, lnnsbruck,
1 894, p. 140 nota 5 ; C/L, III, 8074, 12 c ; M. KimakoV>icz, loc. cit. ; C. Daicoviciu, AISC, 2,
1 936, p. 252-253 ; V. Christescu, Istoria militară a Daciei romane, Bucureşti, 1 937, p. 1 84 ;
J . Szilăgyi, DissPann, 1 1 , 1 946, 2 1 , p . 55, pl. XVII, 254 ; N. Gostar, ArhMold, 4 , 1966 ,
p. 1 79 ; 1 . 1 . Russu, ActaMN, 4, 1 967, p. 87 ; D. Tudor, Oraşe, tirguri şi sa�e in Dacia ro­
mană, Bucureşti, 1 968, p. 281 ; idem, Oltenia romană, ed. a IV-a, Bucureşti, 1 978, p. 335.
7 ActaMN, 4, 1 967, p. 87.
8 G. B a k6 , SC/VA, 28, 1 977, 2, p. 203 şi nota 7 1 .
9 J.F. N ei g eba u r, Dacien a u s den Ueberresten des klassischen Alterthums, Bra şov,
1 85 1 , p. 274-275; M. J. Ackn e r, JCC, 1 856, p. 29.
10 DissPann, 1 1 , 1 946, 2 1 , p. 55, pl. XVII, 254.
 4!S

Cohors Il F/avia B ess o ru m - un itate m i litară a lcătuită d i n traci 11,

i n iţial a staţionat in Moesia l nfer.i or12. A partici pat la războaiele dacice,
in armata Daciei I nferior fi i nd menţionată doar in d i plomele m i l i ta re d i n
a n i i 12913 şi 1 4014. Stampile tegulare a l e un ităţii s-au descoperit la Buri­
dava (Stol n iceni) pe Olt15, Birseşti 16 şi Rucă r17, in Dacia i ntracarpotică
fiind atestată numai la Cincşor18,
După cum se ştie, di ntr-o i n scripţie onorară de la Thyatira (oraş i n
n ord ul Lydiei) d e prin a ni i 1 70 care cu pri nde cariera - cursus honorum
-- a lui T. Antonius Claudius Alphenus Arignotus (ori g i n a r d i n Orient)19,
rezultă că acesta a fost curator a l m u n icipiului Tropaeum Tro i e n i şi co­
m a nda nt, pri ntre a ltele, al cohortelor 11 Flavia N u midarum, 1 1 Flavia Bes­
sorum ş i 1 Cilicu m . Desigur, ofiţeru l superior menţionat nu îşi exercita co­
n�anda i n acelaşi timp asupra tuturor trupelor cunoscute d i n i n scripţia res­
pectivă . El era comandant al cohortei 1 Ci licum cind indep l i n ea şi funcţia
de c u rator civitatis in Moesia I nferior, iar coma nda asupra cohortelor 1 1
Flavia N umidarum ş i 11 Flavia Bessorum o exercita i n timpul staţionării
sale in Dacia I nferior. Deoa rece cele două a uxi l i i erou incartiruite in castre
înveci nate (Feldioaro-Făgăroş şi Ci ncşor), putem adm ite că acesta era
concom itent coma nda ntul lor după m utarea sa in Dacia I nferior.
Intr-adevă r, d upă cum am a rătat nu demult20, cohors 11 Flavia Numi­
daru m staţiona in costrul de la Feld ioara-Făgăraş, iar azi avem certitu­
d i nea că in acelaşi tim p in costrul a propiat de la Ci ncşor avea garnizoa n a
cohors 1 1 Flavia Bessorum.
Pe baza documentului epigrafic de la Thyotira, unii cercetători ou
presupus că pe vremea lui Morcus Aurelius cohortele auxil i a re menţionate
a u fost mutate in Orient. 1.1. Russu, combătind această presupunere, a
subli niat că trupele nu se deplasa u d upă fostul l or coma ndant m utat sau
retras in regi u nea sa de boştină21. Stam pi lele tegulore de tipul Coh(ors)
Nu m(i darum) Ant(oniniana) descoperite la Feldioora-Făgăroş întă resc
acest punct de vedere, ele demon strind că u nităţi le respective com a ndate
de T. Ant. CI . Alphenus Arignotus a u rămas i n Dacia şi după epoca l u i
Morcus Aurel i u s şi anume, precum s e poate bă n ui, pînă la retragerea tru­
pelor romane din sud-estul Tra nsi lva niei.
1 1 Asupra i sd:oricului cohortei, vezi 1 . 1 . Russu, ActaMN, 4 , 1 967, p p . 86--88 .

1l Cll, XVI, 75 ; 1.1. Russu, Inscripţiile Daciei romane, 1, Bucureşti, 1 975, DipiD X.
12 Di ploma militară din anul 1 05 : CIL, XVI, 50.

14 B. Gerov, Klio, 37, 1 959, p. 1 95 ; 1 . 1 . Russu, op. cit., DipiD XIII.

15 G r. Florescu şi C.C. Petolescu, Inscripţiile Daciei romane, 1 1 , Bucureşti, 1 977, 56 1 ,
562 ; D . Tudor, op. cit., pp. 34, 1 0 1 , 1 54, 2 1 7, 270, 336.
16 G r. Florescu şi C.C. Petolescu, op. cit., 571 ; D. Tudor, op. cit., pp. 1 54, 233, 336.

17 1. Bogdan-Cătăniciu, SCIVA, 25, 1 974, 2, p. 284 ; Gr. Florescu şi C.C. Petolescu,

op. cit., 607 ; D. Tudor, op. cit., pp. 1 02, 1 64, 298, 323.
18 Pentru diferitele interpretări ale stam pilelor de pe cărămizile sarcofagului de la
Olteni , cf. indeosebi Z. Szekely, Cumidava, 4, 1 970, p. 51 ; 1 . 1 . Russu, SCIV, 23, 1 972, 1 ,
:J, 68 ; O . Bak6, SCIVA. 28, 1 977, 2, p. 203 şi nota 74 ; Z. Szekely, Aluta, 1 0-1 1 , 1 980,
p. 72.
19 CIG, 3497 = ILS, &853. Cu privire la cariera ecvestră a lui T. Ant. CI. Alphenus
Arignotus, vezi şi C.C. Petolescu, SCIVA, 32, 1 98 1 , 3, pp. 470, 471 -472.
2o 1 . 1 . Pop, SCIVA, 26, 1 975, 2, pp. 289-292.
21 1 . 1 . Russu, SCIVA. 1 0, 1 959, 2, pp. 3 1 5-31 6 ; idem, ActaMN, 4, 1 967, pp. 87-88.
N EUE BEITRAG E B ETREFFEND D I E COHORS 1 1 FLAVIA BESSORVM
I N CINCŞOR (KLEI NSCHENK)
Zusammenfassung
B e i d e n a rchăolog i schen Gro b u ngen i m Herbst 1980 i m rom ischen
Costrum von Ci nc,or (Kieinschenk) - Gemeinde Voile, Kreis Braşov -,
wurden a uch einige Z iegelstempel gefu nden. Zwei dovon gehoren s icher
der Cohors 11 Flavia Bessarum u n d stel len ei nen zusatzlichen Beweis dofu r
dor, doss d i ese ous Throkern bestehende rom i sche H i l fstruppe im Castrum
von Klei nschenk stotioniert wor.
In der Arbeit wird o uf fruhere epigrophische Entdecku ngen bei Klei n ­
schenk h i ngewiesen, ebenso wird auf d i e Gesc h ichte soWie d i e Dislokotion
der Cohors 11 Flovio Bessorum ei ngegangen.
 PRESCURTARI BIBLIOGRAFICE

ActaNN - Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca

AISC - Anuarul Institutului de studii clasice, Cluj- - Sibiu
AIuta - Aluta. Muzeul Sfintu Gheorghe, Sf. Gheorghe
ArhMolcl - Arheologic Moldovei, Bucureşti
AVSL - Archiv des Vereins fur Siebenbiirgische landeskunde, Sibiu-Braşo"
CAB - Cercetări arheologice in Bucureşti
CIG - Corpus lnscrlptionum Graecarum, Berlin
CIL - Corpus lnscriptionum latinarum, Berlin
Cumidava - Cumidava. Culegere de studii şi cercetări a Muzeului Judeţean
Braşov, Braşov
Dacia, N.S. - Dacia, Nouvelle Serie : Revue d'archeologie el d'histoire ancienne,
Bucureşti
DissPann - Dissertationes Pannonicae, Budapesta
ILS - l n scriptiones latinae selectae, Berlin
JCC - Jahrbuch der k.k. Centrai-Commission zur Erforschung und Erhal-
tung der Baudenkmăler, Viena
JSKV - Jahrbuch des Siebenbiirgischen Karpathenvereins, Sibiu
Klio -- Klio. Beitrăge zur alten Geschichte, Leipzig
KVSL - Korrespondenzblatt des Vereins fur Siebenbiirgische landeskunde,
Sibiu
SCIV(A) - Studii şi cercetări de istorie veche ; din a. 1 974 : Studii şi cercetări
de istorie veche şi arheologie, Bucureşti

35
StComSibiu - Muzeul Brukenthal. Studii şi comunicări, Sibiu
TIR,L - Tabula Imperii Romani, l 35 (Romula-Durostorum-Tomis), Bucu-
re�i. 1 969
411

Fig. 1 -2 - Ştampile ale unităţii cohors 11 Flavia Bessorum descoperite la Cincşor

ISTORIE MEDIE
 CONSIDERAŢII PRIVIND EVOLUŢIA TIPULUI DE CASTEL
IN TRANSILVANIA PiNA IN SECOLUL AL XV-LEA
TITUS N. HAŞDEU

Castel ul fortificat îşi face apa riţia in cadrul societăţii feudale fiind
o conseci nţă a relaţi ilor social-pol.itice specifice acestei orind uiri.
Pri ntre pri mele forme ale castel u l u i se n u mă ră construcţiile rid icate
de norma nzi in timpul războaielor de cuceri re, apărarea constitui nd nece ­
sitatea primord ială subordonată funcţiei de locuinţă.
Evoluţia tipului de castel este direct legată de perfecţiona rea mij­
loacelor de l u ptă (atac şi apă rare) ; in ti m p ce caste l u l -locui nţă este d e ­
term i nat de schi m bările sociale sub aspectul d u blei m i siuni : locui nţă ş i
a păra re ; formele propriu-zise de castel variază de la o ţară la alta i n
funcţie de rolul pe care - I aveau , de med i u l po li ti c, perioada d e construire
fiind legată d i rect de structura societăţii d i ntr-o zonă sau alta, a i nfl uenţe­
lor şi relaţii lor d i n cadrul vieţii sociale respective etc.
Castelul feud a l se prezi ntă intr-o gamă de tipuri, condiţionată de :
funcţiunea lor - pază, a d m i n i stra�ie, locui nţă, reprezenta re ; de conside­
rente strategice - vamă, pu nct d e gra n1iţă, apărare indepărtată ; de a şe­
zare - pe inăl·ţ i m i , in şes ; de funcţie istorică - castel rega l , castel i m ­
perial, castel cavaleresc - in directă legătură c u sch i m bările interven ite i n
societatea feudală.
Forma de fortifkaţie cu funcţie d ublă ca re î ş i face apa11iţia in cursul
secolului al X l - lea şi se păstrează pînă in secolul a l XV-lea este pentru o
bună parte a Europei turnul, fie de m ici d i mensiuni, fie n ucleul cetăţilor
de ma·i tirziu 1• Tu rn u l de locuit, intilnit mai tirzi u şi in oraşe, cuprindea o
serie de dotări ; cămin, ferestre mai m a ri , u n spaţ i u adecvat locuirii şi se:
deosebea de donjonul sau Bergfried-ul, construcţie mai înaltă care domina
a n samblul. Amenajările de zi d u r i groa se d e 4 m, d ispozitive d e a pă rare
a mplasate pe o a n u m ită porţi une, făcea u d i n această construcţie d e p l a n
pătrat, circular s a u poligonal u n eleme'1t i m porta nt de apărare nel ipsit
nici unei fortificaţi i d i n perioada de inceput2.
Construcţi ile regale vor prelua tradiţ�a. partea reZJidenţială fii nd o
clădire ori en ta tă spre i ntrarea pri ncipală, cu o poziţie dom i nantă şi avi n d
d ouă nivele. La etaj se află, de regulă, sa la mare (aula regia) cu. stilpi me-

1 Gheorghe Anghel, Ion Berciu, Cetăţi medievale din şud-estu/ T-ramilvaniei,

Editu ra Meridiane, Bucureiti, 1 966, p. 48,
2 Werner Meyer in Deutsch Burgen, emite i poteze că donjonul derivă din turnul de­
provizii din curţi le ţărăneşti germane, care ar avea origini rO:I'TlOf'l e.

4.
52

d i a n i , decoraţii de piatră, profi laturi, şem i n ee. O a ltă formă de ca stele o

constituie tipul .. încă peri î ncă lzite". I n anum ite zone ale Europei, de ex. i n
Germania s-a m a nifestat preferi nţe pentru palatul deschi s in versiune.
castelelor ocu pate de m i n i steriales. De fapt, i n această parte a Europei
castelele se adaptau perfect turn u l ui, fapt pentru ca re se va ră spîndi şi i n
a lte zone ale continentul u i . D i n punct de vedere a l a m plasării, castelele
pot fi deosebite d upă următoarele ti puri :
Castele de înălţime, cu obstacole succesive i nterpuse înai ntă ri i duşm a n u l u i
c u m a r f i cele d i n pu nctele de trecătoare, castele aşezate p e promontori i .
Castele d e şes, castele d e a pă de pe ca nale artificia le, care constitu i a u
obstacole in calea atacatori lor. I n cele m a i s i m p l e tipuri de castel, ele­
mentele componente sint : turn u l de locuit, capela şi donjonul care se
găsea in m ijlocul sau a l ipit u nor i ncinte de forme ada ptate turn u l u i . D e
l a turn u l de locuit s e trece, după modelul palatului i m peri a l , la un pa lat
de reprezentare a lături de care a par capela şi celela lte anexe. In fu ncţie
de i m portanţa care se acordă donjon ului sau palatului, exista tipul de
costel-turn, tipul cu două turnuri legate de curtină i n care atit turnul cit
şi donjonu l aveau i m porta nţă egală in cadrul com poziţiei şi tipul de mai
tirziu in care turn u l de locuit avea flancă ri cili ndrice de colţ. Dispoziţi i l e
defensive a u fost concentrate i n j u r u l porţii . Aici strategia apără ri i era for­
m ată d i n sectoa rele intrerupte de şanţuri şi zidul scurt (sistem de a păra re
pe toată lăţim ea părţii expuse), construcţiile a nexă a l e castelului constitu­
iau şi ele obstacole i n faţa atacatorilor.
Pentru castelele i m periale locuinţele sint n umeroase in funcţie de
moşten itori şi datate i n funcţie de g radu l acestora. In a doua jumătate a
secolului a l X l i i - lea avea loc decăderea culturii cava l ereşti i n raport i n ­
vers proporţional c u dezvoltarea oraşelor. Ex,i stenţa diferitelor l i g i d e cava­
leri care l u ptau impotriva fam i l i i lor princiare menţ!n castelul in actua litate
şi pentru secolele următoa re. Castelele noi ce se construiesc in cazul
principilor ca pătă a parenţa de pa l at. Spaţiu l de locuit este mai mare, se
acordă atenţie şi a nexelor acestuia pentru personalul a uxi l iar, iar zidurile
primesc o serie de fla ncări.
I n Tra nsi lvania, maturizarea forţelor şi relaţi i lor de prod ucţie feudale
a avut loc concomitent cu procesul de aşezare a secui lor (in Bihor, pe
valea Tirnavelor şi in zonele locuite şi astăzi) şi colonizarea saşilor (zonele
d i ntre M ureş şi Cibin, va lea Hirtibaciului şi, mai tirzi u, secolul a l X l i i - l ea
i n pă rţi le Bi striţei şi Ţara Birsei). Saşilor l i s-au acordat privi legii comer­
cia l e, scutiri de dări, orga n i za re a d m i n i strativ-juridică şi bisel"icească
proprie etc., fapt ce a d u s la inflorirea u nor aşezări rurale şi urba ne. I n
1 2 1 1 regele maghiar Andrei a l 1 1 - lea i -a adus din Palesti na p e cava lerii
teuton i şi i -a colonizat in Ţara Birsei a lături de locuitori i româ n i . Cavaleri ­
lor teutoni le-au fost acordate privi legi i şi donaţii regale. Toate acestea
fac ca feudaHsmul d i n Transi lvan i a să a ibă două direcţii de dezvoltare :
una băşti naşă d i n obştile şi voievodatele existente inainte de cucerire Ş'i
cealaltă cu forme i m puse de cuceritori, care a dus la o accelerare a pro­
cesului de feuda liza re. Pe lîngă proprietatea regală s-a dezvoltat rapid
proprietatea clericală şi cea laică ca urmare a d a n�i lor şi, mai a les, a co­
tropirii pămînturi lor ţără neşti. Proprietatea feudală s-a întărit contin u u ,
m a rea nobi lime ş i - a întărit autoritatea i n detrimentul puterii centrale. I n
1222 aceasta a smuls regeluti Andrei a l 1 1-lea . . Bula de a ur" pri n care ob-
 53

ţi nea i m u n itate fisca lă, j udecătorească şi a d m i n i strativă, fapt ca re a adincit

procesul de fărîm iţare feudală. Alături de formarea noilor domen i i şi a ser­
vi rea ţără n i m i i se dezvolta u meşteşugurile ca re se separau tot m a i mult d e
a gricu ltură . Meşteşugarii s - a u grupat tot m a i m u lt in jurul cetăţilor regale
şi in locurile favorabile sch i mburi lor comerciale, formind nucleele viitoare­
lor centre urbane.
I nvazia mongolă din 1 241 - 1 242 a d i strus in mare pa rte aşeză rile
existente, accentuind procesul de fă rî m iţare feudale. Anul 1 257 reprezi ntă
o adevărată sci ndare pol itică a regatului maghia r, cu conflicte armate intre
regele Bela al IV- lea şi fiul acestuia Ştefa n, ca re va cond uce Tra nsilva n i a
ti m p de 1 3 a n i c a p e o ţară separată .
Dezastrul prod us de i nvazia tătarilor şi descentra l izare a u sti m ul a t
ridicarea u nor fortificaţi i m a i rezistente ca re s e vor răspîndi in toată T ra n ­
s i lva n i a in a doua jumătate a secolului a l X l i i -lea şi inceputu l secol ului ur­
m ător.
Carol Robert reuşea in secolul al XIV- lea să restabilească oarecu m
p uterea centra l ă . Atit Carol Robert cit şi ludovic 1 , urmaşul acestuia, pri n
pol itica lor a u favorizat dezvolta rea meşteşuguri l or şi oraşelor, lăsînd să
pătrundă in Tr,a nsi lva n ia cultura şi, mai a les, a rta Europei occidentale, ca re
se a lătură cultur: i şi a rtei loca le. Sti l u l roma n ic şi, m a i cu sea m ă , cel g otic
o u cunoscut in Tra nsi lva n i a o evoluţie mai lentă , datorită condiţi i lor şi po­
ziţiei geografice de a ici. Potrivit d reptu l u i feud a l (dom i n i u m emi nens) re­
gele era stăpînul tuturor pămînturilor cucerite şi numa,i el avea d reptu l să
construiască fortificaţi i . Pînă in secol ul al X l i i - l ea reg i i U n gariei a u acordat
extrem de rar unor nobi l i , mînăstiri sau ora şe, dreptul de a -şi construi for­
ti ficaţi i. In a n u l 1298 regele Andrei al I I I - lea i m pu n ea cleru lu'i şi nob i l i m i i
cla uza specia lă ; "întărituri le şi cetăţi le ridicate d i n n o u , fă ră î nvoi rea re­
gelui sau care au fost mai inai nte din care se aduc pagube şi chiar cele
m a i m ici întărituri rid icate la bi serici şi m ă năstiri să fie d ă rîmate fă ră nici
o z6 bavă"3.
Carol Robert şi ludovic 1 acordă, l i mitat, dreptul de a constru i fortifi­
caţ i i , mai a les, oraşelor. Acest drept regal devi ne formal, mai a les, i n a
doua j u mătate a · secolului a l XIV-lea (la 1 270 Ştefa n a l V- lea acordă h a ­
n u l u i Ponych moşiile şi cetăţi le l u i N icolae ; ladislau a l IV- lea porunceşte
in 1 292 nob i l i lor d i n com<itatul Sătma r să - I aj ute pe comitele M i h a i l pentru
a -şi ridica o cetate pe moşia sa ; la 1 334 Carol Robert acordă d reptul l u i
Toma, voievodul Tra nsilvaniei, de a -şi fortifica , cu ziduri, trei moşi i)4 cin d a u
a părut primele i nvazi i otoma ne. Aceste breşe in dreptul regal a u făcut s ă
apară i n Tra nsilva n i a secolului a l XIV- lea c a şi in secolul a nterior o serie
de fortificaţii cu atribute, i n pri m u l rind de a pă ra re, a rh itectura fiind sub­
ordonată funcţional ităţi i imediate, elementele de confort a l e locui nţei Ş'i de
decorare, urmind să a pară i n Tra nsi lva n ia veacuri lor următoare.
Castelele d i n Tra nsilva n i a reproduc tipurile esenţiale ale celor d i n
Europa (Germa nia, Boem ia, Mora via). Castelele c u m sint cele de la Cilnic,
Colţi, Turia, sint de tipul donjon domin a nt şi incintă, cu pa rticularitatea că
fo1 ma donjonului era in această primă fază şi locui nţă pătrată. Apariţia

3 Gheorghe Anghel, Cetăţi medievale din Transilvania, Editura Meridiane,

23.
Bucu­
rc:şti, 1 972, p.
4 ldem.
5 -1

tipuri lor de turnuri rotunde la Sibiel şi Bologa este asemănătoare celor

d i n Boemia şi M oravia veacului al XVI - lea. Faza superioară de la Bologa
cu două turnuri rotunde legate de o i nci ntă se încadrează tipului Zwei­
turmburg d i n sud ul Germa niei. Tipul de fortificaţie de plan regulat şi turnuri
i nterioare aparţine perioadei anterioare i ntroducerii turnuri lor de plantare
care se intil nea u mai a les in U ngaria secolului al XIV-lea.
Odată cu răspîndirea acestor tipuri, meşterii loca l i din Transi lva n ia
preiau cond ucerea gen uri lor de l ucrări de construcţi i pe ca re le dezvoltă
in contin uare.
Dacă la i nceput turnul era incadrat pe l i nia curti nelor avind numai
cite una sau două laturi spre exterior, mai apoi afară , ele au fost plasate
in exterior, dîndu - l i -se un rol activ in apărarea fortificaţi i lor prin asigurarea
flancări i curti nelors. Apa riţia elementelor noi de arh itectură in secolele
XIV-XV fac să dispară donjoa nele in detri mentul turnurilor de colţ şi celor
de poa rtă, i ntrarea fiind prevăzută cu grilă de fier6 şi pod suspendat. I n
cadrul acţi unilor d e fortificare executate la castel ul regal H unedoara, apar
soluţii i n geniome care n - o u mai fost întîln ite i n arhitectura defensivă, cum
ar fi turn u l ava nsat, legat prin galeria susţi n ută de arcadă . Intreaga articu­
lare a elementelor componente ale acestui i m poza nt a nsamblu din Tra n s i l ­
v a n i a s e face după considerente strict fu ncţionale, folos,i ndu -se cunoştin ­
ţele strategice avi nd ca rezultat castelul c u notă specifică in arh itectura
m i l itară a epoci i . Ca pela, săl i l e etajate cu sitlpi mediani de caracter repre­
zentativ sint specifice castelelor pri nciare ale Europei, in cazul nostru cu
expresivitate artistică .
Renaşterea va i nfl uenţa, cum era şi fi resc, construcţia castelelor, dind
astfel o nouă orientare acestui tip de fortificaţi i .
Incepind cu a doua jumătate a secolului a l XV-lea, d a r m a i a les i n
secolul următor, genera l izarea folosirii armelor de foc a dus la renunţarea
plan uri lor patrulatere şi adoptarea planului poligonal al fortificaţii lor. Tur­
n urile sint înzestrate cu a rme de foc şi sint plasate, de obicei , in exteriorul
curtinelor care sint fla ncate cu guri de foc, menite să ţină la dista nţă pe
ased iatori faţă de Z'i dul de incintă.
Arhitecţi i ita l ieni ai Renaşterii elaborează sistemul bastionar i m pu ­
nindu-se două d intre acestea ; sistemu l ita l i a n vechi ş i sistemul ita l i a n nou.
I n sistem u l vechi bastionul este in formă � e triunghi cu u n g h i u l ascuţit la
virf, iar u nghi uri le obtuze pe pă rţile lateral e ; i n sistemul nou, bastionul este
ascuţit la virf, dar rotunjrit in părţile laterale şi prelungit pentru a se lega
de i nci ntă. Acest tip de bastion se mai numeşte şi ba stion cu urechi. Siste­
m u l italian vechi se întîl neşte la castel ul card i n a l u l ui Marti n uzzi de l a
G herla ş i l a fortificaţie de l a Tă uţi, construit i n 1 540- 1 5507• Si stem ul
ita l ia n nou se extinde şi in Transilva nia celei de a doua jumătăţi a seco­
l u l u i al XVI -lea (Oradea). Elementele de arhitectură aduse de meşterii ita ­
l ie n i in Transilvania vor f i prel uate de meşter.ii l oca l i care vor d a expresia
p l astică a personalităţii locu l u i , fapt ce s-a intilnit frecvent in fortificaţi i l e
acestei părţi a Europei .

5 Ibidem, p. 48.
6 Ibidem, p. 48.
7 Ibidem, p. 49.
 55

Şi evoluţia tipului de castel in Transilvan i a trebuie vă zută in contextul

eveni mentelor i nterne şi externe. Venirea pe tronul U ngariei a d inastiei
Angevine ne d uce la i nfluenţa Franţei şi Ital iei, la Germa nia de unde a u
venit a poi urmaşii acesteia s a u chiar l a Polonia de u nde veneau a lţi regi
ca re-şi vor consolida a utoritatea, i lustrată şi de ridicarea u nor fortificaţii
d e proporţii mai mari sau dezvoltarea celor existente&. N oua artistocraţie
ce a a părut in perioada secol ului al X IV-lea şi secolul al XVI - lea este m ult
m a i pretenţioasă decit vechea a ri stocraţie şi sub i nfluenţa puteri'i centra le
şi a modificări lor d i n societatea vest-europea nă îşi exprima dorinţa de
mărire şi de l ux şi prin castele nou construite sau cele vechi restaurate ş i
mărite.
P�imejdia otomană devenind tot mai ameninţătoare duce la adop­
tarea fortificaţiilor pentru refugiu, adăpost şi apărare. Castelele regale,
feudale, cetăţile ţărăneşti, oraşele, b isericile fortificate au rezistat frecven­
tel or atacuri ale oştilor turceşti9.
Dacă turn u ri le şi curti nele castelelor sint strins legate de evoluţia a r­
m elor de foc pentru a le putea contracara, inci ntele evoluează spre spaţii
tot m a i mari şi luxoase cu toate accesoriile acestora, pe măsura creşteri i
puterii econom ice determinate de schi m bă rile petrecute in secolu l a l
XVI -lea in cadrul domeniului feuda f 10.
Acestea vor d uce la ada ptarea vech ilor castele sau apariţia unor
palate care să răspundă perioadei de dezvoltare social-economică şi poli ­
tică d i n a do�a jumătate a secolu l u i a l XVI -lea şi veacurilor următoare.

8 Ştefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei, voi. 11, Editura Dacia, Cluj-Napoca

1 979, p. 309.
9 Ibidem.
10 D. Prodan, Iobăgie in Transilvania in secolul al XVI-lea, voi. 1, Editura Acade­
miei R.S. România, Bucureşti, 1 967, p. 492.
 B ETRACHTU N G E N B ETR E F F E N D D I E TYPOLOG I E D E R
M ITIELALTERL I C H E N S C H LOSSER IN S I EB E N B O RG EN

Zusam menfassung
Die Arbeit beha ndelt die Entwicklung der Woh n - u n d Verteidigungs­
funktion der mittela lterlichen Sch losser vom 1 4.-1 8. Jahrhundert.
Die Sti lelemente und i h re Zweckmassigkeit werden i n den verschie­
denen Zeiten ,i n Bezieh u n g zu der a l lgemei nen Entwicklu n g der mittelalter­
lichen Schlosser in M i tteleuropa u ntersucht.
Die Wesenszuge der mit der m ittelo lterlichen Feuda lgesellschaft von
Zentra leuropa a h n lichen Feudalgesellschaft in Siebenburgen bed i n gten
ouch Ahn lichkeiten in der Entwickl u n g der Architektur der Woh n - u nd Ver­
teidigungssch losser.
 DATE DIN TRECUTUL LOCALITAŢILOR ZARNEŞTI ŞI TOHAN
(SECOLELE XIII-XVI)
GERNOT NUSSBACHER

I ncepind din a n u l 1 968, loca l ităţi le Toh a n u l Vechi şi Tohanul Nou a u

fost inglobate oraşului Zărneşti, întărind astfel puternicul centru industrial
din sud-vestul Ţării Birsei 1• De aceea, o i nvestigaţie a trecutului oraşului
Zărneşti impune cupri nderea şi a loca l ită�ii Tah a n - este vorba de Taha­
nul Vech i, Toha nul Nou fii nd i ntemeiat i n anii 1 767-1 768 care a u avut
-

de-a l u n g ul mai mu ltor secole pe lîngă aşezarea geografică apropiată şi o

situaţie jurid ică asemă nătoare.
In pag i n i le următoa re dori m să prezentă m, pe baza izvoarelor scrise,
date d i n istoricul celor două loca l ităţi pînă la sfîrşitul secol ului al XVI - lea.
Pe lîngă publ icaţi i am va l orificat şi documente i ned ite de la Arh ivele Statu­
lui Braşov.
Loca l ităţile Zărneşti şi Tahan sint situate pe cursul riului Bîrsa. Zăr­
neştii se află la vărsarea rîului Rîul î n Bîrsa, la l ocul unde Bîrsa iese d i n
m unţi în depresiu nea Birsei, i a r Toha n u l Vechi se află la trecerea peste
Birsa a d ru m u l u i ca re vine d i n pasul Bra n pe valea rîu l ui Turcul şi d uce
apoi pri n Poia na Măru l u i şi va lea rîului Şi nca pînă la Şerca ia şi mai d e ­
parte spre Făgăraş.
Prima dată î n documente apare Toh a n u l i n anul 1 294 sub formele de
..Tohou" şi .. Oia hteleky", ceea ce însea m nă .,aşezare românească" şi este
o mărturie foarte valoroasă pentru vechi mea şi conti n uitatea populaţiei ro­
mâneşti î n Ţara Birsei2. Cele două loca lităţi sînt atestate î n documente i n
a n u l 1 367 c a Tuhan (Taha n) şi Zernehaza (Ză rneşti)l. D intr- un a l t document
din 1 373 aflăm, că num itul Iacob Wyna ndus de Braşov a îm pied icat pe
N icolae, episcop de Cenad şi pe nepotul acestuia, Math ias, fi u l l u i Rudolf,
în posesi u nHe lor, anume jumătate d i n Bodola (Bud i la), Dom i n icusfolwa(?),
Lylendorf(?) şi Zezyna (Zizin) şi u n sfert d i n posesi u n i le Turcz (Bran), Tuch a n
(Tohan) şi Zirna (Ză rneşti)4.
D u pă construirea cetăţi i Bra n - deci după a n u l 1 377 local ităţi le
-

Taha n şi Ză rneşti a u fost înglobate î n domen i ul acestei cetăţi.

1 Localităţile judeţului Braşov 1 9 7 1 , Braşov 1 972, pag. 1 09.

2 Documente privind istoria României, seria C, Transi lvania, veacul XIII, vo i . 11,
nr. 451 , pp. 403--404.
3 Fra nz Zimmermann - Cari Werner, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutsche.,

in Siebenbiirgen, voi. 11, Sibiu 1897, n r. 884, p. 279.

4 ldem, n r. 1 010, p. 407.
58

In a nu l 1 395, regele Sigism u nd despri nde posesiunea Zărneşti şi o

conferă l u i Thomas parohul B raşovul u i şi fraţilor acestuia Joha nnes, Jaco­
bus şi Cristianus, apoi l u i Anthonius Sa nder, cetăţea n d i n Braşov, şi l u i
N icolaus, fiul lui Herbord, comite de Cod lea, cite o treime cu obligaţia ca
noii posesori să dea castela n u l u i de Bran a n u a l 10 flori n i aurS.
Tot in a n u l 1 395 acelaşi rege separă şi poses i unea Tahan de dome­
n i u l cetăţi i Bran ş i o conferă - de asemenea in trei părţi egale - noi lor
posesori a i posesiunii Ză rneşti, menţionaţi mai sus, cu obligaţia de a da
castelani lor de Bran anual 20 de flori n i aur de la această posesi une6. Be­
neficiarii acestor donaţii au negl ijat însă să se efectueze şi instăpi nirea lor
l a timp, aşa că actele de donaţie şi-au pierdut va labi litatea, dar i n a n u l
1 398 donaţie a m belor posesiuni, Tah a n şi Zărneşti , a fost confirmată d e
regele Sigismu nd7• La 5 ianuarie 1 399 reprezenta ntul Capitlului d i n Alba
I ulia a participat la instă pini rea lui Thomas, paroh şi a fraţi lor săi Jaco­
bus, Joh a n nes şi Cristia n us, apoi a lui Anthonius Sander şi a lui N icolaus,
com ite de Codlea, in posesi u n i le Zărneşti şi Toha n8. In anul 1 406, Sigismund
a confirmat din nou donaţi ile sale privi nd Zărneşti şi Toha n9. Peste 3 a n i ,
la poru nca regel ui Sigism u nd, M i ha i l , f i u l l u i So lomon de N adeş, comitele
secui lor, donează a treia parte d i n posesi unile Taha n şi Zărneşti bisericii
parohiale Sf . Fecioare Mo ria d i n Braşov, pentru a se ţi ne in fiecare joi o
sluj bă rel i gioasă 10.
Cu toată acea stă donaţie, la 1 4 1 2 voievodul Stibor declară va labile
documentele de donaţie a l e regelui Sigismund d i n anul 1 406, referitoare la
posesi unile intreg i Tah a n şi Zărneşti 11.
In 1 4 1 3, parohul Thomas şi Anthonius Sander donea ză jumătate d i n
posesi unile Tah a n ş i Ză rneşti fraternităţi i Corpus Christi de p e lîngă b i ­
serica Sf. Fecioare Maria d i n Braşov, pentru a sprij i n i . construcţia acelei
biserici (actuala Biserica Neagră)12.
in anul 1 4 1 4 însă M i h a i l , fi u l lui So lomon de Nadeş, ·c omitele secu i ­
,

lor, a ocupat cu forţa posesiunile Ză rneşti, Taha n , Satu N ou ş i Komlos, re­

fuzind să le restituie titu larilor menţionaţi mai sus13.
Anthonius Sander s-a dus, in persoa nă, la curtea regală, care atunci
se afla in oraşul Koblenz pe Rin (R.F. Germa nia) şi a obţinut o poruncă
de rei ntroducere in stăpînire a vechi lor titulari in posesiu n i l e Zărneşti,
Tohan, Satu Nou şi Kom los şi pentru despăgubirea lor de către comitele
secui lor, M i ha i l fi·ul lui Solomon de Nadeş14• Peste doi ani, i n 1 4 1 6,
N icol a e Csăki, voievodu l Tra nsilvan iei şi Mihail, fiul l u i Solomon de Nadeş,
comi tele secui lor, confirmă pentru fraternitatea Corpus Chri sti donaţie

s ldem, voi . III, n r. 1 351 şi n r. 1 352, pp. 1 39-1 4 1 .

6 ldem, n r . 1 358, pp. 1 47-148.
7 ldem, n r. 1 409 �i 1 4 1 0, pp. 209-21 2.

8 ldem, n r. 1 425--- 1 426, pp. 229-230 şi n r. 1 429, pp. 233-234.

9 ldem, n r. 1 564, pp. 403----4 06 şi n r. 1 565, pp. 406-406.
10 ldem, n r. 1632, p. 478.

11 ldem, nr. 1 689, pp. 539-541 şi n r. 1 690, pp. 541 -542.

"' ldem, n r. 1 71 4, pp. 569-570.

·� ldem, nr. 1 733, pp. 595---596 şi n r. 1 741, pp. 61 1 -6 1 2.

·• ldem, nr. 1 752, pp. 63�3 1 .

 59

parohu l ui Thomas şi a l u i Anthonius Sa nder d in 1 4 1 315, confirmare care

in 1 4 1 7 a fost a utentificată şi de Capitl ul d i n Alba l u l i a 16.
In 1 4 1 6 şi 1 4 1 7 s-au dat două porunci fraternităţii "Corpus Christi"
să restituie parohului Thomas şi l u i Anthonius Sander cheltuielile pentru
,redobindirea poses i u n i lor Tohan şi Zărneşti 17. in 1 4 1 9, regele Sigismund a
confirmat d i n nou donaţie d i n 1 4 1 3 şi a poru ncit com itel ui secuilor, M i h a i l,
fiul l u i Solomon de Nadeş, să apere fraternitatea Corpus Christi in d rep­
turile ei i n poses i u n i le Tohan şi Zărneşti 18.
Cu ocazia prezen·ţ ei sale la Braşov ( 1 427), regele Sigismund a decis
procesul d i ntre Anthonius Sa nder şi fratemitatea Corpus Christi pentru
posesiu n i le Zărneşti şi Tohan, efectuînd o nouă împărţire a lor. La Zărneşti,
zece ses i i a u revenit cetăţii Bran, nouă sesii şi biserica a u revenit fraterni ­
tăţii Corpus Christi şi a lte zece sesii a u revenit l u i Anthonius Sander şi fiu­
l u i să u Petru. I n Toha n , şase sesii a u revenit cetăţi i Bra n , şo se sesii lui
Anth onius Sa nder şi fiului său şi a lte şase sesii a u fost atribuite fraterni ­
tăţii Corpus Ch risti 19.
In a n u l 1 437, regele Sig,i smund a consi mţit ca drepturile de posesi une
mu pra unei trei m i d i n Zărneşti şi Tohan, a parţinătoare l u i Anthonius
Sa nder şi fi ul său Petru, să treacă asupra l u i Simon fiul l u i Petru Krich şi
Nicolaus Th oscha, ambii d i n Prejmer20. lnstăpinirea noilor prop11ietari s-a
efectuat în anul 144Q21 .
i n 1 447, Petrus, fi ul l u i Anthonius Sa nder, fost jude al Braşovul u i ,
lasă prin testa ment porţi u n i le sa le d i n posesi u n i le Zărneşti şi Toh a n frater­
n ităţii Corpus Christi d i n Braşov22, care d ispoziţie este confi rmată şi de
Ia ncu de Hunedoara, guvernatorul U ngariei, in acelaşi an23.
Acelaşi Petrus dăruieşte in 1 449 l u i N icolaus Thoscha o trei me d i n
Zărneşti şi Toha n24.
In a n u l 1 450, N icolaus Thoscha se inţelege cu Simon d i n Prejmer
asupra cheltuiel i lor de dobindire a unor părţi din Zărneşti şi Tohan25 şi
obţine de la Ca pitl ul din Alba I u l ia a utentificarea documentelor din 1 437,
1 449 şi 1 450 privitoare la părţi le sale d i n posesiu n i l e Zărneşti şi Tohan26.
Peste trei a n i (1 453), Nico laus Thoscha obţine de la Capitlul d i n
Alba I u l i a confirmarea actului de instăpinire in părţi le d e posesie d i n Ză r­
neşti şi Tohan din a n u l 1 44Q27 şi de la I a ncu de Hunedoara o poruncă,
către magistratul din Braşov, ca acesta să - I a pere in drepturile sale i m -

1 5 Gustov Gundisch, Urkundenbuch, voi. IV, Sibiu 1 937, nr. 1 789, p . 9.

16
11
ldem, n r. 1 828, pp. 56-57.
ldem, n r. 1 797, pp. 20---2 1 , n r. 1 8 1 8, p. 43, outentificote de Copitlul din Al bo

18
Iulia in 141 7, ldem, nr. 1 829-1 830, pp. 57�58.
ldem, n r. 1 859, pp. 95---96 şi nr. 1�62, pp. 99-100.
19 ldem, nr. 201 2, pp. 300---307.
20 ldem, n r. 2298, pp. 643-644.
21 Gustov Gundisch, Urkundenbuch, voi. V, Bucureşti 1 975, n r. 2391 , p. 64.
22 ldem, nr. 2616, pp. 226-227.
23 ldem, n r. 2620, p. 229.
24 ldem, n r. 2676, pp. 273-27·4.
25 ldem, n r. 2707, p. 300.
26 ldem, nr. 271 1 -2713, pp. 302-303.
27 ldem, nr. 2826, p. 382.
60�-----

potriva castela n i lor d i n Bra n28. Tot in acelaşi a n, Iancu de Hunedoara emite
şi o poruncă de protejare a fratemităţi i Corpus Christi in părţi le ei d i n po­
sesiunile Zărneşti şi Toha n29.
N icola us Thoscha şi Simon Sartor sint apăraţi in d repturile lor asupra
u nei trei m i d i n Zărneşti şi Toh a n pri ntr-o poruncă a comitel ui secui lor
Johan nes Orszăg de G ut din a n u l 1 45430, I n acelaşi an, fraternitatea Corpus
Ch risti obţine o confirmare a testamentului lui Petrus, fiul lui Anthonius
Sander, d i n 1 44731.
Matei Corvi nul confirmă d reptul de stăp.i nire in posesiunile Zărneşti
şi Toha n pentru fraternitatea Corpus Christi la 1 462, fixind o dare a n u a l ă
de 2 0 flori ni a u r pentru castela n i i de Bra n , faţă de 30 florini, sta bilită a n ­
terior de I a n c u de H u nedoara32.
Di ntr-u n document d i n 1 466 aflăm că Simon Sa rtor de Prejmer a vin ­
dut părţile s a l e d i n posesi unile Ză rneşti şi Tohan oraşului Bra şov pentru
59 flori ni aur33.
In a nu l 1 466, Matei Corvi nul a conferit posesi unile Zărneşti şi Taha n
cu titlu d e donaţie nouă fratern ităţii Corpus Christi34, i nterzicind voievod u ­
l u i Transilva n iei Ioan Gereb d e Vingart impiedicarea acestui drept35. După
ce voievod ul a restituit cele două posesiuni in 1 46736, Capitl ul d i n Alba
I u l ia a pa rticipat la instă pinirea fratern ităţii care a obţinut după aceea şi
confirmarea l u i Matei Corvinul i n 1 46837.
I n 1 485, Matei Corvinul a stabilit ca i m pozitele d i n posesi unile ora ­
şelor săseşti şi ale biserici lor d i n ele, pri ntre ca re şi posesi unile bisericii
din Braşov, să n u mai fie strînse de către colectori regali ca in com itate3B.
In 1 496, Vladislav al 1 1 -lea porunceşte ca posesi u n i le Toha n , Ză r­
neşti, Satu Nou, Şercaia şi Pără u , anexate deja de Matei Corvinul oraşu­
l u i Braşov, pentru a plăti i m pozitele îm preună cu Braşovu l, să n u plătea scă
nici pe vi itor impozitele cu com itatefe39,
La 1 500, Vladislav a l 1 1 - lea scuteşte posesi u n i le b i serici i paro h i a l e
d i n Braşov - Zărneşti ş i Toh a n - de plata i m pozitelor şi efectuarea ser­
vici ului m i lita r in cadrul comitatelor40• Tot ca posesiuni ale biserici i paro­
hiale d i n Braşov a par l oca l ităţile Zărneşti şi Taha n in a n u l 1 506, fi i nd scu­
tite de plata impozitul u i nobiliar41. Scuti rea de i m pozitul nobi liar a fost con -
28 ldem, n r. 2857, p. 404.
29 ldem, n r. 2866, p. 41 1 .
30 ldem, n r. 2898, p. 434.

3 1 ldem, n r. 2908, pp. 444-445.

32 Gustav Gundisch, Urkundenbuch, voi. VI, Bucureşti, 1 98 1 , nr. 33:}3, pp 1 34-1 35.
33 ldem, n r. 3448, p. 230 .
34 ldem, n r. 3495, pp. 262-263.
35 ldem, nr. 3500, pp. 264-265.

36 ldem, n r. 3535, pp. 286-287,

37 ldem, nr. 3594, pp. 326-327.

38 Arh St. Braşov, fondul Primăria Braşov, colecţia Privi legii, n r. 227.

3' ldem, Palladi u m Coronense, pp. 355-356.

40 Die Rechtslage des ehemaligen Torzburger Dominiums, Braşov 1 882, Anhang,

n r. V, p. 7-8.
4 1 Arh. St. Braşov, fondul Pri măria Braşov, colecţia Stenner, seria latină - maghiară
- germană, voi. 1 , n r. 44.
 61

firmată pentru posesiunile Zărneşti ş i Toha n ale bisericii paroh iale d i n

Braşov ş i d e către Ştefa n Bâthori, voievodu l Tra n si lva niei, i n a n u l 1 53342.
Poses i u n i l e Ză rneşti şi Tohan, cu toate că aparţineau de biserica pa­
mhială din Braşov, erau a d m i n istrate totuşi de către magistratul d i n
Braşov, î ncă d i n secolu l al XV-Iea43.
V i l l icul oraşului Braşov incasa censul di n Zărneşti şi Tohan44. Vechea
l egătură cu domen iul Bran este demonstrată prin plata deci mei către cas­
tela n i i d i n Br·a n4S. Pentru u n teren a l cetăţii Bra n , dat in folosi nţă locuitori ­
lor d i n Zărneşti şi Tohan, s-au plătit de asemenea anual 20 de flori ni
ca stela ni lor de Bra n46.
Di ntr-o insem nare d i n a n u l 1 547 reiese că epitropii bisericii paro­
hiale din Braşov administrau şi ei venituri d i n Zărneşti şi Tohan, ca re atunci
au fost tra nsferate ,.procuratorilor" sau ,.dispensatorillor" oraşului Bra şov,
funcţionari publici care se îngrijeau i ndeosebi de acllivitatea de con ­
strucţie47.
D i n partea oraşului Braşov, cele două loca lităţi erau administrate de
doi ,.juzi"48, ,.oficiali"49, ,.greavi"SO.
Cu privire la obligaţiile locuitori lor d i n Zărneşti şi Toh a n ca şi la or­
g a nizarea i nternă a lor posedăm date m a i a m ă n u nţite in socotelile ,.grea ­
vilor" acestor local ităţi d i n a n i i 1 569- 1 588.
Astfel, ven iturile d i n aceste două sate constau d i n :
- dijma mare;
- dijma d upă a l b i n e ;
-- dijma d i n m iei ;
- taxe pentru moa ră, piuă şi j oagă r ;
- taxa de g hi ndă ;
- taxa pentru fineaţă51 ;
censul Sf. G heorghe şi Sf. M a rtin52 ;
sold u l53 ;
o da re către pri m preotul biserki i pa rohiale d i n Braşov54.

�2 Arh. St. Braşov, fondul Primăria Braşov, colecţia Privilegii, n r. 4 1 5.

43 ldem, n r. 690 (1 477).
44 Ouellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, voi. l, Braşov 1 &86, pp. 322 (1 52 1 ) ,
409, 4 1 9 şi 464 ( 1 522) ; voi. 1 1 , Braşov 1 889, p. 504 ( 1 537) ; voi. III, Braşov 1 896, p. 227
( 1 543).
45 ldem, voi. 1, p. 538 ( 1 523), ·583 ( 1 524), 627 (1 525).

46 ldem, voi. 1 1 , p. 473 ( 1 527-1 537) ; voi. III, p. 33 (1 538-1547), 468 ( 1 543-- 1 555).
4 7 ldem, voi. III, p. 41 1 .

4 8 ldem, voi. 1, p . 1 42 (1 510) ; voi. 11, p . 38 1 ( 1 534) : voi. III, p . 3 3 (1•538).

49 ldem, voi. III, p. 33 (1 544).

so ldem, voi. I I I, p. 250 ( 1 544).

51 Arh. St. Braşov, fondul Pri mă�ia BraJOV, Colecţia Socoteli alodiale B raşov, IX/ 1 ,
p . 31 (1 570).
52 ldem, p. 4 ( 1 568).
�3 ldem, p. 27 ( 1 569), p. 80 (1 572).
54 ldem, p. 20 ( 1 568), p. 49 (1 570).
62

Fi$Care di n cele două sate era împărţit Îl'l cite p.atru "sferturi". Scutiţi
de impo.lit erau ..viWcui"SS, pirgari'i, un sluj baş, păstor�:�! şi pescari i56. Greavii
supravegheau a legerea villicului şi a pirgarilor, j udeca u litigiile şi incasau
impozitele şi dijmele57.
Denumirea de .. vill ic" pentru conducătorul satului este de fapt numai
o tra nspunere i n l i m ba latină - sau .. Honn" i n l•i m ba germană - a u ne�
vechi i nstituţii r{)mâ neşti, care o existat in satele Zărneşti şi Toho n : sindia,
atestată documentar di n secolul a l XVI - Ieo pînă in secolul a l XVI I I - lea.
Sindele era conducător-ul obştii satului şi, împreună cu sfatul bătrîni lor.
i ndepli nea funcţia de primă instanţă de j udecată şi de stringere a contri­
buţiei pentru nevoi le locale, . . a runcul"s&. I n 1 560, conducerea sotului Toh a n
era, formată d intr-un .. sindicus" şi patru "cetăţeni j uraţi"59,
D i n, istoricul celor două localităţi pînă la sfîrşitul secol ului a l XVI -lea
moi menţionăm că ele a u purtat procese de hotar cu satele învecinate.
Astfel, satul Ză rneşti a purt'<lt· mai m ulte procese de hotar cu satul Vu lca l'l
in legătură cu stă pîn irea m u ntelu i Ciuma ( 1 630 m). Acest m u nte fusese con ­
ferit locwHo11ilor. din Vukan i n anul 1 427 de către regele Sigism und60.
După o nouă confirmare a stă pînirii satului Vu lca n asupra mun tel u�
Ciuma, de către regele ludovic a l 1 1 -lea i n a n u l 1 5 1 961, i n a nul 1 520 o
allut loc o h otărnicire pentru delimita rea teritori ilor celor două loca lităţi62 .
Alte procese de hotar a u avut loc i ntre Zărneşti şi Şinca, pri m u l men ­
ţionat fiind d i n a n u l 1 53763. Satul Tohon a purtat u n proces de hota r i m ­
potr.iYCJ satului Vulca n . Procesu l a inceput in a n ul 1 501 , o fost rejudecat i n
1 54 1 şi reluat şi decis in a n u l 1 560 de către magistratul oraşului Braşov64•
Cu aceste i nformaţi i, om prezentat documentaţia istorică principa l ă
păstrată, privind cele două local ităţi, a2.1i componente a l e oraşului Zărneşti,
pînă la sfîrşitul secolului a l XVI -lea . In cadrul si stemului feudal dom inant
i n Tra nsilva nia medieva lă, Toh o n şi Zărneşti a u fost loca l ităţi dependente­
i niţial de n obili, a poi de cetatea regolă o Bro n ului, devenind d u pă aceea
posesi u n i ale bisericii porohiole d i n B ra şov, care - indeosebi după înfăp­
tu irea Reformei - a u i ntrat i n subordi nea oroşului Bra şov, devenit el în­
suşi stă pîn feuda l . Documentele din oceostă perioadă se referă moi mult
la situaţia jurid ică o locolităţilor. De a semenea cuprind aici şi urmele­
unei străvech i orgo niz.ări româneşti - sindio, oare s-a păstrat in acest&
două loca lităţi pînă tirziu, in. secolul al XVII I -lea. Evol uţia celor două loca l i ­
tăţi i n secolele XVII şi XVI I I v a f i urmărită i n continuare.
55 Quellen, voi. I I I , p. 411 7 (1 552).
56 Ar h . St. Braşov, fondul Primăria Braşov, colecţia Socoteli alodiale Braşov, I X/ 1 .
p . 32-46 (1 570).
57 ldem, pp. 47-49 (1 570).
58 Vol er i a Căliman, Sindia in Ţara Birsei, in "Cumidava", III, 1 969, pp. 1 51-1 57.
59 Arh. St. Braşov, Colecţia Biserica Neagră Braşov, IV. E. 1 8, Gernot Nussbăcher.
Sindefe n e cuno scu t, in "Drum nou", an. X�f1 nr. 9350, 4 februarie 1 975.
60 Gustav Gundisch, Urkundenbuch zur Geschichle der Deutschen in Siebenbiirgen,
voi. IV, Sibiu 1 937, nr. 1 99 1 , pp. 269-270 ; cf. şi Heinrich Wochner, Kron stădter Heim at­
und Wande�buch, BraŞ;Ov 1 .9.34 , pp. 1 .5:h-157.
6 1 A rh . St. Braşov, Colecţia Biserica Neagră Braşov, IV.E.9.

62 O uellen, voi. 1, p. 282.

63 Ouellen, voi. 11, p. 530.

64 A rh . St. Braşov, Colecţia Biserica Neagră Braşpv, Jv=E.18. In anul 1647, m a g i stra t ur

din Braşov o eliberat locuitorilor din Vulcan o traducere autentică a sentinţei din 1 560-
 H I STO R I S C H E DATE N AUS D ER VERGANG E N H E I T D ER
ORTSCHAFTEN ZAR N EŞTI U N D TO HAN ( 1 3. - 1 6. JAH R H U N D ERT)

Zusammenfassung

Die Arbeit fasst die h i storischen Daten z u r Geschichte der Ortschaf­

ten Zărneşti und Tohan vom 1 3. bis zum 1 6. Jahrhundert a us gedruckten
und unveroffentl ichten Ouellen zusa m men. Beide im B urzenlande gelegenen
Orte s i nd a lte r u m ă nische Ansiedl ungen mit einer eigenen Verwaltung, d i e
s ich d u rch Johrhu nderte h i nd urch erhalten hot. D i e Ortschaften Zărneştl
und Toha n gela ngten zuerst in den Besitz von Ad l igen, gehorten da nach
zur B u rg B ra n - Torzburg und wurden spăter Besitzungen der Pfarrkirche
von Braşov - Kronstadt. Sch l iessl ich wurden beide der Stadt Kronstadt
u nterstellt. In der Arbeit wird die Entwickl ung der rechtlichen Lage der
beiden Ortschaften verfolgt, ebenso i h re i n n ere Verwaltung sowie d ie H at­
tertprozesse m it den Nachba rorten.
 PRODUCŢI� ŞI NEGOŢUL CU .FERON ERIE, ARM E DE FOC,
CLOPOTE $1 MOJARE ALE BRAŞOVULUI
IN SECOLELE XV-XVIII
MINERVA NISTOR

Producţia şi negoţul cu feronerie

Secolele XV-XVIII

O serie de documente d i n Arhivele Statu lui B raşov şi din a lte a rhive

şi colecţi·i din ţa ră confi.rmă producerea d e .ti mpuriu a multo r produse meş­
teşugăreşti in acest im portant centru. Printre acestea un l oc importa nt le-au
deţinut p rodurse'le fiera rilo r orga nizaţi, co şi cei din arlte oraşe m a ri a le
Tra nsilva niei, încă d i n secolul a l XV-lea, după sistem ul m edieva l a l bres­
,Jelor.
In 1 5 1 8, fierarii d i n Braşov işi reinnoiesc statutele, •iar la 27 mai 1 526,
·aceeaşi breaslă p�imeşte privirlegi Uil din pa rtea regelu i Ludovic, reconfirmat
la 22 august 1 628 de impă.ratu l Leoporld, odo·tă cu cel acordat şi de
George R6koczi. O dată cu admiterea �ierarilor de la sate in breslele de
la ora·şe şi a legerea de ca.Jfe şi ucenici, Unive�sitoteo săsea scă întă reşte,
la 3 decembrie 1 578, unele a rticole ale b reslelor de fierari d i n Sibiu, Si­
g h i şoa ra, M edia ş, Bist�iţa, B iertan şi B raşov.
Puterea economică a fiero,ri lor braşoveni, este i.l ustrată de dorea in
g rijă a unuia d i n bastioa nele puternice ale cetăţii Braşovul ui, care ii va
purta nu melle, cons.truit in anu l 1521 (azi sedi ul A�hivelor Stoturlui, str.
Gh. Ba·riţiu nr. 34)1.
Cu ·oit .p roducţia a .crescut şi concurenţa s-a dezvo·ltat, lupta bres­
laşi,Jor impotriV'a nebreslaşilor şi negustorilor străini, a deven it tot ma i
puternică. Ma i arles că aceştia din u rmă puteau să-şi vîndă prod usele mai
ieftin, neavind obligaţi i fisca le. Breslaşii căutau să-şi reinnoiască mereu
statut�le şi privi.legiile co re-.i apă·ra u. Astfel, rep�ezentanţii bresrlelor de
fierari din Bistriţa, şi din toate oraşele de pe terito�iurl celor 7+2 scaune
săseşti, cei din Bra·şov şi d i n Ţa ra Birsei, au cerut principelu i Tra nsirJ,va niei,
Sig'is m und B6thori, să le reinnoiască privilegiile de mai inai nte, pentru a
se pune copăt vinderii din po·rtea negustori1lo r străi•ni şi băştinaşi, in tir­
gu.rile .şi iarm:aroacele lor, a coaselor, securi lor, topoarelor, seceri lor, harle­
ba·roelor şi a a ltor obiecte de fieră·rie. Tot·u şi, unele meşteşugu ri consi-

1 Arhiva Bisericii Negre IV, H.d, I V E 74 ; Arhivele Statului Sibiu Z.U.T. 1 08 ; Ştefan

Pascu, Me�te�ugurile din Transilvania pină in secolul al XVI-/ea, Bucureşti 1 954, p. 1 65,
� 69 ; Friederich Phi!J.ppi, Aus Kronstadts Vergangenheit und Gegenwort, Braşov, 1 874,
p. 20; Hans Goos, Das Burzenlond, voi. III, p. 98.

5 - Cumidovo
derate trad iţionaile ş i de casă, <:a cele pra<:tfcate de m eşteşuga rii .romam
din Ţa ra Birsei, a u trebuit să fie re-c unoscute chia·r de breSile, ca de exem­
plu : meşteşugul! confecţion ă ri i de straie şi ţol u ri, vops·itul J'itn i i etc.
Suh numele generat! de fierari (faber) era u cuprilll'se o serie de meşte­
şuguri speciallizate co re a par <:·a branşe separate, de exempl u Jă-cătuşii, cu­
ţitarii, secu ra rii, potcovarii, pi.ntenari i, săbierii etc. Acestea s-a·u desprins
de me·şteşugu l ma re ari fiera,ri,Jo r şi s-au orga niZ'at separat, cu statute şi
privileg i i .
la cererea reprezenta nţil or de cuţita ri, fiera ri, săbieri, tecari şi to­
cilari de arme, magistratul oraşului B raşov a a probat la 15 ianuarie 1 673,
ca meşterii acestor breSIIe să a i bă dreptul e�dusiv de p reempţiune ti m p
d e trei zile pentru cum p ă ra rea de pietre d e toci le pentru ascuţit, aduse
in tirg, 1a B ra·şov2•
la 23 ia nua rie 1 747, breasla cuţitarilor d i n Bra şov a cerut magistra ­
t u l u i o raşului să-i sprij ine impotriva tuturo r celor ca re le fa·c concurenţă
a m i ntind despre statutul .Jo.r d i n 10 decembrie ca re- i apă ră impotriva meş­
teşuga ri lor nebreslaşi şi a ţigan ilor ca re lucrau o biecte de fieră·rie şi le
vindea u in Ţa ra Românea,scă făoind u - le concu,renţăl.
Fiera rii, inţelegindu-se meşteşugul mare a.J fiera ritlor, cu bra n şele î n ­
rudite, lucra u in genera1l toate produsele specifi ce : potcoave, cioca ne,
cleşte, foa rfed, nkova1le, fiare de plug, coase, lopeţi, sape, cercuri d e
fier pentru ferecatul carelor, butooielor, cuţite, ace, cuie, tacimuri.
sir:me, seceri, lanţu ri, piepten i de fier, Jacăte, b roa şte, zăvoa re, chei, pin ­
teni , scă riţe, scă �i d e şa, p•latoşe, zale şi chia r a rme, lănd, cuţite m i l ita re,
suliţe, săbii şi unele piese de tun4.
Varietatea produselor confecţionate de fierari este i l ustrată şi de re­
prezentări le de pe majoritatea emblemelor breslelor de fiera ri, lăcătuşi, tîm ­
pla ri, mă-celari, croitori etc. D e exemplu, p e sigirl i u l breslei fiera,rHor d i n
B ra şov ( 1 643), a pa·r două coase5, ia r pe o pia�tră fu nera ră (1 757) aflată
in la pidaru l M uzeul u i de J,storie d i n B raşov, două lopeţi. De asemenea, in
cimpul ma rgi na,l al u nei farfurii de cositor (1 772) d�i n pat ri moniul Muzeu l u i
de I storie, a par două coase incrucişate cu virful i n j o s şi o l opată, iar pe
revers stema Braşovul u i şi n u mele meşteşuga r u l u i lohann Kokesch. Pe o
a lta, d i n a n u l 1 8 1 5, sint două coase şi o potcoavă6• Pe lada breslei fiera­
rilor {sec. XVI I I ), tot de la Muzeu, sint reprezentate două coase, o lopată şi
o potcoovă7.

2 Arhivele Statului Sibiu, Z.U.I. nr. 43, 44; Arhivele Statului Braşov, Primăria ora ­

şului Braşov, Colecţia de .,Privilegii", voi. 11, p. 3 1 6, 31 7, nr. 8 1 3, 81 6 ; F.N. Seraphim,

Verzeichnis der Kronsti:idter Zunlt Urkunden, Braşov, 1 886, p. 28, nr. 4-5 ; Elisabeta Marin,
Colecţia d e acte ale Magistratului privind breslele, Cumidava XII, Braşov, 1 979-1 98:>,
p. 1 8 1 ; St. Pascu, op. cit., 1 70.
3 Arhivele Statului Braşov, Colecţia ., Privileg i i ", p. 320, n r. 827 ; F.W. Seraph,i m,
op. cit.
4 St. Pascu, op. cit., p. 1 65.
5 Albert Eichorn, Siebenbiirgische Zunftsiegel, in Forschungen zur Volks und Landes
Kunde, nr. 2, 1 969, fig. 1 4.
6 lnv. nr. 68 (0 = 23,2) ; inv. nr. 47 (0 = 23,5).
1 lnv. nr. 1 202 : Minerva Nistor, Lăzile de breaslă din Colecţia Muzeului Judeţean

Bra�ov, Cumldava IV, Bro �ov 1 970, p. 1 1 5, fig. 2 1 .

 67

Embl-ema onorobilei frăţii a f.iero·rilor dtn Braşov (cum e scr.is pe

ea) d i n 1844, o intilnim picto.tă pe pereţi i lotero:li d i n interioru.l bisericii
Sf. Marti n din Braşov, a lătur·i de a lte embleme ale .,onorabilelor• frăţii de
zidari, ratari şi d ulgheri. I n centrul emblemei este reprezentată o cunună
de flori şi d oi l·ei herorldid ce ţin insemnele bres·lei : u n cleşte de fiera r,
u n ciocan, stema Braşovului, ia r a lătu.ri - o potcoavă.
Tot in o·ceostă hiseri·că, pe un panou central (sub orgă) sint pictaţi
14 sfinţi breslaşi, fiecare repreze11otind o breslă, ţinînd in mină cite u n
obiect specific breslei : unul ţ i n e un vi nelu, a ltul u n cuţit, ferăstrău, hale­
ba rdă, su·l iţă etc.
Şi in Biserica Nea g ră din Braşov, pe emblemele de pe spatele s•tro ­
nelor de la pa rter şi de pe ga lerii, precum şi pe unele pietre fu nera re di n
la pidari u l Biserici i, sint reprezentate produse a l e fierarilor ş i lăcătuşi lor. Pe
emb'ema de pe st rana bresrlei lăcătuşilor (1 826) (de pe galerii) d i n această
bi:;erică sint pictate chei, l·acăte şi o puşcă.
Pe lada aceleiaşi bresle d i n a n u l 1 822, aflată la M uzeu, a par pe
emblemă, a lătu·ri de chei şi două pistoa le8, ia r pe două fa rfu ri i de co­
s itor d i n 1 808 şi 1 833 d i n colecţia muzeului, a pa r un zăvor şi două chei9•
Pe un stea g al breslei lăcătuşi.lor ( 1 836) de la M uzeu s·i nt reprezen­
tate alătu ri de ·la·căte, che i , u n pistol şi u n pinten 10•
Prod usele fierari lor a par pe majoritatea emblemelor breslelor (pic­
ta te, incizate, scu lptate etc.), pe diferite obiecte aflate in M uzeu l J udeţea n
sa u in a lte colecţi.i, pe pereţii şi s4:ra n ele breslelor din Biserica N eagră ş i
Sf. Ma rtin, pe pietre funerare şi a ncodra m ente aflate in lo pidari u l m u ­
zeul u i şi a l Bisercii Negre, precum şi p e alte obiecte.
Pe o piatră funerară d i n lapidari u l Bisericii Negre, pe lîngă
i n scripţia care cupri nde date legate de croitorul Georg Sch nell ş i
soţia s a , A n a , apare şi o foa rfecă 11. Aceeaşi em blemă o g a s 1 m şi pe
o a ltă piatră de a ici, datată 1 677- 1 697. Tot o foarfecă a pare pe o piatră
aflată in la pidari u l M uzeului J udeţea n Braşov. Aceeaşi unea ltă, încadrată
de o cunună de frunze, apare şi pe steagul ţeh ului croitori lor rom â ni ( 1 85 1 ),
oflat la muzeu 12, ia r tradiţionale foarfecă lată, cu virful retezat, a pa re pe
o piatră fu nerară d i n lapidari u l m uzeului şi pe stra na breslei tunzători lor
de postav ( 1 54 1 ) d i n B iserica Neagră. Alături sint şi trei suveici . Emblema
este ţinută de doi le i stind in picioa:re ; cu picioTu l din faţă ţi n emblema, i a r
c u celă•lah, o sabie.
Prod use ale fierari lor sint reprezentate şi pe strona bresilei stru nga ­
rilor (1 823) d i n Biserica Neagră, u nde a par u n compas şi două burghi uri,
ca de a ltfel şi pe steagul breslei d i n 1 874 de la m uzeu13. Com pase, fe­
răstraie, apar şi pe emblema de pe stra na breslei butnarilor d i n Biserica
Neagră.
Da·r stema cea moi des întîln ită este cea a măcela ri lor, u nde ca pul
de bovin a pa re uneori inconjurat de bo rde şi cutite. Una d i n ce·le ma i

8 l nv. n r. 1 822; Mi nerva Nistor, op. cit., pp. 1 1 8-- 1 1 9, fig. 28.
9 lnv. nr. 49 (0 = 22,5) ; inv. nr. 48 (0 = 23,3).
10 lnv. n r. 2 1 32 (muzeu) ; inv, nr. 346 (L = 1 ,55 m, 1 = 1 ,1 5 m),
11
lnv. nr. 1 10,
12 lnv. nr. 21 27.
1 3 lnv. n r. 21 30.

5'
68

vechi reprezentări cunoscute a acestei breSIIe, este cea de pe latura cen­

tro,fă o u·n ei fintini (sau rezervor de o:pă) aflată in Ba·stionu:l Ţesătoril or.
Intr- u n decor de ghirlande şi flori in stM Renaştere, a pa·re u n cap de bov·i n
şi a n u l 1 668 (dova•d ă că a fost executată la coma nda breslei măcef·o ri l or).
Capu l de bovin, i l găsi m şi pe o piatră funerară d i n la:pidariul Bi­
sericii Neg re, Εncadrat de obişnuite i•nscri pţie cu data naşteri i şi morţii
soţiei, fiului şi tată l u i l ui Georg i uss Bisst - măcelar (1 688). Aceea şi
i magine o intilnim şi pe un cuier d i n 1 7 1 0 aflat la muzeu şi pe u n steag
d i n 1 730. In plus, pe steagul societăţii măcelari lor rom â n i d i n Şchei (1 858)
sint reprezentate şi două barde şi două cuţite 1 4•
O fru moasă emblemă este reprezentată pe stema breslei tîmplarilor
din Biserica Neagră. U neltele specifice breslei : com pase, cleşte, topoare,
ri ndea, s·int încadrate de sfinţii breslaşi ţinînd in mină cite o unea ltă. Bar­
tolomeu ţine un cuţit, Simon un ferăstrău, iar Mathias o b a rdă.
Aceleaşi unel te - rig'l e, rindea, vind u ri, compase - apa r pe două
piese de cositor executate de meşterul M ichael Meldt, şi aflate in m uzeu.
Este vorba de o fa rfurie din 1 76515 şi o ca nă tronconică d i n 1 77916. Pe revers
--- stema Bra şov u l u i .
P e două pietre funerare d i n la pida ri u l Biserid i Neg re, d i n a n i i 1 670
şi 1 720, a lături de iniţia lele K.S. ale f u i Ka·spa r Schla ndt, a pa r ca si mbol
al breslei postăva rilfo·r, piepteni şi suveici 17•
Astfe1l de i nsemne găsim şi pe emblema de pe stra n a breslei ţesă­
tori'!or din 1 7 1 7, d in Biserica Neagră , pe o p·iatră funera·ră d i n 1 730, tot
d i n acea stă biserică, şi pe o farfurie de cositor ( 1 766) de la muzeu 18.
Virtelniţa - emblema breslei funari l or -- este pictată pe o spetează
de scaun d i n 1 705 şi g ravată pe o fa·rfu rie de cosÎ'tor d i n 1 7 1 4 din colecţia
muzeului. Pe reversul piesei a:pa.re stema B raşovu l u i 11•
Insem nele breslei ratari lor simbol izate de o roa tă ţi n ută de doi lei
stind in pi·cioare, sint pe ta:(pa unu i sfeşnic de bronz, aflat la B iserica
Neagră, turnat de meşteru l Georg Paul in 1 79320 şi pe embdema .,onorabi­
lei frăţii a rotarilor" ( 1 837), pictată pe pereţii latera l i din i nterioru l bi se­
ricii Sf. Martin d i n Braşov. Pe acelaşi perete d i n biserica Sf. Marti n, este
pictată ş i emblema breslei du:lgheri lor d i n 1 832, com pusă d i n compos, to­
por, riglă, ferăstră u, încadrate intr-o cunună de flori şi fru nze ţi nută de
doi lei.
Pe emblema frăţiei privHegiate o zid a ri lor din 1 84 1 , d in aceeaşi bi­
serică, apa re o m i strie, echer, lopată, cioca n de zida r şi compas. I n
sch i mb, p e o piatră funerară a�lată l a muzeu (1 658), n u apare decit u n
g ru:paj d e ţig·le solzi ţin u t de d o i l e i stind in picioa re.

14 Cuier.
15 lnv. nr. 50 farfuria (0 = 23), cana i n v. nr. 1 99.
16 • lnv. nr. 21 30.
17 l nv. nr. 1 1 1 .
18 lnv. n r. 1 78 (0 = 23).
19 lnv. nr. 85 (0 = 21 ).
!O lnv. nr. 61 64.
 Emblemele, a proape ale tuturor breslelor şi branşelor meşteşugă reşti
(peste 40), sint reprezentate com plet, pe sigiliile şi lăzile de bresl·ă, pă s trate
i n majoritate, in patrimoniul M uzeului J udeţea n21.
Reprezentări le, aproape i dentice, de pe embleme ce a.pa r pa s i g i l i i ,
steag u·ri , pietre fu•nerare, stranele d i n bi se r ici , ·lăzi de breaslă şi p e u n ele
obiecte, d en otă exi stenţa unei trad iţii iconogrofice putern ice la Bra şov. Ele
ne aj ută la cunoaşterea mij.loa·celor de m u ncă ş i a breslelor re:;pective.
An·a lil'ind com pa rativ u neltele ce a pa r pe em blemele d iferite·lor obiecte
a m i ntite, apa rţi nînd aceleiaşi bresle in epoci diferite, se rema rcă o foarte
m kă d iferenţă, deoarece în seco l ele XV-XVI I I producţia de breaslă nu a
inregistrat schim bă-ri radica le. De pildă coa sele de pe em blema breslei
fiera rilor de pe cele două farfu ri i de co si to r din 1 772 şi 1 8 1 5 s:n t identice.
La fel chei.l e şi broaştele de pe fa .rfu ri i le d in 1 808 şi 1833. De rem a rcat
este bptul că foa rte frecvent apar pe embleme, i n genios g rupa te, produse
a lături d e u nel te .
M u lte din produsele fiem rilor şi lăcă-tuşilor - chei, broaşte , bala­
m.a·le, ciocane pentru bătut in po·a rtă, f i rme de bres lă şi co mercia!e a le
vestite1lor h a nuri braşovene etc. - d i n perioada de care ne ocu pă m , se
pă strează pînă a stă zi la d iferite construcţ ii laice şi de cult (indeo�ebi b i ­
serici) s a u in patrimon i u l muzee.lor d i n j u deţ - Braşov, Făgăra ş, Bra ,
ş i in olite co•lecţii22.
In patri m on i u l Muzeu l u i J u deţea n B ra şov se află o i nteresa ntă şi
bog.a tă colecţie de feroneri e : ba.Jama le pentru poa rtă, din fier fo rjat, fru ­
mos ornamentate23, cla nţe24, cioca ne pentru bătut in poa rtă, u nele i n for­
mă de şarpe (c u m se găsesc şi azi la unelle porţi d i n Şchei)25, b roa şte
pentru poartă sau pentru lăzi de b rea s lă26, lacăte27, chei26, stea g u ri de
vint pentru case29, feli nare de stradă30, ca ndelabre, poinso·a ne, sigi1l i i31 şi
o fru moa să masă din fier fo rjat , cu tăblie de ca hle şi orna mente in
coba lt etc.32.
Tot a id se păstrează şi emblema breslei l ăcăt u ş i l or, d in fier, cu u n
fru mos ornament t ra·foro t ş i reprezi ntă o cheie mare, datată 1 846. C h eia
era înch isă intr-o cutie de lemn şi sticlă cu u.n s u p o rt din fier fru mos orna­
meiltat, p roba b i l pentru a f i ati.rnată la sed i u l breslei sau 'la atel ierul unui

2 1 Albert Eichom, op. cit., pp. 72-81 ; Rodu Ştefănescu, Sigilii din Colecţia M u ­
zeului judeţean Braşov, Cumidava X/11 , Braşov 1 979-1 980, p p . 457-477 ; Minerva
N i stor, op. cit., pp. 1 03-1 6 1 .
22 Titus Haşdeu, Branul, poartă in Carpaţi, Bucureşti, 1 979, p. 97 ; Minerva Ni stor.
Honuri le, Monografia Ţării Birsei, voi. 11, p. 144.
23 lnv. nr. 2 1 6, 269, 34{), 556.
24 1 nv. n r. 241 , 263, 268, 372.
25 l nv. n r. 367-371 .
26 l nv. nr. 265, 432-443, 556--560, 894-895, 866.
27 l nv. n r. 444-450, 569-570, 893-890.
!8 lnv. n r. 456-554, 571 -573, 886.
29 l nv. n r. 287-290, 583, 622.
30 l nv. n r. 21 72-21 73, 574-5, 582.

3 1 l nv. nr. 21 1 5-2147.

32 lnv. n r. 582.
70

meşter lăcătuş 1 . 1. (iniţia le ce a pa r pe cheie)33. M uzeu>! ma i deţine doi

cteşti din fier forjat (sec. al XVI-Ieo) de mari d i mensi u n i , intrebulnţaţi la
m a ri l e construcţi i pentru ridicarea blocu·r�lor de piatră34•
Tot opere a l e meşteri lor fiera.ri sint şi tiparele pentru prepa·ra reo ostiei
(anoforei pentru biserici), secolele XVI-XV I I I , uMie păstrate in patri mo­
niul m uzeu l u i şi in di·ferite biserici eva nghel ice din j ud eţ.
Ti parele sint confecţi onate din fier forjat, in formă de cleşte, o'VI ind
in pa rtea superioa ră a celor două tije, cite un d i sc o rn o me ntat spre in ­
teri or pri n i nc i za re sa u turna re cu m otive geometri ce, �lora'le, a'ntropomorfe,
fitomorfe, scene biblice, co re pri n incă lz i reo fi eru l u i , apoi prin preSJO re se
i mprima u pe ost i i . De exempl u, pe u n tipar a �lat la m u zeu, este i nci m t
p e u n u l d i n d iscuri m u lt stil izat, u n simbol, arborele b i n e l u i şi a l rău l u i , a l
cunoa şterii vieţi i , reprezent ă ri a l e legendei biblice despre Ada m şi Eva .
I n cimpul centra1l a l discUII·u i apa r Adam ş i Eva, Hngă pomul fă9 ă ­
d u i nţei, intr- u n peisaj cu vegetaţie sti l izată. Eva, la inde m n u� şa rpeh ri, in ­
c ea rcă să ofere u n m ă r l u i Ada m . Adam refuză printr- u n gest de dispe­
m re, temă frecventă in i co n og rafia epocii indeosebi a Ren aşterii germa ne.
Pe celălalt d isc oi acel uiaşi cleşte, apar a n u l 1 553 şi i n iţialele H . H .35.
Pe un a lt cleşte, pe u n u l d i n ti pare, de fonmă d reptu n g h i u l'ară, se
află in cimpu'l centrali o rozetă mare şi trei mici, înca drate de două cercu ri
d uble, in formă de cadran, in miJlocu l că.rui·a sint incizate cifrele de l a
1- 12. Deasupra cadran u l u i este a n u l 1 567, im sub cad ra n sint i n iţia ­
lele M. M.36.
In cim pu l centra l al atitor tipare aflate tot la m uzeu37, sint foci z·ate
d o u ă vase identice, in formă de poti.r (unele aYind i n.iţi·a lele G. S.), d i n
ca re s e revarsă flori .şi vrej u ri l ungi a rcu ite. Pe u n Ul! din discuri le acelui·aşi
cleşte a pa re u n m iel c u d rapel, si m bol iând m i el u l sa crificat, apoi inviat.
Pe d iscu ri l e u n u i a'lt tipa r din 1 724, tot din col ecţia muzeului, este i ncizat
un orna ment a rh itectonic m u lt sti l i za t, proba bil reprezintă u na d i n porţi l e
cetăţii Bra şovu l u i38.
Pe u nu l d i n t i pa rele aflate .la m uzeu (pe d iscu ri) a.po r motive flora.le
- cri n i - din care ţîşneşte o flacără39, iar motivul central a l a ltui d i sc
il formează vulturul bicefal cu coroa na pe cap. El ţ i n e in gh eare dou ă
săbU40• Tipa rul este nedatat, da·r pri n faptul c ă a pa re stema ha bsburgică,
poate fi incadrat in secol u l al XVI I I -tl ea .
Ş i in biseridle eva nghel ice d i n j udeţ , se găsesc a-stfel d e tipa re
avi-nd formă de cleşte, de mari d �men·s i un i , executate de m eşteri fiera ri
d �n fier forjat.
In btserico evonghencă dion Bărcut , jud. B ra-şov, se pă·streoză un
t ipa.r de osti.e d tn fi-er forjat41, pe ca re sint i ncizate scene c e cu prind ep. -

33 lnv. nr. 1 584.

34 lnv. nr. 576, 1 098 (L 0,72 cm ; 1
= = 5 cm).
Jnv. nr. 632 (L
1 5,5 cm).
35 = 0,84 cm ; 0 1 8,5 cm).
=

34 lnv. nr. 6l3 (l 83,5 cm ; 0

0.77 cm ; 0 15 cm) 'i 1 .528 (l
= =

31 lnv. nr. 1 527 (L

38 lnv. nr. 634 (l
= = = 0,79 cm ; 0 = 16 cm).
63 cm ; 0
39 lnv. nr. 1 526 (l
= =1 3,5 cm).
n,5 cm ; 0
40 lnv. nr. 1 525 (l
= = 1 5,5 cm).
= 0,70 cm ; 0 = 1'5,8 cm).
4 1 lnv. nr. 1 82.
 71

soade d i n viaţa l u i Isus : bici uirea, pu rtînd crucea şi i nscripţia Agnus Oei
qui tollis peccata misere nobis 1520. Ti parul a fost confecţionat îna inte de
reforma bisericii din 1 544, rea'lizotă la p ro punerea l u i Johannes Honterus.
Pe a lte trei ti pare aHate in biserici le eva nghelice din Lovnic42, B u ­
neşti43 ş i Homorod44, intilnim impr. mote două cercu ri dubile, ia r centra l ini ­
ţia1ele l u i <I sus I . N .S. ş i răstig n i rea . Aceste scene se a.flă pe pa rtea exte­
rioa ră o oleşte l u i .
Temele a mi·ntite, le regăsim şi p e tipa rele d i n secolele XVI I ş i XVI I I .
aflate i n a l�te bi·serici evonghelice d i n j udeţ. D e exemplu, din secolu l a l
XVI I -lea, s e află un tipar i n biserica eva nghel ică d i n Dacia cu i nscripţia
. , 1 693"45. Un a ltul in biserica din Cincu l . Pe acesta este gravat, pe un disc,
m iel u l cu drap�lu'l. pe a>ltu l un crucifix şi a n u·l 1 69 1 46.
Pe un ti po.r aflat in biserica eva nghelică din Rodbav - Făg ă raş,
sţnt g ra va te două cercuri d uble, i n iţiallele I. S I L . - P.S. şi cifra 1 75547. Tot
. .

pe o a stfel de piesă d i n seco l u l a l XVI I I -lea, aflată in biserica d i n Homorod,

s�nt i mprimate două cerc uri duble, ia r centra l , răstigni rea şi iniţialele
I . N .S.48. In bi,serica din Bod, pe un tipa·r sînt i nciza,te m eda lioa ne, in i nte­
riorul cărora a par in relief răstignirea şi invierea49•
Tot d i n sec(jlul al XVI I I -lea, se găsesc tipa re in b i se ricil e evanghel ice
d i n Merg�heasa50, Cincşor51 şi Rotbav52.
� mportanţa producţiei fiera ri lor braşoven i, e ra de timpuriu recu nos­
cută peste gran iţele oraşului, avind in vedere că şi Vlad Dracul, viitorul
domn al Tă rii Româneşti ( 1 432- 1 437) face ape.l la braşoveni. Sta b. l it in
T ra nsi lva n ia (Sighişoara), protejat al regelui Sigism und, el primeşte pe
lîngă obl igaţia de a păzi g ra n iţa .,margi nea" d inspre Ţa ra Românească şi
d re pt u l de înfii nţa re a u nei m onetă rii ţn acest oraş. Pentru d eschiderea
acesteia, el cere b raşoveni lor fier şi . . . ce mai este de trebuinţă pentru
.,haragh ie", iar in 1 549 şi Mircea Cioba nul cerea braşoveni lor să-i l ucreze
coase53.
P roducţia fiero rHor b ro,şoveni era însemnată (să dăm d oa r citeva
exemple d i n secol u l ali XVI - l ea), dacă Societatea comercia'l ă, infiinţată la
B raşov in 1 505, îşi putea permite să elCiporte in i nterva l u1l i·anua·rie - oc­
tombrie 1 503 o ca ntitate de 422.050 cuţite in Ţara Româ nească (in valoare
de 5.063 florini) şi 25.327 in Moldova.
SocoteHie B ra şovu l u i, din seco l u l a�l XVI -·I ea conţin n umeroase în­
semnări d eSipre exportu'l de obiecte de fierărie (cuţite, pumna le, săbii, scă-

42 lnv. nr. 51 .
43 lrw. nr. 8.
44 lnv. nr. 2.
4� lnv. nr. 1 20 (l = 1 ,20 cm ; 0
= 0,70 cm).
46 l·ng. nr. 36 (l = 0,77 cm ; 0 = 0.1 5 cm).
4' lnv. nr. 36 (l = 0,77 cm ; 0 = 0, 1 5 cm).
48 hw. n r. 21 (l = 0,8,1 cm ; 0 = O, 13 cm).

49 lnv. nr. 39.

50 lnv. nr. 92 (l = 0,8.4 cm ; 0 = 0,70 cm).

5 1 lnv. nr. 32 (l = 0,73 cm ; 0 = 0. 1 3 cm).

52 lnv. 111'. 54 (l = O.SO cm ; 0 = 0, 1 7 cm).

�3 Luona Popa, Monede braşovene din colecţia Muzeului, B roşo v, 1 982, p. 13; Radu
MGnoJ.escu, Comerţul Ţării Româneşti şi Moldovei cu Braşovul in secolele X/V-XVI, p. 1 46.
72

'riţe şi pi,nteni) in Ţara Rom â nEO s·că. As�fel , in 1 573, u n neg u stor d i n Ţa-ra
Românească �Ră·dillă) cumpără de la Bra·şov 1 8.000 c uţite, i·ar in 1532, Vrl a d
Vintilă pri m ea de la braşoveni d o u ă legături de cuţite b une, in valoare d e
40 flori-ni.
I n acest secol doar 1 /3 d i n mă rfurile exportate d i n Braşov in Ţara
Românească şi Mo·ldova, se d esfăcea u a ici, i a r ci rca 2/3 erau tra nzitate
m a i departe, indeosebi pri n Ţara Românească in l m pe�i u l Otoman54.

Producţia şi negoţul cu arme de foc

in secolele XV-XVIII

Docu m entele menţionează producerea de t i m pu riu şi a a rmelor î n

Bra şov, u nde o dată c u dezvolta rea oraşul u i şi a bunăstă ri i l u i , a u luat
a mploare şi măsuri l e de a pă ra.re. Ca u rmare, de-a l u n g u l citorva secol�
(XI II-XVI I I ) a luat na ştere un sistem com plet de fortificaţi i , ind eosebi Îi1
perioada m a ri lo r i nvazii tătăreşti, t u rceşti şi a a l tor a tacuri, organ izate
cu scop de pradă şi domi naţie. Paralel deci, cu problemele economice,
pol itice, sociale, cultu ra le, un loc i m porta nt in această perioadă I - a u de­
ţinut şi problemele m H ita.ress.
Pe lîngă fa i ma de a fi un m a re centru de confecţiona re a a rmelor,
Braşovul a devenit şi u n i m portant producător a l variatelor ti puri de arme
determ inat de n ecesităţi le interne şi externe. N u se c u n oaşte forma prime­
lor tipuri de arme d i n ţara noastră, documentele vrem ii nu le-au descris.
C u noa ştem , in sch i m b, producţia şi varietatea lor, din n u m ă rul m are d e
m eşteşugo ri organiz·aţi i n bresle, p e bra nşe m eşteşugăreşti specifice ar­
ma m en tu l u i şi indeosebi d u pă comenzile m o ri făcute Bra şovu·lui pentru
fu rn iZ'area de a rm a ment. D u pă cum reiese, i ndeosebi, d in datele reg is ­
trelor v a male braşovene, i n afa ră de nevoile propri·i, Arsenalul ora ş u l u i ,
moara de pu1lbere şi m eşteri i loca,l i prod ucea u arma m ent, mun iţie şi pen ­
tru vinza re in To ra Românea scă şi Moldova, in ora şele Transilva n iei ş i U n ­
g a riei.
N ici u na din bra nşele specifice a rma m entului, n-ou ră ma s neprac­
ticate şi de meşteşugari i braşoveni, atit de necesare condiţi i lor politice i n
care se afla Tr·a n si lvan ia. B raşovu.l, il avem menţionat de la patria rha·l ele
a rm e a1lbe d efen sive, pînă l.a cele mai pretenţioa se a rm e pentru ac810 vre­
me : bomba rdele şi tun uriJeS6.
Apa riţia a rmelor ·de foc şi i m porta nţa lor pe cimpul de luptă , nu în­
seamnă in•lătura rea a �m elo·r a l be, ele coexistă încă m u lt timp , intermed i a re
intre ele firnd a rcu ri,le şi a rbaletele care se con.fecţi ona u şi la Braşov.
M eşteşugU'I arcaşi lor braşoveni este cunos·c ut pri n d ocu mentul d i n 1 397

54 Ştefa n Pascu, op. cit., pp. 1 66, 1 71 ; Gr. Tocilescu, Documente istorice slava­
române din Ţara Românească şi Moldova privitoare la legăturile cu Ardealul (1 346-1 603)
din Arhivele oraşului Braşov şi Bistriţa, Viena, 1 905, pp. 1 83-- 1 84 ; Radu Manolescu, op.
cit., p. 1 62.
55 Minerva Nistor, Braşovul in izvoare cartografice şi iconografice (sec. XV-XIX),

Cumidava IX, Braşov, 1 976, pp. 6-- 1 4.

56 1. Bogdan, Documente şi regeste privitoare la relaţiile Ţarii Rom6neşti cu Braşovuf
·
Şi cu Ungaria in secolele XV şi XVI, Bucureşti, 1 902, pp. 1 41 -1 42 ; St. Pa seu, op. cit.,
p. 70.
 73

şi d;n regi strele de i mpozite de la s�i,rşitul secolului o·l XV-rlea, Cind sint
nom i no l izoţi 20 de o rco·şi, ia r din 6 septembrie 1 547, ni s-o păstrat statutu l
acestei bre·s le57.
In u rma descorperirii şi folos 1ri i prafului de puş:că, a turn ă rii g h i u le ­
l e l o r d e tun etc., se produc schi mbări însemn ate in teh nica războ i u l u i.
Armele de foc uşoare - puştile - şi cele g rele - tu n u ri'le sa u bomba r­
d ele - a părute in secolul al XIV- l ea , o u d evenit armele cele mai pre­
ţioase a ·le acestui seco158.
Fo·losirea p rimelor bombo,rde in Eu ropa s-a făcut de germa n i i n 1 328,
i n l u ptele d i n Prusia, iar folosirea primelor t u n uri in Ţările Române co­
respu nde epocii de crista lizare a statelor feuda le româneşti d e sine stătă ­
toa re, de orga n izarea pri melor oşti, de ridica rea prime,lor cetăţi de zid,
de inceperea l uptei a ntiotoma ne. Se crede că pri m u l d om nitor ca re a î n ­
trebuinţat bomba rde i n a pă ra rea cetăţi·lor a fost M i rcea cel Bătrîn în Ţa ra
Româ nea scă, iar in Moldova, Alexa·n d ru cel Bun.
In Tra n silva n ia, unde ritmul de dezvolta re a forţelor de prod ucţie a
fo·st acce.l erat, s-a cunoscut de ti mp uri u con ::;trucţia tu n u rilor, bom barde­
lor. La sfîrşitul seco l u l u i al XIV-•Iea ş i inceputul secolu·l u i a'l XV- lea, m u lte
d i n cetăţile Tra n s i lva niei, indeosebi cele ma i ex puse : Sibiu, Bi striţa, Sigh i ­
şoor::� şi in special Braşovu l, avea u chiar turnători i de tu n u ri a semenea
oraşelor d i n Italia şi Germ a n ia59.
la Bra şov , spre sfkşitul seco.l ul ui al XIV-,Iea este am intită o fa m i l ie
de turnători de tun uri, Neidel, o generaţie de arm uri eri , care timp d e
citeva se::o,le o dăruit oraşulu i valoroşi a rm u rieri turnători in cositor ca
Paul ( 1 67 1 - 1 7 1 9) şi C h ristoph Neidel (1 702-1 733). In lap ida·riu l Bisericii
N eg re, se păstrează o piatră fu nera ră d i n 1 742 a senatoru l u i Cristofer
Neidel, avînd reprezenta nt pe ea blazonul acestei prestigioase fa m i l ii.
Si bienii avea u î ncă i nai nte de 1 302 a rme de foc şi u n arm urier s a ­
l ariat. Aici este a m i ntită, i n 1 380, turnarea un ui tun de cimp. In acelaşi a n,
socotelirle ora ş u l u i Sighi,şoara a m i ntesc pentru an u•l 1 393 un turnător de
tun u ri Jacob Wah l (Artlinus-Arch ler)60 •

• •

I n seco lu l a l XV-lea, Bra şovul a devenit, d eja, u n centru vestit, si­

tuind u - se printre primele ora şe d i n Transi lva n ia ca producător şi fu rn i ­
z o r de a rme de foc (bomba,rde-tun uri de diferite ca li bre , g h i ulelele pentru
a cestea) şi de praf de puşcă.
In acest secol, u n mare meşter tu rnător de tun uri, ori g i na r d i n Tra n ­
s i lva n ia, probabn d i n părţile Sibiul u i sau Braşovu'l ui, a fost Or·ba n . Re-

57 Gernot Nussbăcher, Statutul breslei arcaşilor din Braşov, Cumidava 1/, Braşov,

1 968, pp. 91 ' 92, 95.

58 St. Pascu, op. cit., p. 70.

59 Ion Popescu, Istoria artileriei Române, Bucureşti, 1 977, pp. »--3 1 ; P.P. Panaitescu,
Alexandru cel Bun, Bucu·reşti, 1 932, p. 37.
60 St. Pascu, op. cit., p. 70; Cristian Vlădescu, Carol Konig, Dan Popa, Arme in

m uzeele din România, Bucureşti, 1 973, p. 35.

74

feri ndu-se lo el, cro n ica rul bizontin Lo onicos Cholcocondyles soria : "Avea
împă ratu l u n tuna r cu nu mele o�ba·n, dac de neam, cu leafă mare şi a
avut grijă de p regăti rea tu n u ri l or".
lncă în secolul al XV- lea (1 488) ţarul Rusiei, lva n a l I I I - lea, a sol icitat
l ui M atei Corvin să - i tri mităturnători de tunuri pentru arti lerie sa6 1 .
Secţia de tstori e a M uzeu l u i Judeţea n B raşov, d eţine, o va loroasă
co1ecţie de a rme m ed ieva le a l be şi de foc, d i nt-re care enumeră m in
această lucra re, doar pe cele ma i vechi şi d eosebite. Tipologia acestora se
va putea intreg i şi cu aj utoru l materia1lu lui iconografie confi rmat de cel
documenta r, restu l a rmel·or, unmţnd a face ob1ectu l unui cata·log a1l acestei
cO'Iecţi i.
Astfel, muzeul păst-rea ză c i nc i ţevi de a rchebuz (pu şcă g rea) din se­
col u l al XV- lea, tumate la B raşov, rămase p ri n g u ri,le de tragere dm tur­
n u ri�e şi basti oanele cetăţi i . Sint d i n fier forjat, n egh iutuite, avind formă
de trunchi de prismă cu baza hexagonală. La gură, ţevile se lărgesc in
formă de pîlnie, iar la partea i nferioară a u u n proptitor62, Alte două ţevi
(secol ul a l XV- l ea), sint prevăzute cu pot şi u'luc care fereau min a trăgă ­
to; u l u i de că ldura degajată prin arderea pulberi i şi mişcarea glonţului63.
Mai s:n t i n colecţie gh i u lele sferice de piatră64 şi de fontă plină65, şi o
g h i u.lea mare, sfcrică, tot de fontă, dar g oa lă , care se pu.tea u m ple cu
ma terii inHamabnfe66.
Aceea şi colecţie cuprinde şi u n pistol cu axul ţevi . in acelaşi plan c:.J
patul, considerat cel ma i vechi pistol d i n colecţiile m uzeelor d i n ţară, spe­
cific sfîrşitului secol u l u i al XVI - l ea . Acest pistol, face pa rte din categoria
o rmelor cu cremene şi rotiţă . Ungh i ul format de pat cu ţeava este foa rte
ma re67.

61 Este vo r ba de sulta nul Mahomed, cuce ritoru l Constantinopolului ; St. Pasc u op. cit.,
,

p. 1 79 ; Ion Popescu, op. cit., p. 54 ; L. C hal cocondyl e s, fllpuneri istorice (in româneşte de
Vasile Grecu), Bucureşti, 1 958, p. 323.

lnv. n r. 1 078 (L = 1 , 48 m ; 0
62 Ţevi de archebuz, inv. n r. 901 (l = 1 ,56 cm ; 0 = 6,5 cm).

= 5 cm).
lnv. n r. 1 1 46 (L = 1 ,66 m; 0 = 7 cm).
lnv. nr. 1 1 47 (l = 1 ,56 m ; 0 = 6 cm) .
lnv. nr. 1 569 (L=1 ,56 m ; 0=1 4,5 cm) ; C . Vlădescu, op. cit., p. 36.
63 Ţevi cu pat, inv. nr. 1 570 (l = 1 .72 m ; 0 = 1 1 cm).

lnv. n r. 1 1 1 4 (l = 1 ,25 m ; 0 = 1 1 cm).

6 • Ghiulea de piatră, inv. nr. 1 1 07 (0 = 1 6,5 cm).

lnv. nr. 1 1 08 (0 = 21 cm).

lnv. nr. 1 1 09 (0 = 18 cm).
lnv. nr. 1 1 50 (0 = 31 cm).
65 Ghiulea de fontă plină, inv. nr. 9n (0 = 1 4,5 cm).

lnv. nr. 1 072 (0 = 5 cm).

lnv. nr. 1 1 04 (0 = 1 6,5 cm).
lnv. M . 1 1 48 (0 = 1 1 cm).
kiV . nr. 1 1 49 (0 = 1 4 cm).
mv. rtr. 1 1 50 (0 = 10 cm).
lnv. nr. 1 1 1 5 (0 = 1 6,5 cm).
" Ghiulea goolă.
67 lnv. nr. 1 930 (l=SO.S cm ; calibru=1 1 1 ,5 cm) ; C. Vlădescu, op. cit., p. 42.
 75

Braşovul a j ucat u n mare rol in asigurarea a rmatelor domnilor Ţă rii

Româneşti, ai Moldovei, principilor Tra nsilva niei şi regi lor U ngariei. In 1 432
Alexa ndru Aldea, domn ul Ţă ri i Româ·neşti , cerela mag istratu lui Braşovu·l u i
să-J trim ită puşti, iar l·a 24 i unie 1 432, acelaşi domnitor solicită, p r i n epi­
trop u l său, libertatea negustori·lor d i n Ţa ra Românească pri n trecătorile
P r a h ova şi Teleajen pentru exportul de fier, a ram ă, oţel şi orice a ltă
ma rfă, pentru a face a rme (dovadă că Braş.ovul exporta şi materia•f u l b rut
pentru confecţion area de arme)68.
In sc risoa rea din 24 iunie 1 432, Vll·ad D racul, in timp ce se a fla la
Sighişoara, a cerut magistratului Braşovului să-i trim ită la Coha l m (Rupea)
oameni şi a rme. Pe lîngă a rc u ri, săgeţi, scuturi cit mai m ulte a solicitat şi
1 00 de puşt i pentru a-1 a l ung·a pe Alexandru Aldea din Ţa ra RomâneaiScă,
(care a cerut ajutoru l turcilor" "Ai mei b uni prieteni pirga ri lor bra şoveni" ...
{scrie el), "pregătiţi - m i 1 00 de puşti cu toate cele de trebu i nţă ". Este
vorba de a �me portative d eoarece la aceea dată nici o a rmată d i n ţă rile
româ ne, n u avea piese de a rti l erie propriu -zisă. După a cea stă dată, docu­
mentele a m i ntesc tot m a i des folosirea a rmelor, cuvintul "puşcă " avind
inţelesul de tun.
Această cerere ma re de a rme, d enotă că unele centre m eşteş ugă­
reşti din Tra nsilvania, şi indeosebi Braşovul, avea u, la acea dată, o ex­
perienţă acu m u lată in acest domeniu, cu posibilitatea execută rii u nei pro­
d ucţi i de serie69.
In 1437, i u l ie 1, G h . Lascăr, că măta ru l l u i Vlad Dracul, domnul Tă ri i
Româ·neşti, scria magi stru l u i Braşovul u i să-I el i1bereze pe sluga sa Martin,
tri m i s de el, care a cumpă·rat din B ra şov a ra mă, fier, oţel pentru a �.ace
a r me in Ţara Rom ân ească70.
Pri ma atestare documentară privi nd întrebui nţarea bombardelor pe
cimpul de l u ptă 1in ţările române, datează di n timpul domn iei lui Vlad
D.ra cul (1 445) in l uptele pentru cucerirea cetăţii Giurgiu de la tu·rci, d upă
c u m ne i nformează cronica ofiţeru l u i burg u nd Jean Wavri n. Ajutat de
fiul să u , Vlad (vi itorul dom n Vlad Ţepeş) învinge pe turci . Bucuros de
c ucerirea cetăţi i, Vlad scrie braşove ni lor in octombrie-decembrie 1 445 :
"prietenil or dom niei mele, pirgeri lor d i n Braşov", cerindu-le grabnic a rcuri,
săgeţi, puşti şi m un iţie pentru refacerea şi întă ri rea cetăţii. Sol icită şi sal itră
"să facem praf de puşcă să punem in cetate"71• Precu m reiese d i n scrisoare,
d i n Bra şov, se procurau şi a nexele n ece.so re d ă rii focul u i : gloa nţe, salitră

�& Arh i ve l e Statului Braşov, Fond Primă.rio Braşov, Colecţia de d ocu m en te o Magis­

tratului, Col. Stenner, voi. 11 (1369-1803), doc. nr. 463; Z i mme rma n Wemer, Urkundenbuch
zur Geschichte der Deulschen in Siebenburgen, IV, nr. 21 59, p. 475; Cristian Vlădescu şi
C a rol Konig, Armele o�tilor române in prima jumătate a secolului al XV-lea, Studii şi
materiale de muzeogralie şi istorie militară, nr. 4-5, 1 971-1 9n, p. 76.
69 Arhive l e Statului Braşov, Stenner 1., doc. 1 64 ; Ion Popescu, op. cit., p. 32 ; 1. B og ­

dan, Relaţiile Ţării Româneşti cu Braşovul in secolele XV-XVI, voi. 1 (1 41 3-1508), Bu­
cureşti, 1 905, p. 62 ; Gr. TocileKu, op. cit., p. 44 ; C. Vlădescu, C. Komg, op. cit., p. 76.
70 Stenner U 486 ; ub. IV, p. 584 ; 1. Bogdon, op. cit., p. 254.

71 Stenner, val. 1, p. 1 74 ; Nicolae Iorga, Istoria armatei româneşti, Bucureşti, 1 970,

p. S4 ; St. Po sc u , Documenta Romanige Historico, voi. 1 (1222-1 456). Bucureşti, 1 977,

pp. 80; 387.
76

pentru fabrica rea pro·f ul u i de puşca 1 n ţo ră şi, probohiil, c l eşti de fa bri cat
g loanţe după co l ib ru l a rmei portot ive. .

De remarcat este că şi bistriţenii cer in 1 433 braşove nilor praf d e

puşcă pentru cetatea lor.
Peste 2 a n i , la 1 i u•lie 1 435, com itele s ecui lor i nforma, d i·n Bistriţa ,
mogi,strotu•l Broşovu·lui, despre moo rteo l ui Alexandru Aldeo, dom n u ·l Ţă ri i
Româneşti şi o·legereo ca domn o u n u i fiu o i fostu l u i domn, Da n a l 1 1 - l ea.
Poruncea pază la gra n iţă şi ap rovizionarea cetăţii Bra n şi Piatra Cra i u l u i
c u praf de pu şcă72.
• •

Cel care o adus u n element nou in dezvolta rea a rtei m i l itare a fost
lo n·cu de H u n edoa ra . Adept a.l concepţiei d u ceri i unor acţi u n i ofensive p�
spaţi i mo ri şi in teren d esch is, el a sesizat i na i ntea m ultor co m·: mda nţi d e
oşti d i n vremea sa nevoia dezvoltării n u n u m a i a arti leriei de cetate şi de
o sed i u , ci şi a celei de cim p, iar in ca d ru l o-:oesteia a a rtileriei ca relor de
luptă. Avind nevoie de imens a rma ment ş i de ban i , era fi resc să spri j i n e
marile centre meşteşugăreşti c a S i b i u , Bi striţa, Sighişoara şi, indeosebi,
Braşovul, făcînd comenzi de arme, tunuri , ech i pa m ent diferit, scuti nd ora şele
d e m u·lte im pozite şi incurajind a stfel meşteş ug·a rii acestor ora şe, i ndeos2bi
in perioada cind era voievod a l Tra n silva n iei.
El o stăruit ch i·a r pentru pa rtic. pa rea reprezentanţilor oră şă n i m i i in
D ietă . Acest •lucru a constituit un element i m portant in pol itica de centr:J­
Iizare, p entru a infrionge forţa şi tendi nţele a na rh ice ale mari i nobi l i m i
feudale d i n Tra nsi lv.:m i a 13.
Astfel , in a n ul 144 4iul.e 1 3, se a dresa magirstratu l u i Br.a şovu l u i , pentru
a da din a rg i ntul strins d rept im pozit, atit oit ou n evoie m eşteşugor i i b ra­
şoven i care executa u ha rna·şamente·le pentru o.rmotă74•
Armata l ui Ianc u de H u n edoa ra, avea pi·ese de a rti lerie grea , a l că­
tuite d i n , .bombo·l1de groase", ,.Tormento", t un u ri g·rele, intreb u i nţa�e la
o sed iul cetăţirlor sau in apă rarea lor şi piese de o rt. lerie uşoară ,.bom­
bo me paravae", tun u ri de însoţire, uşor t ra n sport·abi le, a le pedetsri m i i şi
cova·leriei, c u m i.s i u nea de a deschide ş i a s prij i n i a ta cu·l trupelor sa u d e
o apă ra to•berele m ilita re . Alături de , . bombo 11de pa raV'Oe", in cad rul art.­
leriei u ş oa re exista u ·cul iverne·le n um ite şi in docUimente·le pentru Tran s i l ­
vania ,.fo lconeta ". Cu.m era ş i fi resc, piesele de a rti lerie uşoa ră ş i armele
portative, puşti ,.scolpeta ", era u ma i n u meroase decit pi ese·le de a rtiler.e
grea . Iancu de H un edoa ra fo·losea şi oşo zisel·e t u n u ri m ici cu ţeava
scu·rtă, ca re trăgl:a u gh iu·lele!!e de piatră sa u de plu mb pînă la o d i stanţă
de 400---700 m, ţevi le fiind montate pe că ruc i oare cu 2 roţi.
U n element nou adus in dezvdltorea a rti leriei de către Iancu de
H u nedoara o fost ac ela oi irnfii nţă ri. şi folosirii c u precădere a a rt i le·r iei
co relor de l uptă (afete cu roţi), fa pt ca re a d us •la spo ri rea mobi l ităţi i a r­
matei, folosite atit in ofe nsivă cit şi in apă ra re, mode·l impru m utat de la

72 Ub. IV, p. 578 ; Hurm uzaki, Documente privitoare la istoria românilor, voi. XI, p. 29
şi voi. XV, p.21 ; C. Vlădesco, C. Konig, op. cit., p. 77.
73 Comil ·Mureşon, Iancu de Hunedoara, Bucureşti, 1 968, p. 1 29.
74 Colecţia Privilegii, voi. 1, p. 51 ; Ub. voi. V, p. 1 74 ; Hurmuzo ki, voi. XV, p. 31 .
·
 71

hu siţi. F'arpt rema rcabi l, pentru că pînă la a'cea da·t ă, ţevi1le erau tro ns ··
port·ate In că ruţe. In a:păro re, carele era u a şezate u nu'l Hngă a'l tul, sub
fo.rmă de cei'C, cu roţi·le legate cu .J,a nţuri. lUiptători i carelo.r de l uptă ero u
îna rmaţi c u o rcu,ri, a rba lete, sul iţe, căngi, puşt. şi tun uri. U n t u n m ic e ra
folosit la cinci care de l uptă . Astfel de tunuri, cărucioa re şi m un iţie ne­
cesa ră se fa brkau la B raşov, d upă curm a rată documentele a�late in ma­
joritate in Arh ivele Statului din a·cest ora ş75•
In pri măva ra a n u lu i 1 443, ma rtie 1 9, cind l·a ncu de Hunedoa ra,
vo.evod u l Transi'lvan iei, se aHa la Med ia ş, pentru p repa rative in vederea
"Ca m pa n iei lu ngi", el a cerut bra şoven i l o r să-i pregătea scă care "ta borite"
(deşi in fo'losi rea ca relor a avut mare opoziţie d in pa.rtea nobi'l i lor), cu
bombarde " bo m ba rd i s, pixidibus şi 'pu lbere", ca re asem ă nătoa're cu cele
a le l u ptători lor h u siţi de pe m untele Tabor d i n Cehia şi cu cele folosite
de răsculaţii iobagi de la Bobilna. Cu acest pri lej, le reînnoieşte braşove­
n i lo r şi privi legiu1l de comerţ cu Ţa ra Român ească76•
La 23 i u n ie 1 443 (după ce in U ngcria regele Vl·ad islav a ţinut Dieta
d i n 1 i u n ie 1 443, in care s-a hotă rît orga n izarea u nei m a ri cam p anii a nti ­
otomane j,n Ba lcan i), 'Ia ncu de H u nedoara cerea magistratu l u i Bra şovului :
"să poru n ciţi ca toţi ,Japidzii aflători acolo să- m i cioplească 40 de pietre
şi s ă - mi fă urea scă 40 de tunuri (bombarde) usque duodecim d ies scul pere
facitatis et fabricare . . . q ua n d ragi nta p usca s ac la pides (sic) c u m a ppro­
m utuacione c u rrou m thaboriorum ... ", p uşti, maşi,n i de ·răz·bai, a nba lete (ba ­
l i ste). Reven ind şi asupra cere ri i sa le d i n primăva ră, el reami ntea b ra şo­
ven i l o r de ca·rele de luptă, ceea ce în sea mnă că pe la mijlocul seco l u l u i
al XV-'I ea , Bra şovu l era u n importa nt centru pentru fabricarea acestor mij­
l oace de l uptă77• In dotarea a rm atei l u i I a nc u d e H unedoara, i n marile
c a m pa n i i care au u rmat, Bra şovul şi-a dat, din plin, contribuţia.
In campa n i a desfă şurată in a n u l 1 443, 600 era u ca re de 'luptă, 1 20
tun uri m ici şi 30 de c.im p, iar in campania de la Varna (1 444) ş i de la
Kossovopolije erau 1 .200 care de l u ptă, d eci 240 turnuri m ici şi 60 tu n u ri
m a ri78. Pe Cîmpia Mierlei (1 448), u na d i n pri mele bătă l i i de concepţie m i ­
l itară modernă, ca mpania i n ca,re a incercat transportul infanteriei p e că­
ruţe, d u pă mode l u l h usiţilor,, c u armament bine dotat, in afară de arm a ­
mentUl! obi·ş n u it, a rcUil c u săgeţi, sa bia, la ncea, a dat o a·tenţie d eosebită
a rmelor de foc, reprezentind pe atu n,ci u lt i m U'I cu'VIint a1l tehn icii79.

75 Mihail P. Dan, Un stegar al luptei antiotomane Iancu de Hunedoara, Bucureşti,

1 974, p. 35 ; C. Vlădescu, C. Konig, op. cit., p. 77.

76 Arhivele statului Braşov, Fond primăria Braşov, Colecţia de documente a Magis­

tratului .. Fronius" (1 379-1 600) , voi 1, p. 3, doc. nr. 1 6 ; Ub. voi. V, doc. 245 a ; Hurmuzaki
.

XV, p. 28; St. Poscu .,Bobilna", Bucu reşti, 1 963, p. 89 ; Fr. Pali, Iancu de Hunedoara �;
conlirmarea privilegiu/ui pentru negoţul braşovenilor şi birsenilor cu Ţara Românească in
1433, Anuarul Institutului de Istorie din Cluj, voi . X, 1 966, pp. 78-79.
77 Arhivel e Statului Braşov, Colecţia de documente a Liceului Honterus, p. 6 ; Col.
Schnell, voi. III, p. 6 ; Ub. V, p. 11 6 ; Şt. Pascu, op. cit., p. 1 79 ; Radu Rosetti, Istoria
artei militare a românilor, Buc�Jteşti, 1 947, p. 147; Hurmuzaki, voi. XV. 2, p. 29 ; Comil
Mureşon, op. cit., p. 85 ; Ion Popescu, op. cit., pp. 34--36.
75 Mihai-l Dan, op. cit., pp. 80-81 ; Ion Popescu, op. cit., p. 35.

79 Comil Mureşon, op. cit., p. 160; Camil Mureşan, Iancu de Hunedoara, Bucureşti,

1 976, p. 97.
78

I n 1 1 aprilie 1 453, Vladislav a l 11 -lea, dom n u l Ţări i Româ neşti, scria

d i n Tîrgovişte magistratului Braşovului să-i tri m•ită d i rect, la Tîrgovişte (fă ră
să a fle turcii), o·r mele destinate de Iancu de Hunedoa ra pentru cetatea
C h i1io80.
In comenzi le d i n 1 6 i u n i e 1451 şi 30 a p rHie d i n acelaşi a n, Iancu
de H u nedoara cerea mogi·strotufu i B ra şovu l u i pentru Cetatea C h i l ia, pe
lingă mari ca ntităţi de a rme a lbe : 4.000 suliţe, 200 lănci cu virf de meta l
executate in timp de patru săptămîni, 2.000 săgeţi, 1 5 a rcu•ri, 200 ·corzi de
arc (odeg) etc. şi arme de foc, l i ngouri de fier (2 q u i ntale) etc., scutind
oraş-u'l de i m pozitu l Sf . Ma rt in pe acel an81.
Sprij i n ind p e Vlad {vi itowl domn Vlad Ţepeş), pentru ocupa rea tro­
nului Tă ri i Ro mâneşti, ·I a ncu de H u n edoa ra o i ntrat in conf.lict cu Vla ­
d islav 1 1 , domnul Ţă ri i Român·eşti, co re s usţinea o ·ră scoo•lă a româ n i·lo·r fă ­
gărăşeni . La 7 a pri l i e 1 456, d i n U ngaria (Buda), Iancu de H u nedoara d ă ­
dea poruncă magistrat ul ui B raşovului, s ă aprobe exportul d e a rmament
spre cetatea Făgă ro·ş u l u i , g·rov a men inţată de rom â n i .
Ca să asigure conc u rsul m i l itor a l celor trei ţă ri româ·ne, I a ncu d a
H u n edoara o i nterven it ş i in Moldova . Relaţiile d i ntre cele trei ţă ri ro­
mâ ne, su b egida l ui I a ncu, se încadrează in poJ.itica acestui a de consoli ­
da re o frontu l u i a ntiotomo n, lo care ş i Broşovu·l ş i-·a dat con c u rsu l82.
Fi u·l l u i Iancu de H u nedoa ra , Matei Co rvin, aju n s rege al U n gariei,
conti nuă relaţi i le tată l u i său cu B raşovul. I n 1 459, lo 3 opri4 ie, Buda, Matei
Corvin poruncea magistratul u i Braşovului ş•i comitelui Ţă rii Birsei să i n ­
terzică eJtpoMul de a rme in Ţa ra Româ n ea scă (in timpu11 domn iei l u i Vlad
Tepeş). Deseori cind relaţi ile d intre cele t rei ţări române ero u ma i puţi n
prieteneşti, ·regii U nga nei, pri nci pii Trans i lvaniei interzicea u exportul de
arme in Ţa ra Rom â n ea scă ş i i n Moldovo83•
In 1 460, Dan, dom n u l Ţă·ri i Româneşti, inşti inţind pe braşoveni că
regele Matei Corvi n i -o dat vo ie să intre cu aj utorul Tă rii Birsei ş i secu i m i i
in Ţo ro Româ nească c a s ă a l u nge p e Vlad Ţepeş, le cerea aj utor i n a rme,
haine şi ba ni84.
Peste 1 1 a n i, in 31 octom brie 1 471 , Matei Corv in ordona magistra ­
t u l u i B raşovul u i să d ea ,lu i Albe·rtus Literatus, comi.tel e că m ă ri i regal e, 1 00
de p uşti, 1 cintar de p u l bere (praf de p uşcă) ş•i 1 .000 de g h i u lele pentru
ca m pa n i a im potriva tu rci lor "pixid ib us hec pu lveribus et globulis eisdem
n ecessaris centrum pixodes m a n uo les u n u m centenarium pulveri s et m i i l e
glob u l us"85.
La 14 mo·rtie 1 476, broşoveo n u l Johon nes Socer, scria magistratu l u i
B ra şovu•l u i de p e front despre s ituaţia d in I m peri u l Otoman şi despre ase­
d i u ! cetăţii Sederova (I ugoslavia), d e către Matei Corvin, cerind urgent tri -

8° Col. Schnell, vo i 1, p. 6,
. n r. doc., 1 2 ; Ub. V, p. 390 ; 1. Bogdan, op. cit., p. 31 5 ;
H u rmuzaki, XV, 1 , p. 38 ; Şt. Pascu op. cit., V, 1, p. 435.
8 1 Col . .,Privile.g ii" voi. 1, p. 37 ; 58; Ub. voi. V, p. 446; 31 9 ; Şt. Pascu, op. cit., 1 ,
p. 439.
82 Ub. voi. V, doc. nr. 3005 ; Cam il Mureşan, Ioan de Hunedoara, ediţia 1 968, p. 1 91 ;
C. M u reşan, op. cit., 1 976, p. 89.
83 Arhivele Statul ui Braşov, colecţia .,Privilegii• voi. 1, p. 76 ; Ab. VI, nr. doc. 31 77 _

84 1. Bogdan, op. cit., voi. 1. p. 1 02 ; Gr. Tocilescu, op. cit., p. 70.

85 Co l . .. Privileg i i " 1, p. 95 ; Ub, voi. VI, doc. nr. 3896.

mitereo de tunu·r i la Slatina . De a semenea, la 1 5 apri'l ie 1 476, Bosorab
laiotă. dom n u l Ţării Româneşti, cere şi el braşovenilor arme86.
la 20 decembrie 1 478, Petre Gerb, voievodu1l ToransHvaniei poruncea
magistratului Bra·şovului să trimită 200 de războinici şi două tunuri cu
m un iţii le neceso·re pentru asediereo cetăţi i Soimuş şi Sebeş (jud. Alba).
In 27 orpril 1e 148 1 , Ştefan Bothori, voievodu l Transilva n ie i poru nceşte
şi el mogi·stratul u i B raşovul u i să înceteze să mai trimită a rme in Ţara Ro­
mânească87.
După ocu1po'rea Constanti nopo l u l u i de turci, regele Matei Corvin,
preocupat tot mai m ult de întărirea oraşelor mari di n Transi lva nia im po­
triva invazillor tu rceşti, dă ord i n, la 5 octo mbrie 1 485 din Viena, magistro ­
tu·l u i Bra şovului, s ă întă rea scă cetatea ş i s ă o prev·a dă c u a rmament ne­
cesa r războiu1l u i : puşti, pulbere şi a ltele n ecesa·re pentru apă ra re.
La 3 a pri lie 1 490, a cela ş i rege ordonă voievod u l u i Tra n silva niei, Şte­
fa n Bath ori, să - i protejeze pe locuitori i Ţă rii Birser im potriva caste•la n u l u i
d i n Bran, ca re - i obl igă s ă l e dea pul bere, săgeţi şi indeosebi puşti88•
O oh ă epocă de g�lorie pentru a rt.a m i'lita ră la care o contribuit i n
ma re măsu.ră şi B ro şovu l, este cea de a doua pa rte a secolu l u i a l XV- lea,
perioadă in ca re i n Moldova se afla u n a lt străl ucit com a nd a nt de oşti, Şte ­
fa n cel Mo re. Intr-o epocă cind in toată Europa se fabricau şi se folo�ea i.J
bombo rde pentru apăra rea şi cucenrea cetăţilor, Stefan ce,J Mare a în­
ţeles i mperativu l vremii şi o constru it şi modern iz·at n u meroase cetăţi pe
care le-a dotat cu tunuri. Spre deosebire de I a ncu de H unedoara,
co re o fost u n a d ept a:l acţi u n i lor ofensive şi care i n pri m a jumă.ta �e a
secolu'lu i o'l XV-'Iea a .pus u n ma re accent pe d ezvolta rea arti leriei d e a pă ­
rare, Ştefan a fost adept a l strategiei d e apăra re ş i a l dezvoltă ri i unor
sisteme d e fortificaţii permanente, punind accent pe dezvoltarea a rti leriei
de cetate. G i ova n i Mo ria Angiollelo, cronica ru l sultan u l u i Mahomed a l
1 1 - lea , referi nd u-1se la a sedi u! cetăţi i Neamţu l u i , de către tu rci i n 1 476,
scri a : .,acei care se găseau in cetate n - a u vrut să stea de vorbă cu noi
şi toţi se a pă ra u cu tunurile şi nu le păsa de noi". Ţevile tun urilor era u d e
meta l, cu mpă rate d i n Transilva nia (B·roşov) şi d i n Polonic (liov) d e unde
se a d ucea şi m ateria pri mă pentru tu n urile confecţionate in ţară89.
După a rderea şi d istrugerea vec h i i cetăţi a Bră ilei de către Ştefa n
cel Mare, Rad u cel Frumos, dom n u l Ţării Româneşti, disperat deoarece ce­
tateo aducea ma ri ven itu ri ţă·rii, a ici sosind corăbii şi d i n Constanti nopol,
scria la 28 februa·rie 1 470 d in Buzău broşovenilor, impu�ind u - le ,că sta u
in bune relaţi i cu Ştefan căruia ii vind arme, deşi regele Mate,i Corvin n u
o re pace c u el. l i ameninţa că se va pl1inge d e a cestea regel ui90 .
86 Col. .,Schnell", voi. 1 1 , p. 9, voi. III, p. 3 ; Hu rmuzaki XV, p. 89.
87 Col. .,Fronius" voi. 1, p. 1 7, doc. 45 ; Hurmuzaki, XV, 1 , p. 1 08 ; R. Rosetti, op. cii . .
p. 1 60.
Col . .,Fronius" 1, p. 22, Hurmuzaki, XV, 1 , p. 1 1 5.
88

89Ion Popescu, op. cit., p. 37 ; Da Lezze, Historia Turchsca, voi. 11, Donado, Bu­
cureşti, 1 909, p. 84 (Redactată de 1. Ursu) ; File de cronică, crestomaţie, Bucureşti, 1 9 1 3,
p. 273; N. Iorga, Studii şi documente cu privire la istoria românilor, voi. XXII, Bucureşti,
1 901 -1916, p. 309; 1. Bogdan, Documentele lui Ştefan cel Mare, voi. 11, Bucureşti, 1 91 3,

90 1. Bogdan, op. cit., p. 328 : R. Rosetti , op. cit., p. 1 50.

p. 273.
80

Teama continuă de noi in·vazii tătăreşti, turceşti, determină pe Ştefan

să fie mereu pregătit. La 1 8 februarie 1 476 scrie d i n Vaslui ,.prieten i lor
dom niei mele, biră u l u i şi tuturor celor moi in vîrstă d i•n Braşov, oi noştri
i ubiţi", cerindu-le să dea voie l u i M . hoi, meşterul (ormu rieru l său), a se
intoa rce in ţo•ră cu săbiile şi o rme·l e cumpă rote acolo, căd ..a.vem nevoie
de ele s,pre a ne sl·u ji de ele in lupta contra păg•ini lor". In aceeaşi zi, 1 8
februarie 1 476, Ştefan m ulţumeşte magistratu l ui Braşovului pentru ştirile
ş i armele ce le-au trim is prin M i h ai, care a sosit cu ele, şi despre i ntenţia
turc i l or de a veni impotriva l u i .
In scrisoa rea d i n 1 3 septembrie 1 500- 1 503 trimisă magistratul u i
B raşovu lui, e l cerea să-i inle�nească spătoru l u i Trotuşa n , in misiunea ca
o a re, să cu mpere scări, friie şi a rme91.
Spre sfîrşitul secolului al XV-lea, Braşovul devenise un oraş in plină
dezvoltare, a preciat şi bine organizat. In articolul 24 a l Regulamentului de
apărare d i n Braşov, din a n u11 1 491 , se specifică că in fieca re turn d i n col­
ţul fortificaţiei Braşovu l u i, să fie plasat u n meşter a rm u rier. Dacă nu sint
suficienţi, să fie aduşi alţii care se pricepea u să u m ble cu arme şi cu tunuri
(stuche) şi pricepuţi in arta de a u mbla cu ele şi in dozarea pulberi i, con­
fecţionarea pieselor pentru tragere, incă·rcorea ţevilor cu ghiulele şi dorea
foculu i92•
..

.. .

Cu seco:lul a•l XVI-lea, a inceput o nouă etapă a luptei ţări·lor ro­

mâne impotriva dominaţiei otomane. ArtHeria o cunoscut o evoluţie fă·ră
precedent, influenţa europeană resimţindu-se puternic. Pe pla n european,
a a părut disti ncţia clară intre artilerie uşoară şi de cimp ş: tunurile de
asediu. Secolul al XVI-lea aduce şi o d iversitate in armament, pe care
fieco·re ş i - 1 procura după posibilităţi. In intreaga Europă a u apă rut zeci
de a rsenale ·care fobricau tunu ri, pulbere şi g h i u·lele.
In TransHva nia o serie de oraşe, Braşov, Sibiu, Bistriţa şi Sighi­
şoa ra, ou contin uot să fie importante centre in core se con.fecţion·au in
mod curent puşti, tu n u ri şi g h i u lele pentru acestea .
I n secolul a l XVI -lea, tot d in Braşov, cumpă•rau şi rişnoven ii a i'Che­
buze şi bombarde, pentru apărarea cetăţi i. Praful de puŞ<:ă il procurau d i n
Rişnov, de la pulberărie l u i Erasmus, iar mai tirzi u, de la pulberărie d e la
Sprenghi de lîngă Braşov, infii nţată de froţi'i Adam şi Lorenz Simon93,
Tot in acest secol se putea topi şi forja fierurl, era ·p osibilă topi•rea
a ra mei şi, ca o consecinţă, lua na•ştere meşteşugu1l turn ă ri i fontei şi a ro ­
m e i . Astfel, tunurile şi g hiulele de tun, clopotele, mojarele, in loc să
fie confecţionate prin forjare, incep să fie produse pri n turnarea fontei şi
a aramei topite in forme (tipare) de piatră sa u l ut, decorate uneori
·i n negativ cu motive vegetale sau antropomorfe94•

,, Col . . . Stenner", v o i . 11, p. 441 ; Ab. voi. 1 ; 1. Bogdan, Documentele lui Ştefan cel
Mare, voi. 11, pp. 337, 338, 467-468 ; Gr. Tocilescu, op. cit., pp. 509-51 5.
92 Alfons Hauser, G/eckengiessen, Biichsenschiessen, Teufelbannen, N euer Weg nr.
591 4 din 1 0.1V.1 968.
93 1. Popescu, op. cit., pp. 42-43 ; Georg Reichendorf�tr, Chorographia Transy/voniae,

Colonia, 1 595, p. 38.

94 Şt. Pascu, Meşteşuguri/a, op. cit., pp. 70; 1 67-168, 1 80.
 81

· La inceputu l secolului a l · XVI -lea, printre .pri m i i a rmurieri la Braşov,

era u in majoritate stră i n i : cehi, polonezi, germa ni, ita l ieni, după cum il
a rată n umele - U ldarikus, Sta n i laus, l ohannes Bonaventura etc., atraş·i in
Transi11van ia de regele Sigis.mund de-a l u ng u l dom-n iei sa le, cu m a pro­
cedat şi pentru monetăria infiinţată a ici. Acest lucru reiese şi dintr-o s.cri ­
soare d i n 1 522 adresată de magistratul oraşului Kosice (Cehoslovacia)
magistratului Bra şovu lui, in core- i răspunde că la cererea acestuia de a-i
trim ite la Bra şov sa'lpetru, plumb şi un turnător de tu-n uri, cu toate promi­
siuni•le pri mite din Polonia (Kracovia), nu-i poate tnomite d eoca mdată, decit
plumb. D i n scrisoare reieşea că problemele m i litare ale oraşului se aflau
in competenţo magistratul ui, care avea o serie de atribuţi uni, ca de exem ­
pl u : stabl'l i rea obligaţi ilor cu .ca-racter m il ita r ce reveneau locuitori lor d i n
ora ş şi d i n loca l ităţi le .sca u n ului, se ocupa de inzestrarea fortificaţi i l or c u
a rma mentu1l ş i mijloacele d e luptă necesare, conducea a rseno lu'l şi moa-ra
de pul bere a oraşului şi a ngaja meşteri pricepuţi in aceste intreprinderi,
recruta maistru! a rmurier pentru ora ş şi fixa indator i rile şi drepturi le aces­
tuia. Maistru! armurier se preocupa de pa rtea teh nică a material u l u i de ·

f u ptă, bucurindu-se de o serie de privirlegii, d upă cum şi de o ma re con ­

sideraţie in faţa oficial ităţilor. Se a ngajau a stfel tot mai mult in secol u1l a l
XVI - l ea oa meni d e meserie, meşteri · armu rieri sa u meşteri ·de tun u ri (bom ­
ba-rdius), bo l i stro ri us, meşten a i maşin i l o·r de a ru ncat �pixido rius) etc.
Majoritatea celor ca re minuiau tun u ri le pe cimpu l de luptă, erau
meşteşuga ri·i oro•ş u l·u i , srpecio'lişti i·n confecţiona rea şi mi-nu irea a r·m_e lor de
foc şi a pulberi i. De cele mai m u_lte ori, erau angajaţi cu p lată, avind şi
scJ'rcino _ s'ă pregătească noi cadre de .. bombal1d iert. · Meşterii o rmunen,
deşi erau folosiţi in IU!pte deschirse sa u de apă-rarea oraşelor, totuşi n u
ero u priviţi ca soldaţi activi, c i ca tehn•iden i95.
In bătă·I Hie deschi·se, me�terii ti.marl erau obl i gaţi să f1e in faţa in:­
fonteriei şi artileriei deoa rece · in seco l u l a l XVI- lea i-nfanteria era in spa­
tele arti1l eriei (tunurilor), i nvers ca arstăzi, fHndcă bătaia tu,n unlor era foarte
m ică, ra-r peste 1 .000 de paşi. Datorită poziţiei eX!puse, foarte _ des . tu �
n u ri le se pierdeou in cazul u n u i eşec sau inf.ri.ngeri. M u'lţi meşteri tu-nari.
îşi pierdea u v.aţa dacă nu . puteau să se retrogă l_a timp . .
ln · l upta de sub zidu rile cetăţii Feldioara , de la 22 i u n ie 1 529, Petru
Rareş a oiştigat victoria cu ce'le 50 de tu n u ri ma ri de fontă şi cu tun u rile
construite d in ma i m u·lte ţevi montate pe a.celaşi afet, carptunind toată a·�ti­
leria l u, Ferclirna•nd 1. de Habs.burg. Bra şovul, a pierdut in această bătălie
toate tunurile şi steaguri•le, m ulţi tunari pierind in riu.feţul mlăşti n os a l .
Birsei96.
La 1 7 i.ul•ie 1 603, in bătălia, m a i b ine-zis măcelu l de la moara de
hirtie d i n Braşov, intre Radu Şerban, dom n u l Ţării· Româneşti, chemcit in
ajutor de judele oraşului, M ihai Weiss, socotit de acesta ca foarte incer�
cat in treburille m i l ita re şi Moi-se Szekely, pr•ndpele Transilva n iei, a murit
PS Alfons Houser, Op. cit., Col. ·.,SchneW 11, p. 29 ; Ion Popescu, p. 56; Luona Popa.
·

op. cit., p. 1 5.
" Oue//en zur Geschichte der Stadt Kronstadt in Siebenbiirgen, voi. 11, p. · 1 37,
N. Iorga, Istoria armatei, op. cit., p. 1 32 ; Ion Popescu, op. cit., p. 45 : �fons H'c; u se r,
·

op. cit.

6 - CumldiMI
82

Johannes Fioto, como.ndofltui orti•l eriei broşcwene. Originor d i.n Italia, a

servit ca tuncr la Sigismund Bathori, pină cind s-a căsătorit cu o braşo­
veancă şi a rămas ai<:i.
Cel mo i irnporto·nt d intre meşterii a rmu.rieri d ion 8I"CC'.ŞCW de lo mceputu l
secolului al XVI-lea o fost Sebastian de Cassovio (a� Kosice, oraş in R.S.
Cehoslovacă), care intre a n i i 1 535- 1 537, a a provizionat oraşul cu a rche­
buze bu.ne97.
La Bi striţa este a m i ntit, la i nceputul secolului a l XVI -Ieo, u n Andrei,
meşter tu mător de tunuri ,.bombo·rdengiesser co re poate fi iden ti c cu
meşterul Andrei , . Mei ster End-ros sau mogi-ster Androo s", origÎflOr d in B ra ­
şov, co re i n oceloş•i ti mp too·rnă moi multe clopote. I n 1 537, este a m int i t
lo Bra;şov Haz Andreas, ca.re a turnat un tun cerut de către Universitatea
Săsească pentru lan Zapolia, regele Ungariei'&.
Din socoteli'le oraşlJIIui pe a n u l 1 538, decembrie 24, reiese că dion
dările notate la pogion ile 289 şi 329, s-au dot 2 1 florion i şi 14 ospri, pentru
prepo ratorul de pulbere N ioolo us de Monyores, pentru Boitozor bom ba r­
d ierut, pentru Anthon i� e�. Pentru "·prepo rotores pixidorum" Stmon (oa-re
făcea puşti) s - a u dat 57 florini şi 1 4 aspr�. iar restul banilor s-au dat
pentru plăţile muncitorilor"'.
Tot d i n socot&li1e oi'Qlu lui pe onul 1 543, 12 no iembri e, reiese că
s-a plătit pentru procu ra rea de puJbere pentru tunuri, 87 florini, ior j.n fe­
bruarie 25 flori ni. In 1 545. s -a u dat iar 25 flori n i pentru bombarda. In
1 547, ioan.uorie 18, s-au cumpă ro.t orme şi pulbere de 143 flori-ni şi 35 a�.
In d ecemb rie 1549 s-au dclt 2 aspri pentru ghiuleJ.ele de bomborde, iar
pentru 2 vase de putbere, 3 aspri. In 1 549, oroşu4 o plătit 10 flolin i penk'u
u n vas cu pulbere de l a Tobi a Brendorffensis din Braşov. In 1 550, s·au
dat 369 flori ni şi 29 aspri pentru arme, puşti, bombarda şi m u nitiPOO.
După 1 570, a�t meşter a rmurier a l oro!fului a fost O regen. El primea
la inceput un sofor anua l de 25 gukfeni (go1beni). Jn acest timp, OftJtYI
dts?1Jneo de o turnătorie (topitorie) de meto·l proprie, j.n oa re se rumau
arme şi s ineţe (puşti l u ngi). Ţevile acestora era u gă u rite cu burg h iul,
moocă greoaie, .pentru oa re se foloseau zHieri . Spre s*irt.tu4 onafui 1575,
Steller o terminat 3 tunu ri . După ce ele s-au dovedit o fi bun lo probă,
la poHgon (in afo·ro o ro,J
uhri), Steiler a pri m it împreună cu ucen i<:ii core
1-ou ajutat 62 de denori 1•
Contemporan cu Steiler, a fost armurieru� Paulus Neidel, originar
din Presor (Eperjesch - Slovacia). In atelierul l u i Paul Neidel ajungeau co­
menzi de pretuti ndeni, iar posibilitatea Braşovului de a poseda arm urieri
pricepuţi creştea tot mai m u lt. In 1 583, Paul Neidel a construit împreună
cu G reger, tre i mortiere pentru g loo•nte i ncendiare, pentru co·re ou pri m it
din piarteo oro:ş·u l u i 180 gU'Ideni. Din 1 587 a devenit soloriat� defi ni tiv al
oraşului. Priceperea l u i Neidel s-a făcut peste tot cunoscută. Astfel, in
.

1 588 o fost chemat la Tirg<w'işte, k:J c urtea domnitorul u i Mlhnec Turcitul.

97 N. Iorga, Istoria armatei, op. cit., p. 303; Alfons Hauser, op. cit., Consllantin
Rez.ochevici, Radu Şerban fÎ Braşovul, Cumidava, XII, Braşov, 1979, p. 17.
98 Col. SchneW voi. 11, p. -46 ; Hurmuzaki XV, 1 , p. 375 ; Şt. Pascu, op. cit., p. 1 71.
..

99 Ouellen, op. cit., voi. Il, p. 545.

100 Ibidem, voi. I I I, pp. 229, 259, 421, 521. 580.
1D 1 Alfons Hauser, op. cit.
 83

După obioetud epocii, tăietori i cJ.e fier, grovori i ,.eisensnoder", o.pHcou

pe arme, pe puşti şi tunuri, stema oraşului, trunch i u l de copac cu rădă­
cină şi coroană. Această stemă s-a generalizat tn secolul al XVI �Iea , in­
deosebi prin t�pă riwrile lui Joha n nes Honteru·s. Neidel , in afa ră de aceastâ
stemă ma i a1pJi.oa pe tu n u rile turnate de el cite o i nscri.pţie.
In luptele cu turcii d i n 1 583, au fost capturate două tun uri ale bra­
şoveni lor. Turcii Je-au folosit apoi, in continua re, in l u ptele lor (in misiu­
ntJe lor m i J i«J,re), deşi de obicei tunu rile n u ·rezistau prea m u lt din cauza
tra nsporturi lor pe drum uri rele, a solic itării repetate, cind se intre&ui nţa u
des se incă'lzeau şi cră!pa U . Totuşi, tu n u ri le braşovene capturate de turci
a u d u rat şi au fost fotosite a.proa.pe 1 33 de an i . Astfel, lo 5 a u g u st 1 7 1 6,
cind arm ata i m perială a invi ns armata turcească intre Peterva rda i n (I ugo­
slavia) şi Ca rlovitz, au fost capturate m u lte t u n u ri. Pe două din ele se gă­
seau inscripţii. Pe u n u l inscripţia in limba latină menţiona că tunul a fost
turnat in a nu1 1 54 1 de către j udete Bra�ulu i, J ohannes Fucs. Dea supra
g u rii celui de ai doi'le<:l, se oflo i nscripţio : cin e vrea impotriva noastră dacă
Dumnezeu e cu noi, kl r deasupra se speciftca că a fost turnat pe timpul
lui lucaci H i rscher, 1 583, de către Pa ul NeideJ 102.
lr a rh-iva breslei croitori lor d i n Tirgu M u reş, s-a păstrat o inscripţie
a unui tun tumot lo Braşov pe la sfî rşitul secolului ai XVI ...J ea 103•
Bro.şovull rămine şi in secolul a l XVI -1eo un reputat cent�u co re asi­
gura armament pentru cele trei ţări române, iar nevoia de a - 1 vinde reiese
!!i d i n faptul că la ieşirea d i n oraş era scutit de taxele vamale. Panica
ce cuprinsese regi i U ngariei, pri ncipi i Transilva n iei in timpul răscoalei con­
dU5ă de Gh. Oojo in 1 5 1 4, i-a determinat să a1peleze tot moi rmrlt la aju­
torui in bani, Grme şi mercenari o i Bro'ŞOV'Ului. lo 1 0 i-unie 1 5 1 4, 1oon Za­
polya , voievodul Transi lva niei, porunceşte d i n Deva magistratului Braşo­
vului să-i trimită urgent două tunuri împreună cu pedestroşii, pentru o
.lupta impotriYo răscu1oţllor. Peste 1 9 zi�e Pout Th6mory, costelonul de Fă­
gă«t.ş. ti'OfliSmite magistratului Bra·şoYUtui porunca Jui Ioan Zopoiya co ion
acea noa pte, să io măsuri ca tilharul Ioan Secuiul (conducătorul răscoalei
in ,părţi1e B ra·.şovt.��ui) să nu fugă in Tu rcio104.
La 9 i u1ie 1 5 1 4, tot di n Deva, Ioan Zopolyo, ordonă mogistrotu1 ui
B raşovului să urmărească şi să prindă pe Ioan Secuiul şi adepţii săi, să
fie pregătiţi cu o rma·ment ca să nrmiceoscă orice răiYrăti re şi să dea tru­
pele şi tunu ri le oraşu•lu i J.u i Lazăr Andreo ş, pentru a reprima răoscoo la de
sub conducerea lui Doja Gh eorghe105. Tot Joo,n Zapolya ordona din Odor­
hei, la 12 iu'f'lie 1 5 1 9 mag i stratului Braşovului, să tri mrtă 300 că lăreti înar­
maţi �i 50 de pu şcoşi spre Sighişoara pentru a n rm ici pto nurile de război
o1e secuHor �mo i a les o celor din Sca u n u l Ci uc)106.
In iunie 1 52 1 , Comitete de Bratislava (Cehoslovacia) 'i de B uda
scrie d i n Strigoniu (Ungaria), despre u n cutrem u r in Ţa ra Românească şi
tn Ţara FăgăoraşuJ.ui. Cer pregătirea oroşulu i pentru un eYeOtuo·l atac t u r­
cesc şi recoma ndă organizof'ea decurii lor şi bres'lelor pentru apăra re. Se

102 /dem.
1C3 $t. Poscu, op. cit., p. 1 79.
104 Col . ., Fromius", 1, p. 4 1 , 42.
1115 Col. .,SchneiJ• voi. 11, p. 1 9.
106 Col . .. Fromius" voi. 1, p. 48.

,.
 otenţiono asupra locuitonlor · din subu rbi i (românii din_ Şchei), indemnin ­
d u - se la vigi'lenţă 107.
La 26 iulie 1 52 1 , I oa n Zapolya poruncea d i n Sebeş magistratu l u i Bra ­
şovul u i să vină cu toate trupele şi cu arme, in cea ma i m-are g ra bă, la Se­
beş, pentru a l upta im potriva turci lor108.
La 30 a ugust 1 52 1 , acelaşi voievod, aflat la Cluj, ordona magistratu­
l u i Bra şov-u l u i să tri m-ită u rgent cele două tu n u n cerute anterior imp;eună
cu a:ccesoriile n eceso re109, ia r la 26 a prilie 1 526, tot Io-a n Zapolya cere de
u rgenţă un tun cu toote cele neces·a-re1 10.
I n 12 a pri lie 1 527, episcopul Transilva niei scria d i n A!bo I u l i a , mag i s ­
tratul ui oraşului, despre cruzimile ,.om u l u i negru" impotriva creştinilor.
A od unot o a d evă rată armată de români, bulga ri şi sirbi, spuneo el, care
pradă şi ucid peste tot. El cerea ajutor g rabnic in oa meni şi a rme pentru
a reprima răscoa•l-a . La 16 apri l ie 1 527, m-agi stratul Sibi u l u i am intea magis­
tratului Bra şovu lui despre poru nca vo . evod u l u i Transilva nie i de a tri mite
3.000 flori ni, 3 chi ntale praf de puşcă şi 1 00- de puşca,şi (d in ca re braşo ·
ven ii să tri mită parteo lor)111.
I n a ugust 1 529, Moise Vodă, domnul Ţării Româneşti, sol icita pe lîngă
scuturi şi sul iţe şi un tu-nar112. In octom brie 1 529, Radu Vodă pri mea de - la
braşoveni 300 de puşti, avind nevoie de ele im pot'riva boierilor113.
-La 19 mai 1 53 1 , loo n Zap01lyo porunce-a să-i tri mif6 şase ch ihiale prof
de puşcă 1 14, ia·r la 1 5 moi 1 540 acelaşi rege cereo din Tu 11da magist�atul u i
Braşovu•l u i să - i facă, după măsu ră, opt roţi pen'l'r u bombo-rde115.
La -1 1 decembrie 1 552 braşovenii trim itea u in dar l u i Radu Vodă două ·

vase pentru praf de - puş.că şi 100 l iv-re de oţe l 1 16._

La 2 ianua rie 1 554, voievodu l Tra n si lva niei oi1Ciona magistratulu i Bra­
şovului să pregăte-ască trUipele şi a rma mentu l lor pentru a fi gata de lu.ptă
im potriva turcilor117. La · 1 7 octombrie 1 554, voievodu l Tra nsi lva niei, Fr. Kendi ,
a'n u nţă magi st-ratul ora-şului c ă a a probat oamen�lor Lui Pătroşcu cel Bun
dom,n-ul Ţării Româ neşti, să cumpere de la Bra şov fier pentru a rme cu 20
florini 1 18.
La 8 i u n ie 1 562, din Turda, H a l ler Petrus, jude regal, trimitea j udel u i
B ra şovul u i chita nţa reprezentind cota pa•rte a ora şu l u i ş i districtul-ui B ra ­
şov, pentru solda pe lună a 1 .000 de pedestraşi p uşoaşi 1 19,
107 Col. ,.Schnel l " voi. 1 1 , p. 28; Hurmuzoki, XV, 1 , p. 25 1 .
108 Col. ,.F·romius", 1, p. 5 1 .
109 Col . .. Schnell '\ p. 27.
11o Col. ,.Fromius", 1, p. 63.
111 Col. .. Schnell H III, p. 32.
112 G. Tocilescu, op. cit., p. 31 6 ; A.b. 1.
11l O ue//en, voi. 11, p. 1 22 ; $tefan Meteş, Relaţiile comerciale ale Ţării Româneşti cu
-
Ardealul, Sighişoara, 1 929, p. 1 23.
1 14 Hurmuzoki, XV, 1 , p. 363.
1 1s Col. ,.F-romiusH voi. 1, p. 96.
1 16 Hurmuzoki XI, p. 869; Şt. Meteş, op. cit., p. 1 25 .
1 11 Col. ,.Fromi-us• voi. 1, p. 96.
1 11 Col. ,.Schnel l • voi. III , p. 60.
119 Col. .. Schneu• vot. 11, p. 63.
 85

D i n A lba I ulia l a 1 6 i a n uarie 1 562, Sigismund Zopolyo solicita ma­

g i stratului Braşovu l u i să- i trim ită 32 cintare de pulbere, pentru ased i u ! ce­
tăţii Strenţ (jud. Al ba), ocupată de soldaţi i l u i Ferd i nand 1 120, iar la 21 sep­
tembrie 1 564 voievodul Tra nsilva n iei cerea şi el urgent trupe şi a rmotă 12 1 .
la 1 3 noi embrie 1 564, magistratul Sibi u l u i , cerea m a g i stratu l u i Bra ­
şovului cei 8.000 f l or in i fixaţi pentru pl·ata a 3.000 tro banţi ne.-:esari pentru
campa n ia m i l-itară d i n Unga ria 122. La 5 septemb rie, tot mog ist.ratu l u i Sibiului
scrio magist·ro1:·u l u i Braşovu l u i , de�pre porun co ca n c e l a ml u i Chayki, privind
t rimit€reo de trupe, praf de puşcă ş i fă i nă. Sol icito să i se com unice şti ri
despre situaţia d i n Ţara Româ nească şi Moldova l23.
Lista acestor comenzi de o•rmament şi in seco l u l a•l XVI - lea contin u ă.
D i n conţi n utul documentelor rezultă locul p e core- I ocupa Bra şovu l in
oceastă epocă, ca furn izor de o rmament şi de ba n i atit pentru domnitori
ci1: şi 'p ;;ntru princi p i i Tra nsilva n iei.
•
•

După intra rea victorioasă i n Alba I u l ia a l u i M i h a i Viteazul, docu­

m entele atestă i ntenţia domnito.�u lui de o o rg an i z a o rsenale in cetăţile ma i
ma ri ale Tra nsilva niei, printre core şi B ra ş ov u l oraşe ca re ave o u t m d i ţi i
-

boga �e i n folo si r€ a a rmelor de foc124•

,

La 23 a pri lie 1 600, plecau d i n a rsenalul de la Aiba - I u l i a spre Fă ­

găraş u n număr de 24 de tun uri, iarinsoţitori i acestora, d upă cum menţio­
n eazo co m i :; o ri i i m periali, ero u .. tunarH voievod u l u i " 125. De a ltfel. docu ­
m entele menţionează tunu ri exi stente in cetatea Făgăraşului in timpul
domn iei l u i M i h a i Viteazu l . In 1 632 se mai afla pe u n u l d i n bastioanele ce­
tăţ;i un tun de 24 mîj i, cu n u mele .,Şoimu/" ca·re purta stema l u i M i ha i
Vitea z u l : Numele d e şoi m i n d ică categoric tun u ri lor de cimp ; con form
obicei ului \'rem i i , pieselor de art ilene uşoa ră l i se dădea u n u m e de oni ­
m o le m i c i , repHie s a u păsă r j l26.
In ti m p u l domniei in Transilva nia, M i h a i Viteazul a ţi n ut trei d i ete.
In d ieta de la Alba I ulia întă reşte broşovenilor dreptul de a percepe vige­
simo, iar pri n hotărîri le d ietei ţinută l a Braşov l a 12-15 martie 1 600
(cind domn itorul este oaspetele judelui oi"CC şul u i , Va lentin H i rscher, in casa
d i n str. 7 Noiembrie nr. 6), el dă braşoven ilor moi mu•lte privileg i i , pro.b a b i l
ş i in sch i mbul unui oj uto r in a rme, d e care oveo mu1tă nevo ie.
Regi strul de soco.teli a'l Bro.şov.u l u i menţionează şi cheltuiel i le efec­
tuate pentru sotlvele de tunu ri, trase l a afla rea $tiri i u n i·rii Moldovei de
către M ih a i V·iteaiu l (24 mai 1 600) cu Ţo ro Românească şi T·rons i lvo n ia ,

1 20 Col. .,Privileg i i " voi. 1 1 , p . 2 1 2.

121 Col. .. Privileg i i " voi. 11, p. 66.
1 ::2 Col. " Privileg i i " vo i 11, p. 65.

1 23 Col : " Privileg i i " voi. 11, p. 67.

'
12� ton Popescu, op. cit., p. 52; Hurmuzak.i, voi. XII, p. 522.
125 N. Iorga, Istoria lui Mihai Viteai:ul, voi. 11,- Bucureşti, 1 935, p. 65.
t26 D. ·Prodon, Urba riile Ţă ;ii 'Făg6;a�ului, voi. 1 (1601 - 1 650), Bucureşti, 1 970, p. 1 32 ;

Paul Gyulai, Noi documente � i interpretări noi d e documente· privind arti/erio şi u n atelier
a ti ' turnat tunuri ih timpul lui Mfhai · Viteazul, Apulum, - VII, 1 968, p. 530; Ioan Ciupe, Ro­
llÎeo Comărdice, ·. făgăro�ul in" politir:a · lvi Mihai Viteazul, de · . unire a celor trei ţări rO:�
mâne, Cumidava XII, Bro�v. 1 979-1980, p. 50.
86

Satele d i n jur (Prejmer, Hărman, Rişnov, Codlea, Feldioara) contri­

buie cu ali mente pent-ru a rmata lui M i oo i Viteazul, fopt menţionat de
documente.
M ma i Viteazui reconHrmă şi r+şnoven i lor privi•f.egi.ul din 1 550 dat de
neamul Udriştilor d r n Ţora Român ească locu itori1or români şi biserkii
Sf. N i<:olae d in Rişnov, prin ca re le dă ruieşte mu n-tele Ba i ul cfrn Ta ra R.o­
mânea·scă (Diha,mu� de a zi). Pentru a ceastă recon.fi rma·re, Miha i a emis
două pri-vileg i i : u n ul dat d i•n Braşov, in 1 599 şi unul din Alba luho, lo 5
februa.rie 1 600, in care menţionează că emite acest p rivi:Jegiu pentru "oroşul
domn iei mele".
După lupta de la Teli u ( 1 4- 1 5 septembrie 1 600) şi pătrunderea tru­
pelor d i n Ţara Româ nească şi Moldova. a l iate cu M i h a i Viteazul in Ţara
Birsei, la Braşov au loc m tşcă ri . La �ncercu i-rea B ra-şovului din 1 octombrie
1 600 ş i osediul cetăţi'i pa rtidpă şi româ ni i d i n Şchei.
De la Mi răslău , d u pă infringerea d i n 8/ 1 8 septembrie 1 600, Mihai
Viteazul a trecut că11a re M ure.şu l s pre cetatea Făgăra·şu lui, apoi s-a retro s
in Ţa.ra Birsei. La 23 octombrie 1 600 soseşte ;" Braşov-u-1 Vechi ş i doamna
StCJonca.
Ajutat de comanda nţi i săi credtndo:şi : Baba Novac, Deli morcu şi de
populaţia Ţării Birsei, Mihai îşi reorgo nizează i n voie armata : peste 1 6.000
pedeştri, că lăreţi înarmaţi şi tunuri, arme provenite şi de la Braşov, fii nd
pregătit astfel pentru l upta ce s-a desfăşu rat biruitoare f.a Goră·slău, la
3 / 1 3 a ugust 1601 127.
In a n ii 1 608 şi 1 6 1 1 , Gabriel Bathori , pri•ndpele Tra n sHvaniei a dota t
cetăţu ia Braşov cu citeva tu nuri, care ţn 1 n8 pe baza u nui ordin impe­
riof, a u fost transferate la Alba-iu H a unde exi�to i·ncă d.n 1 64{) o ma re tur­
nătoria de tu nu.ri. In 1 848, tun u rite a u fost toptte. Atel ierul de tl..tn u ri de
aici şi-a desfă·ş u rat activitatea pi.nă la mijlocul secolului al XVI I -'Ieo. N u ­
m ă ru l meşteri'lor co-re l ucrau in el trebuie s ă f i fost destul de mare docă
in n u m a i şapte l u ni a putut să producă un n u măr de zece tu nuri mari. In
secol.u l a l XVII �Iea e ste a m intit .un a teHer de turnot tun u ri la Fă9ă·raş 128•
Comenzi făcute Braşovu!u i pent-ru ormoment nu contenesc nrci in se­
col u l al XVII -Alea. In tratatu l dintre Radu Şerl>oo, dom n ul Ţări i Româneşti şi
Broşov, din 12 septembrie 1 61 2, se prevedea intre alte mărfuri şi proful de
puşcă şi plumbu1, deoarece j,n Hmp de război era opri·t să se elCiporte in

127 N. Iorga, Istoria armatei, op. cit., pp. 271-2n ; N. lofga, Istoria lui Mihai Vi­
teazul, op. cit., Bucureşti, 1 935, voi. 11, pp. 1 02-- 1 03 ; HU1'Imlzaki, voi. V, partea 1 ; doc.
nr. 1 475, p. 757 ; Emi:l Micu, Cetatea fCirănea�eo de la Rişno..,, Braşov, 1 970, pp. 1 1 , 24-26 ;

Şt. Meteş, Relaliile comerciale ale ŢCirii Române.şti cu Ardealul pină in veacul al XVI/1-ka.
Sighişoara, 1 920, p. 1 7 ; Ouellen, voi. V, p. 289; Gemot Nussbacher, Unele aspecte pri­
vind relofiile lui Mihai Viteazul cu saşii din Transilvania de sud, Cumidava VII, 1 974-5,
p. 1 1 6 ; Pavel Binder, Cont ribulii privind domnia lui Mih4i Viteozu/ in Transilvan4a, Re­
..,ista de istorie, nr. 4, Bucureşoti, 1 975, p. 593.
121 Pa ul Gyuloi, op. cii., p. 52-9 : Ion Popescu, op. cit., p. 54 ; Rtca Popescu, Aspect

� dervo/tării tirgului şi oroşului FCigăraş in epoca feudald, Cumidava, III, Bro şov,
1969, p. 1 39.
 87

Tora Românească. Radu Şerban s-a ingrijit să cumpere tu n u ri pentru in­

tări rea unor p u ncte i m portante ale teritor i u l u i ţărij 129,
la 26 octom brie 1 6 1 3, Al i Poşo Mogh i<Hoglu, scrie judel u i B �o­
vtJil.u i ca trecerea su ltonu�ui tătăreS<: pe 1-o B ron să fie i1mpied icată cu tu­
n u rirl e 1 30 .
la 3 februarie 1 645, G h . Rokoczi 1 poru nceşte judel u i Braşovu l u1 să
inzestreze pedestroşii cu a rme şi să fie gata de pleca re, ca la porunca �u l
Gh. Rokoczl 11, pri nci pele Tra nsilva niei să plece la Caşovia (U ngaria), azi
Kosice - CehosiO'V'OckJ 1l 1 ,
J.n 5 moi 1 662, M i ha i A�i. princi'Pel e Transilvaniei ol1dono şi el d i n
CJ.uj magistrotui u i B raşovu lu i s ă fia rbă so·lrpetru l necesar, i- n locul celui d i n
Sca unu l O.:ncu l , d istrus d e turci ş i s ă trimită 30 chi ntale de praf de puşcă
ta Ouj132.
la 1 4 decembrie 1 658, Acoţiu Borcsoi poruncea d�n Sigll•şooro mo­
g�strotul·u i B raşovu·l ui să tri m ită tunu ri1e cu m un iţii şi cu pedestra·şi şi să - 1
informeze c u şti ri le d i n Moldova � i Ţa ra Rom â n eo·scă133•
In 7 m o i 1 662, M i hai Apofi cerea d i n C l uj magistratu l u i Braşovului
să- i trimi1:ă 3.000 funţi praf de puşcă şi ca ntita.teo corespu nzătoa re de
pl u mb pentru ien iceri şi alte trei chintale de praf de puşcă pentru tun u ri
cu occesori i 134.
Di·n 10 m o i 1662 dotează şi chi>tonţo dată de Sebeş şi N icoto us, că
Jo poru nca l u i M �ha i Apofi o primit d e la j ud ele B ro şovu.lu i c i nd chintale
praf de puşcă şi cioci chi-ntale pl u m b 135, Tot di n această dotă este .şi chi­
tonţo lui Sido lsok din Sibiu, tra n slatorul turc al lui Mihai Apofi, dotă ln
B roşov, rpentru 1 5 chi ntale praf de puşcă pri m ite de la j ud ele Bro·şovurl u i 136•
In a n u l 1 692, oastea lui Con sta nti n Brincoveo n u avea citeva tunuri.
El cumpără d e la B roşov i-n 1 694 ia rbă de puşcă, 500 de oco cu 250 to1eri,
i-ar �n 1 695 cumpăra, d in nou, 1 .000 oco cu 4 1 2 1 /2 toler137•

Produc�a de c:lopote, mojare a Bra,ovului,

in secolele XV-XVIII

Strins legat de meşteşugul turnării de tunuri, core erou l ucrate la o

temperatU1"ă foorte rid icată {1 .600,, este şi acela oi tu rnori'i de clopote,
mojore, sfeşnice, conde1obre d i.n bronz, cupru (tu-mătoril in roşu - metale
tn ol iojul cărora i-ntra cupru core e roşu). Bronzul era moi uşor de lucrut,
topinrdu -se doar � 1 .000". Probabi-l oceeo·şi persoa nă indeplinea omj.ndouă

m N. Iorga, Braşovul şi românii, Bucureşti, 1 905, p. 248; N. Iorga, Socotelile Braşo­

vului, pp. 1 31 - 1 36.
uo Colecţia "Privilegi i ", voi. IJ, p. 339 ; Foaie pentru minii!, inimă şi literatură, nr. 21 ,

24 ma i 1 848 ; N. Iorga, Braşovul şi romanii, p. 288, nr. 5; CotloJoguf doeumentel01' ro­

mâneşti, p. 3.
ut Col. "Fromius", p. 51 .

Ul Co l. "Fromius", p. 94.

w Col. .. Fromk.ls", p. 89.

134 Col . .. Fromius•, p. 35.
m Col . .,Fromius", p. 95.

136 Col . . . Fromius", p. 95.

tl7 Ion Popescu, op. cit., p. 56; Şt. Metei, Relaţii, op. cit., p. 1 93.
88

aceste meşteşuguri : turnarea de tunuri şi de clopote, majore etc. D.e fapt.

ele s-au dezvoltat paralel, fiind două bro nşe ale acel u iaşi m eşteşug. Breasra
o rămo ri'lor d i n B·roşov obţine a probarea statu l u i său încă in 1 553, in
t i mp ce cea d in Sibiu in 1 582, i o·r cea d i n Sigh i şoa ra şi Bi striţa in 1 585138.
Pentru ca.li1otea şi d u rabil itatea prod uselor, clopote, majore, co n ·
delabre etc . , din secolele XV-XVI I I vorbesc documentele şi obiectele păs ­
t rate in d iferite a rh ive şi muzee, colecţi i d i n judeţ Ele au fost tu rnate de
meşteri renu miţi din oraşe vestite i.n turna rea meta lelo r ca : B ra şov ul, S i ­
.

gh işoa ra, Alba l u l io etc. I l ustra tiv este să a m i nti m do·a·r oi1eva d in ele .
D i n secolu l a l XV- lea , Muzeul Judeţean Bra şov d eţine un Clopot de
bronz turnat i n 1 456 cu urm ătoarea i n sc ripţ ie : § OREX § GLORIE § IHESU
§ XPRISTE § VENI § CUM § PACE § ANNO § DNIO § MD § CCCC
§ LVJ § 139.
Lo mănăst i re·a Bistriţa d i n Oltenia se a fl ă un clopo t d i n 149 1 , turnat
i n Tra:nsi lvoni·a , l a Braşov s·a u la Sibiu 14o.
Tot d in secol u l a1l XV- lea , se află u n clopot in clopotnita bisericii
evo nq hel ice d i n Viscn , judeţu l Braşov, cu i n scri pţ ia : "Mogister lohannf?s
.

von Schasburg", meşter care o trăit in Sighişoo·r a, in a n ul 1 43014 1 .

La Hălc h i u, tot i n clopotn iţ.a bisericii evanghel ice, se a f l ă un clopot
cu inscri pţia : O rex glorie lesu Cristeniserere nostri rex israil, venicu pace
- 1 434142. La Ru pea, in biserica evangheli.că, se păstrează un clopot d i n
a n u l 1 488, c u inscri pţia : Sancti spiritus, adsit nibis gratia d m i MCCCCV//1 143;
In clopotnita biserici i eva nghelice d i n Ci ncşor, se află un clopot mic, d i n
a n ul 1 489, d i n a l iaj ara mă. P e suprafaţa dopotul·ui si:nrt tumote in relie·f a n i ­
m a le fa ntastice 1 44. In biserica eva nghel ică d i n Sel istat s e găseşte un clopot
tot d i n secol u l al XV- lea c u inscri pţia, in m i n usc ule : O rex glorie venicum 145•
Şi d i n clopotele tu rnate in secolul al XVI - lea se găsesc încă mu lte
păstra te în clopotniţele biseridlor evonghelice d in j-udeţ. Spre exemplu,
in biserica d i n Cincu, se află u n .clo.pot de bron z , t u mat in anu'l 1 5 1 2, re­
turnat in 1 754 şi in 1931 146. In bi·serico evanghel ică din Meschendorf se
află un clopot de bronz turnat in anul 1 5 1 5147. l·a r la Roadeş, tot in bise­
rica eva nghelică, este un cl opot dotat 1550, turnat de maestrul Ma nchen
din Sighi şoo ro 148 . In bi.serica eva:nghelică din Prejmer un clopot m k, aVIind
i n sc ri pţi·a 1562 JERGE PAUL 149.
Un dopot dotat 1 570, turnat de m eşteru:J Jorg Here�1so se a fl ă in bi ­
serica eva nghel ică d i n M erg h easa, iar i n biserica d i n G h i m bav, un d opot

138 Şt. Poscu, op. cit., p. 70 ; Alfons Houser, op. cit.

1 562 (0 = 41 , 60/66) . .
1 40 Şt.
!39 lnv. nr.
Poscu, op. cit., p. 1 77.
A·o .i. (1 0,700, 0
nr: 27 (1 '7'- 0.93, 0
14.1 lnv. = = 0,700 cm).
142 � nv. =
1 ;50,720 kg).
143 lnv. nr. 68 (1 =0,85, 0 = 0,95).
14-4 lnv. nr. 37 (1 = 0,49, 0 = 0,50).
145 lnv. n r. 136 (1 = 0,9(), 0 = 0,91 cm).
146 lnv. n r. 29.
M7 lnv. m. 55 (1 = 0,42, 0 = 53 cm).

m lnv. n r. 1 7.
149 lnv.
nr. 30 (1 == 0.70, 0
nr. 56/39 (1 = 56 cm, 0 = 0,59 cm).
·· '
·t
150 lnv. = 75 cm).
din anul 1 59 1 151. In Buneşti, la biserica evanghelkă, găsim u n c lopot d i n
a nu1 1597, tu rnat de meşterul lootz · d in Sighişoora 152, ia.r in b iserica eva n­
ghelică din ·com u na Dacia, se află două clopote d i n secolul a-1 XVI - lea .
Unul ma•re, cu inscripţia : O rex g/oriae veni _cum pacem şi ·unu1J mic cu
i nscripţia : Ave Maria gloria p/ena 1 53.
•

• •

Şi în secolul al XVII - lea s-au turnat clopote. T.urnătorul de turnuri,

majore, clopote - Pa ul Neidel, şi-a conti nuat activita tea in s.ec6l·ul . a l
XVI I - l ea , d upă cum o dovedesc comenzile de clopote pentru mqi m ulte
·
bise rici.
Astfel, pentru biserica evanghelică d i n Derza, jud. Harghit a , s-a tur­
nat in anul 1 607 un clopot de acest apreciat meşter. Două clopote a tur­
nat în a n u'l 1 608 pentru bi seri-ca evanghel ică Soarş (jud. Braşov) şi pentru
biserica evanghel ică din Mesentea (jud. Alba).
Un clopot reconstru it în 1 6 1 9 pentru biserica evanghel ică d in Cod lea
(jud. Braşov), de Boh nen Marten, distrus a poi de Ga briel Bathori, în 1 622,
a fost returnat în acel·a şi an - 1 622 - de Pa u l Neidel, cu 272 f11 orinL
In biserica eva nghelică d in lovnic (jud. Br-aşov) se mai păstrează u n
clopot turnat de Pa ul Neidel în 1 622, c u următoarea i nscripţie: O rex
glorie Jesu Christe veni cum pace, ·p ane 1622154•
· · ·

I n·că in 1 599 se aude de u n fi u a l l u i Paul Neidel, cu ace·la şi n u me,

ca re lucra prin anii 1 637, 1 643-1 644, pentru pri ncipele Transilvan iei, Gh.
Rakoczi 1 . Aceasta reiese şi din poru nca pri ncipel u i aflat la Făgăraş, adre­
sată magis�ratu,l ui B raşovului, in septembrie 1 643. Cerea să i se tri m ită
tu-rnătorul de tunu ri Pa l din Braşov, îm preună cu un candslo.bru lucrat de
el, lo Alba l u'l ia (lucra probabil şi la turnăto ria din aeest . oraş cind era
sokitat). Tot . Pa l a turnat ş i clopotul biseric.i i evanghel ice d i n Oaia (jud.
A �ba ) lss.
Un alt fiu a l-ui Pa u,l us Neidel - tatăl, Johannes Neidel, a tu r.nat . in
1 627 clopotUl! bisericii evang helice din Rupea, iar in 1 640 cel al biser.i�ii.
d in Crisll:i a n 156.
I ntr-o scrisoare d i n 9 septembrie 1 642, tri m isă d i n · Făgăraş judel u i
Braşovul u i , p rincipele Gh. Rakoczi 1 s e i n teresa de transportul clopotelor co­
mandate la Braşov de către Matei Basarab, dom n u l Ţă·ri·i Româneşti, - Foarte
posi>bi'l ca acestea să fi fost executate de Nei del 157•
I n turnlJII măcelari1lor de la biserica evanghelică din Hărman se of1ă
IHl clopot dotat 1 608 cu i-nscripţia : O rex g/oriae veni cum -pace 1608158.

15 1 lnv. n r. 33 .
U2 l nv. nr. 22 (1 = 0,90 cm, 0 = 1 ,05 m).
· · 1� 1-iw. nr. 1 1 2. .
154 Alfons Houser, op. cit., inv. biseridi evonghelice din lovnic nr. 27.
155 Alfons Houser, op. cit., Colecţia .,Fromius", voi. · li, p. 46.
t5d Alfons Houser, op. cit.
157 Colecţia .. Fromius" voi 1, p. 1 9.
lnv. nr. 59 (1
• ;.
t5ll 0,38, 0 = 0,50 cm).
= , .
..

Jn blsericla eyonghel-ică d in Gncşor (jud. BI'OŞOY) se oflă un clopot

de bronz dotot 1644 , turnat de me,terul Antoni Vten cti.n Alba krti<J, cu
următoa rea i n scripţie : MIT GOTTES HILFE GOS MICH ANTONJ IN WEIS­
SENBURG AO 1644,59.
Tot d i n secol u l a l XVII -lea se păstrează un clopot de bron z tumat. in
biserica ortodoxă d i n R.iuşor - Făgăraş 160.
In .patri moniul M u zeul u i Judeţean Braşov, se păstrează un clopot cu
i n scripţia : ANNO DOMIN 1678. In partea superioară este prevăzut cu u n
drug de fier cu cirlig ş i u n suport di n fier forjat, probabil ulterior adăugat 16 1.
lo Bi;Seri'CO Neag ră din Bra•şov, se află două clopote din bronz, tur­
note ion oceloşi an, 1 696, d e meşterul Henrk:h lompe 162. Pe suprafaţa celu i
d e oi doill ea clopot se oflă tn ijta lele l.S. Restaurot ilfl 1 74 1 de meşterul
lorenz Seuter.
Acelaşi meşter (Henrich la m pe) a turnat u n clopot şi pentru dom n i ­
torui Con-stontin B11i11covea nu . La comando acestuio, d up ă cu m reiese din
scrisoarea tri m i să de domnitor judelui Braşovului (Bartolomeus Seuler) i i
ce11e să-i porLmCească turnătorului de clopote Hen-tich lom<pe (din H ;lde.s­
h ei m - Germania şi sta b i l it proba b i l la Braşov) să mea rgă să-i ducă clo­
potul ce ..1-a vă rsat" (tu mat - n.n.) şi sul iJm<He1e comandate să 1 e oşeze
in finllină, că va ordona rucă renilor să vină cu ca rele să J.e ridice" 163•
Tot el a tu rnat - probabil! - şi c lopotul af+ot i-n clopotniţo bisericii
ortodoxe Sf. N k:olae din Făgăraş, oti1:orie o dom n ttorului Consta ntin Brin­
covea nu, pe care a in zestrat-o cu m a i m ulte obiecte : un ca ndelabru164, un
ic.onosto s 165, u n d u l a p'166 şi u n clopot167. Toate sint datate - 1 698 .

• •

Secolul oi XV�J.J -Ieo este perioada in core octi-vitotea negustorilor ro­

mâni bra.şoven i se dezvoltă oti1: de mutt, i-ncit poate fi con siderată şi un
a pogeu a l afirmarii lor pe toate planuri4e. M u lte d i·n biserid�e româ�ti
d i n judeţul Broşov sint ridicate cu contribuţia acestor negustori, inzes­
trindu �e apoi ou m obi'Her, c1opote, caflde!Jo bre, sou cu obiecte de cuk :
icoane, or<fevră·rie executate in majoritate de meşteri braşoveni, unele pur·
tind ch i a r i nscripţH de da nie.

1SP lnv. nr. 36.

160 IM. nr. 31 25 cm, 7
lnv. 1 577 (1 cm).
1 = kg).
161 = 28 cm, 0 = 37
1112 •nv. nr. 1 ) 5/56 (1 = 0,90, 0 = 1,30 m).

1 1./1 1 , cea 230 kg.

10110. CCQ 1 .000 kg.

2) S/56 (1 = 0.57 c:m, 0 0.71 cm). =

16l Minerva Nistor, Brincoveonu şi BraJOVuJ. Cumidava XII, Braşov, 1 979-1 960,
p. 100..
lnv. 198 (1 =1 ,50, 1 = 1 ,20, 60 kg).
lnv. =6 m. 1 5 m).
164 M.

46 (1
"' lnv. nr. 320 (J = 2 m, 1 1 ,20 m).
165 nr. =

-167 lnv. nt. 291 (1 0,80, 1 0,90, lSO kg).

=

= =
 91

Aşa de exeiTl!pfu , n u ma i marele neg-u stor româ n d in Braşov, Joa n

Boghici, cu fraţii Radu şi Consta nti n , a u ctitorit şase bi serici după cum
arată pisa n ii l e ş i pomeln icele acestora. I n 1 n3 au rein noit i n sti l baroc
biserica veche voievodală d i n Rişnov, construită i n stil gotic prim itiv in a n u l
1 384, i n pod u'l căreia s - a u găs·i1 cele moi vech 1 mo nuscrtse Silcvone d i n
seco1efe X I I I-XIV (fragment d i n Evonghel ta r şi d i n N ou l Testament)168 ,
Pi san ia bi�ridi d in Toha•n.ul N oo , vorbeşte des.pre ctitorJ.o ocestei bi­
serici, in 1 779, de "du m nealui J upinul lon iţă Boghici", 'ia r cea din G h i m bav,
spune pi:san ia, s-a ri<Hco t "cu toată chE!�Ituialo dumnealui . kir .Ioa n
.

Boghid, negu stor di n Bra şov �n 1 780". Tot de Boghtci sj.n t ridioate şi btse­
ticile d i n Cod lea in 1783, d i n Feldioara in 1 788 şi cea d i n Rotbav i n
1 79() 1 69 ,
Fam i l ia C i u rcu (N ico�ae şi Radu ) din BI'O'ŞOV a rid icat bisertca di n
Şon.a - Fă g ă roş in 1 706, d •n Hărman in 1 n8 şi pe cea d i n Cri<Stian in
1 795170. Şi bi serica ortodoxă d i n Augustin - Rupea a fost ridicată i n 1 772
1o.t cu aj,utorul u n u i negustor român d�n Braşov. La fel, ct ito rU'I biseric i i d i n
Sin.petru este negustoru1l Sandru Hagi d i n Braşov - 1 78 1 . Fraţi i Ră uţ ş i
Radu Leca d i n Braşov a u ridicat i n 1 787 bi serica d i n Mă ieruş, i a r b i serica
Sf. Nico1ae din Rupea a fost ridk:ată in 1 793 de negustoru1 J i pa şi asodaţii
l u i din 8ra-şov 17 1 .
In bi sericile româneşti d i n judeţ se pă strează m ulte obiecte, indeosebi
clopote, dati·nd d in secol u l oi XVI I I - lea , era de exemp� j.n biserica d i n
Prej mer s e află u n clopot d i n 1 7931n, i n cea d i n Te�i u u n u l d i n 1 795173 ş i
u nu l dotat 1 797 in bi·serica d tn Sotu Nou 174•
Şi rn satele brănene se păstrează clopote d i n secoJ.u·1 a l XVI U - Ieo, ca
cel d i n biserica d i n Simon17S şi in cel d i n Moeciul de Jos, unul d i n 1 762 176.
In Moeci u1 de Sus, se află u-n clopot d i·n 1 n1 177 , ior in bÎ'Sertca di·n Peş­
tera, u n t�l din 1 793, donat de fam}lia C i u rcu Durn ttru din B roşey178.
Tot �n Ţara Birsei se păstrea ză u n clopot d in 1 792, in bisertoa româ ­
nea scă d i n Feldioara donat d e ctitorul bi serici i 179 • I n bi serica d i n Rotbav,
u n ui d �n 1 795 donat de ctitorul Ioan Boghici180 şi u nul d�n 1798 in O u m ­
brăviţo 181.

168 PomeJ.nicul bisericii ; P. P. PaooHesc:u, Inscripţiile scrisului in limbg română, Bucu-

re�ti, 1 965, p. 20; E. Micu, op. cit., p. 1 !1.
169 Pisaniile şi pome!nicele bisericilor.
T7o Pisoniile şi pomeJ.n icele biseridlor.
11 1 ldem.
m lnv. nr. 3 (1 = 0,62, 0 = 0,64 cm).
bw. nr. 33 (1 = 35/45 cm).
IM. nr. .36 (40/ 47 cm).
m

rn
115 lnv. nr. 64 (0,70/0,70).
m lnv. nr. 1 02 (45/47).
111 lnv. nr. 24 (70/70).
1'11 tnv. nr. 140 (1 = 1 , 1 0, 0 = 40).
m hw. nr. 1 1 !1 (1
44).
= 1 ,63 m, 0 = 0,54).
lnv. nr. 41 (1 0.46 cm, 0
40).
110 = =

111 lnv. nr. �3 (1 = 0,(1 , 0 =

92

Foa rte .m u'lte clo:pote da11înd di n secol·vl a l XVHI-:Iea se află in b-i se­
rici le d in Ţa ra Făgăra ş u l ui, ca de exemplu în com u nele : Ohaba , Feld ioa ra
ş i un u'l d i n 1 727 în Rucă r cu inscri pţia : Gloria Excelsis Den anno 1727 182.
In biseri·ca din Ca l ba r se află un clopot d i n 1 741 d i n a că ru i i nscri p­
ţie in chi-ri l ică reiese că a fost d ă ru it de Ionescu d in Veneţia - Fă q ă raş183.
Şi în biserica d i n Drăguş se află u n clopot d i n 1 749184, iar în cea d i n Olteţ
u n u l d i n 1 770 185. Un clopot d i n 1 771 se află in biserica d i n Vad 186, u n u l
d i n 1777 la cea d in Şercai•a 187, ş i unul din 1 783 l·a G rid 188.
In turnul biserici i române d i n Boholţ se află un clopot d i n 1 789 187,
ia r in cel d i n Corbi, u n u l d i n 1 792190. .
Şi in zona Rupea se găsesc clopote d i n secolul a l XVI I I -lea , in bise­
ricile româneşti d i n Bogota şi Paloş. In comuna Ormen iş, se găsesc două
clopote, d in 1715 şi d i n 1733, cu inscri pţia : Az o/ah edess la reszsare (tu r­
nat pentru eclezia va lahi lor) 191.
Ma i găsim olopote d i n secolul a l XVI I I - lea in biserica românească d i n
Dacia ( 1 792), în cea d i n Ji bert - u n u l dotat 1 793192 şi u n u l d i n 1 794 i n
Ticuşul Nou 193,
Şi în bisericile eva nghelice se a�lă clopote d i n secolul a l XVI I I - lea,
u nu•l in biserica eva nghel ică d i n Ri·ş nov ( 1 720)194 si u n ul mic in biserica
d i n Socru din 1 777 cu im.cri pţia : ZUR EHRE GOTTES UND GEBRAUCH
DER EVANGEL/SCHEN GEME/NE IN HANENBACH VERFERTIGET ANO
1777195,
*

* •

Secţia de istorie a M uzeu l u i Judeţea n Bra şov deţine şi o fru m oasă'

colecţie de moj a re şi piul iţe din b-ronz tu rnat şi din fontă, u ne�e cu motive
renascentiste, dintre ca re amintim pe cele mai va loroase.
De exe m pl u , un mojar fa rmaceutic de m·a ri d i mensi u n i, t u rn a t d i n
br·a nz in 1 588 de Pau'l Neidel, pentru farmacia oraşului, infii nţată in a n u l
1 5 1 4. Mojaru l , in formă de cupă de potir, cu g ura evazată, este prevăzu t
cu două briuri drcu·lare in rel ief, in pa rtea su perioară şi i nferioa ră. Pe
suprafaţa moja mlui intre cele două bri,u ri, a pa re ins·cripţia i ncizată JOH
PAUL, i a r in pa rtea i nferio·a·ră este turnat in relief a n u-l MDLXXXV/// 196.

1 93 (1 = 0,45 cm, 0 35).

·
182 lnv, nr. =

l83 lnv. 0,38, 0 = 0,40).'

59 (1
nr. 1 83 (1
=

184 lnv. nr. = 0,29, 0 = 0,29).

1 as l nv. n r. 99.
186 l nv, nr. 4 (1 = 0,32 cm, 0 = 0.48 cm).
187 lnv. nr. 67.
1 2 1 9.
372 (1
188 inv. n r.
189 inv. nr. 0,32 cm, 0 0,36 cm).
= =

190 lnv. nr. 203 (1 = 0,39 cm, 0 0,35 cm). =

191 lnv. nr. 90, 91 .

192 inv. nr. 49 (1 0.48 cm, 0

= 0,46 cm).=

193 lnv. nr. 85 (1 = 0,85 cm, 0 = 0,68 cm).

194 lnv. nr. 61.

195 lnv. nr. 97.

m lnv. nr. 986 (1 = 0,34,5 cm, 0 gurii = 0,38 cm, 0 bazei = 27,5 cm) : Minerva. Ni s­

tor, Braşovul in izvoare cortogralice şi iconografice; Cumidava' IX, Braşov, 1 976, p. 1 5.

 93

. Tot a ici, se află u n moja r d .i n bronz tţ�l"not cu inscripţia . in relief, sub

buză : MERTE N DIR BECHER 1582.
Pe su prafaţo -netedă, iniţia lele incizo,te C.S.S.F.S.Z.P.0. 197,
Colecţia muzeu l u i mo i cu pri nde un m ojor farmoceutic din fontă in
form ă tronconică, prevăzut cu două briuri in rel ief şi cu două toarte. Ma­
jaru l este n edatat, însă d upă u nele elemente de sti l poate apo•rţi ne se­
colu'l·u i al XVI - I ea 198• Tot a 1ci se află şi un m ojar din bronz tu rnot, cu două
toa rte, pe s uprafaţa căruia apare i n scri pţia : ANTON/ VTEN AD 1644. Ma­
jarul este tu rnat in aceloşi an şi de acelaşi m eşter din Alba I u lia care a
turnat şi clopotul ce se află in bi serica eva nghelică d i n Cincşor. Proba bi l
face parte d i n a ceeaşi coma ndă 199.
Co·l ecţia muzeu l•ui mai a re u n m ojar d i n bronz tumat, cu guro eva ­
zată, pe suprafaţa căreia este inscripţia : 16 GERKO PETER 82200, iar . u n
a lt mojar, tot d i n bronz, a re inscripţi•a : A 1684 520 1.
Un fru mos moja r d i n bronz turnat, cu g·u ra larg eV<lzată, se află tot
la această secţie. Pe su.prafaţa majorul u i a pa r ornomente in •reil ief, tur­
nate - o scenă de vînătoare, cii ni de vî-n ătoa re, cai cu că<lă reţi a l ergind
după că prioare. I n m ij locu l acestei scene, apare o cizmă Şli unelte de ciz­
mar em blema breslei cizmari lor, aşa cum o inti l n i m şi pe turnul cizma­
rilor din B raşov, pe stranele acestei bresle de la Biserica Neagră, pe Jăzi le
de brea·s lă, pe un an,cadra m ent aHat la Muzeul Judeţean precu m şi pe
sigi l i ul a cestei breS'Ie. Probabi<l mojol"ul a fost executot la comonda breslei
sau a vreunui breslaş cizmar. Sub b uză apare inscripţia : ANNO 1688
GERG HEDV/GH202.
Tot secţia de istorie a M uzeu l u i J udeţean Braşov deţi ne şi doi seri­
peţi d i n bronz turnat, de ma ri d i mensiu n i (secolu'l a.l XVI -'Iea) de formă
d reptu nghiul·a·ră, cu dte 4 .roţi, ηntrebuinţaţi la const·I"Uirea ma rilor clăd i ri,
biserici etc. Pe a m bele pă rţi o•le celor doi scripeţi, a pa re stema batho­
reştilor, formată d i ntr-u n scut impodobit cu valute ş·i spira l e in exterior.
Pe scut, in rel ief, sint trei d inţi (canini), puţin îndoiţi in jos, u n u� spre a-l tul,
întorşi s pre d reapta, ieşind dintr-o bucată de gură.
Dea supra acestei steme se află a n u l 1 58 1 şi i-niţio'lele C.B:D:"S". (un
G inotrs). Sub această inscripţie, i n iţialele W.T. Pri mele două litere (C.B.)
sint i n iţialele principe�ui Cristofor Bathory, mort in 1 58 1 203.
Secţia d e ·istorie deţine o frum oasă colecţie de sfeşnice, ceasuri
şi ca ndelabre d in bronz tumat, cu mai m U'Ite broţe, i ngenios ornamentale
in formă de rozete, cai, păsăfli etc.204.

197 lnv. nr. 3893 (1 = 18 cm, 0 gurii = 1 5 cm, 0 bazei = 1 4 cm).

199 lnv. nr. 827 (1

19B lnv. nr. 831 .
= 54,8, 0 gurii = 1 5 cm).
200 lnv. nr. 828 (1 = 15 cm, 0 gurii = 14 cm).
20 1 lnv. nr. 873 (1 = 1 2,5 cm, 0 guri i = 13 cm).
202 l nv. nr. 1 583 (1=13,8 cm, 0 gurii=15,1 cm) ; Albert Echon, op. cit., fig. SO ;
Minervo Nistor, Lăzile d e breaslă, op. cit., fig. 29 a , b, 32, 39 a , b, c.
203 lnv. nr. 577, 1 907, (L = 77 cm, 1 = 14 cm, grosime = 22 cm) ; Josef Sebestyen,
Flaschenzug aus dem Jahre 1581, Mittei/ungen des Burzenlănder Museums, Kronstadt,
1 944, heft i-4, p. 61 .
204 1-nv. nr. sfeşnice : 1 2�7 (25,5/ 1 4) ; ceas inv. nr. 1 258, (1 = 30 cm, 0 = 1 6 cm) ;
candelabre : inv. nr. 751 -3, 21 78, 41 71 etc.
94

In spaţiu1 pentru cor o� B�sericii Negre (sub arcul de triu mf) se oflă
o cristef.niţă (1472) sa1votă din ioncendi.u.l din 1689. Cristemiţo este prote­
jată de un gri loj d i n fier forjat cu ornamente ce o:mi.ntesc Renaşterea, şi
inscripţia : Messen 1716 Hannes 1716 Hen nes, fiind executat deci de meş­
teru1 fierar Miess205,
Meşteşugu1 o l"m u rărie� şi tumări i de tl.rn u ri s-a păstrat pî-nă in pe­
rioada ocupaţiei Tra nsilva niei de I m periul habsburgic ( 1 688) şi a pi erd eri i
independenţei ocesteio. Meşteşugu-l fieră.ri ei, u n ul d i·n cele mo i i-mportante
şi mai dtversifioote meşteşug·u ri, s -a păstrat şi perpetuat pînă a·stăzi, ca şi
cel a l turnări i in bronz. la decăderea acestor indeletniciri pe lîngă ocupaţia
habsburgică a contribuit şi accentuarea domi naţiei economice şi politice
o hn perhllu i otomo·n osu:pro Tării Rombneşt� şi Moldovei, io·r i-n perioodo
domnii-tor fo no riote, a desfii nţării com plete a o•rmatei naţiona le. Timp de
secole acest meşteşug s-a aflat printre cele moi apreciate meşteşuguri
orăşeneşti. Cu timpul, artilerie s-a dezvoltat atit de m u lt incit producerea
u nor tunuri efiocrce nu m·oi era P®lbilă la n ivelul oteliere�lor de breaslă.
Co umKJre i:şi foc opanţio treptat fobridle de o mKJment şi de alte produ-se
metolurgice.

205 lnv. nr. 6/64 ; a/1 .

 FO R DEN HAN DEL B ESTI M MTE KRON STADTER
SCH M I EDE ERZEUGNISSE, FEU ERWAFFEN, GLOCKEN UND
MORSER AUS DEM XV. - XVI tl. JAHRHUNDERT

Zusammenfassung
Die vorl iegende Arbeit befa sst sioh m it der Tătigkeit der KronstădteJ
Zunftmerster wăh rend der Zeit�pa'n·ne zwischen dem XV. 1.md XVIR .Jo h-r­
hLtndert \Hld geht vor oHem ouf die kunstlerische Vero rbeitung von Meto�len
wie Eisen, Kupfer u nd Bronze nă her ein.
Anhond von Doku,menten ous dem Kronstadter tJnd onderen An:: h i!Yen
unse res Landes sowie von Metollgegenstănden, �e si-ch im h iesigen
Kre+smuseum oder in onderen So m m1ungen befi.nden, werden dem Leser
die von der Stodt Bro.şov, diesem schon In jenen Johrhunderten bedeuten­
den Wirtschaftszentrum , gepflegten Handelsbezieh ungen vor Augen gefOhrt.
Bei dieser Ge1egenhelt gelingt es der Veriasserin, mehrere Mefster
ous jener Zeit sowie deren Ameiten zu identtfizleren und dodun:: h den
Leser mit wichtigen neuen ForschtJngsergebnissen bekomtz:umochen.
PLANŞA 1
1. Articole a le d i etei ţinute de Mihai Viteazul la Bra şov ( 1 2-15 martie 1 600) .
t. Mihai Viteazul întăreşte braşovenilor d reptul d e a percepe vicesima.
 97

PLANŞA 11
Produse ale breslei �ierarilor şi turnătorilor in bronz (Muzeul Judeţean Braşov).

7 - Cumfda�K�
 98

PLANŞA I I I
Tipare din fier forjat ( M u zeul Judeţean Braşov).

'· ·

� .'• • ' • ' . 1• .

 .99

PLANŞA IV
Emblema breslei fierorilor şi lăclltuşi lor aflată pe dih!tite piese (steog�Ki,
forlurii de cositor etc.).
1.
100

Produse ale p reslei fierari lor ilustrate de imagini de pe diferite . embleme.

P1..ANŞA V
PLANŞA VI
Embleme de breaslă aflate pe strane din Biserica Neogră �i pe diverse
steaguri.
1 02

P1.. A NŞA VII

Embleme de breaslă d i n Bi serica Sf. M o rtin d·i n Bra şov şi de pe d i ferite pi ese
din l a pidarul M uzeul u i J udeţea n Braşov.
PLANŞA VIII
Embleme de breaslă de pe pietrele funerare din Biserica Neagră şi din
lapidarul Muzeului Judeţean Braşov.
 ARGINTARII MAV. REPREZENTANŢI Al ARTEI BRINCOVENEŞTI
ŞI POST-BRINCOVENEŞTI (IDENTIFICARI DE LUCRARI)
MINERVA NISTOR

Fom i1io May, o d i nastie de a rg inta ri braşoven i, o oporţinut -u nor epoci

(secotele XVU-XVHI) bogate tn ma nifestă ri artistice de toate gen-u-rile,
contribuind pri n operele sale, atit la profi larea sti l i stică a artei decorative
brincoveneşti şi post-brincoveneşti, cit şi la răspîndirea acestor forme şi in
a rto 1ransiţvănea nă.
ldentiftca·reo m ă rci lor de meşter de pe obi-ectele af1ate in patri rnon-i u.f
m-uzeelor şi biserici'Jor d i n judeţui Bra şov ne-o îngăd u it cunoaşterea UflO!
opere a l e u-nor a rtişt. consocraţi o•po rţini-nd fo m fl iei Moy ca : Georg May 11,
Andreas May 11, M ichael May 1 1 �i Samuel May, membri ai bresl ei a rgi nta ­
·rilor din Bra:şov. Creaţii1le acestor org into ri si•nt pe cit d e i m portante ca
va loare a rtistică, pe otiit d e reprezentative ca expresie o u nou i pute rn ic cen ­
tru meşteşugăresc. Braşovul preia şi dezvoltă tradiţia prel ucră rii metofelor,

in a�poge-u arti stic încă in seco�u l al XV- lea, aşa cum o doved esc va:loroa­
i a r aceşti m eşteri , nu fac decit să cultive activitatea vechHor otel iere aju-nse

sele obiecte oHate in port ri ma n i u l d iferitelor colecţi1 dm ţo ră şi stră i n ătate.

lucrările acestor meşteri ne furnizează şi date preţioase asupra n ivel u l u i
ottns d e ono prelucră-ri1 meta l e�r i-n fieca-re perioadă, rărmnind mărtu ri-i
a le creaţi-ei a rt istice medievo�e bra.şovene, fiind totodată şi valoroase do­
CU'mente de i storie ou1tu ra·1ă şi ch i a r socială.
Ce1e mo i m u·lte opere a l e o rg i -n ta r��r May, se află, cum e ş i fi resc,
in patri mo n i u l m uzeu l u i şi bisericii Sf. N icolae d i n Şchei i Braşov u l u i . U nele
d i-n J.ucră rile a·flate aici, fă.ră a fi datate, se situează uşor prin teh n ică, com ­
poziţie şi stil in aceeaşi perioadă brincovenească şi post-brincovenească,
perioadă in care a re loc o m utaţie soc i a lă cind biserici l e nu m a i sint
înzestrate prin da n i i domneşti şi boiereşti ale Cantacuzi n i�or şi Brincoven i ­
lo'l' pribegi t a Brooşov, care găsind u -şi aici un adă·post sig u r, şi-ou �ăsat n u ­
m e l e pe d a n i i l e lor 1 , ci a u fost înzestrate şi cu obiecte dă ruite de neg ustori
entuziaşti, domid de o viaţă cultu ra"lă şi spi ritua l ă românească a Şchei u.lui.
Pesca ri i (negustorii de peşte din Şchei), .,cind se intorcea u de l a drum,
ce moi chiote ş i ch efu ri ţnsoţiţi de n eveste, ma me ş i rudenii, se d uceou l<l
sfinta b i serică, căreia - i făcea u d a ru ri bogate : candele, icoane şi g a l be n i ·2•

1 Din core multe obiecte · a u fost topite in anul 1 847, ,.pentru o se face chivotu-l
�i alte lucruri pentru soma bisericii ", Candid Muşleo, Biserica St. Nicolae din Şcheii Bra ­
şovului, 1 292- 1 742, voi. 1, 1 943, pp. 294-295.
2 ldem, p. 31 .
1 06

Este epoca în care a ctivitatea negustori lor rom â n i d i n B.I"'şov se

dezvoltă a tît de m u lt, incit poate fi considerată ca şi u n a pogeu a l a�irmării
lor pe toate planu ri,le. Aceste obiecte, dezvă·l,u ie spiritul u nei a rte inflo­
ritoare ş i su btile, expresia unei epoci de p uternică înflorire a rtistică, ca
u rmare o n ivel u l u i cultura l prosper al dom n i lor, boierilor d i n Ţa ra Româ­
n ească şi a l negustorilor bra şoven i, precu m ş i a activităţii fructoase a ar­
g i nta ri lor a celei perioade la Bra şov. La majoritatea prod uselor comandate
de domn itori, boieri şi de negustori ii rom â n i d i n Şchei acestor a rg intari, se
rem o rcă fo ptu'l că ei cereau ca lucrări le să respecte g ustul me'di,ulu i a rtis­
tic românesc, meşteri i trebuind să execute d up ă m odelele , . i zvoadele" ş i te­
mele p ri m ite, stah i l i nd u -se a stfel că deşi l u cra·reo era exec·utată d e u n
meşter d i ntr- un centru să sesc, con cepţia a rtistică era românească. Edifi ­
cato a re în acest sens, este scrisoa rea d i n 1 6 februa r,e 1 706, pri n core
d o m n ito ru l Co n st a n t i n B rîncovea n u il a nu nţă pe j u de!e Bro şovu l,ui că 1 - a
reţ i nut p e Georg May (o·rg intorul preferot a l d o m n i toru lu i); u n ră st i m p la
cu·rtea sa oa să se poa'tă lnţe�:ege� cu el a su pra fiecă ru i omăinunt a,l ·· .n-oH
sa'!e comenzi, fnformindu- 1 totoda,tâ că el s-a înţeles cu meşterul şi speră
s t] exe-cute şi de d a ta a cea s ta (,ucrări fru moa sel.
I n ce!e ce u rmează, ne v o m opri pe scu rt la cîteva opere a le a rg i n ·
ta r i l or May, afl ate in patri m on i u l u nor colecţii d i n j udeţul Braşov, u nele d i n
l ucr6 ri fii nd doar sem nala' 2 fără să s e i n siste a supra l or. Aceste piese
s� o re.�c n u m o ru·l opemlor o rg i·ntmi lor Moy, cun oscute in Tra nsi•lva•n ia, u nde
i d-e n t i�ioo rea l or, ma i poate oferi i·n că su rpri ze pent·ru cercetători.
Menţionă m pentru inceput pe cel m a i cu noscut şi prodigios repre ­
zenta n t al acestei fa m i l i i , remarcat pri n l ucră rile sale executate îndeosebi
p e n t ru d o m n it o r u l Con stantin Br!ncoveo n u , pe G eorg May Il. Ma rca acestui
meşter', o intil n i m pe m ulte opere a flate in· ţară ş i stră inătate. Exp. în
M uzeul M a g h i a·r d i n Budapesta, este expusă o ca n delă de m a ri d i men -
s i u n i, executată in sti l b ri n cove n esc de G h . May I l .
·

.
. Excepti nd v o l oroasele lucră ri ale l u i Georg May Il, aflate in colecţiQ
M uze u l u i de Artă al R.S.R. (d ouăzeci şi u n u la n 1,1 măr), expuse in majoritatea
l o r la Muze u l d� A rtă B rincovenească de la Mogoşoa i a , a poi candelele
din m ă n ăsti ri,(e Horezu şi Bistri ţa (Vi l cea), două obiecte d in colecţia M u ­
zeu l u i Naţional d i n Buda pesta, u n potir ş i o cană, a sem ă nătoa re u nei aite
căni aflată i n prezent i n M uzeul de Artă decorativă C l u ny d i n Paris, sa u
ferecătu ra de la m ă n ă stirea P-a tmos (Grecia), obi ectele afl ate i n colecţi ile
din Tra nsilva n ia si.nt i n com para b i l mo i puţi n e4•
Făoinod exc�pţie de cele ci nd candele publ icate5, a·f lote in Traos i l ­
\ia ni a , din care două se află in patri mo ni u l b i sericii Sf. N icolae d·in Şchei ,

J M in e rva Nistor, Brincoveonu şi Braşovul, Cu m idava XII, Braşov, 1 979-1 980, p. 1 01 .

p . 1 01 .
4Corina Ni�oleşc:u, Argintiuia laică şi religioasă i n Ţările Române (secolele XIV­
XIX), Bucure�ti. 1 968, p. 28 ; Eadem, Două lucrări de argintari din Transilvania aflate in
colecţii străine, Revista Muzeelor, nr. 33, 1 970, pp. 235--237.
5 Minerva Nistor, . Noi ie/eRtificări de . luc;; rări ale argint aru l ui l;"aşovean Georg
May 1/, Cumidava V, Bra,ov, .1971, pp. �70; AleKCJndrq Furnică Rus, O c;adehi a
argintarului Georg May 1/, la Muzeul de Artei C/�j. Se.si� . de . comunică,; ştiinţm.ce
o muzeelor de artă, Bucureşti, iu.nie 1 966, p. 59,
 107

ia r resrtul in muzeele Bran, . Braşov şi Mu� de· Artă din Cluj, s -a u mai
identificat in u �timul timp şi a l· te pies� ce vor forma oblectu·l studi · ului de
faţă.
In patrimoniul Muzeulu·i P·rimei Şcoli Româneşt. din Şchei, se păs­
trează un po hor de argint6, ciocănit, cizelat şi aurit, cu picior (Sockel­
becher), o formă deosebită a stHului Renaşterii înrudită cu barocU'I, ince­
tăţenjtă in Transilvania sub influenţa modelelor ma·i vechi di n Germania
de S ud, u nde pe lîngă gravuri decora1:ive măn u nchiuri de flori, apo·r frize
cu scene de vinătoa•re şi capete înaripate de ingeri şi oni•m ale.
Paharu l este format din două piese: pidoru:J şi cupa. '1 19,5 cm,
0 gurii = 9,5 cm, 0 b. = 7,7 cm, piciorul = 5 cm.
=

Pe o bază simplă relativ lată, cu un picior scobit in interior, se î nalţă

cupa cilindrică, evazata la gu ră. Atit cupa cit şi piciorul paharu lui, sint
decmate cu motive boselate, scene de vî nătoa re : figuri ontropomorfe, zoo­
m o rfe. Apar combinate figuri fitomorfe, cu cele antropomorfe cizelate in
repo usse : ingeri, cai, cerbi, lei in mişcare, î ncadrate in fru nze de acont şi
val ute.
Cupa paharului este împărţită in trei medalioane de formă ovală, cu
ornamente boselate interca·late in partea superioară de .. putti" inaripaţi
cu păru l ondulat acoperit cu bo netă, iar picioa·rele invelite in voal.
. Intr-u n medalio n lucrat in relief apare un co l in mi Ş care, cu picioa-
rel e din faţă ridicate, i-ar de git ii atîrnă u n căpăstru. I n a l doilea meda ­
lion apare u n cerb tot in mişcare , avînd caplll cu coarnele mari răsucite
spre spate. U ltimul medalion este orna.t cu un leu cu coama mare şi pi -
· ·

cioa rele din faţă ridicate.

U n brîu a u rit răsucit desparte cupa de pi cior, pe care apar din nou
ornamente in relief cizelate in repou sse: doi cai faţă in faţă cu pi.cioarele
din faţă r-idicate şi a. l ţi doi stînd spate în spate incadrati de motive ve·
getale stiliza1e, motive reintilnite şi pe a lte pahare executate de meşteri
·

b raşoven i7.
Pe picio· r , intr-o treflă, s-înt gravate iniţialele argintarul·ui Georg
May 11, semnul de meşter in majuscu'le, iar dE;X]supra coroana (imitaţie a
coroanei de crin, stema familiei de Anjou).
Tot in colecţia Muzeului din Şchei, se află un va·s circular cu picior
(bol) de porţelan de Delft8, crem, cu ornamente flora le in cobalt, cu :
l = 1 3 cm, 0 gurii = 2 1 ,5 cm, 0 bazei = 1 1 ,6 cm, greutatea = 1 ,27 g.
Balul este ferecat, invelit parţial intr-u n suport circular din benzi me­
talice (argint a·u rit), neornamentate, pe care este apl icat poans o n iJ'I.
Suportul este format din patru benzi verticale lucioase, iar morgi·nile
zimţate. O altă bandă tot neornamentată, orizontală, înveleşte partea su­
perioară a vasului (b uza) şi picioru l de formă cil i ndrică.

' I nventarul Muzeului primei şcoli româneşti din Şcheii Braşovului, inv. nr. 31 .
7 I nventarul bisericii Negre din Braşov, inv. nr. 6/64 ; 3/1 3 ; 6/64 ; 3/1 4 ; lulius Bielz,
Arta aurarilor saşi din Transilvania, Bucureşti, 1 9:17. p. 2 5 : Corina Nicole!C\J, Arginlăria...
C!p. cit., pp. 70, 72, 76.
e Gy6rf6s Tihamer, A brGIIIJI otvOueg IOrteefe, Broşov, 1 91 :!, pp. 1 22-1 23, nr. 263 :

Corina Nicolescu, op. cit., p. 28.

1 08

Două toorte de a-rgi nt ovrit, semi<MJ.Ie, sint fixate shmetnc, decorate

prin turnare cu o figură si-mbolică ce reprezintă un col de mare intr-o po­
ziţie vertica1ă (formă ba rocă), asemenea contu ri lor de lo candelEI!e oflote
la M uzeul Bran şi Braşov, realizate tot de Georg May 1 19.
Lucră-rile acestui va·loros a•rtist, executate in teh nica ou repous'Se",
..

prezintă detalii stilistice asemă nătoare, constituind un specific al lui G. Moy

şi deci un sti l propri u. Sint decorote cu m otive florole decupate, tra ­
tate realist, ornamente i mportante in compoziţiile lui Moy ca : helio ntus,
frize cu vrejuf"i şi frunze de acont stil izate, spira1ate, bujori deschişi, 1obi
bose1oţi •ntraduşi K1 meda lioane oblice cu tendi·nţă de torsionore, elemente
specifice a rtei decorative bl'incoveneşti. Indeosebi, artistu l foloseşte m u lt
unru l d i n motivele util izate in a rta popu lo ră 1D - lo leoua invoolotă. Intilnim
in lucrări'le sa·le şi anumite elemente pe ca•re a rginta rul le-a .redot tn cele
moi mici amănunte : flori cu pistil, cu frunze, pol mete şi semipa l mete sti ­
lizote, motive decorative străvechi, de origină greacă, păstrate in arta b i ­
zootină şi orientală, d e unde s-au tra ns-mis ş i artei noastre.
Argintarul introduce in operele sale perspectiva, natura care joacă
un rdl i mportant, de exemplu scenele de vînătoa re de pe paharul aHot �a
Muzeu l din Şchei şi indeosebi pe ferecăturile lucrate pentru domn itorul
Brincoveanu 11, imbinind tradiţia locală cu specificul iconografie d i n Ţara
Româneo·scă, creind va·loroase opere de a rtă ale stHului br�ncoven-esc, ex­
presie a unui moment de culme ş i străludre in a.rta a rgintări-e i, ma rcind
şi primele orientări către spiritul laic, exemple fiind paharul şi ferecătura
bolului am-i ntite moi sus.
Obiectele descrise in l-ucrare, aporţinrirl'd tui G. May 11, sporesc cu­
noaşterea numărului lucrărilor sale, aflate in colecţiile transilvă nene. Pri n
identificarea acestor l ucrări, studiul de faţă inceoreă să aducă noi contri ­
buţii la cunoaşterea lui G . Moy 11, unul di n cei mai înzestraţi a rg�nta-ri o i
timpului să u. Ţinindu-se cont d e lucrările pierdute sau încă necunoscute, noi
surprize pot să otpo'l'ă cu fieca.re cercetare, fi tndcă lucrări'le idenHfi-cote re ­
prezintă doar o po•rte din vo loa roasa sa creaţie a rtistică.
Un alt argintar, Andreaş May, este reprezentat şi el prin două po ­
tene af!ote una in patri mon iul bisericii evanghelice d·in Măieruş12 (cu
0 = 1 4 mm şi 50 g) şi una in patr�moniul biseri-c ii evonghelice Sf. Mortin
d i n Bra�ov13 (0 = 10 cm şi 0,65 g). Faţa exterioa ră a acesteia este ourită,
neornamentată. Pe faţa i nferioară, neatJrită, este g ravat un cerc incodra t
d e i nscripţia : .. Paul Weiss Wagner (donatorul patenei - n.n.), Anno 1 723,
d i n Majus 8" şi semrn ul meşteru l u i .
B i n e reprezentat este cel d e al treilea a rginta-r, Michael May, ca re
la 8 ma.r;tie 1 747, cere magistratul u i oro�u lui să plece impreu·nă cu o calfă

9 Mi nerva Nisto-r, Noi idenlificări, op. cit., p. 56.

10 Din core se va inspira in more parte artistul.
11 Corina Nicolescu, Argintăria, op. cit., pp. 310, 31 3.
12 lnv. Biserica evonghelică d i n Măieruş, nr. 1 8 ; Vitor Roth, KunstdenlcT7101er ous de,.,
săcheischen Kirchen Siebenburgens ; 1. Gpldschmiedearbeiten, Sibiu, 1 922, p. 246 ; GyOrfos
Tihomer, op. cit., p. 52.
13 lnv. Biserica Neagră nr. 6/64 ; 7/6 ; GyărfOs Tihonu!r, op. cit., p. 54; Victor Ro-th,

op. cit., p. 263.

 1 09

Halner Sebastian la B ucureşti, pentru exercitarea mesener de argintar

(deoa rece la Braşov nu găseşte de l u cru), l u.indu-.şi angojomentu.l să n u
a rate stră i n ilor n i mic din meşteşugu l lor. Cererea este aprobotă 14.
O remarcabilă operă a sa se află printre lucrările de înaltă valoare
artistică ale M uzeul u i d i n Şchei . Este vorba de o ferecătură de evanghelie
rea lizată de el in 1753, la coma nda negustoru l ui Dim i.t rios N icolaos, pen ­
tru a o dona bise ridi Sf. N icolae15. Ferecătura, cu 1 = 36,8 cm, 1 = 28 cm,
este formată d i n două plăci de argint a u rit legate pri n zale, care îmbracă
scoarţele de lemn ale u n u i Tetraevanghelier g recesc, infrumuseţat cu fron ­
tispicii.
Faţa ferecătu rii reprezintă nouăsprezece scene evanghel ice 16 • In
cimpul centra·l, scena l.n vierii sub forma Cobori·r i i la Iad. Isus , i•n cad rat in
ma ndorolă, intinde m i i n i le spre Ada m şi Eva pentru o - i scoate din iad , că l ­
cînd pest-e porţi'le iad u l u i ca re s - a u deSichis lăsînd s ă s e vadă două l a ­
căte.
De o pa rte şi de alta a l u i I sus, in mai m ulte registre sint grupate
portrete de profeţi in picioare, iar in u ltim u l registru, sint ingeri. lnt·reaga
com poziţie cu un accent·u at ca ra cter occidenta l, a m i,ntind pa·rcă de sta ­
tuetele gotice, este încadrată de scene eva nghelice, inconjura•te şi ele in
meda lioane del i mitate prin şnururi din foiţă d e arg i nt aurit.
In chena ru l marginal de pe latu ra verticală, din d rea pta, sint redate
episoade d i n viaţa l u i Isu s : Ono cea de ta ină, Isus pe mu ntele Măs>J i.n'ilor,
in grăd ina G heţi m a n şi pri nderea l ui I sus.
Pe latura d e jos, meda lioanele d e la d rea pta spre stinga : Isus in
faţa lui Pilat cu coroana de spi n i pe cap, in m iJlocul s oldaţi lor.
In chena rul ma rgina l sting, sint reprezentate pati m i l e : Răstign i rea,
Biciuirea, Fecioarele la picioarele crucii şi lngropa rea.
Pe latura de sus, Invierea, redată j,n trei momente d iferite : soldaţi i
păzind mormintu l, Isus ină lţindu -se d i n sa rcofog şi femeile m i ronosiţe in
faţa m ormîntu l u i gol.
In cele patru colţuri sint cei patru eva nghel işti cu iniţialele lor,
scri ind : Matei, Ma rcu, Luca şi I oa n, însoţiţi de s i mbolu rile lor: vu'lturul,
ingerul, boul şi leul.
Pe verso sint redate 1 7 scene : central, scena adormi ri i Maicii Dom­
n u lui, înconj u rată de serafim i şi d e portrete de profeţi stind in picioare.
I ntreaga compoziţie este încadrată de şaisprezece registre c u scene laice
şi religioase, la unele profil1indu-se in fu·nda l, a�rhitectu ri loca·le.

14 Arhivele Statului Braşov, Fond Primăria Braşov, colecţia .. Acte ale magistratului
privind breslele (1 52�1 832) fond nr. 1, d oc . n r. 86.
1S lnv. muzeu din Şchei nr. 1 1 4 ; Nicolae Iorga, Les arts min eu rs en Roumanie, 1,
Bucureşti, 934, fig. 34 ; Candid Muşlea, op. cit., p. 280 ; lulius iBelz, op. cit.. p. 29 ; Corina
Nicolescu, Biserica Sf. Nicolae, op. cit., fig. 28-31 ; Valeria Căliman, Coperta de carte
�; legătorii braşoveni, in Cumidava VIII, Braşov 1 974 - 75, p. 214, fig. 3.
16 Şase scene in stinga, şase in dreapta, trei sus, trei jos. Centrul A N A S T A S 1 S,
1 7, IS. H.S. In cele patru colţuri evongheliştii.
110

In pQ11ea de jos o otmpllkJi central , este tnsctlpţta i.n limba g-reacă :

TO OARON EVAN(([ MiON Pt�i�PWGH nPJlA

roY EN MAkPIA ri1 AH3Ei rEPONo rac �MiTPIS
"'-�

NIKOL AB H nOMENA EN TW TOY AIOY NLitkOnAOY

.

IEROTEJ E NEI K�MENW EN STEci>AN8 nonEI t753

. ,

.,Această Eva nghelie s-a dăru it de răposatul D i m itrie N icol au pentru

o rămînea acestei bi serici o Sfintu l u i N icolae core este in Braşov 1 753" .
Sub in soripţie, intr- un med a lion orno me nto.t cu motive florale (la lele
cu i'u'lpi n i şi ciorch ine), este redotă o scenă votivă. In pri m pla n, negustorul
N icolae N icola u intr-u n pei saj m u ntos cu flori de m u nte sti l i zate, pe u n
fu ndal d e a rhitectură loca lă, in genunch i, oferă eva nghe'lio patro n u l u i
a cestei bi-serici Sf. N icolae. I n odăjdii, cu a u reală p e cop, patro n u l bine­
cu\4ntează pe don-ator.
In plan secund, real ismul elementelor a rh itectu ra le atrage uşor ate n ­
ţia . B i serica Sf. N icoloe a pare cu turnul d i n secolul a l XVI - lea, iar in sti n­
ga turla pa radisulu i de sud. ln fu·nda1, Timpa i m.păd u rită, cu deo l u rtle d in
a propiere.
l nch izătoorele sint decorote şi ele ou motive floro le. Pe spatele i n ­
chizătoru lu i de jos, este g rovot : ,. Ela borat o M iochoele Moyo Co ronoe , pond
1 33 lotor (umr şi s·iglo a rg intaru l u i grovotă intr-o treflă ; i n iţia lele, d ea ­
supra ci�ro 1 3, ;a r a lătu ri coroa na c u trunch i u l d e copac c u rădăcină. Pe
inch izătoa reo de la s pate" . . . Stefanopo:l .. . 1 753"17,
Tot in muzeu, se moi păstrează două piese : o cutie de a rg i nt16 c i l i n ­
drică, cu capac, ornamentată ş i o cruce de lemn de chi paros, i n ferecătură
de a rgi.nt a urit, filigro not, emoi l·a t19• Ambele poartă sig'lo a rginta rulu i
M ichael May (iniţiolelee ş i cu stema, cunoscută, o Braşovul ui).
Crucea are 1 28 cm, 1
= = 7,9 cm , grosi mea = 2,6 om, picio­
ru l = 1 5,5 cm.
I n lem n u l crucii sint S<:u lptate douăsprezece scene rel igioase, cite
şa se pe fieca re f.a ţă, iar ferecătu ra este formată din benzi de a rgint cio­
că nit şi a u rit, lucrată in teh nica fi·l ig ra n ul u i . M eşterul o sudot pe fondul
de argint sirme de argint fi n ră s ucite, in formă de petele şi frunze. Pentru
s pori rea efectul u i fi ligro.n u lu i , o adăuga t o ce9tu ia şi pietre coloro.te foa.rte
m ici a l bastre şi perle fine de a rg i nt a u rit (gro n u laţii), di spuse in şiruri
dese, co re a pa r ca picoturi stră l ucitoare de rouă , trădînd i nfl uenţe din a rta
orienta lă.
La colţu rile de i ntretă iere o bro�1or sint fixate m ici pati'IU iotere din
a celeaşi pietre (total 1 28). Pe lo1:era·le, sint şoisptet&c:e pe.rle şi douăted

17 Oro�ul coroanei (B�ov).

te lnv. N'. 1 1 6.
19 lnv. nr. 40.
 ,,,

pietre verz i ş i roşi i2t1. Piciorul este din argint aurit, eioclJnit ş i fHigra nat,
otnat cu motive ftoi'(J ie şi geometrke şi eu patru eopete de i�rl ;noo .
ri paţi21.
In lmediato Oiprop ie re a m uzeu1 u i , in blserko Sf. Nkoloe, 51!! păs­
treoză u n potir de argint o urit22, ciocă nit ş1 cizelat, operă a a rg i nta ru l ui
M ichael May, 1 = 22,5 cm, 0 gu·rii = 1 0,8 cm, 0 baze i = 1 4 cm, 550 g.
C u pa este a u rită, neorn omentată, evazată spre bară, ia r pa rtea in­
ferioară imbrăcotă intr-o plasă ojurată, o reţea de flo ri şi vreji. Fusul pi ­
cioflu lul, este derorot cu două nod u ri de forma u n u i capitel.
Baza cillndrică se sprij i nă pe o ta lpă hexogonală decorată cu capete
de ingeri cu a ·ripi l e intime, i a r pe ta l pă este gravotă i nseri.pţio de dalf'l i e
şi morca m eşterul u i M ichael May : . . Dă.ruitu - s -a acest poti·r lo b i se rica
Şchea i lor de d u m (nea l u i) jupan Pană Gheorg he, pentru pom e n i rea pă ·
rinţilor d u m(nea l u i). A n no 1 743".
Un alt poti r, executat de M i eho e l Moy, se a�lă în patri mon i u l b i se ­
ridi Sf. Ioan -Broşov23.
Compoziţiona l, este s i m i la r cel ui descris m a i sus. Este l uc rot din a r­
gint ciocă n it, cizelat şi aurit: 1 25 cm, 0 g. 1 0 cm, 0 b. = 1 4 cm,
S20 g .
= =

Cupa este şi l a acest pot i r a u ri·tă, înaltă şi netedă, înconjurată d e

u n CO$ acoperit în intreg i me de Aori şi fru.nze, obţi·nute in tehn ica d�u­
paj u lu i . Pa rtea superioară a coşului este un motiv fl o ra ! aju rat .
Picio rul conic şi baza hexa lobotă �înt orno mentote cu g ro ntJk:Jţii,
i a r n od u l cu şase lobi. Pe dosul tai pei piciorului , este grovotă i n s c ri pţi a :
.. Con : Coto(nensis): O rd(i n ul ) : M . S.P. Fran(cisca n) Stric Obs. Ao(n n)
1 734 d . O. io n " şi ma rca meşteru'lui M i choel May comrpletă : i n lţia·l ele, clf·ro
1 2 înscrisă într-o t reflă, ia r a lătu•ri coroono cu trunch i u l de copac cu ră­
d ăcină, stema oraşu l u i m ed i eval B ra şov.
In patrimoniul bi sericii eva nghelke d i n B l u m ă na - Braşov (str. Ca n ­
tacuzino nr. 2), s e a flă u n ciboriu24 : 1 = 1 3,9 cm, 0 = 1 5.4 cm, 380 g .
Piciorul con ic, l ucrat în repousse, este ornot p e partea convexă c u
motive î n sti l Renaştere, interca late cu ca pete de îngeri i n a ri paţi. Pa rtea
superi oo ră a p i c i or u l u i , este netedă şi despărţită de suportul nod u l u i
pri ntr- u·n d i sc radial buclat. Nodul consolei în forma u n u i balustru arti­
culat, este îm,p ă rţi t în opt supra.feţe neorna m entate. Pe cupă sint redate
ornamente rena scentiste.
Pe pa•rtea exteriooră a·pa re i n scri pţia de danie , . An l'lo 1 739 Vere h rte
.

z u r Ehre Gottes Titl u l : Fra u Stadt Richteri n l usti na Herberti n G(e)

boh rene G otzmei stetin•. An·u l 1 739, "&feri te in ci n stea l ui Dumnezeu,
-

doa m na judelui oraşului, l usti na H erb�rt i n născută Gotzmeisterl n.

P� ma tgmea exte rioară a piciorului s e a·flă sigl-a argintaru lu i M ichael
Moy li.

20 lipsesc 28 pi etre şi una perlă.

li pseşte o scenă sculptată i n lemn şi pieh'e.
Sis. Sf. Nîeolce nr. 508; Candid Muşlea, op. cit., p. 288 ; Iuliu Al. l,a,
21

2R lnv.

Biserica Sf. Nicolae şi Muzeul din Şcheil Braşovului, S i b i u 1 9n, fig. 46.
:la Bisel'ica Franciscahă.

24 lnv. Bisericii Negre, nr. 6/64 ; Gycirfcis Tihamer, op. cit, p. 1 09 ; V. Roth, op. cir.,
p. 109.
1 12

In tezaurul Bisericii Negre se află un pahar de argint25 ciocănit,

parţial aurit, transportabil, ce a aparţinut breslei m ă c el a ri lor, apoi Bise­
ricii N eg re 1 = O, 17 cm, 0 g. = 12 cm, 0 b. = 8 cm, 450 g .
Corpul tronconic a l pa harului, cu baza uşor răsfrintă, s e sprijină pe
o bază lăţită in e>Gt.erior. Este neted şi nea-urit, in Slch im b ma rgi•n il e şi i nte­
rioru l si·nt a u rite.
In i nteri orul paharu l u i, in pa rtea superioară a pare un medalion in
rel ief ce încad rează o persoană divină şezind, avind pe cap raze. In mina
drea ptă, o persoană ţine un pot i r din ca·re e ma nă raze, ia r in mina stîngă
stema oraşului i·nscrisă intr- un s·c ut. Jos in dreapta , u n a m ora ş cu un toiag,
semnele epi scopului şi i nscripţia : D I UJE PALLAD I .
Tot in interio•, i n fun d u l pa haru lui intr- u n a l t m ed a l ion, este g ravată
stema oraşului (coroa na cu rădăcină), i n iţia lele C.B. î ncadrate de i nscri p­
ţia : " N OS IN N OM : DOM. CON FI D I MU S 1 6 1 2".
Pe suprafaţa exterioară a pa ha ru l u i , s ing uru l ornament este u n me­
da l ion a u rit in care este g ravată proba b i l Bi serica Neag·ră26 şi inscripţia :
i l"' majuscule: "R EG I NAE PROV I DENTIA S.P.O. CORO(nensis) MDCCXXXXI W
( 1 743).
In exterior, pe fu ndul va sului, este gravată inscripţia : ,,Fidem Sua
Sponte data m "Liberaturus" Simulq ... memoria m suae in Magistr Coronens
Coopt·a tion i s Posteris Com mendatu rus, h occe Poculum Suis Su mtibus
ren ovare curavit Josepu s Dra uth Senat Cor(onensis) Ao(n n) 1 747 I LLE
I N BOVI § (Bovis) ET CU R RI + BU § + (Cu ribus).
Pe bord u ra de j os, ma rca meşteru l u i Michael May.
D i n inscripţia menţionată in i nterior (pe fundul pa harului) reiese că
pa ha rul a fost lucrat in a n u l 1 6 1 2 pentru o dem nitate bi sericea scă (epis­
cop) probabil la coma nda breslei măcela ri lor ş i a servit ca obiect de cult.
După ·i nscripţia de pe m edalionul d i n exterior (partea superioară), reiese
că g ravu ra cu Biserica Neagră a fost executată in a n u l 1 743, iar i n scripţia
din exteri or d i n fu ndul pa ha ru lu i, in anul 1 747, cind pa harul a fost renovat
de către a rg i·ntaru l M ichael May, la cererea sen·a torul u i ora ş u l u i (Corona)
J osephus Dra uth.
Fiind in proprietatea breslei măcelari l or, a poi a Bisericii Negre, sem ­
n ificaţia pe ca re a avut-o i.n decursul a n i lor expl ică desigu r păstrarea lui
in bu ne condiţii pînă in prezent, asemenea u•nu i a lt pa ha r a l frăţiei cal·fe­
lor de m ăcelari aflat tot in patri moniul Bisericii Negre. I n patri moniul bi­
seric i i eva ng hel ice d in Seliştat - Fă gă·ra ş se a flă alte d ouă piese, opere
a le a rg i ntarul·ui M iohael May : un poti r şi o patenă27.
U lti mul a rg i nta r di.n a ceastă ro m il ie, Samuel May, este şi el bine
reprezentat in colecţiile judeţu·l•u i Bra·şov.
In biserica Sf. Treime d i n Bra şov, se află o evanghelie28 d in a n u l
1 766, tipă·r'ită d upă cum .reiese din pagina de ti1jl u (o litografie frumos pi<:­
tată), la Zo.ro ou brnecuvintarea lui H risant Nota re.

25lnv. n r. 6/64 ; 2/16, V. Roth, op. cit., p. 1 99.

Minerva Nistor, Braşo'lul in iZ'Ioare cartogra#ice şi iconogra#ice, Cumidava IX.
:z.s

Braşov, 1 976, fig. 35 a.

27 lnv. Biserica Neagră n r. 44; lnv. bis. evanghelice din Seliştat, nr. 22, 24 ; V. Roth

op. cit. p. 1 52, 246.

21 lnv. nr. 1 84 (bis. Sf. Treime).
,
 1 13

Eva nghel·i a, este învelită intr-a ferecătură de argint aurit, l ucrată

i.n teh n ica ,.ou repousse", in atel ieru l l u i Sa m uel May d i n B ra şov.
l = 39 cm, 1 = 29 cm, 540 g.
Ferecătura este o lucra re in a·ceeaşi concepţie cu cea d esorisă mai
sus, executată de M i·chael May. Are aceeaşi i m pă·rţi re morfol:agică, ace­
leaşi motive decorative, vrejuri de flori tratate i n sp;rit rea list. lucra rea
a pa·rţi ne a rtei brin-coveneş.ti că reia meşteru l ii dă citeva tră sături proprii.
Scenele care o împodobesc vor constitui pî nă la sfirşitul seco l u l u i al
XVI I I -lea d ecoru l obişnuit a acestui g rup de lu cră ri.
Recto : Scena .. Isus pe cruce, fecroa rele f a picioa·rele cruci i şi doi
so ldaţi in costume roma ne, ia·r sus doi ingeri. Deasupra intreg i i compo­
ziţi i, se află nori. orna mente de flori de la lea şi Sf. r.reime. In cele patru
colţuri (su s stinga) . , Bunavestire", (drea pta), Sf. Con stantin cu Elena şi
lnălţarea Sf. Cruci. In colţul sting jos, Sf. N icolae, iar in dreapta jos, cei
patruzeci mucen ici.
I n cele două chenare latera le, Arhan ghel ii : M i h a i l şi Gavril. Sub
scena pri ncipa lă, o in scri pţie greceas·că d i spusă pe mai m u lte rindu·ri şi
anul 1 735. Totu l este incad rat de un chenar flora l format d i n vreji, frume
şi flori de la lea, motive uzua le la May.
Versa : Scena coboriri i la fad încadrată intr- u n meda l ion. In colţuri
sint eva ngheliştii la maso lor de lucru, însoţiţi de simbolmile lor. Pe late­
ra le, a rha ng h elii M i hai·l şi Gavri l. Chena ru l o re ·compoziţie identică, cu
a ceea de pe faţă. Jos in d rea·pta, este gravată ma·rca meşteru l u i Sa m u el
May şi a n u l 1 753. Pe coperta d i n spate, •numele donatorulu i.
Tot in biserica Sf. Treime se păstrează d o u ă cununii d i n argi nt29, ar­
note cu fru nze de acont (perechi), pentru m i re şi m ireasă, ce au gravate
sigla a rginta·rul u i Samuel May, 0 = 0,28 cm, g rosimea = 19 cm .
In M uzeu l pri mei Şcoli Româneşti d i n Şchei, se află o Lngu·riţă d i n
a rgint30 pentru cum inecătură, l = 1 6, 1 c m , 1 = 0,56 cm.
Coş u l cii"Cula r, este subţiat in pa rtea su perioară, ia r coada este ră ­
sucită. la ext·r emitatea cozii, si•nt g rovate i n iţialele cu ca ractere latine
.. E . 1 2E.". Pe do s, tot la extrem itatea cozi i , are gravată m a rca m eşterului
S. May.
In bise rica Sf. N icolae din Şchei, se af.lă o icoană pe lem n31, ce re­
prezintă pe Sf. N icolae, intr-o ferecătu ră de a·rgi nt ciocănit, cizelat şi
aurit. L = 700 cm, 1= 100 cm.
Ferecărtu ra este lucrată d e a•rginto ru l S. Moy cu cheltuiala f·u i N i ­
colae M itrache ş i soţia Zan uo .
Marca argi ntaru l u i Sam uel May a pa re şi pe d ouă ca ndele aflate i n
biserica Sf. N·icolae, reprezentative pent·ru sti l ul ba·roc transi lvăn ea n .
Prima ca ndelăl2, 1= 17 cm, 0 guri·i = 7 cm, 0 capacului = 8 cm,
276 g, este piriformă, d i n arg int ciocă n it, decupat, au•rit şi î mpărţită in
trei regi stre. P·rimul regrst·ru, il formează g u ra a lcătuită di ntr-o bord u ră de­
corată prin t raforare, ciocănke şi cizelo re. Frize cu frunze d e acont sti:l i­
zate, a ra njate contin•uativ, u rmărind pa rcă o linie s�nusoida lă, sint i nca-

29 lnv. n r. 1 1 4-1 1 5.
30 l nv. n r. 76 (Muzeul din Şchei).
3 1 l nv. nr. 1 8 1 (Bis. Sf. Nicolae).
32 lnv. nr. 376.

8 - Cumidava
114

d-rate int·re d6uă briu·ri ş i o dungă neornamentotă p e core s·i nt grovote �n ­

tr-o treflă, iniţ.a lele a rginta-rului Samuel Moy, semnul de meşter i·n ma ­
juscu le. Aplicaţii de f.runze de aco nt (fleuroni), obţinuţi prin turna re, îm­
podobesc ca o dantelă.rie pa rtea superioară a guri i (identică candelelor
executate tot de Sotmuel May, pentru domniţe Ancuţo B rinocoveanu dotată
1 733, ofl·ată in potriomoni,u l Muzeului de Artă R.S.R. şi pentru loonu Anico
d i n B.raşov, datată 1 776, aflată la mănăstirea Dmtmn lemn)33.
Corpul co ndelei (al doil ea registru), obţinut prin cio.că.n irea pe dos
a unei foi subţi.ri de a rgint, este lucrat in tehnica ,,ou repousse", invelit
in răşină, a poi cizelat şi traforat. Acesta este împărţit in două cimpuri
inegale, ce reprezi ntă in exterior ret.rogeri succesive. Pa rtea superioa ră o
corpului (cea ma i more), cu ci rcu mferin ţa de 40 cm, este compo.rtimentată
in nouă medo1ioane (lobi boseloţi), obl ice cu tendinţe de torsionare, e'le:.
ment spe<:1fic O·rt ei decorative brincoven eşti. Lobii s·i nt del i mitoţi de ben zi
care sublinia ză dispunerea lor oblică torsionată şi cuprind motive florol�
decu.pote, tratate reo list.
Pa·rteo i nferioa.ră a co npu l u i (ceo mai m ică), este strînsă şi despăr­
ţită de cea superioară, printr-o torsodă destul de reliefotă, care ·restringe
spaţi ul compoziţiona l ce reprezmtă nouă lobi bombaţi in formă de vi·rg ulă�
a ltemind cu fru•ri.ze sti·llzote. In Yirful co ndelei, există un buton.
Pe suprofoţa co�pu l u i, sint fixate si.metric trei capete de ;,ngeri e li
tortiţe de care sint prinse trei lonţuri din si·rmă subţi re, care rn pa.rtea
superioa ră SlÎnt legote de un căpăcel hertusferic, ornot cu frunze de acont.
Starea de cOnservare a oondelei : lipseşte herma superioară o unei
volute.
A doua conde1ă34, tot de foctuifă brincovenească, este simi lară celei
descrise mai sus : 1 = 38 cm, 1 = 1 5 cm, 0 gurii = 8 cm, 258 g.
Şi aceasta este piriformă, ajurată, cu mot1ve bri·h covene$oti, orna­
mente ce reflectă acelaşi proce:s al i nter;pătru·nderii elementelor bizont.n e
şi tran s11vănene. Din punct de vedere mo rfo·l ogic ş i a ici int·i1 n i m aceleaşi
pă rţi com1ponente şi oceeoşi tehnică in care orti·stul sti'lizeoză motivul.
Spre de6sebire de pr.ma, la aceasta o'pa r pe corpu l candelei, doa r şase
meda l ioane (lobi boseloţi), oblici cu flori, i a r co n.t u rile le formează trei
.

tortiţe semiova·le fixate simetric pe suprafaţa gurii, decorote tot pri n

tu rna re.
Pri n spaţiu l dintre gu•ră şi git, trece o ver.gă de care este pi'i·n s Ion�
ţul, iar i·n po rteci opusă o la nţul ui este copăoceliJ.I hemisferic, ornamentot,
pe core este opncat poa nsonul, marca meşteru l u i sirtl;plificotă la tniţiol ele
S. M .
O a ltă ca ndelă de a rgi nt ciocă nit, pirifarmă decorotă cu fleuron
ajuraţi ,pe buză, executată tot de Samuel Moy, se află in .pa-tri moniul Mu­
,

zeu lui cetăţii Bronls.

Compo·�ind ca ndelele cu a lte lucră•ri ale a celuiaşi meşter, de exemptu
cu ferecătura ofl,otă la bi·serica Sf. Trei1me, ele n·u se rema·rcă n ici din punct
de vedere o rtistk, tehn.c şi nici chior o i material ul u i întrebuinţat, ci dim­
potrivă, pot fi considerate ca m ed i oore ca h.1crări de serie.
,

33 Corina Nicolescu, Argintăria, op. cit., p. 255, 25-7, fig. 1 99.

34 lnv. nr. 371 (Bis. Sf. Nicolae).
35 lnv. n.r. 223 (Muzeul Bran).
 115

D i n sti l u l ş i va·riatele metode d e l ucru a le arg inta·rilor a m intiţi, in care

se remarcă i nfluenţe a l e a rtei meşteri lor orfevra ri d i n sud -estul Germa n iei.
a Şco l i i d i n N i.i rn berg, Augsbu·rg şi nord u l Ita l iei, desprindem străd a n i a
lor de a i m bina in mod cit moi fericit, forme tra nsi lvănene de Renaştere
ş i ba roc, cu cele ale a rte i bil'onHne prin i ntermedt•ul ţă ri l or române şi cu
cel a l e a rtei româ neşti care in a doua j u m ătate a secol u l u i a l XVI I - lea
ş i inceputul secol u l u i al XVI I I - lea se afla intr- o epocă de mare inflo·rire.
Pentru identifica.rea şi incad ra·rea mai precisă a aces.tor opere de
ca re ne ocu păm, pe l·ingă sigla meşteri lor, de m o re ajutor ne sint a n·o lo­
g i i le, u n ele mergind pi·nă la identitate cu atelierele din Ţa ra Român eas·că,
sa u cu a lte opere a le a·rgi•nta ri.lor May sau a le altor a rg i nto·ri bro şoveni
d i n această perioadă, executate pentru Ţara Românească. Inti l n i m de
exe m p l u la ferecături, aceleaşi reprezentări iconogrofice, aceleaşi compo­
ziţii şi teme : Cobo�irea la lod, Adormirea Mo1cii Dom n ul u i , Ră stign i rea etc.
Şi la ferecătu rile noa stre, inti l n im acelea ş i teme ca şi la cele două fere­
cături executate de meşteru l E.V. d in B raşov in 1 680, 1 682, aflate la m ă ­
nosti rea Cotrocen i - Bu·cu reşti şi B istriţa - Vilcea , sau c u ferecătura
de la biserica Să ri ndd r - Bucureşti, operă a braşovea n ulu i Petrus
H i men sch I l , şi cu a l ta , aflată la b1seri co Sf. Ioan Grecesc - Bucureşti,
executată d e St. Weltzer d i n Braşov i n 1 703.
Teme com u ne i·nti·l•n im şi la ·cele două ferecături executate de G earg
Moy I l , pentru domn itorul Consta nt i n Brin·coveanu , la cea care se află
la măn ăstirea Su rpotele - VHcea şi indeosebi la cea core se află i n
prezent in bi serica Sf. G h . N o u - Bucu reşti36• la c ea d e a doua piesă,
intil n i m o temă votivă ; domnitorul Bri.ncovea n.u cu doamna Moria �ta u
ingenu ncheaţi la picioarele patron u l u i bi serc i i Sf. G h eorghe oferi ndu-i
acestu ia eva nghelia (fereca.tă de G . Moy), asemenea temei de pe fere­
cătura alflată la M u zeu l d in Şchei, operă a a rg i nta.rului Michoel Moy37.
Sint m u lte exemple c o re atestă evoluţia unitară a a rtei vechi in in­
tregu l spaţiu românesc. Aceste teme comune evocă şi un alt aspect im ­
porta nt, acel a l permanentelor relaţii statornidte intre prov.ncii le -româ­
neşti, contin u u schimb de bu n u ri culturale exi stent int.re reg i u n i l e extro
şi introca r.pa tke.
U r:mă rind lucrările a rgi nto·rilor Moy, s pre s�irşitul secol·u l u i al XVI I - lea
şi i·nd eosebi a·J XVHI - lea, rema·rcă m c u m , compoziţi.le incep să se inca rce,
s pori n d u -·ş i numă ru l personajelor, pa ra lel cu elementele a rhitectonice,
exe m p l u fi ind apa riţia scenelor votive pe cele două ferecă.turi a m i ntite ma i
sus. O serie de ·CO 'Iităţi esenţiale dau va loa.re doesebHă celor două l ucră ri .
Ambele ferecături, a u compoziţii figurative identice, de m o re amploare, c u
subiecte la ice şi rel i g ioase. Tem ele, constitue o particu la.ritate origina l ă la
cei doi meşteri, mo i ra r întîlnite, pe ferecături. Remarcăm că, donatori i pe
ambele ferecături, sta u la picioarele patron i lor bisericilor. Figurile, s.i n t
bi·ne rel·iefote unele din ele, pu1Jind f i considerate odevă.rate portrete. Am b i i
a rtişti, n u depă.şesc in aceste lucră ri convenţiona l i·s:mul, incercind să se
apropie de m od e l u l vi u, reliefareo acestor port.rete ale donatori lor, fii·n d
semnele evidente a le u ne i no1 concepţi i, o tend i nţei spre ind ividua l·iza re a

36 Co ri na Nicolescu, Argintcirio, op. cit p. 3 1 0, 313, fig . 250---2 51 ; p. 298, fig. 237 ;
.•

p. 300. fig. 239-240 ; p. 306, fig 245 ; p. 308, fig. 249.

.

37 lnv. nr. 1 1 4 (Muzeul ŞChei).

1 16

fi g u ri l or, spre u m a n iz a re o l o r. Inscri pţ i i le, ca re pomenesc pe do notori pre­

c u m şi motivele vegetale (la l ele), care înca drează scenele votive, sînt si"
m i lo re. In fu nd a l u l scenel or, in afa ra a rh itect u ri l or convenţi o n a l e o po r
peisaje.
Scena votivă de pe ferecătura d i n Şchei, este red ată in sti l u l picturii
ro mâ n eşti, de exemplu costu moţio donatoru l u i N i colae N icolo u , este ca ­
ra cteri stică port u l u i bă rbătesc d in Şchei, cu g h ebă , b u n d ă , cioo reci de
d im i e şi d u l ă m iţă a lbă de postav largă , cu m i n eci lungi, co re se pu rta de:>­
cheiată , a şa c u m ope re pe ferecătura n_oa stră . U n ele m odele se regăsesc
pînă azi in ornamentaţia cost u m u l u i popular d i n Şchei.
Ano l i z·a atentă o ferecă<t u ri executate d e M i choel May, co mpara tiv
cu o serie d e l u c ră ri din creaţia l u i , denotă o bună stă pî n i re a meşte·ş u ­
g u l ui, o îmbi na re o elementelor m a i vec h i cu cele noi, d epăşind c h i a r ori ­
g i n a l itatea operelor a n i l or precedenţi , fără î n să a ega l a c a execuţie fere­
cături l e a m i ntite a l e m eşteru l u i Georg May I l .
Da că m od u l d e red a re o reprezentă ri l o r u m a n e p e ferecăt u ri l e d i n
1 680 ş i 1 682 executate d e m eşteru l E.V. d i n B ra şov, atestă i nfl uenţe a l e
Renaşteri i, mojo ri·t atea opere1or Moy, a u căzut s u b i nf l uenţa baroc u l u i de­
corate cu motive re prezentative pentr·u epoca b rîn covenea s.că şi post b6n ­
covenească . Intreg u l fon d a pa re b roda t cu vrej i ră suciţi şi fl ori cu peta l�
indeosebi lo lele, concepute a semenea unor ta blouri, încadrate cu che ­
no re vegeto !e s·a u i nscri pţii lapida re, o căror eleganţă şi sobr.etate le dă
u n rol d e corativ.
Rema rcă m şi l a ferecătu ri le o·rg i nta rilor Moy, că g ruparea person a ­
jelor este efec<tuotă î n j uru l u nu i element centra l , a stfel i ncit i mogi·nea
poate fi cu prinsă d e la inceput in o n so mbl·u. Scenele centm le : Răsti g n ireo ,
Adorm i rea , Coborkea l·a lo·d etc., sint şi a i ci înc a d ra te de .n u meroa se a r­
cade cu personoj i i şi u n eori o s . ngură reprezenta re î mbracă toată s u pra ­
faţa, ia·r o �ca da ma rg i na lă, nu acoperă scen a centrală ră masă predom i ­
n•a ntă. La majoritatea ferecături lor aten·ţia se d i stribuie asupra tuturor re­
prezentăril or, care se ap ropie ca ata re de i l u st.ra rea m an u scriselor, m i ­
n iotu rilor vec h i ca d e exem:pl u costumaţia personajel o r d e p e foa i a d.a
titlu a cărţ i i greceşti , ferecată de Sam uel M ay.
Mo i vizibilă însă lo toate aceste ferecături este trata rea proporţiilor
şi eleg a nţa s i l uetelor d ra pa te b i n e conturate, pl i·ne de m i şoca re şi ex.presie,
d i na m i sm u l compoziţi i lor, rel i ef·a rea cu intensitate a senti mentelor ce se
d egajă d i n expres.o figu ri l o r, cit ş i i ntrea ga compoziţie a scenelor ce
amintesc prin concepţi·a lor, monu menta l i tateo picturii m u ra l e .
Anolillind ş i ca ndelele descrise in l ucrare, la care informaţia d oc u ­
menta ră l i pseşte, patemitotea lui S. M a y apa re totu ş i evid entă. I n vi rtutea
unor a na log i i a'Propi·a<te de ordin sti l i stoc, morfolog ic, tiopologic, cron olog i c
decorativ etc., rema rcă m că ş i a·ceste candele si n t a se m ă nătoa·re pînă l a
identitate cu candelele brincoveneşti executate d e a lţi meşteri bm şoveni
indeoseb i de Georg May U. Ele vădesc aceea ş i concepţie sti listică, sint pi ­
·riforme remo roind u - se ş i a ic. aceia ş i l obi boselaţi, fru nze ou motivu l acan­
t u l u i , iar ve ri ga s.em i ci i'1Cu la·ră d i n core este a lcătuit fieca re ca•not, este de­
corată cu cite două h erme, c u fleuroni şi valute. Orna mentul buzelor ş i
con tu rilor este cel frecvent inti�nit, door că deta l i i le sint mai red u se Ma ­
n iera a rt i st ică o intregul ui ornoment, cu variate motove formate din imp1e­
.

tituri din flori, frize de lolea, bujori, crucifere, heliontus, vreji ş i f·runze d e
 ---
117

a�a nt, sint trata.te cu u n rea l s imţ decorativ. Sin uozita tea lor, evoluează cu
asi metri i, ca şi la a lte ca ndele a m o ntite, ceea ce a·ccen·t u ează in mod văd it
cara cteru l nou a l ba rocu lui ce se leagă vizi bil de trad iţia a rtei b rî n cove­
n eşti rea l i zată de Georg May 1 138•
Para l el cu ana logiile de ord i n morfologic, d ecorotiv etc., ne ma i
aj ută la incadro rea candelelor prezentote şi tehn ico folosită, a-rginta ru l
uti l i zind aceea şi teh n ică .. a u repousse". Rel·iefarea motivelor este obţi n ut?.:
şi în cazul a cestor piese pri n ciocă n i rea foi i de argi nt, ca re formează cor­
pul ca nd elei pe care o bombo, opoi turnarea (umplerea) ei cu pl·u m b şi
trecerea l·a boselo rea şi cizela rea lobilor, d upă model·u l dat, a cestea , cons­
tituind pentru a rtist, doa r metode a uxi l io re, ultima fază fiind t raforarea cu
d ă lţi.
O perele m eşteri lor May, îndeosebi ale l u i M i chael şi Sam uel May,
executate cu a proxi maţie in aceeaşi perioadă brincoveneasco şi post-bri n ­
covenească, ne duc la concluzia c ă aceşti meşteri lucra u f i e lo comandă
după modelele pri mite, fie că se i n sp iro·u d i n lucrări le executate de
G. May 11. Majoritatea provin proba b il dintr- u n atelier sau centru com u n .
La aproape toate, s e remarcă acela şi s . mţ a.rtistic d i riguito r, ca·re ş i - a pus
pecetea pe o serie de lucră ri . Ana log i i le ne ajută la in cad ra rea lor într- u n
i nterva l de timp a propiat perioadei l u i G . M a y 1 1 , cadru cronolog ic in co re
se înfi ri pă u n n u cleu creator ca re a cupri n s generaţii de meşteşuga ri.
Operele acestor meşteri s e leagă orga n ic şi de a lte domen i i ale a rtei
brîncoveneşti. Cercetările î ntrepri nse in m uzeele şi b i se ric i l e d i n sudul
Tra n s ilvaniei, au sta bilit i nfl uenţe a l e sti l u l u i brincovenesc. N . Iorga, subl i ­
ni ază : . . . . . indată c e vedem apărînd tu l i pa şti m c ă avem de-a face cu epoca
l u i B rincoveanu şi Antirn lvi.reanu . Acesta, proba bil a a d u s d tn lvir ase ·
m eneo motive florale ca re se intil nesc in toa<te obi ectele de a rtă a le t.m­
pului"39. Va loa rea creaţiei artistice a acestor m eşteri şi a i n sp i ra ţiei lor
plină de fa ntezie, îşi va trage seva in mare pa rte ş i din a rta populară. De
a i ci poate izvore.şte şi bogăţia i maginaţiei, ca re formează una din tră să ­
turi le lo r esenţiale alcătuind m otive diverse d e i nspiraţie, foră să minima­
l i ză m însă ş i influenţa ca·re a avut-o asupra acestor meşteri, a<tmosfer<J
cu·lrura l -ortistkă a B raşovu l u i cu tradi ţ i i le u maniste persistente încă, pre­
cum şi ce nt r u l românesc al Ş chei ului, aflat in contin ue legături cu Ţara
Româ nească şi Moldova.
Secol u l a l XVI I I -lea incheie epoca marilor creaţii a le a rgi ntăriei m e­
d ieii(J ie .româneşti. Jn ce priveşte activitatea laborioasă a ace sto r meşteri,
vo·rbesc de la sine, operele lo r.

38 Minerva Nistar, Noi identificări de lucrări, op. c�!., pp. 5�56. fig. 1 , 2, 3.
39 Nicoi<Je Iorga, Vechea artă românească la români, Vo.lenii de Munte, 1 934, p. 38.
D I E G O L DSCH M I ED E A U S D ER FAM I LI E MAY ALS VERTRETER
D ES B R I N COVEA N U - STI LS SOWI E DER K U N ST IN DER ZEIT
NACH B R i N COVEAN U (B ESTI M M U N G El N I G ER A R B EITEN)

Zusam menfa s s u n g

I n d e r vorl iegenden Arbeit werden a u f dem G ebiet des K reises Bra şov
(Kron stadt) neu i d entrfiz i e rte K u n stgegen stande der Fa m i l ie M.ay be­
schrieben.
Die Fa m i l i e May b Hdete u nter den Kron stadter Goldschmieden dec;
1 7. und 18. Jahrh u nd erts ei ne wahre Dynastie, d er G eorg May 11.. Andreas
May I l ., M ioehael und Samuel May ·a ngehorten. D u rch i hre Arbeiten trugen
sie zur sti l i stischen Hera u s b i l d u n g der sogena n nten " B rincovea n u - K u nst"
und zu deren N a ch ha l l bei, sowie zu r Verbreitung d 1eser Zierformen a u ch
in der Sieben b u r·g i �chen K u n st.
Die Arbeiten d ieser Mei ster bi eten wertvo l l e Daten Li ber dos hohe
N ivea u der Goldsch m i edekunst i h re r Zeit u nd sind Zeug n i sse des m i ttel­
a l terl ichen Kronstadter ku nstlerischen Scha.ffen s u nd als solche wertvo l l e
Q.uellen fU r d re Ku ltur- u n d Soz i a lgesch ichte.
In der Abha nd l u ng werden ha u ptsa,ch l ich d ie A11beiten des bekan n ­
tes·ten und bedeutend sten Vertreters d ieser G o ldsch miedefa m i l i e - Georg
Moy 1 1 . - beschrieben. Sein Mei sterzeichen ist auf vielen Arbeiten, d ie
sich i m I n - und Au sla nd befinden, sichtba r. Do s Ku nstm useum der S. R.
Rumanien ste l lt ernen Grossteil sei n er Arbeiten i m M useUim der B rin covean u ­
Kunst von Mogoşoa ia bei Bukarest a u s. Weitere Stlide befinden sich in
verschiedenen Kl( ostern Ruman i ens, im B uda'pester Nationa lmuseu m , i m
C l uny-M useum f U r dekorative Kunst i n Pa ris, i m K loster P.a tmos i n Grie­
chenla nd sowie a·n a nd eren O rte·n .
D i e vorl iegende Arbe'it vers ucht, neue Beitrage z u r Kenntn·is . der
Goldsch m i edefa m i l i e May zu erbringen. Die h ier beschri ebenen Kunstge­
ge nstan·d e vermehren ·d i e Za hl i h rer b i sher in siebenbu.rgi schen Sa m m l,u n ­
gen bcka n n ten Werke. Bei Berucksichtig ung d er verloren gegangenen oder
n och u nbeka nnten Arbeiten, konnen neue U berroschungen bei der we i ­
teren For�chung a u.ftreten , d a d re bisher bekan nten Werke n u r einen Tei l
des Schaffens der G oldschmiede May darstellen.
 119

Fig. 1 . Pahar de a rgint, Fig. 2. Vas circular (bol) , din porcelan de Delft,
(ciocănit, cizelat şi a u rit, ferecat in suport de argint aurit, executat de ar­
secolul al XVI II-lea, meş­ gintarul braşovean Georg May Il, secolul al
ter, Georg May Il (Mu­ XVI I I -lea (Muzeul Primei Şcoli Româneşti din Scheii
zeul Primei Şcoli Româ ­ B raşovului).
neşti din Şcheii Braşo-
vului).

lilg. 3. Ferecătură de carte, argint ciocănit, cizelat şi aurit, meşter Samuel

May, secolul al XVII I-lea Biserica Sf. Treime Braşov).
 COSITORUL TRANSILVAN EAN SUB SEMNUL RENAŞTERII

G H EORGHE M ITRAN

Cadrul metod ologie

Ex·i stă la cositoare o simplitate plăcută , un sensibil senti ment de no­

bleţe şi intim itate pe care il percep cei ce n utresc pasi une faţă de arta
cositoru1 ui şi i nteres pentr-u mărcile transi lvănene. In ultima perioadă
s--au i m pus atenţiei oiteva lucră ri de specia litate 1 • Apă rută la
M unchen, l ucrarea Schones Zinn tratează in mod exhaustiv cositorul ger­
m a n : istoric, ateliere, meşteri, teh nici ş i m ă rci, evol uţia formelor ş.i reper­
toriului ornamenta l, ta piseri i, gravuri, picturi de epocă, i l ustrind cositoare.
Atit Ludwig Mory cit şi P·i roska Weiner fac referiri la cositoarele tra nsi lvă ­
nene, notind şi citev-a prezente prestigioase in m uzeele germane şi m a ­
ghiare. Literatura d e special itate cehoslovacă a intrepri ns evidente eforturi
in cercetarea şi va lorificarea patri moniului de cositoare d i n această ţară.
Autorii Dagmar Sta r6 şi Eva Toranov6 au adus i m portante contribuţi i la
cata logarea şi cunoaşterea mărcilor, a unor piese de certă va loare eviden­
ţiate pri ntr-o ireproşabilă prezentare fotografică .
Deoarece problema bibl iografiei, mai puţi n cea discutată, precum şi
a istoricul u i breslei turnători lor in cosi tor din Braşov a u fost tratate intr-un
studi u a nterior2, in cele ce urmează vom face citeva consideraţi i privind
pri ncipalele m utaţii d i n l u m ea germană, vis-a -vis de fenomenul Renaşterii
şi reflexu l lor in Tra nsilvania, privind rol u l producţiei de cositoare in struc­
tura economiei burguri lor transilvănene, sta n i u l - m i nereu şi proprietăţi, ex­
plootare şi aprovizionare, ateliere cu prezentarea subsidi-ară a teh nioilor de
e)(ecuţie a formelor şi ornamentu l u i , tipuri de forme şi orna mente specifice
secolului al XVI - lea, mărci, ştanduri de cositoa re, urmind ca in final să ne
ocu pă m cu a na Nza citorva piese rare. Sub ra port metodologie, anal iza la
care a u fost supuse piesele s-a desfăşurat pînă la deta l i u prin descom­
punerea elementelor formale şi ornamentale. Acest fond a fost subordonat
sintezei, procedindu-se la surprinderea elementelor caracteristice cu sem­
nificaţii l e lor genera lizatoare. S-a intocmit acest studiu in speranţa de a

1 Ludwig Mory, Schones Zinn, EdUura Bruckmann, Munchen : Piroska Weiner, Old
Pewter, Editura Cor.<ina, Budapesta, 1 97 1 : Dagmar Stară, Morkenzeichen oul Zinn, Praga,
1 978 : Eva Toronova, Cinarstvo no Slovenslw, Pro�o. 1 980.
2 Mikan Gh., Broşovul, centru de poducfie şi comerciolizore o articolelor de c:>­
sifor, in .. Cumidavo", XII-I, 1979-- 1 980.
1 22

servi drept i nstrument investigaţiei de specialitate şi de a valorifica i nfor­

maţiile oferite de patru piese ra re de cositor identificate in patri m o n i u l
judeţului Braşov.

Introducere

Renaşterea a insemnat epoca de aur a infloririi l ibere a spiritu l u i

u m a n intr-u n efort d e creaţie fără precedent m a ni·festat in toate structuri le
vieţi i socia le. Legată de vech i l e modele a l e clasicis m u l u i a ntic, Renaşterea,
deşi reprezenta coeziu nea spiritului creator universal, s -a m a nifestat in m od
specific de la teritori u la teritori u.
In secolul a l XVI - lea oraşele din sudul Germa niei ş i de pe R i n a u
cunoscut o În1flori re econom 1•ca mo i a les datorită rocordării l o r
la noile c ă i comerciale europene şi mondi•a le. S e remarcă in mod deosebit
a ctivitatea prod uctivă şi comercială a oraşelor Augsburg, N urnberg, Re­
gensburg etc. Negustorii d i n aceste zone ajungeau pînă in Transi lva nia ş i
nu întîmplător la 2 3 noiem brie 1 580 Universitatea săsească d i n Sibi.u l a
plîngerea comună a breslelor proh i beşte mărfurile ad use d i n teritorii le ger­
m a ne. Acest act de a utorita te a fost de natură să întărească poziţi i le
breslelor în sistemul economic şi j uridic transi lvănea n . Deoa rece arta meta ­
l e l or i n Tra nsi lvania a c u n o 5cut o evol uţie sti l i stică m a i apropiată de spe­
cifi·c ul german, com parativ cu a a ltor ţă ri, se i m pun a fi urmările ecou ri le
pri nci pa lelor fenomene social -econom ice şi politice din teritori i le germane.
Decădere:J econom ică a uriaşei monarh i i a îm păratul u i Carol O u i ntul
d ; n care făcea u pa rte şi oraşele germane, a s u b m i nat starea infloritoare a
ba ncheri l or, că mătarilor şi negustori lor d i n Germania de sud. M utarea cen ­
tru l u i de greutate o vieţii econom ice d i n bazi n u l Meditera nei pe coasta de
apus a Europei, s-a rea l i zat in favoarea Ţă ri lor de Jos şi in defavoarea
o raşelor h a n seatice co re au trebuit să -şi ori enteze activităţi le economice
spre estul Europei şi i m p l icit spre teritori i l e noastre. l nd ustira oraşelor a
pri m i t însă cea m a i grea lovitură pri n infringerea maselor răsculate în răz­
boi ul ţără nesc german. Rezultatul dezastruos i mediat a fost emigraţia ma­
sivă a anabaptişti lor, cei m a i buni meşteşugari germani care a u trebuit să
fugă d i n ca uza asupriri•i şi persecuţiei exercitate de catolici şi protestanţi,
d i n ca uza fa nati s m u l u i şi a l uptelor rel igioase permanente. Aceste m utaţii
esenţiale grevate cu i nfl uenţele şi interdependenţele lor pe fondul structu­
rilor loca le a u contribuit ş i ele la si nteza fenomenu l u i de Renaştere din
spaţi ul transi lvănea n. Dezvoltarea relativ tirzie a Renaşterii in Transilva n ia
a avut drept conseci nţă firească persistenţa îndelungată a elementelor ei
specifice pri n ·m an ierism ş i baroc pînă in secol u l al XVI I I -lea. U n u l d i n pur­
tătorii cei mai sensibi l i a stilului Renaşterii care s-a disti ns in pleiada qr­
telor aplicate de factură l ocală a fost cositorul tra nsilvă nean.

Consideraţii asupra producţiei şi comercializării cositorului·

Arto metalelor in Tra nsilva nia secolului a l XVI -lea este reprezentată
şi pri n inaltul nivel artistic demonstrat nu de puţine o11i de meşterii turnă ­
tori in cositor. In spriji n u l acestei idei pledează n u m eroasele izvoare care
dovedesc că producţia şi comercializarea articolelor de cositor a constituit
o preocupare majoră şi de tradiţie in economia burguril or tran si lvă n ene .
Cunoscut şi folosit încă d i n lumea a ntică, cositoru l este desti nat pentru
prima dată u nor scopuri artistice in secolul al XVI -lea. Breslele folosesc
sta n i u ! şi pentru articole decorative a lături de cele desti nate uzului do­
mestic. Sti l u l decorativ creat in acest veac in arta turnătorilor in cositor o
constituit su portu.l trad iţiona l de inspi raţie pentru u rmătoarele ve·ocu ri.
Staniu/ are o serie de proprietăţi pe core meşterii trebuiau să le cu­
noa scă foa rte b i ne pentru a putea să-I prel ucreze cu maxim u m de efi ­
cienţă. Spre deosebire d e plumb ş i cupru, sta ni u! n u este toxic d in care
motiv era folosit l a confecţionarea articolelor de uz casnic şi o instrumen­
telor medica l e. Cu un punct de topire scăzut, 228-235°C, sta n i u ! este u n
element meta l ic m oale, d uctil , s e răsuceşte, s e intinde, i ş i pierde uşor
forma , expus la aer n u se înegreşte ca argintul ci capătă o patină ce­
n uşie, poate fi !ami nat in foi subţiri pentru a fi uti l izat in morchetărie
(placo re, i ntarsie etc.). Cond iţi i l e de tem peratură au o m o re i nfl uenţă
a s u pra proprietăţi lor sta n i u l u i , la tem peroturi ridicate işi pierde forma, la
tem peraturi scăzute se acoperă cu o pudră a l bă , proces de degradare
i reversibilă n u m it şi .,ci uma " cositorul u i . Aceste dezava ntaje pot fi pa rţial
e l i m inate cind este aliat cu plumbul sau cuprul, rezultind un a l iaj d ur, as­
pectuos şi d urab i l (cositor, bronz, a l a m ă). Sta n i u ! pur apare sub forma
oxid u l u i de casiterită sau sulfidă de sta n i u . Sta ni u! m i nereu este eliberat
d i n fier, arsen ic şi sulf, este pus in vinza re sub formă de l ingouri sau ca ­
l upuri . In acea stă formă el i ntră in atel ierele stă narilor.
U n a d i n cele m a i serioase probleme a atel ierelor tra nsHvă nene era
procurarea şi aproviziona rea ritmică cu materie pri mă. l ncă de la sfîrşitu l
seco l u l u i a l X l i - lea, sta n i u ! era exploatat in Boem ia şi Soxonia. Centrele
d i n aceste reg i u n i deserveou atel ierele di n centrul şi vestul Europei . Ate­
l ierele tra nsi lvănene conectate la princi palele drum uri comerciale erau de­
servite cu materie pri mă din centrele boem iene. In . Zwanzigstrechnungen "
.

broşovene sint menţiuni privind ca ntităţile d e cositor i mportat: 5 c h i ntal e in

ian uarie 1 542, 8 chintale in martie 1 542, .,Ein vas Zcyn helt cent 5" in moi
1 542, 1 8 chi nta le in 1 547. Comercia ntul core a i ntrodus cositorul in B ra şov
e ra Cristia n (HI RSCH ER), care ad u·cea şi textile d i n Boemia. Afl ă m însă d i n
scrisoa rea paloti n u l u i leroni m loski către I o a n Tornovski d i n 1 8 octombrie
1 527 că .. ... acest regat . . . nu se poate asemui cu nici o a ltă ţară pentru
bogăţia de a u r şi m i nereu11i ... s-au găsit (a ici) cea mai mare cantitate de
p l u m b . . . ceea ce va fi cred spre marea pagubă a m inelor noastre d i n Po­
lonio "3. Afi rmaţia este confi rmată şi de Giova ni Antonio Magini in Geo­
grafia Ptolemaică : Aşadar Transilvania ... nu este nurmo i bogată in prea
..

fru moase ora•şe ... ci in toote celela lte l u·cruri de trebui nţă pentru tra i u l
oa meni lor. . . metale . . . cositor, plumb . . " 4• Cauza i mportul·ui trebuie pusă a ­
.

tunci fie pe ca l itatea superioară a materiei prime (purita1eo mo i more o

sta n i u·l ui), fie că exploata rea indigenă nu era ritmică şi deci insuficientă
atelierelor. Se poate a.precio însă că nici sistemul importuri'lor n u asigura
go ro nţia unei ritmidtăţi .in aproviziona·re şi cu siguranţă atelierele lucra u şi
c u materie primă i ndigenă. Aserţi·u neo este sprij inită de exempl u l Clujului

l Călători străini despre Ţările Romdne, voi. 11, Bucu reşti, 1 968, p. 235.
4 ldem, voi. IV, Bucu reşti, 1 972, pp. 582-583.
1 24

care, deşi procura d i n Cracovia cositor pentru atel ierele sale, (24 chinta l e
in 1 640, i m port masiv de meta'le d i n Slovacia ş i Viena ( 1 6 1 0 - 1 636), s e a pro­
viziona cu materie primă şi d i n Baia Mare5.
Teh n ica de turnare ş i decorare a articolelor de cositor era relativ
si m plă şi comună in genera l tuturor atelierelor. Odată ajunse in atelder ca ­
l upurile de cositor erau topite intr- un vas de fier. Conform pu nctu lui 7 din
statutul breslei turnători lor in cositor d i n 5 decem brie 1 568 dat de U n iver­
sitatea Săsească, proporţiile amestecului pentru obţi nerea a l iajului tre ­
buiau respectate cu stricteţe : .. la 10 funţi sta n i u se adăuga 1 funt de
plum b"6. Statutu l nu făcea altceva decit să consfi nţească j uridic un princi piu
respectat şi apl icat d i n vec h ime. Pentru a j udeca puritatea sta n i u l u i se
făcea o probă .. Zinnfeder. Pe o m ostră de stan i u fluid se a plicau ştanţe,
ca litatea se aprecia d upă claritatea apa11iţiei m ă rcilor7. Cositorul topit era
apoi turnat cu un polonic de fier in forma făcută d i n g h i ps, nisip, gresie, fier
sau serpentină (Pl. 1). Amestecul trebuia să u m ple perfect spaţiul intre miez
şi înveli ş pentru a se obţine un material com pact fără defecte de turnare.
Răcirea se făcea unHorm iar asperităţi le ră mase după turnare se in lătura u
prin strunjire. Elementele componente ale căn i lor corp, ca pac, toartă, bu­
ton, şarnieră era u executate separat tot pri n turnare şi a poi îmbinate la
cald cu u n l iant de cositor.
Orna mentica se rea l iza prin procedee variate in ra port cu specificu l ,
complexitatea m odel u l u i şi a suprafeţelor desti nate decorării. Grava rea ,
i ncizarea, sgrafita rea executată cu mina l i beră . buri n u l sau dă ltiţa era u
procedee specifice decorării corpului ş i capacul u i . U neori era u folosite toate
trei teh nici le pentru obţinerea u n u i ornament de efect. Pri n ciocănire se ob­
ţineou suprafeţe romboidale, poligona le, el iptice, adincite sau bom bate.
Stanţarea se executa cu o ştam pi l ă cu m otiv excizat, ornamentele rea l i zate
prin această teh nică erau frizele de palmete şi briurile rel iefate. Teh nica d e
ornamentare in rel ief pri n turnarea toartelor, şarn ierelor, plachetelor este
specifică atel·i erelor tra ns i lvănene, in timp ce atel ierele centra l şi ves1
europene lucrează intreg repertoriu ornamenta l aproape n u m a i in acea stă
teh nică. Procedeul gravării cu acizi este m a i ra r util i zat, final izarea l u i fi i n d
relieful plat. Teh nica gravării este specifică cositorului tra nsi lvănea n, slovac
şi ungar, ea oferă avantaju l u nor efecte sporite a ornamentici i (ajungind
pînă la jocurile de u m bre care reprezintă o execuţie de fineţe), a expresi­
vităţii, consecinţă a manifestării l ibere a fanteziei meşterul u i gravor. Teh ­
n ica decorări1 prin turnare uzitată i n special d e atelierele germane acuză
dezavantajul u nei rigidităţi, a unor canoane i ntra nsigente in exprimarea
repertoriu l u i ornamenta l. I ncontesta b i l atelierele germane şi fra nceze a u
produs şi l ucrări d e mare va loare artistică pr·i n această teh nică , d a r u n
asemenea decor, turnat in vol1.1 me, l imita in ma·re măsură varietatea orna ­
menticii la citeva teme, incorseta fantezia şi indeminarea meşterului. Buna
rea l i zare a sa depindea in mare măsură de perfecţionarea şi specializarea
tehnkii de turnare şi g ravare in negativ a formei respective.

5 Francisc Pali, Comerţul Clujului cu Cracovia, in ..Acta Musei Napocensis", XIII,

1 976, pp. 36�366.
6 Arhivele Statului Braşov, Colecţia Biserica Neagră, IV, E, 1 73 in con tinucue : ASB şi
CBN.
7 Karl Berling, Altes Zinn, Berlin, 1 920, p. 1 9.
 1 25

U n o lt aspect l uo·t in consideraţie il reprezintă elementele de formă

ş i ornament, criteri i importa nte cu core operează anal iza de special itate in
identificarea ş i dotarea cositoorelor.
In secolul al XVI - lea se inti lnesc citeva forme ti pice de că ni : tipul
tronconic, tipul tronconic cu trei picioruşe, tipul tronconic cu o linie eva­
zată, care practic sint va ria nte ale aceluiaşi tip, tipul piriform. Pentru fo r­
furii şi platouri este specific tipul ,.cardinal". in genera l, aceste tipuri a u
cu noscut o evoluţie lentă in următoarele două secole, fenomen c e ca rac­
terizează producţia de cositoore in a nsambl u . Atel ierele ero u puţin d iversifi­
cate ş i specia l i zate astfel că mijloacele şi produsele erau relativ s i m i lare,
goma sortimentolă fi i nd scăzută in raport cu perioada ulterioară.
Exprimat in unitate şi diversitate, repertori ul ornomentol trebuia să
sati sfacă cele m o i rafinate gusturi, sol icitind la maxim u m indeminarea meş­
terilor. Deşi constituia o structură omogenă prin ,.caietele de modele·, uzi­
tate, mult in epocă, repertoriul ornamento l era sensibil afectat de perso­
nal itatea meşterului, indeminarea lui, i nfl uenţele modei ti mpului, de dom i ­
f"oţio orgintorilor etc. Totuşi aspectul pozitiv a l rigidelor ,.caiete de m od e le "
s-a rea lizat prin însăşi funcţia lor. Circulind pe o a rie întinsă ele o u deter­
m i nat o oarecare unitate de concepţie şi un puls uniform in atelierele tro n­
si lvă nene. Cu toate veleităţi le ei artistice, orno mentico, cu excepţia celei
rea l izate pri n turnare, n u poate fi uti l izată i ntotdeauna drept un criteriu
sigur de datare o piesei, deoa rece in foarte m ulte cazuri, piesele pot fi cize­
l ote ulterior datei lor de execuţie. In general , repertori u l ornomento l se baza
pe cele moi cunoscute elemente decorative ale Renaşteri i : scene i storiote
m itologice şi bibl ice, figuri m itologice şi bibl ice, elemente arhitecturale a n ­
tice, motive vegeto le sti l i zote (po lmete, vrej uri meondrice cu s a u fără flori
sti l i zate etc.), m otive geometrice (el i pse, meandre, entreloc, arabescuri etc.),
a pa riţii s i ngulare de figuri in rel ief (putti, herme, capete de ingeri, torsuri,
m o scheroni, măşti cu d iverse expresi i), m otive zoomorfe (leu, co l, oaie sau
m iel, h i mere etc.). In speci·o l o prolifică reprezentare a u cunoscut-o elemen­
tele de Renaştere fi orală transilvăneonă : vrejuri d ispuse meondric, frize de
po l mete vegeto le, frunze şi flori sti l i zote etc. Acest repertoriu este cu atît
m o i va loros cu cit el era prelucrat intr-o m a n i eră l ocală.
Mărci le reprezi ntă criteriu l esenţia l de identificare o meşterul u i şi
centrului de producţie. In toate perioadele i storice, m a rcarea cositoorelor
o avut u n caracter universal şi obligatoriu . Conform punctu l u i 7 d i n statutul
breslei fiecare meşter trebuia ..... să a ibă propl'iu l său fier de insem nare ş i
s ă n u ţ i n ă produsele neînsem note n ici să le a ibă, c i n e v a f i găsit a stfel,
drept pedeapsă, pierde acele produse neinsemnote"&. Breslele o u indeplinit
o i mportantă funcţie socială, o utorizînd aplicarea mărcilor pentru indi­
corea cal ităţi i ş i respectarea stipulaţii lor d i n statut. Beneficiari'i aveau astfel
gara nţia că a rticolele achiziţionate se afl a u sub controlu l a utorităţi lor ş:
n u le pot prejudicia sănătatea. Oxiz i i plumbului fiind toxici, m o rcoj u l era
necesar pentru a gara nta că metalul prelucrat n u avea un efect nociv. In
Fra nţa, obligativitatea marcojului era consfinţită încă d i n 1 382, i a r d i n 1 691
e l o căpătat u n caracter i nstitutionalizat. Statul îşi exercita dreptul de con ­
trol prin m a rcaj oficial F = cositor fi·n cu 50fo plu m b, i a r C = cositor co-

s ASB, CBN, IV, E, 1 73.

1 26

m u n cu 10% plumb9. La sfir�tiul secolului a l XIX-lea au a pă rut �i primele

falsuri. I n Transilvania primele mărci s-au a pl icat pri n ştanţare pe umărul
toartei pentru că ni ş i pe bordură pentru pla,t ouri şi farfurii. Acest sistem o
devenit convenţional după 1 568 şi a fost practicat aproximativ din prima
jumătate a secolului a l XVI-lea. Insemnele indicau oraşul de orig,i ne şi i n i ­
ţia lele meşterului . U neori şta m pila meşterului a părea separat de cea a
ora�ului, a lteori semnele se includeau intr-o singură ştam pi lă. Există u n
m a re n u m ă r de cositoare nemarcate, fie pentru c ă era u executate in mod
stingaci de un breslaş, sau că erau produse de contra bandă, deci produse
de un nebreslaş, fie că era u foarte vechi, a parţinînd unei perioade cind nu
exista u reguli fixe de marcare. U lterior, in secolele următoare, si,stemut
m a rcaj ului s-a complicat. Identificarea cositorului n u este simplă totuşi,
nici chiar atunci cind cercetătorul posedă vaste cunoştinţe despre m a rcare
ş i cind reguMie sint cunoscute, iar piesele prezi ntă marcaje clasice, u neori
doar a nalizele chi m ice pot oferi informaţii precise.
In cele ce urmează ne-am propus să răspundem la citeva întrebări ce
se ridică in finalul acestor consideraţi i. Care a fost fu ncţia socia lă a cosi ­
torului ? Ce rol a jucat in economia oraşului m edieval tra nsilvă nea n ? In ce
scopuri a fost produs şi ce categorii sociale s-au folosit de el ?
Creş-terea populaţiei urbane, afirmarea, indeosebi economică, a bur­
gheziei (in teritoriile Europei occidentale), negustorilor şi cămătarilor, aso­
ciată cu creşterea ponderii activităţilor economice in general a avut ca
efect firesc ampli�icarea cerlnţei pentru cositor şi i mplicit a producţiei şi
calităţii acestuia. Specializarea şi d iversificarea atelierelor datorată perfec­
ţionării i nstrumentarului teh nic, concurenţei ş i cerinţelor tot ma1i preten­
ţioase a le pieţei , a determinat sporirea gdmei sortimentale a cositoareldr.
Astfel atelierele producea u articole de uz casnic (căni de diferite dimensiuni
şi forme, farfurii, sfeşnice, ploşti , platouri, pahare, li nguri, furculiţe,
cuţite etc.), piese de cult (că ni, patene, potire, pocale, l i nguriţe, vase pentru
botez, oa ndele etc.), i nstrumente m edicale, jucării, piese de breaslă şi veci­
nătăţi (că ni, platouri ş i table gravate cu inscripţii şi i nsemnele breslelor
sau veci nătăţilor respective etc.), i n strumente m uzicale (tuburi de orgă etc.).
Cositorul m a i era folosit in marchetărie, la capacele faia nţelor hoba ne,
placerea diferitelor obiecte etc. Această largă diversitate a producţiei de
cositoare demonstrează : funcţionalitate m ultiplă şi 1arga arie de răspîndire
devenind o necesitate, de neînlocuit, in i nventarul casnic şi in general al
tuturor deţi nătorilor. Pătrunderea masivă a cositorul u1i in viaţa economică a
burgurilor medievale, stabil itatea l u i ş i in secolele următoare evidenţiază
vita litatea meşteşugului , longevitatea lui intre gotic şi art noveau. El a re­
prezentat, cum se af,irmă in genera l in l iteratura de specialitate, pentru
orăşean ceea ce a reprezentat l utul pentru ţăran şi argi ntu l pentru nobil.
Princi palii beneficiari a i producţiei de cositoare pot fi incadraţi i n
două categorii : consumatorul civil ş i consumatorul clerica l . Consumatorul
civ.il era orăşea nul, a d m i nistraţia oraşelor şi tîrgurilor, breslele, veci nătăţile
şi chiar categorii le sociale avute. Consum aton.il c lerical era biserica şi mă­
năstirea. Articolele se pc:irticularizau in raport cu specificu l destinaţiei. Cele
funcţionale posedau cel m u lt un decor sobru sau de cele mo1i m ulte ori
forma că nii reprezenta singuru l decor. Cele detorative erdu cize'l ate cu

9 Le Fogaro (Economie & Finances) d i n 29 decembrie, 1979.

 127

m ult rafi nament ş i adeseori purtau i n scripţi i. Ele era u etalate i n interioarele
domestice cu m ult gust. Piesele de breaslă, sau cele a parţi nînd admi­
nistraţiei oraşului sa u tirgului erou frumos decorote cu motive specifice şi se
scoteau şi uti l izou numai cu a num ite ocazii. Acestea prezintă valoare docu­
menta ră şi a rtistică . B iserici le şi m ănăstirile se n u m ă ra u pri ntre principalii
deţinători . Articolele de cositor ero u rezistente, iefti ne. se potriveau necesi­
tăţillor funcţi onale şi spiritului abstinent a l călugărilor.
Arta plastică de epocă, i n special pictura şi gravura, furnizează pre­
ţioase i nformaţii asupra vorietăţii articolelor de cositor, asupra stărilor so­
ciale core le folosesc, o rol ului şi locului pe care ele le deţin in i nterioa­
rele casnice etc. Acest ti p de izvor o re deci un i m portant caracter docu ­
mentar, deoarece oferă date certe asupra oteli erelor de turnare, despre
aspectul morfologic o'l pieselor etc.
U na d i n principa lele prem i se core o contribuit in m od direct la afir­
marea tot moi complexă a producţiei de cositoore a fost p iaţa , comercial i ­
zarea pe piaţa i nternă ş i externă, debuşeul, sensul de o f i a l producţiei.
Articolele era u ' desfăcute atit de atelierele respective cit ş i de negustori.
Centrele de producţie tro n s i lvă nene Braşov, Sibiu, Sighişoo,ro, Cluj,
B istriţa, Boia M ore, Medioş etc., beneficiau şi de specificul unor i m ­
portante pieţe locale. Alături de consumatoriri a m i ntiţi documentele rela­
tează despre cererile ava nsate magistratului Braşovului de către domnitorul
Neagoe Ba sarab ,.pentru nişte cositor ce a cum părat de la dinşi1" 10. Un in­
teres deosebit fată de piaţa cositorului d i n Braşov 1-ou n ut11it şi Sigismund
l!lâthory 1 1, G h . Rakoczy J 12, Constantin Brincovea n u 13 etc. Meşterii cosito­
rari, dotorită p restigiului de care se bucura u, era u solicitaţi pe piaţa externă
contribuind prin m odestul lor aport l a progresu l firesc a l u n ităţii relaţiilor
comerciale, element formativ al pieţii i nterne generale.
In a doua j umătate o secol ului al XV I -lea viaţa breslei turnători lor
in cositor a fost tulburată de a pa riţia şi înmulţirea nebreslaşilor (phut­
schern), a negustori lor, a concurenţei cu i m plricaţiile sale. Deşi sistemul cor­
poraţionist activa i n lim itele statutu lui j uridic d i n 1 568 emanciparea vieţii
economice a impus adaptarea cadrului legislativ. Astfel, cadrul j uridic s-a
lărgit p ri n hotărirea U niversităţii săseşti di n Sibiu d i n 23 noiembrie 1 580,
statutul i n 7 pu ncte din 1593, privilegiul lui S.igismund Bathory d i n 10

10 Ioan Bogdan, Documente ş i Regeste privitoare l a relaţiile Ţării Romdneştl c u

Braşovul ş i Ungaria i n secolul a l XV-lea ş i a l XVI-lea, Bucureşti, 1 902, p . 264 .
1 1 Sigismund Băthory s-a preocupat de apărarea şi sprijinirea intereselor breslei tur­
nătorilor in cositor. El o dat in Braşov privi legiul din 1 0 martie 1 602, c onfi r min d hotă­
rireo U n,iversităţii săseşti d i n 1 580. P ri vil egiu l zădărniceo, in mod legal, toate intenţiile de
subminare o intereselor breslei şi întărea c ara c t eru l de monopol.
1 2 G heorghe Rakoczy 1 porunceşte braşovenilor in 1 642 şi 1643 să-i trim ită 12 chin­
tale de cositor la Albo Iulia şi pe meşterul Cristoph pentru turnarea unor tuburi de org ă.
ASB, Fondul Pri mă "i ei Bra şovului, Colecţia Fronius, voi. 11, nr. 48, p. 33, n r. 59, p. 37.
13 In 1 697 Constan tin Brincovearu solicită braşovenilor scl-i lucreze ,.tipsii de cositor",

iar in 1698 le mulţurne,te că a primit, la timp, comanda. ASB, Fondul Primăriei Braşo­
vului, Colecţia Stenner, 1, 3, nr. 359 şi 362.
1 28

martie 1 602 dat in Braşov14• Aceste acte decizionale erau subordonote u n u i

s i n g u r scop, creşterea vol u m u l ui şi ca lităţi i producţiei, întărirea siste m u l u i
d e monopol a l breslei. Preţioase a utonomie a sistemului juridic a protejat
afirmarea viguroasă a fenomen ului economic local , l i mitind la m i n i m , con ­
seci nţele economice a l e l i berul u i schi mb. D i n acest punct de vedere siste­
m u l b reslelor a j ucat un rol pozitiv in afirma rea specificului economic tran­
si lvănea n .

Discuţia cănilor de cositor şi a patenelor executate i n sti l u l Rena şterii

De la bun inceput este necesar să facem citeva precizări in legătură

cu a na l iza n oastră . Am acordat o atenţie specială celor patru căni de co­
sitor, deoarece pri n ca racteristici le lor deosebite, formale şi ornamentale,
se particularizează in ra port cu majoritatea cositoarelor cercetate in j udeţul
Braşov. Dota rea lor cu secolul al XVI - lea pe baza criterii lor pe care le vom
urmări pe parcursul a nali zei noastre (formă, ornamentică, mărci, i n scripţii,
s i m i l itud i nj şi comparaţii), a constituit un i m portant a rg ument in favoarea
u nei tratări speciale, cu atit m a i m ult cu cit in literatura de specialitate
m enţionată, astfel de piese au o prezentare sporadică .i n ra port cu seco­
lele XVI I-XVI I I , tocmai datorită rarităţii lor. Pe acest considerent le-am
acordat şi cîte un a pelativ in raport de cel m a i sem nificativ element. O a ltă
categorie de piese executate in sti lul Renaşterii care a u circulat şi a u
fost i m itate in spaţiul tra nsi lvă nean a u fost s ucupele şi ta lerele de i mport.
Executate in tehnica .. cositarului nobil" (edelzinn), după celebrele l ucrări
o l e lui Kaspar Enderlein .,Sacrificiul l u i N oe", .. Invierea", .,Tem perăntia"
sau după Fra nc;:ois Briot .,Iarna", piesele identificate in m uzeele şi u n•ităţile
de cult tra nsi lvă nene explică pe de o parte, u n i mport preva lent nurnber­
ghez şi pe de a ltă parte, contactul cu această experienţă a meşterilor tra n ­
s i lvă neni care s e iniţiază in atel ierele central şi vest-europene. Amintim
astfel prezenţa in M uzeul Brukenthal a lucrărilor .. Sacrificiul lui N oe", .. I n ­
vierea", .. Hodie m i h i " dezbătute de puţine 'literatură de specia litate. Primele
două piese sint semnate de meşterul B.O. din N urnberg şi sint turnate după
formele lui Kaspar Enderlei n. lucrarea .,Hodie m i h i " executată la Braşov
de un meşter a noni m , prezintă elemente ornamentale specifice s ucupei
..Tem perantia" şi .,Iarna". Astfel de piese au circulat i ntens in Transilvania
atit originale (marcate de m eşteri nurnberghezi) cit şi replici executate
de m eşterii tra n si lvă neni. Di n cercetarea unui n u m ă r m a re de sucupe şi ta­
lere rezultă faptul că m eşterii tra nsilvăneni erau receptivi la acest tip de
teh nică in rea lizarea d ecorului (edelzin n) şi au executat o serie de replici ce
aparţin secolului al XVI I -lea, inceputul secol ului al XVI I I -lea. M ulte din u n i ­
tăţi le de cult d i n Transi lvania, M uzeul de Artă R.S.R., precum şi a lte m uzee
d i n spaţiul a m1i ntit deţin piese de acest gen pentru care cercetarea a răm a s
dotoare. CANA ..ANO N I M U S" - Parohia eva n ghelică Codlea, nr. i nv. 29.
Pl. 11, fig.4. Dimen siuni : 1 = 38 cm, D ta'l pă = 16 cm, O. gură = 1 1 ,4 cm.
.

Cercetarea m a rcajelor oferă una din cele ma1i i nteresante încercări de re­
constituire a partenităţii piesei. U mărul toartei este poa nsonat cu d ouă

14 ASB, CBN, IV, E , 1 73 - hotărîrea Universităţii săseşti d i n 1 580 : Verzeic:hnis der

Kronstădter zunlt Urllunden, Braşov, 1 1186, p. 52 (stoturul din 1 593) : ASB, Colecţia acte
bresle, IV, H, 35/9, privilegiul din 1 602.
 1 29

mărci-steme ale oraşului Sighişoara, i n dicind centrul de producţie. Surpriza

este conferită însă de efigie turnată pe capac la i nterior, infă�işind bustul
in profil al u n u i bărbat Pl. V/2. Alăturat a par două semne heraldice repre­
zentind luceafă rul şi sem i luna. E l i m i nind s i m pla i poteză a unei destinaţii
decorative a efigiei sau a reprezentări i unei personalităţi din epocă (care
practic nu poate avea legătură cu piesa , deoarece aceasta nu prezintă nici
o legendă sau i nscri pţie cum se obişnuia in asemenea cazuri) adm item po­
!>ibila reprezentare in rel ief plastic a �izionomiei meşterului. Prezenţa pe
umărul toa rtei a celor două steme nu şi a şta m pi lei de meşter, ca şi po­
ziţia efigiei, u nde de regulă apare acea stă ştampilă confirmă su poziţia
noastră . Este de-a dreptu l i m posibil ca o asemenea rea lizare arti stică să
poarte n u m a·i marca -stemă a centru lui de producţie, iar poa nsonul de
meşter să fie omis. Dim potrivă acest gen de marcare ne trim ite la două
j udecăţi :
1 . Efig i e constituie cu certitudi ne un obicei vech i de m a rcare specific
secolului al XVI-lea şi in nki un caz secolelor XVI I-XVI I I.
2. Dacă admitem u n m od de m a rcare ori g i n a l şi l uă m in considerare
cal itatea arti stică deosebită a piesei, însea m nă că am făcut cu noşti nţă cu
u n maestru foa rte cunoscut şi apreciat in epocă, di n moment ce n u m a i
sint necesare i n iţialele sale.
Sem nificaţia acordată efigiei deşi n u este sprijinită de a lte exemple
concrete in patri moniul de cositoare d i n Transi lva nia, este pe depli n îndrep­
tăţită dacă ne a m i ntim că deseori celebrul meşter Kaspar Enderlein îşi
reprezenta chipul in astfel de efigii turnate pe s uprafeţele centra11e ale pie­
selor executate 15• Era de a ltfel şi o m odă a tim p u l u i in care meşterii, a r­
tişti i ţineau să -şi i m orta l izeze chipul. Cele două semne h eraldice luceafărul
şi sem i l u na se însoţesc chipul meşterul u i , conferă gara nţia autorităţi lor ş i
a meşterul u i .
C a n a prezintă la bază o ta l pă i nelară c e se sprij,i nă p e trei picioruşe
turnate in formă de capete de putti inaripaţi Pl. V/1 . Figurile sint a n i mate
de un uşor zimbet, iar busturi le etalează veş m i nte antice sti lizate, prinse
in două broşe la u m eri. Corpul tronconic este străbătut de trei briuni in re­
lief ce formează patru registre in retragere. Pri mele trei registre de jos i n
sus sint gravate şi ;i ncizate cu cite o friză d e palmete vegeta le sti l i zate,
fla ncate de benzi meand rice a căror i ntersecţie formează elipse. U l ti m u l
registru d e s u s este decorat c u u n m otiv denticular, flancat d e acelaşi tip
de benzi . M otivul pal m etei era şi el specific repertori u l u i ornamenta l a l
Renaşte11i i, fi i nd exp11imat in decorul piesei intr-o m i şcare descrisă de c ă ­
derea unor frunze, la care natura renunţă in a noti m pul d e toa mnă. Pri n
l i n i i l e a rcuite ce com pun formele şi m i şcarea lor meşterul reuşeşte să i m ­
prime viaţă decorul u i . U n a l t element c e ocupă u n l oc i mporta nt in comen­
tariul nostru este capacul cu decorul său. Inalt şi plan p rezi ntă o buză ne­
tedă, uşor obl ică deasupra căreia a pa re inci zată o bandă de elipse. In
contin uare capacul este surmontat de u n buton turnat in formă ele leu, in
ronde-basse. El a r putea constitui u n u l d i n elementele orna men­
tal e preluate d i n a rta arg i ntarilor cu atit mai m ult cu cit i n secolul al
XVI - lea cositorul n u avea tradiţii decorative pe măsura cerinţelor epocii ş i-

1.5 Anamaria Henegariu-Haldner, O importantă lucrare din epoca Rena�terii in co­

lecfia Muzeului Brukenthal, ..Studii şi Comunicări", 1 2, Sibiu, 1 965, pp. 210, 271 .
1 30

o atare preluare era firească. I n secolul a l XVI I - lea ocest tip de buton n u
moi apare ş i este i nlocuit c u a lte modele. Şorn iera turnată ş i arcuită, mor­
cotă de u n profi l media n este lipită d e capac ş i fixată împreună cu acesta
i ntr-o bo lomo cu profil d i nţot. Baza şornierei este i ncizată cu o li n i e in zig­
zag. Aceste elemente de detCI I i u, d eş i par nesemn i�icative sint nuanţe ce
completează aspectele moi i mportante d i n descrierea noa stră, fiind speci­
fice u nei a n u m ite perioade de producţie. Toarta, arc:uito şi nedeeorată
este turnată in formă de seceră ş i pre1intă ICI boJă o trefl ă ojurată. Forma
toartei constituie de asemenea un criteriu precis de datare, i n cozul nostru
ea se circumscrie prod ucţiei din secolul oi XVI - lea, deoa rec:e este simila ră
cu formele reproduse in l iteratura de special itate. Talpa vasului, la i nterior
este decorotă prin turnare cu o plac h etă in reUef repreJe n tind "pomul
vieţW in va ria nta vas cu flori, c:u ramurile orcuite. Deşi placheta este destul
de uzată se mai pot distinge ra murile invol utate ce ies dintr-un vas a ntic
cu o l i nie evo zată spre benă şi gură . Cu ajutorul ocestui e l e ment orna ­
menta l se poate determina, in ge n era l , perioado de producţie a p iesei de­
ooreco el a în soţit i n mod f�del evoluţia formelor repreJentind pentru cer­
cetător un nepreţuit i n strument de i nv�stigaţie. Este necesar ca in s i ste m u l
de a naliză toate aceste elemente să fie c;ore l at e pentru a se surprinde
specificitatea lor ş i concepţia un itară cu care meşterul le tratează. Com­
pun6lr'la i nformaţi i lor pe balo descom pu nerii structura piesei oferea o pri­
vire obiectivă asupro datării sou incodrării stil istice a Q c estei Q , determinind
atit va riaţi ile cit şi aspectele comune ce se disting intr-o perioadă de pro­
d ucţie. AnalizQ o te n tă a caractE:risticilor tehn ica-fizice ş i o r n a me nta le a le
piesei discutate, i nd ică faptl.ll co ne află m in faţa unei l u�rări de valoare,
un a utentic prod1,1s a l Renaşterii tro nsi lvă nene, aparţinînd unui meş-ter­
a rtist, eu n i m ic mai prejos de me�terii ap usen i can5ac;roţi de literatura d e
specialitate. Ea face dovada unui meşteşug infloritor şi a unei vieţi rafinate
ce se desfăşura in spatele ma sivelor ziduri , turnuri şi bostioo ne.
CANA ,,MARCU RISNOV" - Parohia eva ng hel ic(; Vulcan, nr. i nv. 63.P. I I I .
fi g . 5 . D i mensi u n i : 1 = 35,5 cm. D. ta lpă = 13 c m . D. g ură = 9,5 cm. Cer­
cetarea piesei de la Vulcan pe baza aceluiaşi punctoj de criterit. ar putea
reprezenta un rea l dştig pentru identificarea şi dotarea cositoarelor vechi,
D es compunerea şi desfăşura rea elementelor forma'le şi orna menta le ale
piesei demonstrează evidente similitud i n i cu "Anoniums", Forma corpul ui,
a toartei, butonul capacului, şarn iera, prezenţa celor trei picioruşE: stnt ele­
mente ln rudite cu "Ano n i mus" ş i core trădează sti lul unui a tel i e r sighi­
şorea n .
Ca na nu prezintă n ici un fel de marcă şi n i c i u r m e de marcore. E a s e
sprij i nă p e trei picioruşe turnate, sti l izate i n formă de l a bă de l e u ş i este
decorată pri n gravare cu motive geometrice şi flora le d ispuse in p a tru re­
g istre :
1 . Fr i ză cu m otiv entrelac (douo benzi zig -zogate a coror intersec:ţilt
sugerează un brîu in torsadă) ;
2. Friză de semieercuri traversate de o bandă mea ndrică, in co re se
i nscriu mQtive vegeta le sti lizate , l i n i i ondulote cu st�luţe. Intre
sem ieercuri apar frunze sti li.lote :
3. Friză de cercuri tangente, in cimpul cărora a pa r romburi sau
rozete, motiv ce co n feră ş i efectul unor fiOfi stUizate cu patru
peta te ;
 131

4. Friză cu u n vrej dispus m eo ndric.

Cele patru frize sint flo ncote de benzi haşurote prin strunjire. M oti ­
vele grovote pe corpul cănii deşi sint executate intr-o manieră provi ncială
sint caracteristice Renaşterii, in speţă pri n entreloc şi mea ndră. U nele s.i m i ­
Htudini, in privinţa m otivelor, le inti l n i m ş i p e cana dotată c u secolul a l
XVI-lea, aflată i n colecţia M uzeul ui Brukentha f 16. Copacul plan
este surmontat de un buton figurat, u n leu in ronde-bosse,
inplantot pe un soclu circular. Fundul vasului este decorat cu
o plachetă turnată in relief, reprezentind pe Crist răstignit Pl. V/4. Această
tem ă constituie una din cele moi vechi reprezentă ri in evoluţia plache­
telor. Specifică secolului al XVI - lea, ea rezistă pînă la începutul secol u l u i
a l XVI I - lea. după core dispare ş i este înlocuită cu motivul renascentist a l
,.pomului vieţit, varianta vas c u flori. P e capac l a exterior este gravată i n ­
scripţia : V O M MARCK ROSENAU 1 697. in acest an, aşa c u m demonstrează
i nscri pţia, piesa a fost donată Mărcii (tirgul ui) Rişnov şi nu se cunosc îm­
prejurări le i n care ea a ajuns in posesia bisericii eva nghelice d i n Vulca n.
Este posibil ca ea să fi existat in Rişn ov sau in a ltă parte cu m ult inainte
de acest a n şi cu prilejul vreunui eveni m ent, să fi fost gravată şi oferita
cdministraţiei tirgului. Astfel de practici erau uzitate in epocă cu atit mo i
m u1t cu cit d ocumentele relatează că administraţii le tirguri lor şi oraşelor
erau deţinătoore i mportante de cositoare.
CANA .. MARCI/ CODLEA" - Parohia evanghelică Codlea, n r. i nv. 29. Pl.
11. fig. 3. Dimen si u n i : f = 40 cm. D. tal pă = 1 6 cm. D. gură = 10,8 cm.
Piesa se d istinge de celelalte două căn i comentate prin masiYitateo ele­
mentelor formale şi se deosebeşte fundamenta l de concepţia m orfologică
d i n secolele XVI·I-XV I I I. Corpul tronconic cu pereţi groşi, ta lpa, buza gurii
ş i capacului i ntens profi late, şarniera şi toarta de o lăţime şi grosime apre­
ciabilă, demonstrează o execuţie veche. Repertoriul ornamental a l căn i i ,
deşi a pa re subordonat structurii masive este dispus ech ilibrat, d iscret ş i
sobru, se cuplea ză armoni os cu structura m orfologică, real i zînd o unitate
perfectă. Astfel, meşterul decorează profituri le piesei cu cite o friză de po l ­
mete vegeta le ciocă nite, deoarece aceste suprafeţe s e impun in prim plan.
Capacul continuă l i nia tronconică a corpului şi era decorat cu u n buton,
probabil în ronde-bosse, care din păcate a fost rupt şi pierdut, păstrînd
doar o a speritate s ubsta nţia lă din ceea ce a insemnat orna mentul. Şar­
n iera turnată î n formă de cifra 3 intors este decorată cu o mască in relief
încadrată cu vrejuri sti lizate şi involutate Pl. V/3. Masca rea Nzată din l i n i i
ovole eta lează o expresie bucolică. Astfel de scene s a u detal i i d i n tem e1e
b a h ice sint des a bordate in Renaştere, in a rta cositorului, dor m o i a les in
arta argintaril or, unde a cunoscut maxi m u m de expresie artistică. In seco l u l
a l XVII -lea cositorul tra nsilvă nea n preia această temă d i n a rsena l u l n i.i r n ­
berghez i n decorul toartelor cu relief plat, real izat in tehnica gravării c u
a cizi, u n d e Bachus a p a r i nterpolat u n u i m otiv d e viţă d e v i e involutat. Pro­
filul m edia n-spate şi cel i nferior al şarnierei este i ncizat cu l i n i i zigzagote,

1<1 ldem, Căni/e de cositor din colecţia Muzeului Brukentllal, .,Studii şi Comu·
nicări•, 1 2, Sibiu, 1 965, planşa 111/b. Registrul trei, d e jos in sus, al cănii d e la Vulcan s�
aseamănă in privinţa decorului cu registrul de la baza căni i din colecţia Muzeului

cel oi cănii 11\enţionote, in pri vi n ţa fri Jei de. palmele şi a benzilor meQndfice.
Brukentha l : cercuri tangente cu romburi. Decorul cănii .,Anonimus" se aseamănă şi el cu

9"
1 32 ------

element intilnit şi la cana ,.Anonimus", ceea ce poate constitui un argu­

ment in plus in privi nţa perioadei de producţie. Toorto cu o l i nie şerpuită
este decorată la bază cu un ma scheron in basorelief ş.i o protuberanţă ter­
m i no l ă . Fundul cănii prezi ntă o plachetă turnată in relief cu o legendă cir­
culară şi un m otiv central (blazo n ?) ale cărui elemente constitutive n u se
m o i d i sti ng. Copacul la i nterior poartă urmele u nei plachete dezl ipite şi
pierdute. in ansa mblu se remo rcă simetria dispunerii m otivelor decorative,
frize de palmete l i mitează vertica la corp u l u i , măşti le marchează fi na,l u l ar­
cuiri lor toortei şi a pă sător u l u i . U n criteri u deosebit de i mporta nt in sta b i ­
l irea paternităţii că n i i o reprezintă marcaju l apl icat p e u măru l tortei . I n ­
tr-un med a l ion rotund apare stema Braşovului, coroa na cu rădăci ni, î n ­
cadrată de i n iţialele G . K . I n d ocu mentele braşovene a pare menţionat u n
a nu m e meşter Gerg, care i ntră in brea slă in a n u l 1 583, nume ce ar putea
fi asim Hot cu i n iţia lele G.K., intrucit a doua i niţială defi neşte specializarea
profesională (K = Ka nnegiesser = turnător in cositor)17. La pri ma vedere,
poa nsonul ar putea fi a s i m i lat şi cu i n iţialele meşterul u i Jorg Ka n negies­
ser menţionat la 1 489 i n documentele braşovene18, dacă am adi mte că Jorg
este gra�ia eronată in document a lui Gărg. Rezerva noastră faţă de
această atribu ire este determ i nată de mai m ulte considerente :
1 . Stema Braşovu l u i , coroana cu rădăci ni se incetăţeneşte abia la
j u mătatea secol u l u i a l XVI - lea după ce Honterus o graveoză in colţu l drept
al hărţii Tra nsi lva niei, ed itate la Basel in 1 53219. Pînă la această dată,
stema oraşului apărea reprezentată sub forma coroa nei fără trunchi u l cu
1 ădăci n i . Deci stema inc l u să i n şt·a mpila meşterul u i este specifică secolului

a l XVI -lea.
2. Repertori ul orna menta l şi aspectul morfologic al piesei sint speci­
fice sfîrşitu l u i secolului a l XVI-lea şi n u seco l u l u i a l XV-lea cind cositoarele,
d atorită desti naţiei in genere funcţionale, nu aveau u n a spect decorativ.
3. In secolul al XV- lea, deşi producţia de cositoare avea pondere
m o re in cadrul meşteşuguri lor, ea n u era reglementată i n cadrul unui statut
j uridic ş i ca atare meşterul n u avea obligativitatea să m archeze piesele
executate.
Pentru aceste considerente şi datorită faptu l u i că l i sta meşteri lor cos i ­
torori d i n B raşov n u cuprinde pentru secolul al XVI I - l ea n ici un nume c u
aceste in iţiale atribuim ca na meşteru l u i Gerg d i n Braşov. I nscripţia este
grovată pe corp, in cimpul unui medalion de g h i rlande sti l i zate cu un crin
la bază şi stema Braşovu l u i la pa rtea superioară . H. W. RICHTER/ T. G.
SAM PT DEN / ELSTEN UND ROTI GESPOSN EN H EREN/ D ES KOEN I C H EN/
MARCK/ ZEI DEN / 1642.

11 ASB, C o/ ec ţia acte bresle, IV, H, d 35/ 1 .

Albert Eicchorn, Von Deutschen Zunften in Kronstadt. Die Zinngieser in " Mitteif­
/ungen Sachsischen Museums", Kronstadt, 1 938, p. 16. Lista meşterilor turnători in cositor
18

i nclude şi pe meşterul Jorg Kannegiesser menţionat în documente la 1 489. Foarte inte­

re�ont este faptul că Eva Toronova, op. cit., p. 1 1 3, menţionează in Brotislovo o colfă
cu n umele de Jorg la anul 1 487. Dacă ne gindim la colfele core trebuiau să-şi focă
călătoria de iniţiere in a lta meşteşugului (Wonderzwang) in străinătate şi la faptul co5
n umai d upă doi ani Jorg este menţionat la Braşov, putem admite această identitate

19 Gernot Nussb6cher, Johannes Honterus, Editura Kriterion, B u c u reşmi

�i nu o simplă coincidenţă de nume.
, 1 977, p. 59.
 1 33

Potrivit conţinutul u i inscri pţiei ca na a fost oferită in sem n de preţuire

j udelui şi j u raţi lor Elsten şi Rot a i Mărcii Cod lea in a n u l 1 642. Este firesc
atunci ca acest gest să confirme o a n u mită semn ificaţie a piesei, vechi me,
·

tradiţie etc.
CANA .. PIETA" - Parohia reformată Bud i l a , nr. i nv. 22, P l . I I I / fiq . .S.
Dimens i u n i : i = 29.4 cm, D. ta lpă = 1 1 ,9 cm, D . gură = 8,2 cm. Cana
l i turgică de la Budi la, ca racterizată pri ntr- un sti l sobru, prezintă ornam ente
turnate doar pe şarnieră, toartă şi plachetă . D i n păcate, d i n ştampi lele de
m eşter poa nsonate pe umărul toartei se m a i obsearvă doar urme va g i .
T a l pa turnată îm preună cu corpul este uşor bombată şi decorată cu o friză
de pa lmete ciocă nite. Corpul tronconic este m a rcat la extremităţi de benzi
haşurate iar la partea superioară prezi ntă o buză uşor reliefată şi un cioc
de turnare scurt cu profil ondulat. Capacu l plan are un profi l identic cu
a l buzci vasu l u i , buton frag mentar şi cioc. Su prafeţele tă l p i i , buzei vas u l u i
şi capacul u i sint decorate cu cite o friză de pa l m ete ciocă nite, acum
a proa pe şterse. Şarn iera arcuită este decorată cu o mască turnată in re­
l ief. Toa rta cu o l i n ie şerpuită prezintă o decora ţ ie real i zată tot prin tur­
nare. Ornamentul este compus d i ntr-un motiv flore i d i spus in trei regi stre
e tajate (tra ndafiri cu boboci - varia ntă a temei .. pomul v ieţii ") şi o temă
bibl ică interpolată (oiţă alăptind u-şi puii - varia ntă a .. jertfei l u i Crist").
la i nterior, pe tal pa vasu l u i , este turnată o plachetă in rel ief reprezentind
o varia ntă a temei .. Piete". In cim p u l unui m ed a l i o n rotund mărg i nit de o
friză de cruci u l iţe apare Crist cu fizionomia specifică cobori rii de pe cruce.
Centra l , pe corp este gravată i nscri pţia : RENOVATU M ANNO 1 664 :
IOHAN EN N : SOLMOSI ANNO DOM I N ! .
Descompunerea elementelor d i n structura piesei i m pune următorul
comentariu, dar pentru o cit mai a utentică a n a l i ză este necesar, m a i intii,
să e l i m i nă m adăugirile survenite in anul 1 664, care a u schi mbat a s pectul
formal al piesei ş·i să obţinem configuraţia ei i nţiolă. Intervenţia d i n 1 664
se observă pri n l ipituri le pronunţate de la ciocul copacul u i şi corpul u i , de
la baza şornierei şi toortei. Analiza atentă a rată că ciocul copacu l u i şi
ciocul de turnare au fost adăugate ulterior, iar şomiero, bo lomoua şi toarta
au fost consolidate prin �ipire. Rezultă deci că forma i n iţială a piesei n u
prezenta cioc.
Caracteristicile teh n i ca-fizice, sti l u l şi pred i lecţia ornamentul u i pentru
temele bibl ice, semn ificaţia i nscripţiei sint argumentele ce propun incadra ­
rea piesei in speci ficu l secol ului. a l XVI -lea.
I n cele ce urmează ne vom ocupa moi indeaproape de repertoriul
ornamental deosebit al că nii. Frizele de pol m ete sint u n element decorativ
indeosebi specific producţiei de cositoore şi reprezintă u n u l di.n cele m o i
vech i or n a mente. Piesa prezintă trei frize de acest tip, însă datorită vechi m i i
şi folosirii i ntense, motivul este a proape şters.
Placheta, variantă o temei .. Pieta", constituie cel m o i i mportant ele­
m ent probotoriu de dotare o piesei Pl. V/6. Aspectul ol'li g i no l al tem ei
constă in apariţia singulară o lui Crist i n cimpul medolionului. In identi­
ficarea temei ne-om folosit de gestica specifică. Crist apare cu fizionomia
ttpică coboririi de pe cruce, capul cu n i m b este uşor inclinat pe umărul
1 34

drept, bustul gol, ascetizat i ndividualizează poziţia braţelor (braţul d rept

dispus peste cel sting). Coapsele sint invelite, iar o eşarfă drapată in
formă de semi lună, prinsă in două broşe, ii acoperă picioarele. Sti l izarea
temei Apolysis (tropar) al proscom idiei sau Pieta accentuează sensibHitatea
a rtistică. Dramati s m u l scenei a re aici o exprimare reţi n ută asemenea crea­
ţii lor iconografice de concepţie bizanti nă. Desti n u l i m placa b i l spre dezno­
dămintul suprem este acceptat cu l i n i ştea şi înţelegerea superioară speci ­
fi.că n u m a i u n e i divinităţi. Acest ti p d e plachetă este unic întî lnită in cerce­
tarea noastră şi in literatura de special itate consultată. Ea constituie cu cer­
titudine un produs al Renaşterii transi lvănene, al m u ltiplelor posibil ităţi de
exprimare plastică a temelor bibl ice. I niţi a l plachetele au avut o a n u m ită
sem nificaţie pe ca re u lterior in secolele XVI I-XV I I I şi-au pierdut-o
Un a lt element ornamente! foarte interesa nt este decorul toartei de­
scris a nterior. Privind cu atenţie orna mentul ii putem sesiza simbolistica,
precum şi unele caracteristici de excepţie. Tema "pom ului vieţii" este subli­
n iată de rodul conti n u a l flori i adulte. Motivul flora ( n u posedă a rcuirea şi
volutele specifice toartelor d i n secolele XVI I -XVI I I , ci di mpotrivă , dispoziţia
vrejurilor in u n g h i ascuţit, ca şi a lterna nţa lobilor rotunzi şi lobilor ascuţiţi
ai florilor trădează coexistenţa elementelor Renaşterii cu a celor de gotic
tardiv Pl. V/5. I nterpelat m otivul u i flora! este m otivul jertfei l u i Crist ex­
primat pri ntr-o metaforă konografică : oiţă a l ă ptindu-şi puii. Reprezentarea
este unic întî l n ită, tema este însă rel uată in secolele XVI I-XVI I I prin mo­
tivul pel ica nului ce-şi sfîşie pieptul pentru a -şi hră n i puii. Tema sacrificiului
poartă aceleaşi atribute ca şi in cazul plachetei , stil izare, dra matism re­
ţinut etc. In secolele următoare, ea se barocizează, in sensul a mplificării
elementelor de atmosferă pri n ma nierism cotindu-se pe u n efect d ramatic
spor�.
Conţinutul i nscripţiei menţionate devine şi el preţios prin i nterpretare.
El face precizarea că in a n u l 1 664 lohanenn Sol mosi a i ntervenit cu adău­
giri şi consol idări asupra formei i niţiale a piesei. Faptul că obiectele vec h i
d i n cositor in general era u topite şi returnate, i a r ca na de la Budila a fost
recond iţionată , ne i m pu ne să gindim asupra motivelor rea b i l itării ei in uzul
de cu lt. In acest caz, vechi mea , semn ificaţia de tradiţie (,iturgică datorată
desti naţiei de cu lt, in genera l o a n u m ită conştii nţă Sli m bolică sint probabil
raţ i u n i le pentru care deţinătorul o considerat necesar recondiţionorea şi
conservarea piesei, respectiv actua lizarea funcţiei ei după 1 664. Termenul
de "RENOVATU M " desemna in epoca o i ntervenţie de specia l i ­
tate asu pra obiectel or vech i şi valoroase cu o funcţionalitate preţioasă ,
care reprezentau o a n um ită i mportanţă tradiţională, funcţiona lă, artistică
etc. Se poate conchide deci că inscri pţia poate fi uti l i zată ca argument
pentru dotarea piesei cu secol ul al XVI -lea.
TALERUL - "INVIEREA" - Pa rohia eva nghelică Făgăraş, n r. i nv. 4. Pla nşa
IV, fig. 8 - Paroh ia eva n g helică Prejmer, nr. i nv. 5.
D i mensi u n i : D .
= 20 cm .
I n patrimoniul de cositoore d i n j udeţul Bra şov se află, printre alte l u ­
crări executate in sti l ul Renaşterii, şi doui:i talere. Decorul obţi nut prin tur­
nare intr-un tipa r metal ic g ravat in negativ este inscris in douăsprezece
cim puri circulare, dintre care unul plasat in m i jl ocul farfuriei. Scena di n
cimpul central reprezi ntă tema "lnvierit, unde Crist a pa re incadrat de vă­
lătuci de fum, ct Ja cruce şi fla mură in mina dreaptă, iar in pla n u l al doilea
 un grup de patru soldaţi In veşminte m i l itare roma ne, surprinşi ,,i îngroziţi.
Scena este vie, m i şcarea personajelor este prezentată cu tem perament.
Intre conturul circular de l a u ri sti lizaţi al medalionului central şi cel periat
al bordurll apare o suprafcţ<l netedă ce indiV�id ua l izează tema pri ntr-o
. dispu nere concentrică. Decorul bordurii se pla sează intre două chenare,
'
cel di nspre buză este d ublu şi este format d i ntr-un şi r circular periat �i
un şir de (auri stil izaţi, iar cel di nspre centru numai d i n şirul periat. In
acest spaţi u se înscriu două5prezece meda l ioane cu cite un şir circu lar de
frunze de la uri, conţinînd figurile celor doisprezece a postoli, inso�iţi de
atri butele lor specifice şi legende: S. Petrus (două chei), S. Andreas
(cruce X), S. l acobus (toiag şi gea ntă), S. l oh a n nes (potir), S. P h i l l ippus
(cruce), S. Bartolomeus (pa loş), S. l udas Thadeus (lance), S. Thomas
(la nce), S. lacobus Mi nor (măciucă), S. Simonus (ferăstrău), S. Matthaeus
(halebardă), S. Mattias (secure). Intre meda(,i oane se află cite un vrej cu
flori format di ntr-o baghetă perlată.
: In cimpul medalionului centra l , sub braţul ridicat cu spadă al sol­
t!Cltul u i cClre se a pără cu scutul, apare turnat îm preună cu decorul u n
�cut aproope oval , îm părţit pri ntr-o baghetă i n două cimpuri. I n cimpul
drept se află o jumătate de acvilă - stema N urnbergului -, iar in cel
�ting, despărţit prin d ouă baghete oblice, a par in·iţial ele B.O. I n i ­
ţialele s e referă la meşteru l care a turnat l ucrarea. Acest l ucru este c u
a tit mai verosim i l , cu cit farfuria n u poa rtă nici o marcă ştanţatO, ori,
după cum se ştie m a rcarea l ucrărilor executate la Nurnberg era obliga­
torie. Cele două puncte a parţin celui care a gravat forma de olam6 in
core a fost turnată piesa nooW6, deoarece aşa cum arăta Karl Berling
in lucrarea Altes Zinn, u nele lucrări deşi a u fost turnate in tiparele l ui
Enderlein nu purta u i niţialele acestuia ci doar i n iţialele cel ui ce urma să
toarne piesa. Deci cele două puncte se referă la Enderlei n, respectiv la
tiparele lui, iar i n iţia lele B.O. la meşterul core o turnat farfuria. Această
afirmaţie se sprijină pe fa ptul că semnele l ui Enderlei n, in cazul in care
nu-şi marca l ucrarea prin i niţia le, erou o stea, cri nul sa u două puncte.
I poteza aparţinînd a utorului menţionat a fost rel uată de Anamaria Hene­
gari u - H a l d ner in comentariul sucupelor aflate in M uzeul Brukenthal. In
stabilirea corectă o paternităţii ta leru l u i .,Invierea " ne-am folosit de lu­
crarea Begeg nungen mit Zinn, Fritz Bertra m şi Helmut Zim merm a n n , edit.
Artia, Pra h a , 1 967, care atribuie această serie de piese meşterului Pa ulus
O h a m (1 634- 1 671 ). Pînă i n a n u l 1 634 Pau l u s Oham a l ucrat in atelierul
celebrul u i meşter Caspar Enderlein ( 1 560- 1 633), dată din care incepe
să-şi m a rcheze lucrări le, sem n că a devenit meşter cu drept de fier
(poa nson). Deoarece pe talerul aflat la Parohia eva nghelică din Făgăraş,
a pare zgiriată pe revers o i nscri ptie in l i m ba latină cu a n u l 1 634, ad­
m item o singură semnificaţie celor două puncte. Ele aparţin meşterul u i
Paulus Oham, a utorul seriei de ta lere c u tema . . INVI EREA".
Sti listic, farfuria n oastră se aseam ă nă m ult cu bi necunoscutele l u ­
crăl'1i a l e lut Caspor Enderlei n. Decorul este lucrat cu o more elega nţă
şi fi neţe. Figurile sint tratate pri n stilizare dor şi pînă la deta liu cu m u ltă
măiestrie, moi a les in rea lizarea vestimentoţiei ş i surprinderea atitudi n i i
personajelor. Aceeaşi grijă este conferită ş. i decorul ui, dispus i n spaţiu l
d intre cimpuri, respectiv fondului decorativ gra nula-t, care joacă şi e l un
rol tmporta nt in estetica ansamblului.
1 36

D i n eva luarea siste m u l u i d e i nformaţii intocm it p e baza cercetării

patrimoniului de cositoare, în pri ncipa l, din j udeţul Braşov se desprind cîteva
concluzi i :
a) Atelierele transilvănene n u s-au situat in afara circuitul u i spiritual
europea n specific secolului al XVI -lea şi inceputul seco l u l u i a l XVI I - lea,
d i m pot�ivă ele s-au integrat plenar in epocă, producînd l ucrări la cel mai
inalt nivel artistic, aşa cum o recu nosc şi n u m eroşi a utori stră i n i .
b ) Pentru pri ma dată in secolul al XVI - lea, atelierele turnătorilor in
cositor din Transilva nia, aflate sub sem n u l Renaşterii, produc articole de­
corative de valoa re. I ntre acestea se cuvi ne să a m i ntim atelierele sighişo­
rene care s-au situat intotdeauna in virful iera rh iei valorice pri n concepţie,
ta lent şi indeminare.
c) Lenta evoluţie a formelor şi repertoriul ornamenta l , persistenta
tirzie a unor elemente de formă şi ornament vech i a determi nat specificul
de fradi1ţ ionalism şi c o nse rva to rism
.
1

d) Cos itorul tra nsi lvă nea n pri n ca lităţile l ui se remarcă a fi reprezen­
tativ pentru nivelul de cultură şi civi lizaţie a l burguri lor aflate in diferite
etape de evoluţie istorică, şi în speţă pentru arta meta l ul u i şi rolul ei i n
structura economică a med i u l u i transilvă nean.
e) Com petitiv, deoarece oferă posibil itatea raportării va lorice la sfera
genului europea n, erijîndu-se în purtătorul concepţiei artistice di n spaţi u l
tra nsi lvănea n .
f) I n secolul a l XVI -lea produsele d e a rtă decorativă, destinate satis­
facerii gustului a rtistic a l unor categorii sociale avute, î ncetează să mai fie
m o nopolul acestora, cositorul defi n i ndu -se ca producţie şi circulaţie drept
s i m bol al u n ei .,democratizări" artistice in medi ul urba n provincial .
 S I E B E N B O RG I SC H ES ZI N N AU S D E M ZEITALTER D E R
RENA I SSA N C E

Zusam menfassung
Dos Zinngeschirr i n Siebenbi.irgen wurde erstmals im 1 6. J a h rh undert
m it Verzierungen versehen. Der i n d iesem J a h rh u ndert geschaffene Verzie­
rungssti l bildete die l nspirationsgrund lage fi.i r die spăteren Stilepochen
des Barock, Rokoko und Klassizismus und stel lte eine Synthese zwischen
der Sti lauffassung der Renaissa nce und einheim ischen Traditionen d a r.
Die Arbeit hebt die Ferm - und Ornamentikel e mente hervor, d i e bei
den h eute seltenen Zinngefăssen aus d ieser Zeit festgestellt wurden . D i ese
Elemente sind wertvolle Hi lfen bei vergleichenden Fachuntersuchungen.
I n den siebenbi.irgischen Zinngiesserwerkstătten wa r i m 1 6. Jahr­
h u ndert der Renaissa ncestil vorherrschend. l h re Erzeugn isse s i nd von ein ­
heim i schen Sti lelementen m itbesti m mt, was s i e deutlich von auswărtigen
Erzeug n issen unterscheidet. Dank d ieser Eigenheiten ist dos siebenbur­
g i sche Zinn ei n Kennzeichen fur dos Kulturniveau der siebenburgischen
Stădte und gestattet Vergleiche m it dem europăi schen Zinn.
1 38

<
z
CI).

<
_,
a..
..,

c..
u:::
1 40

�
z
<
.....
L
141
1G

c
.!!.
>
)(
"ii
u
11
•
..
1:
11
E

o
c
1:

� N

o,
c
�
u:
1
>
c(
z
.".

c(
_,
o..
 143

.!iit
11"1

IL
 LISTA ILUSTRAŢIILOR

PLANŞA 1
Fig. 1 - Calfă turnind in formă o cană de cositor.
Fig. 2 - Calfă lucrind la strung o cană de cositor.

PLANŞA 1 1
Fig. 3 - ..Cana Mărcii Codlea", sec. al XVI-lea, meşter G.K., Braşov. Unit. de
cult. ev. Codlea, n r. inv. 29.
Fig. 4 - .,Cana Anonymus", sec. al XVI -lea, meşter necunoscut, Sighişoara. Unit.
de cult ev. Codlea, n r. inv. 29.

PLANŞA III
Fig. 5 - .,Cana Mărcii Rişnov", sec. al XVI-lea, meşter şi centru necunoscut.
Unit. de cult ev. Vulcan, nr. inv. 63.
Fig. 6 - .,Cana Piete ", sec. al XVI-lea, meşter şi centru necunoscut. Unit. de
cult ref. Budila, nr. inv. 22.

PLANŞA IV
Fig. 7 Cană, meşter H.S.K., Sibiu, datată 1 594. Muzeul de Arte Aplicate
-

Budapesta, nr. inv. 3224.

Fig. 8 - Patenă, meşter Paulus Oham ( 1 634- 1 671), Numberg. Un i t. de cult. ev.
Prejmer şi Făgăraş, nr. inv. 5 şi 4.

PLANŞA V Martori ornament sec. al XVI-lea.

Fig. - Picioruş de cană.
Fig. 2 - Efigie meşter, turnată pe capac la interior.
Fig. 3 - Şarnieră cană.
Fig. 4 - Plachetă, tema răstignirii, turnată pe fundul vasului.
Fig. 5 - Toartă cană.
Fig. 6 - Plachetă, tema Piete, turnată pe fundul vasului.
 ISTORIE MODER NĂ
ŞI CONTEMPORANĂ
 APARIŢIA GOSPODARIEI INDIVIDUALE DE TIP "FERMA"
PE TERITORIUL ORAŞULUI BRAŞOV ( 1 78D-- 1 848)
CAI U S TEO DORESCl:J

Apariţia gospod ă riei i n d ividuale de tip fermă pe teritoriu l ŞI 1 n

zona ora'Şului B ra şov, o constituit un fenomen socia l-economic inedit şi
s - a · datorat pătrunderii relaţi ilor capita l i ste i n economia agrară. Contu ­
rarea ei s-o prod u s in o mbionţo nou l u i cltmot econom ic şi poli:tic .rezu ltat
d in stopi-n i r� hobsburg i�ti OS!upro Tra n s i lva n iei. P·atric iatu1 orăşenesc o h,.m ­
gat treptat · d e politica econom ică a u striacă d i n sfera activităţii comerciale
s-o orientat spr� o folosi re a ter�n u l u i de păşune din hota ru l extrovilan a l
ora ş u l u i , j u rid ic prop rietate com u n ita ră . Virfurile patriciatul u i urba n vor
prel ua lot u ri de pă1mint pe core vor incepe să le folosească in excl u si ­
vitate. Pentru a le detaşa net d e terenul com u n itar, l e im prej m u i esc prin
ÎPl grădire, sch i m bindu-le a stfel funcţional itatea i n iţială d e teren pentru pă ­
şune 1. Pe aceste teren u ri s-a u rid icat con strucţii ca : ha m bo re, grajduri,
pa� lioane de vară, rezervoare de a pă, pod u ri, fapt ce conferă tere n u l u i
fizionom ia u nei ferme. I n apariţia acestei noi gospodării trebuie să vedem
embrio n u l de conturo re al loturi lor închise ; de transformare a dmpu l·ui
d eschi s în cimp inchis. Ti pul de fermă rezu ltă însă d i n m u ltitudinea ele­
m entelor d e fu ncţiono'l itote a teren u l u i . Ptnă la mijf.ocu l secol u l u i al XVI I I - l ea
lotul î mprejm u it cuprindea doa r teren de pă şune şi stup. in pa rtea ext ra ­
v i lo n ă d e nord o Bro şovul•u i . In ulti mele d o u ă d ecen i i s e observă in să mo ­
dificări su bsta nţia le in organ iza rea teren u l u i . T reptot, o pa rte va fi des­
ţeleflit _ş! tr� n sformat i n teren a rabil, altul i n gră d i n ă pomicolă sau fi neaţă,
a stfel că pri n d iversifica re funcţională d ev i ne fermă .
Documenta r, aceste gospodări i o u apă rut :î ncă ·�n 'prima j-umătate o
secol u lu i XVI II. la 1 748 sint atestote 1 7 gos·podări i ale senatori lor braşoveni
-
:
n u m ite i n docu mente "·stupine· d upă fU'ncţio i n iţio·lă o lor 2•

1 Ouellen zur . Geschichte der Stadt Brasso. Voi. VI, 1 91 8 : La 1 9 moi 1 693, Michoel

Filstich judele 8roşovului, împreună cu Gheorghe Bonffy, guve rnatorul Tra nsilvaniei, ou
discutc;�t. . P.rJntre al te le � ocă este cazul ca stupinele să fie lăsate i mprejm � i te sau să fie
dezprejmuite şi te re �ul să fie redot comuni�ăţii (p. 285) .
. ,
, .
2 Arhivele Statului BroŞO'i (A.S.B.) Fond f'rimăria Oraşului. Colecţia fV. A2 - Proto·
coa/e/e Comisiei Centun't'irale : Sint $eSizate 17 s t upi n e ale com unităţii orăşeneşti cu 954
vite (pp. 48-- 49 ).
' ·

1 0"
1 48

Apariţia stupinelor in folos·i nţă i nd ividuală a declanşat o vie reacţie

d i n partea U niversităţi i săseşti. Anchetele întrepri nse intre a n i i 1 748
1 750 releveu o sta·re genera l ă de nemulţu m i re a popu laţiei braşo.vene 3.
Toate a rtehetele 1intrepri nse precum şi măsu ri'le adm i n i strative lua te nu a u
dat n id un rezultat, fermele continui·nd s ă ·se ·i n m u lţea :;că 4 . După a n u l
1 780 ele a u impinzit l itera·lmente hotarul ora ş u l u i d a r i n acelaşi ti m p pe
terenu l ·lor se va trece la un 'Proces ·de a·g· riocu:ltu.ră d Herenţiată. O pa rte
d i n teren va fi afectat cultivării zarzavaturi lor pentru piaţă5, iar altă parte,
cu ltivă rii cerea l elor. La 1 787 "stupi·na" perceptoru lui rega l M i chael Enyeter
cuprindea : a) un cimp de păşune imrej muit cu gard : b) o livadă cu pomi
fructiferi : c) u n teren cu pămînt arabil parcelat in patru loturi : d) u n alt
teren cu pom i ; e) ogrădină cu stupi6.
Amenajarea şi modernizarea vech i lor stu.pine devenite ferme pri a1
noua 'lor funcţiona'l itate, preocupa u in cel m a i îna lt g rad pe pose•:>o·ri i lor.
Uzind de privi legiile conferite, senatorii şi marii negustori a u determ inat
org•a nele a d m i n i strative ale oraşului să m od ifice planurile ed iloitare sa•J
cursuri le unor fire de a pă, lezind astfel i n teresele com u nităţii orăşeneşti7.
Anvergura lucrărilor de construcţii de pe terenu l fermelor a ince-put
să crească mai mult. La 1 792 numai şurile unei ferme val orau 1 .000 flo­
rin i ungu reşti s.
In primele trei dece n i i ale secol u•lu i a l XIX- lea, ·in hotarul o raşul u i
s e conturau d i sti nct zone topografice de ferm e : a) p e cursul riu l u i G h i m ­
bă·şel (a'Ctuala zonă a loc-a l ităţii Stupini : b ) pe hota ru l d e a rătu ră a l ca r­
tierului Petri {zona Bartolomeu) : c) pe hotarul de a rătură al cartieru l u i
Portica (zona B l umăna): d) zona Noua-Ti m iş. Cea mai mare concentrare

3 A.S.B., Colecţia IV A2 Protocoalele, op. cit., p. 1 0 1 - 1 02, Wal d h u hter •'Adlerho us

com i tele noţiunii săseşti către M ag i s tratul Braşovu l u i : .,om l uat in cercetare după re ­
petate plîngeri, probleme stupinelor unde pe acest păm înt s-au făcut ham bare şi g rC J ·

cinstitul Mog i s.trot să i n s t ră ine ze pămîntul oraş u l u i fără nici o aprobare şi co nt rar pri n ­
duri pentru vite a poi g rădini şi locui nţe d e vară. Nu pot inţelege c u m d e s - o g i nd i t

nu se mo.i înfi i nţeze asemenea l oc u ri dor şi cele existente in prezent să decadă de l a

cipiilcr de d rept a l e pămîntului liber cră·iesc. . . de aceea sint de părere ca in viitor să

sine şi s ă se tra n s fo r m e in si mpl e stupine, căci i n prezent s-a comis o culpă luind unul
şi a ltul in posesie teren ul o ra ş u l u i ... .
"

4 Arhivele Magistratului. Inventarul actelor neinregistrate, voi. 1, B u c u reş ti , 1 959,

n r. 940/782, 945/742, 956/782 ; voi. Il 1 96 1 , nr. 1 629/796.
5 A.S.B. Colecţia IV A, 2 Protocoale, op. cit., pp. 1 43-144, Raportul com unităţii
=

stupine core beneficiau ş i de jumătate d i n venitu ri l e pă şu nii de pe te renu rile stu pi n e l o r.

centumvirale sesizează cultiYO·rea cerea.J elor pe sca ră la•rgă de căt·re l ocuitorii români d i n
.

A.S.B. Fondul Primăria Oraşului. Seria ,.Actele Magistratului• (Act. Mag)J/282/

1 787 : Vezi harta topag.rafică a fermei. Din obse rva ţia planul u i se pol reconstitui eta pele
6

de dezvolkl'!'e ole aceste ia. Terenul ofectiat stupilor (e) p lasat in mijloc indică funcţia ini­
ţială o stupinei. De aici terenul se YO lărgi treptat căpătind f u ncţii noi .
7 Arhivele Magistratului, op. cio� .• voi. Il, 1 96 1 , n r. 1 629/796.
• ldem.
 1 49

de ferme se afla in zona riu l u i G hi mtbă,şe>l. .In a·n,u l 1 832 se găsea u 46 de

ferme 9. Toa te fermele era u n umerotate ,jn reg istrele de evide·nţă ale
o ra·ş u l u i 10.
Va loa.rea unei ferme va·rio 'În fun'Cţie de mă·rime-a ei, de n umă.ru l ş i
calitatea i n sto loţi i l or, de pozi,ţ io ei. I n a n u l 1 825 stu p i no l u i D u m itru Birso n
d i n Stuo i n i , avind o suprafaţă d e 6 i u g ă re, era evo l uotă I :J 1 .600 flori n i
rena·n i 1 1. In 1 8 1 1 , cea a l u i Ion Bleg,u , tot d in Stupin i , c u o su,pra.faţă de
1 2 i u g ă re e r-a evo'l uată la 7.000 flori n i ren an i 12. Une'le ferme o u aj u n s să
se întindă pe su prafeţe mari. In 1 839, ferma negu storu l u i Naum Doci u
Ho reti avea o suprafuţă de 46 i ug ă re, in va loa re de 1 7.000 flori·n·i reno n i 13.
Alături de patriciatul oră şenesc, antrenat in obţinerea ferm elor este
şi negustorul d i n Şchei i B raşovului sa u cel d i n Şa pte Sote. Sesizind ra n ­
damen tu l spo rit a l gospodă.ri i lo·r 'înch i se, acesta i·ş i investeşte capita l in
ferme. I n 1 782, Toma Vlădărea n u cum pără stu p i na sena toru l u i Froni us
cu 8.000 flori n i ren a n i 1 4. La 1 81 9 Anasta sie Hogi Vi lcu avea două ferm e :
una l a D1i rste 'in va'loare d e 4 . 000 ti. r. ş i a lta ·in perimetru l carti eru·l ui oră­
şenesc Petri (azi str. De M ijloc), in va•loare d e 4.800 .fi . r. 15. Văd uva l u i
Duca Me l·a ncovid poseda l a 1 823 o fermă in va loare d e 8.000 f'l . r. Con­
sta ntii1 G eo•n l i a've-a o fermă pe d rumu•l H ă loh i u l u i , in valoare de 5.000 fi. r.,
1
i·a r Hagi Sa nd ru, pe G h imbă:ş el, una •În v·a loo·re de 4.000 fi. r. 6.
Activi ta·tea prod uctivă in stu p i n e era efectuată de locuitorul rom â n
d i n satele l ibere, posesor d e vite, ca.re n u avea te.ren a rabi l . Acesta se
s�obi'lea pe terenu·l stu;pinelor irn ba za u nui contract •cu p roprieta ru l , prin
care i se o·fereo in folosi nţă ·lot a rabil şi de tpăşune ,jn sch i mbul efectuări i
m u nc i i i n aceste gospodă rii. In stu p i n e l ucrau şi servitori i proprieta rilor
d e ferme. I n tabelele fisca le ale oraşu l u i pe a n u l 1 822 ero u înregi straţi in
ca rjeru'l Petri şi s-a tul Stupi n i 530 ·servitori 17, ia r i n 1 848 n u m ă ru l lor ajun­
sese !a 743 18. Treptat, o pa.rte d in ei i·şi a me n ajou goSipodă ri i pro•prii, c u m ­
pă r:•nd pămi·nt 19.
Va loa rea prod ucţiei agrare i n aceste goSipodăn i nu era neînsemnată.
Laturile pom ico le avea u un randa,ment Siporit ca şi cele l eg u m icole. Te-

9 A.S.B. Colecţia Succesiuni, IV.F.71 , p. 1 375.

10 ldem . IV F, p. 231 . In octele succesorale sint inregistrate fermele cu numerele lor.
De pildă la 1 800, Michael Enyeter avea pe valea Timişului ferma nr. 3, i ar Stoica l rimio
ferma n r. 4 .
1 1 /dem. IV F. 54, p. 455.
1 2 /dem. IV F. 28, p. 1 46.
1 l /dem. IV F. 1 01 , p. 734.

1• ldem. IV F. 1 80, p. 803.

15 Arhivele Magistratului, /1, op. cit., nr. 1807/1 803.

16 A.S.B. Succesiuni IV F. 34, p. 476; IV F. 4 1 , p. 347.
17 A.S.B. Colecţia Urbariale. XXII C2 ; XXVII I C8.
18
ldem. XLVI C 1 3, 1 8, 33, 44.
19 /dem XLVI. Caiete 7-22. In anul 1 832 Ion Voicu avea in p roprietate stupina nr.

46 pe terenul că reia avea o cameră de zi (Wohnzimmer), o tindă (Worhaus), un pavilion

d� vară (Lusthaus), grajd, şură, cocină, aceste construcţii fiind evalute la suma d e ·800 fi.
r. Intre anii 1 793-1 800 se instalează in stupi ne 49 de lucrători din cartierele oraşului :
Petri, Portica şi din satele Tohanul Nou, Sinpetru, Feldiooro, Hălchiu, Ghimbov, in exclu­
�ivitote români.
ren urile de f.îneoţă permitea u c re�terea ot�vei. De asemenea, · creşterea
vitelor constitu ia o p reocupa.re de prim o rd i n . Prod ucţia cerea l ieră ovea
•u n ra ndament ma i scăzut d a r vol um u l ei rii va con·feri totuşi atributul de
prod ucţie ma·rfă pentru rpiaţă .
Prezenţa şi dezvolta rea tirpu lu• de fermă pe hota ru l ag ricol a l Bra­
şovu l u i reflectă i nd ub itabi l procesul pătrund eri i e lementelor de producţie
capi<ta listă in economia agra ră •incă de la sfîrşitul seco l u l u i al XVI I I - lea. In
a.test proces un rol i mporta nt 1 -a jucat elementu l româ nesc, d i n·amic şi
întrepri nzător. N egu stori i român i , proprietari de stupine, l ă.rgesc spectru l
fu ncţiei econom ice d i n fermă . Astfel, ei a u i nsta lat spă l ătorii de lină şi
i nstalaţii anexe pentru spă l a rea bumbacu l u i 20.
Fenmo a deven it, s u b impulsul dina mic a l neg u storu l u i, locu l unde
se infi ripou g ermen i i u ne i i nd u stri i de epocă, preca pi•t•a l i stă. Pri•n ga ma
l a rgă a funcţii lor econom ice pe care le a bordează , ea reprezintă forma
cea mai modernă ·de manifestare a procesu l u i economie i agrare in p rima
jumătate o secolul•u i a l X I X - l ea .
I mporta nţa fermei n u trebu ie exagerată . Cond iţi i le -econom ice şi so­
ciale d i n acest timp nu perm itea u o dezvoltare rapidă a ei. N umărul fer­
me1or mari ră mtne relativ .redus. Atit funcţiona rul superior al oraşului oit şi
ma·rele n egustor nu a u fost antrenaţi decisiv in trava l i u l agrar, i nvesti rea
capita l u lu i lor in ferme constitu i nd d oa r o experienţă. In condiţi i l e u nei
econ omii ·ag.ro re bazată pe mecan ism u l reproducţiei s i mple 21, terenul ag.r i­
col n u ad ucea u n venit insem nat. Rolul pozitiv a l fermei rezidă î nsă din
fotţo pe ca re ·O ·a vut-o de a ·antrena mase de oamen i la o energ ie activă
de tip agra r. Deplasi·nd m • ci n u clee demog rafice, i·nerte ca funcţiona l itate,
d i n peri metrul i ntrava l i n braşovean sa u d i n satele î nveci nate, le-au activi ­
zat tn vechea zonă de paşune a ora·şu l u i, filllţnd u - l e şi mori nd u - le gama
preocupă rilor agra re. Păstorul a deven it, treptat, ag ricu ltor.

STU PI N I I BRAŞ OVU LU I

O dată cu î n m u lţirea fermelor, s-a conturat, treptat, u n peisaj u m a n i ­

zat nou, p r i n a pa riţia un u . n u cleu demografic in zona "rpred i u l u i " orăşe­
nesc 22. locuitori i acestui n ucleu •il formau l ucrători i de 'la fe�me ·ven iţi d in
satele nbere a le Tă·rii Birsei sa u d i n oraş. Se înregistrează, de asemenea .
şi prezenţa i ncvi l i ni lor di n Ş a pte Sate23. Acest nuc;:leu se infiripase î ncă
d-i·n anul 1 724, ci� pe teritori u l de pă şune al ora şu l u i si·nt atestate 32

20 A.S.B. Act. Mag. 2850/834 anexa 4 : "Mihail Petrovi�:i spec:ulant a l negoţului l e ­

vantin foloseşte ferma lui c a l o c de spălat lină ". Act. Mag. 1 82/838 "Constantin Gea n l i
o-re i nstalaţii d e spălat l i n ă p e lerma l u i " . Act. Mag. 1 788/838 : De asemenea, Constantin
Emanuel. Aci. Mag. 2498/838 : Constantin loanovici cere aprobare pentru dirijarea apei
din cana l u l care trece pe lîngă ferma sa "pentru Watura lui de bumbac" .
2 1 NA Producţia d e griu şi d e secară e ra d oa r triplă faţă d e cantitatea insămin­
ţată. A.S.B. Conscripţia Cziraki (copie). Intrebarea nr. 5 .
"
22 Praed i um (lat.), teren nelocuit folosit pentru păşune. Vezi Que//en, op. cii., VI,
"

p. 643 şi VII, p. 393.

23 N.A. Magistratul sesizează in 1 753 Fugo unor români din Şapte Sate pe teritoriul

Supin ilor pentru a scăpo de statutul lor jufidic de suplqi ai oraşului. Arhivele Magistratu­
lui 11, op. cii., n r. 1890/1 753.
 15t

'
fa m i l i i d e români 2'. In 1 753 n u � leul este ma i bine ·co ntur�t 25. la 1 760, c o ­
m n itatea demogra'ficC:. era 'fo'rmată . d i n ., 00 fa m i l i i d e româ n i , trecute . . i n
u
ta belele fiscale a l e ora ş·ului, . s u b denumirea d e .,liberi Va lachi" (text la ­
tin) 26, · Această comun itate a deven it loca litate di stinctă topografic de oraş,
dar juri'd iceş.te ră mJn,ind parte integra ntă din el. Noua localitate. e denu mită
Stupi-ni �în latină Apiari). An·u l 1 782 a însemna t un moment i m portant în
·

dezvoltarea noi i locolităţi. �ocu ito rii Stupini lor beneficiin d de suita refor­
melor iosefi n i ste au devenit pri n ordinul guverna mental d i n 27 martie 1 782
proprieta ri deplini a supra lotu ri lor pe ca re le lucra u da că îşi puteau cu m ­
păra pă m•întul 27• In a ceastă situaţie, locuitorii puteau foarte repede să-şi
formeze gospOdă.rii propri i . Magistra tul, sesizînd pericolul unei pi"'i iferări
în construcţia de noi . stupi ne, a hotărît ca fermele existente în 1 782 să fie
J:!rotejote, da r să nu se ma i perm ită fonda rea a ltora 21. Hotărî rea Magis­
tra tulu i . n u o putut opri dezvolta rea i mpetuoasă a acestei comunităţi 1"0 -
mâneşti.
Din a m i ca demog rafică a Stu piniiQr era foarte ra pid împrospătată d in
satele Ţării Birsei sa u d i n cartierele Braşovului. Astfel , i ntre 1 780-1 848 a u
venit în Stupini 1 49 de fa m i l i i ş i a u plecat 1 99. D i n cele venite 36 p ro­
veneau d i n cartierul Petri, 22 d i n. cartierul Portica, 1 1 di n Hărman, 1 1 d i n
H ă lchiu, 1 0 d i n Sînpeţru, .4 din G h i m bav, 3 d i n Rotbav, � d i n Feldioara,
1 din Cod lea, 1 din Cisnâdie, 1 din Sfîntu G heorg he, 9 fa m·i lii din Meissin ­
ger (Bava·ria), colon izote in 1 847 d e Stepho n Ludwig Roth. Aceste 9 · fa m i l i i
a u ră mas a ici doar pînă în 1 84929. Pentru 39 d e fam i l i i , datele d i n a cte
nu precizează locul de und e au ven it. Sint î•nregi,strate şi familii · venite
d i n satele domeniului î nsă in număr mic (2 fa m i l i i d i n Baciu şi o fa m i l ie
d i n Cernatu). Din fa m i l iile plecate, majoritatea se vor plasa in aceleaşi
loca·l ităţi, a rătate m a i sus. Sînt şi cazuri de fa m i l i i plecate in Ţara
Românească (in 1 78 1 o fa m i l i e plecată in Ţara Româ nească ; iri
1 79 1 2 fa m i l i i plecate in Moldava)lO. Se observă : a) un aport demo­
gra�ic i n excl usivitate birsa n ; b) în majoritate provenit d i n satele li�
bere ; c) lipsa oricărui i m port demografic d i n Ţările Rom â ne ; d) sch i m b
i ntens intre ca rtierele oraşulu i cu teren agricol (Petri şi Portica) c u Stu ­
pi·n i i ; e ) camponenţă naţiona lă exclusiv româ·nească .
.
Pentru a na l iza complexă a mod ului cu m a evoluat loca litatea Stu­
pini in perioada 1 780- 1 848 ta bel ul-a nexă curpi nde in sinteză cele mai
semn ificative date demografice, socia le, economice şi fiscale d i n di-nam ica
<lcestei aşeză ri. Pe ma rg i nea conţin utu lui cifric din acest tabel se impun
următoarele concluzi i :

2� AS.B. Colecţia Recensămintele Populaţiei III F. Cota 33.

2s Arhivele Magistratului /, op. cit., n r. 1 890.
26 AS.B. Urbariale XLVI, Ca iet 1 .
27 Friedrich Phi l i ppi, Aus Kronstadts Vergagenheit und Gegyenvart, Bi'Oi4)v, 1 874,
p.
devenit ..Voii·Kamene Landgiiter" ( Ki eine Ritter giiter) ".
52 : Autorul arată că in urma ortlinului din 27 martie 1 782, românii din stupine au

zs A.S.I!I. Act. Mag. 1 031 /782.

29 A.S.B. Urbariale XLVI, Caiet 43.

30 N.A. Intreaga statistic_ă privitoare la f-a miliil e- ve nite Ji plecate· este operată pe
'
b<lza ce.rcetării dosarulu i XLVI, Caiete 1 -43, vezi Urbariale.
1 52

D i n ilustra rea m işcări i demografice pe baza numă ru lui de fa m i l i i

(col. 1 ) s e constată u n proces d e oreştere relativ redu s In această perioadă.
Se sesizează u n ritm consta nt de creştere a numărului de fam i l i i cu pă­
mi,nt pi•n ă la 1 82 1 , unmot de un uşor reflux. Intre 1 780- 1848 n u mă rul fa­
milii'lor cu pămînt •se dublează (58 in 1 780 ; 1 08 ·in 1 848) pe dnd număru l
fami l i i lor fără pămînt s e injumătăţeşte. Dacă l a 1 780 raportul di ntre
numărul fo m i'l i i lor cu pămri nt şi cele fără pămînt se sta1bilea in pă·rţi sen­
si bil egale (58 la 52), in 1 848 numărul fa m i l i i lor cu păm�nt este de 3,23 ori
moi ma-re (vezi rubricile 2-3).
D·i na mica şi caracterul economic-agrar al Stupi nilor mai reiese su­
gestiv din ritmu'l de creştere al cuantum u l u i fu ncia r a rabil ex.pri mot in cible
ş i anume de la 313 cible semă nate in 1 780, se rea l i z ează 1 .0 1 3 cible în
1 848, suprafaţa o rabilă mărindu-•se de 3,23 ori (rubrica 4).
Semni,ficotivă este şi con·stonţa de creştere a n umăru l u i de cible in
medie pe fam i l ie. De la 3, 1 3 cible in 1 780, se ridică la 7,61 cible in 1 809,
stobil indu -se la 7,44 cirble in 1 848. Acelo·şi ritm de o con stantă aproape
perfectă se abseNă şi in creşterea număru l u i de oirb le pe fa milie cu teren
a rabi:J. D iferenţa red uosă dintre număru l oible·Jor pe fa m i l ie cu pă m,int ş i
a unei famil i i .,per total" (dife renţă fixa1ă i n j u rul cifrei de 2 cible), reflectă
în plus profilul agra r al Stup i n i lor (rubrica 5--6).
Dinam ica terenu l·u i agra r de profil cerealier exprimat in cible este
ma·i ses'izorb ilă dacă o comrpo rărm cu cea d i n Şapte Sote in acea:;tă pe­
rioadă :

Şapt� Sate Stupi ni

Oble pe tatal Cible p� familii Cible pe total Cibl� pe familii

Anul familii (in medie) cu pămînt) familii (in medi�) cu pămînt)
(in m�die) (in medie)

1780 1 ,32 4,37 3,1 5 5,39

1 790 0,96 4,04 5,37 7,65
181 1 1 ,36 5,94 7,61 9,70
1 821 1 ,73 6,69 6,01 9,91
1 848 1 ,31 4,84 6,61 9,32

De obseNat este proces·u l diferenţieri i socia le in cad rul acestei com u ­

n ităţi, proces occe'le rot d e lurpto pent.ru pă mri nt. Asllfe'l, l a 1 780 toate fa m i ­
l i i le posesoare de loturi posedau valori funciare intre m i n i m u m 0,3 cible
şi maxim u m 1 0 cible (rubrica 1 3- 1 5). La 1 790 sesizăm existenţa a 10 fa­
milii beneficiare a le u no r v a lori .funciare intre 1 o-20 cible (rubrica 1 1 ).
la 1 800 orpar 7 fam il i i posesoo re de valori funcia re int.re 2o-30 dble şi in
acelaşi timp, remarcăm ampl ificarea n u mărului de fam i l i i care posedă va­
lori intre 1 0--20 cibrle (rubrici le 9, 1 1 , 1 3). De la 1 836 o'pare u n mic n u m ă r
de pro.prietori, 'POsesori de valo.ri funcia.re intre Jo-50 oible (rubrica 7).
In ansombl•u l structu·rii sociale se observă o rapidă stratificare. In
prim u l rind este subliniată existenţa n u mărului mare de fam i l i i care posedă
va·lori m i•nime de teren a rabil (rubrica 1 5) core atinge un n u m ă r de 54 fa ­
milii in 1 82 1 , descrescind pînă la 20 fam i l i i in 1 848. La categoria fa m i l ii lo r
să.race se mai aldaugă fam i l i i le scutite de taxa d e .pămrinif: ş i ani male in-
 1 53

scr.se in tabele'le fi:sco le a le ora.ş u l•u i ·sub termenul de ,.miserobi l i s" "'"u ­
brioa 34). In aceeaşi perioadă, n·u mărul fo m i l·i i lor posesoare de valori fun­
cia.re ridicate se u rcă între 30--36 .fa1m i l i i (suma rub ridlor 7, 9, 1 1 ). D i n
rîndu·l acestor fam il'ii s e reoruteoză unele, co re îm'brăţi•Şiînd u n Sipectru mai
l a rg de ocupaţii decît aria circumscrisă în sfera creşterii a n i malelor ş i a
cu lt·ivă·rii teren u·lui de a rătu ră, .î,ş i va potenţo averea . Aceste fam i l i i se ocu­
pă cu a.renda rea terenul ui de păşune, cu practi carea s�Utpă ritu lui, cu pi­
văritul şi dirsă1ritul şi cu negoţul de legume31. Aceste fa m i l i i sînt posesoarc
de ven ituri speciale, .fi i nd ·inscr.se in ta belele fi sca le a l e o·roşului i•n rubrica :
ven i·tu·l privat (Proventus privati), fi ind înregistrate nominal cu cifra de i m ­
pozit perceipută . Intre 1 790-1848 atit taxa pe ven·it Sipecia l, cît ş i nu mă-rul
fa m i l i i lor i m poza bi le, creşte (rubrici le 31 -32). I ntensificarea acestor acti­
vităţi mai este dovedită de c reşterea impozitului mediu pe fo mi lie. Dacă
in 1 790 se percepea·u in medie 6,6 fi. r. pe .fa mi l ie, in 1 848 unei fam i l i i îi
revenea u n i m pozit mediu de 23 fi. r.
In esenţă, Stupinii prezintă exemipl u l tipic al unei com unităţi a g ra re,
ca re încă din 1 780 o evol uat ·pe coordono�ele unor relaţi i cu multe ele­
mente de tip cap it·a l ist. Posedînd ferme, va lorificînd prod usele pri n vinzare,
practicînd a renda, com un itatea s-a diferenţiat rapid, ·i ar cifrele statistice
relevă cei mai ra pizi i ndici de dezvoltare di n toate satele Ţării Birsei.

3 1 Iosif Comănescu, Stupinile Braşovului, Braşov 1941 , p. 1 3, locuitorii practicau pe

sca.ră lorgă comerţul cu legume. Pe piaţa Braşovului erau cei mai apreciaţi vinzători.
Vindeau legu.me şi in Şapte Sate, Bran, Zărneşti, Rişnov, Fe1diooro şi Prejmer.
 ' .

D1f' ENfStEHVNG VON FARMWIRTSCHAFTEN AUFJDER

. GEMARkU�G DER STADT BRAŞOV (KRONSTAon
· ,

. Zusam menfassung
' , . � '
•
l1; . . ..... . t :. .

Ausserha;tb d�s · Wei�bHde$ der· Stadt• 6ro·şov·· (K11onstadt) entstttnden

o m Ende de� 1 8. Jo h rhu nderts i ndivtduelle fo rmwrrtsehofteh.
Dos a l te Geme:indebesitz b iJdende Weideland i m N ordeA ·der: Stoat
wuro� a llrnă-h l ich von den Spitzen des Stodtpotriziots besetzt u nd eimelne
umza u nte Wirtschaften gebi ldet,. So v.ţurde von der offe�n· . zur gesc:h los­
senen Feldwi rt�hoft u bergegangen. l nnerhcdb Oi� ge$9hlos&eneo . Wi rt­
schaften . wurde i ntensive · Landwir;tschaft betrieben und · •· dl!r O.rund i n
Parzel len m it den verschi.eden ste n Be sti m m.u n geri a ufgeţ� l t : , Ackerland,
Weidenlqnd, Obst- und G�m usegă rten , Bienga rten, u sw, Au.f dem Gela n.d e
d ieser Wi rtschaften wu.rdea . . WiDtschaft$.gebaude,. . . Scm roerho:U.ser · - sowie
Fi sc htei ţ he errichtet . .·. .'. ·� ·
� ·, : ,
.
·
- - ·' . . ·-

E i n ige G rosska ufleute, die i n nerhal b der ei nfachi:m kapita l i stischen

Koopero tion tătig wa ren, e rri chteten N ebeninsta lf.a ti onen i h rer TextHmonu ­
fa kturen w i e Wo l lwasche reien u nd Wa lkmuh len sowie Sei.fensiedereien. So
entwidelte si<:h tm Burzenla nd , innerhalb des vorherr�henden feudoten
sozia len u nd wirt�haftfi.chen Systems, ei·ne viel seitige ka pito l i sti sche Agror­
wi·rtschaft eigener Pragung.
Oie Arbeitskrăfte fUr d iese Wi-rt�haften stammten teih aus d en Stodt­
viertel n Kronstadts, tei l s a u s den benachbarten Dorfern. Durch d i e
Ansi ed l u ng d e r Arbeiter bei d i esen Wi rtschoften en.tstond ein net�er
Sied l ungskern, die sogenan nte n . . Bienga rten", die sich bis zur Mitte des
1 9. Jah rh u n-derts ă u sserst dyno m i sc h entwickelten .
Der Typ der Farmwi rtschaft vero llgemei nerte sich i m Burzenland n icht.
Er war ein eigener Versuch des Stadtpatriziotes, sich i n der La ndwirtschaft
zu betătigen, eine Auswirk u ng des osterreichischen Merkantilismus auf
Siebenbu-rgen .
 P L. A N U L UN E I F E R M E L A 1 7 8 7
Dupi plonto din Ac:t. Mo g. :J 282 / 1717

.
•
• •
1 • • •
_...... _
• •

.. •

•
•

,.
J
.. .. ..

,.
.. .. .. "

,.
� � . .. "

" #"' ,. ,.
• .. .. "' .. •
.. .. ... L E. G' t N D .I. :

�=:El Crmp de păf""• Tmp•ejmuit c:u gard;

... ..

� UvodO de pomi fructifer! j

� Tere" orobll ;
� Teren de ftneoţii n•lmpl'l'jmult ;
,. . ., GM!! dina e u st�o�pi ;
� .......
Or .. m de acces apre loc.o.rirrfă ;
Gord viu i

-
c.n
c.n
 DATE STATIST1 CE REFERITOARE LA DINAMICA POTENŢIALULUI ECONOMIC DIN STUPI Nil BRAŞOVULU I INTRE 1 780-1848

1 Sc..till de taxe
Familii
(1 N P R O O U C Ţ 1 E C 1 B l E) S E C T O R U L Z O O T E H N I C OBLIOATIILE FISCALE ( I N FLORIN!) 1 pe p6 mint
1
T E R ! N A R A B I L - F 1 N
contribuabil•
' ' animale

1
- - - - -----·

1
------ --- --- ---------- ---- ----- -

Pe Cu c .. Cu Cu Cu
1
Anul Cant1· Pe fam i l i i cantlt6ti cantlt6ti cantlt6ti cantit6ti cantlt6ti Cantita- Vite de Nr. la-
Nr. Taxa de Darea Suma Pe Ta•a
tatea total i n tre intre intre intre intre lea trac­ mili i lor Săracii
fa m i l i e ve n i t u-
0--3
Fără
JO--SO '• !:I n
Cu c1.1 totală
1·'
lam l l l i l o r
tere n
Pe Pe Total Pe pămint pe cap

1
Total totală lam l l l l ,. total a Uune : Vaci n" 1 ( M i sera-
teren p6mint •,�. 20-30 .. 1 0-20 • 3- 1 0 cu care fa m i l i e fa m i l i e J u n i n -: i Oi (taxa de contrl- rl lor cu
nr. ;� n i m o l e fa m i l i e ti
In ca.re cal _ nnitu rl b i l l o)
arabil arabil de fin animale capltls) impunere buab llă i<>otelo
· le
O bie fin f i bol opeclale
1
Clble Clble Clble Clbe C:lble Cible Clble
'
· ---- - . . .. ___ . ___ _ , _ _ _ ____ __ " ___

1 780 1 00 58 52 313 3,1 3 5,39 30 5 1 ,7 <!8 48,2 266 2,66 206 2,06 92 93 657 6,5 308, 1 8 323,45 6 4 1 ,25 6,4 15 15

1 790 1 18 83 35 635 5,37 7,65 10 1 2,04 43 5 1 ,7 31 37,3 1 1 ,7 3 264 2,23 1 53 1 ,29 41 498 4,22 386, 1 2 369,40 773, 1 2 6,5 20 3 2,5 10 8,4

1 800 1 44 1 01 43 851 5,91 8,42 7 6,9 23 22,7 41 40,5 30 29,7 338 8 349 2,42 232 1 ,61 1 01 742 5, 1 5 564,53 398,30 976,23 6,77 1 34 12 8,3 20 1 3,8

1 809 1 49 1 17 32 1 1 35 7,61 9,7 15 1 2,8 31 26,4 41 35,0 30 25,6 371 19 387 2,59 263 1 ,76 1 53 874 5,87 708,29 438,45 1 1 56,20 7,75 207,40 19 1 2,7 8 5,3

1 821 1 74 131 43 1 047 6,01 8,00 10 5,7 24 1 8,32 43 32,8 54 4 1 ,2 1 15 9 392 2,25 238 1 ,36 1 75 1 65 1 1 070 6,14 692,51 4 1 9,20 1 1 3 1 ,03 6,50 420 13 7,4 25 1 4,3

1 ,5
1
1 836 1 58 121 37 1 027 6,50 8,49 2 8 5,06 32 26,4 39 32,2 40 33,0 85 14 372 2,35 216 1 ,37 1 77 62, 827 5,23 681 , 1 8 472,30 1 1 64,54 7,37 65 1 ,20 31 1 9,6 23 1 4,5

1 840 1 52 113 39 1 007 6,62 8,91 2 1 ,3 7 4,6 25 22,1 49 43,36 30 26,5 1 13 11 425 2,79 285 1 ,86 298 1 30 1 1 48 7,55 760,24 476,65 1 245,45 8, 1 9 7 1 0,00 32 2 1 ,0 21 1 3,8

1 848 1 36 1 08 28 1013 7,44 9,37 5 3,6 6 4,4 22 20,3 50 46,2 25 23,1 1 52 15 409 3 31 5 2,31 342 1 27 1 1 93 8,77 801 ,2 433,30 1 245,1 4 9,15 920 40 29,4 27 1 9,7
--- ·--- - - ·--- ---- ----- · -------

TABEL ALCATUIT PE BAZA CIFRELOR DIN FONDUL .,PRIMARIA ORAŞULU I "

COLECŢIA .,URBARIALE", Dosar XLVI, Caiete 1 -46.
 DIN1 CORESPONDENŢA LUI LUDOVIC MOCSĂRY,
MILITANT PENTRU DREPTURILE NATIONALITATILOR
(IN SEC. AL XIX-LEA) CU DR. AUREL MUREŞIANU
M I RCEA GHERMAN

I n l upta poporu l u i rom â n pentru i n dependenţă şi u n itate n aţiona l ă ,

n u m eroa se a u fost îm prej urări l e i n care spi rite progresiste, persona l ităţi
pol itice ale a ltor popoare, a n i mate de principii democratice, au îm brăţi şat
ca uza româ n i l or tra nsilvă neni şi legitimele lor aspiraţi i . Meritul lor era cu
atit mai m a re, cu cit in cele mai m u lte cazuri , din ca uza ideilor prom o­
vate, au fost puşi i n situaţia de a suferi persecuţi ile propri ilor lor conaţiona l i ,
cond ucători pol itici a i u n ul i m periu, care pentru propria l o r sa lvgarda re
refuzau recunoa şterea însăşi a fii nţei naţiona le a româ n i lor.
I ntre aceste personal-i-tăţi, i n secol u l al XIX-lea figura l ui Ludovic
M ocsăry constituie un exem p l u de probitate, care refuzind orice com pro­
mis, va ră mîne consecvent crezu l u i să u democratic, in sl ujba că ruia ş i - a pus
toată forţa şi competenţa .
Născut in a n u l 1 826, Mocsăry a pa rţine generaţiei paşoptiste, l a
şcoa la căreia s e formează. Ideile de dreptate socia l ă ş i naţi onală ca re c u ­
prinseseră î ntreag a Europă vor g ă s i la el o largă rezonanţă, im brăţişind
c u că ldură ca u.za popoa relor a s uprite. I ntrarea sa în viaţa pol itică este
m a rcată de alegerea sa in a n u l 1 86 1 , ca deputat a l partid u l u1i l u i Deăk.
Tra nsformările survenite i n orienta rea pol ilt ică a l u i Fra ncisc Deăk, fostul
refo r ," i st, m i n i stru de justiţie in 1 848, devenit şef a l partidul ui moderat, şi
c.are d u pă cîţiva a n i va fi u n u l di n a utorii funestului pact d ua l i st, desigur
că nu-i putea oferi l u i Mocsăry cadrul de promovare a principi ilor sale. De
a ceea , i n 1 865 el .î şi ca ută l ocul in partid u l de stînga, kosuthi st. Dar d i n
n o u vechea i ncon secvenţă manifestată în progra m u l revol uţiei m a g h i a re
d i n 1 848, i ncom patibi litatea reformelor sociale cu nerecu noaşterea naţi u n i i
rom âne tra nsi lvă nene, provoacă con�lictul , urmat d e retragerea d i n partid
a lui Mocsăry, considerat prea conciliant in problema naţional ită.ţ ilor. Deja
Mocsăry publ icase citeva remarcabile l ucrări ca ..Viaţa s oc ia lă m agh iară
(1 855), . Naţionalitatea " (1 858), care vor fi urmate mai tirziu de .. Despre
.

vechiul no b i l maghiar• ( 1 888) , . Administraţia de Stat" ( 1 89 1 ) ş.a., susţi nînd

.

teze cu totul i n contradicţie cu l.i n i a politică oficială.

Pentru atitudi nea şi activitatea d usa · i n a părarea drepturilor n aţi ona­
l ităţilor nemag hi a re , românii transilvăneni ii oferă in anul 1 885 un album
omagia!, purtind 1 200 de semnături. Represaliile urmează inevitabii l . La ur­
mătoarele a legeri Mocsary rămîne fără cerc electoral maghiar. Este momen­
tul cind i ntervine un alt i nc i d en t
.
1 58

Traian Dodo ( 1 822- 1 895), general româ n in armata austriacă, aflat

.i n retragere d i n anul 1 872, i ntră in viaţa politică şi este ales deputat (1 874)
in cercul electoral al Severinului, adresează in a n u l 1 887 preşedintelu i
dietei maghiare o scrisoare i n care i i comunică hotărîrea de a nu m o i par­
ticipa la l ucrările dietei, fără a renunţa la ma ndat, in sem n de protest im­
potriva statutului politic a l români lor scoşi din cadrele constituţionale. Man­
datul său este anulat, iar el ri postind prin publicarea motivelor sa'le reale.
este dat in judecată şi conda m nat de Tribunalul din Arad la 2 ani inch i ­

j
soare şi 1 000 f i . amMd((: · · �T < : , ; , r . r:.·: ! ; : ...._: ·_ ' �·�' : ·
Circumscripţi�!.�.. ct •etb(a!f!J �IJ'It3 JJ(ga utllf1 Jtunci . alegători·i ma­
j oritar! rf mâni, c� : Ul)?� � �a �� _,;�
- \
�
i{K!J jT � � � eputat pe Ludovic
.
>fl
M ocsary .
In grea ua misi une de a părător a l democraţiei şi dreptul u i la viaţă
naţională a popoarelor, Mocsâry se va apropia de personalităţile progre­
siste ale românilor tra nsi lvăneni, de care se simţea legat prin comu nitatea
de idei şi pnincipii. O _ ştrinsă legătură se in noadă cu Dr. A urei Mureşianu,
directoru l Gazetei transilvan iei din Braşov, despre care stau mărturie scri ­
sorile s,c himbate intre ei, di ntre care patru se mai păstrează in Arhiva M u ­
reşeni lor.

��
' Textul original al scrisori lor, in lim�..D'l � ară , a fost publicat de

continuare. De asemenea u na d m�ş_H RQ ?"(�,s1 " publicată de D r. Aurar �

cercetătorul braşovea n Pavel Binde,r;2�: , • •Ql' cRr"u�1 'grt!col ne vom referi in

\'r W
�ureşia n u i � <? a �eta Tr� nsilv� ���t r"J � j l. i � â nes � fiind o �oi. retra � us i n
l i m ba magh1ara ş1 publ•1cat, f"W i� ! sg�� rw ? şte ex1stenţa ongmalui U14.
1
Aceste scrisori, pe care le pubricam acum după textele origjnale i nte­
grale, in traducerea română, dateaza· din anul 1 905. Este perioada in care
in locul guvernului Tiszo, adversar declarat al noţionali.tăţilor, se formează
un cabinet de teh n icieni, sub preşedi nţia lui Fejervary, de la ca re se aştepta
mai m ultă înţelegere in această problemă. Totuşi politica şovină se va
accentua tot mai m ult.
Desigur că in acest climat, Laj,os Moc:s âry n u-şi putea găsi un loc.
Mai m u lt, propriul său partid, cel al I ndependenţilor şi mişcarea republi ­
cană d e stinga, contravi n progra m u l ui lor ş i v or p romova o politică d�
aceeaşi nuanţă reacţionară5. . , , , _

Este momentul cind a pare i n Gazeta Transilvaniei articolu l l u i

D r . Aurel M ureşianu, i ntitulat ..D e ce tace Macsory•6• Era o provocare di­
rectă adresată lui Mocsâry pentru a reintra in arena politică, unde să -şi
susţină vechi�e sa le convingeri in problema naţionalităţilor.
,. , .
' T.

1 Bunea ·:Aa.reno, A 'l'olnâ�ag.-ar borarsog• .elofutaro, in Korunk, 1960, pp. 435-

440 ; Aspecte : tfl;,� luipro pbiMrth.l ii1 �uf!iheziiei ! i<omO'jre:Jdin 1 T.roii4;/Kitlfrnin. anii 1 887-1 89 1 .
Mocsary Lajo;) i rn\:QudiGt'1fl'niv.D:lBt&"ţ.SOlya�j d lSemB'1 1iisforli!ie,:l IV,.. to6c. i / 1 960, Cluj,
·

r.: P · 1 35-1 54 ; J :.· ::··;h · 1"1 ,.., ::.i r· - � · ·

. ... , .. ·; ' ·.:: :�··,•ik . · -
, P61. Atl � l� kok Mocsary Lajos romaniai kapcsolatoiro/, i n Korunk,
·� · ''"'�:> � '

2 Binder nr. 1 1,
1 96 1 , pp. 1 342-1 344. ;,
3 Ga'letd · Transilvoniei, nr. 1 42, ·29 iunie/ 1 2 iulie. 1 905.
• Kemeny G. Găbor. Mocsary Lajos v6/ogotoH irasai. Budo pest, 1 958, pp. 567-568.
s O. Binder Păi. op. cit.
6 Gazeta T1cm si lvoniei, nr: - 1 26, 9/22 i unie 1 905.
 1 59

Pri n i ntermediul lui Gh. Pap de Băseşti, M ocsary primeşte articolul,

tradus i n l i m ba maghiară. In răspunsul sd&··trim i s lui Dr. · Au rei M u"re şianu
(anexa 1 )7, Mocsary işi reafirmă ljldi:\� şa; ' a rătînd însă că po.itica .. uft�o­
şovină· a guvernului şi condu�"reci::iicr��r,;bg hiore · care ii refuză a rtico­

�
lele, il împiedică să-şi spunq_ \1bet:Mfi+tuf1lotuşi· prom ite să încerce o re-
·
· · :-
�t �� tg �
luare o activităţii . . . · -· ' · ··

Pri m i nd această scri� � p k_; Aîil � ;· · · l),il.-� r�� ' a rticolu l .. Corbul
�� fR�-)11"1 9
�
alb tot corb alb este"B -:<ţ'i'tl\.1 , �g���R9ra·��
� - ; _ hicol pe aceeaşi
temă d i n anul 1886 - sU.& �ii,n.;f'_ .C:�ri:s_fal'lr,6· ·· . '_ @ihff hw.'Mocsary, _·�dor şi
izolarea sa forţată, chiar � j · ·Il J.if1u l . P,arti �l.l,l,gi i.�d�.P.-���e!l_ţilor. In sprijin ul
.J:l 'O'r:l9'.Qp[�i'f�7d�'1�·)�i�'ll t(.
e,J99� ���'il C!)r:��q,A·�:I1�).
articolului, el publică şi sţ core n u intirzie
î>r�
1;_W�
însă cu răspu nsul. 1? 22 . i.�, Aurel Mureşianu .
.
(anexa 1 1)1D, com un1crndu-1 r�9.t.�tyţ �p� ��.� l:l 1 �or\��� 9a propaga nda şo­
.
vin_ă a creat un curent general .9ţ �O R!fl•$. J l'l : s�c·i�ţOţ�o maghiară. Totuşi
faptul că ,.intre patru ocht, mai g_ă�eşt,e 'u.:li�. -q��re.r'lfi la convingerile sale,
i l determină să spere (.. dum spiro,; , ip�tp�L�9.· ' 1,_indOtă ce condiţiile se vor
schi m ba serios", se vor schimba şi cipinhf�� 'ffl wllora d i n conaţi.o nalii săi 11.
Următoarele scris()(i, foarte scurte (anexele III şi IV), se referă la un
m a nifest pe care Mocsary 1-a tri mis u nor deputaţi, supli n i nd astfel artico­
lele pe core presa maghiară refuza să i le publice 12, ş.i o comunicare pri­
vind ziarele româneşti şi sîrbeşti cerute şi obţinute de eP3.
I n arhiva M ureşenilor se mai găsesc şi a lte referiri .· • la Mocsary14•
Astfel in anul 1 886 Dr. Cornel Dioconovich intr-o scrisoQ�l qc;tresotă drn
Budapesta J�a�i �'Qe® liMqrttianliJ� ij, ;,.-trtmi�"' m . ", <Ul'Mi�� ·.Ot-�listă de sub­
scripţie pentru formarea albumului omagia! desti nat lui Mocsary. Albumul,
purtind 1200 semnături, va fi predat lui M ocsary in a celaşi a n de către
dr. Cornel Diaconovich şi Emil Babeş, la core se vor a lătura şi scrisorile de
solido11itate primite de la româ nii d i n Cluj şi adunarea saşilor d i n Cisnădie17.
Atitudi n ea lui M ocsary d i n acel an i -a atras atacurile vehemente ale parla­
mentari lor maghiari, cărora Dr. Aurel M ureşianu le răspunde in Gazeta
Transilvaniei, in trei numere consecutive, articolul ,.Corbul alb intre un­
g uri8 18, in care argumentează poziţia justă adoptată de el, dor totodată ca­
racterul ei izolat. Referi ndu-se in acest a rticol la o scrisoare prim'ită de la

7 Muzeul Judeţean Braşov, Arhiva Mureşenilor, n r. 250 1 .

e Gareta Transilvaniei, n r. 1 42, 2 9 iunie/12 iulie 1 905.
9 Ibidem.
10 Muzeul Judeţean Braşov, Arhiva Mureşenilor, nr. 2502.
11 Ibidem.
12 Muzeul Judeţean Braşov, Arhiva Mureşenilor, nr. 2504 .
1J Muzeul Judeţean Braşov, Arhiva Mureşenilor, n r. 2505.
,. I n pa•rte semnalate de: Paul Binder, Bezinchungen der Schriltsteller Mure�ianu zu

1 1 , nr. 2/1968, Bultarest, 1 968, pp. �69.

tortJhritlllichen Sachsen und Ungaron, in Forschungen zur Volks- und Landeslr:unde, Band
.

15 Mu1eul )udeţean Braşov, Arhiva Muteşenilor, MII' 1 249.

• .

� Mureul Judeţean Braşov, Arhiva Mureşenilor, nr. 1 250.

17 Kemeny G. Ga bor, op. cit., p. 82.

11 Gazeta T�onsilvaniei, nr. 26, 2/1<4 februarie 1 8&6 : Gaieta Tra,nsilvai'Nei, 4/16 fe­

bruarie 1886 şi Ga reta Transilvaniei nf. 2!, 5/1'7 f eb ruarie 1886. -

1 60

Mocs6ry in anul 1 884 document care n u s-a mai păstrat19 - D r. Aurel

-

Mureşianu confirmă existenţa unor schimburi şi a com u n ităţii de opmu,

extinse pe o durată de timp l ungă. Cazul se repetă un a n mai tirziu, cind
Dr. Aurel M ureşianu, in articol ul . Mocsary şi naţionalităţile" - de ase­
.

menea publ icat in trei numere ale Gazetei - il a pără de atacurile deputa ­
ţi lor maghiari, care .. s-au sculat cu toţii in contra lui", pentru că .. a blamat
aspru acea pol itică care pretinde că pentru lăţirea maghiarizării toate sint
iertate, cu un cuvint a conda m nat maghiarizarea cu forţa"20.
In anul 1 888, Şt. Boba ncu, redactor la Gazeta Transilvaniei, care in
u rma unui proces de presă efectua o conda mnare de un an la inchisoarea
d i n Vatz (unde se afla atunci şi 1. Slavici), relatează lui Dr. Aurel Mure ­
şia n u eveni mentele petrecute la alegerea l u i Mocs6ry la Cara nsebeş2 1•
U n alt corespondent al Gazetei Transilvaniei, Lad islau Va·ida d i n
Cluj scrie lui D r . Aurel M ureşianu, la 2 februarie 1 890, o a m plă scrisoare,
cu consideraţii pe tema şovi nismului maghiar şi dă ca exemplu obuzu l să­
vîrşit cu şcoala din Bei uş. El propune chiar ca acest caz să fie i nclus in tex­
tul Memorandului". Sem nificativ este faptul că in incheiere anunţă pe
..

Dr. Aurel M ureşia n u că a comun icat totul şi lui Mocs6ry22. Este o nouă do­
vadă despre popularitatea şi prestigiul de care se bucura Mocs6ry in
cercuri le româneşti.
I nteresul permanent pe care Mocs6ry 1-a m a nifestat pentru cauza na­
ţionalităţilor din monarhia Austro-Ungară, expl ică strinsele legături cu
Dr. Aurel M ureşianu, dovadă a unei stime ş i respect reciproc, bazate pe
comunitatea de vederi a unor spirite cu adevărat progresiste ale epocii lor.

19 I n Gazeta Transilvaniei, nr. 221, 1884, apare articolul O declaraţie a d-lui Mo ­

csary, însoţit de publicarea unei scrisori adresată de el către Dr. Aurel Mureşianu din
Budapesta, la 25 noiembrie 1 884. Este primul contact pe care il cunoaştem intre Mocsary
şi redactorul Gazetei dijn Bra�v. care in articol elogiază atitudinea deputatului ma­
ghiar, sub�iniind .,Stima de core se bucură inaintea noastră, pentru curajul opiniilor sale".
20 Gazeta Transilvaniei, nr. 46, 28 februarie/1·2 martie 1887 ; Gazeta Transilvaniei
n r . 47, 1 /1 3 martie 1&87 ; Gazeta Transilvan:iei n r. 48, 3/1 5 martie 1 887.
2 1 Muzeul Judeţean Braşov, Arhiva Mureşenilor, nr. 1958.

22 Muzeul Judeţean Braşov, Arhiva Mureşenilor, n r. 3135.

 ANEXE
1

Pa ra dfUrdo, 7 iulie 1 905

STIMATE DOMNULE REDACTOR,

Prietenul meu, George Pop. m i - a făcut cunoscut şi in tra d ucere pa rtea

ce se referă la m i ne a a rticol u l u i de fond a părut in n u mărul 22, di n 9 I u n i e
o i Gazetei Transilvaniei. Binevoiţi a - m i perm ite s ă v ă d a u nemijlocit cuve­
n itele l ă m uriri.
Mă s·imt foarte onorat de intreba rea . . De ce tace". Ca şi cum .,Corbu
a lb" ar fi, totuş1i, a ltceva decit o caricatură. Am constatat şi eu că ceea ce
in intrea ga vi aţă m - a m străduit să propag ca pe o tra i n ică idee, n ici tero­
ri s m u l .. u ltra şovin" nu a fost in stare să o n i m icească.
M otivul actualei mele tăceri este foa rte s i m p l u . N ici o editură de
cărţi şi nici o redacţie de ziar nu vrea să-mi publ ice ceva ce a ş scrie despre
prob lema naţi onal ităţil or.
In păreri le mele referitoare la problema naţi onalităţilor nu s-a pro­
dus n ici o sch i m ba re, nioi cit un fir de pă r şi i n această privinţă mc1
măcar intreba rea dacă ar constitui o chesti u n e de viaţă in ceea ce ar privi
patria noastră .
Cu ocazia d i sc uţiei prog ram atice, B a nffy o ţi n ut d i n nou o cuvintare
d i n acelea u ltra şoVIi ne, de la care a a şteptat - şi o căpătat - rea b i l i ­
tarea ; deîndată o m avut intenţia s ă - i ră spund l a acest d i scurs, dar actua l u l
redactor a l publ icaţiei .. Egyetertes", Pop Zolta n , s - a dedat im potriva mea
la aceea neob i ş n uită şica nă, nepublici n d u - m i a rticol u l . On orata DV. pu­
bl icaţie o re dreptate afirmind că chiar in a cest m oment critic a r fi cazul să
ne ocupă m c u problema naţionalităţi lor. Tare m i - a r plăcea să mă a sociez
şi eu la aceasta, căci, desigu r, a r fi potrivit ca acuma 8-9 m i l i oane de ce­
tăţeni magh iori a r contl'1i bui in plus, să se facă .,opoziţia naţională". Eu
a m să ca ut ca intr-un fel sa u altul să gă sesc oca zia potrivită acestui scop.
Cu celela lte ziare independente nu o m relaţii, poate doar . Budapesti .

Hirlap" să-mi acorde favoarea făcînd u - m i l oc, sau voi scrie un m a nifest pe
care să-I tri m:it deputaţi lor ş i gazetelor.
l nd ră s nesc dea ltfel să precizez că presupunerea .. ce tace" poate că
nu este deplin justificată (întemeiată). In ca rtea mea , a părută i n 1 902 s u b
titl u l Dare de seamă asupra sistemului uniunii vamale" (320 pag.) o fost
..

şi un capitol privitor la problema naţio nal ităţi l or, iar in l u n'ie a n u l trecut
a m publ icat u nele a rticole mai l u ngi in .. Egyetertes" (pe atu nci avea a l t
redoctor) despre problema naţi·onal ităţilor, i n l egătură cu proiectul l u i Ber­
zeviczi. Este a devărat că in prezent a r trebu i să �ie d i n nou reactu a l i zotă
a ceastă problemă.
Cu deosebită sti mă rămîn al Dv., prea supus servitor,
M ocsary Lajos.
Domici l i u l m e u : Andornak o. poştal Ki stalya com itetul Borsod.

Muzeul Judeţean Braşov, Arhiva Mureşenilor, nr. 2501

j j - Cumldowa
 Il
ANEXE

Andorno k, .la 22 lu l ie 1 905

,poş.to Kistâlyo
STIMATUL MEU DOMN,

Vă rog să primiţi m ulţum i rile mele pentru comunicare, regretind că

d i n cauza n eşti inţei mele rn a le li mbii româ.ne, si,nt in sorcino acelora ce
tr udesc cu traducerea şi co re sînt dem n i de in altă apreciere.
lă mu rită fiind intrebarea "De ce tace" să-1mi permiteţi să vă ră pesc
pretiosul Dv. timp cu o observaţie referitoare n u ma i la pasajul in core
subli n·iaţi din nou, in editorialul d i n 29 I unie a l "Gazetei Transilvaniei", că
a "rămas singur corbul alb". Cu desăvîrşire şi dureros aşa stau l ucrurile, i n
ceea c e priveşte lua rea de poziţie publică şi in realitate manevrele ,,scrible­
rilor mog h io·ri şi a practicilor acelora core u rmăreau reabilitarea ban.fi ­
dejilor ş i care n-ou fost capabi li să anihi leze cu desăvîrşire treaza concep­
ţie şi n ici conştiinţele. Binevoiţi o crede, fără o outoo măg i re şi fără o su­
proestimore o i mportanţei problemei, că pot să afi.r m, că •pe drumul d re,pt
sau pe ocolite, mă intilnesc - adevărat că numai intre patru oohi - cu
astfel de decla raţii care imi dau dreptate. Eu cred că aceasta îşi are pro­
pria ei importanţă, aşa că nu este exclusă posibil·itatea ca ceea ce vie­
ţuieşte refulat .in adincul sufletelor, indată ce condiţiile se vor schi mba
serios, să răhufneoscă.
Chia.r in aceste z·i le s-a intimplat - de exempl u - ca un domn cu
o îna ltă situaţie socia lă, căutînd o ocazie de o mă inti'lni, de indată cu
aceea şi-a inceput conversaţia, mărturi·s i ndu- m i că moi a les in u ltimul
timp adeseori a meditat asupra treburilor întreprinse de mine cu problema
naţionalităţilor, declarind că eu am dreptate, că dacă el spune că vrea să
fie lobonţ atunci se aruncă asupra naţionalităţi lor, dar dacă vrea să fie
curuţ, atunci se va împăca cu acestea.
Poate că ar avea o oarecare importanţă şi oceeo că mă.runţişurile
mele, ca·re in parla mentul ţă rii, d u pă o l uo•re de poziţie hotărîtă, om fost
doborit la pămînt, acuma pot să spun că bunele lor intenţii neliniştesc
membrii partidului, i ndependenţ-i i, căci până şi tisoistul .,Az Ujsag", repetind
"concepţia bărbaţilor de stat" pom eneşte de cunoscuta lua re de poziţie,
a mi ntindu-o.
Deci, dlJlm spiro, spera.
Deoca mdată însă se j,ntimplă că, incerdnd la zia.rul .. Budapesti
Hirlap" cu intrebarea dacă a r fi dispus să focă loc unor O•rt icole referi­
toa·re la problema noţiono'l ităţilor, a m fost refuzat, sub pretextul că in ge­
nera l nu se acceptă articole i n serii. Dacă totuşi voi găsi un mod, imi va
fi o plăcută obligaţie ca apelul cu core mă onoraţi, să vă ţin la curent,
od uciondu-vă la cunoştinţă. lncă o dotă mulţum i ndu-Yă, rămân cu deosebită
stimă, al Dv. supus servitor.
Mocsâry lojos
Muzeul Judefeon Btoşov, Athivo Mureşenllor nr. 2.502
 ANEXE
III

Andornak, la 6 Sept. 1905

.poşto Kistâ lyo
MULT STIMATE DOMN,

Vă cer iertore pentru îndrăsnea la de a vă g reva cu o rugăminte. Fiţ i

a m a b i l şi tri m iteţi -mi titlurile ziarelor româneşti ; - dacă v-ar fi posibil şi
a celor sîrbeşti. Am intocmit un manifest pe ca re i•ntenţionez să - I t rimi t
deputaţilor i nd ividua•l, zia relor, etc. Mă văd obliga.t să merg p e această
cale, neexi stind libertatea presei.
Recom a ndind disti nsei Dv. atenţi i m a n ifestu l şi incă o dată cerindu-vă
scuze, ră mîn al Dv.

,preo oplecotă slugă,

Mocsâry lajos
Muzeul Judeţean Braşov, Arhiva Mureşenilor, nr. 2504

ANEXE
IV

ONORATULUI DOMN
AUREL MUREŞIANU
Braşov

Andornak, 1 1 Sept. 1 905

N u vă mo·i obos·iţi cu tr�m iterea denou m i ri i zia relor româneşti şi s·î r­

beşti, pentru că intre timp le-am prim it. V-aş fi recunoscător in!ă, dacă
m i -aţi semna la con�inutu l pol itic ma i i mportant (numa i den um i rea zi·a•ru l u i).

C u stimă,
MOCSARY LAJOS

Muzeul Judeţean Braşov, Arhiva Mureşenilor, nr. 2505

,,.
AUS D E R KORRESPO N D E N Z VON L U DW I G M O CSARY. KAM PFER
FOR D I E NAT I O N A L ITAT E N R ECHTE IM 1 9. JAH R H U N D ERT,
M IT D R . A U R E L M U REŞ IAN U

Zusa mmenfassung

D i e nationalen Ka m pfe der Siebenburger Rumanen wurden ma nch­

rnal a uch von ungarischen Perso nlich keiten mit demokratischen O ber­
zeugungen unterstutzt. So hot der d u rch seine Tatigkeit als Abgeordneter
wohlbeka nnte Ludwi g M ocsăry ofters seine Sympath ien fur die S.:1che der
Rumanen kundgetan.
Er stand im Briefwechsel m it fu h renden rum a n ischen Politikern,
d a ru nter m it D r. Au rel M u reşia n u, dem Di rektor der Zeitu nq .. Gazeta
Transilva niei". Es werden vier Briefe von Mocsary an Dr. Aurel M ureşia n u
veroffentlicht, d i e sich i m Archiv d e r Fa m i l ie M ureş i a n u b e i m Kreismuseum
von Bra·ş ov (Kronstadt) befinden. D i ese Briefe zeigen d i e G leichheit der
Auffo ssungen u nd Hand lungen d er beiden Politi ker.
 1 65

�
·c
..
u
o
�
u
·s:
o
"'C
:>
.....
 CITEVA DATE PRIVITOARE LA INFIINTAREA
REUNIUNII FEMEILOR ROMANE DIN BRAN
MIOAilA VOICU

lnăbuşirea revoluţiei de la 1 848, prin i ntervenţia a rmată, a i mpe­

ri ilor vecine nu a stăvilit lupta pentru rea l izarea dezideratelor de e l i berore
socia lă şi unitate naţională. Din contra, revoluţia a ascuţit s-piritul com­
bativ a·l maselor, le-o mărit increderea in propriile forţe, a fost o şcoa lă
pentru luptele ce aveau să urmeze.
In cadrul acţiunilor naţionale de dup ă a n u l 1 648, vizind menţi nerea
mereu trează a conştiinţei naţionale a poporu lui d i n provinci ile aflate sub
stă pin'ire stră i nă, se inscrie constituirea la Braşov, in 1 850, a primei socie­
tăţi de femei din ţa ra noa stră - Reuniunea Femeilor Române.
lnfi i nţa rea acesteia s-a datorat atit iniţiativei lui Iacob M t,ueşianu
ş i a fruntaşi'J or braşoven i Ioan Popazu, G heorghe Bariţ, Andrei Mureşian u
cit ş i dorinţei soţii lor cărturarilor din această pa rte a ţării d e a contribui
la educa rea in spirHul luptei naţion·a le a tinerelor fete. Reuniunea d i n
Braşov o fost .. un i mporta nt factor al cooperării spiritua le, econom ice ş i
politice a femeilor din Transilvan ia, u n important for de cultură unde se
dezbăteau principalele o s·pecte ale vieţii cult u rQie român eşti ... Meritul ej
consta şi in fa1ptul că o legat strins pe toate femeile d i n toate categoriile
socia le in vederea rea lizării ideal:u lui de unitate naţională"1• Exemplu l
braşovencelor a fost ·U·rmat, in scurt timp, de feme i le d i n i ntreaga \'Qră,
Astfel , i a u fii nţă Reuniuni i n diferite centre, di ntre core aminti m ; Făgăraş,
Sibiu, Blaj, Deva etc.
In anul 1 897, ore l·oc şed inţa de constituire a Reuniunii Femeilor Ro­
mâne din Bra n, ca re avea ca s·cop prindpa l .,înfii nţa rea unui internat pen­
tru fete"2 şi, mai a les, educarea naţională a româ ncelor d i n această zonă
a Ţării B irsei. Cu pri lejul adunării este ales pe trei ani Comitetul Reuniunii
a lcătuit din 14 :me mrbre fondatoare3 şi 4 băl"baţi .,de incredere· cu vot
consultativ, nomina'l izaţi de aduna rea generală. Tot cu a cest prilej a fost
aleasă preşedintă letiţia Stoica.

1 M i rcea Băltescu, Contribuţii la istoricul Reuniunii Femeilor Romane din Braşov,

C umidava 1, 1 967, pp. 2, 3.
2 Stolutele Reuniunii Femeilor Romone de confesiune greco-ortodo.tă din Poart�
Branului, Braşov, 1 897, p. 1 .
3 Mem brele primului Comitet au fost : Ana l os iJ Runceonu, Morio Tişco, Eufrosln.3
Reit, Elisabeto Enescu, Joia 1. Oncioiul, Cristino Aron Puşcoriu, Moria G. Bobeş, Softo G.
Gerboceo, Moria 1 . Cojanu, Moria Cosmo, Vorvoro R�mceonu,
1 68

Statutele acestei a sociaţi i , d ec u ment de refe ri nţă pent.ru cunoa şterea

i ncept u l u i fi i nţării societăţii4, specifică fa ptul că d i n cele 12 femei cu vot
decisiv, 6 u rma u a fi d i n B ra n , i a r restul d in imprej u ri m i . Se prevedea
a stfel pa rticipa rea la rg ă a mem b re l o r la conduce rea a ctivităţi i .
D e a seme nea m u nca Comitetului urma să f i e a na l i zată i n cadrul
A·d u n ă•ri i genera l e a n ua l e din 8 a u g u st, cind reprezentante l e a cest u i a ra ­
porta u indep l in i rea s a rc i n il o r sta b i l ite. De a ltfel , Statutul cuprinde, in a m ă ­
n u nt, atri buţi i l e Comitetului ş i Reuniunii. S e avea î n vedere, î n pri m u l ri n d ,
rol u l educativ a l a cestei societăţi, d a r n u era neg l ijat a s pectu l f i n a n c i a r,
cond iţie s i n e q u a non pentru rea l i za rea scopu l u i ·pri nc i pa l .
Deoarece, l a înfi i nţarea s a , Reuniunea n u d i spunea d e fon d u r i ,
m em bre·le fondatoare a u s u portat primele chelt•u i e l i , com p l etate u lterior
prin su m e l e obţinute ca u rma re a acţi u n i l o r cu ltu ra l e (serate, şezăto ri , s pec­
tacole etc.), pri n d o n a ţ i i şi c o l ete. Contri buţie f i n a n c i a ră perm a nentă avea u
m e m b rele Reuniunii, m ă r i m ea cotizaţiei d î n d d reptu l de vot decisiv sa u
con s u lta·t iv. :

Ana l i zind com p onenţa Comitetului, reţ i n e m exi stenţa i n fru ntea so­
cietă ţ i i a soţi i lor şi rudelor u n or c u noscuţi fru nta şi n aţiona l i a i t i m p u l u i ,
d i ntre ca re a m inti m : Pu şca r i u , Moşo i u , Ru.ncea n u , Enescu etc.
Prezente a u fost fru ntaşele bră n ene in a cţi un i l e c u l t u ra le o rga n i zate
i n cola bora re cu .,Asociaţia pentru cultura şi literatura poporului român".
prec u m şi la a n iversa rea a 50 de a n i ş i , mai a po i , a 75 de a n i de la con sti ­
t u i rea Reuniunii Femeilor Române din Braşov5, la ad una rea constitutivă a
"Uniunii Femeilor Române" d i n i u n i e 1 9 1 3. Reprezenta nta Bra şovu l u i , El i ­
s a beta Enescu (preşed i ntă) ş i - a expri mat c u a cea ocazie adeziu nea l a for­
m a rea a cestei societăţi, expre s i e a dezvoltă ri i m i şcări i fem in i ste d i n ţa ra
n oa stră, a i nte n s ifică rii l u ptei pentru ema nci pa rea naţi ona l ă a poporu l u i
român6 .
Alături de celela lte reu n i u n i de femei d i n Ţara Birsei şi a Fă găra ş u ­
l u i , Reuniunea Femei/ar Române d i n B ra n a contri bu it pri n a ctivitatea des­
făş u rată i n u l ti m ul dece n i u al seco l u l u i a l XIX- lea şi ma i a'le s la începutu l
cel u i u rmător la m enţinerea mereu trează a conşti inţei n aţionale, la i n stru­
i rea ş i ed u ca rea ti neretu l u i , l a pă strarea fru m oaselor obiceuiri ale l oc u ito­
r i l o r de pe aceste m e l ea g u ri .

• Tipărită la Braşov, i n tipografia Ciurcu i n a nul 1 897, broşura cuprin­

zind statutele Reuniunii Femeilor Române din Bron, se pare că nu o fost utilizată pinii
in prezent i n cercetarea istorică o problemei mişcării feministe din ţara noastră.
5 Lazăr Nostosi, Raport despre jubileul Reuniunii Femeilor Române şi istoricul re­
uniunii, Braşov, 1 902, tipografia Mureşianu, pp. 45, 46.
6 Gazeta Transilvaniei, n r. 5, 1 8 i unie 1 91 3.
 DAT EN O B ER D I E G R O N D U N G D E R VEREI N I G U N G
R U MA N I SC H E R F RAU EN V O N BRAN (TORZ B U RG)

Zusam menfa s s u n g

Die Verfasseri n untersucht d i e i m Besitz d es Torzburger Muse u m s

befi nd l ichen Statuten des ru m a n i schen Fra uenvere i n s von To-rzbu rg . E s w i rd
d i e G rund u n g d i eses Vere i n s sowi e sei n e Bedeutu ng f U r den nationa len
Ka m pf der Bewo h n er des s ud ostlichen Siebenbufgens d a rgestel lt. In der
Arbeit w i rd a u f die Wichtigkeit h i ngewiesen, die die Tei lna h me der F rauen
gemeinsa m mit i h ren Ehegatten a n der nation a le n Beweg u n g ha tten,
wod u rch d a s N a t i o n a l bewusstsein der j u ngen M q d,c hen aus der Torzburger
G egend stets wa chgeha lten w u rde.
170
 PRECIZARI PRIVIND INFIINTAREA ,.TRIBUNEI" DIN SIBIU
ŞI POZIŢIA .,GAZETEI TRANStLVANIEI" (1 884)
LUANA POPA

In pri măva ra an ului 1 884, publ icistica românea scă tr·a nsi lvăneană s-·a
im bogăţit prin apa riţia a doua cotid iene .. Gazeta Transi/vaniei"1 şi . Tri­ .

buna"2. Transformarea cunoscutei gazete braşovene d i n periodic care apă­

rea de trei ori pe să ptă mînă �incepind cu a n u l 1 88 1 ), in publ icaţie zilnică
a stat in atenţia l u i Aurel M ureşianu, redactorul şi d i rectorul foi i, încă d i n
anul 1 8803. Cu toate a cestea, abia d u pă patru a n i , dar cu nouă luni m a i
devreme decit fuseseră a n unţaţi cititorii, la 1 ianuarie 1 884, in oraşul de
la poa lele Timpei ·a a,pă rut primu l cotidian românesc di n Transilvania. De
altfel, încă de la inceputul a n u l u i introducerea ortografiei cu .. sem ne d i a ­
critice" il ustra preocuparea conducerii Gazetei pentru menţinerea popu­
la rităţii publicaţiei in vederea t ransformării ei in cotid ian . .,Am voit să fa ­
cem u n pas ina inte spre a ne a propia mai mult de u nitatea in scrierea
noa stră şi spre a face posibil totodată fiecărui român de ori şi unde şi de
ori ce condiţie a ne citi ziarul cu uşurătaten - sublinia Aurel M ureşianu in
pri m u l număr a l publicaţiei. Şi continua .,Acea stă consideraţiune capitală.
mi se im pune şi pri n acea imprejurare, că organul nostru este astăzi poate,
cel mai ră spînd it dintre toate foi le româneşti de dincoa·ce şi de dincolo
de Carpaţi, ·n u in privinţa n umăru l u i a bonoţilor, ci cu privi re la extinderea
geografică a loca lităţilor d i n intru şi d i n afa ră, unde e şi este atit in i n ­
teresu l prenumeranţilor (cititorilor -- n .n.) ziaru lu i, cit moi virtos in inte­
resul d reptei şi sfintei cauze, ce-o reprezintă, ca să se lăţească in viitor şi
mai tare".
Pri m u l cotidian românesc a fost sal utat cu satisfacţie de opinia pu­
blică românească, redacţia braşovean ă pr.mind numeroa·se mesaje de fe­
l icitare. De-a l u ngu.l o 25 de n umere (nr. 39---64), in cadrul unei rubrici
s peciale a .. Gazetei Transilvaniei " a u fost publicate rindurile insufleţite
purtind sem năturile unor cunoscuţi fruntaş.i naţionali (Vicenţiu Babeş,
D r. I oan Raţiu, Visarion Roman, Iacob Bologa, Elie Măcelariu, Francisc

Transformarea publicaţiei braşovene in cotidian este anunţată in n umerele 36,

37,
1

36 şi 39 ale "Gazetei ", primul fiind nr. 40 din 4 / 1 6 aprilie 1 884.

2 Cel dintii număr a l ,.TribuneiM apare la 1 4 / 1 6 a prilie 1 884.

3 ln�r-o corespondenţă din Braşov, d i n numărul 30/ 1 880 al revistei ,.familia" se

specifică i n•lenţia .,publicării cotidiene o Gazetei cu ajutorul Fondului Şincaian înfiinţat

la 1 861 de Iacob Mureşionu pentru sprijinirea Gazetei ". v. Aurel A. Mureşianu, Un docu­
ment important relativ la geneza "Tribunei" din Sibiu, in Ţara Bârsei, an VII I , ma rtie­
O(:'ri lie, 1 946, nr. 2, p. 1 29.
1 72

Hossu long i n , Al. Stereo Su l uţiu, I oa n B i o n u , Aron ş i N icolae Den s u ­

şio n u etc.), ele studenţilor rom â n i d i n C l uj , Viena , Paris şi M u nchen, pre­
c u m şi cuvi ntele de salut c d rescte de reclccţi i le u n o r p u b l icaţii d !n Ro-
mânie.
Momentu l c fost î n reg istrat cu bu curie şi d e Dicmcn d i 1. Mo nole4
neg u stor braşovean şi rema rca b i l l u ptător n aţiona l , core i n scri :;oorea a d re ­
sată l a 2 a prilie 1 884 l u i Aurel M u reş i a n u s u b l i n i a deosebita i m portanţă a
presei in l u pta pentru afi rmc reo drepturilor poporul u i româ n . . . Arma noa s ­
tră e condei u l , puterec n oa stră este puterea presei " - arăta el. . . De a ceea,
noi rom â n i i trebuie să dăm importa nţă me i vc loroasă p resei ş i să ne a s c u ­
ţim condeiele, pentru ca să putem com bate zi l n i c p e a cei tro nsfu a i pol i ­
tici , care l ucrează l a dezbi narea nea m u l u i rom a nesc". lată d e ce . .C u vie
satisfacţie şi s i nceră bucurie am sal utat .,Gazeta Tra n silva n ie i " cind am
văzut-o i ntrind in ra n g u l zia relor cotod iene" � specifică D i crm o n d i Ma nole
l a inceput u l mesaj u lu i să u .

4 Di ama ndi 1 . Ma n ole ( 1 833-1 899) era fiul negustorului Ioan M a n o l e , cuncs�·J r
sprij initor a l şcolilor şi instituţi i lor ro mâ neşti din Braşov. A conti nuat activita tea come,· ­
cială a tată lui său, d upă term i n a rea stud i,i lor făcîndu-şi ucenicie ca asociat la o casă
de sch i m b din Bucureşti . Se rei ntoarce in a n u l 1 864 la Braşov, menţinînd strînse legăhJ•i
atit cu negustorii cit şi cu o serie de personalităţi politice d i n Român•ia (C.A. Roselt;,
i- .C. Brătianu, Titu Maiorescu).
A fost a les membru şi a poi preşed inte al Gremiului de comerţ leventin, a activ::.t
i n cadrul CaSiinei române şi ca preşedinte a l Comerei comerciale şi industriale din Bra�ov,
precum şi ca cenzor la Banca Na ţi on a lă .

S-a făcut remarcat prin neobosi ta-i activitate politică. Membru d i n a n u l 1 88 1 al

ce a l P.N.R., Diamandi Manole era i n consfătuirile şi adunările Partidului .. pri ntre C EC' I
dintii luptă•tori, imbă rbătind cu vorba şi cu fa pta, stăruind mereu inainte pentru ducerea
la biruinţă o cauzei naţionale" men�iono Păcăţeonu in voi. VI al ,. Cărţii de aur", p. 1 6 .
Conştient de rolul deosebit al învăţă mîntului şi cultu ri i in codrul luptei românilor
o ;u priţi, Diamandi Manole nu a precupeţi! nici un efort, sprij i n i nd d ezvoltarea învăţă ­
mîntului braşovea n, o societăţilor cultura le, o presei tronsi lvă nene, văzînd i n toate acestea
căile de progres naţional. Astfel o activat in ca l i tate de m e m bru şi vicepreşedint� in
codrul Eforiei şcolilor din Braşov, o fost •i niţio·torul Fondului şi al Comitetului pentru aju­
torarea elevilor săraci de /o şcolile române din Braşov, o fost unul din principalii org a­
n izatori oi Cong resului studenţi lor de la Putno, d i n 1 87 1 . De asemenea, Diamandi Monole
se numă ră printre mem brii fondatori oi Astrei, iar in 1 877, datorită străduinţelor sale s e

constituie ,.Comitetul românilor din Braşov pentru ajutararea soldaţilor rănili din România".
Paralel cu acestea, Diomandi Monole, a fost u n u l din membrii activi oi societăţii
,.Carpaţi", documentele vremii, rapoartele diplomatice germ a n e şi a ustriece, menţionindu-1
ca pri ncipal exponent a l tro n si lvăneni lor, aflat i n strînse legături cu oamenii politici din
România şi pregătind acţi unea insurecţională i n Tra nsi lvania. Iotă de ce, i ntre anii 1 88 1 -

1897- o fost pus sub urmărire poliţienească, fiind considerat ,. persoană periculoasă pentru
Monarhia Austro-Ungoră ".
S-a stin s d i n viaţă la Braşov, i n toa m n a a nului 1 899, pierderea sa fiind m1.1lt
.
reg retotă de prieteni şi tova răşi d e luptă. A fost inmormintat in c i mW rul Grooveri, ade­
vărată necropolă o personalităţilor româneşti broşovene, a lături d e mulţi dintre cei cu
core o lupta.t pentru emancipa rea neamului. D.v. Vasile Netea, De fa Petru Maior la
Octavian Goga, ,.Cugetarea•, pp. 1 39--1 41 ; Ioan Slovici, Amintiri literare, Bucureşti,
1 924, pp. 1 1 1-1 1 2, Gazeta Tra nsi lvaniei, nr. 213, 11899.
 1 73

Rind u ri l e ad resate de fru n ta•ş ul naţiona l l u i Aurel M u reşi a n u const i ­

tui·a u u n adevă ra t expozeu p rivi nd n ecesitatea de�oltă ri i presei rom â ­
neşti, a înfi i nţă ri i cit m a i m u l tor ziare, faţă - n faţă c u cei care "afirmau"
că "la noi rom â n i i n u este de l i psă de z i a re cotid iene şi n u se vor putea
s u sţine". Aducînd ca a rg u mente rea l i ză ri le de pe tă11im c u l t u ra l (ASTRA,
Reun i u n ile de fe mei, de meseri i sa u Societăţile de g i mna stică şi cîntă ri)
Dia mandi Ma nole incheia scrisoarea cu un a pe l la sol ida ritate şi înţele­
gere, in fo losul ca uzei naţiona le. "Să u rm ă m n uma i exempl u l pă ri nţi lo:·
n oştri, să că lcă m n u ma i pe u11mele antecesori'lor n oştr., să contri b u i m fie­
care d u pă puteri le sa le şi să l u ptăm cu toţi i împreună, u mă r la u m ă r in
u n i re frăţea scă, desbră caţi de toate i nteresele personale şi secundare pen­
tru u n si ngur scop inalt ş i sub'l i m : pentru înălţa rea poporu l u i rom â nesc"5•
Inceputuri l e presei româneşti tra n s i lvănene cotid iene cu referi re la
"Ga zeta Tra n s i lvaniei" şi "Tri buna" a u fost a na l i zate, in mod speci·a l sa u
t·a ngenţial, intr-o serie de l ucrări (i storice şi l i ter·a re)6• Identifi-carea însă,
in ca d·ru l Arh ivei M u reşen i lor de la M u zeul Judeţean B ra·şov, a unu i docu­
ment nevalo rificat pînă in prezent, referitor la acea stă problemă , ne per­
rn i te repunerea ei in d i scuţie.
De la bun inceput trebu ie s u b l i n i a t fa ptu l că apariţia celor două co­
tid iene a avut loc in cond iţi i externe d eosebite, la 6 l un i de la semna rea l a
Vien a , de către m i n i stru l Româ niei., I . C. Brăti a n u, a tratatu l u i de a l iqnţă
int·re Româ n ia şi Austro - U nga ria (30 octombrie 1 883). AceS<t fapt a avut o
serie de rezu ltate pol·itice considerate pozitive, d e u n i i i storici, m a i a les
in ceea ce priveşte poziţia României in sud-estul Europei7, d a r, in acelaşi
ti m p, a stinjenit l u pta de eli berare a rom â n i lor tra n si lvă n e n i . Pri n acea stă
a l i anţă guvern u l a u st ro-·u nga r a căutat să slăbească l upro naţională a ro­
m â n i lor şi să i mpied ice ,revend icarea de către g uvern u l român a teritori i lor
locu ite de rom â n i i d in cad ru'l monarh iei Ha bsbu rg i ce.
O con seci nţă i med iată a presi u n i l or externe pol itica-d i plomatice
exercitate asu pra l u i 1. C. B rătian u şi D. A. Stu !1d za , a constituit-o tempera­
rea m i şcări i naţionale in Româ n i a , res pectiv, in p ri nc i pa l, a a•cţiun i l or so-

5 ,.Gazeta Tra nsilvaniei " n r. 42, 6/18 a prilie 1884 : Aurel A. Mureşionu, Un docu­

ment important din timpul înfiinţării presei cotidiene in Ardeal, in Ţara Bârsei, anul VIII,
moi-iunie 1 936, n r. 3, pp. 248-250.
6 v. Gazeta Tra nsilvaniei, n r. jubiliar, Braşov, iunie, 1 908, pp. 4-5 ; Lucian Boia,
Eugen Brate (1 850-1912), Editura Li t e ra 1 974, pp. 51 -57 : Ol i m piu Boitoş, lnliinţarea
ziarului .. Tribuna" şi rolul lui Slavici, in Almanahul presei române, 1 926, Cluj, pp. 1 75-
1 78 : Ioan Gorun, Citeva amin�iri, in Almanahul presei române, 1 926, Cluj, pp. 29--30 :
Vasile Netea, De la Petru Maior la Octavian Goga, Cugetarea, 1 940, p. 140; Aure l A.
Mureşion u op. cit., pp. 1 29-1 32 : Iosif Pervo•in, Din polemica lui Ioan Slavici cu Aurel
Mureşianu şi Gh, Bariţ, in Studia Universitatis Babeş Bolyai, d i n seria Philologia, fasci­
culus 1-1 963, Cluj, pp. 93-95 : Teod or V. Păcăţian, Cartea de aur, voi. VII, Sibiu, 1 91 3,
p. 1 49 : Ioan Slavici, Amintiri, Editura pentru literatură, 1 967, pp. 103, 264; 267-268, 498 ;
Bucur Tincu, Tribuna in Transilvania, nr. 6/1 978, pp. 24---.26 : D. Vatamaniuc, Ioan Slavici
şi lumea prin care a trecut, Edi<tura Academiei R.S.R., 1 968, pp. 273-277.
7 Gheorghe Nicolae Cazan, Şerban Rădulescu-Zoner, România şi Tripla Alianţă,
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucu reşti, 1 979, pp. 1 27-130.
1 74

cietăţii ,.Carpaţi"8 . Totodată Sturdza9 şi a lţi oameni politici adepţi a i acestei

orientă ri au că utat, pe diferite căi , să i nfluenţeze activitatea fruntaş'i lor n a ­
ţionali d i n Transilva nia, s ă înfăptuiască a i c i o .. politică de induldre " 10
faţă de guvern u l austro-ungar. Prileju·l s-a ivit la ince:putu1 anului 1 884,
cind, in Ardea l se punea, cu stringenţă, problema editării unei ,.foi de zi",
.,care să iee lupta cu presa maghiară, apă rînd i nteresele partidului naţio­
nal român şi care să ţină neadormit in suflete·le româneşti sentimentul na­
ţional•11. Cu acest idea l , la Sibiu, frunta ş i i români Vi'Cenţiu Babeş, G h.
Bariţ, Partemie Cosma, G h . Pop, Ioa n Raţiu, Visarion Roma n , G h . Secula
şi Ana n oo Trombiţoşiu s-au constituit, la inceputu'l lunii martie, intr- u n con ­
sorţiu pentru a înfii nţa o societate p e acţiuni ..Ateneul român", Institut
tipogra,f ic ,.cu scop de o dezvolta şi i•n avuţi literatura română şi a forma un
ziar cotidian, organ a l Partidului Naţiona l Român"12. Capitalul urma a fi
de 100.000 florin i , împărţiţi in 1 .000 de acţiu n i a 1 00 flori n i bucata13.
Intre timp, tinerii gazeta ri g rupaţi iniţial la . .Telegraful român " şi
ma i a poi la .. Foişoa ra telegf'afului", rămaşi du:pă demisia lui N icolae Cris­
tea (octombrie 1 883) fără posi hi!fita·teo de a se ma nifesta in presă 14, au
fonmat un a1t consorţiu, fondind un ,.lnstitutt tipografic• cu un ca pita l de
80.000 florini, care să scoată cotidianul plănu it de multă vreme. In fruntea
acţi unii de inrfiinţa re a acestei societăţi s-a afloat Diama ndi 1. Manole, ca re,
cu energie-i cunoscută a reuşit, in scurt timp, 5ă adune suma necesară 1S,
l uind-o a stfel inaintea celor de la .. Ateneul româ n·. Meni rea consorţi ului
era de ..a avea u n Institut tipografic ş·i o foa i e de zi i ndependentă în Sibiu,
ca·re să opere i nteresele naţiona le române, stiind deasupra confesiun i i şi
deasupra partidelor" 16, neadmiţindu-se ca ziarul să fie organ a l Partidului
Naţiono'l �Român 17.
Preporativele core ou prem e rs opo<iţia celor două coti-d iene .. Gazeta
Transilvaniei" şi .. Tribuna" sint evidenţiate de cjtev.a documente ale vre m i i
şi mărturii ale contemporan ilor, m o i precis d e rindurile l u i Eugen Brate
de la inceputul a n u l ui 1 884, către redactorul braşovean, de ,.Punctua ţ iunile
preliminare", de evocă ri le lui Aurel M ureşianu şi de a m i ntirile şi corespon -
B Te od or Pavel, Mişcarea Românilor pentru unitate naţională ş i diplomaţia Puteri·

lor C entr ale { 1 878-1 895}, Editu ra Faclo, Timişoara, 1 979, pp. 93---99.
9 D.A. Sturdzo, ajuns prim-mini stru al g uvernului l i beral (1 895- 1 ·899) ş i - o res­
')ectat a s i g ura rea dotă ministrului d e externe, baronul Achrefllt nal, privind loialitatea gu­
vernului român faţă de A u stra - Un gorio. La i ndemnul său, Ioan Slovici o publicat in
., Tr i bu n a " trei a rticole pe tema .. Mileniului", o prieten.iei româna-ungare şi a nec esi ­
t-:Jţii Austro-U ngariei c a fa c t o r d e echilibru european. Tot l u i Sturdzo i - a revenit ş i m i ­
f.i unea de o prelungi, in 1 896, alianţe cu Au stro - U ngo ri o . v . Nicolae Căzon, Ş e rb a n Ră ­
culescu Zoner, op. ck., pp. 2 1 7-2 1 8.
1° Ca ra c te riza rea a parţi ne lui Francisc H ossu lon g i n . Muzeul J udeţean B ro �ov,
Arhiva M ureşe n i ! or, doc. nr. 1 4023, dos. n r. 99.
1 1 Teodor V. Păcăţian, op. cit., p. 1 49.

12 Ibidem; Iosif Pe rva i n , op. cit., p. 95.

1 3 Teodor V. Păcăţion, op. cit., p. 1 49.

1 4 Keith Hitchi n s, Nicolae Cristea şi mişcarea naţională românească din Transilvania,

in Studii privind istoria modernă a Transilvaniei, Editura D a ci a , Cluj, 1 970, pp. 1 52-1'53.
15 loon Slovici, op. cit., p. 264 ; T eo d o r V. Păcătion, op. cit., p. 1 49.

1ii M uzeul Judeţean Braşov, Arhiva Mureşenilor, dac. nr. e45, dos. 565.

17 D. Votamaniuc, op. cit., p. 27-4 .

 175

de nţa lui I oa n Slavici. Din acestea rezultă că, la indem nurile lui Diamandi
Manole, sibienii, prin i ntermediul lui B rote a u oferit in februa.rie 1 884, con­
ducerea publicaţiei ce urma să a pară, lui Aurel M ureşianu 18. I n conse­
cinţă, .. bătrîna Gazetă" fuziona cu noul ziar, iar redacţia se m uta la Sibiu,
lucruri care nu-l incintau pe redactorul br-aşovean.
Presat de stăruinţele repetate a le lui Diamondi Manole şi ale tovară­
ş i lor săi, de a do u n răspu ns, Aurel M u reşian u o plecat la Sibiu, cu scopul
mărturisit de a avea ,.o convorbire cu i niţiatorii �nl'reprinderii" pentru a se
putea ,.convinge la faţa locului despre toate• 19•
La 10 martie 1 884, ca urmare a discuţii lor purtate intre gazetarul
braşovean şi N icolae Cristea, Aurel Bmte, Eugen Brate şi Ioa n Bechnitz se
incheie u n act intitulat de semnatari . . Punctuaţiuni preliminare". Documen­
tul, necu noscut pînă ηn prezent de speci a l i şti, cuprinde n ouă a rtkole (vezi
a nexa 1). Pri m u l di ntre acestea se referă la grava situaţie politică a ro­
măni'lor din Tra nsilvania şi U ngaria, co re i mpunea crearea lnstitutul·u i ti­
pografic şi apariţia cotidianului.
Aurel M ureşianu urma să primească ,.direcţiunea şi redacţiu nea
noului Ju rna l " contin ui.ndu-şi activitatea publicistică conform l i niei adoptate
şi pînă atu·n ci, avind la bază progra m u l P.N.R d i n 1881 (o rt. 1 1) şi bene­
ficiind de i ndependenţă in conducerea foii corespunzător unui regulament
specia l (a rt. 1'11).
.. Gazeta Transilvaniei" inceta să mai apară, dr. Aurel Mu reşian u ur­
mind a pri m i despăgubire 3.000 fi. (2.000 in numerar şi 1 .000 fi. i n acţiuni)
(a·rt . IV). Rezulta deci că nu era vorba de fuziune (cum fusese pusă pro­
blema i n iţia l) ci .. bătrîna" Gazetă era desfi i nţată. I n cazul in care con­
tractul directorului era rezil iat de societate, Mureşian u u rma a pri mi o es­
contentare (despăgubi re - n .n.) de 3.000 fi. (art. VI).
Intrucit nici una d i n părţi nu a fost de acord cu toate stipulaţiile aces­
tor .. Punctuaţiuni", se stabilea acordarea unui timp de gindire (3 z�le), ho­
tăl'ireo finală u rmi·nd o .fi comunicată telegrafic pînă la 13 martie 1 884
(art. VII I).
U ltimul a l i neat menţiona caracterul secret al discuţiilor dintre frun ­
taşii ardeleni şi decizia d e ,.nim icire" a documentului20.
Hotă 11irea a fost respectată parţia l, n ici u nu l di·n·tre semnatari n epo­
meni·nd des·pre aceste trota tirve, dar actul nu a fost distrus, ci ·potrivit obi­
ceiului M u reşeni lar, păstrat intre actele fam iliei, fapt care ne permite as­
tăzi, sta b i l i rea adevărului istoric. Evident este fa.ptul că la aceste discuţii
finale nu a u participat Dia mand i Manole şi Ioan Slavici, ca re abea peste
trei săptămîni avea să treacă m u nţii. De altfel el n u a luat parte nici la
incheierea, la Braşov, a ,.Actului de a n ga ja m ent • privind înfiinţa rea ,.Tri­
bunet semnat la 16 martie a.c. de Diomondi Manole, George 8. Pop ş i
Ioan Neagu2 1 , ·contro r afi·l1maţii·l or lui Slovici di·n a minti rile sale.
Dezacordul asupra punctelor IV-VI il determină pe Aurel M ureşianu
ca la citeva zile după reveni·rea la B ra<Şov să comuniee sibieni•lor refuzul
18 Gazeta T ra nsil vani ei, nr. jubiliar, B raşov, iunie 1 908, p. 4. Cu această ocazie
Brote il informeoză că este in corespondenţă cu Slovici, pe core unii dintre memb;ii
institutului il ou in vedere ca viitorul di rector al noului ziar.
19 Ibidem.
:111 Muzeul Judeţean Braşov, Arhiva Mureşenilor, doc. nr. 845, dos. nr. 566.
21 O. Votomaniuc, op. cit., p. 277.
1 76

său, iar peste 1 2 zile, la 25 martie, a fost anunţată cititori'lor intenţia re­
dacţiei de transformare a .. Gazetei Tra nsilva niei" in cotidian. I n a rticolu l
d e fond, publicat in n u m ă rul 36 a l foi i braşovene, d i rectoru l e i sublinia
ro l u l .. Gazetei Tra ns il va n ie i " - organ de l u ptă - a cărei existenţă era,
mai mult ca oricind, necesară in condiţi ile in care .,adversari i româ nismu­
l ui se pregătesc a lua cu asa lt cetăţuia so'li darităţi i no·a stre naţiona le, cea
d in urmă intă·r itu ră, in·d ărătul că reia se ma i adă:posteşte oastea l uptătorilor
n oştri pentru ega lă înd reptăţire naţiona lă". Totodată Au rel Mu reşianu, evi­
denţia consecventa atitudinii sa le politice .. ... credi ncioşi pri ncipii lor ce
le-am a.părat in cariera publicistică" şi a pela, in incheierea a rticolu•l ui, la
sprij i n u l cititori lor, expri mindu-şi convingerea că publicul român, . . care va
şti aprecia pe de-o parte sacrificiile ce le ridică o asemenea intrepri ndere,
iar pe de a ltă parte sinceritatea luptei noa stre şi atitudi nea pe depl i n i n ­
dependentă a foi i, ne va da pe viit<X u n sprij in şi m a i mare, in i nteresul
ca u z e i na ţionale". Rindu·rile constituie o adevărată ,.mărtur.sire de cre­
dinţă" a cel u i care conştient de g reutăţile ca re - I aştepta•u a u rmat, ne­
abătut lin ia trad iţiona lă a .. Gazetei Transilva n iei", av•ind la bază pro­
gramul P. N . R . d i n 1 881 .
Peste ani, comentînd poziţ.a sa, gazeta rul braşovea n arăta, in n u ­
mă·ru l j ubmar a l ,.Gazetei Tra nsilvaniei" d i n 1 908, considerentele ca re a u
stat la baza atitudinii celor d i n Sibiu ,.Le-ar f i plăcut s ă delăture un organ
ce exista de 46 ani şi era orga nul de frunte a l partidului naţional român,
bucu rindu- se de depl ina lui incredere şi să- i ia abonaţii, pentru o .,escon­
tenta re" de 3.000 fi . şi a ceştia foarte nesiguri, cum nesig u ră a fost toată
intrepri nderea".
La zece zile după transformarea . . Gazetei Tra nsi'lv·an iei" in cotidia n,
a a părut la Sibiu .. Tribuna", avîndu-1 ca director pe scritorul Ioa n Slavici.
Prezenţa sa in fruntea acestei publ·icaţii, ca re de la bun inceput şi-a a·fi r­
mat orienta rea fi loaustriacă, susţinînd teza că poporul româ n din Ardeal
tre bu ie să fie u n .,element de ord ine"22, nu e ra întîmplătoare. In condiţi i le
i ntrării României in Tripla Alianţă, trebuia exercitat d e către guvernul
româ n u n control, ba, chiar, indrumare asupra luptei naţionale de pestE)
m un ţi . Cel ca re s-a a rătat d ispus l·a o colaborare, în acest sens, cu cer­
curile oficiale, cu oamenii politici, iniţiatori şi susţinători ai alăturării Ro­
mâniei la Germa nia şi Aust ro-Un ga ria, a fost deci, Slavici, ca·re de-o l u n ­
g u l întregii sale vieţi s - a dovedit a f i u n consecvent prohabsburgic23, adept
oi aderării la Tripla Alianţă24.

22 Pompiliu Marcea, Ioan Slavici, Editura Facla, Timişoara, 1 978, p. 80.

23 Elocvente sint in acest sens .rindurile aşternute de Slavici la 4 februarie 1889, din
inchisoarea de la Vacz către Ioan Bianu : .,Căci orişicit de legi�imă ar fi in riuri rea poli­
tică a României asupra noastră, centrul nostru de gravitaţiune politică trebuie să rămină
aici, după părerea mea personală, la Viena ". Peste trei zile, a d:resindu-se tot lui Bianu,
nota : .....sint monarhie din convingere şi am un fel de slăbiciune constitl.iţională pentru
Habsburgii noştri ". V. Scrisori către Ioan Bianu, voi. IV., Editura Minerva, Bucureşti,
1 978, pp. 31 8--3 1 9.

24 In .. Tribuna şi tribuniştii", a pă.rută i n 1896, la Orăştie, Ioan Slavici consemna la

f::Jgina 27 : .,Bine-cuvîntată ne-a fost ziua in care ne-a venit vestea că Ioan Brătianu a
reu!7it să stabilească legături de incredere intre România şi Austria, intre regele Carol şi
impăratul nostru•.
 177

In primele zile ale lui aprilie 1 884, Ioan Slavici a pornit spre Ard eal,
poposind, ma·i intii la Braşov şi a poi la Sibi u. Despre contodul cu f.ru nta,ş ii
naţiona l i d i n a m bele oraşe, despre pregătirile p remergătoare a pariţiei ..Tri ­
bunei" şi, m a·i a l es, cu privire l a activitatea ş i poziţia s a in acest sens,
desprindem date intereso·nte din corespondenţa lui Ioan Slavici cu Titu
Moiorescu, D.A. Stu rdza şi Ioan Bianu. Po rte d i n aceste docu mente, aflate
in patri moniul Bibl<iotec i i Academiei R.S.R., au fost publicate, fie in volume
de documente25, fie ca anexe lo studii 26, a n a l i zate însă din punctu l de
vedere al problematicii preze ntei lucră ri, ele ne do u posibil itatea de a foce
o serie de preciză ri :
- faptul că pe toată durata şederi i la Sibiu şi in Transilva nia (1 884-
1 890) Slovici a corespondat cu cele trei persono lităţi, ma i sus menţionate,
informind u-le a tit asupra unor probleme personole, do r mai ales despre
cele referitoare la , .Tri buna" şi viaţo politică loca·lă, evidenţioză perma­
nentele sale legături cu cercurile pol itice româ neşti. Ele depăşeau cadrul
unui schimb d e date, intrind in sfera preocu pări lor ocestor oameni politici
de a i nfluenţa mişcorea români lor a rdeleni in sensul de ei dorit. lncă din
primele zi le a l e i nstalării la Sibi u, m a i precis la 1 0 apri lie 1 884, Slavici
s-o .adresot I U'i D.A. Stu rdza şi lui T. Maiorescu dîndu-le, separat, fiecăru ia,
deta l i i referitoare la mod u l in care au fost pri mite de bmşoveni şi sibieni,
d em ersul'li l e pentru ·a pariţia cotidi a n u l u i şi plo nurile s·a le de vi itor, referi­
toare la orientarea activităţii pol itice a români lor transilvă neni (a nexele
1 1 - IV).
in rindurile trimise cel ui despre care istoricu l Frederic Dame scria
că era " Persoano grata la cu rtea din Bucu reşti, i·ubit la Berl in, bine văzut
la Viena ... "27, reputat m i l ito nt pentru a,propiereo României de I mperi ile
centra le28 - Titu Maiorescu - se dovedea a fi foarte preocupat de a titu­
d i nea acestu ia faţă de ocţiu nea de la Sibiu . .,Aş dori cu toate ocestea, ca
ceeo ce facem noi a ici să afle o p roba rea O-voastră, ori cel puţi n să nu vă
su pere, căci purtoţi in mod fata l răspunderea pentru o pa rte însem nată
d i n faptele noastre" - nota Slavici in prima scrisoare tri misa lui Ma iorescu.
Ş i continuo, asigurindu - 1 ,.să fiţi incred i nţ·a t că - m i dau toată sili nţo ca să
vă pa ră bine de ceea ce facem şi că aproba rea O-voastră e pentru mine
măsura cu care eu judec paşi i noştri :"29.
Peste citeva săptămîni, la 4 ma i, intr-o altă epistolă a părea aceeaşi
solicita re. ,.Y.in, da-r din nou a vă rugo să vă daţi .păre rea a su pra a titudinii
noastre de pînă acum căci ţinem cu toţi i să fi.m aproba ţi, in:d eosebi de
D-voastră"30. Aceste apeluri la opinia lui Titu Maiorescu consideră m că

25 Scrisori către Ioan Bianu, val. IV, pp. 261 -37 1 .

26Stancu ! lin, Ioan Slavici, - Se pun in joc interesele tuturor românilor, n r. 2, 1 97 /,
pp. 51 -54 ; Convorbiri lit erare anul al 63-lea, septembrie 1 930, pp. 956-959.
,

27 Gh. Nicolae Căzan, Şerban Rădulescu Zoner, op. cit., p. 97.

2s Ibidem, p. 87.
29Biblioteca Academ�ei R.S.R., fond Titu Maiorescu, scrisoa rea lui Ioan Slavici către
60 1 1
Titli Maiorescu, S ; Convorbiri literare anul al 63-lea, se ptembri e 1 930, p . 955.
-- , ,

XVII
30 Convorbiri literare, anul al 63-lea, septembrie, 1 930, pp. 956-959.

�� - Cumldawa
�'EP.ri rnă , q� fP,!pţ, ro � l ju�qt P.� pm�·� po.Jiti� ro m â n in o,pariţia ,.Tribunei •
ş j in �cţi �jţpţ� ���q ri l�u g i n jyrul �t i . i nflw�"� pe �a re p a �ţ�t-o �S:u pro
tri R�'" i fţj'!�r. ffla i �l��. lo. f�r:�p L!t.
�� tC?pte �c�sţj:q, 'fjty MP.lqr�scy me�ţiona, ref�rinq�-�e ta îrt�­
��i,er� cqti� ian41!.�i si·bia·l'1 şi p<?' j ţio lui D.A. StL!rq� faţă �e probl!'tmo
naţiona•lă j:lin Trp·n si!�nJ� CĂ .. .. el îndernna�e şi spriji n tsţ pe l�n Sla�ici
lq f�a cta r!'I'R �.Tri� n�i dm Si piu3 1 n�fP.c!•nd n ici q menţhme d�spre prq ­
.

pr!a sa poziţie.
Şi scris()ril� �ptre Stu rqza exprimă aceep şi preocupare de a - 1 ţine IP,
curent cu evol uţia , .Tribunei", Slavici a pel'î·nd, mai .ra r, 11umai în mom�nte
� ifiEil�· d� �x�mpl!-' in � �7. cind se pynea problem� r�întoarceri i s9 le la
�\-ICllreşti, la sfatul şi qjutqr\-!1 111 i n istrului româ n ;
- d�şi a fost nevpit, la înfi i.nţarea ,.Tribunei" să (Jccepte l i·nia pc�1itică
a fru11taşi18r rorpCini sibieni in ceea ce priveşte recu.p oa �t�r�a progrq m uluj
P.t:i.lt d i·n 1�1. Ioan S.lal!ici a vertit d e lq Bu;c u reşti d�is de q ! "1Pri m� .
publ icaţi�! si tribun i•ştilor, concepţia s a referit� re la re�olv�Heo prpble111 e i
naţiona le. De pe a ceastă poziţie el a i ncerc(.lt aşa-zisa .. mo�ttraţi une•, �e
�z:a că reia se pqate ajunge la o apro,pi!3;rt:l de cercl-! rile qfi�jqle maghiare.
Declanindu-se adept al ..vederi lor l ui Şa gu•na " �lav,ici consiqera că .. Prp­
g ppmul din � !,biiJ e p<:!l iticeşte �-reşit, fii ndcă nu rezolvă problema nqţională
şi ne ·i zolează de ce:l ei<J ite naţion<J iiţăţi, care n - o u nici un i nteres de Q face
cauză �omună Cll noi, ca re nu tri m!tem d�putaţi !11 qietă"32•
.
In rea l i za rea planului său pol itic, uti l, d i n punctul de vedere a l Ro­
mân�ei �em bre in Tripl� Alianţq �1 a i ncercat, �IJPP c�m �eclara in pri m ă ­
vara a n�lyi 1 �. a - 1 izqlo pe Aur�l Mureşio n �:� .. p e core l -a m i m p i n s �pfe.
o politică r�d icală, i n c�re s i �ienii 1'1 \J �or putea �p - 1 urrţ�eze, a stfel �q n u
l e yo ră mîne decit s p s e Îf1toprcă c u noi in mo�erqţi�Jne"33. Explicaţiq
acestei .. ma nevre" con$t<:_J in Îf1Să�i atitl!djnea lui A. � ure�1ionu, caracteri ­
zată pri n respectarea Progra Jţl u ru i din 1 88 1 . a �i�ciplinei de pqrtid �i. mai
cu seamă, a acelei sol id8 rităţi atit de nece�are luptei (laţi()na le. Allltll�
de acestea. neacceptarea de către frunto�u[ braşovean a a mestecului par­
ti�elor pol itice d i n Româ nia in m işca rea naţională; in sensul utili�ării ei ca
s t�port in ocupa rea unor poziţii cheie in viaţa pol itic(] de la su d d�
Carpaţi, constituie ca uzele care au determ i nat t()talp l i psă �� colqbprar�
di ntre cei doi gazetari şi chiar disputele publicistice d i ntre ..Tribunp" şi
·· · · · ·

,.Ga zet<J Transilvaniei".

După cîţiva ani de încercări, Ioa n Slavici avea să mărturi sească, i l'l
rindurile trim ise l u i D.A. Sturdza : . . După experi mente!e p e care le-am fqcut
de cind mă aflu la Sibiu, m -a m convi ns că o înţelegere cu magh iari i ,
o rezolvare paşnică a conflictului d i ntre româ n i ş i dînşii nu este cu p u -

31 Titu Moioresc � . I sto ria contemporană a României (1866-1900), B�cureşti, 1 925,

p. 227.

60 (18)
32 Biblioteca Academiei R.S.R., fond Titu Maiorescu, scrisoarea lui Ioan Slovici, către
Ti t u Maiorescu, S --
XVII
33 Biblioteca �ca � ern i ei �.$.R., fond. Titu Maiorescu, scrişo�rea lui Ioan Slol(ici că.trt

, Convorbiri literare, anul al 63-lea, septembrie 1 930, p . 953.

60 (1 1 )
Ti tu Maiorescu, S --

XVII
tinţă"l.t. Revenind asupra acestei probleme, el nota intr-o a ltă epistolă :
.. Incercarea pe care a m făcut-o ca să ajungem la înţelegere cu maghiarii
n-a reuşit şi d upă sentimentul meu nici că poate reuşi decit după un răz­
boi"35. "Prevăd - scria Slavici referinqu-se la calea de rezolvare - că
mOii curind ori mai tirziu, fie .in urma provocărilor maghiari lor, fie d u pă
impulsurile pornite d i n afară, se va produce o ciocnire ale cărei conse­
cinţe nu se pot prevede". Cit despre proprie-i poziţie şi a celor din jurul său
el declara in conti nuare : "Simt însă d i n zi in zi mai mult că nu putem ţine
piept cu curentul şi tot mai mult sintem împi nşi in o direcţiune care nu ne
convine şi in care indeosebi eu nu voesc să merg, cel puţi n nu pe propria
mea răspundere ... De aceea cred, că trebuie să mă retrag poate pe la
finele acestui a n , dacă nu se vor schi m ba imprejurările"36.
In concl uzie, pri n prisma documentelor care ne-au stat la dispoziţie,
sintem îndreptăţiţi a afirma că in acţiunea de inlocuire a .. Gazetei Transil­
va niei" cu noul organ de presă au existat două tendinţe, reprezef1tate una
d e Diamandi Manole şi majoritatea i ntelectuali lor români tra nsi lvă neni
care dorea u să i ntensi�ice acţiunile politice, adăugînd o nouă armă in
această luptă şi cealaltă , a cercuri lor pol iticii fi logermane din Româ nia, al
cărei exponent şi ma ndatar era Ioan S lavici . Acestea urmărea u Îf)tronarea
u nei politici de colaborare cu guvernul maghiar, in care scop glasul "Ga­
zete1 Tra nsilvaniei " trebuia să a m uţească. D r. Aurel M ureşianu a sesizat
i ntenţia reală, nu a primit conducerea publ icaţiei preconizate a apărea la
Sibiu şi a tra n sformat "Gazeta Tra n silva niei" in cotidian, primul d i n istoria
presei româ neşti d i n Tra nsilvania, menţinindu-i acelaşi program tradiţional,
i ntra nsigent.
"Tribuna", cel de-al doi lea cotidian român d i n Ardeal , deşi a fost
sub i nfl uenţa orientării politice date de I oa n Slavici, totuşi, afl.ată sub i n ­
cidenta program ului P.N.R., a spriji n it m işcarea naţională ş i , m a i a les, şi-a
asumat un rol d i rector in progresul l iteraturii româ ne.

31 Bi blioteca Academiei R.S.R., fond. D.A. Sturdza, scrisoarea lui Ioan Slavici către
1 3(6)
. Sturdza, S -- .
D.A.
CMII
� Biblioteca Academiei , .S.R., fond. D.�. Sturdza, scrisoarea lui Ioan Slavici către
13 (5)
D.A. StU1'dza, S -·- .
CMII
36 Si�lioteca Academiei R.S.R., fond. D.A. Sturd.za, scrisoarea lui Ioan Savici, către

1 3 (6)
DA Sturd�a.. S --·

CMII

12"
 AN EXE
l

PUNCTAŢIUNI PRELIMINARE,

I ntre dom n u l Dr. Aurel Mureşianu, redactor a l .. Gazetei Tra nsi lva niei·
şi intre Consorţi u ! , respectiv, membrii fondatori a i ..I nstitutului ti pograficu
in Sibiu,
Reprezenta nţii Consorţi u l u i , numit şi ad ică : d . Nicolae Cristea, Dr. A.
Brate, Ioan Bechn itz, şi Eugen Brote se învoiesc pe baza pa rităţii c u
D r . Aurel Mureşi a n u in următoarele puncte :
Art. /. I n faţa gravei situaţi u n i actuale pol itice a rom â n i lor d i n Tran ­
si lva nia ş i U ngaria n e u n i m a fonda o societate p e a cţii cu scop de a avea
un i nstitut ti pografic şi o foaie de zi i ndependentă in Sibiu, care să a pere
interesele naţionale române, stind deasupra confesiu nei şi deasupra parti­
delor;
Art. 11. Dom n u l Dr. A. M ureşianu primeşte d i recţiunea şi redacţi u nea
nou l u i jurna l şi consorţi u ! se invoieşte ca dinsul să a pere m a i departe pri n ­
c i p i i l e mă rturisite de D o m n i a s a i n cariera sa publ icistică de pînă acum i n
conformitate cu progra ma naţională, cu hotărîri le conferi nţei d i n 1 881 şi cu
îm prejură ri le actuale ;
Art. III. Poziţiu nea Redactorului se regu lează pri n u n contract forma l
� i pri n u n regulament specia l , i n care se vor susţine i ndependenţa Redac­
ţi unii i n cond ucerea foi i ;
Art. IV. Cu i n trarea D - l ui ca Reda ctor l a noul jurnal .. Gazeta Tra n ­
si lva niei" a re s ă incete, d rept despăgubire pentru a ceasta d l . D r . A. M u ­
reşianu pri meşte de la consorţi u o s u m ă de 3000 fr. şi adică 2000 fr. i n n u ­
merar, iar 1 000 fr. in acţi i a l e I nstitutul u i ti pografic ;
Art. V. Consorţiu! se obligă a - i concede a l . Dr. A. M ureşianu u n solar
d e 2000 fr. a nu a l şi 1 0% torntremă de la ven itul c urat al j u rn a l u l u i. Dacă
ar creşte prenumera nţii jurnalului l a 2000, salariul a re să se urce cu
500 fr . anual. (U.B. Dl. Dr. M u reşia n u doreşte ca urcarea să a ibă loc l a
1 500 prenumera nţi) ;
Art. VI. Pentru cazul cind Direcţiunea a r a bd ica contractul dom n u l ui
Dr. A. M ureşion u d i n ori ce m otiv sau s-ar dezice,isocietatea se concede o
escontentare de 3000 fr. (U.B. D l . A. M u reş ia n u pofteşte 4000 fr.), form ularea
ou nctului acesta se rezervă însă contractul u i defi n itiv ;
Art. VII. Consorţiu! concede că Dl. Dr. A. Mureşia n u să i ntre in D i ­
recţiunea .,I nstitutulu i tipografic• dimpreună cu încă 2 membri propuşi de
dinsul, făcînd a lţi membri fondatori loc acestor persoa n e ;
 181

Art. VIII. Ambele părţi işi rezervă d reptul de-a recede i n cel mult 8
zile {adică cel m u lt pînă joi, î n 1 3/3 1 884, seara), d e la punctaţi unile
aceste, com u nicindu-se prin telegra me ş i d ecizi unea ;
Art. IX. I n caz cind pu nctuaţi u n i le acestea n u s-ar real iza , a m bele păr­
ţile prom it a n i m ici acest act şi a ţi ne tăcere despre toate convorbiri le.

Sibiu, în 10 martie 1 884

N. CRISTEA A. MUREŞIANU
A. BROTE
IOAN BECHNITZ

Original
Muzeul Judeţean Braşov, Arhiva Mureşenilor, dosar 566, doc. 845.
 Sibiu, 1 0 aprilie 1 884
ANEXE
H

STIMABILE DOMNULE MAIORESCU,

Am petrecut trei zi le în acest cuib de viespi1i şi una în mijlocul copiilor

răsfăţaţi de la Braşov, însă nu pot zice că sint mai lămurit decit eram
asupra situaţiunii.
I n Braşov sint cu toţii u n fel de copii teribi l i , pentru care politica este
o plăcută pierdere de timp, cer mereu fraze sforăitoare şi vor să producă
efect. Sibien ii, d i n contra, sint oa meni pozitivi, ba adesea ori l ipsiţi de ho­
tărîre. In genere se simte in Sibiu, că a stat Şaguna a ici şi partea i ntel i ­
gentă a sibieni lor sint junim işti indirjiţi. Tocmai de aceea însă nicăieri cer­
turile sint nu ma1i inăsprite ca aici, unde a rdelea nu ig nora nt şi pretenţios
intră in contact cu junimiştii, ca re toţi fără deosebire, sint oa meni stărui­
tari şi cu deosebire m uncitori. In mijlocul acestor oameni a m simţămîntul
de siguranţă, ca re mă face să incep l ucrarea cu increderea in reuşită. Va
fi fără îndoială greu de găsit terenul comun, pe care putem urma lucra rea
cu cei din Braşov, însă sibien ii sint totodată şi oa meni îngăduitori . Ceeace
mi se va putea intimpla e că braşovenii ne vor impinge in o d i recţie mai
m ult ori mai puţin radica lă, astfel că nu vom putea obţi ne nimic in viaţa
politică, dar nici aceasta n-ar fi o nenorocire, căci am deveni in cazul
acesta populari şi sintem cu toţi oameni ti neri, mai avem ti m p să aşteptăm .
Despre o înţelegere cu adversari i noştri de a ici poate f i abea vorba.
Bechn itz, unul di ntre cei mai i ntel igenţi din ai noştri, ii caracterizează pri n
.. geschăftige Mussiggănger"" şi sint in adevă r o sea mă de oa meni neastî m ­
păraţi, care fac multă gură, da r n i c i o trea bă. Nota l o r caracteristică,
d upă im presia ce m i - a u făcut-o mie, e nepoti smul. M u lţi di ntre dînşii sint
săraci şi vor să tră ia scă domneşte, alţii a u fete de măritat, gi neri ori nepoţi
de că pătuit : sint oa meni care numai au timp să aştepte. Deocamdată se
îmbu lzesc asupra bugetului bi serkesc, însă fără îndoia lă dori nţa de a fi
lăsaţi şi la bugetul statului e foarte viu intrinşii. Noi in contra sintem toţi
oameni, care n-au trebui nţă de buget.
Am stabilit pri n urmare noi ăşti d i n Sibiu pJ�i ncipiul de a incerca deo­
camdată să-i impi ngem pe dînşii a f·a ce un pas inai nte spre pol itica de
concil iaţiune. Şi pe cit am simţit eu, ei ar fi dispuşi a renunţa la auto­
nomia Transilvania, dacă li s-ar deschide numai un drum mai larg spre
buget. De aceea ei au sperat prea mult, ca Bariţ să rămînă la Bucuresti,
ca a rhivar la Academie, ori ocupind postul meu la comisiune. Astfel fu­
seseră puse la cale lucră rile mai inainte de plecarea lui Bariţ. Şi mare
le-a fost dezi luzia, cind a m aflat că Bariţ n-o rămas la Bucureşti . Ar dori
prea mult să poată scăpa de dinsul.

• Trindav activ
 1 83

Pe Mureşiariu l-am impins spre o pol itică radiCală, in core sibienii

nu vor putea să -I Urmeze, astfel sper, că nu le va ră mîne deCit să se in­
treacă cu noi in moderaţiune.
Acedsto cu atit mai virtos, cu cit dtit saşi i, cit şi nioghiarii privesc
îrifii nţbreo "Td1:5unei" ca un semn bun ş.i ne, iau drept elemente serioase.
De ai:eea cim şi l uat trei so$i intre noi : cidministrdtorul ziarului e H i ntz
(H Lnţescu - proverbe etc), corectorul e alt sas, unul Mekesch şi şefu l tipo­
grafiei e a l treilea sas, un a nume Gerula.
I eri , a doua zi de paşti, mi-am f�cut vizitele pe care notabilităţi le
de a ici. M itropolitul, Bologa şi Cosma m-au pri mit prea bine. Cit pentru
mitropolit indeosebi, el este foarte descurajat ; nu crede de loc, că situo ­
ţi unea e astfel, c a românii să se poată i m pune. Deşi m - a încredi nţat, că
prea mult ii pare bine că am venit ş;i că speră că mă voi . putea pune intre
E:il şi adversarii lui, cim si mţit că prezenţa mea il supără. De ce, atedsta . o
voi vedea in viitor. Eu in tot cazul voi face să înceteze atacuri le violente,
la ccire a fost expus pînă acum, să - I ţinem izolat, dar să-I rezervăm pentru
cazul cind guvernul ar vai i să i ntre in tratări, că cu noi tot n-o să intre.
li prom item popula ritatea pe care n -o are, in cazul cind ar fi dispus să re­
prezi nte progra mul nostru.
"Tribuna " va apare săptă mîna aceasta , joi ori vi neri . Lucru s-a a minat
d i n ca uza lui Bech nitz pe care biama ndi Ma nole il numeşte Haarspalser.
A comandat un titlu nou pentru ziar şi ca ractere noi la Viena şi ţine strună
să nu a pă rem mai inainte de a putea să dăm zi·a rului.
De zece zile dă mereu depeşi la Viena, literele a u şi sosit ieri, dar
titlul ga lva nizat e încă pe drum.
D i n prim u l număr veţi vedea progra mul stabi lit de noi şi poziţia ce
am luat eu faţă de acest progra m . A trebuit să susţin o discuţie foarte
l ungă şi grea pentru aceste două lucrări, căci braşovenii cer mereu energie
şi cuvi nte aspre, iar sibienii stărui pentru m oderaţi une. Astfel nici acum nu
s-a stabi lit defi nitiv progra m u l . Braşovenii cer să zicem intr-un loc ,.voim să
ne ,i m punem prin rezistenţă pasivă " iar sibienii stăruie pentru form ularea
,.voim a îndupleca pe guvern pri n rezistenţă pasivă ", unii cer ,.acţiune
e nergică", iar alţii "activitate susiţnută cu energie". Pentru asemenea ni­
micuri ne bă lămbănim mereu şi dăm intruna depeşi şi pri m i m intruna.
Aş dori cu toate acestea, ca ceeace facem noi aici să afle a pro­
barea O-voastră ori cel puţin să nu vă supere, căci purtaţi in mod fatal
ră spunderea pentru o pa rte însemnată d i n f·a ptele noastre. Aceasta o simt
cel puţi n eu şi de aceea imi zic mereu, ca lorgova n ,.0 să -i pară bine
odată !". Şii vă rog să fiţi încredi nţat că-mi dau toată sili nţa ca să vă pară
bine de ceeace facem şi că a probarea O -voastră e pentru m i ne măsura,
cu care eu judec paşii noştri.
Eu sta u aici cu protopopul Simion Popescu, fost profesor la seminar,
om de virsta mea, nei nsurat, o natură deschisă şi o i ntel igenţă de tot vie,
un fel de popa Furtună, care nu umblă, ce-i drept la vînătoare, nu ţine
cai , nu o re prepel lcad, are însă I.Jn revolver de-asupra mesei de lucru, un
topor intr-un colţ şi un ciomag vrednic in celălalt. E un om care ştie carte,
se interesează de toate, mu nceşte cit trei, unul d i n tinerii tri mişi de Şaguna
la Lipsea.
1 84

M -a i nvitat s ă stau c u e l şi paremi -se c ă a 1c1 o s ă şi ramm, deoa ­

rece lărgime este ş i gospodi na e foarte regulată, mărul curat, grădi n a
cu flori, i n curte tot ce-mi poate cere i nima.
Ca toţi dască lii de aici, este şi el un junim ist indirjit. De aceea şi
ti neri mea de la institutu l pedagogic teologic de a ici e a noastră ; iar teo­
logii m i -au făcut o m a nifestaţiune, au venit să - m i cinte in corpore un
" m ulţi a n i să tră ioscă ". Vi-o spun aceasta pentru că in adevăr, ea nu mă
priveşte pe mi ne.
Sosind la gară am fost intim pi nat de dăscă limea de aici, care s-a
simţit foarte dezi luzionată aflind că nu l-am adus şi pe Emi nescu. Era aici
oşteptat cu mu ltă căldură. I ndeosebi cucoa nele şi cuconiţele sibiene il cu­
nosc toate şi-1 doresc. E aşteptat aici şi dacă va veni, va fi foarte că l ­
duros primit.
Deşi ziarul nostru iese ca m tirziu, ar fi bine să l uăm notiţă despre
s ituaţia creată pri n cea d i n urmă şedi nţă a Academiei Române. Vă rog da�
să binevoiţi a-mi trim ite numărul din Monitor, in care e publi cat discursul,
pe care n-am av.u t parte să-I aud .
. Sărut mina D-nei Maiorescu, D - n işoarei Livia şi vă rog să primiţi ex­
presie sentimentelor mele de devota ment.

A Dum neavoastră si ncer şi devotat servitor,

IOAN SLAV/CI

Bi blioteca Academiei R.S.R., fcnd. Titu Maiorescu, scrisoarea lui loon Slavici căL·e Titu
60 )
Maiorescu, S (II , publicată in .,Convorbiri literare", anul al 63-leo, septembrie 1 930,
XVII
pp. 95�956.
 Sibiu, 4 moi 1 3-2. :
ANEXE
III

PREASTIMABILE DOMNULE MAIORESCU,

..Tribun a" o reuşit peste aşteptă rile mele, grupul nostru s-a i m pus. Şi
fii ndcă v-a m vorbit de viespi i le de aici şi de neincrederea broşovenilor.
incep o vă impă rtăşii că cei de la Braşov om prim it pînă acum peste 90
abonamente, iar aici atit mitropolitul cit şi adversarii lui cei mai nei m ­
păcaţi ne-au felicitat şi s - a u a bonat şi atit .,Telegraful român" cit şi .,Ob­
servatorul" au a n u nţat a pariţia .,Tribunei" in termeni călduroşi.
Din alte părţi ale ţării de asemenea vin fel icitări şi a bona mente şi n i
s e oferă corespondenţi.
E inai nte de toate Blajul. Mitropol itul a refuzat a pri m i n umărul de
probă, însă in ziua in care s-a inapoiat exemplarul, mi-ou venit a bona­
mente de la Timotei Ciporiu, de la A. Gra m e şi de la clasa VI gimnazială.
Au venit a poi s uccesiv abonamente de la canonici şi de la a lţi blăjeni.
Ieri om tri m i s vreo 20 exemplare la Blaj. Secretarul de redacţie, u n teolog
.,absolut" de la Blaj, mai inai nte de a veni a ici, a fost să sărute mina m itro­
pol itului. Ne spune că tinerimea d i n B laj, indeosebi teologii, e toată
cu ne1i.
De la Cluj ne-a venit felicitare şi abonament de la Gr. Silaşt şi o
a dresă de felicitare d i n partea junimii române de la U niversitate. J u n imea
română de la U niversitatea d i n Peste de asemenea ne-a felicitat Ş'i .,Vii­
torul" core-şi luase avint să ne atace ca partid .,ortogrofico-a narhic" a
venit in proximul număr şi a anunţat .,Tribuna" in termeni cuvtincioşi.
Din Arad şi din Cara nsebeş primesc şti rea, că ziarul o produ s o i m ­
presie foarte bună, iar d i n Bucovina ni s - a a n u nţat 5 corespondenţi şi n i
s - a u trimis l i ste de abonaţi.
N-a mai rămas decit Bobeş, care atacă grupul nostru cu m u ltă vio­
lenţă, se inţelege .,ouf Puff!"•,mai inoi nte de a fi a pă rut .,Tribuna".
Definitiv va fi succesul nostru peste vreo opt zile, după ce si noadele
îşi vor fi terminat lucrările şi deputaţii se vor fi risipit prin ţară ducind cu
dînşii opinia stabilită in cele trei centre. Ziarele maghiare d i n Cluj ne-au
intimpinat cu un adevărat vifor de violenţă, ceeace ne-o folosit m u lt. lnsă
.. Pesti Nopl6" din Peste, organul principa l al Partidului moderat, Sennyei,
ne i ntimpină in n u m ă rul de a la ltăieri cu m u ltă cuvii nţă şi constată, că deşi
avem program posivist, sintem moi moderaţi şi mai aşezaţi ca cet din trecut
şi dă expresia speranţei că se vor găsi intre maghiari m ulţi oameni dispuşi
o incerca o înţelegere cu noi. Această intimpinare cu atit mai i mportanţă,
cu cit ziarele mori din Peste n -ou stat încă de vorbă cu nici unul d i n zia ­
rele rtOO stre.

• Cu ll'iolenţă.
1 86

N u n w i rcl e s m i r aber u m meine Gottesăhnlichkeit ba nge••. Căci

trebuie să răspund aşa, ca n ici publicul să n u mă ştie, nici discuţia să n -o
fac imposibilă.
Aceasta e cea din urmă fază i n lucrarea noastră.
De aici inainte trebuie să fim mereu atenţi, ca să n u pierdem pozi ­
ţiunile, pe care le-am ocupat atit de lesne, ceea ce deoca mdată o să ne fie
greu. După ce ne vom fi infipt apoi, toate vor merge m a i lesne.
Eu am spera nţa, Dom nule Maiorescu, deoarece oamenii cu care l u ­
crez sint i n adevăr oameni e Li care s e podtl:! fo ce treoi::Jă . Bechnitz. fraţi i
Brote, Crişa nu, Sim. Popescu, Bărcianu, Cristea şi Comşa n u sint di ntre
a rdelenii pretehţioşi şi ignbranţ i Şi nu trebuie să - I COITlparaţi cu froţii Den­
s.u şianu ori cu Mureşianu, a bună oară, ci cu m i rie. Apoi toţi sint oameni
de cultură şi cu mai m ultă ciri mai puţină avere, cel puţi n atîta ca să pddtă
tră i fără de slujbă .
De a semen�a este aici in Sibiu o societate românească, n u a rdeleni
mai mult ori mai pu\i n bădăra n i pe care-i ştim de la Blaj şi din părţile
ungur�iie, ci oameni cu cultură germonă, intte care te simţi sigur.
Aflindu-mă dar intr- un med i u social, care-mi prleşte, l ucrez cu m ultă
dlspdziţie şi sper că voi putea sa ţin piept cu greutăţi le ce mi se vor pune.
Din România n-am pri m it încă nici ştiri, nici a bonaţi . Sper, cel puţi n,
ca se vor gă s·l in Rom6nia destui oa meni cdre înţeleg, că tonul, pe care
l ca m l uat_ faţă cu guvern u l româ n e impus de situaţiunea noastră . Chiar in
i nteresul Rqmâniei noi trebuie să ne a ngajă m a ici la noi acasă aşa cum
putem ca România să -şi poată urma dezvoltarea ; nesupărată de noi.
Vin, dar din nbu, a vfl ruga să vă daţi părerea asu pra atitudi nii
noastre de pînă acum, căci ţinem cu toţii să fim aprobaţi, indeosebi de
O-voastră .
De .,Pădurea ncă" n u am deoca mdată trebui nţă ca mijloc de efect.
M i -o rezerv poate pentru tri mestrul i u l ie - octombrie, ori ca reclamă pe la
sfîrşitul trimestrul u i acestuia.
Ar fi de mare i mporta nţă pentru noi şi cred că şi pentru lucrarea
noastră literară in genere, dacă om putea să com u nică m articole literare
de la literaţii noaştri de frunte. Caragiale mi-a promis·, eu, ce-l drept m ult
temei h u pun pe făgăduiţele lui, dar mi-a promi s D-1 Gene. Vă rog dacă
credeţi O -voastră de cuvii nţă să mai vorbiţi despre aceasta pri n intrunirile
noastre literare. De l·a O-voa stră n u cer. N u sint com petent a o face. Dacă
şi cind veţi crede de cuvii nţă, imi veţi tri mite fără ca să fi cerut eu.
Inchei această lungă scrisoare. Vă rog ihcă o dată să vă aduceţi,
cihd veţi bvea timp şi de mine a m i nte şi să spuneţi D -nei Maiorescu,
D-şoorel livia respectuoasele mele complimente.

Al O-voastră devotat servitor,

ION SLAV/CI

•• Acum imi ,este teamă in să din cauza asemănării mele cu O-zeu .

.,Convorbiri literare", anul a l 63-lea, septembrie 1 930, pp. 956-959.
 SibiU, 28 riio i 1886
AN EXE
IV

STIMABILE DOMNULE MAIORESCU,

De u n timp i·ncooce a m ieşit cu totul din contaCt, desigur că n u

ove<�ţi n ici O-voastră trebui nţă de d u m i ri.re. Ac um însă a ş dori să putem
sta u n ceas de vorbă şi speră m, că voi putea să o şi foc aceasta , deoa rece
era vorba să plec zi lele aceste la B�cureşti, ca să a ra njez manuscri ptul
pentru noul volu m din Hurmuzachi. Am a minat însă plecarea mea ptnă
d U!pă congresul, ca re se va intruni la 8/20 i u n ie.
Deocamdată dar vă spun n u m a i că ra porturi le despre cele petrecute
la Cl·uj si-nt i nexode şi nu dau destule elemente de j udecată. Cirt pentru
m i ne persona l, la Cluj n u o fost vorba să mă apă r căci cercurile guver­
namenta le îşi d ădea u foarte m u lte sil inţe ca să fiu achitat, ci să - m i susţin
poziţi uneo, fă ră ca să mă a ngajez pentru progra m u l d i n Sibiu, pe oa re
eu persona l n u sint d ispus o -i susţi·ne şi cu partidu l aşa n u mit " naţio na l " ,
care n u e pa rtid.
Precum ştiţi, eu, in ceeace priveşte pol itica ordeleo nă, am aderat
totdeauna la vederi le l u i Şag u na . Atunci da r oind om pri mit redacţiunea
"Tribunei" m-am rezervat a reven i, cind va fi oportun, la politica lui Şa ­
guna şi i-n acea stă privinţă există o înţelegere intre noi, i ntemeietorii "Tri­
bunei". De aceea am acceptat totdeauna, că nu avem o .p()litică a noastră,
ci susţinem prog ram u l d i n S ibi•u, care a fost pri m it cu u na n imitate şi tre­
buie, prin urma·re, să fi·e considerat drept expresia vederi•lor tota'lităţii
române. Oa meni ti neri cu toţii, n u avem destulă autoritate, ca să aocen­
tuă m o pol itică nach a n eigener Fa ust"•.
Prog ra mul d i n Sibiu e politiceşte g reşit, fii ndcă n u rezolvă cestiunea
naţiona lă şi ne izolează de celăla lte naţiona lităţi, ca re n -o u n ici un i-nteres
de o se expune pentru autonom1a Ardea lul·ui, nici de a face cauză co­
mună cu noi, core n u ne trim item deputaţi in dietă. Trebuie dar să ne înţe­
legem cu german ii, cu sirbii, cu slovacii şi cu ruteni i asu'Pro u n u i prog ra m
com'l.ln. Dacă o asemenea înţelegere n -o r fi c u putinţă, e u n•u moi a m ce
că'l.lta aici, căci inriurt.rea l itera ră pe ca•re a avut-o "Tribuna " in timp de
doi a n i , a hotă rît d efin itiv mersul m i şcării l iterare şi rămîne şi după ple­
ca rea mea .
In Cluj a m avut ocazia de a mă pune i-n contact cu cîţiva d intre
fru·ntaşii pol i·tici a i mag hia ri lor, co re toţi m - a u i ntimpinat cu o pa rticula ră
considera re, deşi fe spu nea m mereu, că nu a m n ici o trecere, im i Hpsesc
rel.aţifle, oa re m i -·a r putea permite să iau vre u n a ngajament.
Am ven it do r cu impresia, că acum pot să incerc o mă P'lJ·ne ln
înţel-egere cu cîţiva di ntre oamenii mai .cu n ume oi celorlalte naţional !t c3 ţi,
pentru ca să vedem, docă n -o r fi cu puti-n ţă stoob il i reo unui progra m

• de forţă.
1 88

comun. Am fost in mai multe r�ndu ri i nvitat să o fac, am zis insă totdeauna,
că nu a m trecere şi vă mărturi·sesc că nu ştiu nici acum dacă o am, ori nu.
Astfel stau lucrurile. Noi ă ştia d in Sibiu s.intem inţeleşi. Ar u rma
acum să mă i nformez la Bucu reşti, la Viena şi apoi să mă opresc la Buda ­
pesta, unde pot găsi pe oamenii c u care a ş f i avind s ă m ă p u n in în­
ţelegere.
la a n ul viitor se fac a legeri le pentru dietă . lncă l·a toa mnă a r treb u i
da r s ă s e hotă·rască lucru ri le intr-un fel ori altul. D·a că incerca rea reu­
şeşte, ne punem pe lucru, ia r dacă nu, mă intorc la trebu ri l e mele.
Vă mulţumesc pentru cele ce aţi făcut in interesul lui .,Gas.pa r Vodă".
Tot in sensul in care scrieţi O-voastră i-am răs puns eu lui lugoşan u. Este
mai bine, că se vo reprezenta d rama la toa mnă, nu voi putea nici eu să
zic, că actori i nu au fost bine pregătiţi, ci vor şti oum sta u, dacă ea nu
va re-uşi, ceeace nu-mi vine să cred.
Vă rog să spuneţi D-nei Maiorescu şi Domn işoa rei livia afectuoasele
mele compli m ente.

Al O-voastră sincer şi devotat

/. SLAV/CI

Original.
Bibliotec<� Academiei R.S.R., fond Titu Maiorescu, scrisoarea lui Ion Slov1:i
- 60(1&)
catre T'1tu Ma1orescu, S
. -- -
XVII
D I E STELLU N G NA H M E D E R Z E I T U N G . , GAZETA TRAN S I LVAN I E I "
A U S B RAŞOV Z U R G R O N D U N G D E R Z E I T U N G . ,T RI B U NA"
I N S I B I U ( 1 884)

Zusa m m enfassu n g

I n d e m Arch iv der Fa m i l ie M u reşianu, das sich i m Besitz d e s Kreis­

m useums von Braşov (Kronstadt) befindet, wurde ein Schriftstuck entdeckt,
dos neue Beitrăge uber die Verhandl ungen zur Grundung der rumanischen
Zeitung "Tribuna" liefert, die zwischen 1884-1 903 i n Sibi u (Hermannstadt)
erschien.
Die Arbeit u ntersucht die Rolle des Schriftstel lers Ioan Slavici (1848-
1 925), der die Zeitung von 1 884- 1 886 l eitete, bei der Ausrichtun g der
"Tribuna" bezug l ich der von Rumănien dem "Dreibund" gegeni.iber ge­
flihrten Politik und seinem (geheimen) Beitritt zu d iesem Bi.indnis.
Der Briefwechsel von Ioan Slavici mit dem literaturkritiker und Poli ­
tiker Titu Maiorescu (1840-1917), m i t dem Politiker u nd Historiker Di mitrie
A. Sturdza ( 1 833-191 4) sowie m it dem Direktor der Rumanischen Akade­
m iebi bliothek Ioan Bianu ( 1856-1 935) aus den J a hren 1 884-1890 wider­
spiegelt die engen Verbindungen von Slavici zu den politischen Kreisen
Rumăniens sowie besonders das l nteresse einiger fi.ihrender Personlich­
keiten Rumăniens fur die nationale Bewegung der Rumănen Siebenburgens
wie a uch fi.ir die rumănische Presse Siebenburgens.
 DATE PRlVIND ACTIVITAT�A .,A�QqA�UNII P�NTR�
�P�I�INIR�A I�VATAC�ILQ� Ş' S()D.AllbQ� M�S�RIAŞ�
ROMANI DIN B�AŞOV", 1 869.:-: 1 9 1 8
MA�IUCA RADU

l-ma9 in�a dezvoltp rii mpd erne a Bra şovului, a sa ltl!lui ca l i tativ pe
cq r� 1-{l iprţgist �at de k1 bl!rg l! l med ieval la ora·şul a cărui trepidaţia a vea
să fie determinată de i nd ustrie , ca p u rtă to r fundamento l al prog res u l u i
i stpric, i mpl ică re l ev:a re:a u11ei m u ltitud in i de e l e m en te a că·ror ana l iză
. nc retă şi cit ma i deta'liată n•u poate fi ni·cio da tă considerotă de prrsos.
.
co
Dintr-o asemen� perspectivă ne-a m propus in s tud i u l de faţă să
înfăţi ş ă m activitatea . . Asociafiunii pentru sprijinirea invăţăceilor şi soda­
lilor români meseriaşi din Braşov", intre an ii 1 869 şi 1918, să releyăm atit
con ţi n ut u l cit ş i sensul general a l activităţii ei, şi mai a les semnificaţi�
istorică, aşa cu m .poate fi descifrată i n prezent pe baza elementelor do­
cumenta re de care d ispunem.
Asociaţiunea rpentru sprijinirea invăţăceilor şi sodalilor meseriaşi din
B rqşov a fq$t creq tă in decembrie 1� ca fruct n�mijlocit al nacesităţii
�i� �:o�ros res�mţite de societaţ� romdne.ască la m ijlocu l seco l u lu i trec u t,
q] ptq re şi de 1 �1:-! i t o ri i rom p fl i ai Br9ş�wlllu i , de a se inscri� .pe făgaşul
yn.lli p rog res istoris oit ma i r�pid ; de a găsi că i le de acţiune posibile a fi
u rl'l'\ate du1pă i<nfrin,gereq revol uţiei de la 1 848-1 849 ş i pirg h i i le cu a j u ­
tor!JI că rora liă poată î n l ă tu ra c0;rsetul atit de st·�imt a l dominaţiei stră in e,
intre ca re cele econom ice erau fără î ndoială pri mo rd ia le, desemnate de
Ba rto lom eu Ba·iulescu .prin chia r titl u l un u i materia l de presă a , . U ne le mij­
loace ca re ar putea a m e l iora starea mate ria lă a popo rul u i .rorftâ·n" 1.
Aceasta era ca'lea de a ajunge la u n n ivel s up erio r de cultu ră şi ci­
vilizaţie da r şi la crearea acelei dese ..de m ijloc", situată in concepţia
�p,oci i intre ţă ră n ime şi , , int�ligenţă" (intelectual itate - n. n.) şi 111 1.1!t vi­
sqtă ql't reprezenta nţi i burgheziei rom â n eşti, in forma·re sa u, � 1.1· pp cum li�
elCiprima ace la:ş i Ba rtolomeu B·a i u leieu. ..prin PCealitO f�cem �n se.ryi�h�
in�!T1·11aţ nu n � m�i indiv,i zi l f?. r respectivi (care s-q r i·J1qeletnici ou dife ri te
m�s�rii - n.�.) asiguri�d � ultqr rom � n i pîi nea c�a de ţoa.te z i l e l e, dar n�
creem şi o burghezia, creem facto ri care să ne a rate o raşe româ·n eş·ti,
creem o da·să m ij locie, creem S·l.IC!Jrsa·le co m erc ia n ţi lo r rQmâ'n i , creem pu-
·

terea ţă ri i • 2.

.,Transilvonio ", nr. 1 9, 1 octombrie 1 875, p. 1 41 .

� 1.. . llJ· 2� 1 5 �o�b,ri• 1 875, p. 1 65 ; Eug�io Gl�ori� l;ll�9.loe (:()rdo.ş, Re­
1

uniunea soda/ilor români din Cluj, Acta Musei Napocensis, X, 1 973, p. 391 .
1 92

Cum însă " puterea ţă ri i " în cond iţi i le concret istorice a le timpul u i
respectiv, î n specia l cele de ol'din soda l şi naţiona l n u permiteou popu ­
laţiei româneşti, b u rg heziei sale, afl·ată într-o fază i ncipientă a procesu l u i
socia l-econom ic d e forma re şi crista l iza re .ca clasă să se angajeze î n
flux·u l u nor in iţiative i nd u stria le de ma·re anve rgură (l ipsa creditelor, a spri­
j i n u l u i de stat ca re ei"' acordat doar burgheziei germane şi magh ia re)
ca lea pe •CO re a u a les-o a fost aceea a şcolii şi a m eseri i lor. Chia r dacă
şi în a cest plan existau suficient de m u lte greutăţi ce trebuiau smmontate,
i·ntre a cestea situîndu -se rămăşiţele de tip feuda·l, a•cea organiza re de
b resle ,.închise în tipa.rele lor i mobi le", d evenite, în plină epocă de afi r­
ma re a relaţii lor capito l iste, .,orga n isme invechite, a nacronice" 3, totuşi, in
condiţi i le legislaţiei adoptate in epoca neaabsolutismu l u i s-au putut crea
a n u m ite breşe, a u putut fi exploatate posibilităţi le ivite.
�a de pildă, G heorghe Bariţ, pe bună d reptate a p recia în ale sale
. ,Părţi a lese d in istoria Transi lvan iei" că prin ,.i nstrucţiunea provizorie" a
guvernului de l a Viena d i n ia nua rie 1 852, " n u mă ru·l inchis" (nu merus da u­
sus) al firmelor de neguţători ş i de meseria şi industriaşi s-au casat şi s-a
desch is •u n cîm p l a rg de a ctivitate pentru toţi l ocu itorii dţi putea u proba
că au învăţat cuta re ram de industrie şi că - I pricep" 4• La acea stă , . i n ­
strucţie p rovizorie" s-a adă·ug•a t, 7 ani ma i tîrzit:J, binecunoscuta patentă
împă·rătească de la sfîrşitul anu l u i 1 859, i ntratc:i.; în vigoa re incepind cu
1 m a i 1 860, care, d eşi n•u desfiinţa efectiv bresle le, a permi s o ma i mo re
li bertate de acţiune in planul producţiei meşteşugăreşti prin însuşi fapt u l
că meseriile puteau de a c u m în mod leg·al s ă fie pra ctica te d e orice
persoană.
Intr- un a semenea context, deşi l i m itat, fă.ră îndoia lă, n -o u l ipsit i n i ­
ţiativele apte a i m pu lsiona a·ctivitatea econom ică d e tip capita l ist core
să- i angajeze pe români, aşa cum n -o u lipsit elementele de g1î ndi re eco­
nomică şi po litică subsumate acestui gen fund a menta'( de creaţie umană.
Asemenea g;înduri şi preocupări pot fi surprinse .în opera m u ltor i•ntelec­

,
t ua l i români din Tra n s ilva n ia , da r noi le-a m reţin ut pe ale l u i Andrei
Bârseanu, c e într-o retrospectivă istorică a,s upro învăţă mîntul ui I"'mânesc
din Bro.şov, ota că învăţămîntul profesional era necesar " n u n umai la
·român i i broşOveni, ci la intreg poporul nostru, deoarece se făcuse expe­
rienţa in decursu l u ltimelor decenii că n u m a i cu postul a nţi de slujbe n u
s e poate asig u ra viitorul u n u i popor, c i este de l ipsă i.nfiinţarea unei clase
m ij locii, care prevăzută cu cunoştinţele necesa re să cu'ltiveze meserii'le
ideale şi pe cele materiale a l e poporul•ui " 5.
Este evident că u nei a semenea necesităţi istorice român i i d i n BraiŞOv.
constJ'Iî nşi să l uoreze în cîteva din , . ra murile naţionale• : cojocărie, papu -

3 Ioan Moga, Scrieri istorice, 1 926-1946, Cluj, 1 973, p . 220.

4Gheorghe Boriţ, Părţi alese din istoria Transilvaniei pe 200 de ani in urmă, voi. 11,
Sibiu, 1 890, p. 682.
5 Andrei Bârseanu, Istoria şcoalelor centrale române greco-ortodore din Braşov.
Braşov. 1 902, p. 397.
 193

cane, tăbăcărie, . croitorie pentru imbră·căm i nte naţiona lă 6, i -a u răs puns

folosind d iverse că i .şi m ij loace de a·cţi une, care să conducă la de�vol ­
to rea p e scară la rg ă o meserii lor; d i n ele o . relevă m a ici p e aceea a Aso ­
daţi uni i pentru sprijin irea invăţăcei lor şi sodal i lor rom.ân i meseriaşi, creată,
ca şi a lte reun iuni simi l·are, intre ca re cele de la Sibiu 7 şi Cluj 8, d u pă
model u l o sociaţi ilor l itera re şi de cultură .
Moment•u l înfi i nţă rii Asociaţiunii pentru sprijinirea invăţăceilor şi s o ·
dalilor români meseriaşi din Braşov, prezi ntă o i magine istorică relativ
simplă. Lo sfirşit·u l a nu l u i 1 869 a fost convocată d i n iniţiativa unor i n telec­
tua li, negustori şi meseriaşi, ion sa la festivă a gimnaziu l u i românesc d i n
loca litate, o ad unare ge.nerală care a inceput c u u n inflă·cărat di scu rs a l
i niţiatorul u i şi pri m u l u i preşed i nte a l Asociaţiu n i i, Bartolomeu Baiulescu,
despre i mportanţa promovă·r ii meseri i lor intre rom â n i 9. S-a hotă rît apoi
ca o comisie formată din Da mian Datcu, Ba rtdlomeu Ba iu lesou, Iosif Puş­
ca ri u, Dia ma n d i Ma nole, N icolae Străvoiu, Ioan Popovid şi Ioa n Lengeru
să stud ieze proiectul de st·a tute şi să - i dea o formă d efin itivă pentru o fi
ina i ntat spre aproba re la Buda pesta 10• Cu toate deme rsuri l e făcute, sta ­
tutele o u fost aprobate a bia d u pă patru a n i . Ele expri ma u atit scopul
orga nizaţiei cit ş i m ij loacele de atingere a scopul u i propus de ..a forma
meseriaş i român i şi de a - i sprij i n t. Asociaţi u n ea îşi propunea ca scop
funda mental .. să aşeze copii ' de naţion·o litate română, cit se poate mai
mu lţi, ca învăţăcei pe la i ndu striaşi i caJ i.f icaţi", să-i ajute ca ,.să frecven ­
teze u n curs de învăţă mînt corespunzător etăţi i, .ca lificării şi chemării lor" ;
.,să se t ri m ită ·s oda li ta·l entaţi in străinătate spre a se ca l ifica • ; .,să - i aj ute
pe sodalii ca pabili, recomandaţi prin conduită şi testi mon i i bune despre
ca lifi·ca rea lor, in tendi nţa de a deven i ei înşi·şi ca indu striaşi de sine stă ­
tătari" 11 şi care, aşa ·c um avea să precizeze mai tirziu Ba.rtolomeu Bai u ­
lescu, aceşti soda l i ,.odată deveniţi maieştri i, trebuie ca manufadu rile lor
să stea sub patrono rea societăţilor româ,neşti" 12.

6 Raportul Camerei de comerţ şi industrie din Braşov pentru anii 1 878/79 şi 1 882,
p. 1 6 (capitol ul : Meseriile româ n ilor), Bartolomeu Ba iu lescu, Mo n og rafia Comunei bise­
riceş ti greco-ortodoxe române a Sfintei Adormiri din Cetatea Braşovului, Braşov, 1 898,
pp. 270--2 71 .
7 Pa u l Abrudon, Reuniunea sodall/or români din Sibiu - prima asociaţie profesio­

nală a muncitorilor români din Transilvania, in Muzeu/ Bruckentha/ - Studii şi comunicări.

Arheologie - istorie, 1 9, Sibiu, 1 975, pp. 1 57-1 70 ; Dorim să relevăm că asoci a ţi ile de
acest gen create in Transilvania in o doua jumătate o sec. oi XIX-lea, nu sint organizaţii
profesionale ale muncitorilor ci ale meserioşilor, core vizează ascensiunea socială spre
b u rghezi e . Do r p roces ul i storic obiectiv oi d iferenţ i e ri i sociale căruia li sint s u puse pă­
turile mijlocii, deci şi meserioşii, in societatea capital istă i i impinge pe cei moi mulţi in
ri nd urile proleto•riotului şi numai un număr redus dintre ei ajunge in rin d uril e burgheziei-
Eugenia Glodoriu, N i colae Cordoş, op. cit., pp. 389-408.
9
a

Bartolomeu Baiulescu, op. cit. p. 241 .

10 Ibidem.
11 Arhivele Statului Braşov fond : Asociaţiunea pen tru sprl/lnlfefl invăţăceil�r şi so­
do/ilor români meseriaşi din Braşov, dos. 1 , doc. 1 , f. 1 --{i. ( in continuare vezi : ASB fod :
Sodol i . . . ) .
12 , . Ga zeta Transilvaniei•, nr. 2. 3/1 5 ianuarie 1 886, p. 2.

13 - Cumldava
1 94

Deşi aproborea stettiute:lor intirzia, Asocioţiu neo Lşi vo i nce pe i.ncă d i n

o·nu l 1 870 activitatea, p rin plasa rea copiilor l a meşteri pricepuţi , co re să- i
înveţe temeinic meseria a l easă . De altfel, in u rma unor ope�u ri d i.fuzate
pri n viu g ra i , conferinţe şi presă, tineri i i.ncepuseră să sosească din toate
co1ţ>urile Tra nsi lvan iei.
lncep utu ri l e o u fost re la t iv modeste şi nu lipsite de greutăţi1e C·auzote
de insuficienţo fond u ri lor provenite doar d i n cotizoţi ile m e mb ri lor şi d ifl
·

ajutoa rele ocaziona le so u perma nente d in pa rtea unor persoa ne pa rticu ­

lare sou instituţii cu ltu ra le din Transilvania sa u vechea Ro m ân i e şi de
sărăcia copi i11o r. Proven iţi di n mediul rura l, din fa m ili i să race, cu mu l ti
copi i, adesea orfan i, era·u l i-psiţi de cele mo i elemen ta re ·l·ucru ri. Răzba te
mai a les l i psa veşmi ntelor ca re va ră mîne i n a-ctualitate pînă in decen i u l
nouă a l secol u l u i al XIX-lea, rezolvată prin d i�uzarea unor a pel u ri că l ­
du roa·se adresate români lor braşoveni spre a contribui cu , . c iz me so u pa ­
p u c i , mori so u m ici, năd ro gi mori, fie ş i rupţi, veste, pă lării sou căciu·le" 13,
invăţăceilor .....co re se văd in num ă r mo re fără veşminte şi i n ti mpu l de
ia rnă foarte slab îmbrăcaţi" 14.
Din co respond en ţa pu rtată intre Com ite�u l Asociaţiuni i şi părinţii sau
tutorii copiilor reies motivele ce i -o u determinat să-şi tri m ită cop i i i la me­
serie : lipsa acută de păm�nt (ifl Nodeş.u l săsesc, d �n 70 de fa m ilii româ­
neşti doar 1 0 avea u pă mînt, restu l erou zi lieri) 15, nes igu ro n ţo zi lei de mii ne,
a bse nţa unor meseriaşi români, tendi nţele d e deznaţion a l i zare 16 ; do r cel
mai pregnant reiese d ori n ţa ca m ăca r copi ii lor să l ucreze intr- un loc
.. unde se vorbeşte româneşteu 11 şi unde pu �sul vieţii naţiona le este moi
viu• 18• 6ra ş i aceasta, pa rafel cu îmbrăţi-şa rea meserii lor, o co·le d e salvare
o ţără n im i i tro nsi'lvănene ajunsă rn situaţia de pro·leto riat agricol sau de
o emigra 19.
Pe baza atestatulu i de sărăcie, invăţăcei i era u i ntreţinu ţi de către
Asocioţiune pe pe rioad a uceniciei core varia intre trei şi cinci ani, in
f uncţie de grad u l d e d ificu lta te al meseriei, in m od gratuit, fii nd u-le a s i ­
gurate taxele de meşteri şi de şcoală, rech izitele, ajutoa rele d e boa l ă etc.
la ţnceput, numărul cop i ifor de la meserii este mai m ic, s it ui ndu -se
intre ·37 şi 52, aşezaţi la citeva ramuri de i ndustrie (cordonerie, cizmă rie,
măsă rie, pălărierie, tri.ftă rie, cojocărie, p răvă l ie , stru mfă-rie) 20, pentru ca
in a n i i u rmători cifra lor să crească la citeva sute, ia r meseri ile să se di­
versifice �n mod si mţitor. I nteresant este fapt ui că d i n u'lti m u l decen i u al
secolului a l XIX-lea , s�nt imbrăţişate meseri i noi l a româ n i i trans i'l vă ne n i
ca : mecanică şi mecanică fină, cond ucerea ma.ş inilor c u aburi, cofetă rie
,

şi pati serie, croi to ri e şi cizmărie fină, librărie şi tipografie, fiind, totoda tă ,

13 ASB, fond : Sodali, dos. 3, doc. 1 6, f. 1 (Apel pentru dare de veşminte vechi co-

2, 9/21 ianua rie 1 885,

piilor săraci de la meserii şi de la şcoală).
p. 3.
1, f. 1 .
14 .. Gazeta Transilvaniei", n r.
t5 ASB, fond : Sodali, dos. 3, doc.
16 ASB, fo nd : Sodali, dos. 5, doc. 50, 55, 59.
11 ASB, fond : Sodali, doc. 59.
1B ASB, fond : Sodali, dos. 45, doc. 65.
19 .,Transilvania", nr. 5, 15 aprilie 1 879, p. 26.
20 "Gazeta Transilvani ei ", M. 2, 8/20 ianuarie 1 878, p . 2.
 1 95

ş i o reacţie faţă de con<: urenţo stră tnă intă.rită continuu de autorităţ i prin
oduoereo d i-n centre de veche trad iţie ihikrstria lă a unor meşte ri in detri­
m entu1 e l e mentu·l u ·i rom âne sc 2 1,
Dtn pu-nct de vedere fi nanciar, s-a inreg istrat un reviri ment, p rin
c on t-in ua rea u nor ajutoare ma i vech i şi p ri n adă uga rea a ltora, proven ite
moi ales d i n vechea Româ·n ie ş i d in stră i nă tate. Plină in anu l 1885, d up ă
cum re mo rca ţntr- una d i n ad u n ă ri l-e generale, preşed1nte·le B a rtolomeu
Bo i LAescu, se strinsese .,de la d iferite persoa n e pa rt ic u la re din Rom ân i a
t
ş i d in Belgia su ma de 1 228 fi." 22 . Cea ma i im p o rta n ă donaţie, desti nată
i n st�i·ri i ucen idlor şi perfecţionării sodaH ior, i-n valoare de 50 000 lei a u r
provine d e la soţi i M i ha i l ş i E l i sa Stroiescu, originari d i n Ba sa ra bia , con ­
ştienţi f i i nd d e faptul c ă n u mai pri n practica rea pe sca ră largă a mese­
ri i l o r, rom â n i i tra n s i lvă neni îşi pot ,î m b u n ă tăţi situaţia moteria lă 23. De a ltfel ,
această donaţie va d a u n ;puternic i m p u l s acestei societăţi pri n pos i b i l ita tea
veni-rii la Braşov a un u i n u m ă r sporit de ucen ici. Un a lt ·rezultat a l acestui
act generos va fi tri m i terea a peste 20 d e soda l i in stră i nătate pentru a
se perfecţiona in meseri i ma i puţin dezvol tate la noi, aflate in miin i l e
m eşte.ş uga ri lor saş i şi mag h ia ri . Du pă sta g i ul efectuat i n centre i ndustri a le,
cu trad iţie , ca : Viena, M u nohen, Lei pzig, Dresda, Pa ris, Bruxe l l es, Liege,
Londra etc., aceşti soda l i revenea u in locu ri'le nata le, d eschiZti n d u - ş i ate­
l iere propri i .,u nde vor pri m i cu preferi nţă învăţăcei româ n i s pre a învăţa
o meserie" 24• O m ică pa rte d i n ei, l i'Psiţi de această pos·ibi l itate, sa u in
perioada deosebit de g rea a războ i u l u i vamal , ca re a zd ru·ocinat putern i c
i nd u stria ş i comerţu l braşovea n, a u trec ut in Român ia, l ucrind i n diferite
atel iere ş i fabrici. Pe bu n ă d reptate se aprecia că : ,.Asociaţi unea noastră
lucrează pentru ră spmd i rea meseri i lor printre româ n i i d in toate părţ i l e" 25.
Soda1 i i ca re reu şeo•u să devină ma i e ştri i era u ajutaţi cu credite cu
doblinzi mici pentru a -şi procura materia l ele necesare deschideri i unor ate­
l iere propri i . Rom u·l H ă lmăgea n u , fiera·r, fost ucenic a'l Asociaţi·u n i i , con ­
stată cu mind rie c ă acum e l poate instrui învăţăcei ca re c u citeva d ecen i i
inoi-nte erau nevoiţi să deprindă ta i ne l e meseriei de la ma ieştri i stră in i 26•
Totoda tă, meşteri i rom âni, io specia l croitori i ş i cizmari i primeau comenzi
pentru co mecţio na re de h a i ne ş i ghete d i n pa rtea Asociaţi·u n i i , ca re u rm a u
să f i e îm pă rţite anual celor ma i să raci da r ma i m e rituoşi ucenici 27•
Tot pri n strădan ia Asociaţi un i i, in a n u l 1 886 este infi i nţată ba n c a
.. Meseriaşul român", de cred ite şi depuneri, de m a re foios pentru m i c i i

2 1 Raportul Comerei d e industrie ş i comerţ . , p. 1 6.

ASB, fond : Sodali, dos. 1 3, doc. 1 , f. 1 5 ; pentru detalii privind relaţiile cu ve­
..

22

chea Românie, vezi : Măriuca Radu, Asociaţi unea pentru sprijinirea invăţăceilor şi sodalilor
români meseriaşi din Braşov - legături cu România.
23 Actul de fundaţiune al soţilor Stroiescu, document neinventoriat, aflat in Arhiva

M uzeului primei şco li româneşti din Şcheii Braşovului ; Bartolomeu Bai1.1lescu, op. cit.,
p. 392.
24 Arhiva Muzeului primei şcoli româneşti din Şcheii Braşovului, doc. nei nventariat,
f. 2; in ceea ce p riveşte perfecţiona.rea sodalilor in străinătate, vezi : Măriuca Radu.
Sodali români pe drumuri europene, in curs de p1.1blicore.
25 ASB, fond : Sociali, dos. 1 7, doc. 1 01 , f. 1 2.

26 ASB, fond : Sociali, dos. 24 A, doc. 1 9.

27 ASB, fond : Sodali, dos. 33, doc. 52 şi 82.

1 3"
1 96

meseri aşi. In t i m p u l r6 zboi u l u i va m a l , m u lţi meşteri să rădnd , sau fi i nd ne­

voiţi să treacă in Româ n i a , a fost desfi i nţată cu părere de ră u că ,,me­
seri a ş i i - n.n. - pentru c red ite mici avea u şi au m a re necesitate de eau2a.
Pa ra lel cu preocu pări le de natură econom i·c ă, Asociaţiunea m a nife:;tă
o grijă constantă pentru i n stru i rea, rid icarea n ivel u l u i profesiona l şi cu l ­
t u ra l a l tuturor com ponenţi lor e i (de la co pi l u l - uce n ic, l a adoles·c entu l ­
s od a l ş i l a tinăru l -m a iestru, l a ca re s e a d augă şi generaţia mai
vîrst nică de meşteri, a desea h a•n dica pată d in punct de vedere cu ltu ra l).
Meritul i ncontesta b i l al Asociaţi u n i i con stă in găsirea u·nor mijl oace
a d ecvate pentru fiecare catego rie enunţată .
Ucen ici l o r, u n eori l ipsiţi de cele m a i elementa re cunoşti nţe, H s-a
a s i g u rat u n i nteresa nt sistem de învăţă mîn t profesiona l in cad ru l că ru i a
î nvăţa rea mese riei s e impletea c u preda rea u nor noţi u n i de cultură g e ­
n ero lă şi mate ri i ajutăto a re 29• Deşi d i n ca uza m ij l oacelor m aterio le re­
d use nu s - a putut rea l iza un învăţă mînt u n i ta r, el desfăşu ri·nd u - se acolo
unde o putut fi rea l izat un m i n i m de cond iţii (cl asele preg ătitoare d i n
cad rul Şco l i lor centrale ro mâne, cursu ri l e de d u m i n ică, Şcoala sera lă o
G rem i u l ui), totuşi Asoci aţiu nea este a ceea care pune bazele invăţă ni:i n tu l u i
românes-c profesional d i n B ra·şov 3°.
D in a n u l 1 884, sub p retext că nu ma i com u nele pot î"nfi i nţo şcoli d a
meseri i ş i n i cidecum diferitele confesi u n i şi corporoţiun i , toate aceste şco l i
a u fost desfi i nţate d e către auto rităţi, ucenicii f i i n d nevoiţi s ă s e i nscrie
{neput:nd conform legii meseri i lo r să ră mînă fă ră i n strucţi une) la Şcoa·la
comunală de meseri i (germa nă) sau l a Şcoa·la de meserii a statu'l u i (ma ­
g h i a ră) 31.
Sesizind perico l u l deznoţi o n a l izări i , coroiat cu fa ptu l că ucenicii i n ­
văţa·u meserie de cele ma i m ulte ori l a m e�terii stră i n i , Asocioţi·unea va
o rga niza in fi ecare d u m i n ică la sed i u l ei pre l egeri ţin u te de meşteri cu
experienţă sau profesori şi dezbateri pe marg inea uno r cărţi im prumutate
de la biblioteca Asociaţi u ni i . Se remo rcă int r- u n ra port a l Co mitetu �u i
faptul că . . Băieţii ci tes·c cu o rîvnă demnă d e i nvid iat" 32• U l terior, u ce n icii
·cei moi talentaţi vor fi cooptaţi in spectaco lele d ate de meseria şi.
Soda·l i i erflu ex:puşi, poate in măsură şi mai mo re, i nfl uenţelo r străi n.e.
Ei înşişi sint conştienţi , i n a intind in acest sens m a i multe memorii Adun ării
generale a Asociaţi u n i i , cerind ma n ua l e şi repe rtorii de i.nstru men te in
l i mba română 33.
Pentru sod a l i se gă seşte sol uţia înfi inţă rii u n ei societăţi de lectură,
aflată sub scutul Asoci a ţi u n i i, ca re îşi va incepe activitatea i-n cu rsu l a n ul u i

28 Bartolomeu Boiu lescu, op. cit., p . 263 ; Eugen Pavlescu, Meşteşug şi comerţ la ro­
mânii din sudul Transilvaniei, secolele XVIII-XIX, Bucu�ti, 1 970, p. 41 6.
29 Pentru amănunte privind invăţămîntul profesional, vezi : M ă riuca Radu, Asocia­
ţi unea pentru sprijinirea invăţăceilor şi sodalilor români meseriaşi din Bra�ov - susţină­
toare a învăţămîntului profesional braşovean românesc, Cumidava, XII - 1, I!I!Vşov,
1 979-1980, pp. 229-237.
30 Aedem, pp. 231 -232.

3 1 Aedem, p. 234.

32 ASB, fond : Soda/1, dos. 28, doc. 87, f. 22 ; dos. 31 , doc. 1 30, f. 1 -2 ; dos. 33,
d o c . 79, f. 4-5.
33 ASB, fond : Soda/i, dos. 44, doc. 41 .
 1 97

1876 34• Scop u l acesteia era ,.cultiva rea prin lectu ră, de j u rna le şi că rţ i
folositoa re ş i prin cultiv.a reo muzici i voca le" 35� I n a rti-co l u l i ntitu lat , . Me ­
seriile l a noi", Ba rtolomeu Ba i u lescu, trecind în revistă i stori c u l Asoc i a ­
ţ i u n i i , arăta i m porta nţa Societăţii d e lect u ră a soda l i lor d i n Bra şov : , . M u lţi
t i ne ri pe care ii vedeţi g ru paţi azi î·n s oc iet atea de sod a l i , cu oiţiva a ri i
înainte a u venit a i ci ca copi i să rma n i ş i ne- a u cerut ajutoru l nostru pen t ru
ca so � i dăm să înveţe vreo meserie. l -a m a şeza.t l a ma i eştri i şi astăzi î n
scurt t i mp sînt oa meni fă cuţi şi îşi pot agon isi pîinea cea d e toate zi lele
în t r- un mod dem n . La in•cepu.t era u puţi n i la n u m ă r, a stăzi ( 1 886 - n.n.)
sîn t . vreo 80 de soda l i .
Trebuia s ă cugetă m s ă n u - i lăsăm s ă f i e e"pu şi i nfluenţei străi ne.
Cei mai mulţi fuseseră învăţă·cei la ma i eştri i neromâni - pe atu nci ne
l i p� u ma i eştrii rom â n i - n u convenea u d ecit cu el emen te stră i ne. C9
socia l i era u şi m a i expu şi a aj u nge i n cerc u r i stră ine. Ne temeam de u n i i
mo i s.labi d e ingeri s ă n u - i pierdem, d u pă c e ·n e- a u costat a tîta trudă p î nă
i -a m crescut. Am aflat de lipsă d eci să - i constitu i m intr-o societa te de
·
lect u ră şi pri n conven i ri să le dăm ocazi unea să vină i n a tingere cu o
societa te mo i a leasă, cu oa meni i n teligenţi (intelectua'l i - n .n.) şi a stfel
să devi nă ma i u rbo n i ; să se m a i fa m i l ia rizeze cu man ierile şi g.u stul so- ·

c i etăţi i i n care tră iesc şi m u ncesc"36 .

Com i tetu l Asocioţi u:n i i ii va a juta cu sumele de ba n i necesa re să
inch i rieze u n l oca l cores p un zăt o r pentru întrun i·ri 37, re;:>etiţi i 38 şi dotarea l u i
c u u n ca bi net de lect u ră 39 ; pentru ,.exerciţii în m uzica vocală" va f i a n ­
gajat u n profesor.
D u pă cîţiv·a an i , rezu ltatul a cestor efo rtu ri s-a m ateria'l izat in vestitele
p roducţi u n i date de soda l i fă ră întrerupere t i mp de a proa pe 20 de a n i
ca re a·u pola rizat publ icu l braşovean şi a•u stî.rnit elog i i le prese i : ,. Petre­
cerea sod a l i lo r român i d i n loca l itate a fost foa rte cercetată. Sa la Slpaţioasâ
de la Hotelul nr. 1 e ra a.tit de i nţeSdtă înoit pu:blicu'l nu m a i aiVea loc.
Cei mai n umeroşi era u români i noştri d i n Schei. Văzut-a m mu1ţi şi din
Româ n i a " 40•
Spectacolele i ncepea u de obicei cu vestitul , . Deştea ptă-te româ ne"
tntr- oo entuziasm de nedescris 4 1• Progra mele ero u a·lese cu g.rijă, yari ote,

ASB, fond : Sodali, dos. 5, doc. 26, f. 1 -2.

35 ASB, fond : Sadali, dos. 1 6, doc. 1 56, f. 6.
34

37 Pentru inceput, sadalii se intruneau in casele u nor membri din Braşov, pe parcurs
36 . .Gazeta Tra n silvaniei" nr. 2, 3/ 1 5 ianU<Jrie 1 886, pp. 1 -2.

se vor strădui să primească un sediu propriu .

38 Soda lii aveau repetiţii de două ori pe săptămînă, marţea şi vinerea seara ; pentru
le�tur:Q se adunau de obicei duminica după-am iază ; ASB, Fond : Soda/i, dos. 1 9, doc. 1 2 1 ,
f. 1 .

10 jurnale din Transilvania şi România ; ASB, fond : Soda/i, dos. 1 9, doc. 1 21 , f. 6; In

.39 La cerer�a sodalilor, preşedintele Ba rtolomeu Boiulescu le-a pus la dispoziţie

cursul anului 1 888 au fost cumpărate pentru biblioteca soda.lilor următoarele cărţi : .. Le­
gătoria de cărţi ", .,Carte de desene pentru papucărie", .,Teorie şi practică in desen",
,.Cartea tîmplarului", ,.Carte de citire", .,Curs scurt de artă", ,.Desene pentru moieştrii ",
ASB, fond : Sodali, dos. 1 7, doc. 1 1 5, f. 1 .
� . . Gazeta Tra nsilvaniei", nr. 287 , 26 decembrie 1 89 1 , p. 2.
4 1 /dem, nr. 79, 15 aprilie 1 890, p. 3.
, ,8

pe gustul pu blrcu1-ui, ouprtnrlnd preponderent un repertoriu romonesc. Corul

sodoli1or i n terpreta cu multă acurateţe creaţii a le unor compozitori cunos­
cuţi ca : Iacob M ureşianu, Ion Vidu, George Dfma, N icolae Popovki , Ci­
prkm .P orumbescu 42.
Poezii'le redtate tot de soda·li erou i-n spi rate d i-n momentele majore
ole istoriei românilor. Erou evocate faptele de viteji e o1e unor eroi a i
neamului, dar ş i eveni mente mai a propiate, ca războ i u l d e �ndepeodenţă
core a zguduit conştiinţa contemporanilor 43•
Entuzklsmul şi dorinţa de afi �ma.re i -a determ i nat pe sodoli să pre­
linte şi piese de teatru. Preferate e�u comedii'le l u i Vas i le Alecsondri şi
Ion Luca Caragiale, i nterpretate surprinzător de corect de diletanţii bra ­
ş.oven i. U na d �n ce1e ma i reuşite puneri in scenă a fost comedia l u i Vasi le
Alecsandri, ,,Nunta ţă rănească ", core, după cum relata .. Gazeta Tran­
silvaniei", ..a reuşit fără aştepta re : d - n u'l N icolae Jugănoru (Ki r Gaitonis)
o jucat foarte hazliu şi pu blicu l a ris m ult. O-nu l D. Oprescu (Moş T·rodiu)
a jucat foarte bine pe ţă ra nul bătrîn ... ceila lţi au fo-st foa rte bine potriviţi
cu rolurile lor" 44•
Spectacolele se incheiau de obicei cu dansurile Că'l uşeri u l şi Băruta
executate .. cu multă preciziune" de către soda l i îmbrăcaţi in frumoase cos­
tume naţiona•le 45,
Din a n u l 1 89 1 Societatea de lectură a soda l i lor işi schi mbă den u ­
m i rea in Societotea sodo lilor, devenind o orga nizaţie cu ca racter mixt :
cultu ra l da r şi de aj utor redproc. Rămînea in con.t i.nua re sub scutu l Aso­
cioţiun ii da r rşi odministro s i n-gură fonduri•le rezultate d i n cotizaţi i le mem ­
brilor şi din ve.n ituri'f.e S'pectacolelor 46.
In urma unor fricţiuni apărute intre comitetul sodo l i lo r in frunte cu
Arsenie Vlo ku şi conducerea Asocioţiunii, i n ceea ce priveşte admin i'S­
trarea unor fonduri, soda l i i se vor despă rţi com plet, in.fi inţind in onu l
1898 o nouă societate i·n titu la.tă .. Lumina" 47.
A-cest f·apt este constatat cu pă rere de rău de preşed intele Asocia ­
ţiuni i, N icolae Petra-Petrescu co re in răspun5'u l iona intat Societăţii sodo­
rilor d i n Sibiu , referindu -se la atitudinea sodo l i lor a m i ntea : ..Duhu� cel
rău vrea să ne zădă-rn icească plo·n u rHe (Arsen ie Vlo iou - n.n.) pentru că
oces.t duh a despărţit pe sodali de noi, pe care vrea să -i conducă in
societate de sine stătătoare" 48 .
Din acest moment, despre activitatea .. Lumi·n ii" deţrnem date s;pora ­
d ice prin cele citeva documente a.flote in Arhiva Muzeul ui pri mei şcol i ro­
mâneşti din Şcheii Braşovul ui 49. Ştim că sed i u l ei se afla intr-u na din clă -

42 Ibidem.
43 Jdem, n r. 291 , 28 decembrie 1 890, p. 2 ; nr. 283, 1 6 decembrie 1 893, p. 2; nr. 7C,
16 apri l ie 1 895,
3. p.
44 ldem, nr. 287, 26 noiembrie 1 891 , p. 2; n r. 283, 1 6 decem brie 1 893, p. 2 ; n r. 70,
1 6 aprUie 1 895, p. 3.
45 Ibidem.
" ASB, fond : Soda/i, dos. 22, doc. 1 .
41 ASB, fond : Soda/i, dos. 28, doc. 90, f. 5.

4S ASB, fond : Sodali, dos. 28, doc. 87, f. 1 .

o Arhiva Muzeului primei şcoli ro mâne şti din Şcheii Braşovului, fond : Protocoale,
nr. 285, Raport despre starea bibl ioteci i.
 199

d i rrle Şcoli i comerda le, io r b rbt io tec a se co mp u n ea la inceputul secol u l u i

XX d in 1 07 vo1 u me, A rse n ie Vloicu propunind pen-tru v i itor pe l:ingă folo­ "

s i rea bibl ioteci i şi u-n curs de citit, scris ş i contabi-l itate, d upă cerinţele
tim pu l ui de a stăzi" so.
In a n u l 1 9 1 0 societatea "lum i na " va a-dopta şi un stea g 51, ca re se
găseşte astăzi i·n colecţ i i l e M u zeu�ui J udeţea n Bra şov.
Scop u l u i cu l tu ra l al Asocioţiun i i i s-ou a·lăturat şi meseriaşii, cerind
pentru , .ceHre, conversare ş i consu �tare" 52, localu l soda l i lor Comitetul s-a .

in-g rijit totodată să i nfHnţeze pentru meşte ri oo cabi net de lectură , dotat
cu ziare ş i cărţ i . Menţionăm că un aj utor s u bsta nţia·l a ven it d i n Româ n i a
d e u n d e s-au pri m i t 6 z i a re ş i n u me roase opere l itera•re 53 . I n a n u l 1904
btbl ioteca d i spu n ea de peste 400 de voi u me, �a ca re se adă ugau ş i co ­
lecţiHe de zia re şi revi ste 54• D i n anul 1 90 1 vech i u l sed i u d in str<JOO H i rscher
(astăzi strada Cerbu l u i) deven�nd neîncăpător se î nc h i riază u n l oca l m a i
spaţios format d i n 5 ca mere ru m i nate c u g a z a e ria n in strada Orfan i lo r
(astăzi stroda Poa rta Şchei), h ot ă ri nd u se pen tru d i stracţio membri·lor c um ­
păra rea u n u i joc d e biHa rd 55.
-

Pentru i m b u nătăţi.rea n i ve l u lu i profesio·na l al memb ri·lor Asocioţi u n i i ,

se organ i zează prelegeri privind i stOTicul m eseri i lor, sta rea i nd u stria l ă la
român i , raporturile d intre marea şi m ica . i nd u stri e ; se precon iza cu-pri n ­
de-rea tuturor meseria ş i,lor şi ind u striaşi lor d i n ora ş " pentru a d u na rea tu­
turo r bra n�1or de meserii şi i nd ustrii române intr-o societate. Acesta să
fie centru l . Aici să se c u n oa SICă meseriaş i i , să se sfătu ia scă a supra a-fa ce­
rilor lor, să chi bzu i a scă asupra m od u l u i cum s-ar putea face mai lesne
cunoscuţi m a relu i publ ic" 56. Tot in acest scop la B raşov, i-n a n u l 1 886, va
o.pă reo foai-a "Meseriaşul rom â n ", pri ma revi stă de acest gen d i n Tra n ­
si lva n i a 57•
Sfera acestor conve n i ri se va l ă rg i cuprinzind şezători l iterare, dez­
bateri privin-d o perele unor a u tori român i ; de exempl u , profesorul I .C. Pa nţu
va vorbi n u merosu�u i publi.c despre î-nse m nătatea operelor lui Ca ragia l e
l ect u r�nd u -'le pe cele ma i noi : Momente, Cănuţă om sucit ş i Două I azu ri
,

Cu a ceastă ocazie, s-a con statat că ,,toate a ceste şed i n ţe l i te ra re a u fost

b�ne cercetote, d ovadă de viul i nteres ce- l poartă meseri o ş i i n oştri şi in
d i recţiuneo a ceasta" sa.
Asistă m acum la o revita l i zo re o activităţii cu lturole a Asocioţi u n i i,
concret i za t ă in conven i ri de o îna ltă ţi•n ută, care vor pola.ri za şi de această
dată pub l k u l braşovea n . Pe scenă, a l ături de meşteri ş i ucenki vor opă reo
şi membri o i a ltor societăţi cu1ttura le bra-şovene. U nul d in cele moi r�ite
s pec tac ok va avea loc j.n ion•u arie 1 9 1 3, deschts fi i nd cu o cuvintare a

50 Ibidem.
51 ldem, fond : Ba rtolomeu Ba iulescu, dos. 3, doc. 2.
52 ASB, fond : Sodali, dos. 1 8, doc. 1 07, f. 1.
53 ASB, fond : Sodoli, dos. 1 8, dac. 107, f. 1 .
5� ASB, fond : Sodoli, dos. 36, doc. 22.
55 .,Gazete Transilva niei", n r. 56, 1 1 /24 mortie 1 90 1 , pp. 4-5.
56 ASB, fond : Sodoli, dos. 28, doc. 1 53, f. 5.
57 .,Meseriaşul rom â n " , Braşov, 1 886, in Preso muncitorească şi socialistă din Româ­
nia, voi. 1, pa rtea 1 (1 865-1 889), Bucureşti, 1 965, pp. 433-440.
58 .ASB, fond : Sodoli, dos. 33, dac. 79, f. 4-5.
200

preşedintelui Asociaţ i u n i i , j-udecătoru l f'etru . Pop. A u rmat corul Asocia­

ţiunii cu piesele : ,.Ma rşul l u i Tudor", ,.Pri bea g u l " şi . . Dorul Ardea l ului" de
A. Pcipavici, . . Uite mamă" de G . Dima, citeva poezii recitate de ucenici
şi comed ia .. Trei doctori" 59.
Marele istoric N icolae Iorga , intr-una din pereg ri nările sa le pri n
Tra nsi lva n ia, a mintea despre atmosfera cul.t u ra lă care se făcea si mţită in
rindu ri le meseriaşi'lor româ n i d i n Bra şov : ..... nu se poate să vezi in rindu ri le
a cestor oa meni să ra·c i, foa rte împovă raţi de m u n·că, m·a i m u ltă tragere de
i n imă, ma i m u ltă bunbînţelegere şi pricepere firea scă decit reprezentaţi ile
de teatru pe care le dau in ia rnă meşteri i şi ucenicii d in acest oraş pli ;
de români" 60.
U ltima a d u n a re genera lă este ţin ută la inceputul a n u l u i 1 9 1 4 cin d
se constată că n u mărul mem bri lor (ljunsese la 1 32.
Activitatea Asociaţiun ii va fi in mare măsură ingreunată de izbucn irea
pri m u lui război mond ia l, cind o pa rte d i n maieştri i vor pleca pe front. Deşi
se vor face eforturi de plasa re in continua re a ucenicilor la meseri i, a d u ­
nări generale nu vor ma i a vea loc .. pentru c ă ηn t i m p u l a cele nu era per­
m i s să se intrunea scă nici măcar 3--4 români " 6 1.
Spera nţa românilor pentru un vi itor m a i bun va renaşte o dată cu
even i mentele a n u l u i 1 9 1 8, inchtiiat cu a ctul de la 1 Decem brie, care va
con·sfinţi u n i rea Tra n s i lva niei cu Români•a .
Drept recunoaştere a meritelor pe ca re Asociaţi·unea pentru spriji ­
n i rea invăţăceilor şi soda l i lo r meseriaşi d in B raşov le-a avut in emanci­
pa rea şi păst rarea fiinţei naţionale a românilor tr<lnsilvăneni i n perioade
deosebit de grel·e, o delegaţie compusă din meseria şii Ioan Petcu şi Petru
Pavel V!Cl pa·rticipa la istorica Adu na re de la Al ba - l•u l i a 62•

ASB, fond : Soda/i, dos. 45, doc. 1 1 2, f. 3-5.

59

Nicolae Iorga, Pagini alese din insemnârile de călătorie prin Ardeal şi Ban ::J t,
60

voi. 1, Bucureşti, 1 976, pp. 1 9-20.

· ,, .. G azeta Transilvaniei ", nr. 21 , 1 .5 martie 1 92 1 , p. 3.
62 Marea Unire de la 1 Dec embrie 1 91 8, in Bi blio te ca Despărţămlntului Bucureşti
o/ Asfrei, n r. 1 , Bucureşti, 1 decembrie 1 943, p. 63.
lJBER D I E T1UI G K EIT DER . . VEREI N I G U N G Z U R U NTE RSTOTZUNG
D ER R U MAN I SC H EN HANDW E R K E RL E H RJ U N G E N U N D
G E S ELLEN I N BRAŞOV" (KRO N STADT) , 1 869- 1 9 1 8

Zusam menfa s s u n g

D i e vorl iegende Arbeit handelt von e i n i gen wichtigeren Aspekten

a u s der Tătigkeit der Verei,n i g u n g zur U nterstutzung der rumăn ischen Ha,n d ­
werkerleh rju n gen u nd -Gesellen i n Kronstodt, d ie i m Ja hre 1 869 gegru ndet
wurde, um d i e w i rtschoftl iche G leichberechti g u ng der Siebenburger R u ­
m ă nen zu fordern.
l h re eigentliche Tătigkeit bi ldete der Gewerbeu nterri cht fu r ru m ă ­
n i sche Ki nder, d ie a�us o l len Tei len Siebenb u rgens nach Kronstadt ka men
u nd h ier, nac h d em sie den Gesel'len stond d u rch lo ufen hotten, geschi ckte
Mei ster wu rden. So l egte d i e Vere i n i g u ng die Gru n d logen wm ru m ă n i schen
Gewerbeunterricht in Kron stodt. Die Verein igung entfa ltete o uch eine k u l ­
t u rel'le Tătigkeit d u rch gute Vera n sto ltunge:n u nd Auffu h rungen , d i e d o s
Kronstădter Pub l i k,u m o n zogen u n d uber d ie lobende Kommentare i n der
Presse ersch ienen.
 DIN CORESPONDENŢA GRIGORE ANTIPA - JULIUS TEUTSCH,
PASTRATA IN ARHIVA MUZEULUI JUDEŢEAN BRAŞOV
RADU ŞTEFANESCU

Consti,uit in a n u l 1 908 di'l'l i.niţiotiolo unu i g rup l oca l de cercetători

o motori şi deţinători d e valoroase colecţi-i de piese o rheologi'Ce, etno­
g rafice, geolog ice şi şti i nţe ;naturale, M u zeul Ţă ri i Bj,rsei s-a i mpus încă
de fa infHn ta re in -rind u l i-nstituţiilor m uzeo � d i n ţară şi străi-nătate prin
rodn ico sa activitate de cercetare.
Graţie i ntensei m u nci desfăşu ra.te pe cele moi variate tă rîm-u ri a le
c e rce tă ri i ştiin ţifice, datorită rezuftotelor acesteia ca şi o valori i deosebite
o co l ecţ i i l or d •n .potrimcm i.ur( său , muzeul braşovean s-a o&t in ,permanente
şi strînse legături cu muzee d i n Româ-n�a ca şi d in a lte ţări eu �e.
Printre acestea se n u m ă ra u M uzeu l rega l de etnologie d in BerH n, British
Mus eu m d.in Lond ra, Muzeu•( centrol - romo no-germa n d in Meinz, Muzeul
imperial de istorie natura lă a1 Curţii d i.n Viena-, Muzeu'( naţional d in Buda ­
pesta , Muzeul Bruc kenthal M uzeu l d e istorie naturală d in Bucu reşti ş.a. 1 •
,

U n rol deosebit in strjngerea legătu rilor intre m uzeu l braşovean şi

m uz e e l e amintite 1 -o u j ucat contactele persona l e d i ntre ce�cetători i b ro ­
şoveni ş i cei stră i ni , prilejuite fie de d i ferite sesiun i şti inţifice ce se d es­
făşu ra-u i n ţară şi străinătate sau de vizitele cu ca racter de l ucru intre­
prinse lo B raşov de cercetători stră in i . Este poate de ajuns să a minti m
că pr i nt re oam e n i i de şti i nţă ce se afla u in reloţii ştiinţifice strînse cu per­
sonalul Muzeu l u i Tă rii Birse.i s-a u aflot pi'OfesorU'I Ern st Ho ec ke·l 2, d r. G u s­
tov Kossino {Berlin), d r. H. Schmidt custode oi M u ze u lu i regal de etno­
grafie di n Berlin 3, Josef Born m l.Hier - custode a l M u ze u l u i boton ic d i n
-

Wei m a r, Tz•g a ra Sa mu roa ş - d i.recto r a l Muzeu�ui d i-n Bucu reşti 4 , Robert

Dombrowski - di rector al Grăd .n i i zoologice d irn Bucureşti şi cu stode a l
M u zeulu i de i storie natu ra l ă 5 ş.a.

1 908- 1 9 1 0, r- ;
(in continua re 8.8.S.M.).
1 Bericht des Burzenlander Săchsischen Museums in Kronstadt,

2 ERNST HAECKEL (1 834-1 91 9) biolog german, adept al daJWinismului, unul dintre

cei mai de seamă reprezentanţi ai materialismului ştiinţifk naturalist, s-a aflat în strînse
legături cu biolagul braşovean dr. Julius Romer, unul d intre membrii fondatori oi Muzeului
Ţării Birsei (cf. B.B.S.M., 1 91 2, p. 1 1 ) . O parte din corespondenţa celor doi se păstrează
in Ar h i va Muzeului judeţean Braşov (in continuore AM., cunoscută sub denumirea de
Arhiva MureşenHOI.
3 B.B.S.M., 1 908- 1 9 1 0, p. 9.
4 /dem, 1 91 2, p. 7.

5 /dem, 1 91 1 , p. 7.
204

Alături de cei'la lţi l ucrători o i m u zeul u i , un rol de s ea m a 1 n p ro m o ­

va rea acestor rela ţ i i 1-a j ucat J u l i u s Teutsch, d i rector- cu stode a l M uzeu l u i
Ţă r i i Bîrsei pîn ă in 1 936 6.
Printre n u m eroa sele perso n a l ităţi şti i n ţifice cu ca.re cercetătoru l b ra ­
şovean s-o aflat in l egături de cola bora re s-a n u m ă ra t ş i profesorul b u c u ­
reştea n G ri gore Ant i pa 7 , savo,nt de ren u m e m o nd io·l, d e n u me l e c ă r u i a s e
leagă , i nt re a ltele, şi fondarea M uzeu l·u i de i storie not-u ra'lă d i n B u c u reşti.
Dovada acestor legătu·ri, a perma nenţei ş i s e ri oz ită ţ i i l o r, o consti ­
t u i e ş i corespondenţa p u rtată de cei d oi , exHn să, d u pă c u m rezu ltă d i n
dteYa documente .pă strate i n Arhiva M uzeu l u i j u deţean B ra şov, d e - a l u n g u l
a ce l puţi n u n decen i u B.
Din an a l iza e i rezu ltă că G rigore Ant i po ş i Jul i·u s Teutsch, respectiv
cele d o u ă i nstituţi i pe ca re a ·ceşti a le. con d u cea u - M u zeu l de i storie
nat�ra ·l ă din B ucu reşt i ş i Muzeu.J Ţă r i i Birsei d i n B r-a şov - a u cola borat
pe plan . şt i inţifi<: se.rios, cont i n u u şi ·CU b u n e rezu ltate.
Şi sem n ificaţia acestei co·labo ră·ri este cu atit ma.i m a re cu cit ea o
inceput i·ntr-o periQICJdă deosebit de d ifici lă din i·storia po,poru l u i rom â n -
cea o pregăti ri i şi d eclan şări i pri m ul u i război m o n d i a l - cînd perspectiva
rezolvă ri i p roble me i n aţi o na le a rom â n i lo r d i n Tra n s i l va n i a , a dete rm i na t
o utori<tăţile o ustro - ungare s ă i nten sifice po l it ica represivă î ndreptată î m po­
t riva tuturo r a celora care î ntr- u n fel s a u a ltul întreţ i n ea u l egături cu ro­
mâ·n.i i de ..peste Ca11paţi.
Corespondenţa aflată in Arhiva muzeu l u i b ra şovean dovedeşte că,
colaborarea d �ntre sava ntu l de la Bu·cu reşt i ş i J u l i·us Teutsoeh a constat î n
schimb u r i d e i nformaţi i şti i,nţifk:e sa u referitoa·re •la activi.tatea desfăşu ra t ă
d e oc�ste m uzee şi de publ ioaţli'le şt i i·n ţifice a le a cesto ra .
Astfel , la 23 i u nie 1914, m u l ţ u m i .nd pentru scri soarea pri m ită d i n pa r­
tea lui Teutsch, Antipa îşi eXIprlmo g ratitudi nea pentru i ntenţia custode}u i
m uzeului b raşovean ,.de o vorbi despre m uzeul nostru (Muzeul de i storie
natu ra lă din Bucu.re�i - n . n.) i n codrul U n iun i i de şti i<nţe n atu ra le d i n
B ro'fOV• 9. Cu aceeaş i ocazie, Antipa i'l i nformează p e Teutsc h c ă in lo:c u l

6 JULIUS TEUTSCH (1867-1936), fondator i n 1 908 a l Muzeului Ţări i Birsei, d i rec­

tor al aceste i i nsti tuţ ii pl.nă in 1 936, anul m orţii sale. Licenţiat i n farmacie, istoric, ar­
heolog, etnograf a mato r outodidact, posesor oi unei boga.te Jl valoroase colecţii de piese

arheologice şi de etnografie pe o cloneoz6 muzeului. Al6turi de a l te colecţi i parti·

core

culare, a sa a sta-t lo boza patri moniului m u z eu l ui (Vezi Mitteilungen deJ Burzen/ănder

Săchsischen Museums, 2. J h rg . , Braşov, 1 937, Heft 1 -4, p. 1 23 şi urm.).
7 GRIGORE ANT/I'A (1 867-1944) biolog, dorwinlst rom6n, elev al l u i Hoeckel. A

fost d if'ector al Muzeului de istorie naturală din Bucu re�ti (.1 892-1 944) care i i poa rtă
numele Ji mcwnbru al Academiei rom9ne 'i o mai m.u l to r academii din st ră �n ll tate . Este
i n teme i eto ru l şcol i i românefti de hidrobiolagie ti ihtiologie şi unul d i ntre creatorii m u ·
zeolag ieoi moderne.
-
In Arhiva Muzeului Judeţean Braşov se păstrează trei documente, scrisori � .
•

sote de Grigore Antipa lui J u li us Teutsch. Din conţinutul acestei corespondenţe rezu l til
că ea s-o extins pe o perioadă cert mai îndel ungată, întreruptă d oo.r pe perioada pri ·
mului război mondi<JI. Cercetă ri ulteri()(]re vor dezvă l u i , sperăm, şi restul cores;pondenţe•

A.M., nr. 1 7.540. (Anexa, do c . 1).

d intre cei doi.
9 rrr.
 205

u n u i catalog a l muzeul ui bucureştean solicitat de el, da r încă inexistent

la acea dată, vo trim ite m uzeu lui din B ra·şov .,o scurtă descriere a colec­
ţii lor" sale 10. Ca uza pentru oa re însă trim iterea acestei ,.descriert va in­
tirzia şi ea, era orga n.iza rea noi lor secţii de la pa rterul muzeu·l ui din Bucu­
reşti, activitate ca re solidta profesoru lui Antipa, ca şi intregoul u i persona l
d i n subordine, u n efort deosebit.
Nu cu noaştem pînă in prezent data la ca re materia l u l promi s de
Antipa a aj-u ns la B raşov, do r desigur el n u va fi intirziat prea m ult, colabo­
ra rea d intre ce.i doi continuind cu bune rezultate.
Următoru l docu ment păstrat la Bra şov datează din 1 3 septembrie
1 922 , deci dista nţat in timp la 8 a n i faţă de pri mul şi dovedind pe dep'l i n
cara cteru l neintrerupt decit d e co·uze obiective - primu·l război mond i a l -·

a l legăturilor d i ntre cei doi cercetători 1 1 .

M u lţumi nd pentru .,om icalo ... scrisoa•re" pe ca re o găsise la Bucu­
reşti in momentul intoa rceri i d in Germa nia, Grigore Antipa îşi ex:pri m ă
satisfacţia pentru posibilitatea d e a primi .. o imormaţie directă" d e l a
J u-liu s Teutsch, a rătînd c u a ceeaşi ocazie b ucuria pe ca re o incercat-o faţă
de succesul muzeul·ui braşovea n recent reorgonizat 1 2•
Din docum ent rezu ltă şi că Teutsch ii ceruse l.ui G rigore Antipa să
intervină pe lîngă foru ri le competente d i n ca.p it·a la ţăr.i i pentru a sprij i n i
materi a l desch iderea unu i muzeu etnografic l a B raşov, a·cesta din u rmă
prom itind u - i tot sprijinu l in acest sens, de inda tă ce va fi posibil. S prij i nu l
promis n u a intirziat de a'ltfe1 prea mult, fii nd consemnat ca atare i n
ra poa rtele a n ua le d e acHvita.te a le Muzeurl u i Ţă rii Birsei 13.
U lti m u l document, cel ma i scu rt d intre cele trei păstrate, o ca rte poş­
tală tri misă de savantul român .la Braşov cu ocazia sărbători lor de iarnă,
dotat 26 decembrie 1 923, conţine şi el o informaţie referitoa re la cold ­
bora rea şti.i nţifică d i ntre cei doP4• Este vorba de o referire .pe ca re docu ­
mentul o face la .,lucrarea d u m neavoastră" (J u l i us Teutsch - n.n.) care
.,a pa re zi lele a cestea". Desigur este vonba de un studiu pe ca re Teutsch
îl tri misese la Bucureşti spre publ i.care, probobi'l in Bu leti n·u l M uzeu l u i de
istorie natu ra lă. Antipa îl a n unţă cu a ceastă ocazie că el însuşi a făcut
ultima corectură a lucrări i aşa înoit ea va a pa re foa.rte cur.ind 15•
După cum se vede este vorba de t re i docu mente, destu l de reduse
ca intindere, relativ indepă·rtate in timp u n u l de celăla lt, do r i mporta nte,
consideră m noi, deoarece atestind o oorlaborare strînsă şi rod n ică intre
doi intemeietori de i nstituţi i m uzee le, o n i matori a i vieţi i şti i nţifice d in ta ra
n oa stră, dezvăluie noi aspecte ale unei activităţi ce se inscrie ca o va le­
roasă şi semnificativă pag ină in i storia muzeogorafiei româneşti.

10 Ibidem.
1 1 /dem, nr. 1 7.539 (Anexa, doc. n r. U).
12 B.B.S.M., 1 925, p. 7.
1 l /dem, 1 922 , p. 9 şi urm.
14 1 7.541 (Anexa, doc. nr. III).
A.M., n r.
15 Din păcate, in ciuda eforturilor depuse, nu am reuşit să stabilim care este această
lucrare. Este foarte posi bil ca din motive care nu le cunoaştem, lucrarea să nu mai fi
�părut.
 A N E X E
1

MUZEUt. DE ISTORIE
NATURM.A
B ucu reşti ... 19 ··-

MULT STIMATE DOMNULE TEUTSCH,

Vă mulţu mesc foa·rte mu:lt pentru a ma b i lo d u m neavoastră scri soare

ca şi pentru i ntenţia de a vorbi despre muzeu l nostru in cad ru l U n i un i i
d e şti inţe natu ra•le din B raşov. tm i pa re însă foa rte rău că pent�u moment
nu SIÎnt .i n situaţia d e a Yă 1putea fi de fo'los. N'u am pină in prezent u n ca ­
ta1og deoo rece vroiam să aştept cu redacla·reo l u i ptnă ce m uzeu l va fi
comp1et gata. Doresc de a semenea să vă tri m it o scu rtă descriere a co­
lecţii'lor, da r pentru moment si·nt ocupat de aşa ma nieră încît imi este
i mposibi1 să o fac. In această ordine de idei v reau să ina ugu rez in s ă ptă ­
mînile u rmătoa re noi le secţi i intregul parter - ( . . . ) şi trebuie să lucrez
-

la aceasta cu intregu l persona� de d i mineaţa pină noaptea ti·rziu. Vă rog

de aceea foa rte mu1t să mă scuzaţi.

C u deosebită conside.raţie,
al d u mneavoastră
Or. GR. ANTIPA
B ucu reşti , 23 iooie '914.

Document in limba german ă ; Muzeul Judeţean BI'OlO'I, Alhi'l'O Mureşenilor, doc. n r. 1 7.54C_
 ANEXE
"

DRAGA DOMNULE TEUTSCH 1

De cum m-om intors d;n ·călători<:J de două Juni tn Germania am

găsit omico1o dumneavoastră scrisoa re. Mă bucură că în sfirşit pri mesc o
i nformaţie directă de la dumneavoastră. Vă felie� din toată inimo pentru
logodna fiicei dumneavoa stră. Mă bucură de asemenea, in mod deosebit,
suooesul muze u l u i d u mneavoastră ; n i ci nu era altceva de a·şteptat după
strădumţa pe co re şi-a elot-o " Ham Sachs•. ln privi·nţa muzeu1u.i etnog ra ­
fic oo a m putut d in păcate s ă fa c n itmic deoarece Tziga ra So mu:rco ş, core
este director, se află pe perioada vaca nţei î n excursie, în Tra nsilva n ia .
S pe r c ă s e întoarce ·c urind şi atunci i i voi vorbi in această problemă. C u
salutări din i n imă,

oi d um neavoastră
Dr. GR. ANTIPA
13 septembrie 1922

Document in limba germană ; Muzeul Judeţean Braşov, Arhiva Mureşenilor, doc. nr. 1 7.539.

ANEXE
III

DRAGA DOMNULE TEUTSCH,

Loororea dumneavoastră opore zilele acestea . Ultima pagma om co­

rectat-o chi<:J·r eu aşa -î·ncit n·u mai este necesa·r să vă trimit O- nouă co­
rectură - ceea ce ar i·n semna o nouă aminare în apa riţia B uletin u lui.
Cum vă moi merge in restf Di-n păoate nu pot veni de Crăciunut acesta
la Broşoy deoo.rece trebuie să că•lătoresc spre Viena da·r vă doresc d u m ­
neaYOOstră şi familiei sărbători fericite şi u n An Nou fericit !

A l d umneaV<>Ostră,
Dr. GR. ANTIPA

Bucureşti, 26 decembri-e 1923

Document tn limba germană; Muzeul Judeţean Braşov, Arhiva Mu�ilor, doc. nr. 1 7.�1 .
 D I E I M K R E I S M U S E U M VON B RAŞOV A U F B EWAH RTE
KORRESPO N D EN Z ZWI SC H E N G R I G O R E ANTI PA,. U N D
J ULI U S TEUTSCH

Z u s a m m e nfas s u ng

DerVerfasser veroffentl icht drei Briefe aus der Korrespondenz

zw i sc h en
D.r. G rigo re Antipo u nd Ju l i u s Teutsch, die im . Af'lChiv des Krei s­
museu m s von B raşov o ufbewo h rt w erd en .

Die Korrespondenz enth ă lt meh rere Daten u ber d ie wissenschaftliche

Zusom meno!f beit der beiden Forscher.
 R EORGANIZAREA DESPARŢĂMiNTULUI ASTRA BRAŞOV, 1 926
MARGARETA SUSANA SPANU

"ASTRA", încă de la infi.i nţarea d i n a n ul 1861 1, a reprezentat intru­

c h i pa rea idei'lor ca re au însufleţit şi călă uzit i ntelectualitatea tra nsiolvă­
nea nă de d u pă 1849 in lupta pentru "o cultu ră naţiona lă cu puteri u•n ite"2,
fixindu-.şi ca scop principal "ina i ntarea l iteraturii române şi cultura po­
poru l u i rromâ." in deosebitele ram u ri, prin stud i u l, ela bora rea ş i edita rea
de opere prin premi i şi slilpendi i pentr.u d iferitele specia l ităţi de şti i·n ţă
şi a rtă "l.
A-ctivitatea "Astre;'' a fost orientată consta nt spre promova rea i ntere­
selor naţiona•le vita le ale popowlui român, pentru creşterea n i velu'l u.i eco­
nomic şi cu'ltu ra·l a l maselor şi ma i cu sea mă in d i recţia formării şi ridi­
cării la un n i·vel superior a conştiinţei de nea m a româ•ni'l or transilvănen i .
Dacă pînă l o 1 Decembrie 1 9 1 8, "Astra" a fost "cent·l"u l de uni re a
români ·l or", avind ca ţel suprem elibera rea de sub dominaţia stră i nă şi
u nirea cu ţara , du pă 1918, sarcinile Asociaţiun ii, in noile condiţii soda l ­
econom i·ce şi politice cJ'IeOte in cadrul statu l.ui naţiona.l u n ita r român, se
precizează şi amplifică. M u nca "Astrei", consacrată de-:a lu ngul a n i lor i n ·
flori ri i spi ritu l u i românesc, s - a desfăşurot in conti n ua re, aşa cu m ş i -a u pro­
pu·s a'C tivişti i oultural.i, in m ij locu'l maselor de la oraşe şi sate , mem brii ei,
fiind convi·n şi de men i rea a cţiuni lor ce trebu ia u întrepri nse, de , . măreaţa
chema.re de l u m inare şi povăţuitoare a maselor celor largi a le poporu lu i".
Scopul p ri ndpa·l , u rmărit in toa•te a:c ţiuni1e organ izate de Asociaţi u ne,
d upă U n i·re, fiind ridica rea popo11u l u i din punct de vedere economic şi
c u·l tura l " un pămînt pri mitor şi roditor este poporul nostru. Să a-ru ncăm
intr-ins•u l - sublinia Andrei Birsea n u in 1 920 cu mină ha rni·că şi cu
-

gind curat g rit,JI ce·l fă ră n eghină şi secerişul va fi însoţit şi inmiit, i a·r un

n ea m intreg ne va binecuvinta "4•
"Astra" cu t·recutu l ei glorios şi a:portul a d u s la rea.l iza rea visu l u i mă­
reţ de u n i re, va continua munca cu mai ml,J'I·tă insu,fleţ,ire, Q•l ături de "cele­
lalte s u rori a le ei". Şi d upă cum mărturisea preşedintele despă rţămintul u i
Central Sibiu, Andrei Birseanu, ea va contribui ş i "de a id in·a inte l a ri­
dicarea materia lă, morală şi intelectua.lă a neamu l u i ·românesc şi moi pre-

1 Vasile Curticăpeanu, Mişcarea culturală românească pentru Unirea din 1 9 1 8, E d i -

tura Ştiinţifică, Bucureşti, 1 968.
2 Jdem, p. 70.

t;Je
3 .,Transilva nia" nr. 1 2, d.ecembr.ie 1 9_20.
.•

1 2, 1 9.20.
• And rei aâr$4!a n!J, C.ărăriJe viitprulvi - ,varpire�;� 9�şchidere ţinută la 1 7 oc­
tombrie 1920 la Oradea Mare, .,Jrpnşi/vanio" n.r. decem brie

14 - Cumidava
210

sus d e toate .Jo înfrăţi rea sufletelor ce vo r forma pentru vecie p e lîngă u-n i ­
tatea pol itică legătu ra c ea mo i puternică a tuturor celor de o l i mbă ş i de
u n singeu5•
Bunăsta rea popu laţiei in m ij locu l că reia .. Astre" trebuia să-:şi desfă ­
şoare activitatea era con sid erată ba ză a rid ică rii cultura le , loc centra l
ocupindu-.1 satul, ţă ran ul rom ân . Porn i nd de la rea l itatea sa�u l u i rom â n esc,
d e la sta rea d e ina poiere economkă ş i cultu ra·lă a ţăranu·l u i , străda n i a
Asociaţiun i i a fost înd reptată i n specia l i n d i recţia ridică•ri i n ivelu l u i d e
c u noşti nţe i n domen i i l e econom i c, a g ra r, cu scopul d e a d eterm i oo pop u ­
l aţia ru·ra l ă s ă i ntroducă p e scară la rg ă u n elte ş i metode d e l ucru perfec­
ţionate. In vederea ră spi·nd i ri i cunoştinţelor de tot fel u l a u fost orga n i zate
conferi nţe ş i prelegeri, s-au înfi i n ţat case naţiona l·e la sate, c u săli de spec­
tacol, cu bi.bl ioteci popu·la re, şcol i ţă ră neşti cu ca racter proctic6•
Dornică să pa rt icipe la l u m inarea celor ca re in greaua l uptă pentru
exi stenţa z i l n ică .. n-ou t i m p să .ră sfoi a scă zia rele, revi stele sau vreo corte"7,
. Astra" a depus efortu ri susţi nute pentru îmbogăţi rea ş i organizarea b i ­
.

b l ioteci lor, s - a ocupat de viaţa cu ltu•ro l - ed ucativă d esfăşurată in cadru l

lor, a ră sp�nd it ca rtea, a editat l·ucră ri de popu la r:i za re, a î mbogăţit B i bl io ­
teca Centro·lă, Muze u l etnog.rofic d in S i b i u , a orga n iza t m uzee in princi­
pa·lele oraoşe u nde avea despărţăm inte.
In mod deosebit, ., Astra" :şi-o man ifesta t preocu pa rea pentru înfi in ­
ţa rea biblioteci lor popo ra· le, considerate mijloace de .. t rezire a i nteresului
faţă de ca rte şi răspi nd i ri i a tot fel u l de cunoştinţe, cu deoseb i re in med iu l
ru.ro i "B. .,Astra" şi-a ind reptat atenţia a supra t i n eretu l u i , a orga n i zat ma­
n ifestări interesa nte , u rmă rind educa rea l u i, formarea d e sentimente pa­
triotice pentru ină lţa·rea s ufletu l u i spre cu l m i le conştiinţei, răspunderii ş i
jertfei naţiona le.
I nteresată in î m b unătăţi rea metodelor ş i m ijloacelor de activitate, in
curs u l a n i lor 1 920, 1 924, .. Astra" a org a n izat dezba.ter.i pentru mod ifi ca rea
vech i'lor statute şi elabora rea u n u i n o u reg u l a m ent. ln ad unarea genera lă
a Asociaţi•u n i i de la Reg h in9 d in z i lele de 29-30 a ug u st 1 925, s-a aprobat
Statutul şi noul .,Regulament pentru despărţăminte şi cercuri culturale ale
Asociaţiunii pentru literatura şi cultura poporului român"10• Conform statu­
tului aprobat in 1 925, pentru ca activitatea despărţăminte·lor să se poată
fa•ce in cond iţiun i cit m a i eficiente, in a şa fel înoit ele să -şi poată i nde­
p l i n i cu succes men i rea de ră-spînd ire a culturi i , se specifica ca i n fieca re
pla să adm i n i strativă să se î nfi i nţeze cite u n despă rţă m•int. D u pă treb u i nţe
şi necesităţi geog rafice pute a u fi orga n i zate in aceea ş i pla să chio r m a i
m u·lte despă rţămi nte , i n acest mod creindu - se posibi l i tatea g rupări i lor
potrivit cerinţelor de î n lesn i re a propagandei cultu ra le i n m ij locui popo­
rului.

5 .,Transilvania" n r. 1 0--- 1 1 , octombrie-noiembrie, 1 920.

6 .,Transilvania " n r. 4, iul ie-august, 1 936.
7 Gazeta Tra nsilvaniei " nr. 1 31 , 1 5 decembrie 1 929.
..

8 Eugenia Glodo riu, Biblioteci poporale ale .. Astrei", ,,Acte Musei Nopocensis",
VI I , Cluj, 1 970, p. 326.
9 .,Transilvania" nr. 9-1 0, septembrie-octombrie, 1 925, p, 25.
10 Regulament pentru Regiondle, Despărţăminte şi Cercurile Culturale ale Asocio­
jiunii pentru literatura română şi cultura poporului român, Sibiu, 1936.
 21 1

ReguklmentuP1 p reciza că membrii Asocioţi u n i i, u rm'a u a se grupa

in despărţăm i n te j udeţene, de plasă şi cerc u ri cultu ra l e (o rt. 7). De a se­
menea , in a.rticol ul 16 era u fixate a tri buţ�u n i l e f.iecă ru i n ucleu c u l t u ra l şi
in mod deosebit cele o·le de$pă rţă m i·ntelor j udeţene core primea u so rci n a
de cond ucere şi org a n iza re o vieţi i c u ltura·le, socia le ş i econom ice d e pe
terit01'"iu� lor, fi i.nd considera te orgo ne i n termedia re intre centre ş i despăr­
ţăm i-nte de P'kl să. Cond ucerea despărţă mi.n tu'l u i central j udeţe a n era î n ­
credi·nţotă unu i Com itet Centra l , oare s e ocupa cu l ucrări d e o-rga n i za re o
activităţii şi propagandei cuhu ra le, d i n el făoind parte de d rept p rez i ­
denţi i tutu ro r d espă.rţă m i ntelor d i n j udeţ (a rt. 1 5).
Accentu l se p u n ea pe intensificarea acţi un i lor c u l·tu·ro le , .Asociaţi u n ea
n u poate ră mâne un s i mpl u aşezămînd (de cu l·tu·ră - n . n.) . . . ea d i m po­
trtvă trebuie să contribu i e ·larg şi p u tern i c la crea rea s ufletul·u i u n ei n a ­
ţi uni regăsite şi reU'n ite după suferinţe m i le n a re" 12, i a r , .despă rţă mintele
vor constitu i organe de executo.re, cadre de funcţion a re, a n tene de recep­
ţi une mereu ·penfecţionate, p ri n care va ra d ia şi se va revă rsa asupra ma ­
se-lor popu kJ re, l u m i na şi h ra na s l:lfletea scă " 13.
Conform Reg u la m entulu i , despărţămîntul Centra l judeţea n org a n i za
•n fieca re a n ino inte de aduna rea genera lă o şed inţă p len a ră la care l ua u
pa rte ş i p rezidenţi i tut•uror despă rţă m i ntelor. Totodată era u stabHite atri ­
buţii'le ad u n ă ri i genera le a despă rţă mîntul u i Centra l j udeţea n : exa m i n a rea
c h esti u n i lor de �nteres comu n , prezentate de şed i nţa plenară a Com ite ­
tulu i Central j udeţean , precum şi toate h otă ri·rile o cest·u io referitoare la
grupa rea com unelor tn despărţă m �nte, fixind u - se teren u l l or de activitate.
Se sta bi lea prog ra m u l de mu ncă , se orgo n iro u m a n ifesta ţ i i l e de pro pa ­
ga-ndă ou ltura·lă , s e acorda atenţie desp ă rţă m i ntelor d in judeţ pentru o
le i ntensifica şi diversifica acţi u n i le (a rt. 1 4).
Conform Reg u lamentu l u i adoptat la Reg h i n , a ceste cercuri era u con­
s i derate societăţi cu ltu ra•le. Ro·lu l lor a şa d upă cu m îşi propu n organ i ­
z.atori i, era de o t ragere a unu i n u mă r cît ma i ma re d e activi şti, de diver­
sifk:ore o metodelor de l u cru prin î nfi i nţa·rea b i b l i ot eci lor l oca le, co se·lor
n aţionale, contrib u ind u - se a stfel la formarea şi d ezvolta rea senti mentelor
de d ragoste faţă de i storia nea m u l u i , de trezi re a i n teresul u i faţă d e ca rte.
Pa ra lel se d orea răspînd irea cunoştinţe'lor d e tot fel u l , cu deosebi re î n
m ed i u� ru ro l pentru ,.îna inta rea cu l tu ri i membri lor şi a locu itori lor d in te­
ritori u l pe ca re sînt orgon iz·a te" 14.
Pri n m od i·f ică ri le ad u se statutelor şi pri n noul reg u la ment e m i s, a ri a
a ctivităţi i ,.ASTRE/" s e l ă rgea , s e preciza , despă rţă m i ntele tronsformî n d u -se
i n organ i sme v i i de p ropaga ndă cu ltura l ă în sîn ul poporu ·l u i .
D u pă 1 Decembrie 1 9 1 8, s e i mp u n ea o a utonomie ma i m a re d es ­
pă rţă m i ntelor, desch iz;înd u - l i - se pos i b i·l itatea u n or i n iţiative larg i , specifice
zonelor în ca.re ..Astre" îşi rei·a activitatea.
Printre despă rţă m i ntele care au trecut l a reorg a n izare în cu rsu·l a n u ­
l u i 1926, se n u m ă ră ş i cel a·l Braşov u l·u i . Ad unarea genera lă o despărţă -

11 Ibidem.
12 ,.Tromilvania " nr. 9-10, septembrie-octom brie, 1 925.
13 ,.Tro nsil11anio " n r. 2, februarie, 1 926.

� Regulament pentru Regionale, Despărţăminte şi Cercurile Culturale ale Asocio­

ţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român, Sibiu, 1 936.

1 4"
21 2

mîntu ·l ·ui judeţean ,.Astro" B ra şov o avut loc i n ziua de 10 ia n u a rie 1 926,
in a u la i·storică a l iceu l u i ,.Andrei Şag u na". La O·Ceastă a d u n a re au pa rt i ­
ci pat 60 de persoane intelectuO'Ii şi meseriaşi .,ca re a u dat dov·ad ă d e u n
frumos interes şi d ragoste faţă de scopurile ,.Astrei" 15•
Adt.�oa rea a fost prezidată de d r. Iosif Blaga, nota r a l şedinţei fiind
d r. Neguş. Preşedintele Iosif Bla ga , deschizî•nd adu na rea a prezentat · �,;n
scu rt raport a supra a ctivităţi i despă rţă mintu lui B raşov a l ,.Astrei", a a rătat
scopu ri·le noi pe ca re u rma a şi le a � u ma in vi.itor acea stă importantă so­
cietate cu lturaol ă 16.
A fost constituită o comisie formată d i n : T. Bred icean u , M. H odârn ă u ,
N . Că l i m a n şi G . Cutea nu în vederea form u lă rii propuneri lor pentru n u ­
m i rea unui secretar sa l·a riat şi a nou l u i com itet a l ,.Astrei" Braşov, com pus
di n 1 5 persoa ne.
In una n i mitate, la propu nerea comisiei, a fost a les un nou preşe­
d i nte al despă rţă mîntu lui judeţea n Braşov ,.Astre " în perso•a na profesoru l u i
Axente Banciu, cărtu ra r d e seamă, a n i mator a l vieţi i culturale .,vechi şi
d i s.ti n s profesor, om de i ni mă şi cu mu ltă d ragoste pentru ţără ni me, oa re
întru neşte toate ca lităţile ca să poată prez.i·da cu succes acţiu nea de re­
orga n iza re a ,.Astrei"17• Secreta r a fost a les profesorul I on Colon, i a r ca
membri în com itet: 1 . Blaga , M . Hodârnău, G h . Cutea nu, N . Că l i m a n ,
1 . Cristea, N . Sâ njoa n, G . Popa , P . M u ntea n u şi V . Bra n i şte.
Noul preşedi nte, Axante Banciu, luînd cuvîntul, a rostit o i m portantă
·a l ocuţi·une cerin.d co-n·c urs u l tutu rora la opera de cultura·lizare pe care avea
s-o desfăşoa re des.pă rţămintul B·ra·şov. A lan sat două apelu ri ca re dove ­
deau concepţia sănătoa să faţă de scopu ri le u rmărite de ,.Astra" 16• Condus
de principiul că n u m a i o societate, bine î n chegată si cu n umeroş i membri,
poate trăi şi activa, a formu l·at propunerea pradică ca fieca re d i n membri i
d espă rţăm•i ntu l u i să acţi oneze în vederea măriri i n u mă·ru•!u i acestora . A!
doilea apel se referea la punerea în ci nou laţie a că rţii româneşti prin în­
fiinţa rea la B raşov a u nei bibl ioteci publ i·ce 19, pentru că .,in zilele a cestea
g rele cin-:.1 ca rtea o d evenit pentru cei mai m u lţi atît de scu m pă, să ajungă
ma i cu uşurinţă in mîi n i le celor setoşi d u pă lu mină si hra nă sufletească "2J.
Comitetul Cent·ra l o•l despă rţămintu lui in pri ma şed inţă d i n 1 5 ia ­
n ua rie 1 92621 a discutat probleme orga nizatorice cu rente şi a a les organul
cond ucător a l ,.Astrei'', membrii fiind : Axente Banciu - pre.şed i nte ; d r. N i ­
cola e Căliman - vi·cepreşed i nte : Ion Pri·cu - oos·i er ; Petre M untean -
controlor ; N icolae Sâ njoa n - bibliotecar : Petre Debu - econom.
Ca sediu a l despă•rţă mintu l u i ,.Astre" a fost folosit l·a inceput loca l u l
,.Cas.inei Române", situat pe str. 7 Noiembrie d e a stăzi, l a n.r. 27, d in 1929
despă rţă:mintul avea să funcţioneze in loca l propri u (fosta casă a d r. G .
Ba i u lescu).

15 .,Gazekl Transilvaniei ", nr. 1 3, d i n 13 ianoorie, 1 926.

16 Ibidem.
17 Arhivele Statul u i B ra şov. Fond .,Astra", n r. 1 72, dosar n r. 3.
13 Ibidem.
19 ldem, dos.ar nr. 4.
20 .,Gazeta Tronsil.vaniei• nr. 1 4, din 13 i anuari e.• 1 926.
2 1 A rhivele Statului Br,aşov, Fond .,Astra ", nr. 172, dosar nr. 5.
 213

- - Cond iţi i le genera l e i n care d e s pă rţă min tu l centra l a l ,.Astrei " B ra şov
ş ! - a reorg•on i z·a t a-ctivitatea , sint deosebite, d atorate atit situaţiei exi �;tente
d e d u pă ră Z!boi , cit ş i atitud i n i i d e i nd iferenţă .ma nJfestote d e -a utorită ţ i .
.. . . l rn ptej u ră ri le rea ctivă ri i Asociaţiei ero u a stfel expl icate de p reşed i n ­
tele Axente B a nci u : . . Tre b u i e s ă fa cem intii d e toate con stata rea c ă ogoru :
pe c a re ş i - a incepu t a ctivita tea Com itet u l nostru , ogor bi n e cu ltivat şi î n ­
t reţ i n u t , i n a i nte de ră zboi era aproa pe in i n t regi me inţe l e n i t " . Ş i ma i de­
parte p recizează c a u ze l e : , . m u nca noa stră de inţelen i re ş i i n :;ă mîn ţa re a
fos t şi e s te grea , intrucit ră n i l e lă sate de m a rele ră zboi f i i nd î nc ă proa s ­
pete, n ecazu r i l e o a m en i-lo r m u l te , e expl icabil c ă n u s e gă seşte p risosu l
de en er g i e n eces a ră dezvoltării ·u nei
·
a c t ivităţi
·
ma i î n t i n se in ca d ru l
.. Astrei "22.
Pe pa rc u rs u l a n i l or, pri ncipa l i i a n i mo tori o i d e s p ă rţă m i n tu l u i b ra ş o ­
vea n · vo r read uce l o c u n oşti nţa p u b l i cu l u i l a rg inceputuri l e d i fic i l e a l e
. . Astre;'' ş i i m p o rt a n ţa a ·c estu i even i me n t d in vi·aţa c u l t u ra lă l o ca l ă . Astfel,
cu O'::a z i a desfă1ş u ră ri i adu n ă ri i g e nera le a . . Astrei'' l a B raşov, in zi•l ele de
7-8---9 se pt e m bri e 1 933, sec reta ru l d e s p ă rţă mintu l u i braşovea n , profe:;oru l
I o n C o l o n , d ecla ra : .. Reorg a n izat in 1 926 s u b cond uce rea vec h i u l u i a rtist .
p rofe s o r d i n vec h ea g a rd ă a l i ceu l ui .. Şog u n a " , Axente B :J n c i u . . . (despăr­
ţă mintu l - n .·n . ) s ă rac în fond u ri , -activitatea cond u căto ri l o r n u - ş i afla a l t
s p rij i n d ecit sufl etu l dorn ic de ma i b ine a l tuturor celor concentraţi i n j u ­
ru l s oc ietăţi i rei n t i n erite. ,.Astra " lo reorg a n i za re n -·a avut n imi c. N i c i m ă ­
c a r u n condei d e �pre core s a s e spun ă - a cesta este a · l nostru . I n o ra ş,
l i psa un u i sed i u s tin gh e rea a ctivitatea, i a·r i·n j ud eţ, la sate, vec h i l e despă i­
ţă m i n te j udeţene şi cercu ri'le cult u ra l e d i sp ă ru se ră i mediat d u pă ră2!bai ". Ş i
conc l u zio no - , . Ca d upă u n i ncend i u pusti itor de gospod ărire i n tă·rit ă , n oi i
go Si poda ri ş i -o u i n-cepu t mu n·co " 23 ,
.. Gazeta Transilvaniei" - d e n u m ită pe bună d reptate de Va l e r i u B ra ­
n i şte ,.so l u l i zbăvi r i i n ea m u l u i "24, a a cordat de-o l u ng u l m a i m ultor n u ­
m ere o atenţie deosebită reorgo n izării d espă rţă mintu l u i . .Astra " Braşov, eve­
n i ment cu p uterni-ce reverberaţi i in conşti i nţa naţio n a lă25. Arătî nd i m portanţa
o c es ru i a-ş ezămint de cu·ltură, ., Gazeta Transilvaniei" con sideră că reorga ­
n i za rea , . A st rei " B ra şov li'CI d esch i d e , . o epocă nouă in v ia ţa vech i i i n st i ­
t uţi i , epocă d e renaştere cerută de m u ltele p robleme ce n i s e pun " 26.
la rind u l ei, . , Foa ia Asociaţi u n i i Trans i lvo n e pentru l iteratura ro m â n ă
şi c u l t u ra p op oru l u i rom â n ", o rg a n u l core cuprindea intr- o sferă ma i !orgă
de p re oc u pă ri viaţa c u ltu i'ICJ•I - şti inţifică a memb�ilor ,.Astrei"27, comen ta i m ­
portanţa i n iţiotivei i ntelectua l i l o r bra şoven i : .,Acest deSipărţăm.i nt, od i n i oa ră
unu l d in cele m a i inf.loritoare deSipă rţă m inte a le , ,Asodaţiun i i " timp de 1 0
o n i n u a .put ut s ă s e recu leag ă ş i să-şi ocu pe l ocu l c uv en i t i ntre despă rţă-

22. .. T ransilvania ", n r. 1�1 1 , noiembrie-decembrie, 1 927.

23 .,Gazeta Transilva n i ei " n r. 70, din 8 septembrie 1 933.
· 24 .,Gazeta TransilvanieiH nr. 20, din martie 1 942.

25 . . Gazeta Transilva niei H, nr; 1 3, 1 0 ianuarie, 1 926 ; n r. 1 4, 1 3 ian uarie, 1 926 �i n·.
1 40, 8 aprilie, 1 926.
26 .,Gazeta Transilvaniei", nr. 1 4, 13 ianuarie 1 926.
17 V. Curticăpeonu, ap. cit., p. 84.
214

mi-ntek! s u-rori . . . 1-n a-nu'l 1 926, însă, s ub conducerea nou.u i său preşedinte,
a d -iui Axente Bonciu .. el işi recucereşte locu l de despărţă mint model in
adevăratul mţeles oi etMntului"28.
�
1-n an u l 1 926 membrii despărţă mintu�-u i central judeţea-n , ,Astra • Bro ­
şov eia U :

In scrişi Broşovul
Vechi Dlrste Todle T o t a 1
in 1 926 vech i

Fondatori 16 3 3 22
Pe viaţă 62 50 7 2 2 1 23
Activi 138 12 32 1-2 194
Ajutători 674 2 21 697

T O T A l: 78 943 22 36 35 1 036

Despărţăminte in judeţ

Activitatea prindpa lă a Com itetul u i Centra l j udeţea n .,Astra " Broşov

- s - a ţn<:J reptat spre reorgo-n i�area despă rţă m i ntelor de plo să ş i a cercu ­
rilor cultu role29. La i n ceputu l a n u l u i 1 926, f u ncţio n a u n u ma i două des-păr­
ţă m i-nte d e plasă in j ud eţ : la Să·cele şi Zărneşt i , pentru ca in cursul on u l u i
1 926 şi 1 927 să s e .rnten s�fi.ce a cţ�u n i le in vederea convocă·rii adunări lor
de reorgan iza re i n d iferite loca l ităţi a le judeţul u i , u nd e in t recut se des­
fă.ş u ra seră m u ltiple acti·v ităţi cultura le s u b egida . . Astrei".
La aceste ad unări au fos t tri m i ş i delegaţi d i n pa rtea Com itetu� u i des­
pă·rţămintuh.J i Centra l judeţea n ca re in l u ă �i le de cuvi·nt au eXIplkat de ce
era neceso ră ,.Astra", ce scop a avut şi a vea in m u n ca de rid ioa re prin cul ­
tură a n ea m u l u i ro mâ nesc. Au l uat cuvintul Axente Bond u , N ico·lae Că ­
l i man , Petre M untea n u , Ioa n P ricu etc.
In cu rsul a n u l u i 1 926, a·u fost reorga n i �ate u rmătoa rele despă rţămi nte :
1 . B ra şov.
2. Cod lea - 1 0 octombrie. Ad u n a rea de reorg·a n i za re condu să de N i ­
coloe Că•lima n , a s istat de 1 . H ociotă , V . B ranrşte. A fost a le s preşedi nte
Florian .P.rej merea n u .
3 . Riş.nov - 24 octo mbrie. Aduna rea a fost cond usă de Voicu N iţescu,
a s i stat de Gh. Cutea n u , N. loa neş. A fost a l es p reşed i nte B. Tipo i u .
4. B ra n - 8 noiem brie. Adu-narea este cond usă de Ioa n Pricu, a·sis­
tat de Al . Dobrescu, P. N i stor. A fost a l es preşed i nte V i ctor Puşca �i u .
5. Buzău - 9 noiem brie. Ad u na rea cond usă de Axente Ba n c i u , asis­
tat de M . Soti.ri u , 1. Pricu, M . Antonescu. A fost a'les preşed inte Ioa n M o ­
dro i u .
6. H ă rma n - 20 noiem brie. Aduna rea condusă de Axente Banci u
o s isrot de M . Sot i ri u , E. H u lea. A fost a les preşed i nte D u m i tru Grecea n·u.

28 . , Transilvania", nr. 1 0-1 1 , octombrie-noiembrie, 1 927.

29 .,Gazela Transilvaniei", n r. 72, 8 septembrie, 1 936.
 215

7. Feld ioora - 26 noiembrie. Adunarea conrlusă di! Axente Ba nciu ,

asistat d e P . M untean u , D . Doga ri u , R . Dogo ri u . A fost a les preşedinte ffie
IC)Onovid.
Cele 1 1 fHio- l e care o-fcătt.J ia-u despă rţă.mi-ntul central j udeţea-n "Astra"
8n)şov, era1J compuse di-n :
1 . Despărţă mintul Braşov, cu cercuri-le c u ltu rale : Bra-şov - Tocile,
Broşovu l vech i , Braşov - Stupfni , Bra şov - Dirste .
2 . OeSipă-rţămintul Săcele, cu comunele : Satulung, Cern-atu, Tu rcheş,
Boci u.
3. Despă rţămintu-1 Tă-rlungen i , oo com-unele : Tărl ungen i , Purcă ren i ,
Zizi-n, Corpi-niş.
4. ·Despă rţomffi t u l TeH-u cu co m u n e le : Teliou, Dobirlău, M ă rcuş, BudNa.
5. Despă1'ţă mi·n t u l Buzău cu comunel e : Ba rca-n i, Sita Srbiuiu i , I-ntor­
sura Buză u1ui , Va ma Buză u l u i .
6. Oespărţă,mintu l H ă rma n c u comu nele : H ă nno n , Prejmer, Sinpetru,
Bod.
7. Despă rţămrntul Fei'Cf ioo ra cu comunele : Feld i oo ra , H ă k:h i u , Criz­
ba-v, Rotbov, Mă ieru�. Apaţa .
8. DeSipă rţămintul Cod'lea cu comu-nel e : Codlea, Ţinţa.ri , Vlăden i ,
Satu Nou.
9. Oes•pă rţă mintul Rişnov cu com u nele : Rişnov, Gh imbav, Cristi·a n,
Vulcan.
1 0. Despă rţămintu l Ză rneşti cu comunel e : Ză rneşti, Holbav, Poi-a na
Mă rultJ i , Tohan u l Nou, Toha n u l Vech i .
1 1 . Despă rţă mintu l B ran , c u comu nele : Bra n Poa rtă, Sohoool, Predeal,
Ş hmon, M o i eci u l de Jos, Moieci u l de S us, Ş i rnea, F u nda�a. Peştera, Măgura .
Comitetul des;pă rţă min t u l u i ,,Astre" s - a stră d u i t să răspîndească c u l ­
hJTa în toate colţu rile j udeţul u i , în.f ii nţind ş i rea ctivind cercu ri ·le cult u ra le,
forme orga n i zatorice de bază a le asoc iaţiei . P ri n ele, .. Astra" a întreţinut
un contact n e m ij l ocit cu poporul30. D a că in 1 925 eJtistau ş i funcţionau
cercuri le ou ltura·le a l e despărţă m i ntelor Ză rneşti si Săce le, in 1 926 s-au
reînfi inţa t : Braşov - Pe TocHe31, B ra şov vech i32, Prej mer33, Toh a n , Dirste34•
f,n curs u l a n u•lui 1 927-1 928 a u fost reactilo'Clte cercuri l e cultural e :
Cristian i n 3 a pri l i e 1 927 ; Bod î n 27 febru·a rie 1 927 ; Stupin i in 6 martie
1 927; Ţinţa ri , H ă lch i u in 8 n oiem brie 1 927, Cri �bav in 26 februa rie 1 928 ;
Sinpetru in 25 martie 1 928 ; Sat u Nou i n 1 927 ; Mă ieru ş i n 1928 ; Rotbav
in 1 928. Deci, in d ec u rs de trei a n i, Com itet u l j udeţea n "Astra" B raşov a
reuşit să înfii nţeze sa u reinfi inţeze 1 1 despă rţă m i nte de plasă şi 1 4 cercuri
cultu ra ·le.
Despă·rţă m i n t u l Centra l judeţea n ra porta a ctivita tea depusă pe po r­
curs u· l un u i a n a d u nă ri l or generale c a re se desfă şu ra u fi e in a u la festivă a
l i ceul u i .. Andrei Ş a g u n a " , fie in com u nele u nde se găseau f i l i a le ale "As­
trei" B ra şov. Pe pa rcurs u l u n u i an, problemele cu ca re era confruntat des-

30 Arhivele Statului Braşov, fond "ASTRA", n r. 1 72, 3-5 passi m .

31 lde m , Registru procese-verbole, 1 926--1 931 ; Procese-verbole din 2 5 april ie, 1 926.
32 Ibidem.
�� Arhivele Statului Broşov, Fond .,Astro ", nr. 1 72,. dosor nr. 6.
24 Jde m , dosar n r. 4.
216

pă rţămi•ntul ·cent ro•l Judeţean era u · tlezbătute în $ed i n ţele comitetu l u i ,.As,
trei" Iri ca;re pa rt icipa u pe l·î n g ă membri i d i n Comitet · şi delegaţi i fi l io l elot
d i n Judeţ, de cele ma i m ulte ori preşedinţi.i sa u v i cepreşed i nţii acesto ra35 .
lnc'e pi·nd d i n l u na' a pri l i e 1 9'29, pri n · dem i s i a p reşed i ntel u i Axe:nte Ba n du,
pe motiv de b oa l ă , Com itetu l încred inţează c o n d ucerea despă rţă mînt JJ u i
ce n t i'!Cl l j udeţea n .. Astra " B raşov, doctor·u l u l N i·col•ae Căl.i mon36.
An i matori i vieţii cu ·l t u ro·f e braşovene au desfă ş u ra t d e - a J u ng·u l a n i l o r
c> bogotă activitate, reu ş i nd să tra n sforme Asoci aţia i·ntr-o ,. instituţie c u rol
c u ltu ra•! ş i naţiona l h otă rîtor in vioţa intreg ul u i ţ i n ut37• Crei·nd o tradiţie a
. . Astrei" in ora Ş şi j udeţ, activitatea despă rţă m i n tu l u i era a preciată ca "o
nouă pag i n ă de i sto rie c u ltura l ă pentru B ra şov"38, acea sta d ato rită fa ptu ­
'
l u i că .. a a·v ut oa meni care a u înţeles sco p u l hotăr:itor a l .. Astrei• tra n s i l ­
van·e ş i despă rţămintul , d in cenuş·a g·fo·riei l u i trecute, a reinviat moi tî n ă r
..

ca o ridnd39• Angaja mentele l uate î n că d i n 1 926 pentru o aduce , . o şi m a i

efectivă contrtbuţie lo o peta de com o l ida re ş i î n ă l ţa re a n ea m u lu i " 40 , o u
fost t ra n spuse in practică prin înfi i n ţa rea l a Bra şov a u n o r i n stituţii c u l t u ­
ro le ca : b ib l ioteca .,d r. Alexand ru Bogda n " , Muzeu l Tă rii B â rsei", C i ne m a ­
tografu l .. Astra", Tipografia ,.Astre " . Dorn ică s ă - ş i adu că contri buţia l a ri ­
d icoreo mora l ă · şi materia·lă a .. destî nelor a c estu i nea m"41, . . Astre" Bra şov
o o rga n i zat : şcol i ţă ră·neşti cu ca racter p ra ct i c, b i bl i oteci popora le, Case
naţionale, teatru po pora l , a org•a n izot c i c l uri de c onferi nţe l a co re au part i ­
c i pat c o i nvitaţi de o n oa re perso na · l ităţi proeminente o·le cu l t u ri i româ•neşti.
I n iţiativele, deven ite pe pa rcursul a n'i lor rea lizări notabi le, au t ra n s ­
format despă rţă mintul bra şovea n a l ,.Astre;'' i•ntr-o instituţie culturală pro­
g resistă, activ.itatea ei inscri i nd un capital i mporta nt in istoria cuh u ro l ă a
a c-estui ţi nut.

35 ldem, Registru p rocese-verbale, 1 926-1 931 , p. 30.

341 Ibidem.
37 .,Gazeto Transilva n iei '', nr. 70, 8 septembrie, 1 933,
38 Ibidem.
39 Ibidem.
40 .,Transilvania ", nr. 3, mai-iunie, 1 936.
4 1 .,Gazeta Transilvanie i " , nr. 42, d i n 1 5 aprilie, 1 928.
D I E ZWE I G STELLE B RAŞOV ( K R O N STADT) D ER , . ASTRA" NACH
I H R ER R EO RGA N I SATI O N IM JAH R E 1 926

Zusam menfa s s u n g

Die Arbeit weist a uf d ie Bedeutung d e r Reorgan i sation der , ,Astro"­

Zweigstelle von K ro n stadt fU r d ie Kenntn i s des k u lturellen Lebe n s in
Kronstadt i n der Zeit zwischen d en beiden We'ltkriegen h i n . (,.Astra " ist d i e
A b k i.i rzung H.i r , .Asociaţia t ra n s i lva n ă pentru l i te ratu ra română ş i cu ltu ra
poporu l u i ro m â n " - , . S i ebenb i.i rgische Vere i n i g u n g f i.i r ru m a n ische Lite­
ratur und Ku ltur des ruma n ischen Volkes " , gebi ldet 1 86 1 .)
I n Kronstadt w u rden mehrere K u l t u rstatten gegri.i ndet : d i e B i b l i othek
, . D r. Alexa ndru Bogdo n " , ein .. Burzen l a.nder M u seu m " , ein Kon servatori u m,
e i n K i n o sowie e i n e D ruckerei , .Ast ra ". Z u r H e b u n g des geistigen u nd ma ­
teriel len Woh l sta ndes des r u m a n i schen Vol kes errichtete d i e , .Astre "
Ba uernsch u l en m it Ausrichtung a uf d i e Praxis, Volks b i b l i otheken, K u ltur­
heime u nd Volksth eater und veransta ltete Vortra g s reihen, zu de nen hervor­
ragende Person l ich keiten des ru m a n i schen K u lt u r l ebens gel·a den w u rden.
D i e zu bea chtl ichen G egebenhei ten gewordenen l n itiativen der
.. Astro " machten d.ie Kronstadter Zweigste l l e z u einer fortsch rittl iohen K u l ­
t u rinstitut i o n , d ie ei nen wichtigen Beitrag zur K u l t u rgeschichte d ieses
Lo ndes lei s·tete.
 CARACTERISTICI ALE POUTICII DE AUANŢA
INfAPTUITE DE PARTIDUL COMUNIST ROMAN,
IN PERIOADA 1940-19-U
HERBERT RABINOVJCI

Istoria Rom ân ie i d i n preaJma şi di-n timpul desfăşurării celui de-al

d-oi lea ră�i mood iol prezi-ntă neconten it spre onaHză şi rezolvare pro ­
bleme extrem de complfcate determinate de poziţi<J ţării in raport cu in­
terese1e saie fundamentale, ale ascensiunii sale pe planu l ema ncipă-rii
poHtico-sociole şi, in ace l aş i timp şi in p r i m u l rind, ale apărării s uvera n i­
tăţii ş i integr.ităţii teritori lllu i naţi ona l . Exa m i nînd c u atenţie pe aceste te­
meimi toate reo H tă ţi4 e i storke şi politi-ce a le vieţii rom â neşti con temporane
in conextu ne c u fa-ctori de certă valoa re i n ternaţio na l ă şi pe baro doc u ­
mentară ce n e-o oferă t rece rea ti mpu l ui , s.i l og i s m u l porn i t de lo pre mi se
so�ide se va inc heia cu conc l u z i i ed tficotoo re.
l. Pătr6şc a n u scria referind u - se la u n i i cronka ri istorici ca re o-u
abordat această pe r i oadă, că : ,.pînă la probleme a ceşt ia n u ·a u incercat
să a j ungă , . . . s-a·u m u lţ u m i t să focă operă de cron ico r:i sa u ofic i u l de po­
..•

lem işti . . . Inreg i strau fa pte sau ataca u persoa ne. Di ncolo de oa men i ş i fa pte
nu vedeau şi n ic i nu incerc a u să vadă expHca ţi i l e gener·a ·le. Da r dacă
oam en i i mor şi fa ptele se invecheSIC , forţele s oc ia le care 1&-o u dat na ş tere
şi unora şi celorlalte, ră min:ind m ereu active. P roblemele îşi sch i mbă n u n u ­
m o i foţa, d a r şi sen s u l !Of a di nc 1 .
"

I storiografia româ nească d i n u l t i m i i a n i ş i -o p u s am prenta a s u p ra

u no r stud i i de a na l iză, devenind o şti i nţă in perfectă dezvol ta re şi in per­
petuă legătu ră cu mersul vieţi i in a-bo rdarea m u l tiplelor aspecte a l e desfă ­
ş u-ră ri i istoriei Ro m â n i e i .
D u pă c u m este cunoscut, in m a rea î nc leşta re d i n a n i i 1 939- 1945 a
fost a t ra să şi R o m â n ia . Politica de ced a re şi compro m i s faţă de p rete nţi i le
de dom inaţie mond ia l e ale G erma n iei n aziste, insta u ra rea dictaturi i m i l i ­
ta ra -fasciste, pătrunderea i n ţa ra noastră a tl"upelor germane, a u avut
d rept u rmare imrpi ngerea ei intr- u n ră21boi deza struo s In a n i i g rei o i d ic­
.

tatu ri� a ntonesciene, Pa rt i d u l Comun i st dind g'kls fră mintări lor şi aspira ­
ţ i i lo r u riaşei majorităţi a po pu laţiei d i n ţara noa stră, a in i ţ i at, orgo n i ro t şi
condus rezi stenţa onti h i t l e ri stă, l upta de e l i be ra re de �ub dominaţia fas­
cistă, d oved i nd u - se la înă lţi mea ră sp u n de ri lo r so·le istorice naţio nai e. , . Este
-

meri t u l istoric al P.C. R., rema rca tova răşul N i col a e Cea u-şescu , că, in ace st e
î mpreju ră ri o reu ş it să găsească calea spre colaborarea cu toate forţele

1 L. Pătrăşcanu, Sub trei dictaturi, ,.Forum"', 1 946, p. 5.

220

a ntifa sciste i n vederea răstu rnă ri i dictaturii m i'lito ro-fasciste, a scoat e rii
României d i n ră Z'bo i u l a ntisovietic şi a• lăturării sale Coa l i ţ i ei a n ti h i t l e ri ste,
'

dezvoltări i democratice a ţă ri i"2.

Răsturn ă rile produse pe a rena pol itică internaţională la sfî rş i tul l u ­
n i i a ugust, inceputu l l un i i septem b rie 1 939, i n cheiaseră practic procesu l
izolării României pe p l a n extern. Su pusă u nor presi u n i externe şi l ipsită
de u n spriji n eficient din afa ră, ţma a fost a ru ncată in braţe·le forţe:or h i t ­
l eriste, contra r voinţei şi năzu inţe lo r poporului . român .. Exploatînd situ a ţ i a
i n te rnaţiona lă ce-.i era favorabi'l ă, precum şi situaţia internă ca racterizată
prin deruta şi pa n ica virfu ri lor guvernamenta le, cu acord u l cer·�u rilor po­
l itice reacţiona re şi spri j i n i tl d u - s e pe Ga rda de fier şi pe a lte agentu ri a l 8
sale, cel de-al treilea Reich , a u impus la conducerea guvern u l u i , l a 4 sep­
te ir1 b rie 1940; pe genera l u l Ion Antonescu, u r mată d e a bd icarea l::1 6 s e p ­
tembrie 1 940 a regelu i Ca rol a:l 1 1 - lea in fa voa rea f i u l u i s ă u M i h a i3. Ma ­
n evrele Germa n iei h itleriste, a l e G ă rz i i de fier, a l e genera : u l u i Antone:;cu,
p recu m şi a le liderilor P . N .T. şi P . N . L . a u dus aşadar, la în l ă turarea reg 2 -
l u i Carol a•l 11- leo, do r in acelaşi timp cei c e au o rg a n i za t îndepă rta rea l u i
Carol a l 1' 1 - lea, s-au ingri j it ca i n sti t u ţ i a m o n a rh ică s ă n u fie p u să s u o
semnu l între bă ri i . Noul reg e M i hai 1 , avea să consacre pri nt·r- un decre t s i ­
m i la r celui semnat de fostu l rege, calitatea general u·�ui Antonescu de , .con ­
'

ducător cu puteri dep l i n e a l statu l u i româ n"; La 1 4 septembrie 1 940 a fost

i nstd u rată d ictatura l egiona ro -ontonesda nă, leg io n a ri i avoind rol determ i ­
nant in guvern ; Rom â n i a a fost procla mată "Stat naţiona l - legiona r" ; fac­
tori i decisivi însă, rămîneau Preş ed e n ţia Consil iului de mi n i ştri , f u n cţie de­
ţin ută de genera l u l Ion Antone·scu şi a rmata. O a n a·liză ch ia r su ma ră, a
facto ri lo r de n atu ră i nternă c a re s-au conj ugat in determi n a re :J ac2 � t u i
deznodămin•t a l crizei pol iti.ce d i n România, evidenţiază ră spu nde re a enor­
mă ce revi n e p a rt ide·l or burgheze . Cu depl i n temei Pa rtiod u l Comu nlst Ro­
m ân i n docLJmentu l pu bl rco t i n septembrie 1 940 şi intitu·l at .. Punctul n o s t ru
de vedere · a na'l izind ca u ze l e co re o·u permi s i n sta u ra rea regi mul u i a nto­
,

n esda n - leg iono r, menţio n a ca u n d dintre cele mo i i mporta nte " l upta pen­
tru putere in s!·nvl c la selo r explootatoo re . . . " in docu ment se a rată că : " D i n u
Brătianu şi Ma·n i u , ca re c u o zi i n a inte d e lovitu ra d e l a Pa lat mai i n ce rca u
s ă fac ă pa radă democrat- burg heză, s e declară a d oua z i pe n tru susţinerea
dictaturii milita ro-go rd i ste al l u i Ant ones c u 4 ."

Eve n i me ntele se predpitau şi, foa rte c u rind, in octombrie 1 940, cu

a cord u l d i ctaturii fo scisto- legionore, in ţară ou intrat t ru p e germane, ca re
a u i nc eput o fi imto'l ate intr-o serie de p un cte strategice v i z i·nodu - s e in spe­
cia l zona pet rol ife ră , Va lea Prahovei, ca şi a lte centre. In ţa ră s-a instalat
u n val de teroa re fascistă, a nticomlJ'ni stă, da r, in ciuda prigoanei desfă­
şurotă de regim im potriwa com u nişti lor ş i c elorl a lte elemente m u ncitoreşti,
com·botive, a a re stă r Hor şi i nternărilor in lagă-re, ocţiu n i'l e de rezistenţă a u
.

2 Nicolae Ceauşescu, România pe drumul construirii societăţii socialiste multilateral

dezvoh!ate. Rapoarte, cuvîntări şi articole, aprilie 1 969 i u n i e 1 970,
- Editura Politică,
Bucureşti, 1 970, p. 249.
3 Vezi Gheorghe Zaharia, România in preajma şi la inceputul celui de-al doilea
război mondial, .,Anale de istorie " , a n u l XXII, nr. 311 976, pp. 58�77.
• Arhiva Institutului de Stud i i istorice şi social politice de pe lingă C.C. oi P.C. R.,
Cota XIV - 1 .
 221

conti n u a t io intreaga perioadă a dict·a turi i m i l ita ro -fa sd ste. Legiona rii ş i -a u
ind repta t teroa rea impotriva orga n izaţi i l o r democratice ş i p rog ·resi ste, i m po­
t riva o rică rei m i ş·că ri s·a u persona lităţi pol itice democra tice, care l·ua seră
<J t i t u d i n e i m potriva ideologiei şi politicii fa sci ste, a eXJpa n s i-un ilor a g resive
ale cel u i d e - a l trei lea Reich. O vie i nd i g nare a stirnit in intrea ga ţară a s a ­
s i n•area sav·a ntu l u i d e re n ume mond i a l N icolae lo•rga, apreciat de către
a utoru l Encicloped iei .. Cugeta rea ", ca , ,.Cea m o i form idabi•lă m i nte pe ca re
o u dat-o rom âni i "5, care a plătit cu viaţa poziţia sa potrivnică ideolog i e l
nazi ste, şi care cu l ucid itate şi cla rvi z i u n e scria la 23 ma i 1938 intr- un a rt i ­
col a p ă ru t in presa t i m p u l u i i ntitu lat .. N oua poa·rtă spre O rient a Austriei " :
. . Eu i m i fac datoria cu noscătorul u i de trecut şi inţelegător u l u i p s i h o l ogiei
naţion a le pentru a spune încă odată : . . Fereşte-te popor a l meu căci mari
primej d i i ţi se pregătes·c"6.
l ncă la 5 decem brie 1 940 cu prilej u l prezentă rii u nei expuneri, H itler,
o fă cut o serie de a p recieri asu pra războ i u l u i europea n , afirmind c u cert i ­
tud i n e : . . R o m â n i a v a m erge cu noi i n contra Rusiei"7. Aspectele m i l i ta re
concrete a le i nteg rări i Rom â n iei tot m a i m u lt in sfera i ntereselor Germa n iei
n a z i ste, reies c u cla ritate din . . I n strucţi u n ea nr. 2 1 , acţi unea .,Barbarossa"
dată l a Ca rtierul genera l al Fu hrer u l u i l a 18 decem brie 1 940. Astre! l a ca ­
pitol u l 1 1 i ntitu lat : .. A l i aţi prevăzuţi şi rol u r i l e lor", pct. 1 se arată că : .. Asu­
p ra fl·a ncuri l or o peraţiei noastre se poate conta pe i ntervenţia a ctivă a Rom â ­
n iei ş i F i n l a ndei i n război i n contra Rusiei Sovietice. I na ltul comandament
a l Werm achtu l u i va conveni şi fixa i n ti m p util forma in ca re u n ităţ i l e com ­
bata nte a l e celor două ţări , vor fi pla sate s u b com a nda m ent germ a n pentru
i ntervenţia l or". La p u nctul 3 al a ce l u i a ş i docu ment, i n accepţ i u nea d i recti ­
velor l u i H itler i se rezervau Rom â n iei următoa rel e : .,rolul Româ niei va fi
de a b l oca advers a r u l in colabora re cu forţele care vor progresa şi, i n
p l u s, s ă a s i g ure servici i l e s patel u i "8. In acelaşi ti m p î n s ă , se expri m a o a n u ­
m ită rezervă de către nemţi pri n i ncl uderea i n cadrul capito l u l u i .,Co n ­
d uita ideologică a .război u l u i ", a şa cum reiese d i n extrasele j u rna l u l u i g e ­
nera l u l u i H a lder d i n 30 m a rtie 1 941 că : . . Antonescu a umflat arm ata s a
in loc de a o concentra şi a o a me l i ora . Desti n u l mari lor u n i tă�i germ a n e
n u trebuie s ă f i e i n fu ncţie de ca pacitatea de rezistenţă a u n ităţii româ ­
neşti " . N u meroa sele stud i i cupri nzind d ocum ente a l e cel u i de-al d o i l ea
război mond i a l , afl ate in Arhivele d i n ţară şi d i n stră i n ătate, unele d i ntre
ele a părute i n p u b licaţi i l e de spec i a l itate, vădesc gravitatea situaţiei Ro­
m â n i ei i n a i ntea şi l a inceputul i zbuc n i r i i cel u i de-al d o i l ea război m o n d i a l ,
com plexul d e i mrpr·ej urări i nternaţiona'le c e a u d etermi nat ces i u n i l e terito­
riale d i n vara a n u l u i 1 940. In acest sens se cere relevată scrisoarea pe
care i -a adresat-o H itler lui Carol al 1 1 -Jea la 15 i u l i e 1940, pri n care-i
atrăgea atenţi a : .,orice incercare d e a îngrăd i prin m a n evre tactica, i n d i -

5 Lucian Predescu, Enciclopedic .,Cugetarea•, 1 940, p . 437.

6 ,.Timpul", 23 moi 1 938.
7 H o ld e r , F. Kriegstagbu�h. voi. 11, p. 21 1 .
8 Ve1i Hons AGiolf lcacobsea. La StJ&onde g uerre mondiale 1, 1939-190, Castermon,
.

p. 1 1 8.
222

ferent de ce fel de pericol e o mell'inţă ţara m o i estăţii voastre, trebuie să

eşueze ş i va eşua . Sfîrşitul poate fi curind s a u m o i tirz i u, - pos i b i l chiar
i n foarte scurt ti m p - d istrugerea Româniet9•
N u m a i o atentă cercetare a situaţiei i nternaţionale in ca re se gă sea
R o m â n i a şi o j udicioa să a p reciere a sensurilor acesteia, ne Ya perm ite să
înţelegem şi să descifră m c l a r îm prej u ră ri le ce a u determ i nat a ng renarea
ţ ării- n oa stre pe ca lea participării sale l a cel de-a l doilea război mond i a l .
I n i u n i e 1 941 d u pă zdrobirea rebe l i u n i·i leg i o n a re s e i n stituie reg i m u l d e
d ictatură m i l itara-fasci stă care v a cond uce ţa ra pînă l a 2 3 August 1 944.
la 22 i·u n i e 1 941 impotriva voi nţei poporu l u i rom â n , Rom â n ia e ra î m ­
p i nsă in război u l a nti sovietic ; l a 6 octombrie 1 941 ţara a fost pusă Î ll
stare de război c u M a rea B rita nie, i a r l a 6 i u n i e 1 942 ş i cu Statele U n ite
a l e Americii. Desig ur, toate acestea era u conseci nţa răsturnărilor pol itice
pe p la n extern, p rod use in i nterva l u l a u gust 1 939 a u g u st 1940, co re- ş i
-

puseseră puternic a mprenta a su p ra situaţiei i nterne şi i nternaţiona l e o

Rom â n iei, şi a stfe l , se expl ică fa ptu l că Rom â n i a , ţară d o m i nată de pro­
fu nde sentimente patriotice, i m potriva imperio l i s m U"I u i ş i m Hito ri s m u l u i ge r­
m a n , s - a putut găsi ti m p de 4 a n i a l ă turi de Germ a n i a , deşi aceste sen­
ti m ente au conti nuat să perSiiste ş i să se m a n ifeste s u b d iferite forme.
I n perioada grea a a n i l or 1 940- 1 944 cind m a ş i n a de război h itle­
ristă, inti n zindu-şi tentaculele asu pra continentu l u i europea n , cupri n sese ş i
ţa ra noastră, c i n d trupele h i tleri ste i ntrate i n Rom â n i a , ţ i n e a u s u b control
pri nci pa lele p u ncte strateg ice, l u pta i m p otriva pri m ejdiei fasciste desfăşu ­
rată s u b cond ucerea Pa rtid u l u i Com un i st Rom â n , s-a t ra n sformat intr-o
m i şcare de rezi stenţă care o cu pri n s m a sele cele m oi l a rg i , precum şi
cercuri politice din cele mai d iverse. I n fruntea acestei m i şcă ri s-a afl a t
c l a sa m u ncitoare, pa rtea c e a m a i com bativă a poporu l u i rom â n , forţa
soci a l - pol itică cea m a i î n a i ntată. P.C.R. ş i - a a s u m a t respons a b i l ită·ţ i l e d e
i n iţiator, orga n izator a l rezistenţei, d e promotor şi susţi nător a l l u ptei pen ­
tru fă urirea u n u i front u n ic naţional a l intreg u l u i popor. In documente l e
sa le program atice d i n penioada a n i lor 1 940- 1 944, parti d u l ş i - a fixat ca
obiectiv centra l, rea l i za rea !orgii a l ia nţe de forţe soci a l e şi pol itice i ntere­
sate in l upta im potriva fasc i s m u l u i , in scoaterea ţă rii d i n război u l h itlerist.
El a a n a l i zat, i n m od rea l i st, sensul even i m entelor d i n ţară şi a celor ex ­
terne, adoptind încă d i n a n i i 1 940- 1 941 m ă suri şi sol uţi i corespu nzătoare,
ca re, com p l etate şi dezvoltate u lterior, au stat l a baza a l i a nţelor politic�
ş i coa l izării tuturor forţelor socia le a ntifasci ste care au înfăptuit i n surecţia
d i n a u g ust 1 944. lncă d i n septembrie 1 941 P.C.R. precon i za crearea cond i ­
ţ i i l or pentru rea l izarea frontu l u i unic naţiona l . . . Gesta poul - s u b l i n i a
P . C . R . i n Platforma sa d i n 6 septembrie 1 941 a inceput să-i b a g e p e
-

fru nta ş i i acestor partide (burgheze - n . n.) in l agăre de concentrare. Form area
Fro ntu l U n ic a l U n i u n i i Sovietice, Ang l ie i , Statelor U n ite, al ţă.ri l o r demo­
cratice, al popoa relor i u bitoare de l i bertate im potriva tira n i ei hitleriste, a
contri b u i t la sch i m b a rea atitud i n i i l or. Astfel , s - a u creat condiţi i pentru
for m a rea fro ntu l lli u n i c naţional a l i ntreg u l u i popor i m potriva oc upa nţi l o r

Il-ea din
9 Arhiva M.A.E., Fond. 7 1 / 1 940. Germa n i a - Relaţii cu Româ n i a . Voi . 79. Scrisoarea
lui Hitler către Carol al 15 iulie 1 940. Vezi şi Al. Savu, Dictatura rega/ă:
( 1 938-1 940), Editura Politică, 1 970, Bucureşti , p. 390.
foscişt i " 10• Partidul com u n i st arăta că este gata să cola boreze cu toate par­
t idele, g rupările, persoanele poiitice şi cu toţi patrioţii rom â n i pentru rea ­
lizarea orică rei revend icări d i n Platformă , p u nind ca singur crite�iu a l col a ­
borării atitudi nea faţă d e trupele h itleriste şi faţă d e războ i u l i n core fusese
otrosă ţo i'O . Plo tformo -progro�m i ntitu lată semn ificativ " Lu pta poporu lui ro­
m â n pentru l i bertate şi i ndependenţă naţi o n a l ă " sta b i lea obiectivele re­
z istenţei . Acestea consta u in : răsturnarea reg i m u l u i a ntonescia n şi i nsta u ­
rarea u n u i g uvern format d i n reprezenta nţi ati tuturor forţelor patriotice, i n ­
cheierea ră21boi u l u i impotriva U . R.S.S. şi a l unga.rea trupelor hitleri ste d i n
ţară, resta b i l i rea i nd ependenţei naţionale, et.i berore părţ i i de nord o Tra n ­
silva n iei, i nsta u ra rea u n u i reg i m de drepturi şi l i bertăţi dem ocratice.
Pe mă sura o m pl ifică riti ocupă ri i ţă ri i de către Germ a n i a nazistă , Par­
tidul com u n i st o desfă şurat o vastă activitate pol itică, pentru dezvă l u i rea
in faţa opi niei p u b l ice l a rg i o situaţiei g rave in core se gă sea ţara. Dove­
d i nd elosti citote pol itică şi ţinînd sea ma de ca racterul contra d ictoriu a l
u n ităţ i i u n u i fron t naţi o n a l , ca ş i d e l i psa d e omogenitate s u b a s pect soc i a l
şi pol itic, parti d u l com u n ist ş i - o afirmat decizia de o cola bora cu toate for­
ţele naţi ona le a nt i h itleri ste, el i m i n·ind treptat o cefe lozi nci oare putea u să
im piedice rea l i zarea u n ităţii d e l u ptă o noţi u n i i rom â ne. Pentru înfăptui re-a
acestor sa rci n i majore, pe lîngă forţel e pol itice m u ncitoreşti ş.i ţă ro neşti,
P.C.R. a situat i n cim p u l preocupărilor sale şi partidele burgheze. Pa rtid u l
o intrepri n s n u meroase acţi u n i pentru o deter m i n a rol iereo a cestora i n j u ­
rul celorla lte forţe naţiona le, porn i n d de la fa ptul obiectiv c ă s u b i nf l u ­
enţa lor pol itică şi ideolog ică se aflau m a se i m portante de oa m e n i a pa rţ i ­
nînd d iferitelor categori i s oc i a l e de la b u rg hezie l a ţă ră n �me şi m u ncitorime,
şi că l iderii acestor partide se îm potriveau cotrop itori lor hitlerişti, şi, in m u lte
privinţe şi g uver n u l u i a ntonesci a n , că ele con stituiau forţe pol itice core
contri bui seră activ la rea l i za rea u n ităţ i i naţi o n a le a poporu l u i rom â n , că
se pro n u nţa u pentru resta b i l i rea i nd ependenţei naţionale şi crea rea con d i ­
ţiilor in vederea a n u lări i verd ictu l u i fascist de l a Viena. Aceste partide bur­
g h eze consti t u i a u i m portante rezerve a l e forţelor a ntifo sci ste şi n u rezerve
ale reg i m u l u i d i ctatori a l 1 1 . Succesul politicii de a l i a nţe, precon i za tă de co­
m u n işti, se datoreşte fa ptu l u i că parti d u l com u n i st a ştiut să folosească
contra d i cţi i l e apă rute in rin d u l claselor exploatatoare, incheind înţelegeri
cu aceste g r u pări şi partide politice burgh eze i m potriva regi m u l ui a nto­
nesci a n .
I n ceea c e priveşte burg hezi a, aceasta a avut o atitud i n e d i ferită faţă
de noul reg i m . I n co ndiţi i l e d o m i naţiei G erma n iei naziste i n Europa , par­
t idele pol itice b u rg heze nefa sciste, a vind in vedere i nteresele genera le a le
cla sei pe co re o reprezenta u, a u h otă.rit să ma n evreze in a.şa fel înoit după
ce, a şa c u m d orea·u , se va fi prăbuşit d ictatu ra rego lă , să se i n lrtituie un
regim politic cont·rolot d e ei şi să se formeze un guvern in co re să i ntre
î mputern iciţi o i tutu ro r pa rtidelor b u rg h eze, d i·ntre aceia co re •n u se corn­
prom i seseră i n timpul dictaturii ca rliste, m il i ta ri. Se cere subliniat fa ptul că
p rindpa·lele partide .politice bu rgheze şi ne referi m desig·u r i·n pri m ul ...,ind la
Partidul Naţional Ţără nesc şi Partid u l Naţi o n a l Liberal, dorea u să a i bă l i -

A.I.S.I.S.P.,
Vezi Mihai Fătu, Trăsături a/e politicii de a lia n ţă a P.C.R. pină in august
10 Cota A B XXV-2.
11 1944,
.,Viitorul So oia i , nr. 1 , 1 9n.
H
224

bertote pol itică, chior ŞI J n a n um ite l i m ite, I u l i u M e n i u ş1i D i n u Brăti a n u ,

şefii acestor partide con siderind c ă a scen s i unea German iei i n Europa, cit
şi exi stenţa g uvern u l u i 1 . Antonescu pe scena pol itică a R o m â n iei erau fe­
n o m ene de conj u nctură. De a ceea ei deciseră să stea in u m bră şi d i n
a ceastă situaţie s ă d i rijeze l ucru rile, să n u s e afirme desc h i s in viaţa po­
l itică pînă l a con s u m a rea s'ituaţiilor pol itice d ificile, urmind ca a poi ele să
se profi leze in fru ntea i ntereselor p u b l ice, in i nteresu l ori n d u i ri i b urgheze, de
com u n acord cu Ion Antonescu. Doar i ncl uderea i n g uvern a legionari l or,
cu spi rij i n u l nem ij locit al Germa n i ei h itleri ste, i - a determ i na t să refuze a
pa rticipa ofici a l şi a ngajant la o form aţie g uverna menta lă de acest gen.
I u l i u M a n i u , afirma că : , . reg i m u l a ntonesci a n - este o expres·ie a voi nţei
germ a n e - g uver n u l Antonescu îşi poate a s i g ura un rol i n sem nat, feri n d
ţara de noi conces i i şi a m e l i orind condiţi i l e c e le v o r i m p u ne G erm a n i e i " 12.
l a.r D i n u B rătia n u a fi rma : . . . . . ;În situaţi a de a stăzi înţeleg să se conci l·ieze
i n teresele Român iei cu cele a l e Germa n iei, d a r să nu ne sacri ·f ică m " 13.
U l teri or, cind even i m entele pol itice s-au preci pitat, d u pă îndepărtarea le­
g i o nari lor di n g uvern , cond ucători i celor două partide politice ş i - a u recon ­
siderat poziţia faţă de reg i m u l a ntonesci a n . Li m itele de c l a să a l e l i derilor
politici ale celor două partide amintite, au rei eşit şi ma i cla r cind, d u pă
îndepărta rea Gărzii de fier din g uvern ei considera u a şa cum s p u nea
J . M a n i u : ,.conso l i d a rea g uvernu l u i Antonescu este o necesitate".
O p n m a venga a Frontu l ui Naţional Antih itlerist a constituit-o
crea rea, i n a doua j u mătate a a n u l u i 1 943, a Front u l u i Patriotic a ntihitle­
rist. c a re cuprind ea P.C.R., Frontu l Pluga rilor, U n i·unea pat ri oţi l o r, Partid u l
Socia l i st Ţără nesc, MADOSZ - u l . Partid u l Soai a l Dem ocrat a aderat tem ­
porar la Frontul Patri otic a nt i h itleri st. In ceea ce priveşte poziţia Parti d u l u i
N a ţ i o n a l Ţă ră nesc şi a P a rti d u l u i N a ţ i o n a l Libera l , cărora P . C . R . le făcuse
in repetate rind uri prop u neri de cola borare, trebuie a rătat că aceştia a u
refuzat s ă partici pe l a Fro ntul patriotic a ntih itlerist, pro n unţindu-se pentru
org a n izarea u n or acţi u ni parolele. I n codrul unor convorbiri a vute cu re­
prezenta nţi i P.C.R., I u l i u M a n i u dec l a ra i n a u g ust 1 943, că P . N .Ţ. este gata
să facă a cţ i u n i care să t i n d ă l a dărîmarea d ictaturii, retragerea trupel or,
i n cheierea păci i , reg i m d emocratic, da r in ace'la·şi timp, că el re�uză pa r­
ticiparea l a un com itet naţiona l . Această poziţie a pa re greu de î nţeles,
incit cei doi l ideri a i partidelor burg h eze erau i n depMnă cu noşti nţă de
ca uză c u situaţia frontu l u i ş i evol uţia eve n i m entelor pol itice �i m i l itQ.re i n
o doua p a rte a război u l u i h itlerist. D i scuţi i l e c e le-a m p u rtat c u perso a n e
civi le şi m i l i ta re, a u evid enţiat f a p t u l că atit D. B răti a n u , cit m a i a l es, 1 . Ma ­
niu era u in contact cu n u meroşi m i l itari ce deţineau poziţ i i de com a ndă, şi
c a re-i avertiza u a s up ra pri m ejdiei ce p l a na i n condiţi i l e c i n d osti l ităţi l e se
desfă şura u i n apropierea teritori u l u i ţări·i c u toate conseci nţele ce puteau
decurge di n aceasta. A existat însă d i n partea conducători lor celor două
partid e tea m a de a se angaja in m od direct la o ocţi 1,.me ce ar fi putut
d uce sau a·r fi ,putut fi însoţită de rid icarea Ja l u ptă a ma selor.
De as..emene.o� este s e m n iftcotivă in acest sens şi po�,ţia g rliij)o rii l ui
G h . lătărescu comparativ cu cea o altor fr unta şi pot.itici burghezL late

12 Arhiva Statului Bucureiti, Fond P,reşedenţio Con�ililo'l�i �e M ini.ştri, -dosQr ,29�/1 94 1 ,

�. 170.
13 Arhiva C.C. al P.C.R., Fond 1 03, Dosar 81 74, F. 71 -74.
 225

de pildă u n frag m ent d i n scrisoarea acestui a către M . Cancicov data tă

4 a pr i l i e 1 943, in care se afirmă urm ătoa rele : .. Tncred i nţat că la sfîrşitul
război u l u i vom tră i cel ma1i greu cea s din 1istoria poporu l u i rom â n , că vom
avea de infru ntat cele mai grave primej d i i d i n cite au a m e n i nţat vreo­
dată nea m u l nostru, am propus accepta rea u n u i acord naţiona l intre toţi
rom â n i i . . . care ar putea a d uce o contri b uţie pozitivă la opera de a pă r a re
a d repturi l or şi i ntereselor româ neşti şi drept con seci nţă, a m propus u n
a rm i stiţ i u politic i ntern pînă l a hotă rîrea fi n a l ă a Conferi nţei de pace. D l .
1 . M e n i u refuză acceptarea propuneri lor m ele, făcînd c u acest pri lej o
serie de afirmări, care, dovedesc că a zi ca şi 1ieri pasi u nea este uneori
si ngura călă uză a actelor s a l e" 14• Desigur, că a n a l iza intre g u l u i com plex
de a cţi u n i pol itice specifice acestei perioade grele, i m p l ică o a n a l i ză cît
mai atentă şi d e profu nzime. Evoluţia celor două partide P . N . L. şi P.N .Ţ.
n u poate f i privită in bloc, intrucit in sinul acestor p a rtide s-au contura t
diferite ş i u n eoni foa rte controversate p u ncte d e vedere, atitu d i n i , opi n i i ,
faţă d e şirul d e even i m ente cu care acestea s - a u confruntat. De p i ldă,
încă din toa m n a a n u l u i 1941 1. M e n i u ş i D. Brăti a n u , a trag atenţia gene­
ral u1 u i 1. Antonescu, că . , s-a m ers prea departe in cele ce s-au făcut pentru
a satisface cerinţele Germ a n ie i " 15. Evol uţ i a poZ!iţiei pol itice a acestor par­
tide este d i rect l egată d e fazele şi i m p l i caţ i i l e situaţi i l or pol itice ş i m i l i ta re
desfă ş u rate in toţi aceşti a n•i de războ i .
L a inceputul a n u l u·i 1 944, a n i n care P . C . R . l u a se d e j a m u ltiple m ă s u ri
pol itice şi org a n i zatorice pentru răsturn a rea p r i n forţa a rm ată , pe ca l ea i n ­
su recţiei a d ictat·u ri i, a l e l ă rg i ri i şi intă•ri ri i considerabi le a m i şcă ri i d e .re­
zi stenţă europea n ă , a l e a dinci r i i crizei regi m ul u i a ntonescia n , a l e e l i berări i
unei părţi d i n teritori u l ţă ri i de către a r mata sovietică, î ncepînd d i n a pr i l i e
1944 - l iderii c e l o r d o u ă pa rtide ş i - a u înteţit presi u n i l e asupra l u i
1 . Antonescu pentru a - 1 determ i na să gă sească soluţii de scoatere ra pidă
a Român iei din războ i u l hitlerist. Evoluţ i a i m placa bi l ă a even i m entelor pe
plan i ntern şi extern, i-au oblti gat pe l ideri i ţără n i şti ş i l>ibera l i să a ccepte
colabora rea cu p a rtidul com u n i st şi cu celela lte forţe a ntifa sci ste, pentru
i n lătura rea l u i . 1 . Antonescu ş i ieşirea Româ niei d i n războ i . In aprilie 1 944
atit l i bera l i i cit şi naţi o n a l -ţără n işti i a u ţi nut m a i m u lte consfătu iri, d i n d i s ­
cuţ i i l e a ngajate cu acest pri lej . despri n zi n d u - se, pe baza u nor note a l e or­
ga nelor represive, următoa rele : . , N u trebuie să respi ngem mina pe c a re
ne-o d a u sovietici i , d i npotrivă, d acă vom ştii să a scultăm momentu l , vom
putea obţi ne m a ri ava ntaj i i , aşa cum au obţi nut regele Emanuel al
Ita l i ei•.
Un moment de i m portanţă hotărîtoare pentru afirm a rea rol u l u i con­
d ucător al proleta riat u l ui ş i pentru creşterea posi b i l ităţilor de orga n i za re a
unei largi coa l iţ i i de grupări pol itice a ntifa sci sta, l - a constituit rea l izarea
u n ităţ i i de acţi u ne a clasei m u ncitoare. La sfîrşitul l u n i•i a pri l i e 1 944, ca re­
zultat al eforturilor sistem atice ale com u ni şti lor ş i ale altor elemente î n a i n ­
tate d i n m işcarea m u ncitorească , s u b p re s i unea m a selor · m u n citoare dor­
n ice d e a rea l i-za o u nitate fermă in l u pta i m p otriva d o m i n aţiei fa sci ste,
Pa rtid u l Com u n i st Român şi Partidul Soci a l Democrat a u ajuns la un a cord

14 Mihai Fătu, Sfirşit fără glorie, Editura Şti-inţifică, Bucureşti, 1972, p. 8.

15 Arhivele Statului, BucureŞlli , Fond Preşedenţia Cons. de Miniştri, Pachet 1 49,
Dosar 1 04 1 .

15 - Cumidava
p ri.vinq qd�reo un�i platforme com u ne de acţiune - iftch�reo Fron­
tului U nic Mu ncitoresc, a l cărui man ifest progra m atic a fost făcut cu noscut
la 1 m a i 1944, a dat un puternic imbold l u ptei clasei m u ncitoare, pentru
ro lierea in jurul să u a tuturor forţelor a ntih itleriste.
Ca ş i in i ntrElagQ ţară, succese rema rc;a bile pe l i n ia reo l i ză ri i Fron­
t u·l u i U nic Muncitoresc au fost obţinute in i m porto ntul �entru muncitoresc
c;�l ţ(lrii, la Brqşov. In intreprinderile mori d i n Braşov, s-au con stituit comi ­
teţe d e front u n i c sau com itete patriotice, o vi nd l o bază Ull�tateo d e ac­
ţiune a cla sei m u nc itoare şi obiectivele din ma n ifestul .. Apel de la 1 Mai
1944", pri n care se vestea că. proleta riatu l , c;lasa cea m a i înai ntată. a so­
cietăţi i româ neşti, se găseşte in fruntea l u ptei p e n t r u o Rom d n ie l i beră,
i n dependento şi democrotic;ă 16 . Com itetele de front u n ic sau patriotice
constituite in intreprinderi le d i n Braşov au editat m a n i feste pri n care
chema u pe m �.tnci.tori la l upta pentru rea l i zarea obiectivelor majore înscrise
i n planul politic şi m i l itar elaborat de P.C.R. pentru î n fă ptuirea i nsurecţiei
n.oţion aiCil armate a n ti fa s ci ste şi o ntiimperia.iste. fn m a nifestul editat de
com itetul de fron t 1,1 n i c a l uzineloF ASTRA Braşov. lansat la 24 iunie 1 944
şi i n tit�.tlat : .. Fraţi m u ncitori a.i u�inelor ASTRA ! maiştri, ingi neri şi funcţio ­
nari ! se sub l in� că sarci na centro lc';i o m u ncitori lor acestei uzi ne d e arma­
ment era de a ri posta hotă rît, i ntensificind acţi u n i le de sa botaj q maş i n i i
de răz-bo-i hitlerista, pop1.1J.a ri.z�ind prevederile mo·nifestu l u i frontului unic·.
G reutăţile pri n care trec şi nevoia de acţiune i m ediată, a u a p ropiat pe toţi
salariaţii, chiar dacă exis.to unele. deoseb i r� de credi nţei. n i m ie nu ne poate
dezuni i'n faţo nevoi i de a porni la tuptă. Trebuie să trecem •a fcmna�
de comitete, i ncl u:z:indu.-i pe m uAcitorii cei m a i cinstiţi şi devotaţi tuptei
noastre şi cu rojoşi. 11. O expresie a ostil ităţi; faţă de d idqtura. ·m i l itorQ­
fasdstă şi prezenţa in ţară a trupelor h itleriste, ca urmare a m u ncii de pro­
paga ndc;i desfă şurată de P.C.R. in armată , Q consti�ura faptu·l că intre o ni i
1942- 1'944, u n n.umăr (nsemna.t d e tineri d i n judeţ1,1l Braşov refuzau s ă se
I?J:ezinte lq centrele de recru.ta{e. Sotdaţii 8Qta l i o n u l u i III , vînători de m unte,
.c::Qre au fost tmba·rcoţi la Bro:şov, pentru. o fi t.rimitŞi ,pe frontu l hitlerist, se
opu neau. sp�.tnind că ei nu vor lupta pe front şi cerind eliberarea nQrd ului
Tra ns i lva niei 18.
J;venimente.le pol-itic_e şi m i l itore se de sfc';Jş u_ro u in m are rapiditate, i m ­
Ru nin d adoptqcea �.tnQr d�izU po�itice ş i m4s.llri prQC.tic� corespunzătoare.
Pe lhl:i.o. ef<Ntu riiqr depuse de porti®1 comunist pentru fii1.1.ri �eo u.nui sist�
de a l ia nţe cit m a i corespunzător - 'Î nclusiv cu partidele politice burgheze
- se inscrie inţeiegereo interven ită Îl1 mai 1 944 int,re pa·rtid.ul comun i st şi
pa rtidu l l i bemJ pre�idQt de Gh. Tătă.rescu (de s.p rins din Po rtid � J Naţiona l
li beral al lui D1 n u Brăti a n u}, înţelegere consem nată intr-un. acord de coo­
perare impotrivo fascismulu i .
De Qs.e men.ea, u n l qc; deosebit 1-a repre�entat stqbilif�a u n o r contacte
intre pQrtidu1 comu.n i st şi PQ.Iootu� regal. Sondajele intre.p.ri.n� de e.ondu­
cerea portiduh.ti com, un.ist, încă. din toa m na a n uh.Ji 1.943, pentru a c;w.noaşte
atitqdinea regel u i şi q a nturaj u l u i său fa ţ(i de o a.cţiune a rmată pentru

11, nr. 3, 2 mQi 1 944.

.&.rhiYO C.C. al P.C.R.,
14,.Româ,niQ li.b..-ă u, a,n
17
11 Vezi MiKea Băltescu,
sub conducerea P.C.R., intre
FQAd 1, [)Q�. 3l9, f. 1 52-1 !! 4 ; Fond 1, OC?L 400, f. 52.
Lupta patriotică şi antifascistă a oamenilor muncJi �raşoveoi
anii 1940-1944 . ..Cumidava" I I I , 1 969, pp. 28-30.
 '227

e l i berarea ţăr i i - şti ute fi i nd a ni m ozităţile d i ntre monarh, Ion Antonescu

şi g uver n u l ger m a n , - ca şi ingrijorarea provocată de catastrofa către
c a re era i m p i n să ţara pri n conti n u a rea războ i u l u i , s - a u incheiat pri n acor­
d u l m o n a rhiei cu Partid u l Com u n i st R o m â n , in ceea ce priveşte răsturnarea
reg i m u l u i de d i ctatură m i l ita ră şi a d o m i naţiei n a z i ste, cercurile palatului
acceptind p l a n u l genera l i n su recţional preco n i zat d e com u nişti.
In aceloşi ti m p, ca rezultat al n umeroaselor demersuri î ntrepri nse de
p a rti d u l com u n i st şi, in pofida u nor neîncetate a mînări, ezitări şi d ificultăţi
create de partidele burgheze, in vara a n u l u i 1 944 s-a con stitu it B locul Na­
ţional Democrat, format di n : Partidul Com u n i st Rom â n , Part i d u l Socia l ­
Democrat, Part i d u l Naţional Ţă ră nesc şi Part i d u l N aţi o n a l Libera l (prezidat
de D i n u Brăti a n u), ceea ce sporea si mţitor forţele chemate să susţi n ă
p l a n u l d e înfăptuire a i nsurecţiei ela borat d e către P.C.R. De c laraţia d i n
20 i u nie 1 944 a celor patru partide, sta bi lea Platforma com u nă d e reven ­
d icări naţionale genera l - dem ocratice a l e cărei principale deziderate era u :
în lăturarea reg i m u l ui d e d i ctatură m i l itara-fasci stă ş1 i n l oc u i rea l u i c u u n
reg i m constituţi o n a l democratic ; ieşirea Român iei d i n războ i u l h itlerist ş i
alăturarea ei la coa liţia N aţi un+lor U n ite ; elibera rea ţării d e s u b ocupaţia
hitleristă ; resp ecta rea tndependenţei ş i suveronltăţii naţiona le. Toate aces­
tea au creat cadru l politic propice inten-sifi.că rii p regătirilor m ilito.re şi de­
ckrnşă ri i i ruurecţiei noţionote a rma te in vara 1 944.
Se vădeşte a stfel clar, că l i n i a poli tică a Parti d u llJii Comu nist Român,
strategia şi tactica adoptată in acel m oment de c u m p ă n ă pentru istoria
ţării, elasticitatea şi rea l i s m u l acţi u n i lor sale politice au dat roade şi a u
dus l a vktoria Revol uţiei d e e l i berare socială şi naţională, începută in
a ugust 1 944.

1 5"
K E N N Z E I C H E N D E R VON D E R R . K. P . I N D E N JAH R EN 1 940- 1 9 44
VERWI R K LI C HTEN B O N D N I SPOLITI K

Zusam me nfassu n g

D i e Abh a n d l u n g enth a l t eine u mfa ssende O bersicht i.i ber e i n i g e

Aspekte d e r pol itischen Weltlage sowie d e s p o l it i schen Lebens i n R u m a ­
n ien, der Faktoren, die d i e Tei l n a h m e R u m a n i e n s a m H i tlerkrieg besti m m ­
ten u n d bedi ngte n , sowie d i e h i stol'ische Entwickl u n g w a h rend der J a h re
1 940- 1 944 i n R u m ă n i en, b i s z u m Beg i n n der a ntifa sch i stischen Revol ution
zur sozialen und nationalen Befrei u ng.
In der Arbeit werd e n d i e wichtigsten Prog ra m m d oku mente der R.K.P.
aus d ieser Zeit erl a utert. D iese Dokum ente setzten als H a u pta ufgabe der
Partei fest, eine breite A l l i a n z von gesel l schaftlichen u n d pol iti schen Kraf­
ten zu verwirk l ichen, die am K a m pf gegen den Fasc h i s m u s i nteres siert
wa ren u n d eben so an dem Austritt R u m a n i ens aus dem H i tlerkrieg săwie
an der U m kehrung der Waffen gegen den Fasch i s m u s . Z u diesem Zweck
war d i e Schaffung ei ner nationalen E i n heitsfront des gesa mten r u m a n ischen
Vo l kes vorgeseh en.
Die za h l reichen Akti onen der R . K . P . zur Gruppierung a l ler politischen
Krafte, d i e an der H i na u sf i.i h r u n g R u m a ni e n s a u s der schweren Lage, i n
der sich d o s La nd befa nd, i n teressiert wa ren, werden hervorgehoben u n d
urku n d l i ch belegt. Dabei w i rd d i e E l a stizitat u n d d e r Rea l i s m u s d e r R . K . P.
bei der Verwirk l i c h u n g e i n iger pol itischer Akt i o n e n betont. Auch werden d i e
versch iedenen Eta ppen d e r Verwirklich u n g d e r N a t i o n a l e n Anti hitlerfront
d a rg esteHt. lm J a h r 1 943 w u rde d i e Patri otische Anti h i t lerfront gegri.indet,
der die R . K . P . , die .. B a uernfront" (Frontul p l ug a ri lor), die . ,Verei n i g u n g der
Patrioten " (U n i u nea Patri oţ i l or), d i e Sozi a l i stische Ba uern partei, der Ver­
ba nd der u n g a ri schen Werktatigen ... MADOSZ" u n d zeitwei l i g a uch d i e
SPD a ngehorte n .
Die weitere politische Entwickl u n g fi.ihrte i m Apri-1 1 944 zu r B i ldu n g
der Arbeiterei nheitsfront, u n d zwar d u rch die R . K . P . u n d d i e S . D . P . I n der
Arbeit werden die Verwirkl,ic h u n g der Arbeitere i n heitsfront a uf lokaler
Ebene in Braşov (Kronstadt) sowie einige Widersta ndsaktionen aus d iesem
bedeutenden Arbeiterze ntrum des La n des gesch i ldert.
Es wird a uf do s stete B e m i.i hen der R.K. P. ei ngega ngen, a uch a ndere
politische Kreise zur patriotischen u n d a ntifa sch i stischen Front hera n z u ­
ziehen. E s werd e n Aspekte d e r politischen Entwickl u n g der N ationalen
B a uern- Partei (P.N .Ţ.) sowie der N a tiona i - Li bera len P artei (P. N . L.) u nter­
sucht u n d d i e B i l d u n g des Nationai-Demokratischen B l ocks vom J u lli 1944
 229

geschi ldert, der o u s der R.K.P., S . P . D . , P . N .Ţ., u nd P . N . l. besto nd. Des

fuh rte zur Sta rku n g der Krafte, die den bewaffneten Aufsta nd d urchfli h ren
sol lten. D urch die Bem u h u ngen der R.K.P. ka m es zur Versta n d i g u n g mit
der von G h . Tătărăscu gefli h rten Libera len Partei (die sich von der Nationa i ­
Li bera len Partei u nter D i n u Brăti a n u a bgespa lten hatte) zur Zusa m m e n ­
a rbeit gegen d e n Fa sch i s m us. E s w i rd a uch a u f d i e besondere Bedeutu n g
d e r Ko nta kte d e r R . K . P . zu patriotischen Offizi ere n sowie m i t d e m Ko n i g s ­
palost h i ngewi esen . D e r von den Kom m u n i sten vorgesch la gene a l lgemeine
P l a n des Aufsta ndes z u m Sturz der fasc h i st i schen M i l ita rd i ktatur u n d der
N a zi herrschaft wurde a uch von den H ofkreisen gebi l l igt.
 APRECIERI INTERNATIONALE PRIVIND INSEMNATATEA
INSURECfiEI DIN AUGUST 1 944 ŞI CONTRIBUTIA ROMANIEI
LA RAZBOIUL IMPOTRIVA GERMANIEI NAZISTE
Dr. GHEORGHE ZAHA�IA

Actul cruc i a l de la 23 Aug ust 1 944 al poporu l u i româ n , care a a l ă ­

t u ra t Româ n i a coaliţiei a nt i h itleri ste ş i a constituit inceputul revol uţiei d e
e l i berare n a ţ i o n a l ă ş i soci a lă, a ntifascistă ş i a nti i m peri a l i stă, a fost s a l u ta t
de coa l iţia a nt i h i tleristă, d e forţele rezistenţei a n tifasci ste europene, de
o p i n i a p u b l i că democratică mond i a l ă . El s-a bucu rat de a p recieri rea l i ste
d i n pa rtea p resei şi a u n o r ofi c i a l i tăţi d i n m u lte ţări , ca re rema rca u , î ncă
d i n pri m e l e zi le, s e m n ificaţia i nternă şi i ntern aţională a i n s u recţiei rom â ­
neşti d i n a u g u st 1 944.
in Fra nţa , şti rea d espre even i m entele d i n Româ n ia a fost i ntimpi ­
n ată cu senti mente profunde de s i m patie şi sti m ă . .,Această şti re - scria ,
l a 24 a u g u st, z i a r u l fra ncez .,Le front nationa l" ca re soseşte i n p l i n ă i n ­
-

surecţie a Pari s u l u i , v a u m ple d e bucurie p e l u ptăto r i i noştri ".

Din pri m ele ore a l e i ns u recţiei presa m on d i a lă a s urpri ns sem n ificaţia
even i m entelor di n Româ n ia pentru sud -estul şi centrul Europei. Consem n i n d
c ă .. ră m ă şiţele Armate l or 6 ş i 8 germ a n e a u fost p r i n s e i n c u rsă i ntre r u ş i
şi rom â n i care, i n conform itate cu ord i nele prim ite de l a Bucureşti, a u
atacat pe germa n i " , coti d i a n u l a m erica n The Christian Science Monitor",
. .

d i n 24 a u g·ust 1 944, scria că : . , P ie rd e rea Rom â n i e i însea m n ă d i s pa riţia ra ­

p idă a tuturor vest i g i i lor dom i naţiei Axei i n B a l ca n i . B u lgaria ii va u r m a
fără î n d o i a l ă . Apoi, cu a j utorul m a reşa l u l u i de pa rtiza n i l o s i p B r o z (Tita),
g a rn izoanele germ a n e d i n G recia şi i n s ulele M ă r i i Egee vor fi i zolate şi l ă ­
s:=�te in m i i n i le g recilor care a u m u lte s ă le s p u n ă " .
Com entind ră sturna rea politică d i n Româ n i a , secretar u l d e stat a l
S.U .A., Corde l l H u l i , a declara t, l a 24 a u g u st, d u pă c u m relata coti d i a n u l
..The New York Times" d i n 25 a ugust 1 944, c ă .. a c u m , d u pă c e a u rupt re­
l a ţ i i l e cu nemţi i , rom â n i i pot trece la sarc i n a de a contri b u i la ofen sivă
pentru a - i a l u n ga pe cotropitorii n a zi şti d i n ţara lor. Secreta rul de stat a
odăugat - conti n u ă ziarul - că nemţi i . .. trebu i e să ştie a c u m că domi ­
naţia lor i n B a l ca n i se c l ati n ă " .
Opi n ia secreta r u l ui de stat a fost expri mată ş i de a lte orga ne de
presă, care s u b l i n i a u î n se m n ă tatea actu l u i poporu l u i român atit i n ce pri­
veşte scăderea potenţia l u l u i de l u ptă al cel ui de-al trei lea Reich, cit şi
contribuţia la spori rea efort u l u i d e război a l coa liţiei a ntih itleriste, prec u m
şi i nfl uenţa exercitată a s u pra situaţiei p o l itice ş i m i l itare a ţă ri lor vecine
Româ niei . C omenta r i u l i ntitulat .. Basti o n u l n a zişti lor in B a l ca n i a i nceput să
232

se clati n e", d i n acela şi n u m ă r a l ziaru l u i a m i ntit, a p recia că "Ieşirea Ro­

m â n iei d i n război (este vorba de ră zbo i u l h itlerist - n . a . ) a creat pericol u l
i zo'lă.ri i celor 1 5 d ivizi i (germa ne - n . a .), aflate in G recia ş i s u d u l Iugosla­
viei". Autorul come ntari u l u i s u b l i n i a a stfel i m porta nţa deschideri i d e către
i n s u recţia ro m â n ă a d i recţiei strateg i,ce a vă i i D u n ă ri i pentru opera ţi i l e
a rm atelor sovietice : ,,Această ieşire a tra nsformat Valea D u n ă ri i , de l a Deltă
ş i pînă l a pu nctul u n de pă răseşte frontiera rom â n o - i ugoslavă, d i ntr-o zonă
prietenă, i ntr-o zonă osti lă (Germa n iei nazi ste - n.a.) şi a dat U ni u n i i
·

Sovietice posi bil ităţi d e com u n icaţi i neî ntrerupte p e 600 d e m i le, d i n B a s a ­
rabia şi pînă la frontiera U ng a riei".
La rin d u l ei, gazeta londoneză . .The Times" a prec i a , i n aceea şi zi, că
h otărîrea Român iei "va avea un efect tonic in Turc i a , care . . . a a s i stat la
dezvolta rea ost i l ităţilor rom â n eşti im potriva exploată rii ş i tira n i ei germ a n e
cu u n i nteres şi o s i m patie c e d atează d i n zilele l nţelegerii B a lcan ice".
in sfîrşit, i n m a rgi n ea sud -vest europea n ă , ziarul portug h ez ,.0 Se­
cu /o", a precia, la 26 a ug u st, că " I ntrarea i n ră zboi a Româ n i ei a l ături de
a l iaţi a sch i mbat toate pla n u ri l e stabinte - poziţi i l e d i n Carpaţi se află
azi incerc u i te pe la sud. Forţele u n gara - germ a n e pe poziţii in m u nţ i , se vor
afla între două focuri - ruşii la N ord şi Est şi rom â n i i , î n scurt ti m p întă ­
r iţi de ruşi, la Sud. Se desc h i d e a stfel dru m u l pe D u n ă re către B u da pesta
şi Bratislava şi cel de pe Tisa către Si lezia şi Ceh oslovacia .
Anverg ura hotărîrii ro mâ neşti este î n să m u lt m a i a m pl ă , treb u i nd , î n
acest sens, să sub l i n i em următoarele pu ncte :
1 . Pos i b i l itatea de a intinde mina şi de a da sprij i n u l necesar forţel o r
l u i Tito şi celor a l e E.A. M . (greceşti) ;
2. Tă ierea com u n icaţ i i lor cu B u lgaria şi G reci a ;
3. G ră b i rea decizii lor B u l g a ri e i , a l e căror frontiere vor fi atinse î n
curi n d de forţele ru seşti ;
4. Inch iderea petro l u l u i d i n Va l a h i a , s i n g ura su rsă de care m a i d i s ­
p u n e a Germa n i a d u pă pi erderea c i m p u ri lor petrol ifere d i n G a l iţ i a ;
5. I n sfirşH, pos i b i l itatea de legătură cu partiza n i i d i n regi unea i l i rică
ca re deschide porţ i l e către Gorizia şi va lea rîu l u i P6. Azi, forţele germa ne
de pe frontul ita l i a n ri scă să-şi vadă tăi ate com u n icaţ i i l e cu s patele fro n ­
t u l u i de către forţele a l i ate d i n Fra nţa, i a r mii ne, d e către forţele teatru l u i
balcan ic".
La ri n d u l său, ,.Republica", d i n 28 a u g ust, a ră ta : "Cu R o m â n i a a lă turi
de a l iaţi, cu Bu lga ria c a re-şi retrage trupele d i n I u gos lavia şi se află i n
aj u n u l ieşirii d i n ră zboi, s ituaţia fortăreţei germa ne d i n Europa s uferă o
incercu i re şi m a'i strî n să fi i n d a m e n i nţată de a sa l turi d i n ce î n ce m a i greu
d e res p i n s(. . . ) r u ş i i şi rom â n i i şi i ugosl avi i, p l u s grec i i , se pot a propia de
Germ a n ia pri n U ngaria şi pe Valea D u nă r H " . Aceeaşi g a zetă pub lica, l a
29 a ugu st o ştire d i n ( sta m bu l , i ntitulată concl udent : " I n Bucureşti a fost
l ichi dată i ntreaga rezistenţă germ a n ă . Româ n i i a u l uat m a i m u lt de 1 5 000
de prizonieri".
D ista nţele n-au i m pied icat i n registrarea şi comenta rea eve n i m ente l o r
el i n Rom â n i a . I n C h i n a , ziarul ,.Takongbao" ( . . I m pa rţi a l u l ") îşi i nforma citi ­
tori i , la 25 a ug u st 1 944, despre faptul că " Ro m â n i a s - a retras d i n Axă şi a
acceptat condiţi ile de pace a l e a l iaţilor. Intre a rm atele rom â n e şi germ a n e
a u avut loc l u pte". Zia ru l rel ua şti rea corespondent u l u i di n Berna a l post u ­
l u i de rad i o "Co l u m bi a B roadcasting System", i n care se relata c ă "Trupele
 233

'
române des"făşoară r u pte la Con sta nţa, d e - a l u n g u l l itora l u l u i M ă r i i N egre;
im potriva trupelor germa ne, atacind, totodată, trupele u n g a re l a frontierâ·
c u Ungaria" ( l i n i a vre m e l n i că d e d e m a rcaţie d i n Pod i ş u l Tra nsi lva n i ei -

n.a.). la ri.ndu l l u i , zia rul a rgenti n i a n ,.La Prensa", d in 25 a ug ust, făcea u r­

m ătoarele a p recieri in l egătură cu consecinţele evidente a l e situaţiei
schi m bate d i n R o m â n i a : "Pră b u ş i rea ocupaţiei germa ne in B a lca n i . B a riera
d ifici l ă a Ca rpaţi lor a d i spărut in m od practic . . . la s u d �vest d e România se
inti nde I ugoslavia îm pînzită d e partiza n i i care ţin conti n u u in şah garnizoa ­
nele germane. M a i departe se află Adriatica, d o m i nată de a dversa rii l or.
In m od virtual este creată, a stfel, o barieră conti n u ă in nord u l B a l ca n i lor,
care va i m p l ica pierderea tuturor forţelor germ a n e d i n G reci a , M a rea Egee
şi Creta " .
S intetiz�nd aceste aprecieri, zia ru l sovietic ,.Pravda" scria l a 28 a u gu st :
. . I m portanţa ieşiri i Româ niei d i n Axă depă şeşte cadrul R o m â n i e i . Presa
stră i n ă a re d reptate să spună că aceasta însea m n ă prăbuşi rea intreg u l u i
s i stem germ a n de a pă ra re in Ba lca n i " . l a ri n d u l s ă u , revista sovietică
" Vo ina i rabocii klass", d i n 1 septembrie 1 944, comentind, in a rtico l u l
. . Hotărîrea Român iei ", a precierea z i a ru lu i , . Th e New York Tim es", potrivit
căruia ruperea Româ n i ei de Germ a n i a constituie u n u l din even i mentele ho­
tărîtoare a l e războ i u l u i , scri a : . . O a semenea a preciere n u va părea exa ­
g erată dacă ne vom i m a g i n a in toată a m pl oa rea conseci nţele pe care le
vo avea pentru Germa n i a cotitura in eve n i m entele din Rom â n i a . Este vorba
n u n u m a i de fa ptu l că, pierzind Româ n i a , h itleriştii îşi pierd pe u n u l d i n cei
mai uti l i a l iaţi. D i n p u nct de vedere strategic, a pa riţia Armatei Roş i i pe m a ­
l u ri le D u nă r i i , însea m nă d e fapt, inceputul pră b u şi ri i intreg u l u i flanc ba l ­
conic a l l u i H i tler. I n imed i·ata vecinătate, i n I u goslavia, a cţionează c u suc­
ces Armata de El iberare l ugoslavă, a rmata m a reşa l u l u i Tita. Se stringe, tot
m a i m u lt, cercul de fier in j u r u l divizi i lor ger m a ne ră m a se in G recia . D i s ­
trugerea com p l etă a tuturor poziţ i i l or hitleri ste in B a l ca n i - •iată adevărata
persp�ctivă a vi itoru l u i cel m a i a propiat. Or, aceasta însea m n ă că, pentru
Germa n i a , este p ierdută defi n itiv, in genera l , intreaga Europă d e s u d - est" l.
la 1 5 septembrie 1 944, comentind i mportanţa pentr·u Ba lcani a i n ­
t ră-ri i României in război u•l contra G e rman iei, . Pravda" scria, in ed itori a l ul
.

consacr·a t încheieri i , ·la 1 2 septembrie, a Convenţiei de Arm istiţi u : , . Ro ­

m â n ia . . . d ev i n e, acu m , bază de operaţi·u n i mi l ita re pentru l ich ida rea co m ­
p letă a dom i naţiei h itleri ste in Ba•lca n i , pentru e l i bera rea completă a po­
poarelor d in Ba·lca n i de sub jugul german şi pentru restab i l i rea i nd epen ­
denţei şi suvera n ităţii l o r naţionale".
In sfî rşit, l a 18 septembrie 1 944, postul de rad i o New York, făcîn d
un bilanţ a l eveni mentelor po l itico - m ilita·re d i·n zona central -sud - est-euro­
pea nă, comenta a stfel perspectiva desfăşură ri i l o r i n viito r : , . Deza strul
germa n d i n Rom â n ia a pecetl uit soa rta a rmate l o r Reich u l·u i din Ba'lco n i .
Prin trecerea Rom â n i ei de pa rtea a l iaţi l or, Germa n ia este a meni nţată d i n
sud - est, i a r U nga ria se a f l ă in pra g u l prăbu ş i ri i . Drum•u l d i n sud-est, ca re
d uce la B ud a pesta , Viena şi P raga, este d esch i s . . . ". Comenta to ru'l îşi in ­
cheia o pin i i1e cu o apreciere tonică pentru poporul ro mâ n aflat in p l i n ă
l uptă : , . Este, d ec i , l eg iti m c a poporul român să a ibă in momentu l de faţă

1 N. Sergheeva, HotărÎrea României, in .. Voina i rabocii kloss", nr. 1 7, 1 septem­

brie 1 944.
on sentimem de satisliocţie, căd Ro m ân i a are o contnboţie i>nsemnată fu
grăbireo sfirşitukJl. Este o con tribu ţ ie de co re poporul ro m ân poate să se
fe1ici-te•.
Este ENCPl ioabfl i-nteresul vi'll cu ca re ao ur1mă rit eyenimen tele d �n Ro­
man ia Şi desfă"ŞU I'Ci rea lor opi nia publ i că, forţe1e .pa t·rtotiat .Şi a nttfa scl&te
din ţor�le vectne, pe-ntru influenţa n em ijloci tă exercitată asupra sitU<Jtiei
pofiti'Ce şi m il i ta re d in aces te ţări. Pe d rept cuvint oprecio revista sovi etică
"Voina i rabocii klass" că .. � ovitu ra rom â n e-a scă nu YO inti-rzia să a i bă o
rezonanţă polltkă in celelalte ţări satelite a l e German iei "2.
In B u lga ri a , unde masele popu la re c erea u ..o re n unţa re h otă-rită l.a
politica de sp rij rn i.re o aventurilor h i tl e ri ste ", C.C. oi Pa rtid ulu i M unci·to­
resc Bu lgaf <Pa rtidu l Co m u n i st Bu·lgor), o n a l i �îoo situaţia i nternă în con­
textu l even i men t el o r m i lita re şi politice i ntemaţiona'le de la s�î r.ş i tu l lunii
august · 1 944 şi noHe posibilităţi create pentru i nten sifica rea l u pte i de e l i ­
be rare, o ad resa t membri-lor s ă i o D i rectivă3, î n co-re s e a p reci a că .,ru­
perea relaţi ilor cu Germ a n i a hitleristă de către Tu rcia şi eveni mentele din
Român i a i-au sil i t pe ba-grianovi, pentru o găsi vreo i eş i re , să recurgă la
jumătăţi de măsură ... " In acela şi timp, Comitetul Regiona l Plovd iv al Parti ­
d u lui M u ncitoresc Bulgar aprecia că .. trecerea Român iei i n lagărul a l i·a ţilor
o prod us derută şi pa n ică in lagăwl credi ncios lui H itler al bagrianovilor"4,

i a r ape l u l Com itetu lui m u n r:itori'lor d i n i ndustria tutu n u l u i d i n acelaşi oraş,

considera că .. d atorită treceri i Român iei de pa rtea a l iaţilor, ţa ra noastră
(B·ulgaria - n. o . ) a ajuns să fie com pl et izolată"5. Intr-un o lt document,
al intelectua l i lor d i n Frontul Patriei, se scria : .. Armatele germa ne sînt acu m
sortite pieirii. Armatele românilor acţionează în s patele germa n i lor şi a l
a l i aţilor fascişti u ng u ri. Armatele sovietice şi româ ne, împreună c u a l iaţii,
se pot u n i in o rice moment cu glorioasele a rmate de pa rtiza n i a le mare­
ş a l ul u i Tita d i n l ugoslavia"6 . La rînd u l său, S tatu l Major Su prem a l Armatei
Popu lare de Elibe ra re (NOVA) aprecia că " Noua situaţie d i n Româ n ia va
găsi şi la noi (i n B u l g a ria - n . a . ) un putern ic ecou ; . . . in guvern, peste
puţin tim p sint de aşteptat sch im bări m a ri. Frontul Patriei este pe cerle să
cucerească puterea"7.
In lugosla.v ia, d upă even i m entele d in Româ n i a , Statu l Major Su prem
a : A rmatei de El ibera re Naţiona lă ·a hotărît să indrepte . . forţele pri ncipal e
i n di recţia Serbiei ca re, in acel mo ment, avea o i mportanţă deci sivă" peo­
tru Ba lca n i, atit d i n pu nct de vedere m i l itar cit şi politic . ..in u rma l uptelor

2 Ibidem.
3 Directiva C.C. al Pa rtidului Muncitoresc Bulgar către membrii partidului, cu pri­
vire lo esenţo neutralităţii trîmbi ţotă de guvernul Bagri<lnov şi cu privire la sarcinile
princ4Jale actuale, publicată în Mişcarea de rezistenţă a poporului bulgar 1941-1944

loenig, 1 962.
(în continuare: Mişcarea de rezistenţă), de Peto r Gherghieff şi Basil Spiru, Berl in, Rutten

4 .. Chemare către poporul bulga r", op. cit.

5 .. Chemore către muncitorii şi muncitoorele din industra tutunul ui, idem.

6 . . Apel la lupta pentru salva rea Bulgariei", semnat .,Intelectualii din Frontul Pa­
triei ", Arh. I.S.I.S.P., fond 9, dosorul 295.
7 .. Ordinul Stotului Major Suprem al Armatei Popula re de Elibera re (NOVA) rotre
Statele majore din zonele de operaţti privind măsuri în vederea zădărnicirii acţiu nilor
militare împotrivt:� portizoniklr" in Mişcarea de rezistenţă.
 235

cnocene d i n Bosnia răsăriteonă, M untenegru şi Se!bio de sud.. unităţile

Armatei d e El iberare Naţională a·u derrobit, pe la inceputuri lou i septembrie.
sudul şi vestu l Serb iei ·8, ceea ce o ogroyot şi ma.i mult s iiuaţio Grupu1u i
genna·n d e a mcte ..f d in G recio.
..

Vorbi·nd despre influenţa evenimente1or d in România a supro trupelor

a cestu i g rup de a l'tlla te, corespondentu l d in lstomb\11 a l .Agenţiei sovieHc:e
TASS transm itea, la 31 a ug u st 1944, că d�i .,sit>uaţia preca ră in core
s-a u găsit tru-pele germa ne d i n România a fost cu m u ltă g·r�jă a sc unsă sol­
daţi1or germ a n i din G recia şi Alban kl , şti riie a su pra infringe ri i a nume­
roase d ivizii germ·c ne i·n România au ci rculat pe lo·rg in ri·ndu rHe lor·, pro­
dudndu - le demoraliza re ma nifestată p rin s po ri rea de:rertă ri lor 9•
In Unga ria , coti tura d i·n Român ia a avut o in riuri re more. .,Evenimen ­
tele d i n România - spunea radio Moscova, l a 2 septembrie 1 944, i·n . .Cro­
n ica even i mente· lor internaţ i onale" - au o lo rmat serios pe cond•u<:ători i
u ngu ri, ca re se simt vizaţi d i red in u rma acestei i·n torsătu ri de lucru ri . După
cum se ştie, cond ucăto ri i u n9u ri pun m a ri spera nţe in l ua·rec de contra ­
măsuri germa ne i n România, ce re s -a a lătura t i n mod vădit Naţi u n i lo r
U n ite spr� ·O recu oeri Ardea l u l stăpi·n i t de U nga ria". Faptele de atu•nd
sînt consemnate în lucră.ri u lterioa re a l e u no r istorici u n g u ri . . , Vestea zilei
de 23 August a zguduit ţa ra, exe m p l u l româ n i lo r o devenit delicatesa p re­
ferată a propagandei şoptite şi i nfl·uenţa l u i a com i s d i strugeri consi<le­
ra b i le în suflete . . . intrudt a pro iecta t fă ră m i·lă, in faţa u n g u ri l o r, ... ispita
de a u rma, event u·a l , exem p l u l ro mânesc". Considerind d rept sa.rc i na sa
pri nc i pală resta b i l i rea ec h i l ibrulu i forţelor politice i nterne, co re s -a ind i ­
n a t i n defavoa rea l u i , şi n um i rea u n u i , .g uvern rep rezentativ", regent u l
Horthy M i kl·os a d e m i s g uvern u l Sztoj-ay Dome, l a 24 august, şi a constitu it,
l·a 28 a ug u st, u n oolt g uvern, s u b preşed i nţia l u i La katos Geza , că ruia i-a
dat sarcina să creeze ,.cond iţii de activitate in vi i tor" pentru i eşi rea din
a l ia nta cu G e rma nia, in înţelegere cu puteri le occidenta le şi ocolind
U .R.S.S. 1o .
Demascind pl·a n u rile noului g uvern de o ataca Româ n ia şi a pune
stăpî n i re pe intreg u l a rc a l Ca rpaţi lor româ n eşti, ca fiind o pol itică de
conti nuare a ră zbo i u l u i a lături de Germania, postul de rad io . , Kossuth"
afi rma , l a 25 o ug u st 1 944, că român i i .. au reu şit să a s i gu re Ro mâniei, d i n ­
tr-o lovitu ră , o s ituaţie intemaţiona·lă ava·ntajoasă . . . Con secinţele pentru
U nga ria a le pa s u l u i făcut de ro mâni pot fi atenuate in ca zul in ca re ş i
n o i v o m incepe l u pta impotriva nemţi lor". Rod i o .,Kossuth" conti nua, l a
28 a u g u st, ind emnind ..pa rtidele democra tice s ă l u pte in f.runtea m i·şcă rii
ma selo r popula re pentru u n g uvem de sa lvga rda re a patri ei", a·şa cu m
, ,poporu l român ş i - a l ua t in mîi n i propia sa soa rtă, a răsturnat d ictatu ra

6 Compendiu de is torie a Ligii Comuniştilor din Iugoslavia, Editura .,libertatea ",

Panciovo, 1 965, p. 375.
9 Buletinul M .A.E., Directia p resei, a i nformati i l or şi o relatiilor culturale", Eveni­
..

mentele din România - 23 Aug ust 1 944 - 15 aprilie 1 945, p. 58.

10 Csatari Daniel, Forgoszelben - Magyar Roman viszony 1 940-1 945, (In viltoo reo
timpului - relatii ungoro-române 1 940- 1 945), Budopestx:J, Acodemioy Kiado, 1 960,
pp. 404, 405, 407-408.
236

fascistă' ( m i l itara-fascistă - ri.a.) "O l u i AntO'nescu ş i a format, d i n toate

pa rtidele democratice şi a ntigerma ne d i n Rom â n i a , un guvern naţiona l " 11 •
Forţele d in Rezistenţa cehoslc>vocă ş i poloneză ş i-o·u elCiprimot, de
a se menea, sati sfacţia faţă de noua situaţie a Român iei . In Cehoslovacia,
u nde la 29 · a ugust incepuse i n s u recţia popu la ră s'lovocă impotriva ocu ..
panţilor nozi sto - h o rthy·şti la inceputu l l u n i i septem brie 1 944, ga zeta
. Moravska novost", organ a l Pa rti·d u l u i Comun i st d i n Cehoslovacia şi o i
.

Rezi stenţei naţionale pentru reg i u nea M o rovo - S i l ezionă, după ce s u b l i n i a ,

in a rticolul . ,Sfi�ş it·u l dominaţiei germane i n Europa . ina i n te · spre vi ctoria
fin•a lă !", ro'l u•l u riaş oi U n i u n i i Sovietice in zdrobi rea fasc i smu l u i , scria : .. i n
Român ia, Armata rom â nă o trecut de pa rte Armatei Roş i i , d iviziile ger­
ma ne s·i nt incercu ite şi ca ptu ra te, deoa rece, datorită fa ptu l·u i că intreagc
ţa ră s-a ră sculat i mpotriva cotrop itori lor săi, o deve n i t i mpos i b i l ă ori ce
moda l itate de retragere" .
Concomitent, in Polonia, .,Arm ia Ludowa" org a n u l G ă rz i i popu­
la re -, aprecia, la 1 septembrie 1 944, in a rtico l u l . . In preziua sfîrşitu l u i " ,
-

că trecerea Rom â n iei de pa rtea a l iaţi lor , .a sch i mbat ra d ica l situaţia i n
Eu:ropa d e sud -est. Porţi•le spre Ba lca n i a u fost deschise ot>it de larg incit
spărtu ra nu va ma i putea fi o sturpată de n ici o forţă ".
Intr-adevă·r, ca u rma re a i n s u recţiei poporu l u i ro mân şi a alătură ri i
Rom â n ie i la coa l iţia a nt i h itleristă, opera ţi i le a rmatei sovietice s-a u mutat,
in ti mp de circa o l u nă, din partea estică o României, spre vest, in pa rtea
estică a I ugos laviei , s ud -estu l Ung a riei şi in B u lga ri•a . lnten si.f ico rea a c ­
ţi u n i lor Anmatei popu la re de Elibera re a I ugoslaviei, i med iata pierdere a
Bu'l gariei, in u rma acţi u n i i Armatei sov i et i ce şi a ins u recţiei bulgare,
începute concomitent, la 8 septembrie, ou marcat p răbuş i rea dispozitivu l u i
germa·n i n Ba lca n i , c u repercusiuni in zona estică a Bazi n u lu i M editero nei
cu m ă ri l e a nexe. Coma nda mentul german o fost co nstrin s să ia măsuri
pentru evacua rea forţelor l u i d i-n acea stă parte o M ed itera nei, motilf.ind
deci zia a doptată, d upă cum se co nsemnează retrospectiv in bu leti n u l său
i nformativ din 15 octom brie 1 944, că u na d in ca uzele pri ncipa le ce pro­
vocaseră retragerea, a fost s ituaţia d i n Român ia , ca re crea se .,o a m en i n ­
ţare pentru Sipatele poziţi i lo r germane d i n Balca n i . Datorită a cestui fa pt,
noi sintem n evoiţi să evocuă m tru pele germa ne d i n G recia de sud. Tru pele
noa stre au inceput retra gerea d in i n su•lele M ări i Egee şi d i n Peloponez
încă de acu m citeva săptă min i " 12• Pentru a completa ideea Como.ndamen­
t u l u i germa n , ne vo m referi la memoria l i stu l eng lez Arthu r Gould Lee, care
aprecia că .. Sch imba rea frontu l u i de către Român ia a ob ligat Germania
să-şi retragă forţele d i n G reci a, Alba n ia şi d i n sudu l I ug os laviei şi să-şi
fixeze o nouă poziţie in nord u l Iugoslaviei. Forţele brita nice care ou de­
ba rcat, in septembrie, in G recio, avu seseră o sarcină s i mplă , deoarece, cea
ma i ma re pa rte o tru pelor germane de ocupaţie se retrăgea " 13 .

11 ldem, p p . 409-41 0.
12 Institutul de marxism leninism de pe /ingă C.C. al P.C.U.S., Moscova, Arhiva Sec­

tiei I storia Marelu i Război al Uniuni i Sovietice pentru Apăra rea Patriei, inv. n r. 1 3537,
Documente privitoare la a rmatele străine. Documente operative ale Statului Major al
Armatei 6 germane (1 3-21 octombrie 1 944), p. 70.
1 3 Arthur Gould Lee, Crown against Sic/ele, London, Hutchinson et Ca. Ltd., p. 91 .
 237

Acea stă retragere s-a făcut, ηn să, sub loviturile cont i n u u apli·cate de
partiza n i i g reci ş i de u n ităţile Armatei Popula·re de Eli berare a I u goslaviei.
În afa ră de aceasta , o bună parte a t rupelor germa ne n-a mo i . putut să
se ret ragă, d eoarece forţele sovietice, i·ugoslave şi române controla u com u ­
n i caţi ile d i n nord u'l I ugoslaviei şi sud u l Ung-a riei. L a s�îrş ituol răz;boi ul u i ,
cind Germa n i a o capitulot fă·ră condiţi i , in i n s u lele d in pa rtea . estică a
Med itera nei şi in Pen insula Ba lca n ică o u depus a rmele 1 4 divizi i germane,
tota l i zci n·d a proximativ 250.000 de oa men i " 14•
Cu p rivi re lo însemnătatea a ctu l u i d in aug u st 1 944 o i poporu l u i ro­
m â n şi o contribuţiei l·u i la răz;boi uol a nt i h itleri st, o făcut aprecieri remarca ­
bile însăşi Preşedi nte l e Consi'l i u l u i de M i n i ştri a l U . R.S.S., I.V. Sta l in, co re
01ăta, intr-un mesaj adresat prem ieru l u i brita n i c, W. C h u rc h i l l la 20 m a i
1 945 : . . A trecut ma i b i n e de opt l u n i - spunea I.V. Sta l i n - de cind
Româ nia (su bl. a .) şi B u lg a ria o ru.pt a l ia nţe cu Germania h itleristă, a u
iniCh ei'at u n o ·rm i stijţi u ou statele a l ia te ş i o u i ntrat i n război de partea
o l iaţilor im potriva Ge�mo n iei, folosind , in acest scop, forţele lo r a rmate.
Prin a-ceasta ele şi-au adus aport·u l la ca uza infl1i·ngeri i h itlerism u l u i şi a u
contri buit l a term i n a rea victo ri oasă o răZ!bo i u l u i i n Eu ropa ". Aprecierea l u i
I .V. Sta l i n asupra i mportanţei politice şi m i l ita re a contribuţiei poporu l u i
ro mân l a i nfringerea fa scismului prin i n s·urecţia naţiona'lă d in a u g u st 1 944
şi contri buţia u m a n ă şi econom ică lo efortu l Noţi un i l or U·nite o fost reluată
în Dec retul Prezi,d i u l u i Sovietu l u i Supre m a l U . R.S.S., prin care s-o con ­
ferit şefu l u i statu l u i român, i n l una i u lie 1 945, cea m o i îna ltă d i stincţie d e
război sovietică c e s e acorda " pentru indep l i n irea c u succes o acelor ope­
raţi u n i m i l i ta re (la sco ro u n u i front sa u o mai mu ltor fromuri), o i că ro r re­
zu ltat duce la sch i mba rea situaţiei in fovoa reo a rmatei sovietice"15 • I n
decretu l de decora re s e spune : .. Pentru act u l curajos a l cotiturii hotărîte a
politi c i i Rom â n i e i s pre rUiptu ra cu G erman i a h itleristă şi a l i n i erea cu No ­
ţ i u n i le Un ite , în clipa oind încă nu se precizo se cla r infningerea Ge!"ma­
niei, Majestatea Sa M i ha i 1 , regele Rom â n ie i , se decorează cu O rdi,n u l
Victoria". D u pă c u m s e ştie, cu această îna ltă decoraţie a u mo i fost d i s ­
t i n şi in stră i n ătate, ma reşa l ul losip B roz Tito, mo reşal·u l polonez M ichal
Zymerski-Rola, g ene ro l u l nord-a merica n Dwight Eisen hower ş i feld mo re­
şalul britanic Bern a·rd Law M ontgomery.
J.n Marea B rita n ie, Anth ony Ede n , min i st ru l de externe, decla ro, in
septembrie 1 944, in Camera Com u nelor, că "Ro m â n i a a dat deja un ajutor
ca uzei a l ioţilo·r". Plecind de la a stfel de aprecieri oficia le, J . Thomo s, de­
putat l a borist, decla ra in Ca mera Co m u nelor că "o r fi cazu·l a se propune
să i s e a cord e (Româ n ie i - n.a.) u n statut de cobel igerantă".
Puncte de vedere a semă nătoare ou prezentat, l a Conferi nţa de pa ce
de la Pa ris, d i n 1 946, del egaţii R.S.S. Ucroinene, R.S.S. B i elorusă, Republ i ­
c i i Cehoslovoce ş i Republ icii Franceze. Pled·i nd pentru acorda rea u nei si­
tuaţ i i mai bune României, şefu l delegaţiei Cehoslovaciei o ad us, in spri ­
j i n u l susţi n erilor sa le, atitud i nea pozitivă a României in timpu·l crizei ce­
hoslovace şi a sublin iat că , . Ro m â n ia a aj utat lo trecerea in U . R.S.S. a nu­
meroşi soldaţi cehi care voiau să lupte impotriva fosdşti lor·. El a a rătot,

14 General I.M. Chossin, Histoire militaire de la seconde guerre mondiale, Paris

Edition Poyot, 1 947, p. 502.
1 5 Bolşaia sovetskaia enţiklopedia, voi. 33, p. 331 , col. 11.
de asemenea. că Româoni<J nu s-o im!păcot cu soorto ce i -o hărăziseră
ctÎC'ta't'U � a ntonescian� şi Gennon io noziostă, c ă ,;poporul român a in�
armele impotrW<J cotropitorifor germani", că .,ti'Uipele romone a u luptat
votuntor impotriwJ nemţi1or pe teritoriu-l CehosiOYadei, a ju ti nd la e��bera­
reQ ei"16.
Din păa�M!, aceste pu ncte de vedere, pe dep11n j ustilioote şi legitime,
nu au fost od•mtse. Neacordoreo cobeHger<mţei a sporit greutăţi1e de re­
facere eco n om i<: ă postbeJi.că a României.
·Legind fapte1e contempora·n i lor d e cele ale inoi ntoşitor, secreta ru l
generat a l partidul u i concl-uz•onează că cea mai bu-nă cinstire a celor ce
s-au jertfit pentru elrbera rea patriei şi victoria asupra foscism·u lui co n s tă
in .. a face totul pentru a a s igu ra înfăpt u i rea neabătută a Progra m u lui
partidului Ca rta fundomeato'lă potiti<:o -ideologică ce or i en tea ză parti­
dul şi intreg ul popor şi l u m i n ea ză calea pentru fălKirea societăţii socialiste
-

mu'ltiiJatera l deZ!YOitote şi ino into reo României spre comun � m " 17•

It. .. l�o ·� 1 4 august t946.

17 Nicok:Je Cea uşescu, Rom6nia pe drumul construirii socleti!fil· sockJlisfe multilaterol
dezvoltate, voi. 11, Bucureşti, Editura JDtOiitici, 1977, p. 510,
 I NTERNATI ONALE U RTEILE O B ER1 D I E B ED E U T U N G DES
B EWAF F N ETEN AU FSTA N D ES VOM A U G U ST 1 944 U N D D E N
B EITRAG R U Ml\N I EN S Z U M K R I EG G EG E N DAS
FASCH I ST I S C H E D E UTSCH LAN D

Zusa m m enfa s s u n g

D i e Arbeit zeigt, w i e d ie demokratische Weltoffentl ich keit, d i e Anti ­

H itler-Koa l ition u nd die antifa sch i stischen Widersta ndskrafte Europas den
bedeutvngsvo'f'len Akt vom 23. August 1 944 sowie den Beitrog Ruma n ien s
zum a-nt i h i tleristischen Kri eg aufnahmen.
Der bewafifnete Aufsto nd in Rumanie n wurde von der P resse u nd den
offiziellen Kr�i sen vieler La nder reo listich eingeschatzt, und es wurde
schon i n d e n ersten Tagen auf die interne und i nternationalen Bedeutung
der Erei gn i sM vom August 1 944 h i ngewiesen.
 ETNOGRAFIE
SI ARTĂ POPULARĂ
,
 ELEM ENTE DE AUTOHTONlE. UNITATE ŞI CONTINUITATE
IN PORTUL POPULAR ROMAN ESC DIN ZONELE
JUDEŢULUI BRAŞOV
OLIVIA MORARU

De la inceputu� primei acţi u n i de modela re a naturii de către om

pin a in prezent , tot ceea ce a prod u s i n a ria vieţii materia1e ră mi·ne do­
cument desdfrab i l , i nvesti gaţiei d e o rd in m u·lti ş i i nterd isci<p l i n a r. Datorită
corQborării rezultatelor cercetă rilor a rheologice cu ce1e .paleoetnolog ice, a
ce·for et'noistorice cu cele etno•logice se poate eJGpl ica ştiinţific etnogeneza
poporul·ui rom â n ca ş i problema contin u ităţ i i a cestuia pe teritoriu·! car­
poto- nodooia no-<pontic.
.In j udeoo reo va lo ri'lor şi cont i n u ităţ i i elemen telor d e civ i l i zaţie şi c u l ­
t u ră popu la ră pe pri m u l pla n se situea ză procesul de tra nsmitere de l a
su bstroturile cele mo i î·nde pă rtate ale străvech i lor populaţii l a stratu ri le
cele m o i recente, de îmbogăţire pe rpetu ă determ i na tă de cond iţi i speci­
fice, concrete şi d e i ncidenţo unor sch i mbu ri c u l t u ra l e fireşti, cu zone mo i
apropiate s a u m o i îndepă rtate. Pentru explkito reo acestei problemotici,
cod ru l genera l de referinţă propus este port u l popu la r româ nesc d in zoneie
etnog rafice a le j udeţu l u i B raşov, element d e bază a l cu·lturi i materia le
popU'Ia re, defi n ito ri u in cunoaşterea specificu l u i etnic românesc.
Tipurile de costume româ neşti specifice Ţă ri i Birsei , Ţări i Făgă.ra ş u l u i
ş i microzonei Rupea s e integrează a·rm onios ansamb l u lu i genera ·( a l portu l u i
româ nesc pri n în suş i ri esenţia le proprii creaţiei popu la re : materie pri mă ,
str·uctură morfolog ică, ca l i tăţi stili stice şi pa letă cromatică, elemente ce
vădesc exi stenţa un u i fond străvechi , com u n .
Ana l iza structu ri i şi conţin u t u l u i portu l u i d i n zonele compo nente j u ­
deţu'l u i nost ru ion gen e ro l i tatea l u i reprezenta tivă n e înd reptăţeşte s ă con s i ­
d eră m c ă acesta c u p rinde u n rema rca b i l materia l i nformativ- docu mentar,
ca pabil să ompl i·fice fondu l de cunoştinţe, să genereze noi ide i , să reflecte
pa rtiou lo rităţi le socio-econom ice a le teritori i lo r r�ective. Va riaţi i l e a n ­
sa m blurilor vestimentare trad iţiona le repartizate i n spaţ i u l d e referi nţă sa
î ncadrează inb'-u n sti l u n itar, ceea ce contri b u i e la relevarea u n ităţii i n
d iversitate, notă defi n i-torie pentru toate formele c u ltu ri i materiale pop u ­
la re.
I n sensu l l ă rg i ri i semnrficaţi i lo r propuse de unele obiecte-docu ment
s pecifice, in caz u l nostru portul tradiţiona l, M i rcea Eliade referi nd u -se la
comentari i le pos i b i le a s u pro fa ptelor, datelor, reo l ităţiior etnog ra.fice sa u
folclorice notează : " N·u fapte�e ca atare sint importante ( . . . ) c i cercetarea
lor in lln ivers u l mental care le-o dat naştere, înţelegerea lor î nlă untru l i n ­
tregu l u i d in ca re s-a u des;prins . . . " 1 •

1 Mircea Eliade, Comentgrii la legenda Meşterului Manole, BIICurelti, 1 943, p. 17.

t6"
244

O pnv 1 re ge n era l ă a s u pra da te l o r civil izaţiei şi a ritm u l u i in c a re a

e v o l ua t , a eta pelor de d ifuza re şi a s i m i l a re ne face să i n ţe!egem persistenţa
fo rmel o r a rha ice d e p o rt pină in actu a l i tate.
Referitor la vec h i m ea p o rt u l u i ţără nesc, Al. Tzig a ra - S am u rcaş a fo:; t
pr i m u l care a afi rmat că incizi i le de pa f i g u r i n � l e n·� ol i t i ce şi e n e o l i ti.: e
descoperite l·a Cirna şi V i d ra reprez i ntă i n d icaţii de port şi n u tatJ aj e2.
Metopele ce împodobesc friza . mon u m entu l u i ,de , la Ad a mc l i ::; i infoţiş,e :IZ5
s ce ne cu perso n aje qe origine gdto - ::l q :ă in 'costum·:: a'le că ţ_o r pic ::. 2 ·p r i n ­
c i p a le sint identice cu · " recă lefe" ş_i c .i c a rec i i �ă ră ş e n i , cu � l ic i n i l e ş i că ­
..f
m ă ş i l e bă rb ă teş t i d i n zo na' R'll'�CJ. c� hd i n el & g ro a s e a l 2 rom â n i l o r d i n
m i c rozo n a Bi-rs a. l d en t ifică ri a l e u n or protot i ;J u ri d e p i ·2 :>e p u rta �e ş i î n
z i l e l e n oastre s e pot efectu a şi pri n a n a log i e c u repreze n t ă r i l e d CJ c i l o r d e
p e Col u m na l u i T ra i an . Ca atare, incă din c ·� le mai vechi t i m p u r i ·:)X i :, t .j
re pre zent ă· ri a·le costumu l u i popu l a r pu rtat pe teritori u l ţă ri i n oastr·� ş i i m c
p l id t ş i p e teritori·u l j udeţ u l u i nostru. Dovezi pe rt i n en te păstrate in po r t ca,
ştergarul de cap, . căma şa bă rbătească şi fem ei-a scă c u tip u ri l e d e bază şi
va r i·a n tele lor, . catri nţa, şorţu'l, fot·a , g l u ga , . c oj ocu l , sarica, ci oa reci i cît .şi
ci n g ă t o ri le c u n oscute s u b d iverse d e n um i ri ( b răci i , brăd ri , bete), con:;titu i e
p i ese d e ve c h e t ra diţ i e ce contri b u i e l a e l u ci d a rea . g e nezei cost u m u l u i
po.pular ro m â n e s c, l a -atestarea <Jutohton iei po p oru l u i nostru şi in a ceste
reg iuni. In general prind pa•lele piese se menţin in ma t ri cea i l i ro-geto-da ­
cică, a1ă t u ri de care se regăsesc şi form e a le un or vorietăţi a rtisti ce ce
d e m o n s trează gen i u l •C reator i nepu iza brl a l p opo r u l u i nostru .
Imag i n i vech i a l e cost u m u l u i tra·d iţiO'na1 SJi n t şi m i n iatu ri'le d i n Cronicar'!
Pictum Vindobonense de l a · 1 358 in care ţă ra ni i ro m â ;, i lupHn<:l la Posad'O
{ 1-330) a pa r reprezentaţi in piese de port, a �e m ă n ătoa re celor pu rtate şi
î rr •adu a l i t ate3.
Stud i u l a n a l i ti-c şi c o m pa rativ a l e l eme n te lo r costi.J m u l u i pop u lâr r:>;
m â n es c din z o n e l e B ra şovu l u i cu i l ustră r i l e de pe reprezent ă ri le a m i nti te,
d e m o n streată v ech i m ea , cont i n u itatea şi u n it ate a păstrate pină astăzi in
e l e m en t e de veche t ra d i ţ i e ce s e regăsesc in gătea l·a c orp u l u i , in a n': a m b i'I.J I
Vesti m enta r fem e i esc şi b ă rbăte :; c , in piesele de î m b r ă căm i n te lega te d e
o c u pa ţ i i .
·

Determ i nat de o geneză com u nă a rha i.c ă , costu mu l popul a r româ ­

nesc, pă�trează elemente d e veche t ra d iţie p e c a re l e identifică m ş.i cu
ş terga re!e d i n a coperă mintu l ca p u l u i la femei in cele trei zone Ţa ra Bîrsel,
' ·

Ţa ra Fă g ă•ra·şu·l u i şi lîmav·a -Ru pea.

.
Repertori u l pies� l or de port d i n g ă tea la c a p u l u i , rea l i za t . in baz'a
cerc et ă r i l o r efectu·ate in ,: e r i oa da anilor 1 934-1 936 de L.T. N etol i c zka4 a
celor ma i recente d i-n . p eri oada 1 958- 1 960 p rec u m şj a col ecţ i ei d i n pa ­
t rim on i u l M u ze u l u i j ud e ţea n B ra ş o v, relevă portu l şterga relor d i n pinză d �
i n , cinepă, bumbac şi . bo ra n g i c in majonitatea loca lităţilor d i n Ţa ra Birsei
consemnate .s u b d en u m i r i ca : ş te rga r d e carp, broboclel n k, văHtură, ma­
ra mă .

2 A. Tzigoro-Samurco_ş, . Vechimea portului ţărănesc, · Bucu.eşti , · 1 945:

3 Zomfira Mihail, Terminologia portului popular românesc, B u c u re şti , 1 978, p. 1 6.
4 Louise T. Netol iczka, Fişe privind etnogrofia m o i ales a Ţării Birsei, Arhiva M u -
zeului Primei Şeoll Româneşti din Şcheii Broşovului.
 Pentru . străvech i le o şe+qri ro mâ neşti Şchei i - BraŞOilţJ i u i şi Sp ce!� ::.ia u:
m ă rtu rie şterga-rele . ţes.ute d in ci.nepă .şi bu.mba·c . simple sau în a me:;t�c cit
şi m a ra m e!e de borangic de proveni enţă d i n satele speci•a l i zate Îl"! ţes.u ­
• .

t u. l ma ramel o-r de bora ng i c : P u rcăren i şi Zizin .

Pe l i n i-a tradiţiona l u l u i apare în port'u l m i·re s.i i d i n Ş.c hei , , p.�oc�;vu l " ,
structura t d i n ţesătură de forma u n u i ştergar.· U n u l d i n ca pete era ostfe.l
încheiat încît a p ă rea ca o g l ugă, .c elă l a l t a tîrna pe spa te, iar u l u ga pro­
pri u - zi să e r a astfel a şezată îndt : ,. m i reasa .c� . pro·c ovu l i n c a p merg·3a .l a
biserică, ea n u vedea decîtu josu, n u vedea pe u n d e m erge ci o s·coteo şi
o d u cea n a·şa d e mî n ă "5•
Costum u l specifi,c zonei B ra n păstrează în gătea l a cap u l u i şte·�gmu l
d i n p:nză s u bţire de bumbac cu a lesături în războ i u l de ţes·ut şi m a ra m a d e
i nfl uenţă m u �ce lea n ă ca re p e pa rcurs este i nvestită c u veri tabile a tr i b u te
esteti-ce, i ntrată ş i pă str·a tă în cost u m u•l de ceremon i i . I n tab:ou l genera l
a l găte: i i ca p u l u i o notă i nd ivi·d u a l ă prezi ntă î.nvă l u itu l pe� t·9 c·ap d i n zona
Fă g ă ra ş cu pom e sel n i cu l d i n pînză a l.bă ce i m pr i m ă m o n u m e n ta l i ta l e i n ­
treg u l u i a n sa m b l u ves t i mento r. Deosebit de ori g i n a l ă da r c u trăsătu ri c e
s e înscri u p e l i n ia trad iţion a l u·l u i este vă l itoa re fe meilor căsătorite d i n m i ­
crozo n a R u p e a st ructurată pe îmbina rea ,.bo·g a si u l u i " c u , . b roboc!enec u l ",
d r) u ă ş terg e re deco•ra te ia ca.pete.
De cea m a i largă cinc u l aţie în a·c operemintu l c ap u l·u i la bă rbaţi este
că·c i u !·a ţugu iată l uc rată d i n bl a n ă de oa ie, element răm as, de a semenea,
fidel ·prototi•p u l u i o rhaic6•
Tipo logizarea c ă m ă ş i i , piesă de bază o port u l u i popula r româ nesc,
d enotă apa rtenenţa l a fond u l străvech i , a utohto·n pri n stru ctu ră morfo lo­
g ică şi sti'l istică. Luînd drept criteriu de bază cra i u l, cele două t i p·u ri pri n ­
c i pa le de că m ă·şi , cu seri a de varia n te rep·a rtizate ech i l i brat p e t·= ritori u !
zo·nelor etnog·rafi.ce bra şovene, s e integrează evident ηn a ri a d e ră spî n d i re
a t : pu ri lor de veche tra·d iţie românea scă, tipul ca npa t i c şi că ma·şa cu mineca

d reo ptă 7 .
Cămaşa de tip co·rpatic ca racteriza tă prin increţirea la baza gitu l u i a
intreg i i lăţ i m i a sta n u l u i şi o pă rţii superio a re a m:n ec i i , conservă u n ele
d i n ce 'e ma i vec h i elemente tro co-geta-dadce ce s e regă ::;es·c în reprez0n ­
tările d e p e m o n u m entu l d e l a Ada mdi si ş i Col umna l u i Tra i a n , în sta m.o )
şi o lb u me de epocă.
Fap t·u l că acest t i p de că maşă considera t , . p ropriu poporu l u i rom â n ,
a l c ă r u i trecut i storic este strin s lega t d e teritori u'! pe ca re-I locu i eşte"8,
este preponderent in costumele ca racteristice teritori u l u i nostru, oferă u n
a rgum e: :1t puternic ce m ă rtu ri seşte asu pra a utohto n i tăţi i , unităţ i i şi co nti­
n u ităţ: i popo ru l u i ro mân in Ţo ra Birsei , o Făgă ra·ş u l u i şi i n reg i u n i l e Co­
-

ha ' m u l u i .
Dovezi pertinente a le u n u i trecut i storic l egat d e teritori u l d e locu i re
co m u n sto-u cămă·ş i l e de Bra n , Şchei - B r·a·şov , Să.cele, D u mbrăviţa, Vlăden i ,

5 I.G. Pitiş, N unta i n Şchei pînă la 1 8.30, "Gazeta Transilvaniei", 1 88-3, nr. 67.
6 Radu Flores.cu, Adamclisi, Bucureşti, 1 973,
7 H. M o ri a Formagiu, Portul popular din România, Bucureşti, 1 974.
e /dem, pog. 29.
246

Rişnov, Cod l ea , Feldi oara (Ţa.-a Birsei ) ; Dră g uş, Copăcel, Berivoi, Viştea,
Perşoni, LiS>C (Făgăra·ş) ; M<lteiaş, Paloş, Rupea, Cudulata , Ant!ina , J ibert
(Rup ea).
Căma'ŞO c·u mineca d rea ptă dom i n ă tipuri le morfologi<:e ale că mă-şii
bă rbăteşti fiind mai puţin �recventă in portul femeiesc. Apa re cu deosebire
in cro i u l că măşilor de zi de l ucru şi al cămăşilor femeilor in vîrstă.
ln loca l ităţi le Vlădeni şi Dumbrăviţa se semnalează coexiste nţa tipu­
l u i de căma·şă cu mineca d rea ptă şi in port u l m i resii pîn ă la inceputul
seco l u l u i al XX- Ieo . U n icul exempla r ce se află in colecţi ile Secţiei de et­
nog·rafie a M uze u l u i jud eţean d i n B raşov, este confecţio nat d intr-o sing·ură
lăţime de pînză ţesută in fag u re. Prezi ntă desch izătură la sta n u l d i n faţă
pentru i nt roducerea capu �u i şi poale ataşate ·CU cheiţă d i n acelaşi mate­
riol, ceea ce permite o cădere li beră, verticală. M odu l de a mpiiCisa.re a
dmpi lor orna menta l i restrinşi la m otive inguste geor:netrice rel iefează cro i u l
fii nd plasaţi in juru l git u l u i şi a "gurii cămăşii", l a im:heiet·u ra minecii cu
faţa şi spatele, la term i naţia min eci i şi a poa lelor.
Compoziţia moti.velor d ecorative ale că ror denu m i ri sugere-ază inspi­
raţia din domeniul ocupaţii lor de bază t rad iţiona le - agricu ltura -, teh ­
n i ca folosită in broderie, cromatica sobră in n egru, sint in perfect acord
cu robusteţea pînzei din co re este confecţionată piesa denu mită l oca l
"şindricel".
In ceea ce priveşte portu l făgă răşan este bine cu noscută mindria cu
care membrii colectivităţi lor săteşti poa rtă această emblemă şi in a ctua l i ­
tate. In cost·u mul popu lar femeiesc d i n a•ceastă zonă predomină că maşa
de tip ca npatic pe fondul că.ruia se structurează va riante specifi.ce seco­
l u l u i al XIX- lea , ma i mult de ord in sti listic decit morfo·l ogi<c. U na d intre
a ceste variante o con stituie ia, cunoscută în zonă sub denu m i rea de .. b�î·u ",
identică cu că maşa cu breză ră u d i n a lte zone a le ţă·ri i, a cărei vechime
se descifrează, de a semenea, în metopele neam u l u i nostru.
Analiza protot i pu ri lor d i n categoria pieselo·r de îmbrăcă m inte ce aco­
peră co·rpu l de la brî-u in jos demonstrează fă ră echivoc a pa rtenenţa aces­
tora la fon•d ul com un al cu lturii popul·a re româ.neşti.
De largă ci rcul•aţie sînt cotri nţele, şorţuri le şi ma i puţin fotele, d i ferit
d i mensionate şi omamentate de la o zonă la o l to . Datorită formei simpl ·= ·
patru latere, catrinţa şi fota sint considerate " printre cele ma i pri m itiv0 =? i
c rha ice piese de port"9.
Fa ptul că cele mai vechi tipuri ale a.cestor piese de î mbrăcă mi nte se
păstrează in portul tuturor zone·lor a rată că va ria ntele locale s-au d.= z­
voltat din acelaşi su bstrat a utohton.
ln ansamblul portul u i d i•n zona Făgăraş categoria catrinţelor e:;te
d iversă. Va ri·a ntele generate evol utiv de materi i prime noi şi de pe·nfec­
ţiona rea teh n icilor de ţesut se deosebesc de prototi p nu prin ca racterele
structu ra le ci prin d i mension.are, materia l, d ispunerea şi ampl ificarea c:m ­
pil·or oma menta l i , pri n d iversifica rea ga mei cromatice. Catrinţele purtate
pereche, în faţă şi s pate ca două tăbl ii sînt specifice majorităţii local ită­
ţik>r, d u pă cum şi va riantele acestora cunoscute cu terminologia consa­
crată de : păstu ră, păstu rică, şorţ intors, şorţ cu fodo.ri.

9 Jdem, pog. 69.

 247

I ntegrată in specia l portul u i de iarnă, fota Cl'eaţă expnma u n mesaj

cultura l de certă va1oare a rtistică pri n rafinamentul cromatic ce se degajă
di n vă rgătura pe vertica l ă in a l:b, negru, vi.năt şi mov. Exempl u l cel mai eloc­
vent in acest sens este fota de Rucăr.
Zona lirnava - Ru pea excel-ează prin a socierea t i p u l u i de ba ză a l
e<rtri·nţei roşi i cu va rianta s a şorţu l, asa mbiat d i n două lăţim i de ţesătu ră
d i n lină, cunoscut cu termenu l de şorţ cu .. ·ruj i" sa u , , potori", in l ocal i tăţi le
Matei·a ş, Pa loş, Rupea, J i bert, Dăişoa ra.
Ca l itatea deosebită a acestor va lori create de poporul nostr·u face
posibilă înţe-legerea in profu nzime a obirşiei fenomenelor, peren itatea, cit
ş i evol uţia pi·nă in e poca contemporană.
Costu m u l d i n zona B ran vorbeşte despre şirul nesfîrşit de g en eraţi i
da r şi despre oa m e n i i zilelor noastre ca re il c i n stesc ca pe u n veşmînt a l
sufletu l u i neam u l u i rom â nesc. Fota con sti tuie elem entu l pri mordial a·l cos­
tumu l·u i femeiesc d i n această zonă m u ntoasă de contact cu Ţara Româ­
n ea scă. P rin struct·u ră morfologică , demonstrează a po rte[!enţa la su bstra ­
t u l i l iro-trocic ş i l·a moşten i rea geto-dacică 10 •
Alături de tipul a rhaic de formă d reptu n g h i u l a ră coexistă a i ci s u b
term e n u l d e . . fotă cu p u l pene", sau . . fotă de Moeci u ", varia nta ce cumu­
lează elementele costumu l u i c u două piese i n tăb l i i , c u pa rtea latera l ă
a fotei propri u -zisă.
In cod ru l a mbelor gen u ri se remo rcă exi stenţa in dispunerea ele­
mentelor decorative, in a legerea acestora, p rec u m şi in expresivitatea cro­
matică, atribute ce concu·ră plen a r la con tura rea sti l istică in a nsamb l u l
portu l u i românesc.
Catego ri a ha i nelor din ţesătură ele lină sau d i n blană, p u rtate in
ega lă m ă s u ră de bă rbaţi şi de femei, cu precă·dere iarna, pe intreg teri ­
tori u l de referi nţă, pune i n evidenţă conţin utu l şi se mn i ficaţ ia istorică a
portu·l u i.
In afa·ra receptă ri i d i n izvoa·rele i con og rafi c e, existenţa i n t i m p este
marcată de un bogat materi a l docu menta r de a rhivă ce atestă practica rea
meşteşu g u ri lor l egate de prelucrarea l i n i i şi a pieilor in baza că ru i a s•�
poa te delim ita a ria de ră·spind i re a i n sta laţi i l or tehn ice ţă ră n eşti. Este
b i n e cunoscut fa ptu l , in baza acestei documenta ţii, că cele t rei zone d i n
j udeţu l Bra şov di spu n ea·u de u n număr insem nat de pive, viitori şi d i rst e
unde era u finisate saric i le, stra iele, d i m i i-le şi zec h i le.
Structu rate in genera·! pe cra i u l că măşii cu mînecă drea ptă, h a i nele
d i n ţesătu ră m iţoasă apa r cu te rm e n i i de sa rică şi bubou in s a t e le d i n
juru l F ă gă raşu lu i .

In Bra n , sa rica şi cojocu l a parţ i n in egală măsură crescătorilor de

a n i ma le cit ş i celorla lte categori i de loca l n ici, pe cind in m icrozona Să­
cele, cojocu l ş i sa rica erau o em blemă a p ă storu l u i şi că ră u ş u l u i .
.

O a ltă piesă d e port des pre a cărei vech i me vorbesc pri mele izvoare
a le i storiei poporu l u i nostru este gluga.
Ea apare sub două variante a le t i p u l u i cunoscut i n l i teratura de s pe­
cial itate cu denumi rea de .. g l ugă ca rpatică ", a că.rei funcţiona l itate este
d u blă, g l ugă de s i ne stătătoa re uti l i zată n u ma i pentru protejarea ca p u l u i
ş i a s pa•te l u i şi gl uga -tra i stă . Aceste două va·ria nte coexi stă atit in Ţara Bi·r-

10 Toncred Bănăteo nu, Din tezaurul portului popular tradiţional, Bucureşti, 1 977.
248

sei cit ŞI m zona Făgăra ş u l u i şi a Coha l mul u i . Lucrpte d i n ţesţ!tură groa să

de �înă dată la ._ pi!Vă, ele pr�zintă motive decorative a le se in război sa u
brodate l·a extrem ităţile piesei. Cromatica se inscrie pe linia t rod iţiona ­
l u l u i , motivele fi ind rel i ef.ate prin . culorile negru ' ş i . roşu de p e fond u l n a ­
tu ra l a·lb a l fi.relor de lînă. i n zona Rupea a mbele va•ria nte a pa r cu de­
n u m i·re de ,.glugă de Coha lm", a'V'ηnd ca decor spedfic ,,oirl igonţi i " brodoţi
pe ma rg in i l e piesei cu lîngă n ea g ră, asemănăto ri cu cei de pe clici n i le
d i n această zonă. ·
Cercetările recente d i n zona Făgăraş, com u na Liso, relevă o m utaţie
funcţiona lă a g l u g i i . Pri ntr- u n act de opţiune rea lizat in t i m p la n ivel ul
gru p u l u i soda·l să tesc, s-a prod us un act de tra nslotare de pe planu l
portu l u i in cel ceremon i e i a l obiceiuri lor.
Una d intre cele mo i vech i gl·u gă -ţro i stă datind de la sfîrşitul seco­
l u l u i al XVI I I - Iea 11, tra nsmisă de la o generaţie la alta in oodru·l u nei fa ­
m i l i i , este purtată a n de an, d i n casă in casă de către feciorii d i n , .Ceată",
cu ocazia coli ndatu l u i in să r:bători le de iarnă. Acolo u nde fato gospoda ­
rului urmează o se căsători cu u n u l d i n membrii cetei, g l uga este otirnolo
pe perete in văzu l tutu ror aNt timp oit d u rează u ra tu l . Ca semn de a ccep­
tare a cereri i i·ndi recte i n că sătorie, părinţii fetei umplu g l u ga cu da ru ri.
Se constată deci că mutaţie de pe u n pla n pe a ltul a dus la sch imbarea
semn ificaţiei, a mes·a j u l u i tra nsmis de acest element de cu l tu·ră popu la r.
Gluga a d eve n i t in cadru l octul·u i premergător sta b i l i ri i rel·a ţii lor matrimo­
n ia le u n sem n i ntenţiona!, u n act de comun ica re, cerere-acceptare, i ntre
cei doi ti neri şi intre cele două familii 12 •
An.a l iza sumară o pieselor componente a le port u l u i popu l·o r româ­
nesc din zonele judeţu lui B raşov, relevă autohtonio sa, continuind pe cel
al populaţiei băşti naşe geto-d-ace, demonst.reoză u n itatea de civi l izaţie
şi cultură la baza că reia o stat str·uctur·a etnică omogenă.
Di ncolo de a pa renţa a rtistică se descifrează o concepţie evolutivă
şi o vizi une i nteg.ra-toa re, o concepţie morfologică şi sti l i stică u n ita ră in
varietatea de expri mure.
Trecerea de l·a u n n u m ă r restrins de piese, perfect adaptate nevoilor
v i eţi i la acumu la rea de piese, deci la diversifk·a·re, n u a a lterat st-ructu ra
d e bază n ici a port u l u i zonelor braşovene, dovadă stind exemplifică rile
prezente. Portu l ,.este u na d i·n mărtu·rii le vizibi le şi ta ngibile a le civi l i ­
zaţiei satului nostru ... el ne scoate d in domeni·u l a rtei ş i n e duce in acela
al i stori ei " 13•

1 1 lnformatoare Caţavei Victoria, Lisa, n r. 1 81 , 64 ani.

12 M i ha i Pop, Obiceiuri tradiţionale româneşti, Bucureşti, 1 976.
13 Mircea Meliţa, precuvintare la Di n tezaurul portului popular tradiţional", Bucu­
.,

reşti, 1 977, p. 5.
 E LEM ENTE D ER B O D E N STAN D I G K E IT, E I N H EIT U N D
KONTI N U ITAT I N D E R R U M A N I SC H E N VO LKSTRACHT
D ES K R E I SES B RAŞOV ( K R O N STADT)

Z u s a m menfa s s u n g

Die Verfasseri n bri ngt a l s Afgu mente f u r die Uberl ieferu ng von
Konti n u itC:itsel-ementen Tro·c htenstude der ru m C:i n i schen Vol kstracht
- aus den
verschiedenen eth nogmphischen Zonen des Kreises B raşov (Kronstadt) :
!3 u rzen land, Fogarascher La nd, Reps-Kokelgebiet.
Ausgehend von Rohstoffen, der morphologischen Struktur, Cisth::!tisch en
Eigen schaf.ten u nd der Farbgebung wi�d festgestellt, dass die Volkstrocht
ein bea.c htliches l nformations- sowie Dokumenta rmate-ria l enthC:i lt, da :; un ­
sere Ken ntn isse erweitert, neue An regu ngen verm ittelt u.nd die gesel l ­
schaftlich-wi rts-c haftlichen Beson·d erheiten bestim mter Gebiete wider­
s piegelt.
Die Verfa sserin u ntersucht die Tmchten stlicke der auf den Metopen
des ..Tropoeum Tra i a ni"-Siegesdenkmals von Adomclisi sowie auf den
Rel i efs der Trajo n ssC:i u le i n Rom da.rgestel lten Geto- Do ken u nd stellt i h re
nohe Verwa-ndtschaft mit den heute noch �i bl i.c hen Vol kstrachtenstUcken
fest.
Aus den a ngefuhrten Beispielen IC:isst sich ei n e e i nheitl ich entwickelte
morphologische und sti listische Auffossung a b l eiten, die in der Verschieden··
heit der Ausd ru·c ksformen der e i nzel ne n Zonen i n Erschein u n g t ritt.
 MARTURII DOCUM ENTARE PRIVIND CULTIVAREA
PLANTELOR TEHNICE IN ŢARA BIRSEI (SECOLUL AL
XVIII-LEA - iNCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA)
LIGIA FULGA

Considerind că docu mentele istorice au capacitatea pol ival entă de a

deschide cim p larg i nvesti gati i l o r şi interpretă r i l o r m u lti ple, se poate acre­
d ita ideea u nei polisem i i s u i generis a acestui domen i u, alcătu it d i ntr- u n
teza u r de i n form aţi·i deosebit d e fecunde şi val oroase p rivind i storia mate­
rială a popor u l u i nostru. Posi bilitatea de a i ntrepri nde cercetă ri asu pra ace­
l u iaşi fenomen soci a l - i storic sau cultura l d i n u n g h i uri diferite, p l u ra le.
stîrneşte u n vi u i nteres şi ră spu nde u nor necesităţi spi rituale tot mai
d iverse.
D i n această perspectivă, in urma datelor furnizate d i n docume ntele
aflate la Arh ivele Statului d i n Bra şov, am incercat recon stitu i rea u n or a s ­
pecte de i storie ag rară, i n s uficient cun oscute pî nă a c u m , legate de culti­
varea pla ntelor teh n ice in zona depres ionară a Ţă ri i Birsei i n secol u l a l
XVI I I - l ea ş i i nceputul seco l u l u i a l XIX-l ea. I n speţă , pla ntele teh n ice ca re
a u făcut obiectul ·cercetă rii noastre au fost pla ntele textile , i n u l şi cinepa ,
şi trei pla nte ti nctoria le, scu m pia, drobşorul ş i roiba • .
Desiugr c ă exi stenţa acestor culturi este explicată m a i intii pri n con ­
siderarea factorilor natura l i ce privesc calitatea sol u l ui şi condiţiile c l i m a ­
tice relativ priel n ice ; î n s ă , pentru a releva i m porta nţa, ponderea cultivă r i i
acestor pla nte p e harta agra ră a Ţă r i i Birsei, a pa r pri mord i a J.i factori i eco­
nom ici determ i n a nţi ; ne referi m , in princi pal, la meşteş ug u ri le birsa ne di ntre
core un rol covîrşitor I -a u avut breslele braşovene care se a provizionau cu
ma terie pri mă d i n satele d i n jur. In perioada a m i ntită , zona B raşov u l u i
poate f i defi n ită, faţă de alte reg i u n i , c a .,specializată " i ntr-o putern ică şi
i nflori toare i nd ustri e textilă.
Sub raportu l efi.c i enţei economice, cultiva rea pla ntelor tehn ice i m pl ică
i n m od necesar o relaţie reciprocă cunoscută , aceea d i ntre meşteşugar
(bres laş sau nebres laş) şi materia primă folosită de acesta ; pinzarii sau
ţesătorii de pînză util izau pe lîngă bu mbacul i m J:>ortat, ·i n u l i ndigen cultiva t
in acest scop in Ţara Birsei ; funarii că uta u cinepă pentru confecţionarea

• Drobşorul (l satis tinctoria) este o pla ntă erbacee cu flori ga l bene, a l e cărui
frunze fermentate dau o culoare albastră folosită la vo psi·t. Roiba (rubia tinctorum) esle
o pla ntă erbacee, cu flori a lbe-găl bui, dispuse in ciorchini, a că•rui rădăcină conţine o

Dicţionarul limbii române moderne, Bucureşti, 1 964, pp. 38 1 , 724, col. 1 ) .

materie colorantă roşie cu care se vopsesc fibrele textile. Se mai numeşte şi g a ranţă. (V.
252

frîng h i i l or, odgoa nelor, că pestrelor etc., iar vopsitori i se i nteresa u de culti ­
va rea d robşorul u i şi a roibei, pla nte d i n care se extră gea culoa rea a l ­
ba stră ş i roşie, considerate d rept colora nţi iefti n i ş i d e b u n ă cal itate î n
materie de vopsit.
De asemenea, măsurile p roh ibitive faţă de mărfuri le stră i n e i m por­
tate, a p l i cate de pol itica merca nti listă i ozefi nă de dezvo lta re a prod ucţiei
textile i n d igene a avut ca efect sti m u l a rea c u l turilor de acest gen.
Prezenta retrospectivă docum entară privind p l a ntele teh n ice din Ţa ra
Birsei a fost fac i l itată pri n stud i u l i nd i rect al prob lemei şi a n u m e prin a n a ­
l i za d oc u m entelor referitoa re ·l a breslele bra şovene sus-a m i ntite, c u m a r fi
de pildă achiziţionarea d e m a terii p rime, fel u l prod u selor ş i d esfacerea lor,
del•i m ita rea dome n i u l u i de m u n că a u nei bresle faţă d e a l tele ş i confl i cte ! '=
d i ntre ele, îndepă rtarea concurenţei stră i n e (nebreslaşii de la sate şi ne­
g u stori i rom â n i d i n Schei), a ntrena rea populaţiei rurale la o peraţi i pregă ­
titoa re în procesul de p rod ucţie a l bres laşi lor etc.
7. Cultivarea i ntensă a i n u l u i în cadrul econom iei rura l e d i n Ţara
Bîrsei în secolul a l XVI I I - lea a pare în momentul V•"J i orifică rii prod ucţiei
a gricole î ntr- u n cadru orga n i za toric de mari proporţ i i , fi i n d a ntrenată în
relaţi i l e d e sch i m b c u breasla pînzarilor braşoveni care era i nteresată, î n
prima fază , d e procura rea materiei pri m e d i ntr- o s u rsă s i g u ră ş i iefti n ă . D i n
a cea stă cauză , sectorul agricol cu noaşte o d ezvo'itare a preci abilă expri­
m ată pri n creşterea suprafeţelor cuiNvate în toate satele d i n d i strict, m a i
a les a celor l i bere să seşti situate într-o zonă m a i p ropice culturii i n u l u i .
Documentele cercet.a te ne d a u i nformaţii n u n u m a i d e cantitate'J d e
i n furn i zată d e locu itori i satelor bîrsane pentru prod ucţia pinza r u l u i
breslaş d i n B ra şov., ci, în paralel, şi despre faptul că d i n a cest m e d i u rura l
se recruta forţa de m u ncă pentru a n u mite operaţii de prel ucrare, c u m a r
fi de pildă tors u l •i n u l u i , premergătoare ţesutu l u i propri u -zis. Acest a spect
a avut d rept conseci nţă tra nsforma rea m u ltor sate d i n Ţa ra Bîrsei în sate
., special izate" în torsul fi relor. Aşadar, breslaşii pinzari fixează pentru f i e ­
care s-a t d i n d i strict c u a ntu m u l de fire toa rse contra cost, de u n de s e
poate ded uce i nteresu l justificat, de a l tfel , a l locuitori lor pentru cultiva rea
i n u l u i în scopul comerc i a l iză r i i . D i n n u meroase docu mente aflăr.1 d � s pre
nemulţumirea breslei ţesători lor de pînză, care se plînge M a g i stratu l u i d i n
Braşov c ă satele d i n d i strict n - a u predat l a ti m p cota d e fire toarse. C u
acea stă ocazie apar în documente con sem nate o serie d e sa le no m i n a l i ­
zate, care produceau fire d e i n pentru vînzare, deci suprafeţele afectate
c u ltivă r i i nu putea u fi p uţi ne.
i n a n u l 1 766 Magistratul ordonă fu ncţionarilor d i n l ocal ităţile G hi m ­
bav, Cri sti a n , Riş nov, Fel d i oa ra , Rotbav, Mă ieruş, Sinpetru, Bod . H ă rm a n şi
Prej mer să predea pînă î n . , l u nea j uraţi lor" resta nţele de fi re de in pentru
cantitatea repa rtizată fiecă rei l ocal ităţj1. La fel, intr - u n a ct di n 1 779 sP. pre­
cizează că satele e n u merate î n documentul precedent p l u s Satu Nou şi
H ă l c h i u au o restanţă de 44 1 .,Wurffen " (m ă n uş i de in - n .n.). Brea sla
ţesători l or de pînză se vede în situaţia de a n u - şi putea respecta la ter-

1 Arhivele Statului Braşov, seria Actele Mag•istratu lui, n r. 293/1 766. O pa.rte din
documente se află menţiona�e i n Industria textilă din Braşov şi Ţara Birsei, Catalog de
documente, voi. 1, Bucureşti, 1 960 . .,Lunea juraţilor" se referă la pri m a luni d upă a le­
g erea funcţionarilor oraşului care .d epuneau jură mîntul i n prima j umătate a lun<ii ianua rie.
 253

men contractu l ···cu t·d m isia economită2. Despre tl m ploar�a · de·os·e bilă pe
care a cun oscut-o c ultivarea i .nului i"n · Ţara Birsei ne l ă m u reşte i.J n docu l
m e n t d i n 1 778. , . I n u l s e cu ltivă atit d e m u-rt · şi cu atîta grijă d e ţă ra n i ,
i-ncit - raportează M a g i stratu l - n u crede c ă m e i e nevoie d e găsit
m ij l oace pentru sti m u l area producţiei. I n u l se· cu ltivo pentru filatură şi · nu
peratru obţi nerea d e seminţe, in Cod lea, Rişnov, Cristi a n Ş'i Vu lca n "3, iar
în celela lte sate din d i strict in ca ntităţi m a i m od este. D i ntr- u n raport tri m i s
g u vern u l u i ca re cerea i nformaţii despre cuhiva rea i n u l u i in 'fara Birsei, cită
să m înţă de •i n se î n s ă m î nţează,' ce recoltă d ă , d a că se poate exporta şi
la ce preţ, ne putem face o idee despre ca n titatea de sămînţă de in 'Ce
se gă seşte in u n ele sa·te : in Codlea se g ă sesc 1 3 3/4 cible. a 3;24 f i . rena n i
cîbla, in Ri-ş nov, 30 oible sămînţă d e i n a 4 fi. re11a.ni , in H ă k h i u 1 0 cibl e
a 3, 1 2 fi. re n a n i cibl'a 4.
O d a tă cu fol os i rea b u m ba c u l ui în fi laturi le braşovene� i m portat di n
Turc i a , torcătorii de la sate preferă să toarcă b u m bac in detrimentul i n u ­
l u i , fa pt ce generează n e m u l ţu m i ri i n rî n d u l bres l a ş i l or ca re n u - şi m a i pot
on Ora contra ctele cu ·pî nză d e in. , .Toate satele din d i strict, a�a ra de Codlea
şi H ă lc h i u , s - a u a pucat de m a i m u lţi a n i să toa rcă b u m bac, de aceea
n u m a i cele două sate au predat cua ntu m u l de fire de i n . Totuş i i n ·ulti m i !
d o i a n i (1 770- 1 77 1 ) satele d i n d i strict a u i ncasat pentru fire toarse 7000 f i .
u n g u reşti şi a r f i p utut i ncasa d u b l u , dacă breasla pinza r i l or n - a r f i fost
nevoită să res p i n gă comenzi le d e pînză d i n l i p s ă de fire de i n5.
Deşi bumba c u l va reprezenta pe viitor un con-c u rent seri os pentru
firele de in i n d igene, cu toate acestea bres l a ş i i nu renu nţă la ca ntităţi l e
considera b i le de i n procurate p e p l a n l ocal şi va l orificate i n d i versele sor­
turi de, pînză pe care le fa brica u . pinzarii braşove n i . Pentru a d i mi nua i m ­
port u l d i n Turci a , pinzari i s e stră d u iesc s ă d i versifice g a ma prod uselor l or
oferite spre vinzare : ,.ei a u făcut tot fel u l de pînzeturi d i n b u m ba c şi i n
pentru reg i mente ş i a lte fel uri, n u m a i s ă n u s e m a i a d ucă d i n Turcia "6•
U n doc u ment d i n 1 7 1 0 atestă că in acea perioadă se lucrau şa se fel·u ri d e
p î n ză , d i n care, b i n einţeles, n u putea s ă l i p sească •i n u l , unele cu desti n aţie
p recisă .in co mpon enţa costu m u l u i p o p u la r : , .ma r.a m e cu d ung i roş i i sa u a lbe
-
lo ca pete c u oi ucu ri d e o l u n g i m e d e 41/2 coţi, basma le d e ca p, bro ­
boade româ neşti, bog a s i u lat şi ta l pon"7.
Nu puţine sint docu mentele i n c a re se m e nţionea ză folosirea con­
sta ntă a i n u l ui în textura ţesături l or. I ntr- u n tabel i ntocmit d e pinza ri la
cererea M a g i stratului in a nu l 1 764 se face specificare asupra m ărfu ri lor pe
care le prod uc, d i ntre care enu meră m citeva : semi -coton, j u mătate i n , j u ­
măta·te bu mbac l a t d e 3/4 ,coţi d e Viena ; pînză in 2 iţe, jumătate i n , j u m ă ­
tate b u mbac lată d e 1 1/"_ coţi d e Ardea l ; pînză i n 2 iţe de i n ; pînză i n 3 iţe

2 Arhivele Statului Braşov, seria Actele Magi stratul u i , nr. 599/1 779.
3 ldem, nr. 30/1 778.
4 Arhivele Statului Braşov, n r. 9611 770 şi n r. 1 00/1 770. Cibla ca măsură de capa -
citate echivalează cu 6 ferdele (90 kg) . .

11/1 55, an. s:

5 Arhivele Statului · Braşov, Ade Judecătoreşti, nr. 1 5/ 1 731, an. 5.
6 Arhivele Statului Braşov, Acte Bresle, 1/68, a n . 4 şi
7 Arhivele Statului Braşov, Acte' Judecătoreşti, nr. 40/1 7 1 0.
254

pe jumătate bum.boc. jumătate in ; pi-nza m 3 iţe, semi-l<i nă, sem 1 - 1n ; se

estimează că sint posibi lităţi să se fabrice in cantităţi moi mori aceste sor­
turi de pînză dacă ţăranii ar toarce moi m ult&.
Un contract important pentru breasla pinzorilor din Codleo este cel
incheiat cu regimentele grănkereşti incortiruite in sotul m i litar Toho nur
Vechi şi Ţinţori. Di ntr-un document din 1 765 aflăm că pinzorii îşi respectă
a ngajamentul fobricind o more ca ntitate de pînză Iotă şi "drrl " d i n in, ne­
cesară pentru cămăşi9. In schim b, in anul 1 780, pinzorii dti n Braşov se pling
de greutăţile pe core le intimpină in aprovizionarea cu fire toarse ; recolta
proastă de in de a n u l trecut şi faptul că ţăranii preferă să vîndă inul ne­
tors ii pun in imposibilitate să ofere comisiei m:i litore pinza promisă. Dacă
s-ar impune fiecărui locuitor de 1-a sote să dea anual 1 0-- 1 2 scule de fir
tors, ei ar putea confecţiona pînză de in pentru cămăşi Iotă de 9/8 coţi
de Viena şi pînză de in .pentru căptuşa lă de un cot 10.
Angajarea de torcătoore şi negoţul de fire de i n şi de bumbac repre­
zenta prima condiţie pentru bunul mers al breslei pinzarilor d i n Braşov, de
a ceea se incea,rcă, p ri·n statute, dispoziţi i, decrete a-u l ice să iooep(i rteze
concurenţa extrabreslaşilor, a meşteşugarilor de la sate sau a negustorilor
româ n i din Scheii Braşovului. I n 1 730, Magistratul ca şi " U niversitatea Să­
seascăR hotărăsc că n ici un a gricultor sau a l t om ca re locuieşte in d istrict
n u are voie să vîndă fire de in, să focă pinză dti n ele şi s-o vîndă. Se
permite torsu l şi ţesutul numai in casă cu propri ile forţe ale fam i l iei" 1 1.
Cu toate măsuri le protecţioniste de a păstra dreptul privativ de a
cumpăra fire, pinzarii braşoven i ajung i n confliict c u cei din Codlea, cărora
li se reproşa că ţesutul este pentru ei o ocupaţie secundară , după agri ­
cultură, cultivarea inului ş i cărăuşie12. Pinzarii a u avut l itigii ş i c u breasla
vopsitorilor ca re ii concu rau in aprovizionarea cu fire de in. Din această
cauză, d upă m ulte divergenţe, se hotără·şte in 1 77 1 ca loca lităţile Cri·stia n,
Rişnov, Cod lea, Măieruş, Feldioaro, Bod, Sinpetru şi Hărm a n să l ivreze fire
breslei pinzarilor iar Ghimbav, Prejmer şi Rotbav, breslei vopsitorilorll.
In urma decretului aulic din 25 noiembrie 1 768 prin care locuitorilor
de la sote li se permite să facă negoţ liber cu i n 14, cultivarea inului in
Ţara Birsei a avut u n curs ascendent, preocupind din ce i n ce moi m u lt
pe l ocuitori i satelor, mai a les acum cind posibilităţile de comerc:ializare
s-au lărgit. I n u l cultivat era destinat nu numai pieţei interne, pentru satis­
facerea necesităţi lor breslaşi lor, ci, ma'i a les, la sfîrşitul secolului a l
XVI I I - lea, devine chia r o marfă căutată pentru ex,port, fia,pt ce a meninţa
aprovizionarea loca lă. lncă d i ntr-u n document dotat 1 752 se observă că

8 Arhivele Statului Braşov, seria Actele Magistratului, nr. 75/1 764, an. 9 şi Acte
Bresle, 11/147.
9 ldem, nr. 67/1 765.
10 ldem, nr. 209/1 780, an. 1 3. Cotul este o uni!ate de măsUfă pentru lungimi ; 1 cot

de Viena reprezintă 77,76 cm, iar 1 cot de Ardeal = 60 cm.

11 Arhivele Statului Braşov, Acte Bresle, 1 1 1 1 55, an. 4.

'2 ldem, 1/8.

u Arh-ivele Statului Braşov, seria Actele Magistratului, nr. 505 / 1 n 1 , an. 2 �i Acte
Bres�. 1167 şi 111149.
u Arhivele Statului Braşov, seria Actele Magistratului, n.r. 20/ 1 768.
 2SS

breaskl ţesă1:ori'lor de pinza 10 măsuri să fie asigu rată cu cotele de i·n

d i n satele d i n d istrkt, să -I prel ucreze in fire toarse, in l oc să - I exporte in
Ţara Româ nească " 15.
D i n însem nările de marfă a le negustori lor rom â n i d i n Schei d ed ucem
<:ă i n u l şi pînza d e in se vind eau in mod <:onsto n t peste Carpaţi. Pimo rii
reclamă această situaţie, acuzind pe român i·i din Schei core cumpă ră i n u l
de b u n ă calitate d i n district, il trimit in Ţările Româ ne, i a r aici rămine inul
prost16. In d ocu mente apare con sem nat de cele moi multe ori negustorul
român, M i h a i l Tum bru, care făcea, pri ntre a ltele, comerţ cu in şi pînză de
i n . Acesta vindea 626 coţi pînză de in, 50 . . p ietre" de i n lui Tomo Co l ­
fovici in 1 m ca i n acelaşi a n să tri m i tă la B ucureşti 26 .,pietre " de i n , i a r
la Sibi u 1 2 . . pietre"17.
Tronzitareo i·n u l u i brut sau tors pes-te Carpaţi se i ntensifică la inceputu l
seco l u l u i a l XVI I I - lea atit de m u l t incit g uvern u l e nevoit să adopte m ăs uri
restrictive, i nterzicind exportul i n u l ui brut18. Acest l ucru a nemulţumit pe
cultivatori.i de i n d i n district, d upă cum atestă u n d ocument d i n 1 8 1 7.
Vil/icii d i n Ţara Birsei raportează Magistratu lui că cele m a i m u lte loca l ităţi
n -o u produ s decit p uţin sau chior deloc i n , m a i a les de cind exportul i n u ­
l u i o fost lim itat. .. 19.
Dezvoltarea vertiginoasă a ind ustriei textile in Ţara Birsei i m pune fără
echivoc datele consem nate la 1 807 intr- u n d ocument referitor la ca ntitatea
de in p rodusă a n u a l in district, şi a n u m e 2500 chi nta l e d i n care se vi ndea
in provincii le I m peri u l u i habsburgic de 20.000 fi. iar in provi nciile .. turceşti"
(in pri nci pa l , in Ţă rile Române) de 80.000 fl.20 •
2. Alături de i n , in d ocumente se relatează date destu l de sem n ifi ­
cative şi despre cu ltivarea a ltei pla nte texti'le in Ţara Birsei, a n u m e despre
cinepă . Spre deosebire de cultura i n u l u i care ocupa suprafeţe apreciobile
d i n sectorul a gra r, se pare că această pla ntă textilă se cultiva in a n u l
1 769 intr-o mă sură ma·i m ică decit i n u l . d oa r pentru nevoile strict casn ice ;
se precizează că n u prospera in district d i n cauza climatul u i , fiind preten ­
ţioasă faţă de u m i d itate şi ferti l itatea sol u l u i . De aceea, brea sla funa riqor
care consuma ca ntităţi mari de cinepă se baza, in pri nci pal, pe cea adusă
d i n Sca unele ve<:i ne ca Sibiu, Sighişoara , C i nc u l Ma re şi Rupea sa u im­
porta din Ţara Româ nească21. Această opi n i e e împărtăşită de b resle, core
nu folosea u cinepa ca materie pri mă , cu excepţia funaril or, ş i deci n u era u
interesate i n cu lti.va rea ei, in compa raţie c u i n u l , mate ria pri mă de ba ză.
De a ltfel , intr- u n d ocument d i n 1 n0 ei mărturisesc că .,ţesături de cinepă
meşteşugarii fac foarte rar, căci l ocuitorii înşişi foc astfel de ţesătur.i"22.

15 Arhivele Statului Braşov, Aste Judecătoreşti, nr. 1 5/1 737, an. 6.

�<�. Arhivele Statului Braşov, Acte Bresle, 1 / 1 55, an. 1 şi 11/157.
Braşov, Registre Diverse, n·r. 7, p. 35--36 ; 37-38 ; 83--84.
greutate pentru i n ; ecrnvoleoză cu 1 /5 din chintal (20 kg).
17 Arhivele Statului

, . Pietre• este măsură de

18 Arhivele Statului Braşov, seria Actele Magistratului, nr. 2650/ 1 8 1 5, oo. 1 �i
n r. 3063/ 1 8 1 5, an. 1 .
19 ldem, n r. 3396/1 8 1 7, an. 1

211 /dem, nr. 3207/1107, an. 4.

21
ldem, n r. 218/1 76.
22 ldem, n r. 1 221 1 no.
256

· Jn sch i mb, ar fi" prem atur să considera m (cu toate că recunoaştem

con d iţi i l e natura l e relativ i m proprii cultivă ri i cine p i i in acea stă zonă) că i n
perioada cercetată cinepa s e cu ltiva p e suprafeţe red use, d e vreme ce
afl ăm, pri n · cercetarea u n u i n u măr de conscripţ i i urbaria le, ce ca ntitate de­
loc neglijabilă de cinepă (fie să mînţă, ·f ie fibre) se d ijmuia d i n majoritatea
satelor dependente di n Ţara · Birsei23. Cantităţi le cele m a i înse m na te · de
cinepă a par încasate de la cele şapte sate săcelene, Zărneşti ş i Toh a n u l
N o u ; de p i ldă, î n acest d i n u r m ă sat, s - a recoltat 60 "pietre" de cinepă i n
an u l 1 78024, iar i n 1 8 1 7 săten i i cer Magistratu l u i să fie ajutaţi cu 1 0 1 0
găleţi d e săm înţă de pri m ăvară pentru semă nat25. De a semenea , d i n tabe­
lele privi nd sit·uaţia semă:nătu ri lor de pri măva ră făcute la dm p in hota•ru l
Zărneşt i u l u i rezultă tere n u ri destu l de înti nse afectate cinepii26. Populaţia
de la sate · cu ltiva · cinepă nu n u m a i pentru nevo i l e ca sei c i şi pentru vin ­
za re p e piaţă, f i e pe plan loca l la tirgu rHe d i n B ra·şov, fie i n Ţa ra Româ ­
nească . Astfel, u n doc u ment d i n 1 783 ne i nformează că " n i şte oameni d in
Turcheş, a n u me G heorghe şi Ra du Căoi u lă " a u avut pri c i n ă cu ţeh u l f u ­
n o r i l o r (care avea u dreptul privat de a face negoţ c u cinepă) pentru cînepa
pe ca re a u vi ndut-o neg u storilor"27. D i n n u m eroa se l i ste de socotel i a l e
negustori lor d i n Schei a pare evident c ă acea stă pla ntă textilă se poate
n u măra pri ntre braşoveniile . cele m a i frecvente d esti nate exportulu i2B. In
ur m a . em iteri i decretu l u i a u l i c d i n 1 8 1 0 pni n ca re se perm ite oricui co­
merţu l cu cinepă ., .29, la i nceputu l secol u l u i al XIX-lea cultiva rea şi comer­
c i a l i zarea cinepi i d i n Ţara Birsei va cu noaşte o a m ploare d i n ce i n ce m a i
m a re.
Renta b i l itatea cu ltivă rH i n u l u i ş i cinepi i i n Ţara Bîrsei pentru pros pe­
rarea şi dezvoltarea prod ucţiei textile a utohtone, a determ i na t, pri n politi ca
reform i stă promovată de g uvern, atragerea prod ucătoru l u i d i rect, a agri­
cu ltoru l u i , meşteşugaru l u i ş i l ucrătoru l u i de m a n ufactură l a aplicarea unor
metode noi, de sti m u l-are şi raţional izare a producţiei econom ice. I n acest
sens, a utorităţile a u l ice d i s p u n ca gubern i u l Tra n s i lva n iei să tipărea scă
acele "povăţuiri" destul de spec i a l i zate, răspîndite s u b forma u nor foi vo­
lo nte sau broşuri de d i m ensi u n i restri nse prin ca re ţăra ni i sint îndem naţi
ş i înd rumaţi să desfă·şo·a re o activitate econom i.că raţiona lă, ţinînd sea ma
de unele elem ente noi 30.
D i n citeva documente d i n seria Actele M a g i stratul u i desprindem i n ­
formaţi'i i n legătură c u d ifuza rea u nei a stfel d e broşuri i n Ţara Birsei , c u
sfaturi des pre cultivarea i n u l ui ş i cinepii i ntr- u n mod cit m a i eficient. Astfel,
i n 1 772 g uvernul ordonă Magi stratu'l u i din B raşov să indemne pe locuitori
să cu'ltive i n u l şi cinepa d upă tratatul Venigend·i anus care asigură u n

23 Arhivele Stotului Braşov, Fond U rbariale, Pachet 1/55 ş i seria Actele Magistratu l u i ,
r. r. 4272/1 848.
24 Arhivele Statu lui B raşov, seria Actel e Magistratului, 1 49/1 7�.
25 ldem, n r. 1 629/ 1 81 7, 1 g ăleată= 4 ferdele sau 56--58 ocale.
26 ldem, n-r. 1 49/1 794 şi n r. 1 1 5/ 1 782, an. 1 .

27 Arhivele Statului Braşov, Acte Judecătoreşti, nr. 28/ 1 783.

28 lde m, n r. 24/ 1 303 şi n r. 24 1 / 1 793 ; vezi şi nota 24.

29 Arhivele Statu lui Braşov, seria Actele Magi stratu l u i , nr. 1 584 / 1 8 1 0, an. 1 .
30 Nicolae Edroi u , Inceputurile li�eraturii economice româneşti, Cluj-Nap�ca, 1 978,
p. X.
 257

venit frum os.. Se vor i nstitui pentru cei . ce ,j( vor a pl ica şi vor obţi ne s uc­
cese31. U n document ne atesta c& unii l ocuitori din Bod a u făcut încercări
de cu ltivare d upă noul si stem32 ; ma.i puţine cazuri se semna lează la Cod lea
ş i Cristian, l i mi ti ndu-se d oar la semă narea i n u l u i şi cînepii intr- un pămînt
propi ce33, iar cei d i n Vulca n m otivează că n -o u avut timp d i n cauza urmă·
rilor p�icin uite de i nce ndiul d i n 1 77234. De a semenea, tratatul dă ind icaţii
noi privi nd o peraţi ile de prelucrare a materiei prime : .,se i nterzice mace­
ra rea i n u l u i ş i a cinep i i in fl uvi i , riuri şi lacuri, deoa rece esţe dău nător să­
nătăţii oamen i l o r ş i a n i m a lel or, şi împiedică î n m u lţirea peştilor. Să se facă
g ropi afară la margi nea a pelor, in care să se ca nal i zeze a pă suficientă in
a cest scop"35.
3. După ce am tratat cele două pla nte teh n i ce folosite ca fi bre textile
n e ocupă m , in conti n uare, de roibă, drobşor ş i scumpie folosite la colo­
rarea l or.
Situarea Braşovului şi Ţă rii B.i rsei la i ntersecţia cel or trei provi ncii ro­
mâ neşti a favorizat un comerţ i ntens cu fire şi o amplă dezvoltare a vops i ­
t u l u i meşteş ugăresc36. Vopsitori i braşoven i s e constituie in breaslă destul
de tirzi u , in a n u.l 1 753, însă acest l ucru nu însea mnă că această operaţie
n u era cunoscută in Ţara Birsei37. Postăva rii, perpeta rii, pinzari i işi vopsesc
i ndividual prod usele, ca să nu mai vorb i m de rom â n i i d i n Schei, care îşi
ciştigou existenţa cu vopsitu l ţel uri lor, a l stra ielor precum şi al g ă itanelor,
bogasiei, nasturi l or şi tot ceea ce cetăţen i i le a d uceau la vopsit38. Docu·
rnentele atestă înfii nţarea , d u pă două decenii, u nor mici ateliere meşteşu·
gă reşti, vopsitori i, n u m ite in acte .,fabri ci", fiind fie i n proprietatea bresl a ­
şilor fie ci a ltor cetăţe n i , de regulă negustori care ş i - a u investit o parte d i n
capital i n a stfel de i n trepri nderi renta bile la acea dată. Au introd us n o i
teh nici de vopsit, a u adus meşteri stră i n i d i n Turcia, a u d iversificat g a m a
cromatică . U n document di n a n u l 1 773 ne i nform ează c ă u n i i vopsitori pri­
mesc acord u l bres lei de a construi o .,fa brică" d e vopsit i n roşu39, iar a ltul
d otat 1 802 atestă că negustori i scheieni Panait N icolae şi Hagiu Anostasi
cer perm isiu nea Magistratu i Uii de a deschide in acea stă suburbie a oraşului
o fabrică de vopsit in roşu pentru b u m bac, luind exemplul negustoru l u i
român H a g i D u m itru l d r u ccire a avut deja o aseme nea fabrică40. I n iţial
negu storii a mi ntiţi a u d orit să clădească vaps itorid pe l ocul fermei H i.nter­
g a sse in B ra şovul Vech i . D i n jurul Braş ovului s e a m i nteşte vopsitoria de l a
Arpătac (Araci) a l u i Ion M ă rgărit care i n s ă in scurt timp a d a t fa l i ment4 1.

31 Arhivele Statul ui Braşov, seri a Actele Magistratului, n r. 1 1 8/ 1 773, an. 2 şi 5.

32 ldem, nr. 5 1 2 / 1 772, a n . 2.
33 ld e m an. 5.
,

34 idem, a n . 3.

35 lde m n r. 1 836/1 804, an. 2 şi n r. 235/1 767.

,

36 Ţara Birsei, voi. Il, Editura Academiei, Bucureşti, 1 972, Ca p. Ţesătu•nl şi alesături.

pp. 302-303.
37 Arhivele Statului Braşov, Acte Bresle, 1/63, on. 2.
Ibidem.
111h1i a�. i .
38

39 Arhivele Statuiui Br�şov, seriei Actel e Ma�i�trotuiui, "''·

•o ldem, nr. 2255/1802.

c1 idem, nr. 9694/Hne.

17 - Cumldcnoa
258

sau vopsitoria l u i Consta ntin Brincovea n u de la Sîm băta de Sus. lnsă cea
m a i mare fab rică de vopsit in roşu o fost o l u i Consta n t i n Geanli d i n
Hăgh ig, care împreună c u I o n Boghici a u făcut pri mele î ncercări de a re­
vol uţiona formele de prod ucţie meşteş ugărea scă feudale, rud i m entare, i n ­
fii nţind cele d i nti·i i ntrepri nderi c u caracter m a n ufacturier d i n reg i u ne42.
Răspîndirea a cestor m ici "fabrici" loca le reflectă a m p loa rea pe care
a l uat-o meşteş u g u l vopsitu l u i , ponderea l u i in regi u ne, contribuind la pro ­
movarea prod ucţiei i ndigene. I n a ceste condiţii, este expl ica bil de ce meş­
terii vopsitori au făcut propu neri de reducere a colora nţi l or d e i m port,
foarte scu m p i , optînd pentru sol uţii loca le de înl ocu i re a l or. Pentru un a n
de p i ld ă , perpeta rii consuma u 1 2 chi n ta le i nd i go, 1 1/2 a l a u n , 1 0 chi nta le
drobuşor, 7 chi n ta l e d rob uşor ro ş u , 4 c h i nta le ta rtor, 4 chi nta le lemn de
Brazi l i a , 5 c h i nta le vitriol43.
Referitor la aceste pla nte teh n ice, şi în a cest sector al vopsitu l u i pose­
dăm certe mărturii d ocu menta re despre primele faze de cu ltiva re a ro i bei
pentru culoarea roşie şi a d rob uşoru l u i pentru culoarea a l b a stră , în a cea s ­
t ă zonă a Ţă rii Birsei, măs ură men ită s ă red ucă i m portul neeconom icos d i n
Tu rcia s a u Ţara Româ nească .
Int r- un document d i n a n u l 1 774 a pa r date despre b rea s la vops itori ­
lor ca re la începutu rile ei ( 1 754) se ocupa cu vopsitu l fi relor în a l bastru,
(pentru a cest gen d e vopsit folosea u a n u a l 30 chi nta le i n digo), i a r în 1 768
a u început să vopsea scă i n roşu turcesc care era o mare ta i nă pînă atunci.
Meşterii cer să li se dea teren uri d i n proprietatea ora ş u l ui, de cite au ne­
voie, pentru a cu ltiva planta rub/a tinctorum întrebu i n ţată a tît l·a vops itul în
a l ba stru cit şi la vopsitu l în roş u44.
De aceea, vopsitorii b ra şoven i propun să se i nterzică i m portul de fire
roş i i d i n Turcia şi Ţara Româ nească, iar în ceea ce priveşte vopsitul i n a l ­
bastru, e i sînt de părere că firele vops ite d e e i sint su perioare celor i m ­
portate. Calitatea firelor în a l bastru vopsite d e l oca l n ici este demonstra tă ,
de a ltfel, şi prin desfacerea lor considera bilă (1 5.000 fu nţi a n ua l) în Tra n ­
silvania, U n garia sa u B a nat45.
Cererea vopsito.ri lor de a cultiva aceste plan te in Ţa ra B î rsei vine să se
ra l i eze măsurilor preconizate de g uvern pentru promovarea meşteş uguri lor
a utohtone ; d u pă ce s-a a preciat în termeni favora b i l i , scu l u l de fire vop ­
site în roşu cu rădăcină de roibă sau gara nţă de către vopsitori i d i n Bra şov,
tri m is drept probă de ca l itate 46, g uvernu l gă seşte dem nă de laudă prop·u­
nerea l u i Johann B russ, vopsitor, făcută com isiei comercia le de a se c u i ­
tiva l a Bra şov p l a nta rubia tinctorum (roi ba) atît d e necesară m eşteşugurilor
şi ca re creştea din belşug ina inte vreme în sca u n u l Ru pea . Să se a rate în
ce mod crede că ar putea determ i na pe locu itori la cultiva rea a cestei
pla nte47• D i ntr- u n document aflăm că vops itorii au şi făcut o încercare de
a cultiva roibă în a n u l 1 774 ; p z ntru a prod uce în ca ntităţi m a i m a ri : cer
să li se dea un loc pentru cu ltiva rea a cestei răd ă c i n i in Pă ş u nea mîn-

629/1 773, a n . 7.
1 3/1 778, an. 2 şi nr. 1 042/1 778, an. 2.
<2 /dem, n r.
43 ldem, nr.
44 ldem, n r. 934/1 774, an. 1 .
45 Arhivele Statului Braşov, Acte Bresle, 1/66 ş i 1/69.
4 6 Arhivele Statului Braşov, seria Actele Magistratului, n r. 1 9 1 / 1 770.
4 7 ldem, n r. 3 1 8/ 1 774.
 259

j i l or4B. In acest scop in 1 775 s-a atribuit breslei 6 i u găre de pămînt pentru
un mic preţ d e ră scumpărare in h ota rul Braşovul u i . Se pare că i n a n i i
u rmători n u s-ou p reo in reg istra t su·ccese i n pla n to rea . . roşu·l u i " - cum
a pa re denum i tă roi ba i n documente - m otivind că n - o u fost d estu l de
i n struiţi 49• De-o bio i n 1 8 1 2 se remo rcă un oareca-re progres, declo·rind că
le sint de u n rea l folos îndrumări le de speci a l itate date de medicul
Plecker50.
I n aşa -zisele tratate de a gricu ltură ca re c i rcu l a u la i nceput de secol
XIX i n Tra n si lva nia , se d ifuz-a ideea i ntrod ucerii .in sfera preocupă ri lor agri -"
cale a u n or n o i culturi, chior ş i a roi bei, cum " povăţuieşte" G rigore Obra ­
d ovici i n Carte d e mînă pentru bine orinduito economie a pă rută l a B uda i n
1 807. l n capito l u l X I I I i ntitu lat .,Pentru sămănături le cele despre trea ba
m eş.tere i i ", a utoru l recomandă cultivarea roi bei , .f i i ndcă . . . de m a re fo los
i a ste Eco nomiei şi ba n i buni a d uce in locurile acelea, u nde fabricu rile sint
o proa pe ... "51. i n conti nuare se dau i n d icaţ i i de special itate foa rte uti l e, cu
m u lte deta l i i despre modul cum trebuie cultivată roi bo , pentru a da rez u l ­
tate b u n e . Se menţio nează toate fa zele cu ltivă rii e i , î ncepînd cu pregăt i rea
sol u l u i , pla ntorea buta ş i l or, î ntreţi nerea şi protejarea cultu rilor de roibă ş i
term i nînd cu recolta rea ş i con servarea rădăci n i l or, prepara rea l o r în ve­
derea vînză ri i . Textu l este ed ificato r i n acea stă privi nţă : ,.Pe ntru roibă n u
trebuie a a l ege pămîntul, căci e i apriieşte tot fel i u l de pămînt; eu a m
văzut c u och i i m e i crescind roibă în a ş a pă mînt, i ntru ca re ero m a i m ultă
p iatră decit pămînt b u n ; d i ntru a cesta d a ră că roi ba creşte i n tot fel i u l
d e pămînt d e v a n u m a i fi pă mîntul adinc spart p r i n să pătură, mă runtat ş i
cu cevă năs�i p a mestecat de u nd e urmează precu m că :
Pămîntul acela î-ntru ca rele va să se samen e roiba, trebu ie o - 1 o struco
toa m na de doao degete cu g u n o i u g ra s şi putred b i n e ; deci de 1 0 degete
a - 1 a r a , să vie g u n o i u l de desupt ca să poată b i n e putrezi a poi in p ri m ă ­
vară a d oo o oa ră o - 1 o ro , deci o - 1 g răpo c u g-ropo ceo d i nţoo să, după
aceasta trebuie a săpa tot şănţuleţ sau slogurile i n lungul sau in latul pă ­
mîntu l u i tre i ta l pe departe u n u l de a ltul, de o l opată de l a rgi şi n u p rea
o ta l pă de adînci ; în să nţu leţele acelea trebuie a săd i bine sau viţe de
roibă cite d e o ta l pă depa rte una de a lta însă aşa trebu i e a p u ne vi\eb
ca să stea cu och i u l din carele va odrăsli i n sus, a poi să l e în groape i n
pămînt.

4 8 Arhivele Statului Braşov, Protocoa lele Mogistratului, 1 772-1 774, p. 423 şi seria

Actele Magist ratului, n r. 4 1 1 /1 775, an. 1 .

49 Arhivele Statului Braşov, seria Actele Magistratului, nr. 777/1 78 1 ş i n r. 623/ 1 793.
so Arhivele Statului Braşov, Acte Bresle, nr. 3291 / 1 81 2 ; Johon Plecker, medic, a trăit

i ntre anii 1 78Q-1 850. După ce şi-a term inat studiile la Viena şi l nsbruck, a inceput să
practice medioina la Bucureşti şi apoi la Braşov, unde intre anii 1 809-1 9 1 4 a devenit
medic a l oraşului (fisicus) ocupindu-se indeosebi de probleme legate de igiena p u blică.
In anul 1 836, respectiv 1 838, Plecker a fost a les membru a l Societăţii medici l or din Viena
şi din Atena. A scri s o 'il>torie a ciumei din Transilvania dintre anii 1 820-11329 care a

1 884, p. 88).
rămas in manuscris. (Cf. E. Gusbeth, Geschichte der Sanităts Verholtnisse in Kronstadt,

51 Grigore Obrodovici, Carte de mină pentru bine orinduita ec o nom i e, lucrarea cim ­
pului şi pentru plămădirea şi pindirea vitelor şi a păs ăria r celor casnice, spre more treabă
a plugari/ar celor româneşti, p. 1 68, Buda 1807 (apud N. Ed roi u , op. cit. p. 251 ) .

17"
260

D u pă sămănătură treb uie şte să se poa rte grijă ca să se pliveasca

i a rba care va răsări pri n roibă şi şănţu leţe iar în toa m n ă trebuie şi de o
pa rte slog şi de a lta a trage pămînt pe roibă şi ao î ngropa c u plugul sau
cu sapa. La doi a n i ş i m a i b i n e să sapă roiba afară i n l u na l u i sep­
tem bri e ; deci se a leg rădăci n i le cele mai groase pentru vi ndut şi întreb u i n ­
ţare, i a r cele m a i s u bţ i ri pentru sămănat. . . rădăc i n i l e acelea c e s e a l eg
pentru vindut şi trebă , se cade a le curăţi de pămînt şi i a rbă, deci a - 1
svi nta citva l a vint, a poi a le u sca i n cuptor i u s a u la u scătorie, ş i aşa să
se ţi nă pînă la vrem ea prinz u l u i l a aşa loc u n de poate stră bate vintu l şi
l u m i n a". De asemenea, sint atestate in docum entele braşovene preoc u pă ri
pentru cu ltiva rea d robsoru l u i . Interesat de c u ltiva rea acestei pla nte colo­
ra nte, g uvern u l tri m ite Magistratu l u i din B raşov spre o fi pus i n a p l ica re de
l ocuitori i din Ţara Bîrse i , Tratatu l de spre cultivarea drobşorului şi pregă­
tirea indigoului din această plantă, scri s de J o h a n n Baptist H e i n rich�2.
Citeva documente relevă că acea stă pla ntă s-a cultivat la începutul seco­
l u l u i XIX, lîngă riul G h i m bav, i a r in a n u l 1 8 1 2 vopsitori i a u nevoie de să­
mî nţă de d robşor pentru 21/2 i u g ă re53.
Interesul man ifesta t de breslaşi pentru cu ltiva rea d robşoru l u i se ex­
pl ică ş i pri n folos i rea l u i in apl·i ca rea u nor noi m etode de vop s i t. De p i l d ă
i n a n u l. 1 777, perpeta ri i trec de l a vopsitul in cadă cu indigo i n urină, î n ­
trebui nţat I ci acea dată i n toată Tra lisi lva n i a , la metoda vopsi t u l u i in c h i u p
fără u ri nă, a mestecind d robşor i n i ndigo. D u pă vech i u l procedeu s e i ntro­
d ucea in vopsea lina pe cînd d u pă noul sistem vopsea ua p utea fi d i rect
a p l i cată ţesătu rilor. Vopsitul in c h i u p era un sistem m a i ra pid şi dădea ţe­
sături l or un aspect mai frum os54.
Pînă in prezent, in d ecursul cercetă ri lor noa stre in fondurile de a rh ivă
n u am gă s i t d ovezi certe despre cu ltiva rea scum piei in Ţara Birsei, î n să
m ulte documente ne furn i ze :J ză i nform aţii i n d i recte des pre prezenţa ei in
acea stă zonă. D e exem plu, se menţio nează d i fuzarea u n ei broşuri priv i nd
c u ltiva rea şi folosire:J scumpiei in Ţara Birsei. i n prefaţă se precizează ne­
cesitatea cultivă rii acestei pla nte, deoa rece se cu noştea u p uţ i ne materi a l e
in m aterie de vopsit şi pentru c ă boia ngerie era o ra m u ră i m porta ntă a i n ­
d u striei textile, toate acestea sint serioase raţi u n i de a incuraja cultiva rea
scumpiei. Broşura respectivă prezintă un î nd rumător util pentru a g ricu ltor.
D u oă o des criere deta l i ată a pă.rţilor compo n ente a s·cumpiei, se da u i nd i ­
caţ i i , l a fel ca ş i i n cazul roibei, priv i nd pregăti rea sol u l u i pentru sem ă n at
(pr i măvara, intr - u n pămînt reavă n şi u m ed, a poi de mai m u lte ori trebuie
săpat şi pl ivit de buruien i). După doi -trei ani cind pla nta a crescut la înă l ­
ţ i m e a de d o u ă tă l p i , primăvara, ră sddul se poate m uta in a l t l oc, î n s ă re­
pla ntarea trebuie făcută la aceea şi adinci me ca l a răsad. Pentru a rea liza
o i riga re bună, cu eficienţă, de jur im prej u r se fac ş a nţuri m ici de pă mînt
mărunţit .

Rindurile de răsad trebuie a şezate in cultur� in zig-zag i a r distanţa

d i ntre ele să fie cel puţi n cit d i a metru! tufişului aju n s la maturitate. O
a ltă m etodă care se poate uti1 iza este înmulţirea prin vl ăstar., irisă n u e
recoma ndată de a utor pentru că la tă iere se scurge seva şi arbusttil sa

52 Arhivele Stdtului BrO$ov, seriei Actele Magistroiului, nr. 2482/1812, ci n. 1 .

/deitt , hr. Jo75/1S12 (vezi nota 4�).
ldem, nr. 871 /1 777, an. 2.
Sl

s•
 26 1

poate u sca. Vlăstarele tă iate se p u n in pămînt primăvara in a şa fel i ncit

ce l p uţi n d o i m u g u ri să fie sub pă mînt. Cea m a i sig ură metodă co nstă
însă in î ngropa rea vlăstarelor care d u pă ce fac ră dăci n i , se ta ie rea l i zi n ­
d u - se ma i m u lţ i a rbuşti tineri ; u lterior s e mută in a lt l o c pregătit in a cest
scop.
�efer itor la cal ităţile tinctorio le ale scu m piei, in broşură se prec i ­
zează c ă s e folosea u fru nzele, vl ăstarele ti nere ş i coaja d ublă : s� lă sa u s ă
se usuce la soare d u pă c e era u recoltate a po i era u zdrobite la m o r i l e de
scump ie ; se depozita u la loc uscat a şteptînd uti l i za rea lor d rept col ora nţi
vegeta l i i n roşu, negru, galben. Fru nzele pot fi recoltate i n fieca re a n , i a r
lem n u l care s e despri ndea de p e t u l p i n ă d i n trei i n trei a n i . D i n coajă se
extrăgea un pig ment g a lben, a şa - n u m itul lemn de B razilia pe care il fo ­
losea u atit vop5'itorii cît şi tăbăca r.i i de piei. Scu m p i a se lăsa in a pă să se
in moaie, se fierbea şi a poi com poziţia respectivă se aşeza intre pieile c u ­
s ute două cite două. Aşa s e lăs·a u trei z i l e d upă care s e argă sea u .
in sch i m b, pinza ri i folosea u pigmentul galben pentru texti le. (pî nzeturi
de bu m bac, in , măta se) insă in ca ntităţi ma·ri uti l i zo u rădăci n a de scumpie,
care colora i n negru i ntens şi roşu stră lucitor55.
D i n docum ente reiese că in Ţara Bîrsei se practica u n comerţ serios
C J s :: u mpie, a d u să de n egustori i · româ n i sau g reci din pă rţi le sud ice balca ­

n i ce, Triest sau Si stov. Sint n u m erose menţi u n i in documente despre vestitu l
negustor braşovea n M i h a i l Tum bru ca re a proviziona pe tăbăcarii d i n Săcele
sau breslaşii braşove n i in m od reg u lat. Paralel, însă, cu acest i m port de
scum pie, aşa c u m s-a procedat la i ntrod ucerea de culturi de roibă sa u
d ro bşor d i n motive de economie, tot a şa presupunem şi cultiva rea scum ­
piei in Ţara Birsei , d acă n u pe scară largă cel puţ i n ca experiment.
4. In incheiere, p utem spune că i nformaţi i l e oferite de docu mentele
de a rh ivă sint i n măsură să contri buie la cu n oa şterea citorva a specte pa r­
ticulare legate de cu ltivarea i n u l ui şi a ci nep i i ş i de încercări de cultiva re
a roibei, scumpiei ş i drobşoru l u i in Ţa ra Birsei in secol u l a l XVI I I - l ea şi i n ­
ceput de secol X I X . Folosi rea u n o r s u prafeţe agricole pentru cultiva re-:1
acestor pla nte teh n ice este j ustificată de potenţi a l u l economic ati n s d e
centrul meşteşugăresc a l Braşovu l u i i n acea peri oadă, care a i m pulsionat
şi a ntrenat popu laţi a de la sate i n furniza rea atit de necesarei materi i
pri me.
In urma a na l i zei documentelor, se poate conchide că satele care
l ivrau cele mo i mmi cantităţi d e in era u reprezentate de l oca l ităţile R1i•ş n ov,
Codlea, Vulca n , Cristian, H ă lch i u , deoarece posed a u m a i m u l t teren arabil
propice cultivă rii i n u l u i . N u trebuie pierd ut din vedere însă n ici celela lte
sate ca re prod ucea u in in ca ntităţi deloc neg l ijabi le.
i n ceea ce priveşte cu ltiva rea cinep i i , i n d ocumente această pla ntă
texti lă a pare con sem nată in toate satele dependente d i n Ţa ra Birsei d i n ­
tre care m erită s ă f i e subl i n iate cele şa pte sate săcelene, Ză rneşti şi Ta­
hanul Nou.
Despre roi bă , d robşor ş i scu m pie datele converg spre concluzia c ă
aceste pla nte a u fost cultivate p e h otarul Bra şov u l ui p e suprafeţe relativ
mici, reprezentind pri mele încercări de acest gen .
N o i le investigaţi i privind dutivarea acestor p lante teh nke vor a duce
a lte date preţioase ce pot lămuri a spectele core ne i nteresează .
55 ldem, n r. 1 837/ 1 8 1 2, an. 2.
 D O K U M EN TAR I SC H E Z E U G N I S S E U 3 E R D E N AN BAU VON
T EC H N I SC H E N PFLAN Z EN IM B U R Z E N LA N D IM 1 8. U N D
ZU B EG I N N D ES 1 9 . J A H R H U N D ERTS

Z u s a m m e nfass u n g

Die Verfa sserin versucht a n hand von Ouellen a u s dem Staatsa rch iv
von Braşov (Kronstadt) ei n ige Aspekte der Agrargesch ichte d a rzustellen, d ie
bisher n och n i cht genugend erforscht wurden, u nd zwa r betreffend den
Anbau von technischen Pfl.a nzen in der Burzen l ă nder Senke i m 1 8. u n d zu
Beg i n n d es 1 9. J a h rh u nderts.
Die Forsc h u ngen der Verfa sserin betreffen zwei Textilpfla nzen, Flachs
u nd Ha nf, sowie d rei Farbpfl a nzen, u nd zwar die Fă rberrote (Ru bia tinc­
torum), Fărberwa id (lsatis ti nctoria) u nd Su mach (Rh u s coti n u s).
Der i ntensive Anbau von Flachs im Burzenland erfolgte in Verbindung
m i t den Bed u rfnissen d er Kron stădter Lei neweberzu nft.
Die u ntersuchten Ouellen bieten wertvolle Angaben uber die von den
meisten Burzen l a nder Ortschaften fur d i e Kron stădter Lei neweber gel ie­
ferten Flachsmengen, uber d i e Erweiterung u nd Făcherung der Prod uktion
von Lei nenwaren, den Ha ndel m i t Flachsgarn a uf dem l n nen- und Aussen­
m a rkt u sw.
Der H a nfba u wurde i n a l l en u ntertă n i gen Ortschaften des Burzen ­
la ndes betrieben, wie d i e za h l reichen Urba ri a l kon skri ptionen uberzeugend
nachwei sen, und zwa r besonders in den s ogenannten Sieben Dorfern
(Săcele) sowie i n Ză rneşti
Es werden bisher u n beka n nte Aspekte des Anbaus von Fa rberrote,
Farberwa id u nd Sum ach d u rch d i e Kron stădter Fa rber gesc h i ldert, um den
teuren I m port dieser Fa rbstoffe a u s der Tu rkei sowie a u s der Wa lachei zu
ersetzen .
Die Abhandlung tragt m i t d e n i n i h r niedergelegten Forschun gser­
gebn issen zur Klarung e i n i ger Aspekte der Entwicklung des Anbaus von
tec h n i schen Pfl a nzen im Burzen land im 1 8. J a h r h u ndert sowie zu Beg i n n
des 19. Jahrh u nd erts bei .
 PASTORITUL LA BRANENI.
CONSIDERAŢII ISTORICO-ETNOGRAFICE
IOAN PRAHOVEANU

Dezvolta rea soci a l -econm ică a aşezări lor bră nene de-a l u n g u l vrem i i
-o re an u m ite ca racteristici determ i n ate o tit d e poziţia geog rafică cit şi d e tro­
versarea lor de cel m a i i m porta nt d ru m de legătură al Bra şovu l u i cu Ţara
Româ nea scă .
Situată intr-o reg i u ne m onta nă , intre m u nţii B ucegi şi Pi atra Cra i u l u i ,
in sectoru l n ord ic a l culoa r u l u i Bra n - Rucăr, p latforma Bra n s e intinde p e o
l u ng i m e de circa 1 6 k m , intre pu nctele sale extreme pasul G i uva la şi
cul mea Predel uţ - Sohodol, acoperi nd o s u prafaţă de 1 93 km2, in l i m itele
.a d m i n i strative ale com u nelor componen te : Bra n , M oeci u şi Fundata 1. Bo­
gatele fineţe şi păşuni de pe deal uri le şi vă i le situate de o parte şi de a lta
a dru m u l u i care traversează Carpaţii şi păşunile montane d i n i m ed i ata
a p ropiere a u d eterm i nat co nstituirea u n or sa te2, a parţi nînd tipului de sate
c u gospodării risi pite in mij locul fineţelor, întîl nite in documentele medie­
vale s u b n u m ele de col i be, iar posesorii lor col ibaşi, şi au favorizat · dez­
voltarea pă storitu l u i care a ocupat un loc preponderent in cadru l vieţii eco­
nom ice a a şeză ri lor bră nene. ln acelaşi ti m p exi stenţa intinselor păduri,
care dădeau m ateria primă, a făcut ca a lături de păstorit, o ocupaţie de
bază a bră neni lor să o constituie prel ucra rea l e m n u l u i necesa r atit pentru
con stru irea de adă posturi, cit şi pentru obiectele de uz gospodăresc,
că rora meşterul brănea n le-a dat p utern ice valenţe arti stice. De a semenea,
d eterm i n at de poziţia geografică ş i in funcţie de necesităţile vieţii, l ocuitorii
satelor bră nene au practicat o agricultură de coastă cu ltivind pla nte tex­
tile (in şi cinepă), precum şi unele cerea le şi legume.
Situarea a şezări lor brănene in preajma d r u m u l u i comercial a l Braşo­
v u l u i cu Ţara Româ nească a determi nat sta b i l i rea u nor strînse l egături eco ­
nom-ice şi cultura l e cu popu laţia de la sud de Carpaţi.
Ca una d i n ocupaţi i l e de bază la populaţia d i n zonele m onta ne ale
ţării n oa stre, cu adinci i m p l icaţii social-econom ice ş i puternic reflectat in
viaţa s piritua lă a satu l u i , păstoritul, legat fără îndoială de celelalte ra m uri

1Pojiştile din Plotlormo Bron, Casa Agronomului, Braşov 1 977, p. 5.

2 Sohodol, Poarta, Predeluţ, Simon, Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Măgura, Peş­
tera (den umită Coacăza in documentele medieva le), Şi rnea, Fundata şi cătunele Cheia şi
Drumul Carulu·i.
264

a l e a griculturii, a făcut obiectul u nor stud i i şi cercetări3 î ntrepri nse d e

către i storici, geografi ş i sociolog i .
Cu privire la vechi mea acestei ocupaţii de re marcat concluzia la care
ajunge l i ngvistul 1 . 1 . Rusu - porn i nd de la a n a l i za u nor cuvi nte i ntrate i n
l i m ba r o m â n ă d i n substratul preroma n4, potrivit căreia term i nologia vieţi 1
pa stora l e : .,cuprinde elem ente de mare vechime şi îndepărtată conti nu itate
in trecutu l poporu l u i rom â n esc, cu deosebită semn ificaţie i storică "S.
Este recunoscut faptul că i nterpretarea a n u m itor m ă rturii docu mentar­
istorice trebuie făcută pri n cola bora rea cu i nform aţiile oferite de alte şti i nţe
co nexe, in special etnografic şi folclorul in cazul pă storitu l u i .
O serie de is torici mqgniari incepind cu Arcso Benedek, susţi n , d e ­
sigur d i n raţi u n i pol itice, teza potrivit că reia .. protoro m â n i i " a u fost
pqstori nomazi, populaţia rom â n ească din Transil va nia venind din Pri nci ­
pate in epoca fa nariotă6. Teza l u i n u poate fi admisă, l i ps i n d u - i cele m a i
elementare baze d e s usţi nere. Istoricii respectivi pornesc de la existenţa
in M u nţii P i nd u l u i a u nei populaţii româ neşti, care a practicat un păstori t
m a i mult sau mai puţin nomad. Această formă a economiei pastora le î n ­
tîln ită i n sud u'l Dun ă ri i n u poate f i atribu ită şi poporu l u i rom â n . C u a tit m a i
puţi n poate fi susţi n ută teza potrivit căreia rom â n i i ar fi v e n i t d i n s u d u l
D u nării, m a i tirzi u . P e lîngă fa ptu l c ă n u există nici o menţi u n e docu m e n ­
tară şi n i ci o a ltă dovadă care s ă confirme această a serţiune, cercetătorii
respectivi m a n ifestă o voită n eî nţelegere a p rocesului d e etnogeneză in
Peninsula Ba lca nică, u nde se m enţi n · enclave ale roma n,ităţi i orienta l e
care-şi păstrează entitatea şi d u pă •::J şezarea s lavi lor.
Un a l t element de s usţi nere al acestei teori i il con stitu ie tra n s h u ­
m a nta pastora lă, care de a ltfel, face obiectul acestui stu d i u pe u n spaţi u
l i m itat di n pu nct de vedere geoqrafic în să deosebit de i m portant pentru î n ­
ţelegerea u n u i fenomen i storic d e veche d i spută istoriog rafică .
In a precierile făcute aceşti .i storici n u i a u i n considera re - d u pă c u m
rema rco şi 1 . Donat 7 - o serie d e pa rticula rităţi a l e vi eţi i in cadr·u l obştii
săteşti, pri ntre care orga n i za rea tipului de moşie sătesc şi vechea ord i n e
d e d rept legată de stă pîni rea pămîntu l u i . Aceasta , ca şi a lte elemente a l e
o rgan izări i a d m i n i strative şi judecăto reşti s pecifice poporu l u i româ n nu s - a
putut na şt� qecit l a o populaţie sedentar(! cu m a re vech i m e de statornici e
·

în vatra stră m oşească.

Apoi , istorid i respectivi -ar trebui să ia in considera.re mulţimea dove­
zilor, incepind cu term inologia agrovi·t icolă, contin uind cu te h n ici şi o serie

3 Şt ef a n Meteş, Păstori ardeleni in principatele române. Arod, 1 925 A. Ve r e ss ,

Păstoritul ardelenilor in Moldova şi Ţara Românească pînă in 7 82 1 , Bucureşti, 1 92 7 ; Ro­
mulus Vuia, T ipuri de păst� rit la români, Bu c u reş t i , 1 964 ; Maro N. Popp, Păstoritul in

Cluj, 1. Donat, Păstori.!ul românesc şi problemele sale, i n "Studii", Tom . XIX, N r. 2, 1 966.
cîmpie in cadrul vieţii pastorale româneşti in genere. I n lucră rile I n stitutului de geografie

1.1. Rusu, Din trecutul păstoritului românesc, i n : Anuarul Muzeul u i .::t nogrolic al Tra nsil­
� Ţarc, strungă, coţă, g hioagă, căciulă, brînză, zăr, zoră, urdă, sarbăd etc.,

vaniei pe on•ii 1 951-1 958, Cluj, 1 9,5,8,

- p. 1 38.

XIX,
5 Ibidem.
6 Vezi 1. Donqt, Păstoritul românesc şi problemele sale, in ., Studii•, Tom .
r.r. 2, 1 966.
·
7 1. Donat, op. cit., p. 281 .
 265

de practici care demonstrează că principala ocupaţie la poporul român a

fost ag ricultura ş i n u ma i in stl'in să legătură cu ag.ri,cu ltura s-o practicat şi
P,ă st9.ritul. Chior ş i in ma,ri le centr� postora l e printre co rE! ş i Bro n·u l; popu -
·

laţia o practi<::o t ag ricultura.

Datini l e legate de păstori t : strînsul oi lor pri măvara, plecarea turmelor
l a m u nte ca ş i răvăşitul, toa m na , cu intreg u l cerem onia!, dovedesc că
populaţia respectivă d ucea o viaţă legată de un cenţ�u sta b i l . in sprij i n u l
acestei afirmări, etnografic, ne oferă şi un a lt element şi a n u m e, in zona
Bron, potrivi-t u n u i străvechi obicei, la invoiala premergătoa re căsătoriei se
fixa atit n u m ă ru l de oi cit şi pa�rtea de moşie pe core u rmau să le primească
ti nerii ca zestrea.
In ca d rul formelor de economie .pastora l ă la români, Rom u l u s Vu ia sta­
bi leşte trei tipuri : a) păstoritul agricol loc·a l . b) pă storitul din zona fine­
ţelcir ş i c) pă storitul bazat pe pă ş u nea a l pi nă ş i de i ernat, la şes9. Din stu ­
d i i le efectuate rezu ltă că a u fost preponderente primele două tipuri, mai
puţi n cun oscute însă, deoci rece se bazează in pri m u l rind pe i nvestigaţia
etn ografică, i nsuficient folosită de către i storicii a m i ntiţi in consideraţ i i l e
făcute, d a r care demonstrează c ă agricultu ra şi pă storitul s-au dezvoltat in
strînsă i nterdependenţă la o populaţie sedentară.
Pă storitul tra n shumant la români, bazat pe pă şunea alpină şi pe ier­
notul la şes, a avut un caracter de excepţie, fiind practicat in unele centre
ca : Mărg i n i mea S i b i u l u i ; Ţa ra Birsei şi B reţcu - Cova sna, determ inat de
dezvoltarea i nd ustriei textile 10 şi a cojocă ritul ui in oraşele Sibiu şi Braşov
ş i in acelaşi ti m p de folosirea unor terenuri din Cîm pi a Bărăga n u l u i şi
Dobrogea netrarisformate încă in tere n u ri ara b i le. Dar şi acest tip d e
păstorit d u pă c u m remarcă P . P . Pa na ' itescu, pornind de la unele conside­
rente ob i ective ,.,, a fost intotdea una legat de un centru sta b i l , s pre deose­
·
bke. . de păstorti u l itin erant a l popoa relor n omade.
Privi � d păstoritul d i n zono B ra n, inti l n i m menţ i u n i in unele l ucrări, c u
ca racter etnografic şi i storic, care abordează acest fenomen in contextul
larg a l păstoritu lui româ nesc.
I n cond iţi ile geografice a m i ntite propri i oşeză r i l or brăn ene, creşterea
a n i m a l elor şi in special a oilor a cunoscu t o mare dezvoltare, Bra n u l s i ­
tuind u-se pri ntre mari le centre pastora le de p e teritori ul patr-iei noastre.
Dotă fiind a m ploarea păstoritu l u i la bră neni am socotit oportu ne
citeva consideraţii istorice pe margi nea unor docum ente de arh ivă ş i a i n ­
form aţi i l or de teren, Bra n u l constitu i nd o zonă de i nterferenţă a valorilor
culturii popu lare din Ţara Birsei şi de la sud de Carpaţi, stră bătute de
păstori i tra nsi lvă neni in p�ndulo rea lor pînă in Dobrogea.

8 Lucie Morărescu, Consideraţii istorico-etnografice asupra zestrei şi moştenirii in

zona Bran, in .,Cumidava" XII - 2, 1 979·-1 980.

9 Romulus Vuia, Tipuri de păstorit la români, Bucu reşti, 1 964.

1° Cornel Bucur, Direcţii a/e democraţiei istorice româneşti; translwmanţa pastorală,

, . Revista de istorie" 1 978, 3 1 , n r. 1 2, pp. 22�5--2305.
11 Soc o teşte ca element.e de sta bilitate iarba de pe faţa muntelui, mai g rasă şi ne­
voia de sare : pe d.rumurile sării, care brăzda u ţara, ele fiind căile permanente pe care
veneau carele sa u ca iti incă rcpţi cu sare pentru turme" (P.P. Panaitesc;:u, Introducere in
istoria cu/Jurii rQmân eş,ti, Bucureşti, p. 1 34).
' ·
266

Pentru înţelegerea sem n ificaţiei datelor i storice socoti m uti lă redarea

citorva a specte etnogra�ice ale păstoritu l u i la brăneni. Porn ind de la consi­
derentul că satele Bro n u l u i a pa rţin tipului de sote cu gospodă rii risipite in
m ij l ocul fineţelor12• Rom u l u s Vuia, încadrează păstoritu l brăneni lor i n cate­
goria cel u i d i n zona fineţelor şi luind in considerare fel u l de viaţă pasto­
ra l ă in ti m pu l verii la m unte il socoteşte "un fel , de păstorit de tra nziţie de
la cel d i n zona fineţelor la cel cu o pend ulore moi dezvoltată" 13. Avind in
vedere toate varia ntele practicate in zona B ro n , N i col·ae D u năre, clasifică
păstol'itul bră nenilor in moi m u lte tipuri - d u pă o ti pologie propri e : a) se­
denta r cu (creşterea vitelor pe lîngă ca sa o m u l u i ) ; b) local sau agricol cu
păşunotul i n aria hota r u l u i agricol a l satului ; c) pend ular - cu vă ratul l a
m u nte şi iernatu l in cuprinsul fiecă rei gospodări i ; d) tra n s h u m o nt 14• In c a ­
drul a cestor tipuri, predomi n a nt e păsto11itul de pend ulare cu vărotul in
m u nţi i d i n a p ropiere şi iernatul in gospodărie l a h odă ile situate in zona
fîneţelor. Primăva ra , vitele pă şteau in gospodării pînă i n jurul datei de
1 mai, cind m ieii ero u înţărcaţi , i a r oile strî nse de către stă pîn u l m u ntel u i ,
care a ngaja şi personalul necesa r : baei, mi nză ra ri , sterpari, văca ri, mină­
tori 15. Dacă stă pîn u l m u ntel u i n u avea el însuşi un număr de oi s uficient
pentru u n m u nte, aduna ş i pe cele ale proprietarilor cu oi m a i puţi ne. Vă ­
ratu l sus la m u nte la stină 16, la ca re participau şi vitele m o ri cornute, ţi nea
pînă in j urul datei de 1 octombri e cind erou coborite la tom n at, in sot sau
ero u trecute peste Carpaţi , i n cim p i i l e Ţă rii Româ neşti.
i n ev ul medi u oşezările brănene se aflau sub j urisd icţio costelo n u l u i
cetăţii - reprezenta ntul ora ş u l u i B ra şov in ca l itate de stă pîn feudal ("dom n
de pămînt"), iar locu itori i , avînd situaţia de iobagi ai cetăţi i , era u supuşi la
o serie de prestoţi i , in bani sa u in natură, specifice relaţii lor feudale. I n

l egătură cu practica rea păstoritu l u i , locuitorii bră neni ero u obl igaţi să dea
ora ş u l u i Bra şov dijma m ieilor17 pentru oile ca re ierno u in teritori u l Bra n u l u i ;
58 denori de la 20 pînă la 40 de oi, iar pentru cele core iernau i n Ţara

12 C u privire la necesitatea unor a şezări risi pite in zona Branului i ntr-un do cu ment
c i n anul 1 771 se face p reciza rea : .,dacă aceşti oameni risipiţi ar fi aşezaţi cu toţii îm­
p l eu nă i ntr-un sat, terenul a r rămîne necultivat cum se cuvine" (Arhivele Statului Braşov,
Actele Magistratului 562/ 1 771 , an 1 (Copie şi traducere la Muzeul Bron).
13 Rom u lus Vuia, op. 6� p. 1 6 1 .
.•

1 4 N. Dunăre, Forme de viaţă pastorală, Ţara Birsei, voi. 1, Bucu reşti, 1 972,
pp. 1 57-244.
15 la bră neni a existat �i sistemul angajării cioba n i lor cu sim bria (remunerarea) pe

o i , ad i c ă cu p l ata in natură, în oi. Marii tirlaşi angajau un scuter care administra tirlo
( i n t regul comp lex al gospodăriei pastorale de la munte Cf. R. Vuia, op. cit., 1 63).
16 Stîna brăneni lor aparţine tipului de stînă mocănească sau bîrsăneoscă, avînd cele
trei î n că peri : comarnicul, fierbătoa rea şi stina foilor, cu strunga ataşată la stină şi cu ie­
� i rea oilor prin comornic, unde erau mulse (Cf. R. Vuia, op. cit., p. 1 62).
1 7 In a n u l 1 760 dijma m i eilor din teritori u l Bra nului reprezenta suma d e 22, 1 6 FI. ung.
Arhivele Statului Braşov, Urborii Bron, 1 761 , pachet 97 (Copie şi traducere l a Muzeu!
Bron). Intr-un decret dotat 16 iulie 1 755, se precizează că i n contul răscum pă ră ri i dijmei
mieilor, s-a plătit in casa o lod iolă .,datul " adică de la două oi cu l apte, s-a u plătit 5
d i n a ri . In afară de .,dat" de la 300 de oi cu lapte, oieri i dau doi m iei sau valoorea
a cestora şi un coş in natură de la u n muls. Arhivele Statului B raşov. Actele Magistratului
1 67/1 755 (copie şi traducere la Muzeul Bron).
 267

Românea scă plătea u pentru o turmă 60 denarP8. De a semenea plătea u pe

t i m p u l văratu l u i , o taxă n u m ită venitul căşeriilor, care era arendată de
către Bra şov pe bază de lkitaţie 19.
Pe lîngă m u nţii Ză n oaga , G rohotiş, G uţa n u şi Clăbucet, care a par­
ţi nea u Braşovului şi era u arendaţi de către castela n i i cetăţii, l ocuitori lor
d i n Cristia n , G h i mbav ş.i Bra n , un n u mă r de 20 de m u nţi , din zona Bra n fo­
losiţi pentru vă ratu l vitelor erau i n posesi a col i başi lor bră neni, pentru ca re
aceşti :J plătea u o taxă a n u a lă de m u nte de 10 FI. şi doi caş i20.
Ca urmare a creşteri i popu la�iei şi a ceri nţelor de ţesături, i n d u stria
texti lă in Ţ.ara Birsei ia o putern ică dezvoltare21, necesitînd o ca ntitate
s porită de lină. Incepind d i n secolul al XVI I I - lea se con stată o creştere a n u ­
mărului turmelor d e o i i n satele Bra n u l u i ş i i n satele săcelene, i a r tere n u ­
rile de fi neţe Ş'i p ă ş u n e devi n i n s uficiente. in aceste condiţii oierii bră ne n i
i nchiriau m u nţi in Ţara Româ nească pentru vărat sau coborau la iernat i n
Cîm pia Bărăga n u l u i , bălţile Bră i l ei şi la lom iţei ş i in Dobrogea22•
16 I n u rba ri u l d i n a n u l 1 820 a pa re şi o taxă d e la oile care i ernau i n Ţara Româ ­
nească . , d e la o tirlă s ă f i e cit m a i m a re ... cr. 3 0 '' Arhivele Statului Braşov, Urbarii B ra n ,
1 4/ 1 1 (Copie şi trad ucere la M uzeul Bran).
19 in anul 1 760 această taxă s-a ridicat la suma de 70 fi. ung. Arhivele Statul u i

B raşov, U rbarii B ra n , 1 761 , pachet 9 7 (Copie şi traducere l a M uzeul Bran).

2 ° Conform u rbari u l u i din anul 1 820 consem năm munţii, proprietarii ior şi cite vit�

p uteau să văreze in fieca re :

1 . Bărbu leşti, proprietari Răd uţoiu şi Tătulea, 600 oi ;
2. Vlădoiu, propri etari Ioan Vartolomei şi Stoian Voinescu, 600 oi ;
3. Cli ncea, proprietar M i h ă i l ă Cli:1ci, 600 oi ;
4. Ciobotea , proprietari Padaţchi şi Oncioiu, 600 o i ;
5 . Pintice, proprietar, Pedestru, 400 oi ;
6. Noaghia, propri etari Noaghia, Puchi şi Ostăşilă, 1 000 oi ;
7. Pred uşul, proprietari Pa ndrea, Babeş şi Chiţu, 1 000 oi ;
8. Gaura, proprietari Va rtolomei şi Bădescu, 800 oi ;
9. Jigărea, p roprietari Benci, Măg u ra n şi Florescu, 700 oi ;
1 0. Băngă leşti, proprietari Obancea şi Cirsti (Grstoiu), 400 oi ;
1 1 . Lupşoi u, proprietari Ţeposu, Tişcă şi Drăg hic.i, 20 cornute ;
1 2. Secătura, proprietari Spirchez, Pechea şi Peticilă, 600 oi ;
1 3. Lac, proprietari Zărnescu, J i ngaşi Beiu, 600 oi ;
1 4. Fundata, proprieta rii G irbacea, Mătcoi u (Mărtoiu), Himbu şi Lupoi, 600 oi ;
1 5. Coja, proprietari, Coja şi Oproiu, 600 oi ;
1 6. Stă nici a (Stăr.icioaia), proprietari Băncilă, Al buşoiu şi CI inci. 800 oi ;
1 7. Poiana Lungă, proprietar Tenţu, 600 o i ;
1 8. Piatra, p roprieta ri Pora ncea şi J i nga, 700 oi ;
1 9. Pri por, proprietari Cojanu şi Cercei, 600 oi ;
20. Bucşa, proprietar Lăptici, 600 oi.
In aceşti m unţi puteau vă ra i n total 1 0.400 oi Arhivele Statului Braşov, U rba ri i
B r a n 1 4/11, 1 5/11, (Copie ş i traducere la M uzeul B ran).
2 1 Potrivi'! u rbari u l u i d i n 1820, colonii brăneni posed a u 7 pive şi 1 1 dirste pentru
p relucra rea ţesăturilo r de lină Arhivele Statului Braşov, U rbarii Bran 1 4/11, L/11. (In tra­
d ucere la M uzeul Bran).
2 2 Intr-un document din anul 1 771 se face menţiunea :

,.Colibaşii de d i n sus de Bran trăiesc i n ti mpuri de pace in Ţara Românească

de u nde-şi aduc nu n umai ali mentele lor ci şi vitele �i le duc acolo la iernat,
268

Oierii bră nen·i practica u tra n s h u m a nta pa storală atit pentru vă rat,
cind arend a u m u nţi in Ţara Româ n ea scă, cit ş i pri n trecerea turmelor pentru
iernat. lată o descriere a acestei pendu lă ri , cupri ., să i n u rbari u l d i n a n u l
1 820 : ,.Prim ăvma d u pă c e a u fătat oile l.or (bră neni lor - n . n.) în Ţa ra
Româ nea scă şi s - a topit zăpada d i n m u nţi peste core trebuia u să treacă ,
i a r a ici a răsărit iarba, e i vin a proa pe toţi acasă cu dobitoacele lor, îşi
t u n d a ici oile şi indată ce le-ati tuns le d uc la m u nte, atit î n m u nţii de
a ici cit şi i n Ţara Rom â nea sc, u nde închiriază păşu n i . . . La 20 septem brie
işi a d uc iarăşi a n i m a lele pentru citeva zile înd ă răt ş i a poi le mină iarăşi
l a i ernat în inti nsele cim p i i ale Ţă rii Rom â neşti"23_
Pl ec-a re oieri lor b ră ne n i in Ţa ra Ro m â n ească se făcea cu paşa poa rtF:!
e l i berate i ncepind d i n a doua jumătate a secol u l u i a l XVI I I - l ea de către
oficiul de cara ntină de la Bra n , la recoma ndarea cond ucerii satelor. Pr i n ­
tr - u n decret dat d e g u bern icul Transilva niei l a 2 6 m a i 1 790 s e face cu­
noscut că : ,.toţi cei prev.o zuţi cu paşo po·a rte va la bile ş i vor să meaTgă i n
Ţara Româ nească s ă a n u nţe la i spravn icul pus i n fieca re judeţ, aceea care
vor să tri m ită vitele lor la păscut in Ţa ra Româ nească, pe lîngă această
a n u nţare să i n d ice n u mărul vitelor atit la p leca rea lor cit şi la reî ntoa r­
cere"24.
D i n s u rsele doc u mentare şi i nformaţi i l e cu lese pe teren, rezu ltă că
tu rmele coborau spre Cîmpia Bă răganu l·u i in l u na septem bri e 24, d u pă ce
avea loc răvă şitu l26_
Despărţi rea de m u nţi şi de sat trezea cioba n u l u i un sentiment de nos­
talg ie. lată - 1 reflectat i ntr-o baladă cu leasă recent d i n satul Moeciu de
Sus :
..In virful Lăptici u l u i
Stăteam puţi n loc u l u i
Şi mă uitam ina poi
Să mai vă d in sat la noi
Să vă d l a lomiţa d ragă
U nde-am : . t o t o va ra - ntr.:= agă" 27_
Coborau la iernat turmele tirlaşilor (oieri care aveau un mare n u m ă r
d e oi) împreună c u cioba n i i a n gajaţi pentru pază. Astfel,
i n a n u l 1 745,

ba uni i işi adu�; şi vorQ oile la păşunat". Arhivele Statul u i Braşov, Actele M a ­
gistratului 562/1 771 , a n 1 . (traducere lo Muzeul B ron).
2 3 Arhivele Statului Braşov, Fond. Bron 1 4/11, 1 5/ 1 1 , (Copie şi traducere la M uzeul
Bron).
24 Arhivele Statului Braşov, Fond Bran, dosar LXXIX, Acte 1 1 6/ 1 790 (Copie şi tra­

23 septem brie.
ducere la Muzeul Bron).
2 5 Turmele cobora u spre Bă lţ-i le Dunării incepind d e la dota de
Coborau numai oile tirloşi lor şi ale ciobanilor. Rămîneau i n munţi o i l e .,coteţo ri lor",
c a re stăteau pînă la dota de 1 octombrie, (informaţie Ion Minjină, 67 ani, Moec i u d e
Sus). L a 2 septer:nbrie 1 7 1 0 tricesir:notorul d e la Bron com u n i că Sfotul ui oroşulu·i Braşov
că brănenii : .,ou deschis ploiu•rile spre paguba vămii... şi duc vitele in Ţara Rom o ­
neoscă făro să le vomuioscă " Arhivele Statul u i Braşov, Protocol u m Mogistrotuole, I V C,

26 Răvăşitul avea l o c in sot, u n d e o i l e core o u participat la vărot e ro u date in p r i ­

2, pp. 21 7-220, (Copie şi traducere la M uzeul Bro n ) .

m i re proprietarilor.
27 I nformaţie din aceeaşi sursă.
 269

n u m ai 15 mari oieri 28 . d i n satele B ra n u l u i d u·cea u l·a iernat in Ţa ra Româ­

nea scă u n n u m ă r de 88.5 1 3 oi29.
Turmele oierilor bră neni sau săcele ni , care treceau pri n culoarul Bran
i ntra u in Ţara Româ nea scă prin pla i urile lalomiţei ş·i Dim boviţei30. D i ntr-o
insemn are a Vorniciei din Lă u ntru a Ţă rii Româneşti, datind d i n a n u l 1 832
rei ese că d i n cele 87 de poteci ale plai urilor Dim boviţei, N ucşoarei şi Arge­
ş u l u i , u rmătoa rele poteci ră spund i n schela B-ra n u l u i : G ru i u'l U rsul u i , Piscul
c u Afi nişuri, Brateiul, G h i m bavul, G u ra Dim bovicioarei, Fru ntea Pl a i u l u i .
l a Tei, I n Colţi , G u ra Cheii de Jos, Strunga Mică ş i Delea n u , iar in a n u l
1 8 1 6 a fost deschisă şi poteca Curmătura Farelor d i n Pl a i u l Dim boviţei,
care răspu ndea la Bra n31. I n prima j u mătate a secol u l u i XX, turm ele care
cobora u la iernat in Bă lţi le lalom iţei sau in D obrogea avea u u rmătoru l
i ti nerari u : Obîrşia lalom iţei, - Lă ptici , - Păd uc h i osul, - Pkiorul Porc u l u i,
- Co m u na Cera şu (lîngă Mă neci u U ng u reni) - Ploieşti - U rziceni
Com u na Cioara - Pici neaga - G ropeni - Ţibă neşti - M a l u l Gărluţei.
De a i ci trecea u peste D u n ă re cu becul in Ba lta Bră i lei, u nde ajungea u
·
prin 20-23 octombri e32.
D u pă c u m rezu ltă d i n cond ici le vi steriei Ţă rii Româ neşti in a n u l 1 833
a u rcat i n Pla i u l Dim boviţei 1 20.7 1 6 oi care a lcătui a u 83 de turme, i ntrate

pe la Bra n şi plecate d i n u rmătoarele a şeză ri : M oeci u 24, Simon 1 3, So­

h odol 9, Coacăza 4, Măg ura 4, Poa rta 4, B ra n 3, Ş i rnea 1 şi d i n Braşov
233, iar i n a n u l 1 834 au coborit prin Plaiul lalomiţei in Ţara Româ n ească u n
număr d e 81 de turme, ca re insem nau 1 07.2 1 5 o i , 3.550 ca p re ş i 1 .S56 ca i ,
aparţinînd bră neni lor.
Printre marii oieri bră neni ca re p radicau pă storitu l tra n s h u ma nt, men ­
ţionăm pe Aron Moşoi u d i n satul Simon, core la 1 2 septembrie 1 834 trece
î r, Dobrogea cu un n u mă r de 2.319 oi, Iar la 1 2 d ecemb rie îşi ad uce her­
ghelia de 1 02 cai : Ioan Berbececi din M oeci u care coboa ră la ba ltă c u
2.061 oi, G heorg h e G i u rg i u d i n Zbiroioara care trece i n Dobrogea cu
2.078 oi şi Stoica Voinescu d i n Poa rta , ca re merge la G u ra lalom iţei c u
turma de 3.422 oi35.
Turmele se răspîndea u pe liziera s ud ică a Cîmpiei Bărăga n u l u i i n
apropi erea bălţilor şi a terenu11i lor cu pri nse de pă d u ri , fi i nd întîln ite, in lo­
cal ităţi le Jeqălia şi Slobozia, majoritatea m ergea u la G u ra la lom iţei, pentru
a ierna i n bălţile D u nării, o parte trecind in Dobrogea prin p unctele
26 Camon Vortolomei, Stoica Jojo, Ston Pepine, Radu Joja, Ion Obonceo, Vlad
Efti nesc, Ion Lolu, Camon Lolu, Radu lonetec, Radu Lungoci, !arca Fata, Neogu Ripea,
Ston Obede, Teodor Gărbuţ, Radu !arca, Arhivele Statu lui Braşov, Acte administrati 1e
neinregi strate, 1 46, dosar I I I , (Copie şi traducere la Muzeul Bran).
29 Ibidem.
30 C. Constantinescu Mi rceŞtti, op. cit., p. 85.
pp. 29-30.
Informaţie, Ion M injină, '67 de ani, Moeci u de S u s .
3 1 ldem,
32
33 C. Constantinescu M lrceştl, o�. cit.; p. 85.
34 ldem, p. 87.
l5 In documentul din anul 183. in ca�e sint consemnate turmele·, proprietarii lo r
şi locul unde merg la iernat, coborind prin plaiurile lalomiţei 'i Dimboviţei Şi care pro­
vin din satele Bra iiului silit men ldriâtl eU \o\umel� i.in rium5r de 68 de oieri bra neni.
t
Arhivele Statului Bucureşti, Obştescul control, 1334/4423, Apud C. Consta·ntinescu Mir­
ceşti, op. cit., pp. 1 50--1 51 .
270

Bră i la şi Pi ua Pietr i i . In a n u·l 1 833, trec prin p u nctele menţiona te i n

Dobrogea u n n u m ă r de 36 de turme36, •ia r i n a n u l 1 834 d i n tota l u l de 8 1 d e
t u r m e coborite la i ernat, 5 0 m ergeau la G ura lalom iţei37•
Pînă la î nceputul seco l u l u i X IX , n u m ă rătoarea vitelor ca re trecea u in
Ţara Româ n ească era făcută de către plăieşii pă zitori ai poteci lor, i a r stă ­
pîn u l turmei se prezenta la p u n ctul va m a l cu adeveri nţele eli berate de
a utorităţile austri ece .,reg l i i " in care se trecea n u m ă r u l vitelor trebuia să fie
de faţă va meşul, vă•tafu l d e plai ş i ci novn icul punct u l u i 38, ia r in anul 1 85 1 ,
reorganizind u -se pichetele gră n icereşti (Schela mare, G u ra Vă i i G i uva la,
·

poteca Dimboviţei) turmele era u trecute pe la Pietroşiţa şi D ra gosl avele3".

In pri m u l d ocum ent care atestă şi reglementează trecerea oierilor
tro nsilvă neni in Ţara Româ n ea scă datează din a n u l 1 4 1 8 şi a pa rţi n e dom ­
n u l u i m u ntea n M i h a i l , fiind o confirm a re a privi legi u l ui pe care M i rcea cel
Bătrîn i i dăduse locu itori lor comunei Cisnăd i e pentru a-şi pa şte oile i n
m u nţii Ţări i Rom â n eşti 40, i-a r pri ma desc-rie re a a cestui fe nomen pa stora l o
inti'l n i m în a n·u l 1 662 in memoriile can cela rului N i·co lae Beth len 41.
Cu privi re la obl igaţi ile păstorilor a rdeleni care îşi d ucea u turmele in
Ţara Româ nească, m e nţionăm că pînă in a n u l 1 629 aceştia n u dădea u
dijmă42, pentru viste ria dom nească, ci plătea u o taxă in ba n i sau in natură
pentru păşunatul de vară sau pentru iernat proprieta ri lor boieri sau mă ­
nă stri ri, de Ia ca re- I a rend a u , taxa fiind in fu ncţie d e : . ,bu n·a înţe legere
i ntre proprieta ri şi pă stori43.
I ncepind di n secolul a l XVI I I - l ea, in cond iţi ile dezvoltă ri i econom ice o
ţă rilor rom â n e cit şi datorită i nteresului econom i c m a n ifestat de Austria,
păstorit u l tra nsilvă neni lor i n Ţara Rom â nea scă este regl e me ntat atit pri n
privi leg i i l e acordate de către domn itori cit şi prin •intervenţia Porţii şi a
a genţiei a u striece d e la B u cureşti.
Pri n h risovul dat la 15 noiem brie 1 71 9 d e către N icola e Mavracordat,
d o m n u l Ţă r i i Româ neşti, se preciza că tra nsilvă n e n i i vor p utea ţine oi :
.,cite vor avea să le pa scă de toa m n a pînă prim ăvara la Sf. G heorg he"44 •
Pentru plata pă ş u n i i . , u nde-şi vor băga oile în ba ltă - stabilea privilegi u l
a m i ntit - să a i bă a s e tocm i cu stă pînul moşiei ; stăpî n i ri i să - i d ea oieritu l
dom nesc 1 0 ba n i de turmă, iar pri măvara cind p leca u i n a poi la m u nte
dădea u un m iel de fiecare turmă "45. la 12 a ugust 1 754, in scri soarea adre­
sată genera l u l u i coma ndant, D o m n u l Ţă rii Rom â n eşti com u n ică că l i se
permite bră n e n i lor să treacă c u vitele dar să plătească .,pentru fiecare vită.
22 pa rale"46.
36 C. Consta ntin escu M i rceşti, op. cit., pp. 1 23.
37 ldem, p. 87.
38 Ibidem.
39 /dem, p. 34.
H u rm uzaki, Documente. .. Voi. 1 /2, p. 502.
4 1 Andrei Veress, op.
40

cit., p. 1 .

rilor tra nsi lvăneni e Leon Vodă la 1 629 (cf. St. Meteş op. cit., p. 9).
42 Cel dintii domn i n Ţara Românească ca-re i a dijmă d e l a turmele de oi păsto-

43 ld em p. 7.
,

(4 N. Iorga, Braşovul şi ro'!'ânii, Bucureşti 1 905, p. 373.

45 ldem, p. 356.
45 Arhivele Statului Braşov, Protocollum Mogistratuole, IV C. 4, pp. 1 45- 1 46 (Copie

şi traducere la Muzeul Bran).

 271

Păstoritu l tra n s i lvă nenilor In Ţara Româ nească prezenta o i m porta nţă
deosebită şi pentru turci i ntrucit cumpăra u oi pentru aprovizionarea Con ­
s ta nti nopol u l u i . Deşi vinza rea -cum păra rea era reg lementată pri n firm a ne
aco·rda te de că•tre P oa rtă, erau com i se n umeroase a buzu.ri . Astfel, intr-o
j a l bă î n a i ntată m a g istratu lui Bra şovu l u i l a 21 a u gust 1 778 oieri i bră n e n i
şi săceleni d i n Ţa ra Birsei s e p l i n g că, d e ş i prin firm a n u l Porţii pentru bei l ic
.. se dă por·uncă ca n-ici de cum să nu fim supă,ra ţi ; n i ci a n i se l ua o i le cele
a lese de pră s i l ă , n u m a i oile care vom avea nevoie de vinza re şi noi să le
vi ndem d e voia n oastră", î n octombrie, a n u l trecut "ni s-au l uat î n j udeţu l
Rim nicu l u i de către u n că pita n Pavelache, i a r in j udeţul Buză u l u i de u n
V l a d Pop i c , "oile cele a lese de prăsilă cu sila şi n i s - a u lepădat la u n preţ
de n i mica, n u ma i preţul oi lor la j u mătate"47• In jalba respectivă, oieri i d i n
Ţa ra Bîrsei fac preciza rea că : " a m avut obicei s ă d ă m oi care vom avea d e
vinza re ş i c u voia noa stră ş i c u tocmea lă neg ustorească i a r nu sila şi fără
de preţ"48• De a semenea oicri i birsa n i se plîng m a g i stratu l u i Bra şovu l u i că
li s-a cerut un preţ peste măsură la a rendarea m u nţj lor, pînă la 2. 1 00 oca
de caş incit sînt nevoiţi pentru treb ui nţa caselor lor să cum pere brinză . D e
aceea ei cer : " s ă n i se puie preţ la m u nţi cu d reptate ş i co ş u l să n i s e i a
c u tocm ea lă, d u pă c u m a m a vut obicei, d e d ucea m co ş u l l a căşerie p!nă
la 1 2 i u l ie a poi avem ş i noi vreme de ne făcea m b rîn ză de trebui nţa case­
lor ş i a cioba n i lor ş i era m m u lţumiţi ş i noi ş i oameni i cei cu oile ş i ne­
g ustori i cei cu căşeri i le"49.
I nteresul deosebit pe care-I m a n ifesta atit Ţa ra Românea scă cît � i
Austria pentru pă storHul tra nsilvă neni lor determ i n ă p e su lta n s ă dea , la i n ­
tervenţia agent u l u i a ustriac l a B ucureşti, firma n u l d i n 4 decembrie 1 786,
în ca re fixează obligaţi i le şi in lesn i r i le proprieta rilor tra nsilvăneni care duc
oile la păscut in Ţa ra Româ nească ".
1 . Se sta b i l eşte taxa d e la oile "ca re d u pă vec h i u l obicei pasc i n Ţa ra
Româneacsă" 10 a spri. Tot a şa pentru boi ş i ca i . Se i nterzice ca cineva
să im povăreze pe p roprieta rii de oi.
2. Propri eta ri i de o i să a i bă , .peste tot ocroti re ş i sprij i n " .
3. L a eva luarea m ieilor ş i oilor necesare pentru a proviziona rea Con ­
sta nti n opol u l u i n i m e n i n u a re voie să - i trateze potrivnic tratatelor d i ntre
Poa rtă şi Curtea de la Viena "ci acord u l cum părător u l u i şi vîn zătoru l u i să
fie l i ber" .
4. Taxa de avaet să fie plătită "după obiceiul Ţării Româneşti cu u n
piastru ş i u n m iel s a u fără m iel cu doi piaştri ".
5. Se sta bileşte ca "o turmă să fie socotită la 700 de o·i ş i proprie­
ta rii păşunilor pot lua d e la o turmă n u m a•i o oaie şi aceasta n u m a i
o d a tă " .
6 . Că pita n i d e p l a i d i n Ţara Românea scă s ă n u ia cu forţa ca i i păsto -
ri lor.
7. Păstor i i nu vor plăti va m a , la trecere in Tra ns i lva n i a , pentru pieile
oi lor sau m ieilor sacrificaţi, n u m a i să d ovedească că pieile sint de la
vitele lor.

47 Arhivele Statului Braşov, Acte administrative, pachet VII, Nr. 1 25 (Copie şi tra­
d ucere la Muzeul Bran).
48 Ibidem.

49 Ibidem.
272

8. Se i nterzice vatafi lor sa 10 pentru turmele de oi şi cai atit l a

ducere cit şi l a intoarcere taxa de 60 de a spri pe care obişnuia u i n mod
a b uziv s-o i a .
9. S e permitea pă stori lor tra n si lvă neni s ă - ş i ad ucă la l ocui nţele l o r
. . atîta po rumb, d t au nevo ie pen tru hrana lor".
1 0. Păstorii era u l i beri de a - ş i ad uce i n Transi lva n i a lîna tunsă de la
oile lor.
1 1 . Păstori i aveau dreptul de a trata l i ber . ,d u pă obiceiul vech i cu
proprieta ri i di n Ţara Româ nea scă pentru locul de păşu nat" cu preţul şi
locul cum I - a u p lătit şi a lţi i ş i potrivit înţelegeri i drepte pe care au î n ­
cheiat-o c u proprieta rii", b a n i s a u coş. Proprieta rii de oi, . . s ă n u ma·i a i be
în dru m u l l or jafu ri, pagube sau pied ici, nici d i n pa rtea proprietarilor tere ­
n u rilor nici a veci n i l or".
1 2. Proprieta rii de oi, dacă vor să se întoarcă în m u nţii lor . .vor avea
l i bertatea de a d uce cu ei nesti ngh eriţi coşul de la oile l or, care a u pă­
ş u nat in m u nţii d i n faţa cim p u l u i , pieile lor ş i pentru aceasta n u vor avea
de pl ătit ni mic vameşilor d i n Ţara Româ nească "SO.
N u meroasele sînt jalbele bră neni lor d i n care reiese că, pe lîngă m u l ­
tele ab uzuri com i se d e către d regători i d i n Ţara Româ nea scă oierii suferea u
pagube şi datorită deselor războa·ie a us tro-ruso-turce. Astfel la 29 no­
iem brie 1 790 inspectorul domeniei se adresează castela n u l u i de la B ra n ,
a rătînd c ă a pri m it de la oierl i bră rieni : Bucur N edelcaru, Popa I oa n , Tişca
şi Popa, Sta n M oşoi u , cu tovarăşii lor, o plingere în care afirmă că .,din
ca uza i nvatiei turci lor din a n u l 1 788, \'itele le-au fost jefuite şi m u nţii nu
mai pot fi folosiţi"51. Cer ca magistratul B raşovu l u i să i ntervină la Divo n u l
d i n Bucureşti pentru c a a ceste împrej ură ri să obţină o reducere a preţ u l u l
de arendare"52.
Pentru a -ş i a pă ra interesele, fix,înd îm preu nă cu saig i i turci u n preţ
convenabil la vinderea oilor, oieri i transilvă neni se orga n i zează în .,com­
pa n i i " sau .. tovă răş,i i "53. Astfel , la 23 mai 1 792 la a genţia a u striacă d i n
Bucureşti s e i ncheie o înţelegere, intre .,delegaţi i păstori lor d i n Ţara Bîrsei
şi ai S i b i u l u i . . . " şi saigiul N icolae". D i n partea. oieri lor di n Ţara Bîrsei i scă ­
I ese şi întăresc .. prin, sig i l i i le n oa stre" Ra du Aldulea şi Ioan Paripa n d i n
Bra n şi d oi oieri d i n Săcele. Cu acest prilej s - a încheiat o convenţie privind
preţul o i l or : oa ia c u m i el 4 lei ; u n berbec mare . 4 lei ; o oaie si ngură
3 lei şi 30 de aspri ; u n berbec de doi a n i 3 lei şi 40 a spri şi un berbec de
1 a n 2 lei şi 30 aspri54. , . .
C u acelaş'i sai g i u N icolae fac o inv.o ială proprieta rii de turme d i n
Săcele, Bra n (reprezenta nt Stan Non), Sebeşul să sesc, Poiana Sibiului şi
Răşinari, . in prezenţa repreze11tq nţilor c�nsulatul u i a u striac la B ucureşti şi a
Dom n u l u i Ţări i Româ neşti, sta b i l i n d 3 oi d i n o sută pentru .,cul ina" tur­
cească55.
so Ârhi�ele Statului Br'OŞov, �6rid l:han, dosar elot 43/1 B35 ; (traducere Ici
dcx*lil,
Muzeul Bran).
5 1 Arhivele Statului Braşov, Fond Bran, dosar LXXIX, Ac t 57/ 1 790 (co pi e şi tradiJcere
laMJteill Br<ln).
52 Ibidem.
53 St. Meteş, op. cit., pp. 24�5.
54 Ibidem.
55 Ibidem.
 273

D i n a n u l 1 8 1 5 I oa n Vodă Caragea, Domul Ţă rii Româ neşti, dă u n nou

hrisov privi nd d reptu rile şi i ndatoririle oierilor tra ns i lvăneni la d i scuţi ile pre­
gătitoare partici pind atit a gentul a ustria c la Bucureşti cit şi vechiul delegat
din partea oierilor56. Se fixează taxa oieritului 1 0 ba ni de oaie, iar ierbăritul
l a 33 ba n i de vită mare : trecerea turmelor să se facă pe la l ocurile vechi,
u nde visteria va pune vătafi pentru numărătoare, i a r oile să n u fie tunse la
ba ltă ci lîngă hota r, d u pă vech i u l ob icei57.
La cererea oierilor tra n s i lvă neni in prima j umătate a secolului a l
XIX- lea, vi steria Ţă ri i Româneşti redacta i n fieca re a n a şa - n u m i·tele .,Con­
diţii a le vămilor pentru dreptur.ile şi indatoririle păstorilor austrieci•, i n
care, rel uindu-se o pa rte d i n d i spoziţi ile cuprinse in hrisoavele domn itori­
lor, se precizează printre a ltele obligaţia oieri lor de a plăti, pe lîngă oierit
şi .. Cei ricătura oieritului" (controlul pentru descoperirea vitelor trecute clan­
dest i n) ; trecerea turmelor peste D u năre numai pri n pu nctele i n care se
a fla u d i rectori de ca ra nti ne, va meşi ş i s l uj itori, precum şi ca ntitatea de
mălai pe care erau l i beri să o treacă i n m u nte58.
Intoa rcerea vitelor bră nenilor de la iernat d i n Ţa ra Românea scă se
făcea - după cum se menţionează in U rba ri u l din 1 820 .,primăva ra
-

d upă ce au fătat o i le in Ţa ra Ro mân·ea scă şi s - a topit zăpada d in m u nţii

peste care trebuie să treacă iar a ici a răsărit ia rba "59. Oierii b ră neni
consem n ea ză acelaşi d ocument - .,vi n a proa pe toţi acasă cu d obitoacele
l or, îşi tund aici oile şi indată ce le-a tuns le d uc la m u nte, atit in m u nţii
d e aici, cit şi in Ţara Românea scă, u nde închiriază păşuni"60. In firm a n u l
d i n a n u l 1 786 - d u pă cum a m arătat - s e face preciza rea c ă proprieta rii
de oi aveau d reptul să ad ucă in Tra n s i lva n i a lina tunsă de la oile lor, şi
pieile, ca re constitu iau materia primă pent.ru indust ria textilă precum şi
pentru cojocărit, care a cunoscut o mare dezvoltare i n zona Bra n .
N umeroase restricţii erau i m puse la reintoarcerea oieri lor bră neni, i n ­
d eosebi celo r de d i n j o s d e pu nctul va ma l , din satele Sohodol, Poarta ş i
Predeluţ de către oficiul de carantină de la Bra n şi regi mentul gră niceresc ;
ele necesita u i ntervenţia conducerii ora ş u l u i B ra şov. La 5 i u l i e 1 767 m a ­
g i stratul s e adresează preşed i ntel u i com i siei so n itare cerind s ă permită
col ibaşilor d e d i n jos de B ra n trecerea pri n cara nti na B ra n u l u i la reintoar­
cerea cu vitele de la .păşuna tu l de va ră d i n Ţa ra Româ nească să fie t recuţi
in cara nti na Bra n u l u i61, iar la 17 martie, 1 774 oierii de d i n sus de Bra n
(satele S i mon, Moeci u de Jos, Moeci u d e Sus, F u ndata, Şirnea, Coacăza ,
Măgura) înai ntează o jalbă marelui j u d e a l Braşovului p r i n care s ă se i n ­
tervină l a comandanţii m i l ita ri pentru a fi proteja.ţi cind vor veni cu oile d i n
Ţara Româ nea scă62. In a n u l 1 824 oi eri.i de di n jos de B ra n , in n umele cărora .

56 C. Constantinescu Mi.rceşti, op. cit., p. 3.

57 Ibidem.

59 Arhivele Statului BraJoY, Urbarii Bran

se ldem, pp. 42--43.
1 4/ 1 1 , 1 5/ 1 1 (traducere la Muzeul Bran).
60 Ibidem. In acelaşi document se face menţiunea : .,colonii s-au înmulţit extraor­
dinar de mult din cauză că Branul este aşezat foarte aproape de graniţa Ţării Româ­
neşti, unde ei se bucură de diferite favoruri ca oieri ".
d l Arhivele Statului Braşov, Actele Magi stratului, 1 77/1 767 ; (traducere la Muzeul
Bran).
62 Arhivele Statului Braşov, Actele Magistratului, 285/1n4; (Copie la Muzeul Bran).

1 8 - Cumldava
274

semnează .,pirg.or i i Bucur M ă ooi u ş i l.oon Manea Bucşoi u, d i m p reun ă cu

toată obştea sotului" se pl i ng comondantului contumociei că atunci cind
ou v&n�t cu oHe d i n Ţora Românească, ciobanii ou rămas d�n sus de Bron,
1inuţi in cora nti nă tim.p de 6 săptămin i63, oierii oli c i tă să Li se elibereze
s
permise pentru o trece in Ţa ra Românească pe Pla i ul Nogll'iii pentru o
ad uce vi tete de la munte .,intrucit acele pla turi nu merg prin case, făro
n u m a i la m u nţi şi prin păduri intu necoa se"64.
Păstoritul de pe n d u l a re intre m u nte şi cîmpie a fost practicat d e
către oierii brăneni şi i n p r i m a j u mătate a secolu lui a l XX-lea. Ma·i trăiesc
î ncă locu itori ai Bra n ului care au coborit i n a n i i copi lăriei şi oi ti nereţi i , cu
oi le in boltă, ami nti ndu-şi cu nosta lgie de acele vremuri65.
I ntr-o baladă pastorală culea să de la Eugenia Băşa d i n satu'
Fundata i ntil n i m şi i m agi n i ale tra nsformări lor care au avut l oc in bălţi le
pe unde a ltădată păşteau turmele de oi al-e brăne n i lor :
.. Pe unde sint sălcioore
Să crească floare de soare
Pe unde-au că lcat cioba n i i
Să-nfloreoscă măghira n i i
Şi pl'i n s.toriştea d e oi
Crească verdele trifot66.
Prin amplooreo pe core a cu noscut-o, cit �i prin raporturile pe care
le-a determ i nat, pendularea necon te nită a turmelor şi a proprietarilor lor
tronsH'Iăneni in Ţara Românească a avut pu ter nice tm pl i coţ ir social-eco­
nomice.
In strî ns ă păsto dtul de transhum onţă o avut kx: un fe­
1-egetură cu
nomen de em 'i gra r e o
din Trons i i Yonia. ,.uriaş rezervor de viaţC
româ n i lor
româ nească docotitoare"67 - in Ţara Românească şi Moldova, datorită.
in primul rind accentuări.i exploatării naţiona le, mai ales in
e poca stăpi­
nirili austriece. N umeroase documente, de arhivă şi toponime, otestă Oje­
zarea definitivă a tra nsi lvănenHor printre core şi b răn e n i in Ţara Româ­
nească ş i Dob rogea şi datorită i n lesnirtlor pe care le primeau68. Prin con­
venţia încheiată in a n ul 1841 i ntre Tra ns�lvan4a �i Ţara Românească, sint
întărite scuti rile obţinute d i n vechime, conform cărora tra nsi lvă.neni'i oşezo,ţi
la sud de Carpaţi erou scutiţi de ba n i i capitaţiei. precum şi de a l te obli­
go1Jii .. săteneşti", pe care le aveau loca l nidi 69 .

63 Arhivele Statului Braşov, Acte Bran 320/1;824, p. Il!; (copi e la Muzeul Bron).
64 Ibidem.
65 .,Asta-i viaţa de cioban
Pe Cîmpia Bărăgan
Din septembrie pin-n mai
Cu topo ru l s ălc ii ta i .
"

(Informaţie, Ion Minjină, 67 ani, Moeciu de Sus).

66 I nformaţie Eugenia Băşa, 75 ani, Funda,ta.

6 7 Ştefan Meteş. op. cit., p. 23.

68 la 5 octombri e 1 792, Ioan Bidu, birău şi Serb Albuşoiu, pirgar din Bran se pUilg

că brănenii, avind vite i n Ţara Românească, la vamă sint opriţi şi ispravnicul le cere să
rămînă in Ţa ra RomâneoscCi, unde doi ani oo vor p l ăt i bir. Arhivele Stat ul ui Braşov,

69 C. ConstantiAescu Mi rce şti , op. rPI., p. 25.

Acte Bran, p. 11, 1 7/1792 (Copie la Muzeul Bran).
.
 275

Privi nd zona Bran, Petru Rimneo ntu, in urma cercetăril.or î ntrepri n se,
a staoilit o iradiere a locuitorilor d i n Moeci u de Jos in satele Piatra �i
Slobozia d i n Muscei7D. De asemenea n u mele satului Moroieni de pe lcOi o­
m iţa poate fi pus in legătură cu tra n s h u ma nţa oieri lor d i n satele Bra nu l u i ,
r�u m;ţi ş i " m oroieni"71.
la 8 a ugust 1 755 mai m u lţi foşti locuitori d i n Bran cer com isarului
regal să fie repuşi i n posesia proprietăţilor pe care le-au stăpînit la Bra n ,
părăsite pe ntru u n timp c i n d "fi.ind foamete a m f u g i t părăs i ndu-ne casele
ca să nu m u rim de foa me, dor am p lecat i n aşa fel ca să ne reintoarcem
la casel e noastre pe care le-ou stă pînit şi stră moşii noştri i"n. In acest con ­
text n i se pare mai puţin veros i m i l ă aserţi u nea u n or cercetători, care sus­
ţin, pe baza unor e lemente de onomastică faptul că m ulte fa mH i i din păr­
ţile Bra n ului sint ven ite din Ţara Româ nească. I n contestabil că anumite
vrem uri se constată şi un fenomen - red us î n să - de trecere şi a�ezare
a u nor locuitori di n Ţara Româ nească pe melo g uri le Bra n ului. M u lţi d intre
ace�tia, credem, sint bră neni, care, d u pă o pel'iooc:lă de ti m p se reintorc
de unde ou plecat. D upă datele cu lese de u n i i cercetători , se constată sta ­
bilirea defin itivă in Dobrogea a u nor locuitori proven iţi i n mare număr, din
Să fiişte ş i Satul u n g73, precum ş i din satele Bra n ul u i74, legată şi de modifică ­
ri le co-re au avut loc in viaţa econom ică o acestor zone, ca u rma re o re­
strîngeri i terenurilor destinate pă ş u n i l or ş i a tra n sformării acestora in tere­
n uri a rabi le.
U n a lt aspect legat de păstoritul tra n s h u m a n t il con stitu,ie comerţul
a mbu lant, pe ca re il desfă şura u oieri i , pa ra lel cu păstoritu l 75. O dată cu
deplasa rea turmel or, oieri i tra nsilvă neni tra nsporta u mărfuri d i n Tra n s i l ­
va nia, p e care le vindea u in Ţara Româ nească76 ş i aduceau la intoarcere
de peste Ca rpaţi prod use care depăşeau trebui nţele propri i : b u m bac,
li nă77, piei, peşte, fructe {n uci, mere) etc. li na �i pieile era u prel u crate in

70 Petre Rimniceonu, Problema iradierii românilor din Transilvania in Principatele ro·

mâne, Cluj, 1 946, p. 78.
71 C. Consta ntinescu M i rceşti, op. cit., p. 85. In satele Bronului sint şi astăzi familii

cu numele de Moroe.
72 Arhivele Statului Br a şov, Acte administrative neinregistrate, 1 59, d o s. IV (copie la

Muzeul Bron).
73 După anchet a făcută de Aurel Boia in satele dobrogene sint otestote din Sălişte
.,81 familii, iar din Sotulung 434 fami lii, a şez a te defintitiv in Dobrogea (Cf. C. Consto n ·
t i nesc u Mi rceşti, op . cit., p. 1 25) .
-

74 Ibidem.
75 ldem, p. 1 28.
76 Credem că �i pe această cale ou ajuns lăzile de zestre broşovene i n Cîmpia

z en ţa ei in Bă1ăgan. lolom iţo, Studii şi comununică ri, Slobozia 1 977, pp. 2 1 6-220.
Bă�Cigonului, semnalate d e către Rugwith Copesius in studiul .,Lada de Braşov" �i pre­

TI la 10 feb r uarie 1 837 I oa n Ruzmon, pirgo r din Moeciu de Jos scrie ins.pectorului

domeniol, arătînd că s-o făcut tovarăş cu Gh. Căli n, Ioan Drăgon şi Gheo.rghe Mihăilă

aveau cămară pentru care plăteau chi rie Arhivele Sta tului Broş.ov, Acte Bran, nr . 34/ 1 837,
core ou cumpărat lînă şi mîţe {lîna mieilor - n.n.) pe core a p oi o vinde<Ju la Braşo v u·nde

an. 5, (co pie la Muzeul Bron).

18°
276

satele B ra n u l ui78, dînd na ştere la o i m presionantă � nd u strie casn ică de pre­

l ucrare a linii şi cojocă rit, prod use ca re erau apoi d use pentru vînza re la
tîrgurile periodice de la Cim p u l u n g şi Fien i . Pină în zilele n oa stre s - a
pă stra t obi·ceiul l ocu itori lor d i n Moeciu d e o pa rtici pa la tî rgu l Cîmpu l u n ­
g u l ui79, u n d e d ucea u spre vînzare d i m i a şi postavu l , ţesături prel ucrate la
pivele şi dirstele situate pe Va lea Moeci u l u i şi atestate docu mentar i ncă
d i n secolul al XVI - lea .
Mărturi i documentare atestă pa rti ci pa rea bră neni lor şi la un comerţ
de a m ploa re cu vite în Ţara Româ nea scă . La î nceputul seco l u l u i XIX, bră ­
r.ea n u l Si medriu (Sumedrea) îm preună cu doi fru nta şi săceleni trec cu cirezi
de vaci şi ta u ri cumpărate de la Cetatea de Ba ltă în Bărăga n , şi le vînd în
aceste ţin utu riso.
Strînsele legături care s-au sta b i l it intre popula�i a d i n Ţara B irsei şi
Ţara Româ nea scă ca, de a ltfel, între toate cele trei ţă ri româ n eşti pri n i n ­
termed i u l păstoritu l u i tra n s h u m a nt şi a activităţi i econom ice determinate
de acesta , precum şi prin desele mişcări şi sch i m b u ri de popu laţie se re­
flectă i m presionant intr-o u n ita ră cultură material ă ş i spirituală româ nească.
Pe bună d reptate u n n u m ă r a l Gazetei Tra n s i lva niei din a n u l 1 928 con­
sem n a : "Aceşti inai nte mergători a i u n i ri i tuturor rom â n i l o r, m oca n i i mereu
pe drum u ri , au fost răspind itori i cîntecelor de pretutindeni şi ai cărţi lor,
ajutînd a stfel la u n ifica rea gra i u lui şi sufletului rom â n esc"81.

3 pive de zechi şi 4 dirste Arhivele Statului Bra·şov, Urba rii Bran 1 761 , pachet 97
78 Potrivi•t inscri pţiei urbariale din anul 1 761 numa1 m satul Moeciu de Jos erau
(copie
şi traducere la Muzeul Bran).
79 I n anul 1 835 ofiţerul Schelei Dragoslavele intreba Vornicia dacă poate recunoaşte
moecenilor răvaşele eli berate de către pirgarul satului, după cum era obiceiul din vechime
d rept paşapoarte : Vornicia din Lăuntru răspunde străjuitor să le lase liberă trecerea
acestor locuitori, deoa rece ,.din vechime au venit la tirgul Cimpulungului cu a stfel d e
bileturi ". Arhivele Statului Bucureşti, Vornicia d i n Lăuntru 1 835/43 1 3, III, f . 456 Apud
C. Constantinescu-MirceLşti, op. cit., p. 32).
80 Şt. Mafe1, op. cit., p. 1 56. Vezi şi Răzvan Ciucă, op. cit., p. 1 48.

'1 Gazeta Transilvaniei•, n r. 1 1 3 din 31 octombrie 1 928.

..
H I STOR I S C H - ET H N OG RA PH I SC H E B ETRACHT U N G E N B ETRE.F F E N D
D I E S E N N W I RTSCHAFT I M G E B I ET V O N BRAN
(TORZBU RG)

Zuscm menfcss u n g

Der Verfa sser bringt urkundliche Bei·trage u nd ethnog ra ph i sche Be­

trochtungen li ber die Sennwi,rtschaft, eine der Hauptbesc haftig u ng en der
Bewoh ner ous den Dorfern in der G eg end von B ro n (Torzbu rg).
Es wi rd besond ers a uf die Ouellen ei.ngegongen, die - beg i n nend
m it dem 1 8. J a h rh u ndert - li ber die Tran shuma n z berichten, a ls i m B u r­
zenland dos Texti l gewerbe eine bedeutende Entwicklung m i tmachte. Es
wird da.ra uf h i ngewiesen, dass die Tr·a ns h u mo nz a n einen festen Wohn sitz
gebu nden wa r.
lm letrten Tei-1 der Arbeit wird auf die s ozia loko nom i sche Bedeutu na
h i ngewiesen, die die H i rte n - u nd Herdenwo nderu ng i m historischen zu:
s a m menho n g der Verwirk l ichung der stoatl ichen Ei nheit a Mer Rumanen
haue.
CONSERVARE
 APRECIERI ASUPRA TIPURILOR DE DETERIORARI
CONSTATATE PE DOCUMENTELE ORIGINALE
DIN ARHIVA MUREŞENILOR BRAŞOV
MARIANNE SIEGMUND

1 . Factorii microclimatici şi influenţa lor asupra hirtiei

Con servarea hirt i ei, pi·n ă nu demult empirică, este in prezent o disc i ­
plină fundamentală ştii nţific care pune accent p e acţi u ni l e preventive de
conserva re . In a bordarea .ştii nţifică o problemelor con servă rii hi.rtiei, trebuie
ţ i n ut sea ma de faptul că principala ca uză de degradare a ei, ca de a ltfel
şi a b u n u rilor cultu ra le i•n genera l , este climatul, a dică temperatu ra, um i ­
ditotea, l u m i n a ş i aerul poluat, care pri n reziduurile produse d e industri e,
con stituie i n l u m ea întreagă un pericol foarte grav.
Aceste elemente acţionează şi a su;pro că rţi·lor şi documentelor d in
hirtie, păstrate i n spaţii închise, expuse sa u depozitate in sălile muzeelor
sou in biblioteci . De aceea toţi con serva tori i preocu;poţi de păstra rea bun u ­
ri lor cultura le, urmăresc in pri m u l rind impied icarea acţi unii d istructive a
c l i matului şi a microcl i matul u i .
Această problemă s e p u n e cu tot m a i m u ltă acu itate i n zonele
puternic i nd ustrializate precum şi i n zonele de m u nte cu variaţi i mo ri· de tem ­
pemtură .şi cu o u m id i ta te rel:otivă foarte rid icotă (cum este de exemplu zona
Braşovu l u i).
Capacitatea bunurilor de adaptare la mediul înconjurător este tot atit
de mare ca şi aceea a omului. Astfel , cind obiectele au fost păstrate l u n gă
vreme in a n u m ite cond-iţii de umid itate şi de tem peratură relativ consta ntă,
tind să ajungă la o stare de ech i libru faţă de acest mediu. Indată însă ce
sint eJGpu se brusc u-n u i o lt climat, acest ech ili bru încetează şi ele se pot
d i struge defin itiv, sa u se pot altera grav intr-un timp extrem de scurt, m a i
a les u n e l e di ntre ele, care sint mai sensibi l e, c a texti lele şi hirti a. Dacă
sch i m barea med i u l u i se face însă treptat, obiectele se pot ada pta d i n n ou
la med i u·l înconju rător .şi să aju ngă incet u l cu incetul d in nou J.a o stare
de ech i l ibru faţă de acest med i u .
Trecerile rapide de �o u n climat la a ltul mod ifică dimensiunile cel u ­
lel or. Pri n absorbţia a pei s e di lată cel u lele şi se sparg pereţii lor, iar p r i n
pierderea apei intr-·un mediu prea u scat, cel u le:le s e controctă la maxi m,
ceea ce d uce la scoroji reo hi rtiei şi o unor materiale co pergo mentvl şi·

texti'l�e.
Temperatura ridicată peste 1 8---20 - °C de ex. activează deja m ajori­
tatea com puşi lor c h i m iei in hirtie, fiecare creştere de tem peratură cu l OOC,
282

dublind forţa de reacţie ch i mi că . Rezultatul este ingă lbenirea şi im brunarea

foilor de Mrtie co re, piern·nd o more parte o rezistenţei m ecanice, de\«În
friabi le. lngălbenirea hirtiei se produce mai a les cind e scrisă cu cerneală
neagră care a bsoarbe razele calde, i nfraroşii. Aceste raze îngă l benesc
hirtia d i n cel uloză pură , care nu conţine J.ignină şi distrug hirti ile moderne
datorită reacţiei fotoch i1mice a l igninei.
O temperatură prea ridicată nu duce nu ma i la ·ru perea lonţuri lor de
celuloză , ci împreună cu o umiditate rel.ativă pNO l'idioată, însoţită de l ipsă
de aeri sire Ji depwner i de praf şi m urdărie, ck.lce şi Jg dezvolklrea rapidă
a i nsectelor, a ciuperci1or de m ucegai şi a bacteri i1or, care constituie tot o
ca uză i mportantă de deg rada·re a bunurilor cultuA:J�e. Cind m icroorga n i s ­
m e l e atacă hirtia ch i m ic se sch i m bă cu loarea concomitent cu a lterarea
structurii hirtiei ro·re la .pipăit apa re linoasă, .pierde coezi unea şi se de�ce
in fibre sau devine fragilă şi se firim iţează dacă este sol-icitată mecanic. In
spaţii închise, neaerisite, u m ezeala sporită prod u·ce deci reacţi i de ordi·n
mecanic, dl1mk şi biologic.
In afara prafu l u i , in atmosfera oraşelor se află şi o cantitate mare de
gaze acide, rezu lta te in pri m u l rind din arderea com bustib i l i4or. Cele mai
răspiind�te gaze s.înt biox�du l de sulf, bioxid u l de azot şi h id rogenu l sulfurat,
core, in prezenţa umezelii din aer şi a unor particule de fier care joacă rol
de ca ta l i zator, se tra nsformă in acid su lfuric care este nevolati l şi mă nîncă
in-retu·! cu incetul hîrt.ia (ea ria de hi·rt ie).
Adzii sint cei mai mari i na mici ai hirtiei, mai a les pentru că migrează
di ntr-o hirtie in a lta . Un indice de aciditate ridicat se constată şi in hirti ile
expu!Se la i rodierea solară în oxigen. Este vorba de ocidu l ·polig·lucuronic,
ca·re se formează in urma fotosintezei şi co re d i m i nuează opreciobi'l rezis­
ten'ţD meoan ică o hî.rtiei ca re se irmbrunează ropid, devenind �ria'bi lă ş i
fi s urindu-se u ş.or.
In ceea ce priveşte m icrocl imatul zonei Braşovul u i , putem spune că
aici avem de-a face cu o zonă i ndustria lă, i n care şi umiditatea relativă
este per m a nent mai rid icată d i n ca uza clima tu l ui de m unte şi a păduri lor,
ajungind pînă la 70%, iar pe ti m p ploios - adică in cea mai mare parte
a a nu l u i - depă ş i nd această l i m ită şi urcind chiar pînă la 90%. şi aceasta
nu n u m a i va ra , ci şi iarna, ză1pezile fi ind a bundente şi topi rea lo.r frecventă
datorită variaţi ilor mari de temperatură.
In cele ce urmează ne vom preocupa de s u portul de hirtie al Arhivei
M u reşenil or. anal izind mod u l ei de păstrare in trecut şi in prezent, calitatea
de hirtie din ca1re se com1pune şi deterioră.rile specifice a pă rute in legătură
cu m od u l şi locul de păstra.,-e la categoriile găsite cu proven ienţă d ilerită,
trecind totodată pe scurt in revistă provenienţa şi compoziţia arhivei din
p unct de vedere al conţinutului ş i , in cele din urmă, trăgînd unele conduzH
privind raportul microclimat - compoziţia hirtiei şi deteriorălile a părute pe
diferite categorii. Lucra rea se incheie cu un .plan de mă.su ri de conservare
şi tratament a docU!mentelor d eteriorate.

2. Descrierea arhivei de manuscrise din punct de vedere al contiautvlwi

o) Provenienţa a rhivei
Arhi'V!CI a �inot fo·m iJ.iei Mureşeni1or, o fa mi1 ie de pu.bl ici'Şti, zia rilŞti,
oameni politici, istorici, pedagogi şi artişti braşoveni, iar bazele acestei ·co-
 283

lecţii de documente · ou fost puse de Iacob Mu re�a n u tatăl (1812-1687).

ca re, incepind cu a nu l 1 837 a trăit şi a acti..-at la Bro·şow ca profesor şi ca
redactor la "Gazeta Transilvaniei". După moartea sa urmaşii o u păstrat şi
o u colecţionat in continua re docu mentele core se află şi astăzi i n aceostă
a rh ivă, devenit<! cunoscută sub numele de "Arh iva Mur�e nil or• şi core o
ajuns i n posesia Muzeului judeţean Bro�OY in onu� 1965.
b) Conţinutul orhivei
Arh�va păstrează .in mapele sale in prim ul rin d docu mente, acte civi le,
testimoni i şcolare, diplome. scrisori şi fotog-rafii ale fomiti� M ureşenHor, o
cărei pri m reprezent-a nt a fost Iacob M ureşia n u tatăl, precum şi documente
şi man u scrise legate de vioţo şi activitatea acestei fomil.i i.
Astfel, se găsesc in a r h ivă documente privind înfiinţarea şi reinfii n ­
ţoreo .. Gazetei Tra nsi lva niei", documente privind "Pronunciamentul" d i n
Blaj şi război u l Româ niei pentru independenţă d i n 18n, documente legate
de înfii nţarea gim naziului român din B raşov, a Reuniunii femeiJor române
din Braşov, a Asociaţiei culturale "Astra·, a Casinei române din Bra.ş ov, a
U n iversităţii d i n B-ucu reşti, a Academiei de d rept şi a primei şcoli de agri ­
cul tură , precum şi a fil-ialei I nstitutu lui de creaţie ,.Albina" etc.
Alte documente, scrisori şi fotografii ogli ndesc relaţiile ,.Gazetei Tra n ­
silva niei" c u o serie d e reprezenta nţi oi vieţii culturale ş i politice din trecut,
core, prin prezenţa lor creatoare, au contribuit la apărarea drepturilor po­
l itice, sociale şi economice ale românil or cit şi la popularizarea in Transil ­
van i-a o principo lelor evenimente de peste Carpoţi, cum a r fi U nirea d in
1 859, reformele lui Al. 1 . Cu za , războiul pentoru i nd�ndenţă ş.m.a. Astfel
de persona lităţi, înşirate in ordinea alfa betică, sint :
C-ti n D. Aricescu, Axente Sever, Vi ncenţiu Babeş, Moria Boiulescu ,
Iosif Barac, George Bariţiu, Simion Bărnuţiu, Grigore T . Brătionu, Tiberiu
B redicea n u , D r. Augustin Bunea, Ioa n Cepescu, G h . Ciortea, Timotei
Cipariu, Alex. Ion Cuza, Aron Densu şionu, N·icol oe Densuşianu, G h . Dim :J ,
Sobin D răgoi, Ti beriu D ra g om i r, Cod ru D-r ăguşion u , Amos şi Teofil Fri-ncu,
Vasile G lodoriu, Vasile Goldiş, Moise Groza, Iosif Hodoş, Francisc Hossu­
longin, Alecu şi C-ti n H urmuzach i, Take Ionescu, M ihail Kogăl n iceanu,
August Trebon i u laurea nu, Alex. I on lepădotu, C-ti n laceo, Vasile Luco ci u ,
Titu Maiorescu, ludovic Mocsary, fa milii·le de comercianţi N ica şi Nicolau,
Virgil Oniţiu, Al. Papiu-l larianu, Aron Pumnul, Sextil Puşcariu, Dr. Ioa n
Raţiu, G h . Sion, Pavel Vasici ş.a.
Se moi află in a rhivă docu mente legote de Junii braşoveni (.Reg u la ­
mentul lor intocmit de I on Barac), precum şi o serie de documente privind
direrite evenimente istorice �i economico-comercia1e d�n acea perioadă
cum ar fi de exemplu infiinţareo fabricii de hirtie din Zărneşti, Discursul
lui Dr. Aurel Mureşia n u pe Ompul l i bertăţ ii , Serbări·le de la Putna d i n
1 871, l egături comerciale c u Ţări le romăne etc., precum ş i documente le­
gate de unele persona li1ăţi de peste hota re cu m a•r fi de ex. Ernst Sohuselko,
fi ul editoru ll.li revistei "DieReform ", Gu sta v We!gond, lingv.ist germon core
a înfiinţat la Lei pzig in 1893 cu aj utoru l statului româ n un institut pentru
l i m ba română, sau Urban Jarnik, învăţat ceh, care publică cu A. Birseanu
colecţia de Doine şi strigături din Ardeal , a părută 1885 la Bucureşti. Astfel
putem spune că Arhiva M ureşenilor din Braşov prezi ntă i nteres atit pentru
284

cercetători şi istorici ai culturii locale cit şi pentru cei din intreaga ţară sau
chia.r .pe-ntru u nii cercetători veniţi de peste hotare.
c) Modul de păstrare a arhivei inainte de a veni in depozitul a ctual
Documentele au fost păstrate pînă în a n u l 1 950 in incăperea biblio­
tecii fa m i l iei M ureşenilor d i n casa lor d i n Braşov, P-ţa 23 August nr. 25,
a rh iva fiind pusă în parte in bi bliorafturi cu cite 200-300 de documente la­
olaltă şi aşezate in poziţie verticală pe pol iţele unor rafturi obişnuite de
bibl·iotecă, iar o mare parte a documentelor a fost păstrată tot i n poziţie
verticală, în m a pe simple din carton subţire de proastă cal itate, de cele
mai m u lte ori mai inguste şi mai scurte decit documentele şi legate cu
şnururi care tăiau şi fisurau m arginile documentelor ieşite d i n m a pe. Astfel
aceste margi ni a u fost expuse l u m i n i i zilei şi prafu l u i şi ca atare s-au ş i ­
fonat, s-au im brunat şi s - a u fisurat, devenind cu t i m p u l ca sa nte.
Intre a n i i 1 950-1 965 arh iva a fost m utată în clăd irea .. Astra " pentru
a se intoarce din nou - pentru perioada intre 1 965-1 9n - în Casa M u­
reşenilor, de data aceasta dosarele cu documente fiind închise in dula puri,
neaerisite şi expuse unor tem peraturi mult prea rid icate (fig . 1 ).
d) Modul actua l de depozitare ş·i orga nizare a documentelor
In a n u l 1 9n, d i n cauza unor motive obiective, arhiva a trebuit să fie
m utată într-o ma nsardă a Casei sfatului, .i n cond iţi i de microclim at cu totul
nou, diametra l opus cel ui a nterior, cu o tem peratură foarte joasă (varu
între 1 0°-15°C şi i arna între - 1 5° şi +2°C şi o umiditate relativă vari ind
i ntre 70-900fo.
Arh iva a fost m utată treptat, mai intii într-o î ncăpere goală şi nein­
că l zită d i n Casa M ureşenilor, unde documentele a u stat citeva l u n i , fiind
scoase d i n dulapuri. Apoi, î ntr-o perioadă îndelungată de vreme frumoasă
şi uscată, a u fost mutate în m ansarda Casei sfatului - sed i ul Muzeul u i de
istorie d i n Braşov - unde se află şi in prezent.
Pentru a ajunge la un microcli mat cit se poate de stabil in cond iţiile
date, pereţi i şi plafonul ma nsardei a u fost căptuşite d i n partea podului cu
scopul de a - i izola im potriva umezelii, iar ramele vechi ale ferestrelor au
fost înlocuite cu ra me noi ca re se închid perfect. Astfel a m ajuns să creăm
un microcli mat destul de stabil care vara variază între 1 4°-16°C cu o u m i ­
d itate relativă intre 80-850fo, i a r i a rna între -5°C pînă la O"C, cu o u m i ­
ditate relativă între 65-700fo.
Intre a n i i 1 978-1 979 ma nsarda o fost dotată cu rafturi l ucrate p e
măsura unor mope speciale, făcute d i ntr-u n carton a proa pe neutru, con ­
fecţionat la fabrica de cartoa ne d i n G h i m bov, jud. Braşov, după un sistem
special care evită orice capse d i n meta l sau clei de l i p i t (fig . 2 şi fig. 9).
Intre a n i i 1 979-1980 d i n cele 1 6.824 de documente, circa 1 2 .000 a u
fost invel ite cite u n u l i n cămăşi din hirtie d e filtru (pH7), inai nte dep l i i n ­
d u-se marginile ş i colţuri le şifonate şi îndoite, şi notîndu-se intr-u n caiet
starea de consentare a fiecărui document atacat. La u nele documente cu
pete de m ucegai sau pete acide mari, conturul petelor a fost inconjurat cu
creion pentru a se putea observa dacă atacul se află î n stare activă . O
a n a liză ulterioară a d u s la concluzia că incepind cu a n u l 1980, procesele
active ale microrganismelor se pare că s-au oprit, dovadă că arhiva o
reuşit să se adapteze noi lor condiţi i de microdimat, fără să sufere prea
m a ri pagube.
 285

Aceasta se datorează probabil şi faptului că documentele a u fost

i zolate unele de a ltele cu cămăşi din hirtie de filtru, impiedicindu-se
a stfel atit contaminarea in continuare a documentelor să nătoase cu spori
de m ucegai cit şi m igrarea petelor acide şi a cernelii fero-galice de la o
hirtie la a lta.
Docu mentele au fost aşezate cite 20-25 in fiecare mapa , 1ar m a ­
p e l e f i i n d prevăzute cu cite două gă uri pe laturi l e inguste a nterioare şi
posterioare, perm it ca aerul să circule l iber, ceea ce este i mportant la o
d epozitare in cond iţii de o umiditate relativă atit de ridicată cum este
cazul in acea stă arh ivă care se află intr-o mansardă di ntr-o zonă cu climat
d e m u nte.

3. Ana liza deteriorărilor specifice găsite pe documentele

Arhivei M ureşenilor din Braşov

a ) Cauzele care a u contribuit la fabricarea hirtii lor de proastă calitate şi a

cernel urilor acide
Incepind cu secolul a l XIX-lea, in fa bricarea hirtiei au fost folosite
cirpe vechi care trebuiau a lbite. Albirea se făcea cu dor, care, reacţionind
cu apa, formează acid clorhidric. Deci una din ca uzele deteriorării rapide
a hirti ilor d i n secolul a l XIX- lea - ele pătindu-se şi devenind friabile şi
casa nte - a fost l ipsa u nor metode potrivite in procesele de albire.
După i ntroducerea metodei de incleiere meca n1ca cu a l a u n ­
colofoniu (d upă 1 803) a apărut fenomenul de friabilizare a hirtiei imbrunite
a secolelor XIX-XX, datorită faptului că alaunul, reactionind cu a pa , for­
mează acid sulfuric. D i n secolul XIX se trece la uti l i zarea lem n u lui in ca l i ­
tate de materie primă, care are însă u n procent ridicat de lignină, care
atacă in scurt t i m p hirtia, cauzind fenomene de imbrunare şi friabilitate ex­
cesivă.
I n afara com puşi lor dăunători d i n compoziţia hirtiei, şi cernelurile fo­
losite au contri buit de multe ori la distrugerea hirtiei. Astfel cernelurile fero­
gal ice s-au dovedit a fi cele mai dăunătoare pentru hirtie faţă de oricare
a lte cerneluri. Ele au un efect nefavorabil asupra permanenţei hirtiei, de­
oarece in timpul reacţiei chimice intre acizii to nic şi galic d i n nucile gal ice
şi fierul di n sulfatul feros se formează şi acid sulfuric.
In evu l med i u cernel urile fero-galice au fost n u mite .,en caustrum",
ceea ce însea mnă ,.,a arde in i nterior", acidul sulfuric producind arderea
hirtiei şi, in unele cazuri, cind in text există o cantitate mai mare de cer­
neală, hirtia chiar se perforează, devenind dantelată. Acest fenomen de co­
rodare a hirtiei numit şi .,ea ria de cerneaM" este m ult mai incet, dar si­
m i lar cu deteriorarea produsă de foc. Hirtia se imbru nează, deveni nd ex­
trem de fragilă, acid itatea m igrind in zonele din jurul scrisului şi chiar in
filele a lăturate, transferind o scriere inversă de culoare cafenie.
I n ceea ce priveşte cernelurile moderne se poate spune că m ajoritatea
lor sint a cide.
Vedem deci, că �iecare etapă i mportantă i n perfecţionarea tehn ologiei
şi lărgirea surselor de materie primă s-a repercutat intr-un a n u m it fel
asupra calităţilor ei de bază. cu i m plicaţii a mple in problematica conser­
vării in t i m p a acestui material.
b) Analiza deteriororilor de pe hirtiHe constătui nd s uportul documentelor
din Arhiva Mur�enilor (perroodo de timp cind au fost emise, ţara de
provenienţă, coHtateo hirtiei, modul şi focuf de păstrare, cerneala
folosită)
Arh iva Mureşeni lor cuprinde in prezent un n umăr de 16.824 de docu­
mente care se impart in următoarele categorii :
1 . Ma nuscrise originale 12.900
2. Copii originale din perioada respectivă 98
3. Fotografii originale 293
4. Fotocopii 88
5. Ziare şi decupaje de ziare 1 .501
6. Tipărituri (programe, afişe, foi volonte, broşuri etc) 699
7. M a nuscrise cop i i efectuate mai tirziu 893
8. Extrase 216
9. Note 1 36
totol 1 6.824
ln ceea ce priveşte incadrarea �or in timp, aceste documente ou fost
emise in următoare le perioade de timp :
- secolul XVU
In 2 documente
- secolul XVtlt
In 42 documente
- secolul >CIX (anii 1 800- 1 850
In 41 1 documente
- secolul XIX (a nii 1 850-1 900)
In 9.298 documente
- ln secolul XX (antr 1900-1950) 5.61 5 documente
- In secolul XX (după 1950) 310 documente
- Nedatate 1 . 1 46 documente
total 1 6.824 documente
In ceea ce priveşte ţara de provenienţă d ocumentele a u fost emise in
1 1 ţări ş i anume :
1 . Româ nia . . 1 4.559
(la Braşov 6.933)
2. Austria 1 . 1 13
3. Ungaria 488
4. Germania 1 94
5. Franţa 1 86
şi in alte ţări ca de exemplu Cehoslovacia, Italia,
America, Anglia, Polonia �i Turcia 284
total documente 1 6.824
După cum rezultă d i n d atele enunţate mai sus, m ajoritatea documen­
tel or din Arhiv,a Mure�n i l or au fos.t scrise in a 2-o j umătate a secolului a l
XlX- Ie.o ş i i n prim(] jumătate o secolulu i a l XX-lea ş i pe hirtie românească .
O a na l iză a cernelurilor folosite ne arată că cele moi multe documente a tJ
------ ------ ----

fost scrise cu cernea lă fero-golică, core. după cum dovedeşte această

arhivă, in Rom â nia a fost folosită pînă tirziu de tot, şi anume pînă la sfîr­
şitul secolului al X IX-lea.
Ţinînd sea ma de perioada de timp i n care au fost fabricate majori­
tatea hirtiilor din această arh ivă şi de faptul că textele au fost scrise cu o
cernea lă foarte acidă, care migrează ş.i distruge hirHo, n u ne putem aştepta
decit la o stare proastă de sănătate a acestei a rh ive.
O a n a liză a diferitelor forme de deteriorări care a pa r deci pe suportul
de hirtie al acestei a rhive a dat următoarele rezultate :
I n arh ivă se află in total 4.2 1 3 documente atacate, di ntre care 455
prezentind o formă mai gravă de deteriorare.
Din cele 4.2 1 3 de documente atacate 3.523 prezintă deteriorări cau­
zate de aciditate (dintre care 299 cu forme mai grave), 319 sint ata.cate de
mtc:roorga n i sme (di ntre care 1 57 cu forme mai g ra ve) Ş'i 371 prezi ntă dete­
riorări mecanice şi de uzură.
A na Hzioo in continuare formele de diferitele deteriorări prezente pe
hirtii fe d i n Arhiva Mureşenilor, o m ajuns Pa următoorefe date :

A. Deteriorări provocate de aciditote (deteriorări chimice-):

Dintre eare forme
Totat
liiOi grave

a) Jmbrunări . 1 .441 1 52
b) Migrări de cernea l ă fero-galică
şi de pete brune 900 48
c) lngălbeniri 81 1 8
d) Halouri brune . 101 54
e) Da ntelări cauzate de cerneală fero-ga lică 3 3
f) Hirtie casantă 17 f1
g ) Pete maronii m a ri ş i m ij locii 250 23
total 3.523 299

B. Deteriorări provocate de microorga nisme (biodeteriorăr;):

Dintre calle fornae
Total
mai gi'CIIe

a) Foxing (bacterii) 41 12
b) Cerneală pe cale de dispariţie (bacterii) 69 14
c) Hirtte fragilizotă 64 22
d) Insecte 4 2
e) M ucegai in general 141 1 07
d intre care :
- cu pete multicok>re 57
- cu pete negre 20
- cu pete roz 5
- c u pete negre-gri 2
288

cu pete negre-violet 15
cu pete roz-gri 1
- cu pete galbene 5
- cu pete violete 1
- cu pete albastre 1
1 07

C. Deteriorări mecanice şi de uzură : 371

Exami nînd formele de deteriorare in raport cu ţa ra de provenienţă a
hirtiei, constatăm că majoritatea deteriorări lor a pa r pe h irtie fabricată in
tara noastră şi anume 401 din 456, iar in ceea ce priveşte m igra rea de
cernea lă fero-ga lică, d i n cele 48 de documente cu forme mai grave de
migrări de cernea lă fero-ga l ică, 1 1 apar pe documente scrise la Viena, una
pe u n document scris la Berl i n şi una pe o hirtie scrisă la Verona, iar din
cele 3 documente care prezi ntă dantelări ca uzate de cernea lă fero-galică,
u n u l a fost scris la Viena şi altul la Padua. Reflectind asupra acestei si­
tuaţi i, putem deduce că probabil cernea la fero-gal ică fabricată la noi in
ţară a fost mai puţin acidă decit cea folosită in stră i nătate.
In ceea ce priveşte perioada de tim p in care hirtii l e mai grav dete­
riorate a u fost fabricate, am ajuns la următoarele date :

sec. sec. sec. sec. sec. sec. sec. f.an

degradare Total 16 17 18 18 19 19 20
2/2
Forma de
1 /2 2/2

1 . lmbrunări 1 52 2 10 97 18 25
2. Migrări de cer11eală
fero-galică şi
pete brune 48 2 36 2 7
3. lngălbeniri 8 4 4
4. Halouri maronii 54 9 37 6
5. Dantelări 3 3
6. Hirtii casante 11 '8 3
7. Pete maronii mari . 23 3 13 7
8. Foxing 12 3 7
9. Cerneală pe cale de
di spa �iţie 14 12 1
1 0 . Mucegaiuri 1 07 3 15 59 7 23
1 1 . Fragilizări 22 3 15 3
12. Insecte 2 , ,

total 456 7 46 288 35 80

D u pă cum ne a rată acest tabel, cele mai m u lte deteriorări a par pe

hirtiile fabricate in a 2-a jumătate a secolului a l XIX-lea .
A mai rămas să a na liză m frecvenţa diferitelor forme de deteriorări
moi grave care apar deodată in cite un singur dosar. Parcurgind diferitele
dosare am adunat u rmătoarele date : in 15 dosare a par intre 5-31 de de­
teriorări diferite cu forme mai grave după cum ne a rată tabelu l următor :
 28�

Diferite forme de dfderiorări

� :; ..
c
�
•O
.:
-� �
e
c c
�

�� ·c .o tO .! .o
.o
::1
! ..
o
il E
•o
-= ii .. !
� ii
.ii �
EIl .!!l
:; -; !
.!
·- c 1�
.� f
c
"

o
..0 "'
;;;
"'
.2 c ;;.
" •O OI

z z
.o
.§
u

�
�
·- �
1.1 -o -o e
· -= ii !!1 !! =
l: .! ,.!: J: o � E ... ...
OI
J: .., l: .s
o o - o
o
U -o

5 35 2 2
2 5 69 3 2
2
4
3 5 568 3
5 596 1 2
5 6 585 3 1
6 6 51 9 2 2
7 8 546 3 2
8 12 550 3 3 2 3
9 13 321 10 2
10 13 51 8 4 2 5 2
11 24 587 8 1 4 3 8
12 28 553 11 2 2 11 2
13 29 520 12 10 7
14 31 560 6 6 13 6
15 31 601 13 17

Din această situaţie putem deduce că dosarel• nr. 35, 69, 566, 585,
519, 546 şi 520 au fost probabil păstrate mai m u lt timp undeva in apro­
pierea directă a unei surse de căld ură sau expuse direct luminH s.oarejui,
fHnd mai frecvente deteriorările cauzate de aciditote, pe cind .dosarele
nr. 32 1 şi 560 se pare că s-au aflat mai tirziu probabil undeva lingă perete
sau in .a proprierea ferestrelor, fiind mai frecvente deteriorările cauzate de
microorganisme. In schimb dosarele nr. 550, 518, 587, 553 şi 601 se pare că
a u fost cam in egală măsură expuse atit unei temperaturi cit şi unei u mi ­
dttăţi relative mai ridicate, deteriorările cauzte de aciditate şi cele cauzate
de microorganisme a părînd cam in aceeaşi proporţie.

4. Concluzii privind raportul microclimat - compoziţia hirtiei - deteriorări

pe categorii

a) In condiţiile păstr(lrii arhivei .in Casa Mur,�ni iQf

In urma păstrării documentelor in aceste condiţi i de microclimat cu
totul necorespunzătoare (ineăperi supraincăbite, poluate cu fum de ţigară
şi cu aerul atmosferic oi unei zone industria4e, in eore documentele ou fost
expuse l i ber luminii zilei, sau, mai tirziu, închise in dulapuri, lip&ite de orice
aerisire, cite 200--300 de hirtii laolaltă în dosare confecţionate din cor­
toane acide) se constată următoarele :
1 . Multe hirtii fabricate din pastă mecanică din lemn, �onţi nind lig­
nină, a lbite cu dor şi indeinate cu alaun-colofoniu, pe care s-a scris ulte­
rior cu cerneală fero-gol ică acidă. fie că s-au îngălbenit sub acţhmea căl ­
durii ş i parţial a �Luminii i n atmosferă c u .()j(ig.en (81 1 documente), fie că
s-au imbrunat ( 1 .441 docum•nte). O,atoritQ unor PQtti cu le de ·fier c;:pre sub

19 - Cumldowo
�90

i nfluenţa razelor UV îşi modifică va lenţe de la sarea feroasă in sarea fe­

rică, s-au ivit halouri brune ( 1 0 1 ) şi pete brune mari şi m ij l ocii (250), iar
cernea la fero-gal ică, in condiţiile date, a inceput să m igreze prin paginile
a l ăturate (900), unele documente deveni nd chiar casante ( 1 7).
2. Majoritatea deteriorărilor provocate de aciditate a par pe hirti i
fabricate in a 2-a j umătate a secol ului al X'I X-Iea , sursa cea mai i m por­
ta ntă de aciditate putind fi considerată incleierea cu alaun-colofoni u, con­
ta m i narea pri n contact di rect cu materi a le acide (zia-re, mape din carton
acid) şi scrierea pe majoritatea documentelor pînă la sfîrşitul secolului al
XIX-lea cu cernea lă fero-galică, a cărei aciditate a m igrat pri n foarte
m u lte hirti i .
b ) In condiţiile păstrărH arh ivei in depozitul d i n mansarda Casei sfatul u i
(sed i u l Muzeu lui de i storie Braşov) s e constată următoa rele :
In pri m u l an - 1 977 - datorită variaţii lor mari de tem peratură şi
u m iditate relativă (vara oscilări de temperatură intre 1 0°C şi 1 6°C şi iarna
intre - 1 5°C şi +2°C şi o umiditate relativă vari i nd intre 65-95%). au
a părut unele deteriorări provocate de m icroorga nisme (Foxing pe 4 1 de do­
cumente d i ntre care pe 12 forme mai vizibile şi pete de m ucegai pe 141 de
documente, d i ntre care pe 107 pătări mai abundente, care au dus in 22 de
cazuri chiar la o fragilizare mai pron unţată a hirtiei).
Luîndu-se însă d iferite măsuri ca izolarea pereţilor şi a plafonului,
ermetizarea ferestrelor, izolarea documentelor unele de altele pri n inveli rea
lor cu hirtie de filtru şi depozitarea lor cite 20-25 in mape speciale precum
ş i scoaterea din dosare a d ocumentelor atacate d e spori d e m ucegai , a m
ajuns - creind această oarecare stab i litate d e m icrocli mat - să ajutăm
hirti ile să se adapteze la noile condiţii şi să se stagneze starea activă de
atac m icrobian.
In invingerea acestui atac m icrobian u n rol i mportant se pare să fi
jucat şi faptul că majoritatea hirtiilor di n arhivă sint fabricate d i n pastă
de lemn, conţinînd lignină şi deci de la inceput acide, m i croorga nismele
peferind hirti i de cal itate superioară, confecţionate d i n cirpe de in sau
cinepă, i n procesu l cerora de fabricaţie a u fost folosiţi carbonaţi de calci u
şi magnezi u core oferă m icroorga nismelor u n med i u uşor a lcalin.

5. P l a n de măsuri de conservare şi trata ment:

Pentru a depozite şi a păstra a rh iva in continuare in condiţH optime,

rezolvind pe parcurs toate problemele care ar p utea contribui la indepli ­
n i rea acestui scop, s-a intocmit u n p l a n de măsuri de conservare şi trata ­
ment pentru următorii cinci a n i , care prevede de ex. intocm irea l·istelor cu
documentele care prezintă forme mai periculoase de deteriorări, mai a les
o celor atacate de m ucega i şi inaintarea listelor O.J .P.C.N-ului spre pla n i ­
ficarea operaţii lor de desi nfecţie şi resta urare. Alte măsuri c e s e vor lua,
vor fi intocmirea fişelor de conservare in pri m u l rind pentru documentele
bolnave, urmărirea şi inregistrarea regulată a tem peraturi i aerului şi a u m i ­
d ităţii relative, aerisirea încăperii depo�itu l u i in prima oră de d i mi neaţă ori
de cite ori umiditatea relativă a atmosferei permite deschi derea geamurilor,
desprăfui rea trimestria l ă a încăperilor şi a mapelor cu documente, verifi­
carea regu lată o documentelor care prezi ntă pete de aciditate şi care a u
 29t

'
fost in conj urate cu crei on pentru a stabili şr r n conti nuare dacă procesele
de migrare conti nuă şi cu ce viteză, verificarea regulată a documentelor
pentru a sta b i l i dacă nu au a părut intre timp noi focare de mucegai, ter­
m i narea operaţi ilor de depliere a margini lor şi colţuri l or şifonate şi îndoite
a le documentelor şi invel irea tuturor documentelor in cite o oo maşă d i n
hirtie d e filtru, i ntocmirea fişelor d e cata log, ale documentelor conform nor­
melor arhivisNce in vigoare şi - dacă in u rma depozitări i documentelor i n
m a pe s e constată c ă spaţi ul dispon ibil este prea l i m itat - tipodimensio­
n a rea documentelor pe 3 mări m i şi separarea, cu această ocazie, a tuturor
ziarelor din fondu l genera l de man uscrise.
In incheierea acestei l ucrări dorim să subliniem încăodată, că l u ­
crarea a urmărit s ă confirme faptul c ă intre hirtia c a suport a l documen­
telor di ntr-o a rhivă şi condiţi ile med i u l ui înconjurător există un raport direct,
de care trebuie ţinut sea ma in a pl icarea unor măsuri de păstrare şi ex­
punere in m uzee. In rezolvarea problemei unei bune păstrări şi conservări
trebuie urmărit in pri m u l rind menţinerea unui microclimat cit se poate de
consta nt, chiar dacă tem peratura este mai joasă şi umiditatea relativă mai
ridicată decit cea cunoscută ca fiind optimă pentru hirtie, aceasta ajungin'd
cu timpul i ntr-o oa recare stare de echi libru cu mediul înconjurător.
 BIBLIOGRAFIE

1. Bon sa, Helmut, Alterungsbestandiglceit alter und moderner Papiere in : Maltechnik

Restaura, Callweg-Verlag, Munchen, nr. 4, 1 977.
2. Baynes-Cope, Biodeteriorotion in : Conservation of documents. Reprinted !rom Edu­
cation in Chemistry, voi. 1 4, no. 5, 1 977.
3. Baynes-Cope, Some Observations on FoKing at the British Museum Research Labo­
ratory.
4. Biblios-Schriften, voi. 69, Tagungsbericht 2. lnternationaler Graph. Restauratorentag,
1 971 , Wien, 1 972.
5. Buchpflegefibel, fin Ratgeber liir allgemeinbildende Bibliotheken, Bibliographisches
Institut Leipzig, 1 968 .
6. Cun ha, G.D.M., Conservarea materialelor de bibliotecă, in : Probleme de patologie n
cărţii, Bucureşti, 1973.
7. Freund, Hugo, Handbuch der Mikroskopie in der Technik, voi. 5, Mikroskopoie des

8.
Holzes und des Papiers, F-rankfurt a m Main, U mschau Verlag, f.a.
Hiltbrunner, Werner, Die moderne Papierkonservierung im Sinne angewandter Physik
und Chemie, Aarau, Schweiz, 1 97 1 .
9. Keim, K., Dos Popier. Stuttgart, Otto Blersch Verlag, 1 956.
1 0. Luca, C., PH-ul şi aplicaţiile lui. Bucureşti, Editura tehnică, 1 973.
11. Merck, E., Chemisch-technische Untersuchungsmethoden Ze//stoff und Papier, Wei n ­

heim , Verlag Chemie, 1 957.

1 2. Merticaru, N., Tehnologia labricării şi prelucrării celulozei şi hirtiei, Bucureşti, Editura
didactică şi pedagogică, 1 976.
1 3. Moldoveanu, Aurel, Realizări şi perspective in domeniul ocrotirii p atrimoniului cul­
�ural naţional, in .,Revista muzeelor", n r. 8 / 1 980.
1 4. Manea, Cella, Pentru o teorie unitară in conservare-restaurare. Principii şi termino­
logie in : .,Revi sta muzeelor", 1 0/ 1 980.
1 5. Nicolescu, Corina, Muzeologie generală. Bucureşti, Editura didactică şi pedagogkă,
1 975.
1 6. Pântecan, Stan, Comerţul şi merceologia articolelor de papetărie, Bucureşti, Ceres,
1 973.
1 7. Pas, Monique de, Flieder, Fr., Tintenanalysen, i n : I.A.D.V., voi. 3, 1 973.
1 8. Peltz, Margareta, Sisteme moderne de organizare şi depozitare a fondurilor docu­
men�are, Bucureşti, Institutul central de documentare tehnică, 1 97 1 .
1 9. Plenderleith, Conservarea antichităţilor şi operelor de artă. Papirusul, pergamentul şi
hirtia, in : Probleme de patologie a cărţii, 1 975.
20. Probleme de patologie a cărţii. Culegere de mate"ial documentar. Bucureşti, Labora­
torul de igienă şi restaurare a cărţii pe lîngă BCS, voi. 1 - 1 4.
2 1 . Sacerdoţeanu, Aurelian, Arhivistica, Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică, 1 97 1 .
22. Smith, Richard, Criterii noi pen!ru conservare, i n .,Probleme d e patologie a c ărţW
.

1 975.
 U NTERSU C H U N G D E R VERSCH I ED E N E N AN D E N PAPI ER­
D O K U M ENTEN D ES ARCHIVS DER FAM I LI E M U REŞ IAN U
A U FG ETRET E N E N SCHAD I G U N G S FO R M E N

Zusam menfass u n g

D i e Verfasseri n wei st zunachst a u f die Gefa hren der ei nzel nen

U mwelt- und Klimafaktoren h i n, die zur Zerstorung der Papiere beitragen
kon nen, sch ildert kurz dos sehr ungi.instige M ikrok l i m a der zwischen Bergen
gelegenen l ndustriestadt Braşov, besch re i bt im 2. Ka pitel Herkunft u nd
lnhalt des Archivs sowie dessen fri.ihere Aufbewa hrungsbedingungen u nd
u ntersucht sch liessl ich im 3. Kapitel ei ngehend die versch iedenen a n den
Dokumenten aufgetretenen Schadigungsformen (Vergi lbung, Braunfarbung,
braune Flecken, .. Spiegelschrift", Tintenfrass, Foxing, l nsektenfrass, Sch i m ­
mel befall), i ndem s i e einen Zusa m menhang zwischen Zeit, Ort u n d Methode
der Herstel l ung, der Oualitat des Papiers und der jeweils verwendeten
Tinten sowie den fri.iheren Aufbewahrungs- und klimatischen Bed ingunge.,
hera uszuarbeiten versucht.
294

Fi� 1 . Aspect din Arhiva Mureşeni lor inai ntea conservării

Fig. 2. Aspect d i n Arhiva M u reşenilor din actualul depozit

 295

- Fig.' 3. M a rgi.ni i m br2na ;p : irt . urma ep(pu rye.rii. .

documen•telor i nf i,Uf!nţei. aerului
.
polubt �r a< \. '·'

l u mi n i i ·. zi lei
· ·.� :.. '
t '·

F i g . 4. H;rtie pătată în u r m a u n uoi atac de m ic roorg a n i srr. e

( m ucega i negru)
Fig. 5. Migra rea unei pete acide mari dintr-o hirtie in alta :
o) prima foaie
b) foaia o doua
Fig. 6. Aşa-numita ,.carie de cerneală " so o.� Fig. 7. Mig roreo scrisului cu cerneală fero·
dantela rea hirtiei apărută in locuri unde
•. • golieă producindu-se aşa -numita ,.scriere
s-a folosit prea multă cerneală fero-galică inversă" şi ruperea lanţului de celuloză, şi
astfel o hirtiei de-o lungul unei dungi trase
eu cerneală fero-galieă foarte ocidă.
�
298

;O'
·a, '
..!: '
LO
·,�i-.'

a! ·
-t�:e .
J: ..

�
�
,.­
'
� -if ;:
" ·· . .. .

-- �;�
 +- 6 cm -+ +- ---- 37 cm ----

E
u
re

oOo O
E
u

�
- � - - - - - - - -
t

E
u
«>
"'

�
t
E
u
'()

Fig. 9. Modelul mapelor speciale fără capse din metal şi fără cleiuri de lipit, folosite
pentru depozitarea documentelor din Arhiva Mureşenilor - Muzeul de istorie BraJOY
- -indoituri pe ca«on
- - =

O = orificii ştanţaţi pentru circulaţia aerului in

condiţii de umiditate relativă prea ridicată
MUZEOLOGIE
 CRONICA ACTIV ITAŢII DE VALORIFICARE
A PATRIMONIULUI CULTURAL NAŢIONAL
DESFAŞURATA DE CATRE SPECIALIŞTII . MUZEULUI
J UDEŢEAN BRAŞOV, IN ANII 1 979- 1 983

Cercetarea ştii nţifică desfăşurată de colectivu l de muzeografi bra ­

şoveni s - a concretizat atit intr-o bogată activitate expoziţională şi cultli­
�al-educativă cit şi in nu meroase studii, cărţi, cata loage care constituia
expresia va lorifică rii s pecifice şi p l ura le q patri mon i u l u i judeţea n.
In curs u l a n i lor 1 979- 1983 a u fost publicate 5 cărţi, 49 studii de
s peci a litate, 2 cata loage de colecţii, 1 1 cata loage de expoziţie, 2 plia nte
d i n domeniul i storiei, a rtelor plastice, etnografiei şi şti i nţele natu rii.

ISTORIE

TITUS HAŞDEU Branul, poartă in Carpaţi, Editura Albatros, 1979.

TITUS HAŞDEU, Din corespondenţa secretă a ambasadorului Franţei
LUANA POPA in Rom6nia, ,.Crisia", IX, 1 979.
TITUS HAŞDEU Braşovul, vatră de civilizaţie romaneasca, Bucu­
reşti, 1 979 (curs destinat Cursurilor de vară ale
Universităţii Bucureşti).
TITUS HAŞDEU, Portetul lui Victor Hugo şi ceasul lui Gh. Bariţiu,
MIRCEA GHERMAN Magazin istoric, nr. 1 1 , 198 1 .
FLOREA COSTEA, Comana d e Jos. Aşezări de epocă dacică ' i pre·
IOAN GLODARIU, ION CIUPEA feudală, Cluj-Napoca, 1 980.
FLOREA COSTEA, Noi descoperiri arheologice in Ţara Făgăra,ului,
ION CIUPEA "Cumidava ", XII-I, Braşov, 1 979-1 980.
FLOREA COSTEA, Cercetări perieghetice in judeţul Braşov, "Cumi­
RADU ŞTEFĂNESCU deva ", XII-I, Braşov, 1 979-1980.
FLOREA COSTEA Aşezarea dacică de la Copăcel, Acta Mvsei Poro­
lisensis", V, Zalău, 1 98 1 .
C u privire l a imitarea vaselor greceşti ş i romane i n
sud-estul Transilvaniei, Studii dacice, Editura Da-
cia, Cluj- Napoca, 1 98 1 .
IOAN POP, Săpăturile din castrul roman de la Feldioara, "Ma­
NICOLAE GU DEA teriale şi cercetări a rheologice", a XIV-a sesiune
a nuală de rapoarte, Tulcea, 1 980.
IOAN POP Raport G s u pra săpăturilor de la Cincşor, ,.Mate­
riale şi cercetări a rheologiceu, a XV-a s esiu n e de
rapoa rte, Braşov, 1 98 1 .
MINERVA NISTOR Brincovenii ş i Braşovul, "Cumidava ", XII-I, Bra·
şov, 1 979-1980.
304

RADU ŞTEFĂNESCU Sigilii din colecţia Muzeului judeţean Braşov, . Cu­ .

midovo", XII-I, Braşov 1 979-1980.

fiscale la Braşov in anul 1715, .,Valachico", studii

RADU ŞTEFĂNESCU, Un inventar inedit de documente brincoveneşti con·
MIRCEA GHERMAN
şi cercetări de istorie, 1 Q-1 1 , 1 978-1 979.
GEORGE MITRAN Braşovul, centru de producţie şi comercializare a
articolelor de cositor, Cumidava ", XII-I, 1 979-
..

1 980.
Cositorul transilvănean de la renaştere la baroc,
Braşov, 1 983 (catalog de expoziţie).
DORINA NEGULICI familia Radu Tempea in cultura naţională, .,Cumi­
deva ", XII-I, Braşov, 1 979-1980.
LUA.NA POPA Dr. VasiJe Lucaciu in documentele din Arhiva
Mureşenilor din Braşov, . Marmaţia", IV, Baia Ma ­
.

re, 1 979.
Măsurile luate de autorit6ţile habsburgice pentru
supravegherea revoluţionarilor români (1848-1851),
.,Valachica ", studii şi cercetări de istorie, 1 0-1 1 ,
1 978-1 979.
Atanasie Marian Marienescu corespondent al pu·
blicaţiilor bra,ovene, ,.Ziridava", XII, Arad, 1 980.
Documente referitoare la legăturile fatniliei Mu­
,.....ilor cu familia lr6tlc11W, Cumidova", XII-I, ..

Braşov, 1 979-1980.
Din wiala Ji activitatea cărturarului ardelean Teo·
fii fr6ncu, ,.Apulum", XVIII, Alba Iulia, 1 980.
LUANA POPA, Documente privind legăturile negustorului bra,o·
Sterlc6 Arseniu cu Cimpulungul ia prima ju­
lllitale a secolului al XIX-lea, ,.Studii ş.i comuni­
MIOARA VOJCU wean

cări ", Cimpulung, 1 981 .

LUANA POPA Teofil ffăncu, Preumblări, Editura Dacia, Cluj-Na ­

poca, 1 982. (Ediţie îngrijită, prefaţă, note de

luana Popa.
Moneda braşovene din colecţia Muzeului judetet���o
Braşov, 1 982 (catalog).
Itinerar istoric bra,ovean, Braşov, 1 982 (pliant).
LUANA POPA, Moneda 'i medalii - mărturii de civilizaţie secu·
M I RCEA GHERMAN Iară, Braşov, 1 983 (Catalog de expoziţie)
LUANA POPA Cum se băteau moneda in Braşovul medlewal, Al ·
manahul Coresi, 1 984.
O agentă revoluţionară muntean6 la 1lrllfow,
Almanahul Coresi, Braşov, 1 984.
Din relaţiile lui Gh. Pop de Băsetti cu dr. Aurel
Mureşianu in activitatea politică naţională de 1a
sfirşitul secolului al XIX-lea, . Marmaţia", VII, Baia
.

Mare, 1 983.
MARGARETA SPĂNU Legăturile lui Mihai şi Vasile Kogălniceanu cu
Braşovul,
Teatrul de copii Astra - Bra,ov, Almancrhul (;o­
Cumidava", XII-I, Braşov, 1 979-1980.
..

resi, Braşov 1 984.

Şcoala ţărănească Astra - Bra,ov, .. Marmaţia ",
VII, Baia Mare, 1 983.
11.1ĂURICA RADU Asociaţiunea pentru sprijinirea invăţăceilor ti IO·
dalilor români braJoveni - susţln6toare a inv6ţă­
mintului prolesional bra,ovean, CumidavGI" lk�­ ••

şov, XII-I, 1 979-1 980.

 305

Traditii ale fCOiii de pomărit din Şcheii llrafovu·

lui, .,Studii şi comunicări de istorie şi etnografie",
IV, Goleşti, 1980.
Semnifica ţia istorică a activităţii cluburilor socia­
liste de la sate, .,lalomiţa - Materiale de istorie
agrară a României", Slobozia, 1 983.
MJ RCEA GHERMAN Ilie Cristea 'i Ovidiu Dante Gherman redactori ai
ziarului "Glasul Ardealului•, .,Ziridava ", XII, Arad,
1 980.
Corespondenţa lui Timotei Ciporiu păstrata in Ar­
hiva Muretenilor, .,Cumidava" XII-I, Braşov, 1 979
-1 980.
Ca1ul Winterhalder, .,Neue literatur", nr. 2, Bucu­
reşti, 1 981 .
Calaboratori din Clmpulung ai Gazetei Transilva­
niei, .,Studii şi comunicclri " , Ci mpulung, 198 1 .
Nicolae Popovici (1 157-1197), .,Studii de muzicolo­
gie", XVII, Bucureşti, 1 982.
Iacob Mureşianu, Opere, voi. 1 , Editura Muzicală,
Bucureşti 1 983 (Ediţie îngrijită, prefaţă, note de
Mircea Gherman).
MARIANNf SIEGMUND ripăriturl vechi românefli e1istente la Brafow, 1 519
-1 750, Braşov, 1 980 (in colaborare) .
Activitatea 1ilogravorului brato•ean la(obUJ,.. Lu·
cius in tipografia lui Heltai Gaspor din Cluj
(1550-- 1 554), Korunk, Cluj-Napoca, noiembrie, 1983.
Judeţul lrafOV, monografie, (colecţia Judeţele pa­
FLOREA COSTEA.
TTTUS HAŞDEU,
triei), Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1 981 (co­
LUANA POPA laborare la capitolul de istorie).

ARTA PLASTICA

EFTIM1E MODALCA Metode de consenare fi restaurare privind aupor­

bll de lemn din pictura, .,Cumidava• Xll-2, Bra­
,ov, 1 979.
SANDA BUTA E•oluţia naturii statice - gen de sine stitător,
.,Cumidava•, Xll-2, Braşov, 1 979.
Natura statică, Braşov, 1 980 (catalog de expozi­
ţie).
Peisajul In colecţia mlfleului, Braşov, 1 982 (co ta ­
log de 811 p oziţie).
U•iu Teclu ti Janeta Scăueru Teclu, Braşov, 1 982,
(catalog de expoziţie)
Stavru Tarasow, Braşov, 1983 (catalog de expo­
ziţie).
t Dece.a.rte tttl, iaflptuirea ldealalui de allitate
8rafov, 1 983 (cata l og de
SANDA SUTA,
EFTlMIE MODALCA, natioaall a 1'01116mlor,
VERON ICA BODEA TATUI..EA eapozlţie).
VERONICA BODEA TATUI..EA tOO de · aRi de la na,terea lui Gasbn ltollar,
B rafov, 1 9·79 (catalog d e eapaziţie).
MIHAI STINGHE tOO de ani de la DCif*ea lui Elena Popea, Bra­
şov, 1 979 (catalog de expoziţie).
Precbiri ca pthlre la arllllectaN ti coleqille Mu·
aealai ..... .,C"mldova•, Xll-2, BrofOY, 1919. ·

20 - CulaldiPa
306

Colecţiile cl'e ceramică, faianţă şi poJ1elan ale muze·

elor · Braşov şi Bran, .,Revista muzeelor", nr. 5, 1 9'30.
Ceramică, faianţă şi porţelan cloisonne din mu­
zeele Braşov şi Bran, Braşov, 1 980 (catalog d�
expoziţie).
Hans Eder, Braşov, 1 983 (catalog de expoziţie).
GEO RGETA PĂSCU O�ervatii privind conservarea ·ş i �ec�ritatea la
Muzeul de artă Bra,ov, .,Cumi do vo", Xll-2, Bra­
ş ov, 1 979.

ETNOGRAFIE

OliVIA MORARU Ţesăturile şi portul popular din colecţiile Muzeu·

lui judeţean Braşov, .,Cumid o va ", Xll-2 Braşov,
1 979.
Motive de inspiraţie agrară in ornamentica popu·
Iară românească din fara Birsei, .,Cumi d ovo",
Xll-2, Braşov, 1 979.
GEORGETA STOICA, Portul popular din zona Bran, . ,Stu d ii şi cercetărl
OLIVIA MORARU de etnografie şi artă popula ră ", Muzeul.ui sotul ui
şi de artă populară, Bucureşti, 1 980.
Zon� ��� n, monografie etnogrofică (colecţia Zone
.etnografice), Editura Sport-Turism, 1 980.
Despre monumente de arhitectură populară din
sud-estul Transilvaniei - porţile mocăneşti din
Săcele, .,Acta Musei Porolisensis", IV, . Zolău, 1 980.
Structură şi semnificaţii in ceremonialul de nuntă
din zona Bran la mijlocul sec. al XIX-lea, ;,Cum i ­
deva", Xll-2, Braşov, 1 979.,
Consideraţii pe marginea oraţiei de nuntă din zo­
na Bran transcrisă intr-un miscelaneu din sec.
al XVIII-lea, .,Studii şi comunicări ", Ci mpulung,
1 981.

nr. 1 ,
Portul popular românesc - două milenii de uni·
tate şi continuitate, .,Revista muzeelor",

Contacte culturale in ceramica transilvăneană din

1983.

secolele . XVIII-XIX, Si biu , 1 983 (catalog).

 I BAKO GEZAI
1 924- 1 983

La 27 noiembrie 1983 a dece­

dat la Braşov istoricul şi publicistul
Bako Geza, membru al Societăţii de
ştiinţe istorice din anul 1 955 şi mem­
bru in coleg iul de redacţie a l anua­
rului M uzeului Judeţean Braşov -
CVM IDAVA in anii 1 967-1969.
S-a născut la 25 septembrie
1 924 la Turcheş (Săcele). Studii se­
cundare la Braşov. Studii universi­
tare la Cluj (1943-1 944).
Activitate publicistică la Radio
B ucureşti, redactor la ziarele Voros Zaszlo (Braşov) şi Oj Ido (Braşov) in
c n i i 1961 -1 967.
A abordat o problematică istorică variată, studii nd mai a les perioada
pr efeudală şi a feudalismului timpuriu, epoca de desăvirş'i,re a formării
poporului româ n şi a statelor feudale româneşti. A folosit din p•in metoda
i nterd iscipli nară, i ntegrind in analizele sale istorice elemente de paleo­
etnografie, sociologie, etnologie, a ntropologie, geografie şi topografie. A
avut un a port deosebit in cadrul lucrărilor de redacţie a anuarului
CVMIDAVA.
Prin dispariţia prematură a lui Bako Geza, cercetarea istorică a sud­
e!-tului Tra ns,ilvaniei pierde un slujitor de nădejde, care ar fi putut aduce
noi contribuţii la ·cunoaşterea trecutului îndepărtat sau mai apropiat a l
acestei provincii româ neşti.

B I B L I O G RAFIA SELECTIVA A LUCRARILOR

Ca/averii teutoni in Ţara Birsei, Studii - revistă de i storie, 1 O, 1 957, 1, p. 1 43-1 60.
Evoluţia socială şi economică a secuilor in secolele XIII-XV, Studii şi a rticole de
; o, •. o r i e (in continuare SAI), 2, 1 957, p. 39-56.
Unele date cu privire la mortalitatea infan tilă in epoca feudală timpurie, Revisl�
medicală, Tg. Mu reş, 6, 1 960, 1 , p. 1 04-1 07.
308

A mezobondi temelo nepenelc es onyogi lculturojonok �ede:ero/

laţiei �i o culturii sale materiale din cimitirul de lo Bandu de
(Originea popu-­
Cîmpie), Archoeologtoi
Ertesito, Buclopesto, 87, 1 960, 1 , p. 2�1 .
Studii �i ce rcetări
de istorie veche (in continuare SCIV),
Contribuţii /o istoria Transilvaniei de sud-est in secolele XI-XIII,
1 2, 1 96 1 , 1, p . 1 1 3--- 1 1 9.
Elemente de origine locală şi răsărifeonă in orhilecluro militară o epocii feudal-e
timpurii din Transilvania, SAI, 3, 1 96 1 , p. 57----6 7 .
Comribuţii /o problema originii ceongăi/or, SAI, 4, 1 962, p. 37--44.
Elemente slove in necropole de /o Bondu de Cîmpie, SCIV, 1 3, 1 962, 2, p. 451 -459.
lncă o mărturie cu privire /o dominaţia primului sloi bulgar /o nord de Dunăre,
SCIV, 1 3, 1 962, 2, p. 461 --465.
Avorii şi Transilvania, SAI, 7, 1 965, p. 367-371 .
Date cu privire /o structura socială o corpi/ar din secolul o/ III-lea pe baza onolizer
planului arheologic of cimitirului de la Poieneşti, SCIV, 1 7, 1 966, 1 , p. 33-4 1 .

Ioan Po p ş i Geza Bako, Repertoriul principalelor desco periri din regiunea Braşov
pentru perioada anilor 271--600, Culegere de studii şi cercetă ri (Cumidavo), 1 , 1 967,
p. 1 05-1 1 4.
Invazia tătarilor din anul 1241 in sud-estul Tran silvaniei, Culegere. ..
1, 1 967, p. 1 1 5--- 1 20.

Date privind structura socială şi opol'!!en enţo purtătorilor culluriii Sinlono-Cerneo-­

hov din Transilvania, SCIV, 1 9, 1 968, 1 , p. 63--80.

Reprezentări n eolitice /o Ditrău, SCIV, 1 9, 1 968, 4, p. 649---653.

Despre structura socială o populaţiei din epoca leudolă timpurie de 1-o Moldove­
neşti, SCIV, 20, 1 969, 2, p. 337-342.

Cu privire la organizarea internă o necropole/ar de tip Poieneşli, SCIV, 20, 1 969,

3, p. 461 ---469.

Probleme privind unitatea economică şi organizatorică de bază, precum şi formele

de proprietate din fora noastră in secolul IV e.n., Cumidova, 2, 1 968, p. 2�.
Nu .,ir11! emeiere" ci .,continuitate", Astre, V, 5 (48), mai 1 970, p. 1 7.

Soziologisches Lichi oul wertvolle Funde. Fiirslengrăber van Apohido bieten Anholts-­
punkte, Karpatenrundschau, III (XIV), 33 (956), 1 4 aug. 1 970, p. 1 7.
Wo stand die Morienburgf, Karpatenrundschau, I I I (XIV), 50 (973), 1 1 dec. 1 9 70 ,
p. 1 1.
Autohtoni şi migratori la Tirgşor in secolul al IV-lea e.n., SCIV, 22, 1 971 , 1,
p. 69-35.
Gernot Nussbăcher - Geza Bako, 8/ock-Struktur Anno 1 300. lur Siedlungs­
geschichte des Burzenlondes, Korpotenrundschau, IV (XV), 51 (1 027), 24 dec. 1 97 1 , p. 11.

Oglindirea formelor d e proprietate in unele necropole din epoca /eudală •!im puri-e
din T ron silvania, SCIV, 23, 1 972, 1 , p. 83---9 1 .

Despre dotarea mormintelor din secolul a l V/1-/eo d e la Vereşmort (Com. Unireo},

SCIV, 24, 1 973, 4, p. 643---65 1 .

Kistengrăber im Burzenland. Aufschlussreiche Beziehungen zwischen Archăologie

und Soziologie, Karpotenrundschau, VI (XVII), 25 ( 1 1 05), 22 iun. 1 973, p. 1 1 .

Date privind compania romană din anul 105 in sud-estul Transilvaniei, Cumidova, B,
1 974-1975, p. 33--- 37.
 309

Numerus /1/yricorum lo Hoghiz, Studii şi cercetări de i storie veche �i arheo log i e (in
c ontinuare SCIVA) , 26, 1 975, 1 , p. 1 41 - 1 46 L'Annee l:pigro phique, Po rii, 1 974 , p. 1 45
=

nr. S<il .
The relations o f t h e Principo/ity oi the Banat wi<!h t h e Hungarians and t he Petche­
flegs in the tenth century, Bibl�otheca Historica Romanice, Monographs, XVI, 1 975,
p.241-24l5 (comunicare prezentată la al XIV-Ieo Congres i nternaţional de ştiinţe i storice
de la San Francisco, aug ust 1 9'75).
Despre organizarea obştilor să!eşti ale epocii feudale timpurii din sud-estul Româ­
niei, SCIVA, 26, 1 975, 3, p. 371-379.
A szek.elyek. ostortenetene/c k.eleti vo n a tk. o zasai, (Din i storia străveche a secuilor),
Brassoi Lapok, I I I , VIII, 705 (20), 1 5 mai 1 976, p. 4-5.
Geza Bako - Gernot Nussbocher, Kontroverse geht weiter. Wann und wo wurde
die Kreuzburg errichtetţ, Korpatenrundschau, XX (IX), 1 267 (31 ) , 30 iul. 1 976, p. 6.
Kezdi szek.elyek. a XII-XIII. szazadban (Secuii din scaunul Kezdi in secolele XII­
XIII), Bro s soi Lapok, III, VIII, 721 (36), 4 sept. 1 976, p. 3 şi 7.
Geza Bako şi Gernot Nussbocher, Hundertscha�!en und Gerichtsstiihle. Ein Beitrog
zur Geschichte der săchsischen Ansiedlung im Burzenland,Neuer Weg, 28, 8565, 27 nov.
1 976, p. 4.
Brasso k.ăzigazgatasi beosztasa o XV-XVI. szazadban (lmpărţifea administrativă o
Braşovului in secolele XV-XVI), Brass6i Lapok, III, IX, 742 (5), 5 febr. 1 977, p. 4-5.
O verilaţie a legiunii XIII Gemina in sud-estul Transilvaniei, SCIVA, 28, 1 977, 2,
p. 1 95-208.
Brasso topograliaja o XIII-XV. szazadban (Topografic Braşovului in secolele
X I II-XV), Brassoi Lapok, III, IX, 778 (41 ), 15 oct. 1 977, p. 5.
Aufschlussreiches Prozessregister. .,Hospifes" -Siedlungen in Nordsiebenbiirgen und
om miffleren Somesch, Korpotenrundschau, XXII(XI), 1 347 (6), 10 febr. 1 978, p. 6.
Castrul roman de la Hoghiz, As tro, XIV, 1 (1 1 4) , martie 1 979, p. 6- 7.
Lapok. Brasso mu/f!jabol. A cenk.i var (Fi le d i n istoria Braşovului. Cetatea de pe
Timpa), Brassoi Lapok, I I I , XI, 8115 (44), 3 nov. 1 979, p. 5
Cohors 1 Bracaraugustanorum, SCIVA, 3 1 , 1 980, 4, p. 631 -635.
Wer war Kriemhildţ Neue Daten iiber den historischen Kern des Nibelungenlieds,
Karpaten rundschou, XXVI (XV), 1 583 (34), 27 oug. 1 982, p. 11.
Gezo Boko - Gernot Nussbocher, Dos rumănische Land des Herzogs Ramunc. Zur
zeh�lichen Bestimmung geschichtlicher Nachrichten des Nibelungenliedes, Karpatenrund­
schau, XXVII (XVI), 1 6 1 3 (12), 25 mort. 1 9113, p. 8.
Mărturii ale continui!ăţii: centre cneziale in Ţ ara Birsei, Astre, XXVII, 8 ( 1 43) , oug.
1 983, p. 1 1.
Szek.ely tarsadalmi harcok. 1 342-ben (Lupte sociale la secui in anul 1 342), Bross6i
Lapok, III, XV, 1 095 (46), 18 nov. 1 9113, p. 4.
Bibliografia l ucrărilor de m a i sus n u cupri nde numeroase a lte articole,
note, recenzii publicate in revistele şi ziarele Astre, Brassoi Lopok, Drum
nou, Elore, Korpoten rundscha u, Korunk, Oj l:let, Oj Ido, Volkszeitung.
Intrepri ndere<� Poligrafică Braşov - 1 292