Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • DR Rodica Luca Pedodonie Vol 2 PDF

    Uploaded by

    lonely moon
    56 views83 pages

    Original Title

    edoc.site_dr-rodica-luca-pedodonie-vol-2.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    56 views83 pages

    DR Rodica Luca Pedodonie Vol 2 PDF

    Uploaded by

    lonely moon

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 83
    Vole = JOPATOGENIA CARIEI DENTARE - PARTICULARITATI LA COPIL $I ADOLESCENT RIA LA DINTI! TEMPORARI - EPIDEMIOLOGIE CCLINICE “ PATOLOGIA PULPARA LA DINTII TEMPORARI “+ METODE DE TRATAMENT IN PATOLOGIA PULPARA A DINTILOR TEMPORARI SUEEEEEEE < See Soccernet SKI RODICA LUCA Vol. 2 (©2003 Toate drepturite asupr acest vlum sunt reervate Blturii CERMA Conse editria: Dr. Jon Mattes Redctor: Maria Jana Maftei Golopentia, ‘Teloredactae computerizati: Bana Yonescu ISBN 973-9266-766 CUPRINS CAPITOLUL 5 ~ ETIOPATOGENIA. CARIET DENTARE - TTICULARITAT LA COPIL SI ADOLESCENT oc 5 Moment ain ee eg 55. Cait $31. Can mien dpe soe we 552 Cae nl din a fs 5.6. inl apes eatese Big carton MIOLOGIE $1 FORME CLINICE, 3 (62.3 Carne pe apple ete = 624 Canade nn reer 625, Catia 3 (626 Catia pe opin sa 1627 Catala opi tdsaent bole psi ‘CAPITOLUL 7 -CARIA SIMPLA LA DINTIL TEMPORARE 7 ing ect seaee 7h xa act 3 PAR. J. 6 = CARIA LA DINTIL TEMPORARI - EPIDE- 3 123, Prepac son nn 124 Manviedeohn ne Boa a =: seeene ‘CAPITOLUI.8 = PATOLOGIA PULPARA LA DINTH TEMPORARI FORME CLINICE DE IMBOLNAVIRE an DB i. Ase puede acumen ow $2 Papi di tpt 103 {2 emene dgnie 108 13. Opening nn =i ‘31 Fome cline ae oe 832 Compl is aes “0 CAPITOLUL 9 ~ METODE DE TRATAMENT IN PATOLOGIA PULPARA A DINTILOR TEMPORARL. mB 1. alogen went. ow 92. Ned etme ari le. a 921 Cove ue ara 922 Papaom a) 924 Pool evi poeta 925 Pipetenis a 155 Grensoteceteme at tenet jaan 228 hen 22 Ameo pw! 94. arid oh dec 1s ‘A Pate for oa 942 Pl a boi cal m 943, Patele fe bua de coe de ine. m 944 Stal op mr IS isopte Penne CAPITOLUL 5 ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE - PARTICULARITATI LA COPIL, ‘$I ADOLESCENT [Btiopatogenia caiei dentare Flora microbiand | Subsratl nutritiv CCalitateastructurilor dure dentare Moment actiuni factorilor etiologic ‘Cara incipienta Indici de apreciere a activiticarioase | Caria dentara, proces cronic disuuetiv al stucturilor dure entre este oafeeine de naturspluricauzald. Fart a nega rol ‘componente’ genetie in producerea carci dentare, se considers cd boala carioasd este o afeetiune dobindits ca rezutat el actuniunor factor de mediu. La copil, ea si la adult, leziunea carioasapare in urma interaeiunit simultane a patru factori importani: placa becteriand, substrata nutty, caitatea structurilor dure dentare si momentulaciunl factorilor implica (ig. 5.1.) mn prezent se acceptd ideea od boala carioast este 0 boal inocsoas care are rept rezulat demineralzarea stuctarior dure dentar, ural ulterior si de dstragerea componentelorganice. Boala carioast apare ca urmare & unui dezechilbra inte procesul de demineralizae i cel de emineralizae, dezechilibra 5 care se produce la nivel smalfului dentar. Ea este considerata 0 boald eu expresieintrziatd deoarece pentru aparitiacavitatit fn smalt sunt necesare numeroase alacuri acide bactereneint-o periouda lung de timp, luni si chiar ani de zle (WEI, 1988) Plo 3. 1. Ce pr face importa napa cere [Numeroase studi din utimit ani au preczat rola smalulu foul, . dup gral de inectare pupa cu pulp ser: ~ cu ppt. Din punt de vedere cinic, pups inflanat sco exe simptomaica Carer sponina de ert sade aaa sa frat, interment sax ponnanens, ete). Polp infamat ccronic este asimptomatici. In aceastt categorie sunt incluse lpia hiperplazica, resrbia inema (granlom inte) Caleificarespopartegeneresceta cleat) 108 8.2.1 Blemente de diagnostic Diagnostica! imbolndvsorpulpare la dn tempora est rou de precizatdatorita great de colaborare ev pacientul in timpal anamnezei, acesta nfiind in stare si descrie simptomatologia. Pe de até parc, asa cum sa arta, nu exstd © corelajie thie simptomatoloyia clinics si madificdile histopatologize. Totsi, precizarea dagnosticului este absolut necesarapencustabiliea conduit terapeutce, pentru slegetea clei ma indicate metode de tatament. De aceea, chiar admmitind sluba capacitate a metodelor de examinare in aprecierea gradului de inlamatiepolpar, ebuierecars Ia ele Pent @objne cit mai multe informalii in punct de vedere subieciv in tmbolndvicea pulpark ‘imptomatologia este stars, incerté ca clement de stabilre 2 dingnosiculu i de alifel, grew de obtinut de I mica pcient 5 chiar de a fsoftor. In general durerea este deintensitate mcd impresis,nelocaizata (Se poate itn pe o hemifat. Dintle cauzal se sibileste uneori cu greuate, in special in cal ‘acientilor eu multiple process carioase pe aceasihemiarcada Sensibilitatea stentatd Ie dintit temporari se datoreard substratalai morfologic, aumdului ana eds de fbenervoase dectt Ta dint permanent: st diseibuii acesora. Majoritatea fibelor nervoase av traieet mai scun, termininda-se in zona codontoblastia. Doar 0 mick pare se termind in canaliculele dentinare, complescle mecano-receptoare find fn nurs mai mic (TAKEUCHI, H., 1991) De asemenes, fbrele nervoase sunt mai putin miclinizate dect cele ale dinglor permanent (CHARMEUX, A, 1981). In pls, prin instalaree resorbyic radicular, spare si o degenerare a clementclor nervoase (est rervos este prim care degenereazs end incepe reser 5 ulm care se matureuza edad se dezvolta pulp). ‘Dest mecanismul de declangere a dureri la nivel pesfeic ste aeclast cla adult, eapacitates de interpretare a drei la 105, cogil este Lint dato integral fa nvel coral La cop, neocorexal nu a jtns la matuiate, Lael, mult mai fincfonal este rincncefalul(ceieral ,imbic") care deine i fumetia de ,temestat al vei emovionle La nivel ni se face jn primul ‘rnd integrarea emotinala adorei. Din acese nuove a opi exist eacodani fae peeepia fed a dei fi interpretarea ei. Ast, uneod, componenta emoionala a rei ia proportit nemsuae, che daca dure exe yout. x toate aenten, dierea poe prezeata uncle pariclaria ependente de formele clinioe de inflamatc. Astfel, in ‘inflamatia Seroas®, durerea este intensi (neating’nd inst ‘ntenstates 6 dit pemnanen), dar de scura dura ( 30 de minute ping lao noapt). In inflamalia durerea este pula, surds, exaoerbat I cl in iflamatile conice, ‘urea ste provoct de aca masticator @ZARNEA, L, 1993) “Examen obec ese forts important petra peczaca agnosie, Else fice prin metodeobsauite: inspec pala, rc, examinarea mobilistit dente, tesaree viii, xa toen radiologic. La toate acest, penta preczarea diagnostic Iain tempor se aig examen dice itp ‘La faspecte, se pot obsorvaumaitoal: ~ dine u proces carios pafin, v dentin sherts ined, de obi! in canttate mae, cu o eventual deschidere © camer pulpare. DUGGAL si cal (2000), studind relatia diate extinderea procul aos 6 inlamati pulpart la molar ezporai au frit ck mirimes intindest proesuli caios tn raport cu distaaia itercspidians poate fi on indicator al inflamatici pulpare. In cavitatile largi, care depiges omatate din distana inereuspidiana, indiferet daca este sau nu deschis camera paper, ‘exist un grad de inlamatiepolpart. Autor ssn co tn pulps molarlor tempor apar modifies 106 inflamatori chiar din stadile de tncepu ale proce- sului carios, inate de a se produce deschiderea camerei pulpare, ct 0 consocina a evolu care; = dinte cu abmuratie intact, de obicei voluminoasé sau ine cu obra scare secundara (ator facta- rari obturaje, adaperit marginale defectoase saa smobiltiti acestea); ~ fracturd_coronars_ postrumaicd, mai fecvent_a ini froma = aspectul_pllor- moi (mucoasi_gingivali, samp véstbular). Exisenla unor mOdificai ale acestora (modifica de culoare, prezenfa unvi mic abees ‘gingival sa fistula, et.) este expresia uneiextinderi parodontle a inflamatiel pulpare. 1La palpare se observ ~ consistent aerate; ~ fbilitatea out Palpuea dt de asemenes indicat asupa graulol de seosiitate pupart care de obce, neste foar mare. Cin exiss tn oii de desehidere a camer pulpare, prin palpares lui cu sonda se consata gradul de sensbiite si Cavactorl sere elininste (singe, pra). Este imporant de cbservat cuore singe elimina, cantata Bi, acestea find indi asupa ipl de inbolavire palpar. Dupa CAMP, JH, Imirimes deschideri canerei pulpaze, aspetal pape si Canitateahemorgie st factor import in iagnosticarea ‘ral de iaflamatia pull descoperie prin proces cao. Geschidere prin proces caros se Ya insoi itoteauna de inflamajiepupart. ULLA SCHRODIER si col (1991) usin ed Plpa expusd prin proces caios ese intotdeauna jnflamats roti, pial su foals este morifcats (g 8.1). 107 » Y ig 81. Butndere iamatie ronie pupae: cri prefun 1) te pulp erowca pot) np eon (dag ULLA SCHRODER ol 1991) © sdeschiere minuscul poate induce o inflamate pulpari eure poate varis In limite foane largi, de Ix minim pin Ia cextinsé si necrozi totald. In schimb, © deschideré mare se va ‘nso ntodeauna de oinflamatie inns sau neeroza si va benefleia de terapicpulpara vital. De alfel, pentru o nflamatie pulpard fotinst_pledeaza si o sdngerare extinsd Ia locul eschideri ca iin timpal amputaieypulpar. fn legatura cu sangerare, © nuanidrosu deschis est un in- ici pent o inflamatieserasi, in schimb o nua mai nchis agi caracterul prfuzpledeaza pentru 0 inflamate cronica ‘Aspect pupei, culoareas consistenja ea palpare sunt alte Indeil pentru pal de inflame Percutia in ax, aprecitd ca atare nu est un clement cares jute substantial diggnosticl, pec ca raspunsu este influent ée components emotional a copiului, Fa poate fi fasi un indicator eficient cand se coroboreaza si cu cella metode de examina Percuia rebuie efectuat eu blindeje si cénd este Pocitiva orientea cate o interesre pulpard ttl, eu sa fart ‘extindereparodontald, 108 Gradal de mobilitte dentara —rezultatl testulul webuie apreciat cu mult discernimint deoarece o eventuald mobilitate Patologici se poate suprapune peste mobilitatea fizologic8 & lintel espectiv. Pentru iterpretarea ct mai corel se va face comparatie cu mobiltatea dintelui omolog, Unikizareateltelor de vitaltate nu este rocomandst de uni practcieni. Totsi, apreciae cu discernamdnt si Inénd In consideratieunele limite, ele pot oferi serie de indi valid, MUNFORD, citat de ASFOUR gi col. (1996), ara ci {olosiea testelor de vialitate 1a ditt tempor le copii sub vrs de 10 ani nu sunt rlevante deoarece copilul nu ste cooperant. Tots, stuile lui ASFOUR si col. au pus tn cvideata matoarete: = copii eu virste cuprinse ine 7 si 10 ani au avut discemamant cing li s-au aplicat teste de vitaitate termice (clourd de ei) si electric: = rasponsurle an fost similae la ambele tipuri de ese, ceca ce contrarce eredinga cl testele electric: dau rezuiate ma cedibi Autos consider of alogeeatesslor de vialitate repezintt pur simpluo preferinjs personals. Folosira testa termic eu lorurd de etl, desi mu permite varaiaintensiii excitantuli, repreznia o meted’ mai simpla, mai convenabilt si care se fectueaza imran timp mai scurt deat testele electric. Porsistonta durerii dupé testeletermice,indiferent dact se Toloseste cadet (haton de gutapercA ncaa) sau temperaturs scduta (baton de heats sau buleticuclorar de etl aceasa din lurmé fiind mai eficienti deoarece evitt pelingerea spre ‘marginea gingivala, indica o patologie pulparaieversibi TTestele clectrce precizeazi doar absenja sau prezenia scasbilitai, far a indica nermalitatea pulpart. Ele sunt supuse ‘or factor de eroare. Aste, o pulp cu necrozi de liehefctic poite ds rispuns pozitiv, iar in cazulunei imbolnavir mixte se Poste brine un rispuns fas pevtiv (SNAWDER, K. D., 1980) 109 ‘Examentl radiologl ofert date si permite evaluarea el ‘mentclo anatomice normale (ine, pala periodontal os alveo- lar, relaia cu germenele dintlui de ilocure) si patlogice. ep ca dnl preizart profanzimen proceso caros, ea ut eu camera palpaa: +> exisena obturator si eventual reciiva de ere; ~ aspectul camere pupae: ~ odieare continstoln camere pupae prin zone e radigtrnsparetd Ia anumiteaivele sau prézenia ‘mandarca uni terapipulpre mu radical; ‘noma, forma, dmensiuea slung gino; ~ sfaul de resorbe radia; sincoja uni eventual tatarcat endodontic anterior. ‘espe spatial periodontal, imaginea radiologic indica ~ dmensiunea spa perianal; ~ spect amine dur Despre germenul dine de locuireprcieaz = ada do dezvotie; ~ relaa eu dint emporar. {In privinga osu vena, radiogratia ofer date despre: ~ aspect general al onl alveolar, = eventala existent a_unor zone de raion transparent, mai frecventinteradicule, la nivelal ‘i san tnfucailor Gemnifcae « one ese rapide a proceslutpatologic spre spail ite ‘adil peealoacoa mai scart ~podcauacamersi pulpare ~ daorittcanlcuelor aberante 51 poro- Fai ceseut a aces). 0 rin coroborareatuuror datelorobfinute In urna examnenul clinic subiectiv si obieciv se contureazA un diagnostic al Imbolaivirit pelpare care orienteaza medicul in alegerea metodei de tratament, Diagnosticul de certitudine se pane isin uunma examenului diect intrapulpar cind, de alte, se ia si ‘tara finalaasupra metodei optime de tatament ‘8.3. GANGRENA LA DINII TEMPORART Prin gangrend se inelege mortficarea gi infectarea pulpei entre Mortficarea pulparé reprezintt imbolnivirea cea mai ‘recvena a dine temporar neratat in mp wil (FORTIER, J . si DEMARS-FREMAULT, Ch). Infectarea se realizea in turma inyaziei microbiene & fesotului pulpsr. MARSH si LARGENT (1967), citai de MATHEWSON gi col. eu depistat In canaeleinfectate ale molarlor temporai 15 microorganisme sliferite, 82% din culturleobyinvte find reprezenate de dfeite ipa de strepiocoe. ‘TCHAOU gi col. (1996) citind date recente din lteraturs, rat cl fo canalele radiculare predomind flora anaerobi. fn cadrul acestea, se constat freevent predominena Pepiosep-_ Diferitele sti au ola adi tempor speci bacterene simile ew cele de la digi permanent. Majontates specilor imolate au fost obligatoriu anaerobi cu speci de Bacteroides {Porphyromonas sau Prev) streptococanaroi TBRUNO, M. L.H. sol. 1997), stodind caalleinecate 25 de molari temporari consaté c& microflora este predominant ger si facultatvg In acelasi timp ei const c& la nivel cavitaitBucale se produc deseo! infect acute si c8 clindamicina determina o resent bateriand cress, Gangrena dinlor tempore pezint#unele particular tn port cu gangiens dezvotiatt Ia dint permanent. Aces un particulartai sunt favorizate de caractercle morfologice si de structurale dintlortemporai si consau i: ~ extensia rapid a procesului patologie spre camera pulpara: este cunoseut faptul cd In dint: temporari cevolutia cari spre gangrené se face in timp mai Scart decit la dint permanenti (CRISTO- LOVEANU, Ry 1957) ~ tendinja de extrioizare i spatial periodontal: ~ absenfa tein de delimitae. CCatea de propagare a procesuipatologic cu exteiorizare in afara spafiului endodontic depinde de stadiul fiziologic al din- ‘eluitemporar. stl, in cazal dite temporar flat In stad 2 (perioada de stabiitate san maturitate), procesul patologic ‘depaiseste baer apical si se cantoneazA In spatial periapical si de acolo, in absenatratamentului sin anumite condi, se poate extinde, ucind uneor a formarea unui abees vestibular, fh 8 fi exclustinsé nici localizarea oral, palatinal sav lingual La molar temporari aflati in stadiul 3, in peroada de climinare sau de esorbjiefiiologied, in special eind resorbia radicular este avansata, infecia se propagi de fz nvelul pulpot ccoronare direct in spaful interadicular, tn dreptul fucatet rndiculare. Dupi FORTIER si DEMARS-FREMAULT (1987), Ja dintete temporar tm staul 3, zona interradiculard repeezintt ‘calea preferenild de extensie a infectie. Aceasta modalitae de cextonsie este favorizat de = permeablitates si pororitatea podelet camerei plpace; ~ exisenjs canalelor polpo-parodontale (canale ac- ceesori) care leaga diect pulpa coronara cu spatil {neradicular (zona fureatiei) CCalea de propagare a infectei direct din pulpa coronaria zona fureatiei permite ca regiunea interadiculara s fie afoctata ‘nainteainteestitzonei periapicale (GENTHER si col, 1991) m 8.3.1. Forme elinice {In functo de ertril pulpar morifict si infscta se deseria dou forme clinice de gangrend. Aceste forme sunt: 1. Gangrens pariala, in care numa o pate din pulp este smortifieat si este infect; 2. Gangrend total ia care fnteaga pulp este mortiicaa si infectas ‘In aport cu tendinga de exterorizare a procesuul patologic se dosent tot dui forme clinice: 3. Gangrena simpld, fn care procesul patlogie este cantonat strict a vel pole’ dentare; 4 Gangrena complica n are procestlpatologie depaseste bariera palpard,extinzind-se tn spatial periodontal schist tn ‘stl alveolar din vecinatate uit gangrenn panala c&t gi cea totald se pot insti de complica. In cazul gangrenei partial, proces putologic se propagi prin podeava camerei pulpare si va cuprinde parodontu! si chiar osul alveolar din zona bi- saw wifuretit radiclare, uncort cu posibiltatee exterorizirt pe mucoast tingival sub forma unui mic abces gingival sau sub forma unel fistule. Dar, dei pot exista asemenea manifests a eazalgan- renei parile complicale, la examenul clinic ve consalé cl pulpa radiculars este vial, lu palpare depistindy-se sensi- Dilitae si singerare, Aceastd forma de gungrent se Ttilneste ‘mai frecvent la copiel mare, cinddintele tempore se sBsese in stadiul 3 al evolutic sale, cu resorbyia radicular intala 83.2. Complicate. CCompliestile gangrenei pulpare Ia dint temporari se pot ‘grupa in dows categori. In prima categorie sumt inoluse complicaile cae se regises si inte complicate zangrenei Ginglor permanent jar in a doua categorie sunt cuprinse complicailespeifice aumai dinjilrtemporas 3 $32.1. Complicate indinite si in gangrena dnior permanent LIVIA ZARNEA gropeazs complica din prima categorie in complica ssimptomatice stn complica simptomatie. In categoria complicailorsmplomalice este inclust parodontita apical acu Din eategora complica asimptomatice fac pane: parodonita apical eroic, care ese $ifonma cea rai recvent = rimlomal periapical, complica extrem de rar ~ chistl periapical, de asemeneao complicate rari, = extnderea procescorinflanatori si suparative in Toile fee sub forma de celui sa abees: ~ adeniel; ~ infectia de focar. Avind in vedere posibiliatca ca procestl patologic sf se tocalzeze fi nate 20ne ale saa peredoatl, a auma la nivelalparocooino apical, termenbl de .pardont apical” este neon impropria. Din acest movi pare msi pouivia terminologiauirats de FORTIER si DEMARS-FREMAULT. incazal gangrene complieae prin eeasia proces patlogic ‘m spatul periodontal de acolo spe osu alveoli tlizeuza terenul de nero pulpar cu ptologie periodontal la care in ‘mod eueat se intlnese dus forme clinic. Acesteformeciaice sunt reprezonate de alectiuile pulpe-paredontale acute gi de fectuniepulpo parodontle eronce Tn acceptiunea aceloras auto, frmele acute eines cel ‘nai des malar temporar in sada semnee cline find asemanatoare cu ele determinate de parodntita apical acuta intlr permanent, pstrind inst propotile Formele cronice sant mai freevente a dnt tempor fa stadut 3 de evolu, cin, prin instalarea resorbjel radical, dintele devine o ,entiale deschisi™ care permite numerease ‘chim pulpo-paredontle 77] ‘Studi histologce in vito" efectuate de autor japonezi eu sjutoeul microscopic clectronice au arta ed in eazul proceselor periapicale avansate microorganismele invadeazd numai ‘analiclele dentinare din weimes coronard radiculard si cu preponderent2 in jurul inti in canalele radicular In treimea, spical, 1a cazuile Ia care sa constatatinvazia microbiand, soeasta este supericilé Lima numai Ia unele canalicule “entinare (TANIGUCEI si col, 1995). Accleasi constatie suat ‘acute si prin studi eu ajutorul microscopului electronic cu transmis, coea ce permite avansarea idelic4 name de invazia ‘microbiand a canaliculelor deotinare radiculare se produce ‘nflamajia pulpard care avanseaza fn rogiunea apicala si a ‘ucateidingilor ermporari (YAWAKA gi col, 1995). 8.3.2.2. Complicati specifice dintlor temporari Complicatile gangrenei specifice dinjlor temporari se repercutd fie asupra dintelui in cauzé, fie supra dinteli permanent de inlocuire (© complicatie care se adreseazi dintelui in cauzi este modifiearea tiparalul si vitezel de resorbtle radleulard Asifel, pot si apard resort in zane unde nu se prc tn mod normal, de exemplu resort interne care duc la subjierea si ‘ulterior perfortrea pereteli radicular, esorbii im podeaua ‘amerei pulpare care uneori pot sectiona completo ridcini de restul dnteui, resorbi longitudinale. Viteza de resorbjie poate ereste, cu desfinjarea perioadelor de pauza dintre procesele resorbive, asa Inet resorbtiaradi- calard se permanentizesza grind exfolierea dintelui. Alto, dar mai ra, stmul de resorbie se ncetineste ducdnd Ia persis: tena dintelui pe arcada peste virstafiziologid de exfolire. ‘inte complicate cu repercusiuni asupra dintetu permanent 4 inloewire se citearA aparitin defectelor de structs si dezvoltarea chisturilorpercoronare- sr us Defectele de structura ale dintelui permanent de Inlocuire apar tn cazul in care procesul osteitic al dine temporar este foarte intinsajungind fn apropierescrpt tn care se deavolti dintele succesional, cu condita ca mai putin de jumitate din corcana acestwia sf fie formata. Gravitatea efectului de structurh depinde de gradul de dezvoltae at coroanei dntchi suecesiona, de fatinderea procesului patologic al dintelui temporar, de duraiapevioade de injure. fect de structural dintluisuccesional poate varia de La modificarea de culoare a unei mici suprafeie (zon de hipocalcificare) sau de la un mie defect hipoplazic pink 1a ‘modificriserioase deforma, dimensiune si structura,cunoscute sab denumirea de dinte TURNER BRUNO M. L. H. $i col, 1997) aratt ca infecta eronica a molarlor temporari produce tbariri variate in dezvoltrea ‘inpilor permanenti de inlocuie, Ei arata cd 69% din cazurile lunmitite prezintt diferte defecte de dezvoltare. In ondine deserescindl aceste defecte sunt: ~ oprirea dezvoltiriiriicini (49.3% din cama); = hipoplazie de smal (12,74); = dilacerare (42%), = sechestrarea germenului 2,89), _Aceste constatiri determina autor st recomande oattudine restriciva tn privinta tratamentului endodontic 1a dinit temporaci cu morificare pulpar, Chisturile pericoronare sunt formatiuni chistice de ‘manmime varisbila care contin coroana dintelui permanent de Inlocuir ajuns la maturitate, Dezvotarea lor se datorexea levi sacului pericoronar prin infectarea de I procesul itis osteitic al dintclui temporar sau prin aumatizare in timpul_ unor ‘uatamente endodonice intempestve. Freevent, apaiia acestor cistri se datoreaza molailor secunz temporari cu gangren. 6 volutia lor este destl de rapa, wectnd succesiv prin stadile de lateni, de deformare, dc exteriorizare gi fstulizae si de complica Tn stad de latent care este asimpfomatic, depistarea se {face intimplator prin efectarea unui examen raiologie al unt dint din vecindtate. Exist ins si unele semne deatare care pot rage alata prinielui sau medicuul “Acestesemine sunt ‘= mobilitatea molarului socund temporar cu malt timp ‘nate de data incur; petsistenta unui molar temporar dupa c= toi ceili ‘au fot exfoliati (ALLAN, Ph. gol, 1982) Elemente de diagnostic Diagnostcnl de gangrend simpla totala se pune pe smmatoarlesemne ~ absenta dure: = camera palpard deschist; = absenfa sea i singers la plpae; = pereuia in ax nesta: ~ teste de vitae negative (aus efectea de atic = abscoja mesdificsilorradilogice In gangrena simpli partial, paciental mai previnta sensibiitates sdagerarepulpra la deri nivee, ‘in gangrena complicala cu parodontiti apical acutt ecient prezints dure spontand, care aren general accleast Caractere ca ale duer date ls dint permaneni, dar este thai pujin ampla, Durerea ese vic, pus, ie crizele dhcerase se pot ropes, aceasta caractrsicd eprezentnd un clement de diagnose diferemia cu sindroml de sept sau cu polpita (FORTIER i DEMARS-FREMAULT, 1987, Starea eterald a acstor pacienl este altrti, Ei prezint fbr, inupetent, atic. a7 Examenul obiectiv exobucal poste pune uneor in evidents Ccelulit, © deformare gio congestic tegumentar’ cu localizare feiss (Suborbitrs, jugalé, submandibulars) in functie de ‘opografia dintclui eauzal. Tetodat poate fi prezentt adenopatia loco-regional. ‘Examenul endobucal precizeaz4 la dintele cauzal: ~ disteetia corona cu proces catios profund netratat sau tala incorect cu obturatic necorespunzitoue, aril fracturat sau absenta; "wood faetar corona (a special a inci supecor); = camera pulpard deschisd sau eare se deschide prin ‘ndepdrtarea dentine! alterate; ~ absenta sensibilti i singer pulpare; ~ durere la percutia fn ax; percutian ax trebuie facut eu mult blandete, umeoti numa cu pulpa degeului, ~ mobilitate dentarderescuta; = absenja modifierilorradiologice; ele po prezente Incazul acuizarit unui proces craic. fn unele situa 1a dintele tempor in stad 2 de evolue, se consatdo deformare localizatt in fundol de sac vestibular sau la nivelul boltt palatine, expresie a consttirt unui abces vestibular saa palatial In gangrena complleati cu proces cronle parodontal, simptomatologia subieetiva este stearst, chiar absenta. Copilul Poate prezenta jena la masticatie, datt fn principal de irtarea papilelinterdentre san cind procesul eronic se acutizeez, ‘Laexamenul obec se constati dntelecu dstuetie coronas ‘etratat su taut incore, ar camera palpara este descist. In cazul in care complicajia survine fn urma unei gangrene {otale, sensibiitaea si singerarea sunt absente pe Tnteg ‘eritorul pulpar. Maifreevent, complicatia este consecutiv unet gangrene partial. fn consecint se poate inn sensibiitate st slingerae pulpart Ia difeit nivele us Perera n ax este negativa, ea devenind pov numa in azul aeuizisilor Deoarce obcctiviatenrispunslu copia In acest test ext chestionbia, exist alte seme obietve ma imports care ucbuierefnut gi anume, aspect radiologic gi ‘spect mvooast gingiva ain Venta Examenul radiologic evidejiacd modifi le spas pesiodoatal sia ale sult alveolar, ustate pein zone de fadiotasparenié cu difete locazisi 5 fntindei’ Semnal radiologic precoce de interesare parodonald ons in igiea ‘pa peiodontlnerradiculr aun csr cso ital ‘uma pe 0 singur pa a sep intemaicular (FORTIER si DEMARS-FREMAULT, 1987, KOIIMA si col.1995). Dar de cele mute on, deosrece pacientes acs rd I ratameat, tcamentl rdologc evident o radotranspare{s. canton ‘nweradicular, la vel fai, fa mola su redionransparent la nivele variate pe supra edcinit monorail. ‘Mucoasa pingivall vestbulart din veciniate poate fi smodifiaté de caloare si uneorae ending Ia nfundare nd $= 1 produ lita tbl! alveolar activa milimetn de marginc liber gingival, coespunztor wie furcaie adcuare pe mucoasa vestibular, poate xia «fist sau un mie nodal rosin cu unl sa mai multe oii de fistula De asemene, in czal acuta, cu acca localiza fn apices marin tee sagvale, apo met premise cata miimer dima, de ciloare algae, apes epi Tunelcie se inne fn era 3 eae de pris” say gum bol” (GIUNTA, 1981; REGEZL $8 SCIUBBA, 1989), Ea rpezint un mic aboes gingival, cle Peviodca de"dren) a colectei puulete pint in moment Insti) atamentus dntlsi respetiv. Coleen purulents reultata pin scutizaea procesii craic se va deplasa prin zona So0/mm? sau < 1000mm'; coat Rise cats murmur fiiologc funciona sau inovent; ~ istric de febrdreumatit (msi mare de 5 ai), fc afeciune cardiscd; ~ defect septal secundar atrial necomplicat; PY fara insufcien mitral sau murmur, ~ gref de bypass antert corona; pacemaker cardiac; ~ hoalt cardiac ateroslertick; = cateter Swan-Ganzs 16 ~ diabetic’ bine contrat ~ pacing! imunocompromisi eu ANC 1000/un sua ‘mai mul; “= dopa 6 luni sau mal mult postoperator; 1 duct arterial igaturat; srl aurogend vasculara; = defecte atriale sau ventricular de sept tnchise chirugical (Cra pete dacron); ~ inp afc arice asocate: “+ anemie cu celle tn sever; 1 Sibrozachistica; ‘bol transmise sexual (rd HIV); + ‘nlocaisiproweice de articulai; + dispozitive mealce onopodice. Ai factori care trebuie lat fn considera in alegerea trata- ‘menului sunt reprezenia{t de gradu de cooperare cu pacieal, interesul manifestat de parinte tm rezolvarea_problemei stomsstologice a copilulu, posibiliatea de a ven la watament in sedis repetate 9.2. METODE DE TRATAMENT IN INFLAMATIA PULPARA Metodele de tratament se sleg in functe de factor amintit ‘mai sus gi depind tn principal de gradal de extindre al inf nati pulpare. Datoritt abseatei unei posit de sable preoperaior a diagnostcul de certitudin, dcizia finalé peatra legerea metodsi de tratament se ia dupa desshiderea camerei pulpare si examenul direct intapulpar. Datele de observatic dirceta a pulpet pot confirma sau infirma diagnostcul prezumpsiv metoda de ratament ales inital influ acesta ot orienta cate 0 now attudine de tratament Indiferent care va fi deizia final, exists eStova metode de tratament cu care se poate oper ar = coafele; ~ pulpotomia famputatia) ~ plpectomia (extepaea) Cand procesul evolutiv au poate fl stopat prin metodele _menjionae sau portunea corenara rimasé nu pemmiteo refacere corespunzitoare a distructct dentare, nu se mai indica terapi pulparg si se poate recurge la extract (Ghidul. Academici ‘Americane de Stomatologie Pediatric ~ AAPD ~ 2001-02). 9.2.1. Confajele pulpare Alegerea tilt de coafj, indirect sau direct, trebuie 8 se ack dupé o analiza judicioasa a situatietclinice. Datele din Ieratus8 reduc mult sfera indicatilor coafsjelor Ix ding temporari cariati, fri a le exclude. Alegerea for se face in functe de grad de intersare pulp, grew de aprecit de alt, dar adapta la stad fziologic de evoluse a dinteluitempocat (etadin de dine vinde-natur, matur su in stadiul de resoxbi). Tn exznl pulpei inflamate reversibil, fart simptomatolonie subiectiva zgomotoasé in antevedente (absenja cuter pontane), Ia un diate temporar aflat fa stadial 1 sau 2 de cevoluie, care prezntd proces curios profund fark deschiderea ‘camer pulpae, se poate face coafa indirect cu péstrarea unei ‘one limita de denting altratd. Se cunoastestatiicare fn 3 ‘sraturidistinete fm euzul carci active. Acestestrauri sunt, de a suprafa spre pofunzime, urmatoac — strat moale de denna necrotiea, puternic infectat ‘mierobian sinedureros la stimuli (dentnd infetat); ~ strat de consistent ceva mai ferma, cu continut mai redus de microorganisie si dureros 1a stimuli dentin acca) = strat de dentina dur sanatoas,uyor modificatt de caloare, cu confit mic mierobian gi dueroesd la lifer stimuli 8 In coafsjl indirect se Tndepésteazt statu de dentind infects, climinand astfel canistea cea mai mare de Inicworgensme, Prin aplicires prpacatelor biostimalatoar, dentin fects pete rminecaliza yi odontblatiformeaza dentin de reparati,evind ass] deschidere camer pulpae (SIMON, 1987) (Coafaul direst est ndicat numa tn cea escideior pur snecaice in eusul preg une cave sau fp uma unor troumatisme coroaré roen’.fnsa, in ceza taunatismetor, treble sf existe postin de a acoperi clans i de drat ‘matersl de cols. Nu este recomandat coal direct a cazul inilor eu camera pupars schist prin proces curios 922. Pupotonia Pulpotomia,cmoscus sss manele de ,amputae™ repre sin metoda de tntanent pin aes indepen pp Soronad Ftd filet nicl estan adopt oatdine cape diferent in raport cu ena de ar iat Tn famci. de-modaliates de obinre a inensilizar pulpae vedere indict pel coronre x descri thn ‘isu devia de plptenie in pulpotomia vital, nscnsibilrrea pupacd_ este rcvesbit hs realized prin anesteie local Sav 100- Teolonali, Dupa tnceten anestese, lea radicular reste famine val este potatca un pepeat medcamentos cae si i menting in imp vitae. Ace thai de cr, pistind fll adcuar val, permite memnerea unt de resorbic tndicularh cit mai aproape de eel iioloic. fa plus. ae antl ci examenolpolpar dict mu mascheaa tbloal Clini info scestaperifndsailirea iagnosteuui de ceritine al inbolnivink i i conscin, dca metodn de ramen a fost fine alas Din aceste motive, thnica vital teh tliat onde ete o exe posi 9 {a pulpotomla devta,inseasibilizarea pupa ext irever sii se reatizeaz prin utlizaea unr prepara medicamen- toase. fn aceasth tenia, filet radicular musi mal isteach Vialiatca. El se menjne morficat si finat eu autor unor ‘preparate cu rol mumifiantasensibilizarea cimica pulpar na ‘mai permite apecirea sit pulei. Din acest moti si din conscince care decurg dia el, mascrea une cuprinder totale {pipe apres ptoogie rin umare para unor com pla in timp prin neschimbarea metodei de watamentalese Ina, pulpotoml devia are indica ma restric. rincipala ingiete este tn cazl in care au se poate efectn anestezia (efuzu copii, conzindicaideordin general ~ de exempla ‘it cu bemoiie, pentru evitaea manevelr singerinde. 92.2.1. Indica Polpotomia est indicat fn urmitoarele stuf 4. Tflamaje pulpart corona; ', Deschiderea camerei pulpare in timpul indepartarit dentine’ slterate dint-un proces caios profund, cu mult dentin alterat intle find vita: . Eseeul metodelor de conservare in toalitate a vitalitiit palpare (esecul confaeln) Taflamatia pulpard coronars se apreciara dupa urmatoarele ier: = dine asimptomatic in antecedent; = fm prezent simptomatologic subiectiv. tears, cu dure nuzmai provoeat; = examenul clnie obieetiv au evidentiaga semmne ale cextinderii procesului inflamator (mobilitate exa erat dentard, dure la pereuia In ax, modificarea ‘de culoare a mucoasei gingivale din vecinatate i special vestibular, cu prezenia unui eventual mic abces gingival, nodul sau fist); 130 = examenul radiologic nu indicd seme ale une sufe- rinfe polpare in antecedeate (resort interne radi= cular, denticuli) si nit interesares spatiuui perio onal Ia diferitenivele, fn special interradicular in azul molarior: ~ examenol pulpar direct nu evideniazd sdngerarea excesivi a filetelor radiculare dupi indepértarea pulpsi coronare. Singerarea ar trebul si se opreasc’ dupa 2-3 minue de la insttuirea hemostazei. 9.23. Pulpotomia vital 9231. Tehniea In general tchnica este similart ev cea de la dint por- rmanenfi, parcurgtnd aceiagitimpi operatori, Tehnica de lucra ‘ste urmatoare: ~ anesteie, de obieeiplexald. Se recomandé uilizarea anestezicelor fea vasoconstrictor, pentru emu masea lubloulimbolnavtipulpare: ~ Indepararea patalaa dentine alterate; splazeacavititiicoronare cu ape a nitl dentar; = rearea cdmpului opecator prin izolarea si stergerea dincelui si vecinilor cu alcool iodat Ideal ar fi iaolazea cu diga, ori de ete or este posibil. AAPD recomandi ca orice terapie pulpari Si se efectueze folosind diga; ~ Indepararea fn toalitte a dentine alterate; = indepérare i totatateatavanutui camerei pulpare cu instrumentar rota la trate conventional eu {rezeciindvce si sfrice corespunzatoare. Este bine «a deschiderea camerei pulpare s fle fica mai larg prin indepirtarea zonelor de silt nesustinute (MATHEWSON si col, 1987) (ig. 9.1; a3 rg 91 ala Desoherea camer palpareplpotomis molrieremporert (dupa SCATHEWSON ta 1987). ~ contolul indepéctritavanuluipolpar, pin palpae fu sonda dinspre podeaua camerei pulpare spre tavan pe toi perl, Zovele de tavan neindepirate adiposteseresturipulpare,sursi de sdngerare gi de Ingreunaree tee de Iver; ~ examinarea pulpet coronae (cloarea, consisenta la palpare, aspectul ef general); ~ exczia si exereza pulpeicoronare, cu linguri Black ascujite corespunzitoare, cu instrumentar rottiv (frezesferice mari sav ueori cu excavator) Este foarte important modu in care se Indepirteaza palpa ‘corona, Sectnnea tebuie si fle tangant, nu an fracuoasd. Plaga cea mai cura, favorabila vinde= cei, se objine prin indepartaea cu freze diamante cjonate la ture nal, en condita ca rcirea st se {acd cu apa strila ~ spilareacavitticoronare de restuile de dentin; ~ verifcarea diagnosticul prin examinarea aspee- tului sAngeratii-dia pulps radicutara (culoarea mm singerarit, debitl, dack este profues san nu ‘lemente care pot orienta asupeainteressitpulpare strict coronar sau si radicular), — hemostaza,ralizatt cu solu nenocve gicare smu mascheze aspectol singed (au se folosese solu anestezee cu vasoconstrictor). Ca mod de Iver 8 plea pe oificul de intare al canluli radicular, co pesiune blinds, bulew sterile sor umectate in soluia hemostales, Nu se recomanda excritarca presionit numai cu bulete neamezite, uscate, ‘deoaree se poate mobilizacheagul format. a caza ‘nei pope cu inflamafe cronics minima, singerarea trebuie sf se opreasca dupa 3-5 minute de hemo- ‘Mazi. Dac hemoragia continua, se verilict dack a ‘ost ndepartats tats polpa coroaari, Atunci end se ‘observ un exsdat parulent, o pulps fbrossé sau Fhemoragia nu poste fi conta, se reeurge 1 pulpectomie (MATHEWSON i col, 1987); = splcarea peste bontal radicular a unui pansament ‘medicamentos, ca de alfel si pe podeaua cameret pulpare. Se pot apica 1 hiroxid ce caleiu; 2.eugenat de zine; 3. formocrezo; 4. gluaraldehits 5: sult fic; 6 MTH (.Mineral Tioxide Aggregate"), 7. prepante de colagen; 8.08 Fofiizay, ete = aplicarea paste pansamental medicamentos = ob- turaei de baz sa ck definitive sau numa a wet ‘bane obra provizosi si urmaiea dint fn imp, mn ‘in continuare se vor da detalii privind tehnica aplic&ri unora inare pansamentle medicaments, iar propritile mate- Tialelor enumerate mal sus vor fi deviate la pune 9.2.3.2. {ip Pupotomia cu droid de cles | ealizarea hemos "se aplicaun sat de | mm grosime de Ca(OH), peste Secaze oni canst acular, ~ hidroidal de cali se presoez usar cu o beta do ‘all i se vetifieddac au se prodce sngerare din Gltle radicular. Inerpnerea unui che sanguin Tote plaga polpara st prepara de coala) va Lupin vindcatea; ~ se acopert inrega ons frat cu un prepare de Ca(OH), de citea | mum grosime: ~ se scoperd_zona_orificor radicuare, apoi a fhrcatlel, micl cana de eugena zine ou prirt Ten Acca thn asguro bund achidere fev spaiaspailor goa, penta inpedica Sangerarealteoarss ~ supraiacent se ralizears obturia definiiva sau btu peoviorie (ig. 92). =, Pe ‘igus 92, Pulpetomia tala ew CxO schema (spa HARDY, F-) 134 Vmubonalta: cama ou formocrezol_1. destin dod thik: tenia ni sing sect itetnica ‘in doua seine (a douagedina dupa gape ile) (Ng. 93. 194. ARR ARR igure 93, Tigi operator in palptomla ola formecrea (dupa ANDIAW, Rd ROCK, WP) Alndepartoreatvanll camera pupae: BE exerean pape! coonare; CSpaara euro denna palpre comers pupars Dadploare ule cu formacreol EApticares parsons Imecamume: FRefceen dure coronare upd realizrea hemostaze, peste ofc canalelor radiculare se aplicd bulete sterile umezite (nu saturate) eu Formocrezol in dpi de 20% (formocrezol Buckley). Pentru ca formocrezolul 8 vind in contact inti cu esuelpulpar se apliea © bulett uscats peste cea umectata in frmocrezol 13s ‘Dupli minute de contact cx formocrezolulboaturilepulpére ‘apne brun-negriciosse. Daca exist Inct singerar, se contro- Jeaza daca exist tesut pulparrestnt si se reaplica o buleti eu Formocrezol pentru 2-3 minute ‘acl hemoragia nu poate fi control se apica bulets eu ormoerezol mal ciluat care se last sub obturaie provizore timp 47 zie mater ([ ee DRE wes ae a Figur 94 Pulpotomla vial x forocree tic ro sigur ‘sean of nda gedit sch upd HARDL, 1990) ‘KOPEL recomanda pulpotomia in dous gedinge pn cazul fn care exist colectie purulent fn camera pulpard, dar nu si la Tocul unde sa realizat amputati, precum si in cazul existent ‘unei ujoare modifiedri ofoase th zona ioteradiculart, a unci fngeogari a igamentului periodontal sau durere in antecedente {arg ite containdicai, $i fatro tehnicd sin cealalt, dups fixarea suprafetet de sectune radiculara cu formocrezol se acopers podeaua eamerei pulpate c1 eugenat de zine tau eu.o-paith formats din Za0 si pari egale de eugenol gi formocrezol este asa-numital 136 pansiment antiseptic ~ Michell, 1992). Deanp = pane ‘trade za se face dts corona ‘vind n vedere ct pets ecient op ene lng de tewament sunt peu de accept, cia dac knit mnevre erase, Se pat temporza efcereadfinitiv a moceogisi corona ca icp, pin plicarea este pasta dea sos {et btu prvizot de eagenst de ne nto ssn lerioar se va is bara in eugene va aplic obaaia coronar de dura, ©) Plpoomi ust eric = dup hemos, peste pga pupard (peste oifcile catalcor iol) sac pect 10-15 wun, a lea umectat n sole de sulfa fie 155%, ~ sepa lag iol, po ut ~ pe podeaca camere pulpte se ales wn sat de ogeat de rn, peste are se pine eget de zne co pia rapi = toffee dana commu 9.2.3.2 Materale pentra acoperrea pligit pulpare ‘Maltitinea de preparate recomandate pent acopeicea fletelorradicularerestante in vederen roti lor si pena ale rmeagine vitltate sublniaz fap cd niciunl nu ndeplineste toate condiile nccosare. Material ideal pentru acopericea Pulpetradiculretebuie si fe netoxic pentru pupa structure nconjuratoare, si aiba actiune antimicrobians si poteial antinflamstor peattu a coatrola starea de inlamate pulpard existent, precum si pe cea indusa de tehnica chirurogiala de luceu, si nu interforeze procesul fiiologic al resorbici radiculare (FUKS, 2002), ‘Desi se recunoast uilitatea unui agent atinflamator penta acoperirea pulpard, intreducerea lui efectiva tn. practica endodontca este mpidicath de faptl a agentiiantinflamator 137 Aisponbii fm prezent mu sunt foarte efcient si sunt pre toxic Pent uzulstomatotosc. Mateilele utlizate tm pulpotomia vitslt nu satisfac pe deplin scopal entra care se folosese datorté efectelor tor secundare, locales la distant (Cel mai folost material fost formocrezolu, fm special in forma ui dituata, da efeetee li nedorit a imps gisirea unor {nlocuteri. Dine inloeutor propus se pot enter: ~ sltaraldeia: = ‘ineTEnateriale biologice precum osul tofiizat, folupile de colagen imbogatite: acesta au fost ‘ropuse consierind-se vor favoriza vindecarea fiziologic a pli pulpare; ~ sulfates MTA (Mineral Trioxide Agaregats). Analizind gradu do vilizare al fommocrezoulu dita, al sluarldchidei 2% gi al sulfaului feic, JORGE ZEPEDA PORRAS (1997) ajunge la concturia c8 msjoritateainsituilor de invmint sa praticienilr privat folosese acest materiale {nordinea urmoure: 1. formocrezotldiluat 50% 2 lutaralehida 2% 3. sulfa fee {n oli ani s-au Pleat multe cercetntprvind utilizarea formocrezolulu, sulfatuluifric si MTA ca materiale pentru acoperiteapligi pulpare dupa pelpotomia vitals fn sinter, s-a ‘jus la wrmatoarele eonlu ~ atit formocrezoll ct si sufatl frie conduc la susces inc fn pulpotomia vital efectuati pe pulpe inflamate ale molailor de baboon (specie de ‘maimuta). Din punct de vedere histologic, anbele roduc_neerozipulpard_ si abcese pericapicale (CLEATON-IONES si col, 2003) Bs ~ st formoerezolu ct i sulfatl fri sunt urmate de rela cltcesiradiologice be, ath alt Ae pista nor pe aradk. Dep smbele mae- fale pot induce reser nero, depste racio- Tose acess nner a rte cata cu data de vn dnt (PAPAGTANNOULIS, 2002), = MTA‘ rele mai bane fo cocparfo ea formocrevlu, deoarece em price reser intern (IDELMAN 9 co. 200) ~ formoerezoll rine medicament cel mai zat fn plpotomi vital 1e-molarit-temporari. Datortt cfectlui_siu_de_finacea_tesutului_pulpar, se recomandiatunei end sunt dubiiasopra stiri de Sina a plped madculare. Cind, in uma. ani diagnostic sen, se stable ona exist inflamaic {in plpm radicular se pote folsisulatl fre care au ae efect de fare (DUGGAL sie, 202), In cole oe umeazh se vor prezats principale materiale folosve penta ecoperitea filter radicular, eu avanyjele si dezavantajele fet Formocrezolul Buckley a introdus formocrezolul in terapia endodntics, formula propus contindnd piri egale de formalin si tireza, iar SWEET L-a recomandat penta tratamental endodontic al molarilor tempera. Soluti de formoerezol est alcatuita din 19% formaldshida, 35% erezol si glgerind ca vehicul; mai recent se fooseste 0 lly de 1/5 din wceast solute, urmata de aplicarea pe podeaua ‘camerei pulpare, a unei paste progatith din eugenol si formoerezo in prt egale sipulbere de oxid de zinc, Scop este ea fxn eznfom partes coronal a lets aicala 6 8 commer uni apicale_a pulp radialare. 139 ‘Totus, in Tegiturd eu incomporareaformocrezolulu fn pasta de eugenat de zine, sa ardiat aceasta mu este necessr decarece ‘ apar diferenfe apreciabile (CAMP, 1987; KETLEY si GODMAN, 1991), ‘Ca mecanism de actnne, prin aplicarea unei bulete de vata saturata cu formoerezal timp de cfteva minute tn contact cu pulps, exezolul preduce accroea pe © zon mai limits, ormalichida realizeaza fixare pe o are mui extiass ‘Dup expunerea la formocrezol timp de 7-14 zl, tn fesutl polper devin evidente tei zone distinte 1. 9 zond de fixare, larg, acidofil, in portiunea coronarl @ pepe ae 2. ozont at ea mijloce & alge rdicuare: 3.0 znd pte cle inflamaiti ce difnand add fo ‘esurepulparnonmal subiacent, fr enfin i delimit prin (ev ibros sau barer cali ‘Dupitoperoadi de 60 de ile pint lun an, zona de ize pro- seseazi spre ape, pint cin ineaga pulp este complet fsa. Unele studi au arate efeetl frmocrezaulet asypen ‘esutuli pulpar depinde de durata contact cu acest Rezallatele histologice, in cinda succeselo cinice,sustin ideea a pulpotomia eu formocrezol nu poate fi consideratt 0 cale de vindecare si c& ar tebuiprivitt doar ca 0 metoda de entire a dinilortemporai pe acad peat o pericada mai ong, dar toms Fimsitas. In 1986, VAN AMERONGEN gi co. au poblicat rezuliatele unui stdin rivnd influent palpotomiei cu formosrezol asupea Guratei viel molarlor temporari. Conclzia a fost ct palpotomia eu formcrzol au modifi n nici un fet perisda ‘de menjnee pe arcadia molar empora ndserent daca se efectueaza pe fest pulpar vial sau morificat (ca metoda de compromis in tatamentl gangrene palpate) 10 Rezulatle corstrilor pe animatele de experinta, prec i stud de Taborator, au arktat cf formpesezolul-ae eect toxic local si_general: de asemenea, are capscitale carcinogens $1 ‘mulagens (vezi ,Pulpotomia Ta dinfit temporai", 1996) [Extrupolarea la ome aeesiorrezultate a generat ingrijoare, de aceza Sau eautat alterative pentr inlouireaformoerezoliu Da, iaiate de 1 flocui, substiutele trebuie sk demonsteze clinic si histologic ed sunt la fel sau chiar mai bune. De ascmenea, tebuic si fie Ia fel de sigure si si demonstreze aceasta in timp (CURZON gical, 1996). Hidrosidul de ealeiu Hidronidu de cael foloeste in mod cuenta pulpccca do peace, inp cel a vempar ae Dati mia arate de pcre exe ga ema ap pulptomiac formosrezo, KETLEY s GODMAN, teed fn feet etiniee un pup ce alt hci de cli, anit capo pend de 8 nl, a ocr Nistologi ne de SOW fac aloe de 43. L cin, ncaa! ulin fomnorersiniy, settee sot de 92%, respect de 93% Sui incense de MAGNUSSON, find hidonid de ali, a0 evident ale ale socal! de 12% (usolos) st 33% (logo, SCHRODER lat 0 ti mal ad de pelpotoe,eatt de acopeen papel cuir decal, Fru, dai de rman, ez tot avril dour 39% dnc ‘Hyetl i ratamencal cu hidrosdul de clea este atu cet V mai frecvent resorbtici inteme datorati _inflar cronice; * hid Cl -eGaasane bVndecre pe fest pulp inlamal cus. Anaad aust poate T-prea tinea ini atta an pat rus pn mnatizare in timpul tratamentalu. De asemenea, poate fi rez- ‘atu impiedieai contactolu dice inte hidroxidul de eae s oa pulp pia intrpunerea unui cheag sanguin I vel Local igure Cag Ce ipsa vise. Ace robles ot taf altura far pute f obfinuerezutte mult mai favo- ‘able daca sar conola prametei variabil a utamentui excmplu tchnica amputait propivzise, metodeleuilizate enim opin singerii,tpul de hidoxid de calia fobst, materalele folosite pentru obturarea caviiti si penta restaraea final, parameuti care po inlvna ata sucesuli ent inbuntie ezalatelepupotomiei ou hidroxid de calcu, SASAK si col, 2002) recomands aplicaeselecocou- sult, imp de osecunda, pe fccare et radicular, f situate Jn ar sngeracapolprt mu poate opi prin presre jour cu bet de vaté sterile, umecate i ser fzologie. Prin aceasta tchnid se coouoleazasingerrca pig pulpres se formeaza um cheng mini, ‘Rugenatul de zine ugenatl de zine sa aiizat penta scoperica pig pal pue fo pulpotomia vit a dno temporai, dato rezal- {aelor clnice i adiolosice aporate. Tots, une eercetri au araat ca dn punot de vedere histologic fo uli induce inflamatie conics esse 73 pulparh. iif aceite motive au estas indicate wilizari eugenaul 4e nein terapia pulp a cate tempor, el find indicat a az pulpeciomici (SCHRODER fico 1991. Glutaraldehida Glutaraldehida este folosita ca_fixator ia _microscapia, electronica sichimia ctologca si in sferlizareaechipameatelor si Tnsiramentclor chinuieale. S-u ereaut ch gltaraldehida ace Froprcaie Broa de fomocresou it fet ma patn toxic datorit greutati sale moleculare mai mari si acelor dou ‘srupar aldshidice active care i imiteszA penetrareatisulard gi im reduce extinderea raspunsulu inflamator (SUN si col, 1990) Aceastd ipotezt a fost investigats iniial in vito si apoi pe animale de laborater, atin eazal palpi normale, ct si cele inflamate, Demonstrindy-i-se efcactatea, at urmat ulterior Incercirle clinie la om (HICKS yi co, 1986), KOPEL si col. fnt-un studi in vivo pe molarit temporai uumani, a folositglotlaldehidle 2%, aplicata pent 5 minute dup ampatarea pale’ coronare nhidres ov oxi de ie ‘eugenl, fa cue S Hncomporat 0 peat de gloanldehia, ‘ehnica find similark ca cea folositt Ta pulpotomia ca formoerezl. Observaileclnice si hstlogice Fan determinat De aio st sugereze 4 glarldehida este accept biologie ‘mai bine det fommoerezoll fn plgoiomi a dni tempore Tourn alt std, ulizind pen 1-3 minute gluaraldehida 2% neamponat, GARCIA-GODOY a objinut oat de 96.4% sacees dap 18 ni 988 succes dup 42 de an (rat a succes eu pin mal mcd fost onus de FUKS i col folosiad inp de $ minute gluaraldehida 2% ‘amponats. Dupt 6 3 12 lf procenal de succes era de 94%, respect 90%, dar dup 25 de Tonia setzat i 82%. Bsecul sa datrat resort interae st « condus la concluziac,l fel cas fomoeezoll,gluaaldcida na stimulesz4vndesareapulpar Reruiaie caecum sina au fost bins de HICKS si colin 1986, flosndaceas tehnie de era. au raprtat un suoees lini de 94.3% dupt 6 luni dea pulpotomic si de 904% dup wn an. De ascmenc, aa semalat Ia 73% din eau ap vita resorbir item, iar la 94% din cazuri blierarea canaelor radicular. Rezuatelestuilor mentonat conduc la concluzia ed, lt fel cx si fomocreznul, glaaraldehida stmoleazavindearea pupa (KETLEY i GODMAN, 1991. ‘Zontyi, gluareldehida este considera in continue un iniGeitor potrivit al fommocrezolult, deoarece este mai pin ‘oriet i ate propeititiefixatoare necesat, 13 Glutraldchida peezinta o serie de avaniaje fH}8 de formocreot 1. iifal este mai activi din punct de vedere chimic; 2 fo pi Teg vaca nd ma ia; 5 nu ee at de vou 4 ras 5: stimuleaza apart suid granulate pesca 6 dient mai putin cali pupa Daca relate clinee bvnute cu litaridchidh sunt similar cu cele obint cu frmocreal realist stiilor de Jnboratornu aad avant remaeabile Din acest moi stile ulinilor ai acord ten mai mae aor prepara ‘Sulfatulferie Slat fri ese un agent hemostatic. Ca mecanism de actiune, el produce o aglutinare a proteinelor sangvine rezultata din reactia sngelui atat cu ionii de fier cat si cu cei de sulfat. in felul acest se formeazt o membrand care sigileazs mecanie vascle_sangie sectionate produciad hemostaa. Control hemoragictpulpare cu slit ferie pose preven problemele generis de formareacheaguli sangvin, edusind posibiitates de spare inlamagel sa a rescue ine aes pulper ‘estnt Disubutasistemict a slfatlifre neste cunosc deoatce cheaput impedict disuibuja (KEE-SANG HONG, SEE-HYUN HAHN, 1999) ‘Trioxidul mineral agregat (MTA) [MTA este folosit in endodontic pent tatamel difritelor Vipari de peroraé radiculare:perfortit radicular lateral, ale fineayiet (ALTON si TORABINEIAD, 1996). Unul din prod- selecomercalerecomandate este Proroot MTA (Denteply, Paris). Proroot este un ciment format din siicat ticalce, siicet, Aicacic, aluminat wicalec, sufat de caliu, oxid de bist, Me atuminoferit euacalec. le grein sub forma depulbere cae $e combing cu apa. Ca ropiet, p-u ene 125 ar eis Ir Sompein tae 70 pe Cu tees ethene stigulear citokince din celulele osoas, favors fommara ET igduce vindecaea pulpe sf Fin ce dina yo ele caps. “rican sada compari inte puipotonit le cae +n folosit MTA gl frmocrezol,EIDELMAN i cl. au contaat$ «secur la dni ou formeereza it adn cu NTA, pi e960 Infelegnd pari reser inteme,Peioada de umn a fost dela 4 a 29 de Ion, Obiteraren canal sa pods la 14% ine dint cu formoctezol st la 32% dine oxi cu MTA. (Ocazional, sub MTA sa observa o pant mica de dentin. Recaiaftesudiuli au condus In coehciac& MTA poate Inlocei ce succes formocrezolul la digi temporat ca pulpotomie. Rezltte favorbile au mportat anterior ROCHA ca. 1999) Desi reunite sunt farts hue, oestrus reset ine ea xz fll fomoerol su eli fe FUKS (2002) consdert ck MTA ete aproape probit pent fotos in practic pedadontcadeoarece et fore Scump, iar ere ine dp deviant mma poole fi wiz, Din aces OW, asleares aims saul ferc poR ft consderat ca solic vali 1 ncoststoare peatrupolpotomis I dint temprae 9.2.3.3, Variance de tenia de laeru Metodce clase de tratamcot ulate i teataneatl pulp tempore infamate sunt plpotomia plpetomia care dine le avind indica revise de utlizare, avant si dezavante. fn priviatapulpotomii, ca variant de ner sau propas tehniei mai conservatoare precum pulptomia pri si ichnsa |ui BARREIRO, A.D. Se us : 9.23.3.1 Pulptomia pal Ptpotomia pail, muni si chives} pulps, « fost props i folositacu sucess de CWEK Mn ane eactaelor ‘coronare penetrante la dintii permanenti cu rédacina incomplet (© formats. Metoda este indicat In situafiile in care plaga pulpari Ste pbaspa clad Ia oe deschidei se abservd moet proliferative indifeent de dinensiwnealeciun, de interval inure producerea traumatismulai i momentul aplitt teaametuui su de gradu de mature radicular ‘in conte xabiinitcorcte a indice de tatament si fotosind o tehnica de era riguoasa se objin suse fn 2 95-96% [in cont, pulpotmia parla const excvia woe pt superficie din pulp coronara; de regula s& indepanteazt 1-2 Sas poral Papers vedas Goch camel pulps sise sigurd potectia zone respective cu hidroxid de Figura 95 erp pula denitiatemporart 4) exzaatia secs ena crea )pdptomiepariat: 2) pubotomi (dsp ULLA SCHRODER 4 eo. 1991), Ca avanigje ale pulpotomici paniale fara de pulpotomia total se enumeei: “"plsuare unc porjuni din pupa coronsrt 2 cet Sopa ceulack feck posits mai bene de partie Ms ~ montinerea_capacititi_de_apoitie_fixiologica lentnard in zona cervical, coe ce ofr rezisten peel dentinars — mentinere culo si nansparenei naturale dinteluis posible eect estlor de viata; neces tatamentendodoni ale. Autor sSandinavi recomand& pulpotomia partial si fn cazal dete! tempor noua sina ~ Jn deschdetea accidental a camere plpare, palpa Sind stots i ~ jg desciderea camari pupae pein proces aros ison a pulpit ronics pai ‘in prima situafie, daca deschiderea mecanic& este minima, in sod sormal se recomand coafaje direct. Daca la nivetal deschideri -4 prods tne ocontaminae eu material infecios sau dac se obi sages intraplpara, tun se recomands pulpowmia paral. In situafia a doua, pulpotomia partial este tratamentul de clei, objintaduse relate mal bun dec daca ar efeua Pulpotomia casi Ca mative se iavoed fepu! ef pulpta Cronic pia inflam cronet exe Umit numa a 2a in vecinsaten deschideni. fn plus, datocit setionarit uni fumdr mal mic de vase, siagerarea pote f contol ma uot sise reduce posbliatea formas cheaglu sangynextpulpar. ‘Tebnica de er ext nnlloaes: = Anesteri; ~ laolare foarte ban, prefer ou digs ~ fndepararen denne! aerate, ~ Indepartarea unei portiuni de 1-2 mm din pulpa coronaré din deptul oricul de descidere al amare pulpare, Manopera se efecueaa cv un dae man de frm aferie8 ation eu vite fal, sb ws ricire ampld ca ser fzilogic seri Dimensiunen frezei tebuic st fie suficient de mare penitu a ‘csona coucomitentasupre fesstulu dur si asupea pulps coronare. Luctind i aceste condi se ovine © tere acted fn conditile unei traumatizaci rminime apg plpae ~ Hemostaza Plaga pupara se spld bind eu ser fiziologie Steril, apoi se usucd prin atingere uyoara eu buleté de vata stil, Dupo sectionae neta, fesutul pulpur sintios va siogera madera act secjiunes nu este neted, singrarea se poate prelungi. Penta hemostazs se foloseste soluie suprasaturath de Ca(OH), onli de calcinbundtitnd coagularea, Teebuie se ‘ite utilize allorhemostaticedearece ele fie deveoreaza fest, fe indue engerarea tron. Dac sngerarea peri tebuie st se considered fesutl plper este infamat cron. In aceast situate ie Indepiteza 0 porte mai mare de yefut pupa, fe se reconsider ata teapetic ~ Aplicaea preparatu: medicamentos peste plagn Patt poate flo suspensie de Ca(OH), pur sau cient ghssdonomerfotopolmerizail de tip Viebond (GRUYTHUYSEN si col, 200) ~ Realizareaobturiic de baz pin apicare unui strat de eygenat de zine cu ri lens penta a {mpiedica presumes asupra pli pupae fn cazal fotos Ca(OH), ca material de cota ~ Refacerea distur corona Me 9.23.42. Tenia ld BARREIRO Jn 1998, BARREIRO, A.D. propuneo thet eonservativd de pulpotomi care pseu ntact aval cama plpare, n ‘isu fn care est posi pupa corona find indicat pin pertle aproximal (fig 9 Flee 96; Pupotnie- tence bd BARREIRO (958) Acest mod de abordare pare afi posibil deoarece cele mai multe dine procesele carioase de pe molar temporari sunt Joalizate pe feteleaproximale Resturile de pupa coronard care mu pot fi indepstate cv frezele sferce sau cuajutoral excavatorul vor fi fixate ulterior u formocrezol, in camera pulpara se aplicd un amestec de ‘eugenat de ne $i formacrezol, ar cahaza se folosestecimenta coxifosft, Refacerea dstructcicoronare se ralizeaza cu rin compozit. Folosirea acestl tent cu serifiiuredus de srvctura dura entara reduce riscul de fractur, 1 9.2.3.3.3. Tehnlel hemostatice nefarmacologice Inideea gasirii unor metede mai bune de protejare a iletelor radiculare restante dupa pulpotomia vitala si fird efecte secundare sau propus aya-numitele tehnici_ hemostatice nefarmacologice. Jn 1993, MACK si DEAN tee in evists cercerile prvi utlizarea electrochirurglel t terapia pulpard si sublinia2s urmatoarele aspect: ~ in 1957 LAWS deserieflositeaclotrocoagulari pe pulpele dintlor permanenji iar in 1975, YAKUS- HIT sugereaza ea pulpotomia prin electrochiurgie Poate fi valoroast in special dacd ,electrotomul” utlizeaz4 curent de isie slab si cu dara scurt; = in 1982, ANDERMAN, descrie pulpotomia. pein lecrochirurgie la dint temporar sustinind ed este © motods eficienta darts usurinei de execute §1 timpului consumat precum si penra ca este sirelaiv lipsica de complica postoperatori = Mm 1983, RUEMPING §i col,comparind rispunsul tisular obinut dupa pulposmi facta la primate ca ajutorlelectrochirwie sax cu formocreza, const ch el ese Ia fel de favorabllindifereat de tehnica pulpotomiei, SCHULMAN si col. (1987) arta, in Schim, c& tehnica clectrochirurgcala produce resorbie nigiulara patologcs si patologe periapical susou a furatcl Este posbil e4 rezultatle conta tori raportates fe generate de thn dfrite de Ineru In primal studi puipe a fost amputaté mecanic si av fost tatae elecuochirusical numa boatrile palpae, arin al doilea stn fleage pal coronark 8 fost indepartath pe cale eleewochirurgicale, provlucerea excesivi de caldurt gi elecuictate putind Si genereze reallatelenefavoril 180 ~ dupa pulpotomia efecuata pe cale elecrochirur scala Ja canint umani necariai rezuitatee cline st radiologice evidentazd un raspuns pulpar varab justia aparent de gradal normal al resort tdicolare apicale ‘Studi efectante pe dint temporaria maimujelor au arta ct In urma pulpotomie} cu formocrezol eit sia celeirelizate pe cale eloctrochirurpcala. se obtin rezultate histologice com- parable. Desi rezulatele nu au artat superioritatce tenicit lectrochirurgicale fafa_de cen cu formocrezol, principale avantaje ale electochirurgiel constau tn fuptul ed se poate cfectuarepedesicd mu implict agent farmacoterapeutici cae sk roduc efecte nedorite local si general MACK si DEAN (1995) fac un stadia retrospect privind reultaele clinice si mdiologice ale pulpotomiei efectuate pe cal electrochirurgieala gi le compari eu cele obfinute dup pulpotomil cu formoctezol Rezultatele evideniazé © proporic ‘de 99,4% suecese clinice si radiologice, sucese semnifcativ mai mari decdt in cazulpulpotomiei cu formocrezol ‘Ca mpdalitate de luru, acest auto recomands urmatoarea leh = anestezie locals profunds; ~ inolarea hemiarcadei eu digs ~ reducerea ocluzali a ini coroamei cu o thezi seionat de curbin ~ indepararea dentine alterat cu fre sferc8 mare (umirul 6) asionata cu viteza mica = indepararea tavanvfui camered pulpare cw feza acfonat la trate inal; = amapulaea pulpei coronare cu instrument de mad silsaufreza sfericd cu diametru mare aclioati cu ‘urate joast; ~ hemostaza temporari prin aplicae de bulete sterile de vatd cu diametru mare; ISL ~ tdepataea pia a bletelor splices ined a clectodl deta de ecroulgrjie al aera de Slecochinrsie (Hyresor 7058 fn ear cect Ineajionate msi ss). lectrodl se spict wor zaps fest (-2_mm) i acl sec fomears deasupea primults ‘rife de canal rico, timp ceo senda, dap car umesza 0 pevoel de ite de ecu. Depjre decd $i tans elcti se redo asl Ia maxim pin meatnere ccd! a xian de ile plpce si de suctnle dent, perm toms formar areal elects, Acest procedeu a fos gene replat de matin 3 o pent fice dine onl canalor rice. S- frat ete o alc de 0 seconds a rveul fein oii, dpa ea a ‘rye mmevin pet a evn suelo zon adie: Dp ecre alc, pes oil tnior se apicko ult eriftmar pena abo Sogele sa event sce init de soaren laren fina alt ol ee pupae tae sat de cuoare sar. Pete cle se spi direct eugent de ain de consent chiosd de exemple IRM), en case uml esl evi. Se slefuiesc apoi fetele proximale si dintele se ecevzeaza cu str eee de bin. cre sali o compan de fv in! noida Paulpotomia cu LASER ‘Pulpotomia eu LASER cu argon WILKERSON i col. (1996) eu studit efectal polpotomiei efectuate cu LASER argon asupea festa pulpar estan Seau studiat comparativ efectele a dout densiitienergetice ‘iferite 1W, 2” (24,804), respectiv 2W, 2" (49,74}em. 132 Din punet de vedere cli, radiologic si histologe dup $60 de ile, mu sau observa diferene semuiicative nue cele 2 den Si energtie. Cu excepia dinflr care au sufertocontaminare bacterian pin pierdereacbuxailor, tot ceil in sam pista Vitlitatea si capacitatea de vindecarepulpark. Aces consatr ‘due la coneuzia cf olosirea LASER lui cu argon la parareti descrs na pare fin desrirmental esuturilor pulp Palpotomia cu LASER Nd:YAG LASER-UI Nd:YAG este cel mai important LASER cu corp sold, El ese indicat pentru uilizare ia mod ,ipuls™ dar si ‘entra modul ,continuu”. Cristlul gazda este format din Yiium = Oxid de alaminiu ~ Granat si este impunificat ou 0,5-35 (proceate de mast) ion de Neodyn (Nd). Pulpotonia cu LASER reprint tchnica hemostatics nen- farmacologia. Proprietiile bemostatice ale radiaiet LASER se Adatoreaza micsoririi canttai de colagen, Fotocoagularea necesitio expanore scuttle o temperatura fal, iar efectele sunt imediae gi vizibile. Datorit continutuli protec erescut al ‘colagenul, prin expunerca lao tomportuch mi mare de 60°C, proteinele Meep un proces de denaturare cu deformarea Structri i modificarealanqrilorprotece, Pere vasclar a un continu creseut de colagen. Sub atiunes LASER Olu, ein cresterea temperaturii, scade cantitatea de colagen, lumenal vascular se micsorea7a pind Ia obliterae total (CARMEN COLOJOARA si col, 1998). Uilizat in tatamentulendodeaic, TLASER-ul Nd:YAG ate un efctbactrii. LIU (1999) a utilizat LASER-ul Nd:YAG fn pulpotomii pe 23 de dia temporat. Dupi fndepirtarea pulpei coranare cu un excavator ascuit sei, pentru RemostazA complet in orfici canalelor radiculare a fost introdus LASER N&:YAG cu turmitoarle carucerstici: 2W, 20Hz, 100mJ. Peste plaga coronaria aplicat IRM si refacerea coronard s-a flcut fe eu 13 material compozit, fie cu coroand de fel inoxidabil. Dini au fost urmériti pe o pesiouda de 12-27 luni prin contoale Periodic, o daté. Is 3 lun. Din punet de vedere clinic, la toi lini, satamemml a reprezentat un sncees. Numai la tn dine, dupe 6 luni s-aobservatresobtie radiculara intern. In schim, 1a aproximativjumatate din digi trata sau constatatcaeificar intraradiculare, 224 Pulpotomia devtala 92.41. Indica Insensibilizarea pulpara prin tehnicile devitale ofera avantjul eX este mai accepath de copil (se evitl enestezi) iat sedinjele de lura sunt mai scun (dar mai multe). Indicate fost prezenate Ia punctl 9.22 9.24.2 Preparate pentra devitaizare Materaleleutlizate pen insensibilizare sunt arsenicl si Inlocuitare de arsenic (LIVIA ZARNEA) Asenfel eflosest a dni temporar sul forma de fibre, pastl_gtanule, in nici un caz pulbere a ee atiune nu poate controle. Felosrea arsenicului are ca avanaje 0 sciune ‘prompt si sigurd,iar_cim tor nu msi singers, Dezavaiajal principal ste cl poate diuza dincolo de apex. De sceea, se flosetejumlate din doza peat adult (ZARNEA). Inloculfoarete de arsenie sui prepaate fm special pe baza do pyaformalehids. fre prparatele tpizate existent se ‘nomi, Novatx-l ful firs arsni. Aceste prepara a atime mai lend in imp (7-10-15 zit, fn ‘unetie de compozitie) Ele na giftwzcaza prin dentind, necesitind © deschidere cit mai mare a camerei pulpae, Dup indeparare pot Tésa sensible si singecire, Aplicarea lor este uneori Adueroass, mn special da prepartul este mai vechi, de aceea se 1st soit can anette de conte Bonin, Dennen), © Inna puptlr sie deschise pnt isos so si pot fol sola altho Girezlforaline) 9.243. Tehnica de era Tehnica de luca, efectuati in mai multe singe, cons in aplicarea in prima sedinta, sub izolare, a_preparatului ular de 1-2 o's zona eval 155 (Ca. eazul pulpotomie, pent insensibilizareapulpart se poate folosi anestezia (pulpectomie vital) sau se-folosese substanfe chimice (pulpectomia devia). 9.25.1. Teliea pulpecomieivtle ‘Teinica de Iucre fn pulpectomia vita respect timpii coperatori desetisi pentri pulpotomia vitals (veri subeapitlul 9.2.1) sin plus, adaug timp specific pentreindepérarea file radicular. ‘Dupdindepitarea tayanului camerei pulpare_sia_polpei ‘coronare se spald_cavitea_coronart_cu ser fiziologic, aps distil, spol se efectueazé umntori mpi operator: = teperares orfciloreanallor radicular ca sonda ‘ope el oat ~ indepdtarea pulps radicular eu ac tienes eu mens’ pote ev amiotal Canal cazul canalelor gust, indepistareapalpeiradiculae se face ew ace Ker is ~ regres canal dicular in vedere relzsi ituatiei de canal, Se Tobe ap-numitl tatament resale canal cu ace Ker .15,20, 25. Tenice de Ineru eu aceletme-nefs si Korres aceasica Ta

    You might also like