Bogdan Teodorescu MILENII de MANIPULAREva Bogdan Teodorescu cincli Mea Tee MANIPULARE Am trait cu jluzia, probabl| confortabils, a victorlel spiritulli asupra sisternului, a icell Cece U CGIAR COCR RUMI Reuter Ree) pentruacel spirit, acea idee si mai ales acelindivid, si nua servitdacatla progresu sistemylut, la PU ese MCL sec ct tee beers Rest Gee caecee | A Lee LMU ete OF ‘int-o Societate fara cenzura. Nici macar nu pulem afirma ca exista 6 curbé dascendenla a acestor doua fenomene. Tehnologia superioara a dezvoltat o cenzura bine echipata tennologic oa Meme mma Me car cme tet re RMS oe E TS Ee one CRONE Re RTC Me nrc CCMUC Lee ie ee U Me m eg rere Cece ran me ge cc ee LS Te RU CUCU Le Sune Le Mur UC cee ty elt dm me es asus Ua ney We oe A ACME cic er LC Ru ee Iau csLe OL Perse | Meera ek osie eee ee Naik tt eta Deen aici Rue el Ree Or eM SCC cacy eine Meee ural EE nM ee CElem RE nent) eR MUMMERS ems IN Crs gear oul] Mere ste eel eimai oe et) DT UC ee Ra eae lua Sneed acme ial tr Cec Eras) Cee seh ee Me emus Me RC UMBC isle lu len ens ae elt) CUR eMac MCLs Meee mia ale CS Rec ce era eeu Re UL Rae erm MM ST Pe Re uc tuna Ten cn MR nn ec ianscr Mmect Cau Tet CO uM cos fefelere Maelo 1 ll x www.tritonic.ro CT htip://tritonicnews.blogspot.com. bulb ve) | ted il 1Bogdan Teodoresou (1963) » abscivit Facultates de Instalatii s UTCB in 1887, apoi Colegiul National de Aparare fn 2000 gi este doctor in comunicare din 2006, Jurnalist Fi manager de prest din 1990, profesor de markating politic gi electoral la SNSPA din 1997, mambru al Asoclatiei Internationale « Conuitantilor Politici (APC) si al Ancctatie’ Europene 1 Consultantilor Politic: (EAPC) din 2001 si membru sl Uniunii Scriitorilor din Romania din 2004, A fost numnit intro 1996 pi 1987, Secretar do Stat, Ministry interimar jn Departamentul [nformatiiler Publica. A detinut functia de pregedinte al fnstitutului Pro intre 2004 si 2007. A publicat peste 1500 articole in preed, a realizat 760 de emisiuni de radio gi televiziune. Autor ¢i cosutor Le zece volume, dintre care trei romane qi un ‘volum de poerle pentru cary a primit Premiul de debut al Editurii Albatros (1982),Preambul In lucrdrile dedicate istoriel propagandei, de exemplu, sau altor forme si tehnici de comunicare in masa, tabla de meterii este formata totdeauna dintr-o insiruire de momente sau de etape ale jatoriei omenirii din care autorii desprind davezi exceptionale ale utilizarij manipulérii asupra cetateanului. Niciodata nu vor lipsi Hitler gi ai lui, Stalin gi chinerii ui Mao, Biserica, in principiu cea catolicd, sofistii greci si imparatii romani. Vom citi mai mereu despre Congregatia de Propaganda Fide si donatia lui Constantin, despre Goebbels, Holocaust si Ministerul Propagandei. despre Gulag, lupta de clasé gi Directiva NKVD numéru! 3 din 2 iunie 1947, despre Revolutia Culturala si laogai, despre cultul imperial, Nero gi Caligula, despre malformarile istoriej {n De bello Gallico, deapre piramide, catedrale si statui. Si bineinteles despre multe altele... Toate elemente credibile gi spectaculoase ale fenomenului. Sunt identificate cu precizie datele aparitiei primei lucrari tiparite, @ primului ziar si a primej emisii radio, sunt dovedite legaturile istorice dintre emergenta anumitor migcAri sociale gi politice si dezvoltarea mijloacelor de comunicare. Fiecare secol scurs de la nasterea statalitatii are momentele lui de glorie — mai putine cele indepartate, tot mai multe spre prezent — ale intersectiei dintre comunicare, evolutie gi istorie. Legand cu o linie continua aceste varfuri se obtine perspectiva modului in care comunicarea (cu toate componentele ei) a deter- minat modelarea realitatii cunoscute noua acum. Un lung sir de excese si de acte geniale, care poate incepe cu prentul faraonic si duce pana la difuzarea in lumea intreagé de catre structurile abilitate ale armatei americane a imaginilor, simulate in studio, care aratau cetatenilor planetei cum sunt distruse dela distanta obiective ale armatei irakiene in timpu! primului rzboi din Golf.Urmarind aceasta cale se creeaza imaginea unor evenimente in care comimicarea devine importanta, in care propaganda se re- vareé asupra cetatenilor, in care manipulares determins actiuni care poate altfel ou ar fi avut lot, Acele intamplari sunt evidente si devin ele insele chiar esenta fenomenului, Der Sturmer este pro- paganda, cregtinul incendiator al Rome: este manipularea, Refor- ma 4 reugit datorita tiparului, Kennedy a devenit preyedinte datarita televiziunii Analizele facute pe acest tip de evenimente exemplare conduc |g identificaree si cuantificarea intregului mode} functional. {n ultima jumatate # secolului al XX-lea e-au teoretizat masiv comunicarea de masa 3j toate dezvoltsrile ce decurg din ea. De asuinenea, prin prisma acestor tearetizari au fest explicate actiuni ale structurilor sociale in contextul evolutiei umanitatii: o parte din .clipele astrale" ale istoriei este legaté gi de comunicare. 0 parte $i mai mic& este chiar determinat& de comunicare. in parale) cu fesaturd ttituror faptelor si vorhelor care constituie cei cinci mii de ani de civilizatie — de la Egipt si Sumer pana in prezent — putem trasa un fir care leaga acele noduri in care comunicarea 8 influentat istoria. Acest fir ae ingroasa tot mai mult spre secolul al XX-lea, cind progresele tehnologice din media si cele din stiintele sociale au permis o presiune sporita 4 fenomenului comunicational aaupra societatil. Omul modern este o victima probabila a propagandei, omul modern este o victima aigurd a manipularii din partes organiza- tiilot politice, dar gi a celar comerciale sau de media. Omul modern este masurabil din punct de vedere sociologic, eate determinabil din punet de vedere paihologic si este parte a unui organism com- plex, dar perfect analizabil care se numeste opinie publica. Fiecare rand citit intr-un ziar, fiecare film vazut, fiecare reclama intal- mita pe drum, fiecare discurs politic, fiecare demers al societatil civile il afundé gi mai mult intr-o lume a multiplelor optiuni. toate precomandate, dar niciuna izvoraté pur si simplu dic mintea sa. Un individ unidimensional prins intre multiple canale de camunicare, Tonté aceasta imagine, desigur ingrogata, ar fi valabila daca. Istoria ar incepe intr-un punet $i s-ar sfargi tn altul. Daca acest or s-ar fi négcut pentru prima dats, 38 zicem in 1920, atunei edind a.uvut lec prima (ransmisie radio, sau mai devreme, in 1905, cand a apirut teoria relativitatii restranse, sau poate gi mai devreme, in 1869, cand in Wyoming a existat primul sufragiu cu adevtrat aniversal al epocii moderne, sau chiar i mai devreme, in 1822,cand papa Pins al Vil-les a decis.s4 permité tiparires cartilor care vorbeau despre heliocentriam. Numeai ca omul la care facem referire s-a nascut de dows ori. O data atunci cand i-a aperut specia sia dows onra cand s-a organizat social. Istoria sa incepe deci odata cu specia sa 9i a doua gard cul Sistemul social. in toata existenta ca socialé acest om a fost manipulat. Fara tehnologie, fara sociologie, fark psihologie, fara afivertising. Cand acestea éu aparut, manipularea exista de mult gi principiile ei erau deja seceptate atat de manipulat, edt i de manipulator. Este clar ca putem mésura mai usor cum se produce aceasta Ia inceput de socol ¥XI. avand alaturi de noi gtiinta, tehnologia ¢i globalizares. Dar firul rogu al comunicarii, cel care se leagé de anumite noduri ale tesSturij istoriei cunoscute. nu exista dec&t daca vrem sA sim- plificdm foarte-foarte mult lucrurile. In fapt, comunicares este urzenla pe care s-a constrnit tot edi- Geral, Printr-un efort cotidian, anonim si, in genera! neinteresant, de comunicare, individul a fost calibrat in interiorul sistemului aocial a carui regula fundamentala a fost sia ramas supunerea. Convingeren nu s-a facut nici prio conspiratii, nici prin lovituri de forta, ci prin rutina. Omul nu este supus de catre televiziune, ci de liderul pe care-I vede ta télevizor, Aceast{ supunere n-a deprins-o din septembrie 1936, cand a avut loc prima emisiune TV, ci cu mult timp ijnainte. Liderul care l-a invatat sf ee eupund lui si sistemuli pe care el il conducea gi fl reprezenta nu a folosit abndajele de opinie penteu & identifica nevoile maselor, dar tot acestor nevoi — pe care le-a aflat prin mijloace mai rudimentare —s-a edresat gi tot prio rezolvarea acestora gi-a dovedit utilitatea. Asa cum, intro analiza a epocii de dupa ce) de-al Doilea Razboi Mondial se constata cA, degi al treilea conflict nu a izbucnit vrendatd, nu a trecut niciun singur minut fara un razboi pe pla- neta, se poate spune cA in toaté tatoria sociala a omenini nu a existat niciun minut fire comuuicare ia scop manipulatoriu purtata Intre jerarhie 9i supusi. Tebnologia este ulterioara supunerii si poate fi privitd ai ca un produs al acesteia. Desi doar epoca moderna a consacrat conceptul de comunicare institutionald, a creat parghii pentru realizarea acesteia, tehnici pentru implementares ei, scoli pentru pregatirea comunicatorilor si metode de cercetare pentru stabilires eficientai comunicarii, smultan cu crearee slatului gi cu consolidares rela- tiilor sociale, ierarhice 51 functionale din interiorul sau, liderulpolitic # simtit nevoia s& comunice cu supusii vai si cu egalii sti, lideri ai altor ierarhii. Elementele care stau Is baza acestei comu- hicari nu difera fundementa) de marile campanii din ziua de astAzi. Modernizarea tehnicilor a atras dupa sine diversificarea metodelor de comunicare, dupa cum modernizares sovietatii a atras dupa sine emanciparea publicului cAruia fi este dedicata comunicarea, Dar, in esenté, reprezentantii sistemului social Incearca acum, ca siin urna cu multe mii de ani acelagi lucru; sA-¢i asigure controlul cémpului informational in care evolueszA populatia din interiorul ierathiei. Ravasite intre cuvinte cu intelesuri relutiv apropiate (¢onyin- gere. persuasiune, manipulare, propaganda), istoria si analiza fenomenelor comunicérii dintre ierarhie si supus, dintre stat si cetatean a-au preocupat mult mai mult de subtilitatile psihologice ale dominatiei decét de organizarea si de implemontarea strate- giilor de comunicare. Oriunde privim inapoi, in cei aproape cinci mi de ani de istorie mai mult sau mai putin cunoscuta a societatii omeneasti, vom ghsi elemente simjlate cu tehnicile de comunicare, de persuadsre, de manipulare, de propaganda (alba, neagré sau gri) ale contemporaneitatii. Probabil ca trebuie lamurit spiritual in care vom aborda aceasta lucrare. Tinta sa unica o reprezinta analiza comunicarii intre stat. ai cetatean sau intre biserica si cetafean. Din acest punet de vedere, se pot identifica doar dow& perioade in toata istoria omenicii — cea in care intre stat si cetafean existA un monolog al statulni, punctul de vedere al cetdteantilui fiind ignorat sau chisr repri- mat, si cea in care intre stat $i cetAtean exista un dialog, statul #1 institutiile sale fiind obligate 68 tind seama de punctul de vedere al cetateanului, [ndiferent deca avem de-a faee ev monologul statal sau cu dialogul social, motivele comunicarii sratului sunt infor- marea cetéteanului in legatura cu regulile ce trebuie respectate astfel incdit sistema 84 poata functiona 9i cu motivele pentru care aceate reguli trebuie respectate. Ce trebuie facut ai de ce trabuie facut. Cand in .,epoca de aur’, in anij ‘80, romanii aflau in flecare iarné of trebuie 64 circule cu magina din doud fn doud duminici {cei cu muimere pare intr-o duminied. cei cu numere impare in alta), explicatia data populatiei erau ningorile abundente care blocau traficul. Ori, este cunoscuta realitatea cd au exigtat ani cand aoeasté decizie a fost luata dupa o simpla ninsoare anemicd. Regulafusese enuntala, iar motivatia ei, de asemenea. Intr-o tari adialo- gului social, o asemenes initiativa ar fi dus la mitinguri, luari de pozitie ale mass.media. ale partidelor de opozitie ai ale aimplilor cetateni gi probabil cA nu ar fi fost aplicata niciodata, iar daca partidul de guvernamant ar fi insistat in eroare ar fi platit din grew le alegeri, In anii lui Ceausescu, reprimarea dialogului con: duces la acceptarea muta a unei decizii. Dar trebuie retinut ca, ai atunci, in plina dictatura, explicatia a existat. Chiar daca era complet neconvingatoare, Acest binom informatie-imagine a dominat comunicarea institutionala pe toata durata existentei ocesteia si de aceea trebuie 3a vedem daca vreodata statul, liderul sau conducdtorul religios, in comunicarea lor cu supuyii, an respectat regula de baza a pro- pagandei albe, respectiv rostirea exclusiv a adevarului gi daca in tentativa lor de a-i convinge pe cei din subordine au fost manati doar du intentii pozitive. Impartirea efectuata in prezent in zona comunicarii in care manipulate este un cuviint rau, iar persuadare este un cuvant bun, propaganda albé este pozitiva iar propaganda neagra negativa, poate fi usor combatuta de o realitate incontestabila a comunicarii statului eaure catayean. lerarhia = cdutat in permanenta s2-5i domine supusii. Practic. intreaga istorie a omenirii este o poveste a acestei dominari. Democratiile ultimului seco} gi cele cateva exceptii anterioare n-au consacrat incetarea demerauiui dominator, ci instaurarea dreptu)ui cetiternului de a opri, periodic, acest demers. Si de a schimbs niste dominanti cu altii. Nuantares mo- delului comunicational al statuloi democratic vine nu din anula- tea inetinctului de putere al clasei dommante, cl din intraducerea elementelor care permit cetateanului 58 aibé un alt punct de vede- re, Dact una dintse obsesiile totalitarismului este unanimitates, salvarea democratica se numegte majoritates. Care oricdind ponte deveni minoritete, Se poate spune deci cf structuta dominanté din tarile democratice ingearea, din perspectiva comunicationala, ad convinga cetateatul de justetea actiunilor ei. CetAteann] poate areepta aceasta perspectiva, 0 poate nega sau o poate ignora. Suma avestor atitudini conduce, la anumite intervale, la bilanturi elee- torule care decid soarta acelei puteri. Nu putem vorbi de buna credinté a puterii din statul demécratic. ci mai degraha de bunul ei simt in modu in care igi concepe strategiile de comunicare (care.indiferent cum le numim, sunt tot o tentativa de a obtine susti- nerea unei cat mai mari parti din electorat). La inceputul secolubui al X1X-Jea, in Statele Unite ate Americii par primii oameni angajati de cAtre lider (pregedinte in cazul in speta) cu sarcini in domeniul constructiei de imagine. In general, acegtia erau folositi pentru campaniile electorale si se ocupau in primul rand de relatiile cu ziarele (singure media existent) ei de orgunizarea turneelor in teritoriu. Spre finele secolului al XIX-lea, apar consilierti de iraagine folositi de lider in timpul mandatauui. Epoca de aur a marketingului politic ai electoral este deschisa larg in zorii secolulaf al XX-lea, odata cu explozia media, aparitia radioului, a cinematografului ai xpoi, cAteva decentii mai tarsi, 4 televizorului. Liderul modern este inconjurat de o armata de consilieri, dintra care un loc anume (ocult gi privilegiat) il occupa consilierii de imagine, oamenii care ambaleaza realitatea, spin doctors deveniti subiecte de filme, de romane si de legende media. Mai veches activitate a publicitatii capata o cord mai mica (dar mult mai influenta) care este comunicares politica ¢j tot ansamblul isi adjudeca dimensiuni industriale suficient de mari ca analizele comunicarii politice, comunicarii electorale eau institutionale aa porneasca in cel mai bun caz din anul 1900. Stim desigur ca Eisenhower a fost primul presedinte care a folosit um apol electoral (se chema / like Ike si era un soi de film simpatic de enimatie), stim cf Franklin: Delano Roosevelt a fost primul pregedinte care 4 folosit radioul pentru a comunica natiunil din Biroul Oval, iar JFK a fost primul pregedinte care a ajuns in fundtie invingandu-¢i adverserul intr-o confruntare directa televizata. Stim de asemenea ca Hitler, Stalin, Mussolini gi ulteriorii lor tovarasi din estul european, din Spania gi Portugalia sau din comunismul asiatic &u folosit din plin toat® media aflats in dotare pentru a-si impune i apoi perpetua regimurile de teroare. Stim c4 la aceasta ort foarte moulte dintre actiunile vizibile ale liderilor mondiali (democrati eau nu) au un pulernic gi decisiv caracter imagologic, Stim ca orice demars public al unui lider este analizat din perapectiva aportu- lui gau deficitului de imagine pu care] va genera, stim 8 orice personalitate politica a momentului este profund interesata de modul in care este percepiit de opinia publica si — indiferent dac4 omul in catuzA este dictator su lider ales democratic — ineearcd a4 imbunatateasca aceastd perceptie pentru a-gi putea indeplini cat mai bine misiunes executiva. Ce se pare ra nu stim, sau dacastim nu ludm in calcul, este c& simultan cu primele forme ale statului s-8 construit si sistamul prin care liderul gi structura din jurul sau genereaza supunerea multimii, iar principala parghie a acestui fenomen, fard de care omenirea ou ar fi existat in forma actuala, este menipularea prin comunicare. Cele trei parti ale luctarii de fata urmAreac largi perioade isto- tice, corelate eu c&te un fenoman comunicational: 1. Lumea veche, in care s-au nascut imagines liderului 51 do- minares masej prin intermediul acesteia, Civilizatiile alesa ofera modele distincte ale acestei constructii si parcurg, in general, cai proprii de consolidare a imaginii suveranului si a legitimarii sistemului de dominare, Contemporaneitatea lor 4 generat, inevi- tabil, si imprumuturi metodologice, dar si evolutii polemice, in cere vn modal era respins programatic de altul tocraai pentru a eviden- tia diferentele calitative dintre patiunile in causa, aflate probabil in competitie sau in conflict, In flecare dintre acestea am analizat imaginea suveranului, cAile ei de constructia, de diseminare gi de impunere, climatul public al cormunitétii respective, precum si elamente constitutive ale sistemului ierarhic si functional. De asemenea, am cAutat teme predilecte ale discursului public si ale raporturilor dintre iererhia, religie si cetatean, La iesirea din Anti- chitate se poate considera cf imagines suveranului era dejs con- atruita, fiecare civilizatie contribuind, in masuri imposibil de euantificat, la cotstituirea avesteia, Tot La iegirea din Antichitate era deja bine furddacinetd paradigma supunerii in fata sistemului, iar fiinta socjalé era deja deprinsé cu regulile functiondrii acestuia. Ul, Biserica cresting din primele cincisprezece secole ale mile- niului I o fost abordaté doar din perspective prozelitismului, feno- men comunicational pomplet now. revolutionar si dificil de contracarat de inamicii si timpucii, Au fost urmarite campaniile de comu- nicare ale epacii apostolice, cele din timpul persecutiilor, cele din Evul Mediu timpuriu ai din perioada cruciadelor, prectum si marele efort misionat ulterior epocii descoperirilor geografice. Predicatoril eveatini au fost primii activisti ai lumii. comunicatori ai unui adevar girat ideologic, care au coborat mesajul de la inaltimea propagandei imperiale in-casa fiecarui cetafean gi care 1-ou sta- bilizat acolo pana in prezent, indiferent de forma de organizare statal-institutionala care conducen societatea respectiva. Biseri- ea o fost tot prima imstitutie care si-a instruit programaticcomunicatorii, raalizand in premierd models standard pentru diversele iegiri in public ale acestora. DI. Interventia tehnologiei — tiparul gi apai media — moment care a determinat aparitia centrelor alternative de comunicare si care o desfiintat pentru totdeauna monopolul ierarhiei asupra imaginii. De atunci se poate vorbi de campanii de comunicare negative jndreptate impotriva sistemultii, oricare ar Ai acesta, precum si de ipoteza enunturilor alternative, Mai mult, pentru Primn datd, un cetatean care nu reprezénta nimic in ierarhie putea s€ emité un punct de vedere la care c& aibé acces un mumar mai Mare sau mai mic de alti cetayeni care, de agemenca, nu repre- zentan nimic in ierarhie, Asa cum biserica, in tentativa de 2-31 perfectiona Ia maximum evanghelizatorii, a dat nagtere propa: gandistului, tot asa tiparul si apoi gazeta au dat nagtere jurnalis- tvulai, personaj cheie in istoria contemporana si factor determinant in orice onaliza asupra comunicérii inatitutionale si a manipularii mosei. Instituyille propagandei, definitivate ls inceputul secolului al XX-lea, dup4 consolidareg fenomenului media, au insumet toata experienta trecutului gi au pus-o in operd sprijinindu-se atat pe patternuri consolidate de milenii, cat 9i pe saltul tehnologic si stiintific. Organizate manifest pentru controlul gi directionarea maski, aceste instiLutii au incercat simultan ea utilizese progresul, dar si a0-i blocheze efectele. S-a preconizat — si pe alocuri 3-2 gi reusit — reintoarcerea la epoca de dinainte de media, utilizandu-se insa media. Propaganda multicanal a ramas, dar « transportat tn Singur adevar, emis de osingyra voce, th numele nei singure ieravhii. ANlwte in apatele majaritatii actelor abominabile ale seco- hului at XX-lea (holecaust, epurari g. genociduri otnice, lagare de exterminare seu de readucare, spAlare a creierelor, mutari fortate de populatie, ura rasiala. confesionala si sociala), institutiile propagandsi totalitare, hazandu-se pe toate functiile media pu care au transformat-o intr-un perfect. instrument de dominare, au reugit si stimuleze prin politic] de comunicare excesele ma svi prinse in tea mai dezvolrata plass imagologics construita vreadsta. Anvevitat abordaren (eoriilor numeroase gi foarte exacte dedi- tate modului in cate individul perrepe si se raporteazd la comu- nicare, In resorturile care-| fac sa aocepte sau nu un mesaj, care-| determing s@ creadé gai ou un purtator de mesaj, s& urmeze 6a nu an lider, Am urmarit cu precadere actiunile manipiiatorului $i mai putin reaetiile si perceptiile potentialului manipulat. Convingerea cu care am pornit aceasta lucrare ¢ fost aceea ca domina- rea 9-4 realizat prin manipulare ined din primele momente ale statalitatii, tn interioral ierarhiei din oricare civilizatie. Cele trai spatii alese — Antichitatea, prozelitismul religios si media — au contribui fiecare decisiv la ceag ce noi numim astaai campanii de comunicare in masa. Antichitatea, prin construirea imaginii liderului si a modeluiui de manipulare derivat din aceasta, pro- selitismul, prin raspandires ideologiei la nivel individual, iar media, prin construires realitai alternative, in fapt o realitave artificiala care este interpust intre individ si reglitate. In fiecare dintre cele trei cadre istorice am evidentiat slementele noi §) am evitat 28 repet contributii ale unei anumite civilizatii sau dintr-o anumitd perioada istorica pe care le analizasem anterior, in alta civilizayia sau in alta perioada istorica. Fiind vorba de o abordare « manipularii individului de catre ierarhie care s-a dorit cronologicd, a trebuit s3 selectes din uriagul material oferit de cai cinci mii de ani de statalitate doar o infima parte care m-a ajutat sf conturez un traseu coerent gi continun al fenomenului, Desigur ca multe, foarte multe alte cazuri extrem de elocvente nu au putut f pomenite, dupa cum personaje sau momente exemplara pentru acest domeniu au fost eludate din cauza modului in care a fost Btructurata lucrarea. Astfel, dupa pregentareg epocii antice nu m-am mai referit deeit in trecere la construirea imaginii liderului, considerand c& aceasta a [oat desavargita fn Lumea Veche, modernitaiea neada&ugand decit detalii functionale, Nici diseminarea ideologica nu a fost tratata decdt in capitolul dedicat religiei, activismul secolujui a] XX-lea find doar o continuares @ tehnicilor acesteia. Oricdt pare de ciudat, maicu sesma pornind de la experientele recente, secolul al XX-lea — considerat a fi un ev al manipulérii —are foarte putine inovatii in acest domeniu, Mai degraba, data- rita unei multitudini de factori, am asistat la o sintesd a tuturor contributillor din ultimii ciuci mii de ani pusd in opera prin mij- loace tehnice superioare. Efectele manipularii suat maj vizibile, mai concrete gi, in anumite cazuri, mai inspdimantatoare i in pre- zent, Miza insd, intentiile ierarhiel, pasii propriu-zigi urmati gi finalitatea demersului sunt practic identice de-2 lingul intregii intorii cunnacute. Textele gi actiunile divergilorlideri sau divergilor consilieri ai acestora — filozofi, istorici, clerici sau oameni de stiinta — aleseBUOUAN TEUDURESCU in aceasté lucrare au dorit sd evidentieze existenta unui proces constient, inteles si asumat ca atare, prin care ierarhia gi-a i dominatia asupra celorlalti in primul rand prin convingere, deci prin manipulare. Teoretizarea, justificarea, ilustrarea gi perma- nentizarea supunerii au fost pasii obligatoriu parcursi de orice lider. Violenta. conatrangerile, legile si presiunile econamice sunt ulterioare acestora. Comunicarea a precedat forta, aceasta find totusi doar o solutie extrema, Miza oricdrei ierarhii a fost seupu- nerea prin simbol, prin construct de imagine, prin cuvant, prin controlul ssupra campuluj ideatic al colectivitatii respective — sumé a tuturor valorilor, preceptelor gi credintelor considerate a fide referinta de catre majoritate —, prin interpretarea motivanté a trecutului, prin modelarea in spiritul utilitatii a prezentului 93 prin proiectarea dezirabila a viitorului. {n principiu, in istoria comunicarii institutionale este cu neputinta 8A identifici momentul exact in care cineva a enuntat in premiera o idee sau a folosit in pretnier4 o tehnicA anume, Cei care au contribuit Ie evolutia comunicarii dintre ierarhie gi cetdtean aunt atat de mult, incat orice demera al clasificérii lor este inutil. Cei mai multi sunt si vor ramane anonimi fiindea, de fapt, activitates lor nu a fost niciodata considerata fundamentala. Cine a serie primul diseurs al unui lider? Ce lider a rostit primu) discurs in fata multimii? Ce functionar a identificat primul nevoia de maretie in expunerea canducatorului? Ce preat.a legat in premiera institutia condu- cdtorului de cea divind? Ce ierarh a definit prima daté justetea unui sistem jn care cei putini au gi cei multi nu au? Ce invatat a explicat in premiera cd supunerea in aceasta lume atrage dupa sine beneficii in cealalta? Cui i-a venit ideea ca statuia Hiderului s8 fie mai mare decat a tuturor celorlalte personaje reprezentate? Cine s-a gandit primvul sé imortalizeze in desen, basorelief sau text ispravile unui conducator gi cine s-a gAndit s4 le modifice aetfel incat sd fie pe placul masei? Si cine a descoperit prima data lucru- rile care plac masei? Cine a zugravit primul imagines dugmanului intr-o comunitate? Si cum arata acesta — perfect real sau cari- caturizat pentru a fi ¢i mei de temut sau 5i mai urat? Cine a inven- tat primul ritual? Si cum i-a determinat pe oameni 4 ia parte la el? Cum a fost convins un om sa plateasca in premieré impozit? Cum a fost convins si respecte nigte legi ecrise pe o tablita sau pe o stel4, cand el nu gtia sa citeasca? Si cine a facut-o, un soldat cu o armé Bau UN personaj inarmat cu argumente?Am trait cu iluzia, probabil confortabila, a victoriei spiritului asupra sistemului, a ideii esupre cenzurii, a individului ssupra birccratiei. Victoria a venit ined, In general, foarte tarziu pentru acel spirit, acea idee si mai ales acel individ si nu a servit decat la progresul sistemului, Je triumful birocratiei, la perpetuarea cenzurii, Dupa cinci mii de ani de organizare social au traim intr-o lume fara manipulare gi nici intr-o societate fara cenzura, Nici macar nu puteni afirma ¢4 existd o curba descendent a acestor doua fenomene. Tehnologia superioara a dezvoltat o cenzuré bine echipata tehnologic si mereu adecvata, inclusiv din punctul de vedere al justific4rii sale, noilor realitati, Modernizarea individului a dus mimetic la modernizarea manipulari aplicate lui, astfel incat raportul dintre el ¢i sistem 94 ramana, in fapt, mereu acelagi. Primul om a) majoritati traseelor omenirii este cunoseut. Prin insasi natura ei, manipularea nu are pionieri, ci doar un sir lung de practicanti care au dezvoltat in tacere si discretie singura Metodé prin care indivizii au putut fi pugi laolalta intr-o constructie sociald $i apoi au putut fi tinuti acolo.Lumea veche. Inventarea imaginii liderului Egiptul Menes sau Mena, Meni, Min, Narmer, Aha, poate fi considerat primul lider cunoscut a) istoriei umane. tn jurul anului 3000 i.Hr. a unificat triburile aflate de-a lungul Nilului configurand monar- hia egipteand. Tot el stabileste o capitala a regatului 9i consacré primul artefact al maretiei conducdtorului: psentul sau dubla co- rand. Simholizind unirea Egiptului de Sus (reprezentat de mitra alba inalta) cu Egiptul de Jos (reprezentat de coroana rogie), psentul (deformare greceascé a cuvintelor egiptene pa sekhmenti, .wele doud puternice®) devine simbolul puterii faraonice gi eate gasit in toate reprezentarile ulterioare ale impdratului egiptean. [n aceeasi idee a echitibrului intre cele doud parti fondatoare ale regatului, Memfis , noua capitalé aleasa de Menes , inseamnd wbalanta dubdlei tari"[1]. Desi biografia ea este regasita mai mult in legenda, decat consacrata de documente istorice (prima menti- une istoriograficé asupra existentei lui dateaza din timpul dinastiei a XIX-a, din timpul secolului al XII-lea i.Hr., deci aproximativ dupa 1700 de ani), Menes, despre care un istoric egiptean din secolul al II-lea i.Hr. scria cf a domnit gaizeci gi doi de ani gi ca a fost ucis de un hipopotam, a influentat decisiv ritualul puterii in Egipt. aTimp de mai mult de trei mii de ani, faraonii au fost incoronati Ia Memfis, foarte probabil ceremonia culminania repetdnd-o pe cea inauguraté de Menes."[2] Urmand mitul marelui stramog, despre cara se spunea cA a promulgat si un cod de legi care i-a fost daruit de insusi zeu) Toth, faraonii Vechiului Imperiu au construit primul sistem centralizat al dominarii, Asezarea Egiptului de-a lungul Nilului, navigabil la acel moment, si lipsa marilor orage a contribuit la construirea unui stat mult mai ugor de controlat decat suma oraselor sume- Tiene. ,,fare era constituita dintr-o masa ruralé condusa de repre-zentantii unui zeu-intrupat, Foraonul,...) intrucal faraonul era nemuritor, decesu st inzemna nusmat translatia sa la Cer, Conti- nuitatea de la un zet-itrupat la alt zeu intrupat gi prin urmare, continuitatea ardinii cosmice, dar gi sqciale eran aaigurate. [3] Intr.un timp relativ seurt de Ja momentul fondérij atatului a fost organizata administrares teritormlu: intr-wn sistem care, degi nu s-e inspirat de la nimeni, a déinuit aproape trei milenii, Egiptul ore impArtit in provincii (noma) asezata sub autoritates unui functionar subordonat curtii faraonului. Acesta raporta curtii absolut toate cale ce sa intamplau in provincia sa, materialele fiind centralizate intr-o Carte a oreselor din Egipt si a tot ce le privegie. Acelasi flux comunicational exista si in sens invere, conduestorii provinciilor primind periodie de a eentru informati gi (ndicatii pe care trebuiau s4 le transmité in teritoriu. Diodor din Sicilia mentiona, de exemplu, existenta schimbului de informatii intre provineii si capitala cu privire la cresterea sau descregterea cotelor apelor Nilului in pericada de inundatii[4]. {n centrul aceator infor- mari e¢ afla, evident, activitatea faraonului (scribii curtiit descriau fetul in care faraonul personad facea tot cc era necasar pentru pro- pigives Egiptutui, cum et personal rapuneo pe campul de Lpta mii de inamici, cum el peraenal descoperea ce nis mergea bine in imperiu gi cum ef personal corecta aceste greseli")[5), dar gi date despre victoriile militare, despre ceremoniile care aveaw loc la curte, despre nitualurile dedicate zeilor nationali gi indicatii cu privire la modul de aplicare a diverselor norme economice, reli- gioase eau sociale, In parale! cy acegsté dimensiune comunicstionalA de natura administrativa, clerul dezvoltase gi el o comunicaré similara intre marii preoti din Mernfis gi clerul din templele de pe tot cuprinsul tari, La fel ca gi in Sumer, fiecaré provincie avea proptiile zeitati pe langa zeitatile intregului Egipt. Calebrarea lor se facea in egala masura, zeii mai mici din provineii fiind subordonati in mitologia egipteand marilor zei nationali, cei care {1 patronau pe faraon. Preocupat de multiple activitati administrative (se inflinjaserfa mai multe case regale — un soi de ministere — care-urmareau desfa- surarea activitatilor agricole, de stocare a marfurilor, de irigatii, de finante, de protocol, de cult funerar, de intendenta gi aprovi- dionare ete.), rolu) major al faraonului era aceja de a mijioci intre supusii sai si zeti cei mari[6]. Cale cinci titluri pe care monarhiaegipteana le va asocia numelui Reedrui faraon pand ia efargital imperiului sunt semnificative pentru aceasta constructie imagologica. Astfel, numele Horus {) agaza pe feravn sub protectia soimului, pasdrea care patrona orapul in care se nascuse Manes, primu! faraon. Numele nedty (,cele doua stapane) il plaseazé pe faraon sub tutela zeitelor ce patroneara cele dou Egipturi fondatoare. Numele Horus de Aur leaga persoana faraonului de cea a lui Horus solar si ceresc. Numele nesut-bit (,cal ce apartine trestiei gi albinei’} il asimileaza pe faraon cu Hora gi fauna simbolice ale celor doua regate, Numele de fiu al Ivi Ra il Jeaga direct pe faraon de zeul al cérui cult este celebrat im toatd tara[7]. De azemenea, in ma- joritatea reprezentarilor faraonul este pus in legatura nemijlocita cu soarele, zeu! central al universului mitologic egiptean, cel din lacrimile chruja s-au nAseut oameni([8]. »Unul dintre cele mai spectaculoase aspecte ale imagologiei oficiale egiptene este disciplina cu care au folosit simbolurite. Albina, totusul si corcana alba pentru Egiptul de Sus, papirusut si coroana rogie pentru Egiptul de Jos, alaturi de simbolurile, oulorile gi ateagurile diverselor districte demonatreazé atenta exploatare a mandriei locale. Diverse alte simboluri ca acarabeul, cobra regalia, fenotud vietii eterne, nenumbratele imaging zomorfe ale zeilor, toate retationate Tntr-o ierarhie vizuale cu insugi foraonul, demonstregat un grad nalt de contro! politic al fenomenutui artiatic."[9] Bazata pe simboluri conectate In panteonul divin, imagologia oficiala egipteana este conatruita doar pentry uzul feraonului, al Ederului absolut, a cérui proiectie inghite oj justifiea in acelagi timp activitatea unui intreg aparnt functiondrese. Acceptand tutela faraonului — zeu intrupat, egipteanul aecepta implicit gi coor donarea ferarhiei de sub acesta. Un stat care pornegte de la asemenes principii nu poate fi decdt absolut gi centralizat, Inapre faraan se inalté, ca spre o culme, piramida biroerajizi, care ti are elementul edu cel mai ridicat in grad de visir, figura activd si proeminentd de executor uman al vointelor zetului intrapat."[10] Cele dous functii fundamentsle ale faraonului, comanda gi judecata, erau transmise vizirului care, la randul sdu, le trans-mites ierarhiet functionsresti din capitalé sau din provincii. Vizirul (tiati) activa ca un prim-ministru a) timpurilor moderne, der, in acelasi timp, era 9i cel ce ragspundea in fata faraonului de activi: taten intregii administratii, Intr-un papirus conservat din timpul Nouluj Imperiu exista un text de investitura el unui visir rostit chiar de faraon: uVegheaza asupra incoperilor wizirntui; fit cu bagare de seama ta tot ce se petrece acolo, Gandeste-ts ct. ele sunt acheletul intregti tari. A fi vizir nu este un lucru dulce, este un tucru amar. Gan- deste-te ca n-aé doar sarcina ds a-i respecta pe printi sau pe preoti. Géndeste-te co nu trebuie at asupresti poporul. Cand vine cineva cu ojalba din Egiptul de Sus sau din Egiptul de dos, vegheazd co totul a6 se petreacé aga cum graieste legea, ca datina st fie respectata gi dreptul nimanui sé nu fie Inctleat, E o nelegiuire 94 i partea cuive, Priveste- pe cel pe care-1 eunogti in acelagi fel ca pe acela pe care nu-l cunosti gi pe cel apropiat de rege la fel oa pe cel ne-i departe."{11) Functionarii aflati in subordinea viziruluj, cai care practic puneau in aplicare in intreaga taré politica faracnului, erau se- lectionati din divarsele niveluri ale rudelor faraonulul sau ale nobilimii, In timp, se dezvolta caste ale diverselor meserii, unele dintre ele riguros ereditare. Un fenomen prexent pentru toate pos- turile functiondresti este instruirea care, pentru copii familiilor inetarite, incepea de acasd, prin utilizarea unor profesori pri- vati|12}. Exista apoi ¢ sconla la palat, ,casa videtarelor regale™, unde fiii inaltilor functionari ge instruiau alaturi de urmasii faraonilor. In acelagi timp, in provincie functionau gcoli care pra- gateau cadre pentru functionarii din afara rapitalei. In ambele cazuri, coj mai buni dintre élevi sau cei mai cu stare urmau scoli de un nivel superior sau parcuygeau un stagiu de ucenicie pe functionari cu experient&. Sunt identificate ycoli dedicate diver- selor alte meserii gi gcolj atasate templelor, Apartenenta la clase functionarilor, cea mai fnalta clasa laicé gi civila din Bgipt, pre- supunes avantaje materiale certs, venituri uneori importante gi, in mod esential, posibilitstea clara de perpetuare ereditaré a pozi- tiei, Inaltii functionari erau scosi si ei gi desoendentii lor din funetia ocupata doar de faraon. De o importants mai mic&, dar totusi functiondnd ca un eiatem nerves al intregii administratii, scribii(cei ce stiau s& scrie i 8A citeasca) sunt practic dovada cea mai clara a exiatentei unei viziuni comunicationale in Egiptul antic. Respectul pe care aceasta meserie il trezes in randul egiptenilar este regasit.in sfaturile pe care un parinte ambitios le da fiului sau care vrea sa reuseasca tn viata; wleam uazit pe gcela care este biciuit, pe acela care este mereu biciult: tu trebuie sti pui mereu inima in carfi. L-am privit pe agela care fusese sloboxit de la muncd silniet: tine minde, mai presus de carti nimic nu este... Orioare meplegugar carc na@nuieste dalta este mai obosil decdt ccela care saph phmantyl,.. Zidarut igi canta dé lucru déltuind necontenit in piatra grea. Cand a apucat s6-¢i ispraveasca lucrul, bropele li aunt aleite de putere, iar el este copiesit de team... Plugarul (yi vede sartinile sporite gi iar sporite... gi el se osteneste mui mult decdt s-ar putea-spune cu vorbele... Teattorul in dugheano lui 0 duce mai onevoie cao femeie lanza, Trebuie 92-51 {ine picioarele sub pantece $i mu poate nici sé rosufle... Sé-ti spun mai departe care este soayta pescarului? Nu trebuie el sh se sirt- duiascé pe tarmuri, unde miguna crocodiliz? Tine minte, fiule: nu-i alla meserie 22 fie fird de etépan in afara meseriei de scrib. Acole el este stapanut...713] Daca in primele pericede ale Vechiului Regat ordinele ve transmiteau pe cale orala, in foarte scurt timp rolul acestor trans- mitdtori-receptori de mesaje a revenit acribilor. Cuvantul scrisa luat locul cuvdntului vorbit, at&t in treburile curente ale statului, cat si in Jupta cu eternitatea, Memoria faraonilor, nobililor, gene- ralilor sau marilor functionari 4 fost pastrata in piatré sau in papirusuri gratie cuvantului scris, Yom vedea cé si revolutia reli- gioasA a lui Akhenaton s-a centrat pe efortul de a dorajna textele sorise, De asdinenea, pe toata durata existentei imperiul, textele importante din vechime, lucrarile gtiintifice, literare sau religioase au fost recopiate pentru ca noile generatii sd aiba acces la ele gi SA 8@ poata instrui. Inscriptix faraonului Karoses prin care poves- teste cum a recucerit puterea de la hicgosi este negasita cateva secole mai tarziu ea exercitiu pe tablitele elavilor unei geoli de scribi[14]. Impartiti in functie de importanta lor, de pricepere si de zona jn care isi desfasurau sctivitatea, scribii s-au dezvoltat ca 0 péturd intelectuslé a Egiptului, meseria in sine find consi-derata inferioard celei de functionar, dar superioara majoritatii celorlalte meserii din imperiu[15}. »Preofii care foceau parte din Casele Vietii {institutie culturala, edueativd gi religiodst, foarte aseméndtoare in confinut cu univer- sitatile din zilele noastre) purtau titlul de serib al eGr{ii divine ¢i aveau indatorirea de a conserva gi de a tranemite patrimoniul cultural care le fusese incredintat gi care ea péstrot in bibliotecile templelor, copitnd arti cu caracter refigios, dar si opere cu caracter gtiintific, cum sunt cele de astronomie, matematica, medicind si magic. Aceasit activitate de copiere a textelor vechi, ce se deaftce ura in gcoale gi pentru scoala, avea drept urmare faptul ot templut gi Casele Vietii deveneau locuri de culturd, frecventate de preoti intelectuali ce eloborau opere originale gi, in acelagi timp, erau das- adi care prin inudjaturd transmiteau elevilor lor cultura mogtenith din trecut gi odaté cu ea, inevitadil, ideotogia clasei con- ducatoare. [16] Vorbind de rolui scribilor nu trebuie uitata ceremonia egipteana ® mortii, care a consacrat Cartea Morfilor, .ghidul prin excelente al sufictulii in lumea de dincolo’[17]. Ln principiu, fiecare om care murea avea la cApatai o astfel de carte cu care se prezenta in fate zeilor, ,Sufletul origdruid riposat pentru care va fi scrisa aceasta carte va iest ziua printre cet uii gi va domni printre zei, Nimeni Nit i Se ua putea inpotrivi. (...) Ea ii hranegte suiflettel celui plecat si U ajuta ea nimic 8d nu-i stea impotrivad s& copete viatt bveanied. “.[18] Capitolul CXXV din Cartea Mortilor contine confesiunea dece- datulai prin cere acesta, in fata marilor zei, isi sustine curdtenia 3i vista exemplara dus4 pe pamant, Milostenia, cinstea, supunerea fata de faraon si fata de zei, munca 9i ingrijirea familiei erau faptele pe care zeii Je apreciau gi care asigurau drumul spre viata vegnicd. .Nu am comis nici un fel de nedreptate Empatriva came- nilor, nyu am meltratat animolele, nu am cautal 26 cunosc ceea ce nu exist ined, hu am tolerat raul in jurul meu. Nu am blasfemiat numele zeilor, nu |.om asuprit pe cel sarac, nu ant facut nimic din ve este interzis, nu am wmilit servitarii, nu am lovit pe cei mai slabi ca mine, nu am facut pe niment s@ planga."[19] Cam in aceeagi perioada in Sumer, oamenii loviti de nenorociri (accidente, boli, saracire, sterilitate) consultau preatii care, inaintede a le da un verdict, ii supuneau unui adevarat interogatoriu: »Sing disprefuit tatal sau mama? A rostit cuvinte de revolta? A rostit cuvinte de insulta? A pétruns in casa semenului sou? A tuat nevasta aproapelui san? A refuzat 22-l ajute pe omul liber aflat la nevoie? S-a razordlit impotriva qutoritatilor? A mers pe calea raudui? A incgleat Limitele justitie? [20] In funetie de raspunsurile date, preotul incerca 88-] absolve de pScat gi sé-i obtind iertaren pacatelor atat pentru acessta lume, dar mai ales pentru cealaita, fiindea un om pedepsit de 2ei in Uimpul vietii cu atat maj mult va fi pedepsit dupa moarte. Herodot fi mumea pe egipteni cel mai religios popor din lume, Din insemnérile hui Ptahotep, vizir in timpul dinastiei a cincea, se detageaza ideea ca ,Zeul tl iubegte pe cei care-{ ascuité 7124], iar invataturile faraonului Kheti catre fiul sau Merikare, in jurul anului 2100 i.Hr., precizau ca ,.Zeud fl cunoaste pe vel care gregegte ¢i il pedepseste pond la sénge."[22) Dimensiunea exceptionalé a credintei $i a raportérii fafa de divinitate (in care era inclus gj farsonul ca zeu-intrupat) a generat o dimensitne organizatorica si de exprimare probabil de neegalat intre popoarele Anticlitatii. Fiecare orag avea zeii propri, fiecare provincie avea de asemenea zeti proprii si Egiptul in sine se inchina unor mari zei, Fiecare zeu local sau national avea propriile temple cu preoti care erag condusi de un mare preot, Marele preot isi conserva pozitia prin ereditate gi nu putea fi demis decét de faraon. Unificarea zeilor aia credintel in acegtia era asigurata de persoana faraonului, care era narele preot al tuluror cultelor gi care igi delega functia unor persoane alese de el. Desi exista un numér important de zei pe toata auprafata imperiulin §i implicit o varietate a cultelor, care se dezvoltasert paralel unele cu celelalte inca de la inceputu! structurii statale, faraonul, care era prin natura sa merele preot al orichrei divinitati, asigura unitatea viziunii religioase, fiind cel ce garanta armonia dintre ordinea ce regia viata universului gi lumea creata. intre multitudinea zeilor 91 cea a camenilor, faraonw ere singurul factor de echilibru(23]. De asemenea, in urina diverselor cuceriri gi extindari Leritoriale, farsonii egipteni, sitaultan cu impunerea unor norme administrative si militare, impuneau ceremonii gi culte egiptene pentzu 2ei locali, asigurand astfel o vontinuitate imago- logicé a procesului de venerare si de supunere. ,Zeli egipteni sunt adarati in tari straine, iar Aman-Ra devine un zeu wniversal."[24]Clerul egiptean s-a dezvoltat in directa gubordine a faraonului care era geful lor suprem, dar prin ereditatea funcfiei de mare preot al diverselor divinitati. cat ai prin bogatiile fabuloase ale templelor (s-a calculat ca {n timpul farsonului Ramses al Il-lea in pro- prietatea templelor existau o suta ga pte mii sase sute cincisprezece alujitori, aproximatiy doi la aut din populatia Egiptului, patru sute nioudzeci de mij trei sute optezeci §1 gase capete de vite, cinci sute treisprezece mii de vii gi livezi, optzeci si opt de barci mari gi corabii, o suté saizaci si noua de orage in Egipt sau in tegiunile cucevite gi a gaptes parte din pamanturile cultivate ale -4rii(25] 8-a constituit un monopol s) cétorva familii asupra functiilor de mari preoti, monopel care, dintr-un anumit moment istoric. a inceput sa rivalizeze cu puterea faraonului insugi. Chiar si in aceste conditii, care au generat gi revolutia }ui Akhenaton, clerul a fost principalul vector de imagine al faraonului gi implicit a) statului reprezentat de acesta, Dogma divinitasii faraonutui a fost o forte coezivd extrem de puternica si de organi- zatd care Ata pulut fi spartd de tendinfele individualisie,“[26] Sociotates epipteand era o societate corelata si coordonats, structurile sale raspunzand comenzilor de la centru care Ja rand) 411 se adapta semnalelor din teritoriu. Constructia organizatorica elaboraté de egipteni este probabil cel mai corect raspung la indelungata supravietuire a acestei civilizatii in conditiile deasebit de fluide din zorile sociale ale umanitatii. In timp ve functionarii sprijiniti de ecribi transmiteau in teritoriu informatia necesara Aunctionarii statului, cleral sprijinit de asemenea pe scribi, dar gi pe intregul sistem de educatie 91 de ceremonial, transmitea in teritorin, cAtre flecare individ din imperiu, om liber sau sclav, egiptaan sau locuitor al unei tari oucerite, imagittea puteri fars- onli. Nu enc neunia de dependenta servile faja de un zeu pentrt a obtine marile premii ale existentei: succesul in aceasté lume si via{o continud in cealalta, Era suficients o relatie corectt cu fara- onul."{27) Reprezentarile de la Abu-Simbel il infatigeaza pe Ramses al U-lea faraonul aduednd ofranda lui Ramses al I-lea zeul, Se poate considera cf faraonul egiptean, reul-intrupat, a fost cel mai puternic Hder-institutie din intreaga istorie a omenirii, indiferent de calitétile omului care ocupe respective pozitie socialé. wdn Egipt, faraonul este numit in mod constant weul cel buree, Unul dintré cele mai freevente titluri destinate Ini, cel de fiu al tui Amon-Ro nu era folosit metaforic, ei in cel mai literal mod cupulinta/.../Nu este nici un dubiu cd aeeste fictiuni teologice au contribuit decisiv la intarirea pozitie’ farconului. Dar adevarata Putere derive din controlul absolut al masinariei guvernamentale, incluzind aici armata si politia. (28) fn timp ce in majoritatea statelor contemporane cur Bgiptul antic. liderul unui oras. al unui regat sav a} unui imperiu isi construia administratia si modelul de contlucere pentru ca, de multe ori, dupa moartes sa acest model e& dispara, in Egiptul faraonilor, sistemul era continuu gi omul era trecdtor.“Adevdrul este cf 0 monarhie de dept divin are nevoie de o cancelarie cultivat, Fora un asemenea sprijin gi-or putea anevoie péstra ipostaza de statuse,"129] Statele mediteraneene gi din Orientul Mijlociu care s-au inepirat din modelul egiptean au nuantat dimensiunea divina a liderului si au trecut puterea sdministratiei fn méinile oamenilor. Yom vedea in decursul istoriei cé divinitates & mai stat ou regi la masa, pana si ousterii romani zeificandu-si impdratii chiar din timpul vietii, dar nimeni nu a avut pe o perioada atat de lungé o putere atét de mare ca suveranul egiptean. Putere care nu a fost generata de arme sau armate, de leg sau bogatii, ci de un foarte elaborat construct de imagine, Timp de aproape tret milenii locuitorii impeziului — si. nu doar ei — au fost convinsi de simbolurile plasate in jurul fayaonului si al aparatului acestuia. Asa cum remarca mai multi egiptologi, tot in Egipt a-a dezvoltat prima ideologie a puterii, care 5 fost ulterior impusa intregului univers cunoscut, La Actium g-au cioonit nu doar armatele lui Octavianus si Marc Antonius, ci si doud variante’ ale filozofiet puterii. Si, desi armatele Romej inca republicane au triumfat fn luptaé, modelul imperial egiptean a influentat principatul Jui Augustus si imperiv) construit ulterior. Propaganda, manipularea, comunicares institutionala, persussiunea gi strategille de imagine Nu s-at mégciit nicl in sénul bisericij catolice, nici in teribila ascensitne a statejor totalitare, nici in timpul megacampaniilar prezentului. Ci cu aprospe cinci mii de ani in urmé in vaiea Nilului, acole unde pentru prima data camenii au crezut $i au urmat un simbol generat de o structurd administrativa, simbol care « fost foloait de un grup de dominant pentru 2-31 mentine $i perpetua puterea, De altfel, incepand cu anul 1353 i.Hr.. farzonul Amenhotep al TV-lea @ produs o revolutie care |-a transformat in primul mono- telat a] lumii utilizand intreg arsenajul tehnicilor de comunicare.La moartea tatalui séu, fareonul Amenhotep al Ill-lea, tanarul Amenhotep al IV-lea a mogtenit un imperiu consolidat gi axtins din Siria pina in Somalia, cu colonii in Creta, Cipru si Peninsula Sinai. Dupé ce Amenhotep al [ll-[ea a facut pace cu marile imperii eontemporane Jui, Babilonu), Mitanni i Haiti, nivelul prosperitatii economice p Egiptului a ureat senpnificativ. Organizarea comer- \ului, pumarul mare de mestesugari, imensele resurge naturale si reduceren cheltuielilor de razboi au generat un sall economic si o crestere a investitiilor in arta, in ceremonialuri si in religie. Imediat dupa eliberarea Egiptului de sub dominatia bicsosilor, realigata de vegii din Egiptul de Jos, Teba devine marea capitala a imperiului si langa ea, la Karnak, este construit, peo suprafata de peste trei sute de mii de metri patrali, un templu dedicat lui Amon-Ra la care fiecere faraon adaugs cite o constructie care 6a marcheze relatia sa cu zeul central din mitologia egipteand. Amon-Ra igi comunica sfaturile prin intermediul corpulut sacer- dotal. Marele preot al lui Amon-Ra a cégtigat o autoritate consi- derabila; el ge vitua imegdiat dupa faraon.'{30} Amenhotep al !Il-lea, un faraon orgolioe i puternic, obisnuit cu armele si cu tehnicile de comanda, a intrat de mai multe ori in conflict cu preotii lui Amon 9i cu marele preot de la Karnak. In mai multe randuri, Amenhotep af ITl-lea s-a orientat spre venerarea zewlui Aton, veul discului solar, Barca in care se plimba cu reging pe wn lac artificial construit in zona Tebei purta numele zeului. De asermenea, locuints 2a privata avea tot numele acestui 2uu, tar in timpul campaniet de zdrobire a triburilor rasoulate din Sudan gi-a pus vistoria aub semuul tandemului Amon-Aton(31], Cu toate acestea, tot el a construit unul dintre cele mai sperta- culoase temple ale lui Amon in complexul Karnak 9{ a participat la marile serbari Opet, dedicate lui Amon-ita. Starea de conflict dintre marele preot al lui Amon-Ra si faraon sa perpetuat si in timpul domniei Ini Amenhotep al [V-lea, urcat pe tronul Egiptului lo treisprezece ani. Preludnd modelul tatalui sau, tandrul faraon @ ntacut puterea sacerdotalé retragandu-i marelui preot al lui Amon-Ra dreptul de a administra hunurile zeului. Lovitura insa a venit imediat dupa acees, Faraonul decide, in aumele intreguiui imperiu, renuntares la yeligia mitenard a Egiptului gi instaurarea unej religii noi in care exielA un singur zeu, Aton. [si echimba numele faracnic. incartst dupa cum am aratat de o intreaga simbolistica. in Akh-en-Aton (cel care il slujeste pe Atan) si mutacapitals imperiului din Teba intr-o locatie situata mai la nard. Noul oras, ridieat complet de la zero, este de asemenea dedicat noii zeitati unice gi poarta numele de Akhetaton (orapul Jui Aton ). Jn numai doi ani, Egiptul are o noua capitalé somptuoasd gi revolutionara din punctul de vedere al arhitecturii, Templele dedi- cate lui Aton nu au acoperig pentru ca lumina soarelui, simbolul zeitatii, 64 intre neingradita in casa sa pAmaénteana. Simultan cu vidicarea oragului sunt suspendate toate celelalte forme de cult gi este interzis inclusv pluralul cuvéntu)ui zeu. Neexistand decal o singura zejtate pluralul devenea blasfemie. Sunt refacute cere- monialele, sunt gterse de pe multe monumente numele celorlalti sunt compuse imnuri, poeme gi texte religionse pentru Aton. assis remarcabil tur de forta, Egiptul eate acoperit de scribi, preoti si functionari care transmit noile realitati. Reprezentarile grafice din oragul de vis cum era denumit s¢ centrau pe cuplul regal, Akhenaton gi Nefertiti, ocrotig, binecuvantati, mangaiati de razele zeulvi Aton care nu apare in uicio reprezentare antro. pomorfé sau zoomorfé, ci dear sub forma unvi disc din care pleaca raze, Sunt compuse texte care descriu dragostea dintre faraon gi sotia sa, in diverse basnreliefuri sau fresce sunt reprezentati in posturi relaxate, chiar intime, departe de festiviemul care domi- na imagines anterioara 4 institutiei farsonului, Arta egipteans a fost marele vehicul de imagine a} oricarui faraon si a! siatemului pe care acesta i] reprazenta. ,Oricine putea «citi» o statuie sacra. Arta tombald 5: de lemplu a facut pentru egipleanul entic analfabet ceea ce avean 8G fack sculpturile din catedralele gotice pentrn crestinul medieval, '{32| Surprinde in acesta reprezentari aporitia defectelor fizice ale farannului, care nu mai sunt aseunse ochiu- lui public. , Desenati-md aga cum sunt“, xe pare cé ar fi cerut acesta pictorilor. Curtea se deatinde, ceremonialurile sunt mai relaxate, zeul-intrupat vine mai aproape de oameni, sotia sa este frumoas’ si iubitoare, Limbajul popular este introdus pentru prima data in inscriptiile regale gi in decretele oficiale, In lupta aa inrpotrive qlerului, faraonul incearca s4-si ia allat poporul, cAruia ii propune o nod divinitate si un nou raport de forte in interiorul imperiului. acelasi timp, la curte are loc un amplu proces de epurare, atat la varfurile clerului. cat si Ja conducerea functionarilor sau armatei. Akhenaton @ stat numai noua ani in oragul sau considerat de egiptologi una din marile minuni pierdute ale Antichivatii. In anu!1350 i.Hr. faraonul moare. In sarcofagul stu a fost gasita o rugaciune care t-a facut pe Mircea Eliade ef scrie: ,9-a vorbit de caracteru! monoieist al reformei lui Akhenaton. Originalitatea gi importanta celui pare a fost uprimul individ din istorie» cum it curacteriza Breasted, sunt Incé mult discutate, Dur nu ne putem indoi de fervoarea sa religiousd, [33] Si torusi... Daca din punct de vedere religios, Akhenatan poate Giconsiderat un precursor al lui Moise gi chiar al lui lisua, migcares $a B.avut o puternicd camnifieatie politics in ecuatia luptei pentru putere. Deranjat de pirghiile, materiale gi imagologice, pe cara le avea marele preot al Jui Amon-Ra, faraonul i Je-a anulat, in- ventand un simbol nou. Multimea manipulata timp de milenii in spiritul politeismului si al ceremonialurilor lui Amon-Ra, era acum manipulata in spiritul lui Aton. Incontestabila dimensiune reli- gionsa a gestului lui Akhenaton este completata de ceea ce am numi in zilele noastre o campanie comunicationala de profunzime, al c&rei scop era anihilarea adversarului si dominarea campului ideatic al supusilor. Schimbarile administrative combinate cui cele de reprezentare, mutarea capitalei, schimbarea modului de repre- zentare a faraonului si apropierea sa (cat era posibil in epoca respectiva) de populatie, distrugeres simbolurilor adverearului gi persecutarea reprezentantilor a¢estuis sunt pagi tipici de preluare 0 puterii si de canalizare ¢ tendintelor populares. Multimea, care ln acel moment istoric, ajunsese s4 aibé doi lideri, faraonul gi marele preot, care isi disputau relatia cu divinitates, a fost adusa in situatia de a avea din nou un singur lider: faraonul. Tot ce stiuse pana atunci multimea era gregit, acum era pe drumul corect. Impactul revolutiei lui Akhenaton a foet imens, realitate demon- strata de reactia de dup4é moartea sa, Oragul de vis este ras de pe fata pamantului, Numele faraonului gi al sotiei acestuia sunt sterse din toate cronologiile i de pe toate inscriptiile. Urmagul efit la tron igi ia nurmele de Tut-Ankh-Arhon, se reintoarce la Teba, face pace cu marele preot al lui Amon gi cu zeul insugi si reia intreaga constructie imagologica a imperiului ca si cum nimie nu s-ar fi intamplat. Dar ge intémplase... Akhenaton inventase zaul unie si demonstrase cA achimbarea aimbolului dominant conduce la reevaluarea raporturilor de forta dintr-o societate gi, de age- menga, Bratase care este importanta unei campenii de informare ai de manipulare in maga. Adversarii tui i-au raspuns printr-o campanie identica, la fel de dura gi la fel de radicala, ceea ceinseamna cA lectia fusese completa. Pe langa& ideea revolutionara a introducerii monoteismului, Akhenaton a fost primmul lider din istoria cunoscuta a omenirii care a incercat s4 folosaascé uriaga putere a multimii pentru atingerea unui ecop politic, Tentativa 68 de apropiere imagulogica de cei wulti, fara precedent pana atuncl, este unul dintre modele clasice de manipulare ale epocii moderne; in lipsa televiziunii, presei, radioului gi a orgenizatiilor politice, faraonul « folosit seribii. atatuile, ceremoniile religioase, textele din temple gi reprezentantii adi in teritoriu care fmpréstiau in randul oamenilor obignuiti po- vestile despre mares schimbare. Identificém aici, gi apoi in secolele care au urmat, in diverse alte civilizatii, o strategie denumité in secolul al XX-lea de persuadare psihodinamica. Tinta e} este modificares factorilor cognitivi ai masei, pentru ca, prin intro- ducerea wnor factori noi, e4-i poata flinfluentat comportamentul. Vehiculu) acestei strategii de comunicare este considerat a fi mass-media gi, implicit, campaniile de publicitate sau de relayii publice, dar esenta metodei eate recognoscibila si in indepartatul Egipt al lui Akhenaton, care a incercat 34-¢i invete supugii cA exista un singur teu al carui singur preot este faraonul si cA lumea pe care acel zeu o ofera este mai bund dec&t cea in care trdisera pand atunci. Daca aceasta conceptie era invafaté, se poate asuma idees, conform teoriei sus-amintite, ca ar fi survenit schimbari impor- tanta in comportamentul social al indivizilor visati. Vom vedea cA ispita protocronismului este uriaga in aceasta incursiune prin eomunicares oficiala de-a lungul celor cinci mii de ani de istorie. Pentru ca, dupa cum scriu Karlin gi Abelson, ,peravasiunea ca artes a fost practicala de secole. Aparifia gtiinfet persuasiunit este produsul secolulud XX.'734]Mesopotamia wln cazul genecei civilizatie sumeriene avem de-a face cu o Provocare identica aceleia care li a-a Enfétisat stramosilor ciuili- 2afiei egiptene gi cu un raspung de acelagi gen. Uscarea Afroasiei a constrans, de asemenea, pe etrmogii civilizatie: eumeriene ah ae mosonre cu jungla midgtinoasé a vdilor inferioare ale Tigrului gi Eufratului gi s-o prefacd in Tara Sinardului. Aspectele mate- riate ale ambelor ciuitizatii aproape coincid. Dar caracteristicile spirituale ale civilizatiilor care au rezultat, retigia lor, arta lor, chiar si viata lor socialé, tnvedereaze mult mai putine simi- titudini, 11 Daca avilizatia egipteana incepe cu Menes, primul lider ounoscut in istorie, civilizatia sumeriandé ineeps cu Ur, Eridu, Lagag, Uruk. Kig, cele dintai orase-stat ale istoriei. Bazandu-se, la fel ca egip- tenii, pe revarsarile celor doua fluvii tutelare ale zonei pentru a obtine recolte, sumerienii au trebuit s& surmonteze dezavantajul unor inundatii nereguiate care puteau atrage dupa sine fie o lunga perioada de seceta, fie ingroparea recolteJor existente sub un val de apa. De aceea, au dezvoltat un sistem impresionant de irigatii gi drenaje care a condus le une dintre cele mai performante agri- cultufi ale epocii vechi, Lupta pentru controlul acestor canale 9i a zonelor mai productive a generat un gir neintrerupt de conflicte intre orage gi, in acelagi timp, a dus la imposibilitatea unificérii civilizatiei sumeriene fntr-un singur imperiu. Bogatia oragelor gi nivelul de trai al locuitorilor au atras, cum era norma), triburile semite nomade venite dinspre Peninsula Arabiei sau coborate din munti. Inty-un interval scurt, civilizatia sumerianA a ating un impresionant nivel de cultura si civilizatie, fhecare diutre oragele-state avand administratie, juatitie, sealispecializate pe meserii, armata, ingineri gi cenzori, impozite si chiar o formé incipienta de parlament(2). Nragmantarea civilizatiei sumeriene in mici centre de putere, deseori in conflict unul pu cela- lalt 5) toata la un loc tinta pentru altii, a generat nevoia fecarui lider al fiecarei entitati statale sa creeze un model de conducere propriu 31 performant, pentru a putea face fata permanontei concu- rente din jur, Suprafata geograficé redusd a acestor state faces cao infrangere 64 fie practic declaivé pentru ocuparea intregului teritoriu national ai pentru desfiintarea statului ca atare. Primul lider cunoscut in aceasta zond este Enmebaragasi, regele din Kis, amintit pentru luptele pe care Rul sau Agga le-a dat cu Ghilgames, regele din Uruk, Ghilgames va deveni, peste secole, eroul celui mai celebru poem-epic babilonian, viata sa avand insé prea putina legavura cu aventurile eroului literar plecat in cautarea vietii vesnice. Ghilgames cel real este protagonistul unei tablite de lut care descrie jucrarile" unui parlament in care urma sd se decida dacd statul Uruk va ceda pretentiilor de suzeranitate ale statulul Kig sau va lupta. Regele Ghilgames solicita parerea ,paria- mentului” format din dowd camere, una a batrdnilor gi alta a cutatenilor-care purtau arme. Decizia de 2 lupta a fost adoptata gi apoi comunicata locuitorilor cragului-stat, Actiunea de care vorbim se petrecea in jurul anului 2800 i.Hr, si, aga Cum arata celebrul sumerolog S.N. Kramer, .am fi dorit s4 cunoagtem, de exemplu, numarul reprecentantilor fiecGrat camere gi felul in care erau alegi acestia, Cum se realiza acordul intre cele doud camere? Oare parlamentarii foloseas pentru a-si spune peers un proce- det aseménator cu practica nogstra de vot?'[3] In acelagi timp, Suvetanii gumetieni, dao origine divina mult mai modesta decat eolegii egipteni, erau obligati sd tind in permanent seams de pa- rerea parlamentului”, dar si a) ovultimii in general. In caz contrar, rigcu! unor revolte era iminent{4]. in nomenclatorul de functii din birocratia sumeriana apar meseriile de curiet gi mai ales de herald. Avand obligatia de a consulta o formé consolidata de reprezentanti ai cetatenilor, find preaati deo populate bogata, dar amenintata in permanenté de vecini sau de nomazi, conducind o birocratie ce a-a transformat intr-o pitura superpusa gi avind alaturi, in fruntea ¢arii, un cler aflat in legaturd directa cu zeii, regii sumerieni au fost obligati s8-si dezvolte un sistem de camunicare cu toate aceste segmente ale societatii pentru a-s1 perpetua suprematia,Lixistas dous surse distincte de propaganda in Mesopotamia antica. Regele, autoritatea seculard gi sistemul religios concentrat in jurul complerelor de temple din orag. Puterea clerului rivaliza lat din punet de vedere al puterii voonomice, cat ¢i al celei politice cu cea a regelui.“|5} Daca regele controla prin aparatul sau birocratic activitatile de justitie, de repartizare a bunurilor gi de recrutare gi inarmare a stnucturilor militare, clerul avea in mana educatia gi, cum e normal, fntregu] ritual religios, Regii sumerieni gi-ay asumat de-abia in jurul anuluj 2290 L.Hr. titlul de zei, Pina la Neram-Sim, regii erau doar indrumati si legitimati de zei, iar acest proces de legitimate era girat de preotii marilor temple, reprezentantii zeului pe pamant. Oragele-state aveau proprii lor zei tutelari gi existau zei care se intalneaw in intreaga civilizatie. Sumerienii baneficisu si de serviciile zeilor personati, zei minori, dar al caror rol era acela de ai proteja pe oameni la judecata zeilor mari. Dacé omul nu se comporta conform normelor impuse de templu, dacd nu respecta ordinea sociali, ers parAsit de zeul sau personal gi nimeni ov-l mai reprezenta Ja judecata finalé. Sumerienii erau Ja cheremul zeilor si lq anégtia nu se plitea ajunge decdt prin intermediul preotilor. «Teologia sunerigna gustinea ch oamenii au fost creati toemai pentru a-i elibera pe zei de necesitateo de o lucra pentru ase intre- line, Omul era considerat un sclav ai zeilor, obligat sd-i serveascd neincetal si asiduu/,../Asifel de idei au justificat inceputurile practicti de a depozita cereale gi alte bunuri in hambarele templetar. unde erau fologite de preoti, ca intermediari, pentru satisfacerea nevoilor zeilor."[6) Dincol de putaren data de legatura indestructibila cu 2eii, pre- otii erau detinatorii unor cunostinte fundamentale pentru supra- vie\uirea civilizatiai in ansamblul ei. ,,Preofii erau singurii care stiau sa calcudeze sosirea anotimpurilor, sd traseze canale, si consolideze digurile. {7} De multe ori, chiar 6i regii né aflau intr-o pozitie delicata in fata aparavului sacerdotal. La fel ca in cazul lui Akhenaton, in orasul-stat Legag, Urukagina, ajuns rege ca urmare a une) loviturtde stat, a declangat. pentru a-si consolida puteres amenintsta de cler ai de partida sustinuta de acesta, un apectaculos program de reforme sociale, al cArui scop era atragerea multimilor de partes structurii laice a puterii gi indepArtarea oi de slujitorij templelor. Principal m&gurA era reducerea taxelor gi impozitelor pe care locuitorii ovagului-stat le plateau clerului, dar 9i anularea unora dintre privilegiile preotilor. Spra exemplu, preotilor le era inter- ris 84 perceapa orice taxa in bani sau natura dela oamenii sirmani gi, dé asemenea, le era internisé insugires bunurilor date ca ofran- da zeilor. Urukagina a pus acest program social sub protectia ma- relui seu Ningirau, tAblitele pe care e) a fost seris purtaind acest preambul:,,Cénd Ningivau i-a ingoduit lui Urukagina domnia din Lagos, cand in mijlocul a treizeci ¢i gase de mit de oameni gi-c stabilit puterea, atunci ef a nesocotit decretele din trecut, Cuvdntul dud Ningireu c fost inteles. Pe p&mantul lui Ningireu, pend la mare, nu au mai fost perveptori /../ Bogdtapul nu va asupri pe orfan $i pe vaduua: aceat pact |-a stabilit Urukagina cu Ningirsu.'16) Considerat a fi primul reformator social, Urulagina a incercat 84 joaca rolul egalului zeilor ¢i al sprijinitorului celor multi. A domnit tumai opt ani si a fost. ucie de regele din Umma. De la Sargon L, intemeietorul primului imperiu masopotamian, rapor- turile intre rege, nei gi cler s-au schimbat semnificativ, Avand sub comanda sa mai multe orage-state, alte provincii cucerite sau vagale, populatii de etnii diferite, cu limbi diferite gi cu zei diferiti, suveranii akado-sumeriani, babilonieni, hititi sau asirieni care au trecut prin spatiul fluid al Mesopatamiet au fost nevoiti ea abardeze o imagologie mult mai agresiva gi mai canvingStoare decit cea a micilor stapani ui oragelor-state sumeriene. Controlarea imperiilor, de foarte multe ori create chiar de im- paratul momentului gi care de ssemenea de multe ori se disper- sau dupa mosrtea acestuia, s necesitat un efort administrativ remarcabil. Lipsiti de continuitatea etatala gi de unitatea etnicé 8 egiptanilor, suveramii mesopotamieni au fost nevoiti st supli- neascé a¢eastA omogenitate printr-o politics a prezentei imaginit imperiale pana in cele mai indepartate colturi ale imperiului. In acelagi timp, ei au generat 0 ,ideologie” a unificarii conaacrata de Cartea regilor sumerieni, Scrisé in juru) anului 2110 i.Hr,, fie in timpul Ini Utu-Khegal, fie fn timpul celei de-a treia dinastii din Ur, lucrares se constituie fntr-o lista a suveranilor sumerieni inca din vremurile de dinaintea petopulti.Miza gcestui produs, ny nerpérst exact din punct de vedere istoric, era impuneres ideii cA de la inceput, chiar de pe vramea cand regia se revendicau direct din zei, pamantul a fost condus de un singur mongrh, Dinastia isi alegea un oras si guverna din el intregul imperiu. Duca dinastia ae schimbe, ee schimba gi oragul, dar imperiul nu se fragmenta, Cartea regilor sumerieni indica gi ingituires celor doudreci de capitale (unele orage repetindy-se chiar gi de cinci ari, ca Uruk. altele aparando singura dats, Mari. Iain, Hamezi) ale imperiului si dinastiile cara au domnit din ele. Lista originala ce termina cu a treia dinastie din Ur, dar cum regii din Ism se considerau urmasii celor din Ur, au addugat gi oragul lor gi, implicit si dinastia lor in Cartea regilor sumerieni gi apoi, cu ajutorul scribilor, au multiplicat Incrarea si au réspandit-o[9]. Acest document a mai fost modificat in functie de interesele diverselor dinastii si e fost folosit ca element de propaganda de fiecare guyern centralizat. Orice cucerire era astfel prezentatd ca un deniers spre pnifi- care, acesta find scopul final al liderului, scop izvordt din traditia jegendara gi din vointa zeilor care au dat regilor capacitates de 4 conduce[10]. Asa cum observa Mircea Eliade, dimensiunea Teprezentarii impératilor in grupurile statuare, in basoreliefuri sau tele, raportata la supusi 9i ta invingi, creytes. pe mésura cres- tani imperiului. Daca primii regi sumerieni nu erau mai mari decat celelalte pergonaje prezente in operele de arta, de la Sargon 1, impératul a cresout progresiy|11]. Eate binecunoscuta atela lui Naram Sim, realizatd pantry acelebra victoria sa asupra munte: hilor din Zagros, in care acesta eate reprezental uriag, caledand peste capetele invinsilor sai, purtiind coarnele divine, simbol rezer- vat exclusiv zeilor. Sargon f, unchiul lui Naram Sim, genereazd o legenda a nagterii sale similard cu cea, mult mai celebra, atribuité lui Moise: Nu mi-am cunoseut tatal. Mama men, care ¢ra a femeie sarniand, m-o n&scut In secret, Dupe nagiere m-a pus intr-un cog dé.nuiele pe care l-a astupat cu smoala. M-o abando- nat intr-un réu, dar opele acestuia nu m-au tnecat." DupA mai thulte incercari din care scapa mirsculos, aprijiit de mana divina, cogul exte cules de un slujitor al Templului-zeitei Istar[12]. Totugi, imparatii mesopotamieni, pandé in epoca ahemenidé, sunt muritari si, degi isi capata statutul de zei chiar din tinrpul vietii, niciodata nu vor fi zei-intrupati. Nici macar fii ai zeilor, ci doar loctiitori ai lor pe pamant. Este semnificativ faptul ca, poate cal mai popularrege mesopotamian, Ghilgames, peraonaj s] unui poem epic acria in epoca lui Hammurabi gi modificat ulterior fn jurul amului 1250 Hr. pleaca in cAutarea nemuririi, dar nu o gésegte pi este con- damnat Ja statutul de nmuritor{13]. .S-ar puteo spune 06 regele impartésea modalitatea divina, dor faré a deveni zeu. El reprezenta zeul, ceea ce tn stadiile arhaice ale culturii implica de asemenea 2 el era intr-o masuré cel pe care il figura. fn orice caz, ca mijlocitor intre lumea oamenilor ¢i lumea zeilor, regele mesopotamian efectua, in propria ea persoand, 0 unire ritualied intre cele doud modalitéyi de a fi, divind si umana./.,../ Sacrulitatea suveranulul era proclamata in multe feluri. Era numit uregele (arin (adiow al lumii) sau ai welor patru regiuni ale univer- guluin, titleri rezervate la inceput zeilor. Ca ei ta ceitalti zei, a tuming aupronaturala rediazd tmprejurul capului atu. face inainte de a se nasgte, zeii i predestinaserd suveraniatea /.../ Suveranul reprezenta poporut fn fata zellor gi el ispasea pacatele supusilar siti. Adesen, ef trebuia 9 moart pentru crimele poporulud stu; ocesta. este motivul pentru care asirienid aveau un loctiitor de rege."114] De obarsie relativ divind, fard a avea acces la instrumentarul veilor gi fair a beneficia de imortalitatea acastora, suveranul meso- Potamian gi-a creat propriul sau instrument de contro! gi de conditionare: codul de legi. In timp ce osatura imperiului faraani- lor era wm aparat birocratic supus unui lider diyin intrupat pe pamant, care actiona dupa toate paradigmele zeilor, Statul meso- potamian era structurat pe o birocratie supusa unui stapan al legilor pamantegti create cu acordul 9 sub indrumarea divina. fn spatiul mesopotamian, intre 2360 i.Hr., momentul reformei lui Urukagina gi anul 539 I.Hr., moment care marcheaza cucerires Babilonului de Cirus cel Mare si stabilirea hegemoniei persane asupre imperiului dintre cele dowa fluvii, au fost editate, conform descoperirilor arheologice, un numér de gapte coduri de legi. Ur-Nammu este considerat in acest moment cel mai vechi legiels- tor al umanitatii, codul sau de legi find datat in jurul anului 2050 i.Hr, Descoperiteral si traducatorul tablitelor pe care erau ingorise Fragmente din codul Inj Ur-Nammu nota in 1956; ,Cat timp igi va pastra Ur-Nommis locul de cel dintéi legislator al lumii? Dupa unele semne ee pore'cé in Sumer au existat alti tegisiatori cu mult fnaintea lui, Mai devreme sau mai tdreiu, vreun noucercetOtor va da de copia altor coduri core var fi, de asté date, poate cele mai vecki pe cure le-a cuncacut omenirea."[15] Ur-Nammu face parte din prima generstie de auverani akado-sumerieni vpniti la putere dupA indepartarea dominafiei gutilor, popor al muntelui care a spulberat cel dintai imperiu aksdo-aitmerian creat de Sargon qi de Naram-Sim. Dupa dezor- dinea provocdta de conducerea unor regi gi a unei aristocratii straine, societatea akado-sumeriana resimle nevoia unor indrep- tari legislative pe care noul imparat le proclamé in numele zeilor tutelari ai orasului Ur. Codul sau da legi, din care au fost gasite caleva placute, se refera ls infractivni impotriva persoanei sau a proprietatii gi la pedepssle aferente acestar fapte, Aga cum ge poate remarta la toate codurile de legi aparute in Mesopotamia, cauzeale luate in considerare sunt specifice vietii de 2i cu zi gi sunt absolut fundamentale pentru bunu! mers al sistemului. ‘Codurile de legi erau inscriptionate pe stele g1 apoi eran copiate pe placute de lut de scribi. Aceste placute erau trimise prin sistemul de curierat in imperiu si erau aduse la cunogtinta omului necunoscator de carte de c&tre functionarii locali, de etre scribi sau de c&tre heralzi. Existenta cetAteanului obignuit era puternic marcata de aceste coduri de legi, promulgate de imparat gi intarita de autoritatea veului tutelar. astfel incét se poate considera ch o bund parte din locuitorii imperiilor mesopotamiene cunogteau le- gile momentului. Reformatorii gociali cagtigau popularitate tocmai fiindes modificau nigte legi sau nigte cutume care nemul- tumeau cetatenii si pe care, evident, acegtia le cunopteau. to preambulurile codurilor lui Ur-Nemmu gi ale lui Lipit-Ishtar era foarte cler specificatd nevoia de a da legi care oA stinga ne- multumirile masei gi aA curme violenta gi ostilitatea publica. Cel mai complet cod de legi deacoperit este cal realizat de Hammurabi fn jurul anului 1760 {.Hr., considerat a fi o sinteza a demergurilor juridice de pind etunci, necesar pentru centra- lizarea gi coordonarea activitatii in vastu) imperiu creat prin cucerire. Hammurabi a laicizat in intregime justitia gi udministra- tia, a dat paminturi nomasior pentru a-i putes controla gi a impropriet&rit substantial ofiterii si soldatii, La nivehel admi- nistratiei, Hammurabi a consolidat reteaua teritoriala a Functio- narilor, fiind sapabil ad ¢rimita judecAtori, pereeptori, comandanti $i preoti in orice punct al imperiului. ,.fammurabi a twat, prin codul de legi, numeroase mésuri al cdror efect era, cu siguranta,consolidarea legal: a proprietafii particulare; sotusi, legile respec: tive urmGreau indeosebi impiedicares particuiarilor de a-gi rezolua singuci, fard controlul ocdrmuirii, desele titigti /.../ Exia- lente unei jurisdictii sertse Intérea aupremotia statului, adica a regelui gi a reprezentantilor sdi."116} Prin caracterul su exhaustiv, Codul lui Hammurodi punea in mana justitiei gi implicit a monarhuha un formidabil instrument de decelare gi de analizare a tuturor raporturilor ce se stabilean intre cetajenii imperiului, Aga cum mai tarziu, principalul atribuit al califilor omeiazi va fi impSrhirea justitiei ca act de dreptate, dar gi de dominare, suveranii mesopotamieni se ridicau 1a nivelul divinitatii mu prin nagtere, ci prin puterea de a impartii legea. Dreptut consacré inegalitotea claselor sociale: amelu (oamendi prin excelen(a), care administreaza ofacerile cragului lor in con- siliul batranilor facegtia sunt oamenii de afaceri, proprietari funciari, inalti fant{ionari, preoti): mughen {aceasta este origines cuvantului meschin) aunt oamenii obignuiti, clienji at celor prece- deni sau solariati subalterni ai regelui sax ai templelor; sclavii, care sunt prizonierii de razboi, datornicii insolvabili sau copiif véndufi de familiile lor fn timpul perioadelor de foemete/.../ Sanctiunile in cazul crimelor variazé functie de categoria din care face parte victima (de exemplu: «Dacé un individ o crapat ochiul unui amelu, i se va erapa un ochi. Dace individul a crapat ochiul unui musken, el va plati o mind de argint (506 grame). Dach individul a erapai ochiul selavului unui om, af ti va plati pro- prietarului sclavului o jumétate din pretul acestuia din urma.jo™(17] in acelagi timp, sé identifica gi discriminari positive, care reflecté cu acuratete modul de gandire al epocii respective. ,Dact un doctor, prin operatie, ealueazé viofa sau un oehi al unui amelu va primi 10 sekeli de argint. Dach pacientul este fiu de mugken, doctorul va primi 5 gekeli de argint; dacd pacientul este selavul unei persoune, acea persoand va plati doctorulut 2 gekeli de ar- gint."118) Pentru un serviciu identic i pentru o performanta medicala identica, doctorul primeste sume diferite de bani tocmai, pentru cA pozitis sociala @ persoanelor tratate este diferita ¢i deci, reaultatele munch sale sunt diferite. Pentru societatea meso- potamiand nu este acelasi lucru e& vindeci un nobil sau upstlav(19]. Aceeagi minutie $i aplecare avupra amanuntului eate regasita in toate.cele doud sute optzeci si doud de reglementari. De exemplu. reglementazile 16, 16, 17, 18, 19 gi 20 se refera la modu] in care trebuie tratati sclavii fugari, Astfel, ,doed cineva 2 ajuta! sa fuga prin poarta cetatii pe sclavul unui palat (prin palat era desemnat conceptul de stat) sau selava unui polat, va fi omorit”: »daca cineus a escuns in cosa lui pe un sclav anu o selave fugori de la palat sau de a un cetétean oarecare si la cererea acestuia Nuri predé, stapanul acelei case ua fi emordat”, ,dacd cineus a prins pe cémp un sclaw sau o sclavd fugari gi i-a dus la stapdnul lor, atunci stépanul sclavilor fi va plati doi geheli de argint.[20) Lectura diverselor texte conservate din acea epoca, epistolala schimbate intre cancelarii sau intre potentati ai timpului indica aplicarée multora dintre aceate reglementéri {ard a se specifica neaparat provenienta lor. Ceea oe inseamné cA, intr-un fel sau altul, cetatenii acelui spatiu au cunoscut codit! de legi ai si-au econstruit viata dupa el, Singura cale prin care un text oficial, stufos i complicat pentru o populatie negtiuteare de carte putea ajunge is acea populatia este, cega ce a-ar numi astdzi, o campanie de comunicare in masa. Asa cum Akhenaton a incercat 3A schimbe divinitatea tutelara a poporului egiptean, Hammurabi «i alti suverani mesopotamieni au transmis poporului lor fegile dupa care trebuia 84 existe in spatiul social. Dimensiunea divina a codului de legi si caracterul a@u imuabil sunt eurprinse in prologul si epilogul textului. Astfel, .Anu gi Enlil m-au desemnat pe mine/Sd aduc bunastare poporului/Pe mine, Hammurabi, devotatul, tema- worul de 2ei,/8& fac ca dreptates sd aibé intdietate in tara,/S4 dezradacinez raul gi nelegiuirea, / Ca cel mai tare sd. nu mai apese pe cel mai slab."[21] Urmeaza apoi o intreagA fngiruire de calitati @i de inféptuin, ale }yi Hammurabi, pentru ca prologul 24 ge incheie cu textul; ,Cel care a facut 84 pdtrundé lumina peste parile lui Sumer gi Akkad,/Regele care a adus sub stepdnirea luj cele patru parti ale lumii, /Favoritul [ui Inanna sunt eu./Cand Marduk m-a insareinat 8d conduc poporul pe calea cea dreapts,/Si 86 e&lau- zese fara, /Alunci eu am intoemil legea si dreptales In limba {arii;/ Prin aveaste am pits temelie bundstarii poporuiui, 722] Insssi tra- duceres codului din limbe akkadiana in care a fost redactat, limba cancelariilor, in asire-babiloniand, limba popular, indicé tendinta suveranului de a face acest cod cunoscut macelor largi i au doarpersoanelor de le curte. in epilogul Codului fui Hammurabi se spune: Am soris pe piatré cuvintele mele cele pretioase/ fn prezenta statuél mele, regele dreptatii/Pentru ca dupé ea s& se conduct justitia jarii/S& se aplice legile farii/Sd se facd dreptate celui oprimat./Prin cuvdntul tui Marduk, stapinul meu,/Preceptele mele ad nu incampine impotrivire/../Tot cel apasol ce ore un proces/SA oing in fate siatuii mele, regele dreptali/Si st citeascd cu tuare aminte stela cea serisa/Sa deo ascultare cuvintelor mele cele pretioose/Stela mea sa-i fack limpede pricina tui;/ Sa inteleaga el cauec lui, /5d se linisteasct inima aa.‘123) Stela, la haze careia a fost graveta silueta lui Hammurabi primind de la marele zeu Semas leges dupa care trebuie yuvernata tara, are consemnat in finalul textului un gir de blesteme transmiee de autorul Codului tuturor celor care-l vor nesocoti gi care nu-i vor aplica reglementarile, in timp ce Egiptul s-a conservat in aproape intreaga ga existenta independent, pana la cucerirea de cdtre persani gi apoi de catre Alexandru Macedon, intr-o unica paradigma socialé reprezentata atat administrativ edt gi artistic de maéretia faraonului gi a apa- ratului sau, liderii popoarelor, care au condus rand pe rtd regatele si imperiile mesopatamiene, au impus im raporturile cu supusii gicu omologii lor din tarile vecine reprezentéri diverse, generate tocmai de spacificitatea lor ai de modul lor de raportare le divinitate ai le conditia pe care gi-o asumay. Mutarea centrului puterii din Sumer inspre Babilon gi apoi spre Ninive coincide gi cu trecerea in fruntea panteonului divin al zeului pomulatici respective. Sumerianul Enlil este inlocuit de babilonianu) Marduk i apoi de asirianyl Assur(24]. Arta si cultura Mesopotamiei, mitologia 9i teologia ei au cu- noscut morificdri majore intre nagterea oragelor aumeriene gi cucerirea persana, au proiectat in variante semnificativ diferite méretia zeilor si a regilor proprii gi au refleotat asenta politicii duse de clasa dominanta ce controle la acel moment imperiul, Daca liderit sumero-akkadieni — si mai tarviu cei babjlonieni — au incercat construisea unor imperii integratoare, asupra cdrore 8d-gi reveree grandoarea gi pe care sh incerce sf le adune sub o dominare egala, intentionand mereu ca din bucétile cucerite s& obting unintreg nou si unitar, liderii asirieni au folosit teritoriile cucerite ca haze de aprovizionare pentru oragele 6] regatele originale ale populatilor lor. ,Mayii stap4nitori din Ur gi din Babilon nu au domnit numai spre folosul exclusiv al unei minuscule froctiuni ain imperiul lor. Dimpotrivé, Aseurtl gi oragele din imediata sa veci- nétate au fost singurete beneficiare ale expansiunti asiriene.'125] Aceasta atitudine diferita fata de imperiile din subordine se Teggsegte in toaté exprimarea artisticd gi comunicationala a liderilor respectivi. Arta asiriana este dominats de cruzime, de violenta gi de prea- mérirea uciderii ca act fundamental al conducerii. Basoreliefurile, sculpturile, dar gi poemele asiriene abundé in descrieni amanuntite ale masacrelor pe cave armata asiriona le producea in hiptd gi dupa acees. Renumiti pentru cruzimea lor fara precedent, asirienii au castigat suficiente batalii gi au deechia suficiente porti de cetate numai datorité groacnicelor legends care le precedau sosires. .Pe basoreliefurile din Khorsabad sau din Kujundjik, tt putem vedea pe impérat cropand cu pricepere ochii unor prizonieri in lanturi, ti putem vedea pe soldati jucGndu-se cu capete télate, Sanherid sau Aasurbanipal poruncesc scribilor lor af scrie pe tablitele de lut: «Carele mete de razhoi zdrobese oomenii gi animalele gi trupurile dusmanitor mei, Trofeele pe care le iau sunt cadavre omenesti ch- rore leam téiat membrele gi capetele. Pun s& li se taie mainile tuluror celor pe care fi prind vii.v'[26) Existenta onor intentii imagologice in toata aceasta revirenre de violent eate probata si de amplasarea unui numér de etele cu basoreliefuri repre- zentand scene din raxboaie, destinul prizoniarilor aqu aspecte din vanatorile imperiale la granitele imperiului, pe drumurile prin- cipale[27}. Arhitectura asiriana, constructia palatelor sia templelor imparatilor agirieni continua acéeagi tendintd agresiva. «Porfile sunt pazite de animale tnspaimGnidtoare, tauri, lei de Piatra cu cap de om, mergand cu pas teapin. Ei anunja drama care se desfagoara in interior de-a lungul interminabilelor ziduri, infernul mitologie si viu, macelurile militare, oxamenii cazind din inaltul turaurilor printre pietrele gi euli{ele care zboard din teate partile/../Zidurite palatelor vorbese despre gloria zeului gi a imptratului, despre puterea tor. Nici o doringé de a imbunatati viata, nici oactiune pornita din dragoste. Cénd nu vor celebra un omor, vor Infétiga giruri de saldati mergand ad ucidd/.../Artaasiriand este deo simplitate cumplita. S-ar zice cd sculptorul parcurge ci varful unui cufi traiectul nervilor care duc efortul ucigas fn rarunchi, in membre, in maxilare, Méinile sirdng labe, se crispezd pe grumaze, [ntind corai de aro, din{ii sfagie, ghearele apintedd, sdngele Lgneste, naclait si negru. Numai fafa omenenzca rémane imobils. Niziodata nu-i vezi suprafata luminéndu-se de tainica iluminare a figurilor egiptens. Ea este cu totul exterioaré, mereu aceeagi, agpra, inchish, foarte monotond, dar foarte carac- teriatica prin ochii imengi, nogul arcuit, buzele grouse, onsambiul ei mort gi erud.{28) Arta sairisna §i _— mesajale continute de aceasta se inspitau din corectiile violente pe care suveranii asirieni !e aplicau celor care se revoltau, © inseriptie gaeita la Nimive descrie cum Assutnasirpal al H-lea & pedepait orasul rebel Surn: Am construit un atélp chiar la poarta de intrare in orag $i dupa cz tam jupuit pe tofi gefil care s-ar revoliat |-am acoperit cu pielea lor; dupa aceea pe unii i-am zidit tn interiorul até[pulii iar pe altii j-am tnfipt in partea sa superioart/,../Pe lidertil rebelitor Ahibaba l-am [uat lo Niniue, Lam jupuit si i-am atarnat pielea de zidurile cetasii.'[29] Diferentele de abordare a dominarii incep sé se intrevada in formele in care structura dominanta se reprezinta in fata restuluj lumii, Un studiu comparativ intre cele dowd civilizatii contem- porane gi asemahatoare din multe puncte de vedere, cea egipteanA gi cea mesopotamianda, conduce la conatruirea unui model diferit de dominare care se regaseste apoi in diferantele, uneori majore, ale tuturor modelelor socio-comportamentale ale liderului gi strneturil sale autiacente. Cruzii conducatori asirieni sunt doar o alta fata a dominarii, alta cale spre cbtinerea supunerii, decal cea 6 legii foloaité de sumero-babilonieni sau decat cea a divinitatii intrupste a egiptenilor. Si imperiul lor se va prabusi sub Joviturile unor civilizatii avansate din punct de vedere militar, adrdiristrativ, cultural sau economic, dar modelul ve fi preluat gi folozit lao alta sara in alte momente ale umanitatii. Utilizarea violentei simbolice pentru subjugarea multimii, pomenité de Oppenheimer jn sustinerea proceselor de conatituire astatului timpuriu, va face cariera pana foarte aproape de zilele noastre, cand diverse regimuri totalitare vor exhiba violenta ssu- pra «mei categoril de populatis.pentra a transmite un mesaj intregii societati. Se poate sustine cA ,istoria incepe la Sumer“si alavariin Egipt, nu doar fiindea primele forme de organizare statala, juridicA, administrativa, militara, economicd, religioasa, comu- nicationalé au pornit de acolo ci si fiindc& metodele gasite de mesopotamieni gi de egipteni se regisesc, evident modificate gi upgradate, ca sa folosim un termen drag erei computerelor, in toate epocile care au urmat.India .Anspectorul general va solicita locuitorilor de la orage gi cate, dacd este nevoie, contributii, sub pretextul de a duce la bun sfargit anumite lucrdri. Agentii secreti vor varsa o sumd ridicalé, in mod public, pentru a servi drept pilda gi pentru a permite regelui sa. cearés tot mai mult si de la alfi supusi. Falsi inudtacei vor aduce reproguri celor care vor da pujini bani. Oamenilor bogati li se va cere s& verse maximum de aur pe care fl pot da. Cei care vor face donatii regelui din averile lor, de bunduoie gi cu generozitate, vor fi onoraji, primiti la curte gi decorati. Agen{i secrefi deghiza{i in magicieni vor tua banii comunitatilor pacdtoase sub pretextul de a le proteja. Se ua provoce o stare de panicd anuntand sosirea unui demon aflat pe un arbore din ora, in care va fi pitit un om, ce ua. scoate tat soiul de sunete diavolesti; dupa care, un agent al regelui, deghizat in ascet, va strange bani de la oamenl {n vederea alungarii demonului.{1) Seria in jurul anului 250 i.Hr., acest text face parte din tratatul Arthasastra, atribuit lui Kautilya, mentor gi inalt consilier al imparatului Chandragupta, cel care a invins 9i alungat armatele macedonene ale urmagilor tui Alexandru Macedon din India gi a constituit Imperiul Maurya, practic prima unire sub un singur sceptru a micilor state ce populau subcontinentul indian. Artha- Sastra (in traducere stiinga statului) este o culegere de norme de conduita, de sfaturi gi de principii pe care suveranul trebuie sf le urmeze in actul de guyernare. Conceputa in spiritul textelor vedice gi in continuarea egilor lui Manu, lucrarea introduce, probabil in premiera, ideea folosirii dezinformarii si a ingelaciunii ca element al actului de cqnducere. Pasajul citat mai sus este cuprins in capitolul dedicat metodelor de strangere a impozitelor,fara de care regele nu ar fi Ia fel de puternic. Jocul cu creduli- tatea, lipsa de cultura $i superstitila multimii constituie cheia de bolta a relatici dintre lider gi supugi, iar necesitates politica a donminarii nu poate fi incomedata de nimic, Nici macar de religie, wKautitya explica foarte clar tn lucrarea sa cd formalitidile religi- oose nu treduie st stea in calea adunarti de impozite, Din punctul dui de vedere, dorinto de a trai in lumen ceglallé, arceptarea unei vieti virtaoose gi credinga in zile si stele de bun augur nu fac deeat #0 sldnjeneasee profitul."12} Dac& religia poate incomoda, superstitiile sunt o arma impe- cabila, care trebuie folosita fara exitare. Kautilya da mai multe solutii prin care trebuie damonstrata obarsia diving a regelui. De exemplu, in cursul unei ceremonii religioase. agenti secreti pot aparea intr-o plowie de foc dintr-un tunel subteran, intruchipand zai 2) focului; regele ae va indrepta fara teamda epre ai gi le va vorbi ca un egal, Sau, regele ar putea sf faloseaecA un ponton mascat eu grijé pentro a da celor presenti iluzia cA merge pe apa, Sceno- gratis acestor nparitii publica este mult mai larga gi, dupa toata aparentele, 2 fost folosita de o buna parte din monarhii acelei perioade, Kautilya vorbegte de nu mai putin de gapte categorii de angajati ai statului # caéror misiune este diseminarea in populatie a unor informatii, pevesti uu 2vonuri cu privire la méretia persoanei regale. Misiunea acestora nu e¢ limita numai la teritariul regatului sau imperiului, ci trecea si peste granitele acestuia, constituind un soi de divixie de imagine externfi a suveranulwi. Kautilya atrage atentia asupra faptului ca, pentru succesul unei inoazii, invadatul irebuie 06 fie convins de omniscienta si de caracterul divin al invadatorului.'{3) Pentru a proba omniscienta, spionii trebuie 98 afle cat mai multe informatii despre oficialii (ari cucerite, despre lideril spirituali ai despre oamenii cu influenta, informatii pe care regele va eustine ca le gtie datorité naturii sale divine, De asa- menea, agentii regelui invadator trebuie 38 riapandeascé infor- Taatii despre zeii care au aparut i fata suveranului gi i-au dat acestbia puterile ceregti ale spadei si ale tezaurului. Locuitorii tarii cucerite trebuje sf stie cd regele invadator poste interpreta vieele i cunouste fimbajul atimalelor gi al pasarilor gi de aceea Victoria va fi mereu de partes sa, Invaluit in propria aa divinitate gi infatizat lumii acoperit de mantis de imagine conceputa gi deja teoretizata $i gistematizatade consilierii s4i, regele avea propria sa parte de obligatii gi da reguli pe care trebuia eA le respecte, At&t tn interiorul ¢arii, cat. gi pe teritoriul qarilor ce urmau aa fie atacate. trebuian deafAgurati propagandisti care 6A vorbeasca despre virtutile regalui, despre puterile acestuia, despre relafiile privilegiate pecare aceasta le are cu zeis. Fie cA citau din texte sfinte, fie ca interpretau vechi pre: vestiri. fie cé ghicean sau cA citeau in stele, acesti oameni trebuiau s&-i convinga pe cei din preajma de maretia regalui. Oxice fenomen meteorologic (0 stea cAzAtoare, o furtund, un trasnet mai puter- nic, ploaia eau seceta) trebuia pus in conexiune cu persoana mo- narhului gi interpretat favorabil Lui. In aceeagi lucrare in care Kautilya descria caile prin care oamenii pot fi manipulati si adugi mai ogor la etadiu) desupunere, exist capitole intregi dedicate vietii gi datoriilor regelui. Astfel, prin depasirea efectelor unite ale celor gase inamici (des/rau, mano, iacomie, vanitate, crogantt, superficialitate) regele trebuie #0-¢i controleze simjurile; trebuie 6d objiné iInfelepcinne prin Into- oardgirea cu uiretnicii; trebuie at afte informatii cu ajutorul spioni- lor; trehitie 20-1 menting supugii sub observatie impunindu-le prin autoritate Indepliniren sarcinilor; irebuie sd ereeze un climat de siguran{é printr-o prezen{a mereu activa; trebuie ad-pi menting disciplina personala ludnd lectii in domeniul gtiingelor; trebuie sd be preocupe sd fie indragit de poporul su ofruia trébuie sd-i asigure brosperitate si binele generad. De aceea, controlandu-si pornirite Lrebuie sa nu réneased femeile sau sd ia propriettzile altora; trebuie sd evite desfrdul, chiar gi in vis, dar gi minciuna, arogania gi incli- natia spre rau; (rebuie 8a se (ind deoparte de tranzactitle economice necinstite sau care nu aduc profit/.../Regele nu trebuie si fie niciodata Upsit de bucurie. Bl treinie sd ee bucure th egatd mésurd de cele trei preocupari ale vietii unui monarh; caritatea, bagatia ai dorinia, care sunt interdependente una de cealalia. Preocuparea excesivag doar cdére una dintre ele le distruge nu numai pe celelalte dows, dar se distruge si pe sine/.../Regele trebuie atl respecte inva- riabil pe acei minisiri $i profesori care-l impiedica 2a treacd pragul spre perical gi care fi atrag atentio in secret asupra octiunilor sale Bregite. Actul conducerii este posibi! doar dacd suveranul este asis: tat. O roata singurd nu s¢ ud migca niciodatd, De aceea, regele va angaja minigtri i le va asculta opiniile.'T4]Lmaginea suveranvlui in ochii supugilor nu era obtinuta doar prin tracuri ingelStoere, ci, in primul rand, prin indeplinirea de cAtre lider a obligatiilor care vizau, din punctul de vedere al populatiei, bunAstares gi sigurants. Natura sa divind gi imagines corespunzdtor creara nu eran suficiente pentru a fi asigurata linistes sociala, Kautilya atrage atentia asupra mimetiamului reac- tilor populare. ,Dacé regele exte energic, supusii lui vor fi in egal mbsurd energici, Dara insa regele este nepasiior, supusii vor deveni nepdsdiori/.../In fericirea supusilor shi sie propria aq fericire; in Brosperitetea lor sit propria sa proaperilate; nu trebuie sé considere bun ce il fnedinté pe el ci ce fi fncGnld pe supusit shi,"[6) Cind regele imparte justitia, Kautilya atrage atentia c& trebuie 28 nu-i lase pe cei vextifi cu petitii sf astepte la ug, fiinded ,atanel cond un rege devine inaccesibil pentru poporul sdu gi inaredinjed2é munca sa aghiotantilor sai, acest fapt poale crea canfuzie in mersul econo- miei, nemultumire populara gi-t poate transforma pe el In prada ugoora pentru inamici.'16] Pragmatismul hii Kautilya nu trebuis privit ca pe o exceptie exotica in mijlocul unei civilizatii ,uluite"( [7]. Desi mult mai rafinata si mai tolerant4 deckt contemporanele sale, civilizatia dex. voltata in subcontinentul indian a dat dovada inca de la incepu- turile sale de o exceptionala capacitate de a structura previs ai efreient regulile existentei societitli gi s raporturilor cociale chiar in interiorul textelor religioase. ,Hinduismul, religie fara un inte- meietor uman, se bazeazh pe nai multe ansambluri de texte, consi- derate toate, intr-un fel sau altul, ea provenind de la absolutul divin aflat in fegdtura directt cu omul."{8} Textul principal al hin- duismului, Veda (Stiinta, in traducere), elaborat intre secolele al XV-Jea ai al X-lea i.Hr., cuprinde patru categorii principale de texte, a patra fiind Upanigadele. Din punct de vedere filologico-istoric, Vede poate fi descrisa ca o imensa literatura care reflectd, pe de o parte, conceptiile religioase ale primilor cuceritori arieni ai subcontinentului indian. si, pe de alta, pe acelea profesate de aceatia de-a lungul veacurilor urmatoare/.../Cel de-al doilea corpus pe care se Intemeigzd hin- duismaul se numeste Smrti sau Traditia ineredinjats memoriel, Textele apartinand corpusului Smrti sunt dominate, pe de o parte, de ideea de dharma sou de ordine universala, pe de alta parte, de jdeea edilor de mantuire accesibile omului prin participarea eaactive la mentinerea acesiei ordini. Coloana vertebral a carpu- stlui Smrti o constituie textele dharmasastra sau Tratatele ordinii univeraale, intre care la loc de cinste se afld célebrele Legi ate lui Manu. Acesten aunt tratate de drepturi ¢i indatoriri specifice diver- selor caste, preeum gi diverselor elape ale vielli. Ele xe ocupa, in egalé mésura, de modalitétile de »ecampensare a acestor arte, atat pamantesti cdl gi suprapamaatesti, ceea ve le confer aspectul etra- niu, eel putin pentru noi, de texte pe jumdlate juridice, pe jumatate eshatologice,’19] in timpvl potopului descris de textele vedice, Manu a fost avertizat de un peote caruia fi facuee un bine gi la sfatul acestuia si-a construit o ambarcatiuue la bordul cdreia a scapat de ravagiile spelor, Singur supravietuitor, Manu devine, conform mitalogiei hinduse, primul om, primul rege gi primul autor al untii sacrificiu ritual. Sprijinit de zai a& repopuleze pAmantul, Manu, care in urma rugilor primeste o sofie intrupaté din ape, concepe un cod de conduits care regleazé in detalii foarte exacte toate regulile care trebuie sf caracterizeze lumea perfecta. Inpartita in caste, societstea dezvoltata in subcontinentul indian posedé poate cea mai clara gi viguroasa stratificare social a lumii antice, apartenenta la une dintre caste find definitorie si decisiva pentru destinu) fiecdrui individ. Stratificarea sociala, existenta castelor gi ierarhia care imparte din start oamenil in Rinte cu mai multe sau mai putine drepturi, nu poate fi contestata sau macar pusd in discutie fiinded cate produsul dharmei, ordinii universale. Inainte de toate, dharma nu recunoaste omul aga cum este el, ci numai ca barbot sax femeie, hindus sau barbar, brahman, kgatryia, veisyo sau sudra, copil, matur sau vdrainic. Omenires. nu este astfel prezenta decdt in interdependenta acestar pozitii sociale. Individul se contureazd prin intermediul aldturérii diver- selor sale apartenente, Gt stie cf esta doar un termen intr-un sistem de relatii, o rotitd a mecanismutui social,"{10) in Cartes 1 din Legile dui Manu, Creatia, stanta 31, sunt lamurite clar pozitiile sociale ale eastelor: ,pentru inmultires nearaului amenesc, el facu din gure 8a pe brahman, din bratul sdu pe keatriya, din cogpaa 20 pe vaisya si di, piciorul siu pe sudra,"[11) Astfal incSt, in societatea hindus4 brahmanu! pe roagé, hpatriye: poarta razboaie, vaisya produce, iar sudra Je serveste pe celelalte trei, Exieta si o a cincea categorie, accea a celor aflati in sfaracastelor, care sunt de fapt asa-numitii barbari sau casta primi- tiv, cameni neapartinénd culturii hinduss. Acestia nu eunt mentionati in textele“afinte fiindca, de fapt, nu existé. Structura castelor este considerata de textele vedice primordiala pentru exiatenta gi prosperitatea regatului si a lumii In forma cunoscuta, Ameatecurile dintre caste sunt contraproductive si pentru a legifera gi aceste ,defectiuni”, Legile ui Manu dedich intreaga Carte a X-a dcestui aspect Prin superioritatea originii, prin Cunoagtareo desdvdrsita a Cartllor Sfinte si prin felul deosebit de investiturd, brahmenul este stapdnul tuturor castelor; Castele pre- ofeased, militard gi negustoredsed sunt toate rendscute, a patra, casta xervitorilar, este ndscutd numai o dala. A cincen, costa primitiva, nu existd,"[12] Odaté ordinea social pusa la punct, se reglementeazé desti- nul amestecurilor de caste. ,Fiii unui brahman cdsdtorit cu femei din cels trei caste inferioure, at unui keatrya césdtorit cu femei din cele doud coste inferioare, ai unui vaisya eésdtorit ou o femeie din casta inferioard sunt priviti tofi co josnici fata de ceilalti fii. 113) in continuare, sunt descrise toate combinatiile posibile gi urmasii aceator combinatii sunt denumite 9i se constituie in subcaste, In sisteme sociale intermediare care, la réndul Jor, prin combinari napotrivite genereaza alte categorii de indivizi. Legile lui Manu ij inventariaza pe toti gi indica fiecaruia dintre ei traseul social optim. Din cAséteria unui bramen cu o fats sudra se neste un pargsava, Din casitoria unui kgatrya cu o fata eudra se naste o flint numitd ugra, Dintr-nn brahznan cAsttorit cu o faté ugra e¢ va nagte o fiintd numité aurila. ,Din céedtoria unui sudra cu femei din castele negustoreascd, militard gi preoteasch ies fii néacufi din amestecul necurat al castelor gi tare aunt: ayo- Bava, kgattri gi cianctalg, cel moi necurot dintre oameni.'{14) Urmagii unui membru al eubsastei ciandala pot profesa numai meserii damne de dispret: cAlau, tamnicer, incinerator de cadavre. Nimie 91 nimeni nu poate compensa apartenente la un grup social, atigmatul nasterii, Orica: de distined ar fi familia unui om, dacd @-a ndxcut dintr-un amestec de caste, are, mai mult sau mai putin pronuntata, firea rea a pGrintilor/.../Precum sGmanta bund ineoltind tn pamant bun cregte foarte bine, tot astfel cine se nagte din aan mame respectati este demn sa primeascd toate tai- nele."118)Aranjati ine din copilarie fntr-un sistem exact, camenii trebuie aa-si indeplineaeca sarcinile sociale fiindca, in caz contrar, in viata urmatoare vor h degradati. De asemenea, dacd sunt piosi si igi respects traseul stabilit pentru aceast& viata, cei din castele infericare pot urca o casta intr-o viat# viltoare. Prezentul este imuabil gi in el omul se afla datorita faptelor sale anterioare. Marcat prin nagtere nw are, practic, nicio paned 84-si depaseascé destinul sau conditia in acensta viaté, singura logicé a existentei sociale pentru dominatl fiind viata urmétoare in cate poate, ca urmare a unei comportari corespunzatoare in viata prezenta, sf obting un statut superior. Baza a intregii dezvoltari sociale a atatelor din subcontinentul indian, Legile lui Manu-av reprezentat un instrument de contre) atat prin reglementiri — care incadrau vini yi stabileau pedepse — dar gi prin proiectia pe care aceste texte o aveau in teritoriul religios, Prezentarea pedepsei, pe care ce) ce gregea in aneaata viala oavea de auportat pentru fapta sa, era iutregita de pedeapsa pe care vinovatul urma 3d o plateascd in ciclurile ulterioare de viatd laolalta cu urmagii adi atigmatizati ¢i ei prin nagterea intr- familie impura. Stabilirea unei vini colective generate de actele unui roembru al familiei gi transmiterea pedepsei atét asupra persoa- nei care & comis-o, ct gi asupra descendentilor sAi, uni nici macar nascuti, aul reprezentat un metiqulos gi extrem de eficient regulator a] societatii in cele mai indepartate colturi ale sale. Generate la inceputul secolului al XV-leq LHr. de cuceritorii areni at spatiului indian pentru a marca separarea intre ei 5 populatiile indigene cucerite, Legile tui Manu yi-au mentinut importanta (evident cu modificari generate de evolutiila sovio-poli- tice) pana in prezent. {ntr-o caricatura de la inceputul secolului trecut, un cetitean care matura pe jos (deci un sudra} era apostrofat de un ofiter: ,Ce constitutie? Ce lege? In acest stat nu functioneezt decét Legile lui Manu!". Bazat pe sistemul castelor, pe regulile, restrictiile $i pedepsele (clare sau ipotetice) prezente in Legile lui Manu, statul indian avea in fruntea es un rege in- creat cu toate responsabilitafile gi onorurile epecifice monarhului acelor timpuri. Pregetit de consilierli eA sf faca orice pentru a-gi impune $i perpetua dominarea, liderul se inalta in fata aupusilor sai sustinut de un intreg esefodsj legislativ, mitologic, punitiv gi imagplogic.»Consucraréa regelui indian, ritualul rojeauyg oven loc tn jurul Anului Nou. Rojasuya este, dupa toate probobilitajile, preseurtarea unui sir de ceremonii*anucie menite 6 restaureze Lumeo. Regele avea rolul central, cdei el intruchipa, intrucdtva, Coamogul. Dife- ritele faze ale ritului indeplineou euccesiv regresiunen viltorului rege la conditie embrionard, gestarea tui, timp de un an, gi renagterea lué mistécd in rolul de Cosmocrator, identificat, in egal masura gi cu Prajapati si cu Cosmosut. Perioada embrionaré a vlitorulus suseran corespunden unui proces de maturizare a Uni- versului yi, foarte probabil, era initial pus fn legdturé cu matura- rea recoitelor, A doua fazto ritualutni desiudrzea formareo noului trap of suveranului: un corp simbotia obfinut ca urmare o anirii mistice a regelui cu casia brahmanilor sau cu poporil (unire care ii permite #0 s¢ nasca din matricea lor )/.../A treia faza consta dintr-o serie de rituri grafie corora regele cégtiga suveranitate asupra celor trei lumi; alifel apus, el incarna Cosmosul gi se in- #aura tolodata ca un Cosmacrator. Cand suveranut ridicé brapul, aeeat gest are a semnificatie cosmogonicd; el simbolizeazé indijarea unui axis mundi. Cand primegte onctiunen, regele ramane fn pi- Gioare, tinge tron, cx bratele ridicate; ef incarneazé axa cosmicd fixaté in ombilicul Terret gi care atinge Cerui. Stropirea fniru- chipenzt apele care coboard din Cer, de-a lungul lui axis mundis — reprezentot de rege — ca 86 fertilizeze Paméniul, Apoi regele face cate un pas in tonte cele patru directii cardinals gi urch simbolic ta zenit. tn urma acestor rituri, regele dobandeste suveranitaten asupra celor patru directii ale spotiului gi asupre onotimpurilor; attfel spus, @l stépAneste tot Univereul spatio-temporal. [16] Textale vedive, despre care filozoful indian S. Dasgupta afirma cd pana gi in prezent acestea reprezinta cea mai mare autoritate pentru orice hindus, stipulau extrem de clar motivatiile supre- matiei regelui Bi parghiile Pe care aveata te avea la indemana pentru a-si indeplini nobila misiune, aceea de a conduce destinele supusilor sai. Kautilya spunea cd regele este intruparea pedepsci, iar utilizarea voolentei chibcuite impotriva orieul ameninta ordines firéascé a lucrurilor (inclusiv impotriva propriei sale familii, daca aceasta se indreaptd impotriva sa) este perfect justificata(17]. In Lagile lui Manu, Cartes a VII-a este dedicata in totalltate ,puridrii regelui gi a castai militare”.»Lumes eceasta fiind lipsita de regi gi chinuitt din toate pértile de teamd, Stapdnul cred un rege pentru pastrarea tuturor fiintelor, Si pentru ct regelea fost facut din particele luate din esenta zeilor principali, de aceea el intrece in strélucive pe tofi ceilalti muritori. El orbegte prin stralucirea sa, ca gi saarele, atdt ochil od gi inima gi nimeni de pe pomént nu-t poate privi fn fafa. Prin purtarea sa el este focul, vantul, soarele, apiritul care sthpdnegte In lund, regele dreptatii, dumnezeul bogdtiilor, dumnezeu! apelor gi suveranul bolteé ceregti."[18} Stralucirea la care fae referire Legile fui Manu este unul dintre atributele fundamentale ale 2eitatii hinduse. Deva, numele sanserit pentru zeu, deriva din div, care inseamna stralucire[ 19). Stralucitor gi unic, creat din particule divine, solutie la problemele lumii gi lider a) poporului, regele hindus avea de surmontat 0 problema deloc usoara. Era, prin natura sa, membru al celei de-a doua caste a lumii hinduse, kgatrya, rasta subordonata brahmo- uilor. De aceea, dupa ce sunt trecute in revista elementele care singularizeaza gi statuteaz’ dimensiunea regala, Legile Zui Manu atrag atentia asupra relatiilor dintre rege gi casta suprema: Regele 96 se conducd de dreptate in regatul atu, sb pedepseascd cu asprime pe dugmani, e& fie totdeauna sincar cu prietenii gi bland fare de brahmani. Seulandu-se in revorsaiul 2orilor, regele trebuie sf arate reapectul sus brahmanilor care cunose cele trei Carji Sfinte gi gtiinta morald gi sd se conduct dupa sfaturile lor. A nu fugi niciodatt din lupta, a oeroli popoarele, a cinsti pe brahmani, aces- tea sunt inaliele datorii a coror tmplinire aduce regitor fericire.120} inea, mai presus de orice, rolul regelui este cel ol pistrarii ordinii sociale descrisé de textele vedice gi ordonata de Legile tui Manu, iar pentru acest cop fundamental orice mijloc este permis, »Pedeapsa guverneazé neamul omenesc, céel am yirtuon din fire se gasegte anavoie, Prin teama de pedeapsd, lumec poate gusta byeurlile ce-i sunt acordate. Pedeapsa cérmuieste neamul amenesc, pedeapen:! ocroteste, pedeapsa vegheazs cand totul dearme, pe- deapsa este dreptatea. Aplieata ou prevedere gi la timpul potrivit, ea aduce popoarelor fericirea. Dach regele nar pedepsi fard Incetare pe cei care merits a fi pedepsifi, cei moi tari ar frige pe cei maistabi, cum se frig pestii in frigare. Cioara ar veni 26 ciuguleasea ofranda de orez, cainele or linge untul topit, n-ar mai fi drept de Proprietate si omuf'din casta de jos ar lua locul omului din caste de sus. 421] : Astfel ordonata, lumea hindys§ ¢-a intilait in eecolul a! V-lea LHr, cu invatdtunie lui Buddha si a-n vazut confruntata cu 9 majora schimbare de mentalitate gi de raportare atat la ade- varurile lumii acesteia, cat gi le agteptérile legate de lumea de dupa. Nasout, dupa majoritates surselor istorice, in primavara anulu) 568 i.Hr., intr-o familie princiars care conducea un mic regat in audul Nepalului actual, tandrul Siddharta Gautama se cAsatoreste in jurul varstei de saisprezace ani cu douA printesa, are un fiu gi, pana la dowazeci gi nowd de ani, traieste in spiritul epocit sale, Hpsit de griji materiale, fiind educat pentru rolul de lider pe care urma sil aid’. {n cursul rarelor iegiri din palat, printul Siddharta -a confruntat cu imagimi ale omenirii reale, boala, bétraneye gi moarte — imagini care I-au determinat 28 paraseasca viata pe care o avea diruitd prin nagtere gi sf caute iluminares. Simultan cu aceasta biografie relativ exacta din punct de vedere istoric, este dezvoltata, inct din timpul vietii celui ce avea si devind Buddhas, o biografie incarcata de elemente sim- dolice, devenite apoi repere sermnificative ale credintei budiste. Astfel, at&t conceperea pa cat i nasterea au fost imaculete, al patrunzaod tn soldul drept al mamei sale gi iegind din coapsa draapta 8 acesteia. Imediat dupa nagtere, caracterul special a) copilujui a fost recunoscut de zeii din temple, dar gi de oameni din toate castele si da animale. Ghicitorii au identificat pe corpul micytului cele treizeci gi dows de semne fundamentale gi cele optzeci de semne secundare als ,.Marelui Orn gi, la sourt timp de la nastere, nimeni nu a mai avut nicicindoiala c& se nascuse un Suveran universal. Infeleptii batrdni care! intdlneau recunoyteau in el viitorul Buddha $i piangeau de tristete cA nu vor trad destul ca 88.i poats urma invatatura. In jurul varetei de dowazeci gi novd dv ani, tatal sau, regele Suddhodana, incearca 28-1 izoleze pe print in interiorul patatului pentru a-] feri de priveligtea lumii de afara. Dar, nesocotind indemnurile tatalui sau, Siddharta iese din palat si Intalneste consecutiv un batran decrepit, resemandu-se in toiag, up bolnay alabit, livid, ars de fierbinteala febrei gi in fine, un cortegiu mortuar, Apoi, vede un cAlugar carpind calm pi senin siintelege ca religia singura esta calea de vindecare a mizeriilor umane[22], fn noaptea fugii sale din palat, ,trezindu-se, vede corpurile flesce ale concubinelor sale adormite, care fi releveoes ined. o data caracterul efemer ol {umii."[23] Atunci ef igi cheama acutierul, Chandaka, si, in timp ce zeii scufunde (n somnul cel mai adane Intregul oras, printul ese prin pourta de sud-est. Departéndu-se la ureo zece leghe, el se opresie, igt taie pletele cy spada, igi schimba vegmintele de print cu acelea. ale unui vdndtor gi il trimite pe Chandaka inapoi ta palat. In régazul acestui popes el s-c desparfit de tofi zezi care-| escortaserd. De nici inainte zeii nie vor mai juca nici un rol in biografia faba- loowa a lui Buddha, El igi va atinge scopul prin propriile mijloace, fara nici o asiatenta supranaturald, 124] Trecut prin mai multe etape de ucenicie pe langa invatati ai timpului, experimentand precticile ascetice gi apoi meditatia, rezistind atacurilor demonilor, Siddharta atinge ,trezirea", ,pune fn migcare rogte Legii“ si devine Buddha ¢,cel luminat')[25]. Find 0 religie nonteista, budigmul a tulburat ordinea impusd de vede ai de textele brahmanice, negind exdstenta unui Crestor Suprem gi considerand fundamental eronata ideea unei fiinte superioare aflata deasupra adevérulni gi gregelii. Buddha cere discipolilor sai: wNu va lasati condusi de cees ce vi se spune, nici de traditia redi- Bioass, nici de ceea ce ati auzit, Nu va lasapi condusi de autoritaiea textelor religioase, nici de simpla iogicé sau de clegasii, nici de aparente, nici de speculatia asupra diverselor opinii, nici de pro- babila verosimilitate, nici de gandul o& acest om al religiei este maestrul nostru iubit. [26] Propovaduind egalitates Bintelor 9i respingand aistenmul de caste, budismul nu a incereat sA devina religie de stat gi nici sf genereze interzicerea altor religii sau a altor credinte. Aga cum bralmanismul si promotorii acestuia au folosit intregul arsenal de comunicare gi de influentare a opiniei publice pentru a justifica gi conserva ordinea sociald structuratd jn caste, budismul a folosit practic aceleagi tehni¢i pentru a declanga un proces de schimbare socia}4. Una dintre principalele madificAri adoptate de cailugérti budisti a fost trecerea mesajului de cult de la Gmba folosité de clasele educate, !a pali sau prakrit, limbi populare folosite de majoritatea oamenilor simpli. Du asemenea,pentru ca ideile gi conceptele predicate de cdlugarii budigti aa fie mai ugor retinute de oameni (multi dintre oi, ansifabeti) acestea erau imbracate in actirte texte epice compuse din trai parti, a treia Giind morala ubtinuta prin aplicarea preceptelor budiate|27]. Semnificativ mai tolerant decat religia generata de textele ve- dice. hudismui 2 foat imbratigat de oamenii care nu se mai regA- seau in rigiditatea si formaliemul rirualului brahmanie ¢i care sperau ce astfel aA-gi gaseesca linigtea gi iluminarea indiferent de obirsia na, de trecutul sau sau de nivelul averii sale. Mutarea elementului de interes de Ja pozitia soviala la autocunoastere ai de la raportarea Ja ceilalti, le propria salvare din inevitabila sufa- rinta presupusé de insasi existenta mana a generat o rarefiare a elementului social hindus gi o disipare a parghiilor puterii administrative, mai ales cA secolale a] M1-lea gi al 111-lea i. Hr. au adus in pritn plan regi budigti care, degi conduceau a societate reglementata de Legile tui Sanu, si-au construit dominatia dupa cele zece precepte ale Inj Buddha, conform cérora: ,Ragele trebuie #0 fie generos gi caritabil; el srebuie 3% aibé o moralitate ridicate; trebuie sé fie capabil st se sacrifice pentru fericirea poperului sdu; trebule 6& fie cinstit; trebuie s& fie amabil; trebuie #4 duct o viata simpla gi austerd; trebuie ad se abting de ta urd gi de la rea-vointa; trabuie sa nu fie violent; trebuie sé fie nabdaior gf tolerant; nu trebuie st se opund binelui poporului,'{28] Poate cel mai important sustinator 4] aceator precepte budiste a fost suveranul Asoka, personsj contradictoriu, cu o evolutie cel putin ciudata. Fiu al luf Bindusara si nepot al marelui suvaran Chandragupta, intemeietor al dinastiei Maurya. Asoka gi-a inceput cariers politics prin aseainarea cel putin a unnia dintre fratii sai. onat imparat in anul 274 i.Hr., sau dupa alte surse in 268 i.Hr., Asoka isi extinde imperful, dubland practic suprafata aceatuia. Violent gi crud, Agoka isi inspdimanta dugmanii prin trata mentul aplicat prizonierilor ei prin tenacitatea gi duritates cu care igi dobora inamicii. Beneficiind de suportul aparatului de agenti secrefi creat de Kautilya pentru bunicul sau, Asoka etia tot ce se petrecea in interiorul imperiului si pedepsea necruthitor orice tentativa de nesupunere sau orice incéleare a legii, Avand de ales intre a fi temut si a fi iubit, Agoka a ales prima variant, primit sdi zece ani de domnie fiind dominati de aplicares necon- ditionara a unor legi extrem de aspre.In anul 261 iHr.. Asoka declangeaza razboiul cu regatul Kalinga, in urma acestui conflict cdptigat de armatele Imperiului Maurya, dugmannl a laaat pe cimpul de lupta o suta de mii de worti, gi mai bine de o suta cincizeci de mii de oameni au fost deportati. Legenda spune cd spectrele mortilor gi chinurile prin care treceau deportatii au inceput 94-1 bantuie pe suveran, care asistase vimit la Incd un ,experiment™ necunoacut pentru el. spiritul pedepselor pe care le administra adversarilor s4i, Agoka ordonase intr-o zi fierberea intr-un cazan cu ulei a unui cAlugay budist. Acesta prea cd nu guferé deloc gi ca isi poate gasi linigtea chiar gi in acea cumplita durere. La trei ani de la victoria asupra regatului Kalinga, Asoks se converteste la budism. Sunt surse care afirma c& Asoka trecuse la budiem cu doi ani inainte de batalia de Is Kalinga, dar accep- teres efectiva a filozofiei budiste ¢i trezirea a survenit Ia trei ani dupa batalie. Intr-o contradictis aproape neverosimild cu viata 68 anterioaré, Asoka inceteazd orice rézboi de cycerire, intoarce la casele {or deportatii care mai rAméeeserd in viata gi ii dexpigubagte material din averea aa porsonala, aboleste pedeapea cu moartaa, interzice sacrificiile de animale gi vanStoarea, construieste gcoli in care #@ posts studia si copiii de oameni earaci, dezvolt4 un sistem de irigatii si de alimentari cu apa pentru sprijinires comu- nitatilor rurale, iar pe plan politic instituie o guvernare toteranté ei pacifiata, Gonsiderat a fi cel msi important propagator a! budismului, Asoka cladeste un intreg sistem de misiongriat gratie chruia tezele budisinului sunt cuncscute din Siria pind in Bactvians, Ceylon, China, Macedonia, Burma sau Nepal. Ceylonul, tara budiata si in prexent, a fost convertita de fiii imparatului. Peneru a sprijini acest demars, Asoka ordona construirea a peste optzeci gi patru de mii de stupas, monumente comemorative in onaarea lui Buddha, Mmonumente rAspindite pe toata intinderea imperiuiui sau. CaAlugarii budisti erau sprijiniti 4 adune oamenii in jurul acestor monumente $i 34 le vorbeasca despre invataturile budiate sau 68 populartzeze edictele lui Asoka. Aceste edicté, cioplite pe stupas sau pe staipi ceremoniali, proclamau reformele sociale ale lui Agoka, politizile sale, precum gi sfaturi pe care acesta le da supugilor[29]. Asoka isi asuma numele de Devanampiya Fiyadasi, ceea ce in traducere ar insemna col iubit'de zeit, cel ce privegte lumea cu dragoste’. In aceste edicte, facute pentru a introduce o now vieiunepolitica gi sociala in imperiu, viziune bazata pe valorile budismului, Asoka inceared s8-gi convinga supusii s4 fie mai generogi, mai buni si mai morali, Asumgndu-si faptels din trecut, el care iertare pen- tru crimele sale si pentru victimele din razboaie gi se proclama un sincer iubitor de oameni pe care fi cumegte copiii Bai, E! dezvalta in aceste edicte conceptels de moralitate a statu- lui, actiunii politice gi de moralitate individuala, Al patrutee din cele paisprezece £dicte din aténca" proclamé pacificarea taril: ifs trecut, de mai muite sute de ani, ueiderea say votdmarea fiintelor si comportamenial improprix intre rude, intre credinciogi, brahmans si aaceti o erescut, Dar acum, datorité Celui iubit de zei, datorité Legii regelué Piyadasi. zgomotul tobelor de ra2boi a fost inlocuit de cuvdntuil Legii. Dar aeum, fiinded Cel iubil de zei, regele Piyadasi a impus interzicerea omordrit eau wittomarii altor fiinfe, camportamentul decent intre rude, credinciogi, Brohmani 86 asceti, respectul pentru mama, tata si oameni in uGretd, aceste lucruré placute vaeului s-au Ermultit."[30) Tn acélagi loc, Asoka fgi indeamad urmagii de sange regal s8 continue de-a lungul genevatiilor invAtarea, practicares si raa- pandirea Legii ca find singura cale juata de conducere a oaimenilor. Fiindea ce spune fn a) cinciles edict: Sa faci bine este greu. Cel ce ge opuca sé focd bine intdi face un lueru foarte greu. Am facut multe lueruri bune 6i, dacd fili mei, nepojii mei gi descendentii ocestora pana la efargital lumii vor proveda ta fel, atunci gi ei vor face foarte mutt bine. Dar ori¢ine dintre ei va neglija aceasta va face rin. Intr-adeudr este foarte upor sé faci rau,."]31]Poete cel mai spectaculog aspect al reformei lui Asoka este maxima ei toleranta. Credincios ideifor budiste de respect pentru orice flinta vie si de acceptare a altor credinte, Asoka a curmat conflictele existente la acel moment intre sectele gi curenvele religioase din interiorul ‘imperiului. Daca, pentru istoria religiei, avantul miaionar al lui Asoka a insemnat, aga cum a sratat Mircea Eliade, triumful universal a] budismului, din perspectiva istoriei comunicdrii aver de-a face cu, probabil, prima mare campanie organizata de comuni- caye oficiala. Tot in al cincilea edict, wtiparid pe stancd peniru a rezista mult si urmagii mei ad-1 cenoasct gi sd actioneze in confor- mitate cu el“, sunt trasate sarcini pentru aga-numitii Dhamma Moahamatras, angajati ai unei structuri pentru Afaceri Religioase. “atdn trecut nu existau Dhamma Mahamatras, dar ex am creat asemenea furctionari fn al treisprezecelea an de dupa incoronare. Acum ei Lacreazé cu oameni din toate refigiile pentru promoverea Legii, pentru statornicires Legti gi pentru bundstarea xt feriqirea. celor care sunt devotati Legii, Acesti oameni lucreazd printre greci, combodgieni, gandhari, rastrikasi, pitinikagi gi atte popoare de la granita de vest. Ei Lucreazd printre soldayi, brahmani, comercianti, proprietari de case, oameni sdraci sau oameni batrdni, toti devotati Legit — pentru bundstarea $i fericiren lor — astfel incdt et ad nu mai ibd griji. 132 Existenta unui structuri de promovare a politicii guverna- mentale care, in acest caz, desi apartindnd moralai budiste, nu propovaduieste explicit aceasta religie ci doar concepte relativ abstracte, este, pana in prezent, o noutate absoluta a Lumii Vechi, Asoka a dedicat mai bine de doudzeci dé ani de domnie rdapan- dirii viziunii sale despre morala ¢i politica, despre binele individual sicel colectiv, despre toleranta si incredere, despre prevalenta picii asupra razboiului si, nu in ultzmul rand a credintai sale in valorile budismului. Privita dupa doua mii cici gute de ani, cu informatiile pecare le avem, campania de comunicare lansata de Agoka nu a fost intérupiateare, in majoritater edictelor sale el insistand asupra neveli ca un nuindr cit mai mare de oameni s& cunoascd, 34 inteleaga gi in cele din urmd sé aplice aceste udicte. Institutio- nalizares manifesta a unui act de comunicare, inteles Th sine 9i nu dosr ca un mijloe util, dar nu neapsrat congtientizat — aga cum poate s-a intimplat in civilizatiile anterioare — reprezintaé o prima identificare a masei ca tinta a politicii statului, masa care hu poate fi accezaté decat prin mijioace specifice de comunicare. Este evident ct si Akhenaton a incereat, prin schimbarea zeitatii dominante, 8 isi asocieze masa fa lupta impotriva inaltului cler, aau cd Hammurabi a intentionat ca supusii sai sA stie continutul Codului de Legi, sau ca brahmanul Kautilya, sfatuitorul impars- tilor, a inteles pe deplin rolul minciunii si a! dezinformarii in construirea imaginii liderului. Ni¢iunul ined nu a actionat folosind institutille administrative pentru comunicares cAtre att de multé lume a esentei politicii pp eare statul urma sé o ducd intr-un viitor previzibil. Suceesul maésurabil al lui Asoka in caea ee priveste raspindirea budismului confirma minutiozitatea gi amploareacomunicérii folosite de acesta. Realitatea este cu atat mai spec- taculoasé cu c&t mesajul acestui lider era unul profund umanist $iprofund modern, * Obignuiti s4 analizim propaganda ca parte a comunicarii ofi- ciale, numai din pergpectiva orwelliand a ei, cea a statului opresiv care-si manipuleaza supusii tarandu-i spre paroxiamul urii, in fata experimentului Agoka, intreprins cu mult inaintes enunt4rii pri- melor teorii moderne privitoare la propaganda, constatam (ceea ¢e istoria ultericara ne va demonstra din plin) c& masa poate fi Ja fel de simplu umanizata sau dezumanizata prin aceleagi tehnici, descoperite gi intelese ca atare cu mai bine de doua milenii in urma.China Ultimul suveran al dinastiei Shang a intrat in istorie datorita uriagei sale forte fizice ai staturii impundtoare (masura peste doi metri), dar si din cauza frivolitatii extreme a ultimei parti a domniei sale. Avand regatul stabilizat din punct da vedere economic gi relativ sigur din punct de vedere militar, Zhouxin (1098-1066 i.Hr.) isi dedica o mare parte a timpului luptelor sportive, vanatului si aventurilor amorcase. Dupa ce o cunoaste pe Ta Chi, o femeie frumoasa si semnificativ mai tanara decat el, incdntat de aceasta, suveranul o ridicd la rangul de consoarta 91 de co-suverand. Fantezia eroticA a perechii imperiale a generat un loc lingé pareul palatului denumit ,,/aeu! cu vin din podurea cu frigorui”, Aici a fost construit un lac artificial umplut cu vin, iar in crengile copacilor padurii erau ataérnate frigarui sau alte produse culinare. Zilnic aveau loc orgii de mari proportii la care asistau, dintr-un balcon, Zhouxin gi consoarta sa. Zvonurile despre distractiile imperiale au starnit nemultumiri in familia condu- catoare, intre nobili si chiar intre vasalii suveranului. Pentru e descuraja impotrivirile, Zhouxin a ordonat executarea unor opozanti, tat in zona lacului cu vin. Un important nobil din familia Gui a fost prajit de viu Ia foc mic si apoi a fost servit la masa reprezentantilor nobilimii razvratite[\}. O revolté de proportii generata de aceste excese, dar gi de slabirea coeziunii administra- tive, a dus la prabusirea dinastiei Shang 9i instaurarea, in locul aceateia, a dinastiei Zhou. Cel care a condus rebeliunea, Wu, se proclama rege gi-si justificd actiunea prin porunca primita de la Suveranul ceresc de a pune capaét unei domnii corupte si detestate, Dinastia Shang se intruchipa pornind de la zeul Di seu Shang Di,care era stapanul ceresc al intregului univers cunoscut. impa- ratul avea doué linii de subordonare si genera doua randuri desacrificii: proprii sai stramosi pe de o parte 91 zeul Di insotit de zeitati mai mici pe de alta parte[2]. Daca la inceputurile dinastice ale Chinei, singurul care avea dreptal 64 combnice ¢u strémogil sai, af le aduca jertfe si 5d ce legitimeza prin faptele lor era imparatul, odata cu dezvoltares socials, reprezentati ai clasei dominante si-au castigat acest drept, huantat si perfect legiferst. , Seful cultulul principal este, in cadrul fecarui clan, descendentui In tinie directé al unui stromag Ente- meietor, venerat din generatie tn generatie, ca gi intreaga spiia a urmagilor lui, in vreme ce aefii ramurilor secundare nu sunt auto- rizati, in cadrud familiilor lor, decd lo cultul unei ascendente de patru generatii de strémesi (tala, bunic, sirabunic gl stré-sird- bunic)."116] Oamenii influenti erau influenti GindcA aveau etraémogi care le-gu pregatit corespunzator drumul, Ceilalti muritori de rind nu puteay aspira Ia o dimensiune supericaré, din cauzs lipsei profun- simii lor istorice gi a trecutului. Da aceea, pentru a ni macula aceasta genealogie legitimanta, pentru majoritatea chineziler era internist practicarea publica a cultului stramosilor gi aducerea de jertfe acestora, Ceremoniile rituale dedicate cultului atramosgilor presupuneau, mai ales in cazul suveranului, masive jertfe animale, dar gi jertfe umane In epoca timpurie a dinastici Shang. Oricum, impératul era un produs al zeilor si dinastia — strd- mosii deci — era legitimarea sa. fn jurul anului 1028 {.Hr.. cand dinastia Shang a fost inlocuita cu dinastia Zhou, atacandu-se in premiera ordinea dinasticé (bineinteles, daca nu luam in calcul revolta regelui cvasilegendar Tang, biruitorul contra dinastiai de ssemenca cvasilegendare Xia), prin proclamatia data de nou) imparat dupa victorie se introduce conceptwl mandatului ceresc, »imparalii din dinastia Zhou au fost primii care au facut caz de aceasta faimoasa idee.a mandatului ceresc, care avea ab sea ta doze oricdrei teorti palitice chineze, pentre o justifica rostur- nurea dinastiei precedente: intrucét ultimii suverani din dinastia Shang nu mai crau demni sd guverneze, Cerul i-ar fi mandatat pe cei din dinastia Zhou sd-i pedepscasca gi ot le ia lacul, Astfel, exercitarea puteril nu mai era apangjul unui singur neam impara- Jese, prin transfer ereditar/,../Mandatul Cerudui era ausceptibil de a ft modifieat, de a trece de lao dinastie la alta mai demnd de @ guverna."|4)Proclamatia primului suveran Zhou, conservata in lucrarea Shu Jing 51 folosita apoi recole 1a rand ca material documentar in gcali, explica in amanunt modelul legitimarii divine 9i cdile prin cara aceast legitimare se poate pierde. Suveranul se aflé in fruntea oemenilor s&i pentru a genera binele colectiv. Aceaéta este misi- nes sa si pentru indeplinirea acestel misiuni trebuie ga i se ofere supunere, Echilibru] raportului dintre masé gi guveran, dintre stat gi eetatani este mentinut de raportul dintre binele general si supuneres generala. Daca unul dintre concepte nv este implinit. nici celdlalt nu mai functioneaza. Si atunci are Loa interventia divinitati care corecteaza neajunsul. Dominarea este gorantata de o buna guvernare, Cateva secole maj tarziu, Confucius (651-479 iH.) of urmagii 241, in special Mencius, vor teoretiza pas cu pas acest taport social. Mandatul Cerului este retras unei dinastii sau ummui suvetan atunci cand nu ere loc o buns guvernare, care afecteazs prin efectele sale echilibrul general. Daca [mparatul este meritnas xi domnegie conform principiilor socre ale morale: rituale, cOldura si ploaia sosesc la tinpul potrivit, poporul nu este nemultumit, nick predispus la rascoala. Dacd, din nenorocire; Imparatul tsi pierde uirtutea, el ne se mai affa in armonis cu Cerul, care-i retrage mandatul. Ordinea naturald este tulburalé, coldure gi ploaia vin cénd nu trebuie, poporu? disperat refuzd a6 se aupund gi se revolta,"[5] in aceste conditii, institutia imperialé nu-pi msi dovedeste utilitatea i atunci este sanctionata de supus, nu prin distrugerea institutie) sau 4 tipului de dominare pe care ea o reprezinta, ci prin inlocuirea nevrednicului ocupant a! unui loc legitina. Fiindea, aga cum este seris in Shu ding, ,Cerul vede, inst vede prin ochti poporului. Cerul aude, ins aude prin urechile poporudui. Castiga prietenia poportulyi si vet castiga Imperiul; doch pierzi prietenia poporului vei pierde si Imperiul."[6] Ceru! insusi, divinitates eupremé 4 acelei epoci. indica suve- tanului calea mentinerii Jegitimitatii domindrii: acceptul popular. Un popor fericit inseamna continuitatea dinastiei. Nefericirea populard atrage pentru sine interventia divina care detroneaza dinastis sau suveranul, dar aslveard ordinea sociala. Un tmparat care nu-si indeplineste atributiile si nu respecta calea virtutii este decazut din statura de impirat, devine un simplu muzitor #4 orice i se poate Intampls fara ca acest fapt 42 devin un precedent periculos. Mencius, principalu) urmas al lui Confucius, spune: Celcare nesocoteste calen virtufii este un ticdloe. Un ticdlos, fie el gi rege. ni este decGt un particular.'[7] Pentru a scapa poporul de .ticdlosut” din fruntea sd, nobilul Wu, regele poporulyi Zhou, atacd imperiul dinastiei Shang si in mai putin de cinci luni obtine victoria. In proclamatia de care vorbeam, data imediat dupa instaurarea 6a ca impérat, inving&torul spune: wCerul ¢i Paméntal sunt parintii tuturor creaturilor gi dintre toate creaturila omisl este cel mai datat, Cel mai sincer, mai inteligent si mai perspioase dinire oameni devine marale auveran gi marele suveran este parintele poporului sda. Dar acum, Zhouxin, impdratul Shang, nu moi este respectuos cu Cerul i genereazd calamitei pentru poporul sau. El s-a abandonat betiei, nepasarii si desfréului. El a indréenit ad practice opresiuni cumplite./.../ Ocupatio sa permanenté era de a-gi construi palate, turnuri, Bavilioane, lacuri, debarcadere si alve extravagante apre nefericirea fa, popar numeros, Et i-a ars pe cei buni gi loiali gia spintecat femei gravide. Cerul a fast indignat de cele utizute gi i-a cerut defunctu- lui meu tots 80 Iindrepte luorurile, dar ela murit trainte ca tucrurile a0 fie rezolvate/.../Am quzit 06 omului bun nu-i ajunge giue oa a0 focé lucruri buns. La fel gi omului réu nu-i ‘ajunge ziua ca 30 faca lucruri rele. Zhouxin, imparatul Shang yi-a urmat cu fare calea nelegiuita, a cultivat relatii cu oameni rai. nepasatori, apresivi, nestapdniti, minigtrié fui ou devenit la fel de rat ca el. Oamenii inocenti au cerut ajutor Cerului./.,./Cerul iu- begte poperul gt suveronial ar trebui 94 respecte aceasta actiune o Cerului/.../Se qraté od Cerul doreste 02 guverneze poporul prin intermediul men. Visarile mele coincid cu prorocirile care mi ¢-ou facut. Atacul meu.asupra dinastiel Shang va reusi. [8] Dinastia Zhou, infiintat in urma acestei confruntari, aves 2 fie cea mai longeviva din istoria Chinei imperiale, generatuarea mor miscari politice gi militare centrifuge fata de puterea centrala care au culminat cu epoca ,,regatelor combatante®. Slabirea con- tinua a performantei actului de conducere la nivelul impariului a dus la configurarea mai multor state ai cdror lideri, 3i ei ondatori de dingstii, au copist ritualul imperial gi au incercat, prin con- fruntati militare say prin politici de aliante, s4-gi asigure hege- monia agupra intregului bazin al civilizatiei chineze. Concomitent cu procesu! de erodare a autoritatii centrale, fiecare dintre stataleaflate in lupta si-a parfectionat mecanismele de care dispunes, militar, politic. economic, social pentru a face fata provocarilor competitorilor, Aceasté destramare 9 autoritatii centrale si con- stituirea mai ovultor puncte de influent, care doreau-sa-gi afirme dominatia ssupra celorlalte, a generat o perioada exceptionala de a. if anul 221 i.Hr., dupa mai bine de dows secole de confruntari, reprezentantul regatului Qin invinge si supune celelalte regate gi reunificd imperial sub conducerea sa. Dinastia pe care el o impune va avea o existenta efemeré, dup numai cincisprezece ani fiind inlocuita de dinastia Han. Dupa infrangerea celorlalte yegate, principele Zheng s-a autointitulat Huangdi (,suveran august’), titlu care va fi purtat de fiecare impArat chines dupa aceea, Ia acest nume, in cazul suveranului Qin, adaugandu-se $i particula Shi (cel dintai")[9]. Mésurile luate de Qin Shi Huangdi, primul imparat al Chinei, au vigat unirea regatelor cucerite intr-un singur imperiu si anihilarea oricdrei opozitti fata de noua dinsstie. Desi coerente ¢i utile din perapectiva ecopului propus, actiunile impéretului au nemultumit atat marile familii nobiliare, cit si populatia de rand, Feta de relaxares care caracterizase perioada precedenté, noul cod penal impus de imparat, pedepsele foarte aspre si vastul aparal de agenti secreti cate informau curtes despre atitudinile opozan- (lor au generat un climat de frica gi neineredere. La toate acestes 8-4 adaugat gi un sistem de impozitare foarte riguros gi apésAtor, sare trebuia ad sustina campaniile militare de cucerire, dar gi Projectele administrative (irigatii, diguri, drumuri cara's4 lege diversele provincii gi, nu in ultimul rand. Marele Zid). La moartes primului imp4rat, China era prinsa in razboaie cu populetiile nomade din nord, angrenaté in uriase gi costisitoare proiecte de constructii si tensionata de nemu!{umirea intelectuali- lor persecutati de curte gi a celor peste o suta dowazeci de mii de familii nobiliare deposedate de proprietati. Urmagul sau, Ershi Huangdi (al doilea imparat), nu poate face fata unui gir neintre- rupt de revolte gi de miscAri sociale. Bate inlaturat de la putere gi dup@ cAtiva ani de razboi civil dus intre diversele factiuni care aspirau la tron, Liu Bang, fost functionar la curtea primului im- poral, devine suveranul Imperiului Chinex si intemeietorul dinastiei Han{10],Una dintre primele mésuri ale noii dinaetii este repunerea in drepturi a carturarilor persecutati de Qin Shi Huangdi g: instau- rayea confucianismului ¢a filozofie de stat. Cu aproximativ trei ause cincizeci de ani {nainte de acest moment, in anul 652 {.Hr., s¢ nagtea in statul Lu, provincia Shan-dong, Kong Fu-zi, al carui nume latinizst va deveni Confucius, Dupaé o viet dedicata invata- turli Gntrunul din textele gale afirma cA ,la vdrsta de 15 ani, apiritut meu era meren preceupot de studiu')(11), Confucius esueazh in diversale esle tentative de a determina suveranii din acea epoca sa-j aplice viziunes in domeniile conducerii gj administratiei. In ultimil sai ani, se reintoarve in tinutul natal, unde isi concretizeazd opera filozofica alaturi de discipoli. ,Opera céreia Confucius gi-a dedicat viata a constat in salvarea a ceea ce era esential In troditia chineza, deja mai muit decdt milenara In epoca sa, lezaur ame- ninfat cu disparitia, in conditiile prafundelor framntari poiitice ¢i sociale din epoca Regatelor Combatante."[12] Sistemul nascut din opera lui Confucius, completaté de marii sai discipoli, Mancius si Xumai, traseagd liniile de conduith a imperiului, suveran gi supugi, in care echilibrul este asigurat. de respectarea riturilor, definite ca fiind regulile de camportare care despart omul de animal, civilizatia de barbarie. »Un papagal va putea invafa 36 vorbeasct; el nu ve fi insd niciodata altceva decat ¢ pasare. O maimusa va putea fnudja 6& vorbeascd; ea insé ny va fi niciodaté altceva decdt un animal fara ratiune, Dacd un om nut pastreazd riturile, dept stie sa vorbeaacd, inima lui nu este oare cea a unei fiinte lipsite de rafiune? Animalele nu ou nici o regulé de buns cuviinga; astfel, cerbul gi puiul tui se opropie de aceeagi edprioard pentru o se imperechea. De aceza, morii intelepti ce s-ou ivit pe (ume au formulat regulile bunei-cu- viinte pentru ax inveta pe oameni gi o-i ajuta at se deosebensed de animale prin respectarea riturilor.{13] Confucianismul, devenit we dintre cele trei religii ale Chinei, are foarte putine elemente dintr-o religie. , Confucius nu revendicd nici a surat divind pentru invdtaturile sale, nici o inspiratie care 86 nui fie deschisé oricui. Spre deasebire de Moise, de Buddha, lisus sau Makomed, ef nu a prociamat nici a Porunca/.../ Confucius nu a fost crucificat niciodate gi nici nu a feat martirizat vreodatg. Nu @ stos Uren neam din pustii gi nici nu o fost comandant de asti.Nu a lagat ¢ amprenta pres puternicd asupra visti din vremea 60 gt a avul pufini discipoli in timpul vietit sale,'{14) Linigtit 91 ordonat, fara divinitati care si-l autentifice si fara miracole care 88-1 consacre, eistemul confucianist a devenit modul de viata al unei civilizatii care a fost salvatd tocmai de aceast& ordine. Supunerea, atat de comuna in lumea chineza, era produsul unui corpus de teme morals gi de rituri care stsbileau existenta sociald in nigte parametrii imuabili, de neatins gi de necontestat. Zeii, desigur axiatenti, mu eray aybitri ai faptelor pAmantene gi eu atat mai putin participanti, ci doar martori ai unes ordini cv care gi ei ingigi cazuserd de mult de acord si in numele eareia actionau ,Oamenii Alesi". wDatoria unui print ingelept de a stabil tegile tele mai impor- tante igi are fundamental in propria persound; autoritatea virtu- Hit gi a inalte] sale demnitagi ge impune tntregului popor; el tsi faureste propria adminiatrare dupa modelul celei a fandatorilar primetor tret dinastii $i nu se ingeai& daloc; el igi stabitegte legiie conform legilor ceruiui gi ale pamGntulut, neintampindnd nici o reaistenta; el cautd dovade adevarului tn spiritele gi inteligentele Auperioare ¢i este eliberat de (ndoielile noustre; el reprezintd o sute de generatil in agteptarea omului sfdnz gi nu este supus gregelitor noastre, El cautd dovada edevérului in spiritele gi inteligentele superioare si, in consecinta, el cunoagte in profunzime legea man- datului careac.'{15)} Aceast ordine nv putea fi echimbaté. Mandatul divin inataura dinastia gi liderul avea dateria s8-gi guverneze bine poporul. Regulile guverndrii nu erau inventata, ci doar adaptate din armo- nia naturii, din regulile stramogilor mitici gi gloriogi si din filozofia riturilor. Liderul nu era fiul niciunui zeu, nu era imaginea acestuia pe pamdnt, nu era nici macar reprezentantul divinitatii, Pur si simplu, liderul chinez era un factor obiectiv, necesar gi fundamen- tal in buna functionare a statuluj, in conservarea ordinii gi in perpetuarea armoniei, toate acestes find dorite gi de divinitate. Forta liderului pornea de Ja calitstile sale speciale, care erau deazvoltate prin cunoastere si care erau apoi consacrate de res- pectarea regulilor si traditiilor. ~Tofi cei care guverneazs imperiile gi regatele trebuiz sé respecte noud reguli invarsabile gi onume: autocorectares sau autoperfec-tionarea, venerstea Infeleptilor, iubirea pavinfilor, cinstirea primilor functionari qi statulut sav a miniserilor, armonia perfect eu toti ceilaifi functionari sau magistrati, sc trateze gi 36 inbeased poporul ca pe un fid, 92 atragd in jurul sou pe toi: énteleptti gi artistii, 54 primeascd in mod placut pe oamenii care vin de departe gt 86 trateze cu prietenie pe toti marii vasali."116) Explicand unui princips a] regatujui Qi regulile guverndnii, Confucius spune: ,Suveranul 54 fie euveran, ministrul miniatru, supusul supus, tate! tate ¢i fiud fix.’[17] In casa sa, stapanul casei, tatal de familie, indeplinegte sacrificiile rituale gi ist cinstegte stramogii. igi inva}a fii gi igi protejeazé familia, In imperiul sau, imparatul indeplineste marile sacrificii, celebreaz& cultul stramogilor, ii Invatd pe supugi gi ii protejeazs, Nimeni nu poate contesta locu] tatélui de femilie. Nimeni, deci, nu poate contesta Jou] impératului. Confucius sfituieste ast{el un print care ti cere orefetd prin care 4A obtind ascultarea: ,Supravegheati-I cu demni- tate 5i hotayére, gi atunci el ua fi respectuce: ardtati supunere filialé gi mild, gi atunci el va fi fidel; inddtati in functiile publice gi tn demnitati pe vamenii virtuogi, dati Invataturd celor care nu pot 84 gi-a fact singuri, atunci ef va fi indemnat spre virtute."128] Guvernarea era, in jumea chineza, absolut necesaré gi intot deauna bunt. Orice iegen din aceastd paradigm nu privea insti- tutia guvernfrii, ci actul eronat al unyi om, Statutata prin cancane venite din vechime gi lucrate de Marit Maegtrii, invatata si spai aplicata de functionarii edrturari care erau coloans vertebralé 8 statului chinez, nfiscuta doar pentru a face bine poporului gi necesara ca un remediu in fata anarhiai, stiinta guverndrii era artefactul cave justifica gi legitima imparatul in fate imperiului sau. ler stiinta guverndrli izvora din experients innintasilor care 6¢ concretiza in rituri a céror principala dimenalune era virtutea. «Chior in clipa in care printul igi va fi corectat eau perfectionat propria persoand, vor fi {mplinite imediat datoriile universale fate de el insusi; chiar in clipo In care fi va fi venerat pe tntelepti, el nu vG mai auea de tndate nicio Indoialé asupra principiilor adevérului si neadeudrului, ate binelui gi raului; chiar din clipa in care parintli edi vor constitui obiectul sentimentelor datorate for, de indaté nu vor mai exista neintelegeri inire unchii sid, intre fratii sai mai mari gi cei mai mici; chiar fn elipa in care va cinsticum trebuie pe inalsii functionari sax minigtri, de Indaté ef igi ya vedea freburile statylut (n bund ordine; chiar din clipe in eare ii va trata cum trebuie pe funetionarii gi mogistratii inferiori, de indatd doctorii, invdpatii se vor achita cu 2ef de datoriile lor; chiar in clipa in care el va trata gi ve jubi poporul ca pe wn fin, de tndata acest popor ve fi iepitit sa-gi imite superiorii; chiar in clipe in care ed va atrage in jurul sau pe loti savantii gi artigtii, de indaté bogétiile sale vor fi cu prisosinta utilizate; chiar fn clipa in care efi va primi in mod pldcut pe cei ce vin de departe, de (daté came- nif din cele patra extremitati ale imperiulut vor alerga grimadda in Statele sale pentru a participa gi ei la binefacerile sale; chiar din clipa in care fi va trata cw prietenie pe marii shi vasali, de fndata el va fi reapectat fn Entregul imperiu.'J19] Cuni 88 nu te gupui cu incantare si incredere unui suveran care indsplineste cu atata zél cele noua reguli? far dacd suveranu) ou indeplinea aceste rituri, daca nu respecta mandatul divin carei-a fost acordat si nu asculta Invataturile rostite de maegtri si venite din vechime, atunei supugilor tu le ramanea decdt sf agtepte {sau 8A provoare} inlocuirea suveranului cu urmAtorul ales al cerulni, Sypuneren gi respectul care eunt datorate printului sau man- darinului vin din superioritatea acestora: virtulea printului este ca vdntul, cea.a oamenilor mici ca iarda, fa adierea vantului, iarba se inclind intotdeauna. Virtutea cardinalé a supusiler va fi intot- deauna supunerea absoluta, condifie a armoniei comunitatii. De aici, importan{a pe care confulcianismul o perpetueazd, o cultului strémogilor, lipsit de orice religiozitate, dar necesar ca Hiant al ierarhieé, edci cultul stramogilor menting chiar in familie ierarhia si supurerea absolute."120} fn lipse unui corp clerical solid ¢i representativ, care x4 impund dogma ¢i sa pastoreascé aplicarea acesteia, China si-a dezvoltat o institutie care ef vegheze la conservarea sistemului si a legilor care-l guverneazd, institutia functionarului-carturar, Societates chinez era impértita in patru clase, care, la fel ca in cazul castelor indiene, reprezentau parti ale corpului unei divinitati creatoare, Cele patru clase erau: c&rturarii, (aranii, mestestigarii si negus- torii. Alaturi de acegtia exista casta militarilor, aflata, in geno- Fal, in conflict cu cea a carturarilor[21J. Functionarii-carturarirepreerotau cea mai prestigioasé clasé, al carei scop declarat era slujirea prin intelepciune a puterii, Consolidata in ierarhii rigu- tease, clase Ninctiowerilor-carturari a condus China imperiala alaturi de suveran mai bine de doua milenij, bazandu-se pe o ideo- logic mapiraté de confucianism si marteta de obseaia pentru respectares riturilor si & armoniei universale, armonie {n care reperul icrarhiei si al virtutii erau pilonii fuadamentali. Alaturi de familiile imperiale, cu toate ramurile lor, exista o ierarhie nobiliara ale cirei titiuri se mogtaneau pe linie paternd si care reprezenta proprietarii de pamanturi ¢i de sate, gi o ierarbie mandarinala a functionarilor in care se ujungea datorita perfor- mantelor proprii si a unei intregi game de examene, dar si prin ereditate. in timp ce alte civilizatii glorificau traseul personal al razboinicului sau al aventurierului, in China s-au scria romane si poame dedicate ascengiunii carturarilor. Oa conetituit astfel un ideal af carturarului care igi pune cunostinfele in slujba societatii, ideal incurajet de desvoftarea sistemudui scolar sé a atudiilor temeinice ale tinerilor talentafi din provincii, Studial, prezentarea la examene, trecerea progresivd a acestora, yi de aici obtinerea unui post oficial si parcurgeres trep- telor din cariera mandarinalé insofite, in mod necesar, de exerciturea, in cadrul acestut proces, a calitatilor morale, a talen- telor atiistice gi a competentei pe plan administretiy reprezinid troeeul unei viefi pe care marea majoritate a chinezilor o consi- der4 exemplard.'[22} Cunoagterea de carte, invatature gi acumularea de infarmatii sunt stalpii de sustinare ai structurii sociale, Poporul evrew se revendica din Lege gi se proclamd popor al cartii, dar cunossterea este doar liantul unei socienati netinuta laolalta decat de acele texte si de credinta e& ele sunt indisolubil legate de destinul natiunii. ~Omu) Ales”, aflat in centrul filozofiei confucianiste, este, in fapt, omul deshvirgit de invatatura, de autoperfectionare si de medi- tatie. Dar, spre deosebire de viziunes budista a meditatiei inalta- toare gi suficiente tocmai prin contopirea eului cu imanentul, filozoful chinez acrie: ,OGdata, intreaga zi am stot in gdnduri cufun- dat, dar acest lueru nu se compars cu a clips de invafaturd. Altadat4, pe varfurile piciagrelor m-am ridicat ca sa privesc inee departare, dar acest lucru nu se compara cu urcatul muntelui inalt, ctci din udrf se vede mult mai departe. 423] Forta civilizatiei vine din ingelepciunea celor de dinsinte si este implinita de stradanie celor din prezent. Pastrator al cheilor sta- bilitaii sociale, functionarnl-carturar chinez este un implacabil agent ideologic al ctaaéi dominante, pe care o justificd prin presti- giul sau ¢i prin aplicarea temeinicd gi continua a paradigmelor sociale din vechime, paredigme generatoure de armonie universala gi de implinire individuala, ,Confucianisiul nu urmereste.o mantu- ire anume, cu exeeptia mantuirii de barbarie ca efect al pregatirit deficitare. Résplata pentru o vioga virtuoasa, la care apera fiecore, era reprezentata pe pamant de o viajé indelungaté, sAndtate gi bogétie, iar dincolo de mormant, de péstrarex bunului renu- me. /.,./Potrivit confucianismistui, nu aveai pdcate dacé respectai poruncile menite unui om obignuit,"124| Superionitatea chinees nu eate data deo revelatie divind a unui profet sau de alegerea poporului de cétre un Dumnezeu selectiv, ¢i de griumful birocratiel ca metoda de mentinere a ordinii sociale si a perpetuérii unor cunostinte si a unor valori care justifica aceaata ordine socialé, Functionarii-carturasi chinezi au éunt daci niste anonimi copintori de acte, ca scribii civilizatiilor din bazinul oriental al Mediteranei gi din Mesopotamia, ci chiar coloana vertebralé a unei lumi in care gtiinta de carte §1 capacitatea de aintelege. interpreta, adapta gi raspandi textele din vechime este, de multe ori, mai importanta decit un tidlu nobiliar mostenit, .Ocu- ajiile oamenilor de calttate nu sunt cele ale oamenilor simpli. Unii fac lucruri ce (in de inteligent4, alti mumei fizice. Cei care se dedich unor lucrart ce tin de inteligenta ii guvernenzd pe ceilalti; cei care tucreazt folosindu-gi forta sunt guvernati de ceilalti. Cei oare sunt guvernati ii intretin pe ceilalfi; cei care guverneazd sunt intrefinuti de ceitalti."[25) Punctionarii-carturari nu sunt neaparat bogati, averea lor este de multe ori doar un salariu de le stat, salariucare nu vine intotdeauna la timp, astfel incdt ei suntlegati si de plats ju natura venita din depozitele guvernamentale, In acelagi timp ined, ei devin class dominanta in China, care alAturi de imparat configureazé institutia puterli in raport cu clasa dominata(26]. lmperitul Chinez a fost practic intotdeauna prea mare gi prea populal pentru a fi guvernat doar prin forte gi in lipsa consensulul."[27] Celebrul aforism atribuit lui Confucius, conform cAruia pati cuceriun imperiu din gaua calului, dar nu-l poti guverna de acolo, este un exemplu in aceasta directie, Confucianismu! a dezvoltat priscipiul conform c&ruia omul poate & schimbat in bine prin exemplul superiorilor si odata cu aceast4 achimbare podte asigura armonie intre indivizi, justitie gi stabilitate in realitatea socio-politicé[28], Armonis este men- finuta in toate componantele lumii cunogente, de la raporturile sociale gi familiale pina la numele purtate de bucruri.Adecuarea ardinit corpulut sotio- politic cu rectitudinea moralé a suveranului da intreaga semnificatie rituals necesitafii de corectare a nume- lor/.../Trebuig sa se aofioneze asupra numelor esifel incdt ele sd au se oplice decd! realitatilor care te meritd, dar trebuia 36 se actioneze si agupra reaiitatii lucrurilor astfel incat ele s4 coincidé cu Numele conventional. '{29) Céad un nou auveran ajungea pe tronul imperial, unul din primele sale gesturi era 84 aredenumeases” lucruri. Erau echim bate nume de strazi, de palate, de porti de acces in diverse orage, chiar oume de provincii, prefecturi eau comitate. Uneori se operau schimbari in denumirile ministerelor, a functiilor publice sau ale birourilor guvernamentale[30]. Visiunea noului impérat ere obliga- toriu diferita fata de cea a predecesorilor sai 9i el aves, in fapt, cheia realej armonii. Aceasta era evidentiata in actale sale admi- histrative gi In actiunile sale politice, dar gi fy reechilibrarea ritu- Tilor si in actiunes de agevare a numelor diverselor lucruri in fagasul corect, Gdata cu aceasta schimbare a numelor, o intreaga armata birocraticé se punea in migcare pentru oa sthimbarile sa devin& cunoscute unui intreg imperiu in cel maj scurt timp cu putinta. Dar si aceasta comunicare ern realizata in interiorul unui ritual care simboliza el Ingusi efortul de armonizare al aparatului suyeranulul cu textele din vechime, cu riturile gi cu semnificatia noué a viziunil imperiale. Fiinded spunea Confucius: »Dact numele nu sunt corecte, vorbele nu pot fi cu taleul lor potrivite; dacd faptele nu sunt implinile, Riturile gi Muzica nu pot Aidesauarsite; dach Riturile gi Muzica nu sunt desavdrsite, pedep- sele gi osGndale nu pot fi ou misurt impértite; iar dacd pedepsele gt oadndele nu sunt date dupa cum fiecare le-a meriial, poporul este derutat gi neajutorat. De aceea, Omul ales, cdnd foloseste numele, potriveste exact vorbele cu ceea ce numeste gi aatfel ceea ce spune se va transforma in mad sigur tn fapte.{31]Asa cum suveranul isi alegea cu grija ziua incoronarii, apoi hotdre asistat de specialigti 91 de consilieri cand anume 2a facd primele gesturi imperiale (audienta, vizite, parade), la fel el trebuia ad realiveze cedenumirea unor lucruri pentru a anunte Supugit cd a gGsit o nous cale spre ermonie, o nova cale spre perfectiunes guverndrii. o noua eile de a satisface mandatul divin. ,Sfatuit de odrturari, suveranul alege o sald a stramositor ati carora le confer litluri postume: Ds asemenea, alege o culoore pentry epoca sa gi onold muzicala specifict 6 modified tinuta functionarilor din palat aau @ militarilor din garda,"|32] Astfel, intemeietorul dinastici mitologice a Chinei, [mparatul Galben, s fost sustinut de energia pamdntului gi gi-a luat drept culoare distinctivé galbenul. Inte- meietorul dinastie) Xia a fost sustinut de energis lemnului si euloarea sa a fost verdele. Intemeietarul dinastiei Shang a fost sustinut de energia netelului gia optat pentru culoares alba, Inte meistorul dinastiei Zhou, cel care i-a detronat prin forta pe repre- zontantii Shang, e foet sustinut de energia focului gi a adoptat culoarea rosie(32). Venit la putere ca urmare a infrangerii conse- cutive a tuturor regatelar combatante, Qin Shi Huangdi, primul imparat, a simtit nevoia 68 se integreze in aceasta linie legitimanta; »Primut Imparat enunta teoria cielului celor Cinci Puteri, dupe care dinastia Zhou ar fi detinut puterea Focului. Dat fiind cd Qin inloenise dinastia Zhau gi c4 fiecare putere ti urmeazt celei pe-care nu 6 podte cuceri, tatd cd Incepea a6 capete efect puterea Apei. El schimba calendarul, ofese negrul drept culocre pentru vegminte, Ramuri gi steaguri, apoi desemnd pe gase ca numar de bozd: sigiliile gicugmele oficiale masurau toate pase degete, carele gase picioare, iar echipajele sase cai, Fluviul Galben fs reboteant rdul a earut Pulere cate apa in cinatea venirii puterii Apei.” (33] Cele cinci elemente — apa, focul, lemnul, metalul gi pamantul — sunt definite ca atare in Shujing (Cartea Documentelor): ,este in fires opsi sa ude si 5 curgé In jos; in céa a foewlut & arda gi 86 ee ridice in vazduh; in cea alemaulut #6 fie indoit gi indreptat; in cea a metalutui sa fie duct si 9a accepte forma ce i se day in cea a paméntului 30 fiz bun pentru cultura si recolte. {36}. Evolutia dinastilor si inlocuirea uneia cu cealalta era justificata si din aceasta perspectiva, fiindéA pam&ntul era Jucrat cy lemnulplugului, lemnul era taiat de metalul toporului, metalul topit de foe, focut] stins de apa, Ciclul natural al celor cinci elemente, armo- nizat In natura, se regasea in armonia actului de guvernare. Imparatul Qin Shi Huengdi, unul dintre cei mai violenti condu- cators al Chinei, isi juetifica urgia prin energia apei care spala tot in cale, Ordinea nascuta din bundtates umand si din coerenta riturilor este spulberata de curentul filozofic al lagistilor. Ei pornean de {w prezumtia lansata de unul dintre discipolii lui Confucius, Xunzi, care afirma cA natura umand este rea gi doar educatia il trans- forma intr-o flint socialé coerenté. Legistii ignoré invataturile din vechime, nu considera necesaré aplicarea neconditionata a riturilor gi impun ca forma noud si imuabila de control legea, mult mat obiectivé si mult mai comprehensiva. in timp ce Confucius spunea: «Pentru conducerea corectd a farii, riturile sunt ceea ce balan- Ja este pentru cantar, ceea ce firul este pentru plumbul ce atarné din el, ceea ce echerul gf compasul sunt pentru curbe ei pentru unghiuri. Caci, fntr-adevar, dacd vei cdntari pe bazt de greutati, au te pofi tngela aeupre greutatil, doch Lrosezi un pian cu firul cu Plumb, tu te ingeli aaupra inclinaliilor; dad faci o schits cu campasil si echerul, nu te poti insela asupra curburilor gi unghiu- rilor. Tot astfel i Printul cave-gi indreapte intreaga atentie asupra riturifor nu poate fi ingelat prin frauda gi viciu'[36), legistii raspundeau: «Balanta serveste la determinarea numérului ce corespunde greutitii. Daca oamenii nu inceared 88 actioneze esupra ei, acest lucru nu se intampls, desigur, din aversiune peniru profit, oi Itre- ed! controgreutatea nu ar putea, in interesul lor, 84 sporeasce sau 8 micgoreze numarul, nici bratul balantei sa face incaredture sd Para mai usgoard sau mai grea, Oamenii nit incearct s& aolioneze @supra ei pentru simpiul motiv cé-gtiu ca ar fi degeaba. De aveca, cGnd domnegte un suveran luminat, functionarii nu au prilejul ac incalce legea, nici magistratii s& actioneze pentru propriul lor interes. Stiindu-se cd ar fi inutil st incerce sa actioneze asupra lor, au li se da mita. Cand balanta tyi agteapté sarcina, dreapta gi egala, cei vicleni gi misei nu au prilejul 24 faot st triumfe interesul jor personai."{37]Curatenia, precizia gi exactitatea riturilor facaan, in spiritul confucianist, ca statul sA fie bine guvernat, iar exemplul pozitiv al .Omolui Alea", a) suveranului, determina un mimetism de ase- menea pozitiv intre supusi, ,camenii marunti". Raportul intre dominanti gi dominati este simplu gi aficiont explicat. .Omul Ales este opustl omului marunt/.../Indiferent de calea urmats, Omul Ales metge inainte, dar omul mérunt dé fnapei, 138) Singura sansd a oamenilor marunti este indriumarea ,Omului Ales". Desi prin nagtere rai, ei devin buni, deoarece arel ce-i conduce este bun 91 acesta este bun fiindea respecta riturile provenite din vechinte. »Ei spun ca ritualut gi principiile morale se numese ordine ior cen ce este opus lor se numeste dezordine, Prin urmare, Omul Ales creeazé ordinea prin ritual gi prin principti morale gi nu prin ceea ce este opus lor."{39| in fata naturii rele a omului si a pornirilor acestuia spre hotie, nemunca si desfrau, singura solutie a bane} guvern4ri, din perspectiva legistilar, este frica impusd de lege. »O bueata stramba de lema trebuie mai [ntai ad fie puse la presdé 3h 6€ fie cufundatd in abur pentru a fi Indreptata. O bucate tocite de fier trebuie mai intai sa fie frecata pe piatra pentru a fi ascutita. Acum, firea omuiui fiind rea, ea trebuie mai fntdi ad fie indrep- tala de moaestru si de invagaturile aoestuin, 8G fie colauzita de principiile rituclului pentru o fi randuita/.../Regii Intelepti din uremurile stravechi ati inteles c& firea omului e rea, co omul ¢ inclinat spre rele/.../De acees, ei au instituil riturile gi principiile morale, ats elaborat sistemul legilar si normelor pentru a indrepia firez oamenilor, pentru ao transforma ¢i calauzi pe drumul bun. "140] Omul marunt este cel care traieste conform ,firii Innascute", iremediabil rea, .Omul Ales” este cel care prin forta educatiei isi dezvolta trea dobandita". cea care este capabila sa inteleaga bine- Je, frumosu! si valoares 9i la randul sau sa le creeze in beneficiul Intregii societati. Prin firea-i innascuta, Omul Ales se aseamand celorlalfi si nu eeu mimic deusebit, El se deosebeste de ei gi fi Intrece doar prin firea sa dobandita.'[41} Nascuti egali in rdutate, oamenii evoluenza spre diverse trepte sociale dictate de nivelul de cunoas- tere atins: Exisié cunoasterea onvielui injelept, exisia cunoagterea omului cuitivat ia Omului Ales, existe cuncasterca omuzlui marunt si existe cunoagterea servitorului. 142}Indiferent ins4 de natura omului, ordinea domnegte, ,Omul Ales" se afla deasupra omului marunt 9/ ritualurile gi principiile morale deseneaza traicctoria societAtii. Statul este bine guvernat atunci cfind riutatea specifics a omului este impiedicata de lege sf ge Mmanifecte si #4 genereze distrugerea armoniei. lar oamenii sunt rai indiferent de ranguri sau de obarsie. De aceeaa pedepeele trebuie a4 fie unificate: «SG unifici pedepsele inseamna #0 fact in asa fel incdt ele 06 nu comporte nicia deosebire de rang, De ia ministri gi generali panda a demnitari si simpli supugi, cel ce nu se supune decretelor regale, cel ce incalcd randuielile (Grit sau face dezordine in institutit este condammaal a moarte far& amdnare. Pedeapsa nu este redusé chiar daca crime a fost precedata de acte meritorii, legea este aplicata chiar daca greseaia a foe! precedaté de o purtare exemplard. Minigtrit cei mai loigli si fiii cei mai piogi care comit o gregeala trebuie judecafi in functie de gravitatea cazului. Magistratii care nu aplicd legile regale, chiar dace ar fi modele de respectare a legii gi @ functiei lor, sunt condamnati la moarte fara amanare, pedeapsa prelungindu-se pe trei generatii.'[43) Avand ministri si consilieri din randul legigtilor sau discipali ai lui Xunzi, primul impérat a condus China ou mand de fier, uni- ficand 0 natiune dispersata de aproape trei secole de razbonie gi, in fata opozitiei confucianigtilor, a procedat la fel cum se va intam- pla de atunci incoace in toate confruntarile dintre putere gi inte- lectuali, Mii de invatati au fost inchisi sau deportati, patru sute optzeci au fost ingropati de vii si o tuna parte din cartile si tratatele confucianiste au fost arse. Dupa toata aparentele, este primul rug cultural din istorie si una dintre primele utiliz4ri ale cenzurii ca forma de suprimare a libertatii de gandire gi de expresie. Poate este irelevant, dar numele celui mai populat stat a) Jumii deriva de la acest prim imparat, constructor (cu pretul a peste un mies de morti) al Marelui Zid gi premergator al terorii impotriva gandirii.Poporul evreu Dups oceea, Dimnezeu a incercat pe Auraam $i i-a zis: «Avraame, Avraanie!s, lar ela réspuns; wlaté-mal» Si Dumnezeu i-a zia: «la pe fiul tau, pe Isaac, pe singurul téu fi, pe care-1 iubesti, si du-te in pamantul Moria si adu-l acolo ardere de tot pe un munte, pe care (i-d voi arate Eu» Sculandu-se deci Avroom dis-de-dimineata @ pus samarul pe asinul edu sic luct cu sine doud slugi gi pe Isaac, fiul sau; gi tdind lemne pentru jert{a, a ridicat gi a plecat la locul despre care-i grdise Dumnezeu. lor a treia i, ridicéndu-¢t Auraain ochii, ¢ vazut in departare locul acela, Atunci a zis Auraam stugilor sale: «Réméneti aici cu asinul, iar eu gi copitul ne ducem pana acolo gi, inchinandu-ne, ne vom intoarce fa voiv. Ludnd deci Avraam lemnele pentru jertfa, le-a pus pe umerii lui Isaac, fiul sau; iar ef @ luat in maini foeul si cutitul si 8-au dus améndoi impreund. Atunci a grail Isaac lui Avraam, total séu, si a zis: «Totals [or acesta a raapuns: «Ce este, fiul meutn Zis-a Isaac: slate, foc 9 lemne aver; dar unde este oaia pentru jert{a?» Avraam inaa a réspuns: «Ful meu, va ingriji Dumnezeu de oaig jertfei Salen Si e-au dus mai departe amandoi. Tar dach au ajuns la locul de care-i grdiae Dumnezeu, a ridicat Avroam acolo jertfelnie, a asezat lemnele pe el gi, fegand pe Isaac, fiul sdu, |-a pus pe jerfelnic, deasupra lemnelor. Apoi gi-a intins Avraam mana si a [uat cufitul, ca sa-f Injunghie pe fiul sau. Atunci ingerul Domnului a strigat catre ef din cer gi a zis: wAvraame, Avragme’ Raspuns-a acesta: xfala-mév lar ingerul a zia: «Sa nu-ti ridici mana asupra copilului, nici sai faci vreun rau, edici acum cunosc cd le temi de Dumnezeu gi peniru Mine n-ai crufat nici pe singurul fin al taus,"[1] Noutatea absoluta pe care religia poporului evreu o intreduce in raportarea Ja divin este credinta. Credinta fara limite si supu-nerea abaoluta in fata vointei gi deciziei divinutui. Gestw lui Avraam, conaiderat exemplar si semnificativ timp de milenii, este cel a) amului mult prea oeinsemnat sa cuprinda cu mintea ga dimensiunea viziunii divine, singura sa sans fiind legatura de eredin¢a cu Damnezeul sau, Credinta care au presupume nici expli- catie, nici logica, nici finalitate ci doar o cale, de multe ori neinte- leasd, care se cere urmata. Dar thai exist un element ai retigiei mozaice care 2 deschis portile credintet. Dumnezeu igi imparte in chip misterios puterile cu creaturile sale. Ba chiar igi trateazi supugii ca find egali, cazind fa invoialé eu ei. Poradoxul auprem este cd acest Dumne- 2eu, creator, atotputernic, a instaurat o relatie liber consimtita eu creaturile sale. Relatia dintre Dumnezex gi poporul lui ales, copiii tui Israel, urma sé fie liber aeceptatd de ambele parti/,../Asa cum ueehii isreelifi even poporul Lui oles, tot astfel si El era Dumne- zeud lor ales.” [2] fo devenirea istoricd a poporului evreu, popor mic gi care niciodataé nu n construit un imperiu semnificativ sau o statalitate care sa influenteze decisiv un apatiu geopolitic, gestul lui Avraam a fost piatra de remelie a unui report special cu divinwl, care a permis supravietuires nationald in conditiile inexiatentei, timp de aproape doud milenii, a unui teritoriu national! gi mai ales in conditiile confruntarii cu fenomenul cvasipernanent al antisemi- tismului care a culminat cu holocaustul secolului al XX-lea. Per- sonaj istorie probabil real, ndscut in oragul caldeean Ur, Avraam este fondatorul simbolie al poporului evreu. 57 este, conform Ve- chiului Testament, exemplul omului bun gi drept. Iubeste pacea degi doregte, in aoalagi timp, sa lepte pentru principiile gale, generos in victorie, devotat famitizi sale, ospitalier cu strainit, preocupal de bunastarea semenitor sai, iar mai presus de toate, cu teama iui Dumnezeu si supus poruncii divine.[8) Tot el, prin legamantul pe care Damnezcu Ia invheiat cv el, dupa practicarea primului Sacrificiu ritual, a devenit $i detinatorul epatiului geografic in care urma sa se dezvolte poporul evreu. Se apune in Facerea 18-18:,.n iva acee: a incheiat Domnul legamant cu Avraam, zivdnd: «Urma- silor dai vor do pamdnid qvesia de lo rdul Egiptulud pdnd 1a raul ool mare al Eufratulii»' [4]Teritoriul Canaanulul, in perioada istorica Ja care ne referim, era o provincie de margine a Imperiului Egiptean, administrata de acesta prin guvernatori si aparaté de garnizoane egiptene{6}. Periodic, in functie de evolutia raporturilor de forte in zona, egiptenii pierdeau aceasta provincie ca urmare a atacurilor im- periilor vecine sau a populatiilor nomade si seminomade din Peninsula Araba, Nedotat cu sistemele avansate de itigatii si de planificare agricolé ale epiptemlor aau sumerienilor, Canaanul era afectat periodic de foamete, care genera migratii ale pnpulatiilor din arie catre Egipt sau catre Mesopotamia. Prezenta stramosilor poporului evreu in Egiptul epocii hiesogilor a fost generata de v asemenea foamete. Popor semit ca gi cel evreiesc, hicensii — cureritori ai Egiptului — au gprijinit dezvoltarea si implementarea avreiascé in nordul bogat al imperiului, Odata cu cAderea dominaties hicsosilor, situa- tia evreilor din Egipt s-a deteriorat panda la nivelul cuncacut al epopesi lui Moise. ,Atunci Faraon o poruncit lo tot poperul sau gia 2ie7 «Tot sopilul de parte barbdteasct, ce s¢ ya nagle Evreilor, sad aruncati in Nil, iar fetete s4 te lésati 8G traiaxca tonte!n'[6} Una dintre victimele probabile ale furiel faraonice este Moise, scApat prin gratie divina din apele Duviului, cresout 5i educat la curte, sc&pat din now de moarte gi ascuns in tinutul Madian unde, Manga muntele Horeb, aude glasul lui Dumuezeu gi-i vede Intru- chiparea intr-un tufig care ardea necontenit. In continuarea lega- méntului facut cu Avream, Moise era cel ce trebuin 34 conduca poporul robit a! evreilor in Canaan, Tara Fagiduita, trecand peste vointa faraonulyi si peste neincrederea semenilor afi. Din acel moment, Moise a fost purtatorul vointei lui Dumnezev si toate actele gale au fost intarite de puterea divina gi au fost exempli- ficate de miracole. Pind prost-vorbitor — 0, Doamne, eu nu sunt indemdnatic la vorbd, ci gréiesc cu anevoie $i sunt gangav'[7] — Moise il folos¢ete pe Aaron ca purtAtor de mesaj, att th raporiurile eu conationalii sai, cat si cu reprezentantii ierarhiei egiptene. {n fata impotrivirii faraonului de a elibera poporul evrey, este dezlantuita aaupra Egiptului 0 serie de zece plagi (otravirea apei, invazii de broaste. téntari, tauni gi lacuste, molima in randul vitelor, grindin&, acoperirea corpului egipteniler cn bube, asezarea intunericului peste toaté tars si moartea intdilor nascuta) toate anuntate de Moise prin intermediu tui Aaron ca pedepse trimise de Dumnezeu. In noaptea in care egiptenii igi plangeau fiii morti,poporul evreu a fugit spre Tara Fagaduits, urmarit de armatele faraonului ce se vor ineca insaé in Maren Rogie care s-a deschis pentru tracerea evreilor si s-a prabugit peste trupele egiptene, Daemonstratia se inchgiase, zeul-intrupat al egiptenilor fusese invins de Dumnezeul care incheiase legamaént cu poporul evreu si drumul catre patria dorité prea deschis. Cei slabi invinsesera un imperiu putermic fiindea alaturi de ei 5-8 aflat un zeu nou. Un alt fel de zeu, opus tuturor zeilor care existasera pana atunci. Nasterea monoteismului si asucierea acestuia cu un popor slab $i fara apdyare devine astfel logicé gi justificata, Numai co unirea. cu acest 2eu razbundtor, capabil 6A te scout din ghearele celui mei puternic imperiu, nu este resimfita in ade- ziunga la ordinea imemorialé tronsmisa de cdtre stramogi, ci in increderea oarba inveatita in interventia Lui salvatoare. El nu poate fi perceput diniéunirul comunitatii credinciogilor sci, fo copatul unei scart de ierarhii vizibile gi invizibile care st-i lege gradual de prezenfa sa iradianta. Czea ce it definegte este faptul ot depageste orice putere paméanteasch, orice terarhie imaginabiid gi orice mate- rializare tangibild. El nu este cel mai de sus, cl aingurul. [8] Fiecare si petrecuta de fugari in degert, In drum spre finta visata, eate un pas suplimentar in consolidarea credintei gi a con- stiintel identitati nationale, dar gi a relatiei noi gi neexperimentate pana atunci cu o alta forma a divinului. Unor oameni fugiti de o stapanire lumeascA pe care o considerau nedreapta [i se impune a stapanire diving infinit mai solicitanta. {n faga fiecarei pravo- cari, Dumnezeu, prin intermediul lui Moise, dé solutia ealvatoare i aratd cales justA poporului sy. far aceastd cale ere credinta neconditionaté. O credinta care avea nevoie de un cod de legi al ei, de o orga- nizare gi de o cét mai larga gi cuprinzdtoare eunongtere. De 0 institutionalizare care sa 6 transforme dintr-o perceptie interuma- oa intr-o realitate socialé. alar a doua zi a sezut Moise et judece poporul gia atat poporul inaintea iui Moise de dimineata pant seara. Vazdnd letro, socrul lui Moige, tot ceea ce facea el cu poporud i-a zig; «Ce faci tu cu popariul? De cestai tu singur gi tot poporul téu st inaintea ta de dimineaté pand seara?» lar Moise a zis chtre socrul sau: «Poporul