Professional Documents
Culture Documents
Stereo70
de Vasile Crăciunescu
Introducere
Pentru primul set de date găzduit în secţiunea Download am ales o colecţie de hărţi cu o
vechime de aproximativ 100 ani: hărţile topografice, scara 1: 200 000, construite în cadrul
celei de a treia campanii de ridicări topografice a militarilor Imperiului Habsburgic.
Acest set de hărţi reprezintă o continuare a unor preocupări mai vechi, de reprezentare
cartografică a teritoriilor ce intrau în componenţa Imperiului Habsburgic. Pentru teritoriul
României primele măsurători datează din secolul XVIII fiind concretizate într-o serie de
planuri topografice la scara 1: 28 000. Aceste măsurători nu aveau o bază geodezică, planurile
neavînd o proiecţie cunoscută[1].
A doua campanie de măsurători (Franziszeische Aufnahme) a avut loc între anii 1806 –
1869[2] şi s-a bazat pe o reţea de triangulaţie ce acoperea o mare parte din teritoriul actual al
României. Aceste hărţi au fost realizate utilizînd proiecţia Cassini-Soldner şi elipsoidul Zach-
Oriani.
Cea de a treia campanie de măsurători topografice (Neue Aufnahme) s-a desfăşurat începînd
cu anul 1869, hărţile fiind construite avînd la bază datumul Sf. Ana 1840, datum referenţiat la
elipsoidul Bessel 1841 (adoptat în Imperiul Habsburgic începînd cu anul 1869).
Georeferenţierea hărţilor
Reprezintă primul pas în vederea legării acestor reprezentări vechi de bazele de date
geospaţiale actuale, pentru a putea mai apoi efectua analize spaţiale utilizînd funcţiile
disponibile în cadrul programelor GIS.
Generalităţi
Abordare practică
Într-o prima fază am încercat georeferenţerea hărţilor într-un sistem de coordonate geografic,
utilizînd valorile înscrise pe marginea hărţilor şi folosind datum-ul Sf. Ana 1840 - referenţiat
la elipsoidul Bessel 1841 (parametrii folosiţi pentru definirea datum-ului sînt cei publicaţi în
cadrul rubricii Grids and Datums, în numărul din Mai 2001 al jurnalului ASPRS). Hărţile
rezultate au fost mai apoi reproiectate în Stereo70. Atît georeferenţierea cît şi reproiectarea s-
au făcut în cadrul aplicaţiei Geographic Transformer.
Din motive de ordin practic s-a realizat şi un caroiaj vectorial corespunzător fiecărei foi de
hartă. Acesta a fost reproiectat utilizînd aceeaşi parametri dar în cadrul aplicaţiei Geographic
Calculator (Geographic Transformer este o aplicaţie dedicată datelor tip raster iar Geographic
Calculator celor tip vector). Surpriza a apărut la încărcarea simultană a hărţilor reproiectate şi
a caroiajului vectorial, între cele două seturi de date existînd diferenţe de poziţionare
neacceptabil de mari. Acest fapt ne-a făcut să ne revizuim strategia. În acest sens am hotărît să
păstrăm vectorii ca bază de referinţă şi să "tragem" hărţile după aceştia. Precizăm că am făcut
acest lucru doar din considerente de eficacitate, acest procedeu fiind mai rapid decît
georeferenţierea manuală a hărţilor, întrucît caroiajul vectorial a fost obţinut automat. Mai
mult, pentru a spori precizia, am îndesit acest caroiaj (din 1ox1o - corespunzător foilor de
hartă - la 30'x30': Figura 2.).
Fiecare foaie de hartă a fost georeferenţiată utilizînd cîte nouă puncte de control (opt pe laturi
şi unul în centru). Rezultatul a fost comparat cu hărţile topografice 1: 100 000[3]. Astfel am
putut constata o abatere, neuniformă, de aproximativ 800 – 1200 metri pentru fiecare foaie de
hartă. Pentru a minimiza aceste diferenţe am procedat la o nouă georeferenţiere, pe baza
punctelor comune dintre hărţile austriece şi cele topografice. După o scurtă evaluare a
punctelor comune utilizabile, ne-am oprit asupra bisericilor şi mănăstirilor. Toate foile de
hartă conţin un număr impresionant de biserici. Acestea sînt reprezentate sub forma unui
pătrat (Figura 3 stînga) sau cerc (Figura 3 centru) cu un punct în mijloc (punct considerat de
noi ca locul central al bisericii şi pe care l-am asociat cu punctul central al crucii de pe harta
topografică – Figura 3 dreapta) şi o cruce deasupra. În funcţie şi de alte repere reprezentate pe
hartă (ape, drumuri) am selectat pentru fiecare foaie de hartă un număr de 25 – 65 biserici
(pentru evitarea confuziilor am ales doar bisericile izolate şi ne-am ferit de cele grupate)
considerate ca fiind comune pe cele două seturi de date.
Dintre aceste puncte au fost eliminate cele ce prezentau o eroare medie pătratică mare, iar
restul au fost folosite (în baza unei transformări afine) pentru cea de a doua georeferenţiere.
Concluzii georeferentiere
Considerăm rezultatele celei de a doua georeferenţieri drept foarte bune, aceasta ţinînd seama
pe de o parte de vechimea hărţilor şi metodelor folosite la întocmire iar pe de altă parte de
scara de referinţă: 1: 200 000. De pildă, dimensiunile unui simbol care reprezintă o biserică
pot varia între 350 – 500 metri pe lăţime şi 200 – 300 metri în înălţime. Acurateţea
georeferenţierii s-a dovedit bună şi foarte bună în vestul, centrul, nordul şi nord-estul ţării şi
ceva mai slabă pentru sudul ţării (Oltenia, Dobrogea). Probleme au mai apărut în zonele
montane înalte (cu puţine aşezări omeneşti şi implicit biserici) sau în cele din afara teritoriului
românesc pentru care nu am avut acoperire completă cu hărţi topografice (Ex: 38_45, 40_44).
Umbrirea hărţilor
După cum am precizat anterior, formele de relief sînt reprezentate pe hărţi cu ajutorul
haşurilor. Pentru a verifica gradul de corelare cu formele de relief reale am folosit datele
SRTM. Rezultatele au fost spectaculoase (Figura 4), fapt ce ne-a determinat să realizăm o
versiune paralelă a acestor hărţi folosind umbrirea obţinută din modelul SRTM.
Am decis să oferim hărțile austriece și prin intermediul unor servicii geospațiale standard.
Aceastea permit utilizatorilor să acceseze datele online, direct de pe serverul geo-spatial.org,
folosind un client desktop sau web. În spatele acestor servicii stau aplicații precum GeoServer
sau GeoWebCache.
WMS este cel mai cunoscut serviciu standard de livrare a datelor raster. Serviciul WMS geo-
spatial.org poate fi accesat la următoarea adresă:
http://earth.unibuc.ro/geoserver/ows?service=WMS&request=GetCapabilities
Datele pot fi vizualizate folosind un cliend desktop (recomandăm QGIS, uDig sau gvSIG),
selectînd stratul "geospatial:mozaic_austrian" (Figura 5). Serverul geo-spatial.org poate
returna datele în oricare din sistemele de coordonate incluse în baza de date EPSG.
WMS-C
WMS-C este o propunere de standard OGC, derivat din WMS, ce folosește mecanisme de tile
& caching pentru a îmbunătăți performanța serviciului cartografic. Capabilitățile serviciului
WMS-C pot fi consultate la:
http://www.earth.unibuc.ro/geoserver/gwc/service/wms?
service=WMS&version=1.1.1&request=getcapabilities&tiled=true
Google Earth
Vă oferim în continuare cîteva legături către aplicații care ilustrează modul în care hărțile pot
fi integrate în mashup-uri cartografice. Pentru a înțelege și a replica funcționalitatea
prezentată vă invităm să studiați codul sursă al paginilor:
• Exemplu OpenLayers
• Exemplu Bing Maps
• Exemplu Google Maps
Download
Hărţile georeferenţiate pot fi descărcate individual în format GeoTiff (arhivate .zip) sau ECW.
Am considerat utilă includerea unor filtre care să permită identificarea rapidă a trapezelor din
zona de interes. Practic, utilizatorii pot folosi o hartă interactivă a României pentru a selecta
zona de interes cu ajutorul mouse-ului (drag-and-release daca se folosește instrumentul de
selectare de tip dreptunghi, sau click-stînga, dacă se folosește instrumentul de selectare
punctual). Pentru a face selecții multiple se ține apăsată tasta Shift în timp ce se acționează
mouse-ul. Identic, pentru a comuta starea uneia sau a mai multor foi de hartă, se ține apăsată
tasta Alt. Selecția curentă poate fi ștearsă folosind butonul "Ștergere Selecție". Cu ajutorului
icon-ului "+" din partea din dreapta-sus a hărții se poate schimba harta din fundal (utilizatorul
poate alege între Google Satellite, Google Physical sau OpenStreetMap) și se poate
ascunde/afișa caroiajul cu extinderea hărților austriece. Navigarea în hartă (zoom și pan) se
face cu ajutorul controlului din partea dreapa-sus a hărții. Confirmarea operaţiunii de filtrare
se face prin apăsarea butonului Aplicare filtru. Rezultatul: afişarea în tabel doar a foilor de
hartă cuprinse de selecţia interactivă. Cu o funcţionalitate similară vin filtrele judeţ (permite
afişarea trapezelor din judeţele selectate), indicativ 100k (permite selectarea trapezelor care se
suprapun peste foile de hartă topografice scara 1: 100 000), indicativ (permite afişarea
trapezelor selectate). În caseta de download, care apare în urma selectării unei foi de hartă, se
poate opta pentru descărcarea hărţii georeferenţiate în forma originală sau se poate descărca
varianta umbrită cu datele SRTM. Pe lîngă opţiunile de descărcare amintite, utilizatorul are
posibilitatea de a vizualiza hărţile online, într-o aplicație interactivă bazată pe Zoomify.
Discutii
De unde as putea sa iau o legenda.
Salutare Cornel,
Mulțumim mult pentru aprecieri. Există o soluție rapidă de accesare a caroiajului. Acesta este
publicat pe serverul nostru prin intermediul serviciului WFS. Acolo te poti conecta cu orice
client desktop compatibil WFS. In continuare iti voi prezenta pe scurt pașii necesari pentru a
face această operațiune folosind uDig:
- din lista de straturi disponibile se selectează “Caroiaj harti austriece a treia ridicare”
(penultimul din lista);
Baftă,
Salutare George,
Va trebui să folosești filtrele puse la dispoziție pentru a selecta foile de hartă care te
intereseaza. Apoi apeși butonul “Aplica filtrul”. În subsol va fi afișat un tabel cu link-uri
individuale de download pentru fiecare planșă în parte.
Baftă,
Vasile