Protocol de interviu rE PTC ee al CIN ‘Ann Le Couteur, MB.B'8., Catherine Lord, PhD., Michael Rutter, M.D., FR.S. PERSOANA EVALUATA Nume si prenume/Identificator: Data nasterii Vvarsta __ Genul; © Masculin OC) Feminin PERSOANA INTERVIEVATA Nume si prenume: Relatia cu persoana evaluat INTERVIEVATOR Nume si prenume: Scoala/Clinica:_ __ Data interviuluija ota cos oma TeSTCENTRAL 608 5 Fr igoe nal So. 2 oT Bae OAS. tier 000, ve mast Copyright © 200 by Westem Peychaloicl Services “Trancatd and repntedby permission fhe pubes, Weslem Peychologal Series ottobe ered nan fom wit wien perio f Wet Payal Sees “12031 Wishire Boulevard, Los Angeles, Calforria 90025, USA. ‘Aighs reserve. ‘Copyight © 2003 Westem Paytheagial Sanies. “radu pleat x parmsunea etal, Westem Payncogkal Seve=s rr hoodia Sevices, 1203 Wise Bodevard, Los Angas, allo S05, SA ate nies reproducete Tn crce forma, f88 porisines in cris a “Toate drepturle ezervat,GUPRINS Informatii generale ae 5 Memoifamii/istorc familia medicals social 5 Educatia persoanel evaluate (nivel scolar si prescoler) 6 ‘Stabilirea unor repere person: 6" Diagnostic 6 Medicatie . 6 intrebéri introductive . ? 1. Probleme/ingrijordri actuale . i 8 Dezvoltare timpurie .......... re gesdensey $e asabstucahin 26), 8 Instalarea simptomelor 2 2. ‘Varsta (In tun) fa care pring au observat pent prima dat cd ceva era in neve i in ceea ce vest nas, relatile sociale sau comportamentul fs 8 3. Primele simptome care au stérnit ingrijorarea prior ° 4. Instalarea simptomelor, privité retrospectiv 10 Repere importante in dezvoltarea motorie 11 5. Vérsta la care a mers prima daté f3rd ajutor 11 Formarea deprinderil de mers la toalets . a2 6. Achizila deprinderi de control al vezici urinare pe timpul zlei. 12 7. Achialfla deprinderii de control al vezici urinare pe timpul noptil eye eee ses ett ese Ad 8. Achlzita controlulul sAincterulul anal see ee cece sees 29 vee s Piegeins sath Achizitia si pierderea limbajului/altor abilitagi.... Sse pilots tae yestegatena. Googe nevenohieoaRAD 9. Virsta primelor cuvinte singulare Spe S6i6 sta Te 45 10, Vérstafolostlprimelor propor (dec8 a folosit veeodats propozif) 16 Plerderea abilitatilor lingvistice (itemil 11-19) 17 11. Pierderea de abiltitlingvistice ups achiziie 17 412, Nivelul limbajului comunicatiy inainte de pierdere 18 ‘Tipul de ability Iingvistice plerdute (itemii 13-16) . + 19 13. Plerderea utilizar spontane a cel putin cinci cuvinte cu sens 19 14, Plerderea intentiei de comuhicere 19 415, Pierderea abiltitilor sintactice (gramaticale) f : ss 19 Plerderea articularii(pronuntiel) .......... aioe oe hang . Virsta in care a devenitevident® pentru prima dat8 o plerdere semmnineatv8 a abiltayior ingvstice .. 20 Asocierea plerderii de abilitBt| Iingvistice cu boli fice... .« asp) cae: a 20 Durata pierderi abilitStilorlingvistice ce ieee sie ae 20 generalizati a abilitStllor (itemil 20-28) . Re : Pay Reyes hig BEE Pierderea abilittilor (pentru cel putin 3 lun!) ‘ Leiner ei tueaie bi at litatilor plerdute (itemii 21-25) sgn ait 2 MiscBrlintentjonate ale main, efectuate cu un anumit seop ae Sauca . 2 Abiltat} motoril . 22 Abilitati de auto-ingrijire 2 1. Joc constructiv sau Imaginativ . 2 ‘Angajament si implicare social. . 2 .VBrsta fa care a a fost evident pentru prima data plerderea principal @ abit 23 27. Asoclerea plerderil de abiltSti cu o boal8 fzick 23 28. Durata plerderil abiitStilor 23 Functionarea limbajului st comunicarit 24 29, intelegerea limbajului simplu 24 30. Nivelul general al limbajulut 25 31. Folosirea corpulul altculva pentru a comunica 26 32. Articulare/pronuntie a MoO REPRO 2 33. Produc verbale stereotipe si ecolalieintarzit3s ee F sadesnes a 34, Verbalizare sociall/dialog . 29 35. Conversatia reciprocS (in limita niveluullingvisic al persoanel evelvete) . ne Lior matgpsRae 36. Intrebsri sau afirmatiiinadecvate beta Tahehad Rights swoal 37. Inversarea pronumelor 4 ae ee 32 38. Neologisme/limbaj idiosincratic 7 é sf epelog tie baer ned 89 39. Ritualun verbale abbas ee oe 5 34 440, Intonayle/volumyritm/vitez’ . 7 35 41. Vorbirea in scop de comunicare curent8 SalyePededasn ary ase 36 42. A ardta cu degetul pentru a-si exprima interesul Aaniaieony é seh SR 37Dezvoltare sociala si joc Activitati/juedrit Interese gi comportamente. ......+++++ Comportamente generale Comentari 43 44. 45. 46. 47. 48. 49, 50, 51 52. 53, 54, 55. 56. 7, 58, 59, 60. 61. 62. 63. 64. 65, 66. 67. 68. 68. 70, a. n. 7. 7, 75 76. 7. 78, 7. 0, a. 82, 83. Ciitinarea capulul in semn de aprobare . Clatinarea capulul in semn de negare Gesturi conventjonale/instrumentale AAtentia ia voce =. ++ Imitarea spontand a aciuilor Jocul «de-a..../locul imaginativ Joc -de-ai/J0imagiatv cu cel de aceeas vBrstB Privirea directs ‘Zambet social frorata ceva se deciona atenta Initiative de a imparti Doria de ag impBrtl bucurin cu al Oferirea de alinare. Caltatea Iniiativelor sociale Gama de expres fecialefolosite in comurieare Expresil faciale inadecvate . Gradul de adecvare a rspunsullor sociale worite Injerea unor actives adecvate Joc social de Imitare «sees esses Interesul fatS de alt! copii. . Réspunsul la abord&rile altor copii Jocul de grup cu cel de aceeasl varst’ Prietenille Dezinhibitle socialé Preocupiri neobisnuite Interese circumscrise Uuiare vepettnd a obiecelor sou Interes pent pr ale oblectelor Compulsi/ritusturi é Interese senzoriale neobisnuite . Sensibitete general neustifcats Ia zgomet RSspuns negatlv anormal, Idiosincratic Ia stimuli senzoriall specif ‘ DiftcultSt! de adaptare la schimb&ri minore in rutinele personae sau in medial imediat al persoane! evaluate « 69 RezistentS la schimbiri banale ale medivlul « 70 [Atagament neoblsnult fat de oblecte Manierisme ale mini sale degetelor “ dine monferame complexe sau misciri corporal steeatipe = Misciri ale mAlnll pe linia median& a corpulu 64 a “74 7s 75 76 7 78 Mersul = aeigd ee duitayees epson ine hgresivtatea manifestaté fatA de ce care ingrjesc sau fash de membri familial... +=. +--+ 0+-0°° zg ‘poresiitate menifestats fata de alte persoane in afera celor care i/o Ingrjesc si a membrilor femite} Autorrinire 84, Hiperventilatie 85. Lesinut/convulsl/pierdr! ale cunostintel é. 186. Varsta la care a fost evident pentru prima dat anormaitatea shade Satire ey ‘ 87, Aprecierea Intervievatorulul privind varsta le core s-au manifestat probabil primele anormaliti In devoltare . «+» 82 Abititati speciale izolate (Itemil 88-93)... - Mea fi 83 88, Abiltatea vizuo-spatials 4 89, Abilitatea mnezicé é ® pcan Basanti 84 90, Abiitates muzicals . Gate . Baca ees 84 91, Abiltatea greficé 84 92, Ablitates de 2 citi 84 93, Ablitatea de a efectus calcule matematice 84 concluzive 85 Evaluarea per ansambiu - 85 Tpresileitervevatorl 9) crcumstantleInterialul < j 55 85 ‘Sumarizarea discrepantelor dintre descrierea oferité de persoana care @ J furntzat informatie st informatie obinute pe Baza observatielINFORMATIL GENERALE MEMBRII FAMILIEI/ISTORIC FAMILIAL MEDICAL $I SOCIAL MARCATI in CURSUL ACESTEI SECTIUNI ORICE DISCREPANTE DINTRE DESCRIEREA REALIZATA DE PERSOANA CARE OFERA INFORMATIILE SI INFORMATIILE PE CARE OBSERVATORUL LE ARE DIN ALTE SURSE; SUMARIZATI INFORMATIILE OBJINUTE LA SFARSITUL INTERVIULUI. PUNEJI INTREBARI PRIVITOARE LA RELATIA DINTRE PERSOANA CARE OFERA INFORMATIILE SI PERSOANA EVALUATA. Pentru inceput, probabil c& puteti s8 m& ajutati s8-mi fac o idee despre componenta familiel lui (numele persoanel evaluate). Are frati/surori? Mi-ati putea spune cum fi cheama si ce varst& au? Toti copili au aceiasi parinti biologici? Este vreunul dintre ei adoptat sau frate in sistem de asistenté maternala? (in cazul In care vreunul dintre printi a mal fost c&satorit) Provine vreunul dintre copii dintr-o cdsatorie anterioara? Mai loculeste si altcineva in casa in care locuieste (numele persoanel evaluate)? Aavut vreunul dintre frati sau surori intarzieri in dezvoltare? Sau a avut vreunul vreo problema speciala de dezvoltare pentru care sa fi fost solicitat tratament? A avut vreunul dintre parintii lui (numele persoanei evaluate) vreo dificultate in dezvoltare (sau intarziere in achizitia mersului sau limbajului)? Sau a avut vreunul probleme speciale de dezvoltare pentru care a primit tratament? Este vreo persoané in familia extinsa a lui (numele persoanel evaluate) care are dificultati similare celor ale lui (numele persoanei evaluate)? Data ae Lenk weasel aahegeanle ah biologic, frate vitreg, frate adoptat) Eos Mama biologic’ Tatal_ biologic Mama care il/o ingrijeste (dac’ nu este cea care |-a nscut / a n&scut-o) Tata care il/o ingrijeste (daci nu este cel biologic)INFORMAJII GENERALE (CONTINUARE) EDUCATIA PERSOANEI EVALUATE (NIVEL SCOLAR $I PRESCOLAR) SCOPUL ACESTOR INTREBARI ESTE DE A OFERI UN CADRU DE REFERINTA PENTRU ITEMII CARE URMEAZA. ‘Acum ag vrea si va pun cateva intrebari referitoare la tipul de programe, gradinite sau scoli pe care le~ frecventat (numele persoanei evaluate). Erau grédinitele sau scolile pe care le-a frecventat unele obisnuite? Pentru cét timp le-a frecventat? A avut nevoie ¢ \reun ajutor/sprijin special? A intampinat vreo problem’ special& cu cititul sau cu scrisul? (FACETI REFERIRE LA TOATE SCOLILE PE CARE LE-A FRECVENTAT, iN FUNCTIE DE VARSTA SI OBJINEJI DETALIT REFERITOARE LA REALIZARI. DACA ESTE CAZUL). Cu ce se ocupa de c&nd nu mai merge la scoala? ee ee or Ce Pe ari a yic STABILIREA UNOR REPERE PERSONALIZATE IN DEZVOLTARE Mai tarziu pe parcursul interviului va trebui sa vd rog s8 va ganditi in special Ia intervaiul de 12 luni dintre cea de-a 4-a si cea de-a 5-a aniversare a lui (numele persoanei evaluate). Care credeti ci va fi pent! dumneavoastra cea mai usoara modalitate de’a va referi la acea perioada de varsta? ‘Tocmai ati mentionat c& (numele persoanel evaluate) frecventa (numele scolll) pe atunci; corect? Unde locuiati atunci? (FACEJI REFERIRE SI LA ALTE POSIBILE REPERE PERSONALIZATE IN DEZVOLTARE, CUM AR FI NASTEREA FRAJILO SURORILOR, SCHIMBAREA DOMICILIULUI, INCEPEREA UNEI NOT SLUJBE DE CATRE ORICARE DINTRE PARINI Si RENUNTAREA LA O SLUJBA IN CAZUL ORICARUI PARINTE, DECESE iN FAMILIE ETC.) DIAGNOSTIC (nu este necesar niciun cod) A spus cineva vreodati c& (numele persoanei evaluate) are o problema medicala sau i s-a pus vreodata un diagnostic medical? Are cumva probleme de auz? (OBTINETI DETALII $I NOTATI-LE IN SPATIUL DE MAI 20S. MEDICATIE (nu este necesar niciun cod) y ¥ ) {in prezent, (numele persoanei) ia in mod regulat pastile sau medicamente? (OBJINEJI DETALI $I NOTAJI {iN SPATIUL DE MAI JOS.)INTREBARI INTRODUCTIVE SCOPUL ACESTOR PRIME INTREBARI ESTE DE A OFERI UN CADRU DE REFERINTA PENTRU ITEMII CARE URMEAZA. Pentru inceput, as vrea si-mi formez o imagine general despre (numele persoane! evaluate). Dati-mi voie 8 va pun pe scurt cateva intrebari, dupa care ne vom intoarce la unele lucruri pentru a le discuta mai in detaliu, odata ce-mi voi fi facut o imagine mai clara despre cum este (numele persoanei evaluate). Puteti s&-mi povestiti putin despre (numele persoanei evaluate)? Cum mi-ati descrie comportamentului lui (numele persoanei evaluate) dacd ar trebui s8-I/s-o identific intre alt} copii/tineri de aceeasi varst8? Ce lucruri face cénd este lasat(8) s& fac ce vrea? Cum este in cele mal bune momente ale sale? Dar in cele mai proaste momente? Cum este limbajul s8u (numele persoanei evaluate)?JNTREBARI INTRODUCTIVE (CONTINUARE) o PROBLEME/INGRUJORARI ACTUALE (nu este necesar niciun cod) in prezent, va ingrijoreaz’ vreun lucru legat de comportamentul sau dezvoltarea lui (numele peroanel evaluate)? Ce anume va ingrijoreaza? (OBTINETI DESCRIEREA SI NOTATI-O MAI JOS).DEZVOLTARE TIMPURIE Putem sa revenim acum Ia discutia legata de primii ani din viata lui (numele persoanel evaluate)? Instalarea simptomelor VARSTA (IN LUNI) LA CARE PARINTII AU Oe arte OBSERVAT PENTRU PRIMA DATA CA CEVA ERA Incercai si code ovirsté {N NEREGULA IN CEEA CE PRIVESTE LIMBAJUL, —_rcpriv-s8, mai degrabé decét RELATIILE SOCIALE SAU COMPORTAMENTUL Not: dac& paring exprims vrsta in s8ptimani, codati cea mat Mai intai, ag vrea s& vorbim despre dezvoltarea timpurie a lui roth visi bac 8 (numele persoanei evaluate). (Ge ex. 34 luni), lat! pumetul 4 : emi Ce varsta avea (numele persoanei evaluate) cfnd v-ati puspentru $0 Nor clans Merl prima oar problema cd s-ar putea s& fie ceva in nereguld cu apropatévarstd in lun, Pe cit dezvoltarea lui/ei? posibil, incercat s8 codatio varst Dropriv-isé mai degrabS decit 996 tte. 991 = print nu au fost ingrijorat ‘desi un medic a recomandat tun consult de specialtate pentru copil 992 = pring au fost ingrjorat) de la nastere (de ex. dacd ACHIZIJIA DEPRINDERII DE CONTROL AL VEZICII URINARE PE TIMPUL NOPJII Coda vrsta (in luni) pe care o ~Améne (numele persoanei evaluate) uscat() pe timpul noptii? 0a viva (nn) pe cae 0 rn jin 5-2 Tntémplat uitima daté sé se ude = a aves efnd a rémas pentru prima card uscat(S) in $inthrlatutime dats se u ae curate” de 12 luni; sau aleget) unul Cand a fost pentru prima dat& uscat(4), timp de 12 luni “i codurile de mai jos. Exiudeti pens ile In care santa onsecutive, fara niciun accident? piped ety ores luni pe care o avea cénd a deprins z controlul vezicil urinare pe parcursul opti 993 = a reusit sé foloseascé toaleta Pentru o perioadé de 12 luni, dara recézut si acum se ud8 cu regularitate;, : 994 = n-a achiztionat niciodat’s ccontinenta; 995 = n-a reusit incd sé foloseasca toaleta pentru un interval de 412 luni f88 niciun accident; adic8 este continent(8) de © perload& mai mic8 de 12 luni, 996 fu se stie, dar aparent normal; Wu se stie, dar aparent intaraiat; 998 = non-rspuns; L 995 Ww se stie sau nu s-a intrebat.DEZVOLTARE TIMPURIE (CONTINUARE) 8 ACHIZITJIA CONTROLULUI SFINTERULUI ANAL Se intampla ca (numele persoanei evaluate) sa facd pe el/ea? Ce varst& avea cnd a dobandit pentru prima oara controlul sfincterului anal? Cand a demonstrat continenta pentru prima data, timp de 12 luni consecutive, fara niciun accident? 14 CCodati varsta (In luni) pe care © avea persoana evalvats cénd 2 achiitionat continenta (adic& Inainte de 0 perioad8 ,curat3" ~ dde 12 luni, uterioard ultimului accident’); sau alegeti unul din ‘codurile de mai jos. Codati ocazile Jn care s-a int&mplat s& fac pe el/ L a, ca si pe acelea In care s-a si dat sia facut spe el/ea. 993 = a reusit s8 foloseascd L toaleta pentru o perioada dde 12 luni, dar a recdzut si acum face pe el/ea cu Fegularitate; ks 994 = n-a achizitionat niciodatd continenta; 995 = na reusit inc8 s& foloseascd u toaleta pentru un interval de 12 luni fr niciun accident, ‘adicd este continent(8) de ‘ perioad mai mic8 de 12 luni; 996 = nu se stie, dar aparent normal L 997 = nu se stle, dar aparent intarziat; 998 = non-rispuns; 999 = nu se stie sau nu s-a intrebat.ACHIZITJ1IA SI PIERDEREA LIMBAJULUI/ALTOR ABILITATI ‘As vrea acum sa vorbim despre dezvoltarea limbajului lui (numele persoanei evaluate) si despre acele lucruri pe care le fac copili inainte de a invata sa vorbeasca. Cum este limbajul lui (numele persoanei evaluate) in acest moment? A invatat deja si vorbeasca? (ADAPTATI INTREBARILE INITIALE LA CEEA CE STIJI DEJA DESPRE NIVELUL LIMBAJULUI PERSOANEI EVALUATE SI OBTINEJI DESCRIERI CARE SA VA AJUTE SA FORMULATI URMATOARELE INTREBARI.) @_VARSTA PRIMELOR CUVINTE SINGULARE «CU SENS" SE REFERA LA CUVINTELE FOLOSITE iN MOD REPETAT SI CONSISTENT iN SCOPUL COMUNICARII, PENTRU A DESEMNA UN ANUMIT CONCEPT, OBIECT SAU EVENIMENT. NU CODATI ,MAMI" SI ,TATI"; INCLUDETI ORICE ALTE SUNETE SPONTANE, CONSISTENTE SUB ASPECT FONOLOGIC, CARE APROXIMEAZA CUVINTE REALE DIN LIMBAJUL FAMILIEI SI CARE SUNT FOLOSITE CU SENS iN MOD REPETAT, Ce varstd avea (numele perscanel evaluate) cAnd a folosit pentru foes. (oun) ocaee | “| prima data cuvinte cu sens, in afara de ,mama” si ,tata"? alageg! unul ante codurte de mal Care au fost primele sale cuvinte? gor iron tet es ie) ‘ ee ed 993 = a spus céteva cuvinte, dar In ce fel a ardtat c& stie care e semnificatia lor? (OBJINEI EXEMPLE.) apoi a incetat si le mai foloseasca si nu le-a mal A folosit vreodats (numele persoanei evaluate) aceste cuvinte pentru ok ee a se referi la altceva sau pur si simplu ca zgomote, care nu pareau s& i 994 = n-a tins inc8 acest stad ni ? aib8 nicio semnificatie specifics i eee 996 = nu se stie, dar aparent normal; 997 = nu se stie, dar aparent intérziat; 999 = nu se stie sau nus-2 intrebat 15ACHIZITIA SI PIERDEREA LIMBAJULUI/ALTOR ABILITATI (CONTINUARE) @ VARSTA FOLOSIRIT PRIMELOR PROPOZITII (DACA A FOLOSIT VREODATA PROPOZIJII) PENTRU SCOPURILE ACESTEI CODIFICARI, © PROPOZITIE TREBUIE SA FIE FORMATA DIN DOUA CUVINTE, DINTRE CARE UNUL TREBUIE SA FIE UN VERB. NU CODATI COMBINATIILE SUBSTANTIV-ADJECTIV SAU \VORBIREA ECOLALICA SAU EXPRESIILE CARE E POSIBIL SA FI FOST INVATATE PE POST DE CUVINTE DE SINE STATATOARE, PENTRU A TRANSMITE © SINGURA SEMNIFICATIE (DE EX. PE CURAND”, INSEMNAND ,LA REVEDERE"). REMARCATI CA ACEASTA DEFINITIE DIFERA DE CEEA CE ESTE CONSIDERAT VERBAL PENTRU TTEMUL 30, ,NIVELUL GENERAL AL LIMBAJULUI). Cevarst& avea céndaspus pentru prima dat’ cevaceaimplicat — oca} vata (hm & ae L] ol mplicat —foipsit pentru prime dat8 expresi Giitureren unor cuvinte, pentru a construl o semnificatic Sau sugey un ante cfurle de {adicd a folosit expresii de doua sau trei cuvinte)? tal jos (normal < 33 de lui). Cea spus? 993 = a spus céteva expres, dar apoi a incetat $8 le mel Dar referitor la expresille care includeau si un verb, ce-mi puteti foloseasc’ sau lea mal spune? (OBJINEJI EXEMPLE.) folosit de atunci; 994 = rea atins Inc acest stad de dervoltare; 1996 = nu se stie, dar aparent normal; 997 = nu se stie, dar aparent intra; 999 = nu se stie sau nu s-a intrebatACHIZIJIA SI PIERDEREA LIMBAJULUI/ALTOR ABILETAJI (CONTINUARE) Pierderea abilitatilor lingvistice (Itemii 11-19) SCOPUL ACESTUI ITEM ESTE DE A DETERMINA DACA A EXISTAT O ANUMITA PERIOADA DE PIERDERE A ABILITAJILOR VERBALE DUPA CE PERSOANA EVALUATA A DEZVOLTAT LIMBA] COMUNICATIV, PERIOADA CARE SA FI DURAT CEL PUJIN 3 LUNI. FOLOSITI URMATOARELE DEFINITII: LIMBAJ INAINTE DE PIERDERE: FOLOSIREA IN SCOP COMUNICATIV A CEL PUTIN 5 CUVINTE DIFERITE (ALTELE DECAT ,,MAMA" SI TATA"), IN FIECARE ZI, TIMP DE CEL PUTIN 3 LUNI; PIERDERE DE LIMBAJ: PIERDEREA ABILITAJILOR LINGVISTICE DOBANDITE ANTERIOR (CONFORM CU SPECIFICARILE DE MAI SUS) PE O PERIOADA DE CEL PUTIN 3 LUNI. ingrijorat vreodata cu privire la posibilitatea ca (numele persoanel evaluate) s& fi pierdut al littl in timpul primilor ani de viata? A existat vreodata vreo perioada in care a incetat si mai vorbeasca pentru cateva luni dupa ce invatase s8 vorbeasca? (Dac& DA) Cat de mult vorbea inainte de a inceta s8 mai vorbeasc&? Utiliza cel putin 5 cuvinte diferte (altele decdt mame" si ,tata") in fiecare zi, de cel putin 3 luni? VREODATA O Dac& raspunsul este da, treceti la urmatoarea intrebare (itemul 12), PIERDEREA DE ABILITAJI LINGVISTICE DUPA ACHIZITIE Dacé réspunsul este nu, treceti la itemul 20 (pagina 21). 17ACHIZITIA SI PIERDEREA LIMBAJULUI/ALTOR ABILITATI (CONTINUARE) 6 NIVELUL LIMBAJULUI COMUNICATIV INAINTE DE PIERDERE CAt de mult vorbea (numele persoanei evaluate) inainte de pierderea abilitatilor lingvistice? Ce anume putea sé spuna inainte si fi survenit schimbarea? (VERIFICATI NUMARUL DE CUVINTE CU SENS PE CARE LE FOLOSEA, MASURA IN CARE UTILIZA SPONTAN LIMBAJUL $I MASURA IN CARE FOLOSEA LIMBAJUL IN SCOP COMUNICATIV.) 0 = limbaj cu sens folosit In scop VREODATA comunicativ in mod spontan, — ‘in flecare zi, cu cel putin 5 cuvinte diferite folosite la tun moment dat inainte s& fi survenit schimbarea (si orlcare dintre celelate abilitt istate mal jos); 1 = utilzare ocazionals spontan’ in scop comunicativ a 5 sau ‘mai putine cuvinte (singure sau in combinatie cu abiltSt imitative); 2 = producea limbaj sau sunete la cerere; e posibil s& fi imitat, de asemenea, spontan; 3 = lmitéri spontane ale vocalizdit (Br 8 fi avut vreodat8 vreo form’ de limba} complet spontan), fr imitare provocats sau limba} comunicativ spontan; 8 = nicio schimbare sau pierdere evident’; 9 = nu se stie sau nu s-a intrebat:ACHIZIJIA $1 PIERDEREA LIMBAJULUI/ALTOR ABILITAJ1 (CONTINUARE) Tipul de abilita ingvi: ‘ice pierdute (Itemii 13-16) IN CAZUL ITEMILOR CARE URMEAZA, , PIERDEREA" SE REFERA LA ABILITATILE PE CARE PERSOANA EVALUATA LE-A AVUT SI APOI LE-A PIERDUT PENTRU O PERIOADA DE CEL PUTIN 3 LUNI. Ce aspecte ale limbajului a pierdut (numele persoanei evaluate)? A incetat s& foloseascé in mod spontan cuvinte cu sens? A incetat si foloseasc& cuvinte pentru a comunica cu alti oameni? Dar despre folosirea regulilor gramaticale, ce-mi puteti spune? A fost afectat modul in care pronunta cuvintele? PIERDEREA UTILIZARII SPONTANE A CEL PUTIN CINCI CUVINTE CU SENS. i) PIERDEREA INTENTIEE DE COMUNICARE PIERDEREA ABILITAJILOR SINTACTICE (GRAMATICALE) @ PIERDEREA ARTICULARII (PRONUNTIEI) 0 = nicio pierdere clans; = plerdere probabil8 a unei ablitati specifice; = pierdere clard a unet ability) specifice; = limba insuficient pentru a pune in evident schimbarea specificats; = nu se stie sau nu s-2 intrebat, VREODATA Oj VREODATA iy VREODATA Fa \VREODATA OACHIZITIA $1 PIERDEREA LIMBAJULUI/ALTOR ABILITATI (CONTINUARE) VARSTA LA CARE A DEVENIT EVIDENTA PENTRU PRIMA DATA O PIERDERE SEMNIFICATIVA A ABILITATILOR LINGVISTICE Ce varstS avea (numele persoanel evaluate) c&nd ati observat pentru prima dat c& a inceput sa-si piarda limbajul? Codat! virsta in luni sau alegett tnul dintre codurile urmatoare: 998 = nu exist pierdere; Wu se stie sau nu 8 eat. © ASOCIEREA PIERDERII DE ABILITATI LINGVISTICE CU BOLI FIZICE in perioada in care a inceput s&-si piarda limbajul, a avut (numele persoane! evaluate) vreo afectiune sau boala fizicd grava? (DACA DA, OBJINETI DETALII.) @ ouRATA PIERDERIT ABILITATILOR LINGVISTICE Cat timp a durat pana cand a inceput 's8 foloseascé din nou limbajul? Cat timp a durat pana cfind a atins nivelul lingvistic pe care il avea inainte de pierdere? 20 0 = pierdere a abilitatilor, dar fd nicio posibilé asociere relevant8 cu o boalé fizics lar’; 1 = pierdere asocatis cu o anumits boalé (de ex. infectie 2 urechit cu febr& mare), dar fr8 vreo dovads clard a complicatilor de tip meningit8 sau encefalit8; 2 = plerdere asociaté cu plerderea Cunostingel sau cu atacurt epiletice sau alte dover! clare ale complicatiior de tip ‘meningité sau encefalt8; 8 = nicio plerdere evident® a ablitatilor; 9 = nu se stie sau nu s-2 Intrebat: Codatl in unt timpul care s-2 scurs de la debutul pierderil pin a momentul In care @ atins din rou nivelul lingvistic anterior; sau aleget{ unul dintre codurile urm&toare: 993 = pierdere inc’ evident8, ‘8r8 recuperarea functilor lingvistice; 994 = deteriorare progresivs continu; 998 = ricio pierdere; 999 = nu se stle sau nu s-2 intrebat rts) \VREODATA O OoACHIZITIA $I PIERDEREA LIMBAJULUI/ALTOR ABILITATI (CONTINUARE) Pierderea generalizata a abilitatilor (Itemii 20-28) @ PIERDEREA ABILITATILOR (PENTRU CEL PUTIN 3 LUNI) PIERDEREA UNEI ABILITAJI: 0 ABILITATE CARE FUSESE DOBANDITA SI FOLOSITA IN FIECARE ZI, TIMP DE CEL PUTIN 3 LUNI SI CARE A FOST PIERDUTA APOI INTR-O MASURA SUBSTANTIALA SAU CHIAR iN INTREGIME, PENTRU CEL PUTIN 3 LUNI. NU INCLUDETI: PIERDEREA CONTROLULUI URINAR SAU A CONTROLULUI DEFECATIE!, DACA NU ESTE PARTE A UNEI PIERDERI MAI GENERALE DE ABILITATI; VARIATIILE IN FOLOSIREA ABILITATILOR IN MOMENTELE DE INRAUTATIRE A COMPORTAMENTULUI, DACA PERSOANA EVALUATA [SI REVINE IN MOD CLAR (ADICA, DACA ,PIERDEREA" ESTE PARTE A UNUI PATTERN MAI GENERAL DE SUISURI SI COBORASURI). PIERDEREA TREBUIE SA FIE CONSISTENTA PE O PERIOADA DE CEL PUTIN 3 LUNI. m vorbit despre o posibild pierdere a abilitatilor . AS vrea s& ne intoarcem acum la intrebirile referitoare la posibile pierderi ale altor abilitati. A existat vreodata vreo perioada in care starea lui (numele persoanei evaluate) prea si se inrdutéteasc’ marcant sau cand vi se p&rea c& (numele persoanel evaluate) ramane in urma in dezvoltare? Cand a fost aceasta perioada? Ce abilitati a pierdut (numele persoanei evaluate)? (DACA A PIERDUT ABILITATI LINGVISTICE) A pierdut (numele Persoanei evaluate) aceste abilitati in aceeasi perioada in care @ pierdut limbajul? 21 0 = nicio pierdere consistent de \VREODATA, abiltt (cu toate c& uneor! re comportamentul poate varia); 1 = pierdere probabilé de ability, dar intr-o m&suré care nu indeplineste crterile specifcate; 2 = relatarea unei plerdert clare de abilt8ti pentru o perioads de timp; 9 = nu se stie sau nu s-a intrebat, Dacé a existat pierdere, treceti la intrebarea urmatoare (itemul 21). Dacd nu a existat o pierdere a abilitatilor, codati cu »0°, »8" sau ,.998" pentru itemii 20-28 si apoi i la itemul 29 (pagina 24).ACHIZITIA Tipul abilitatilor pierdute (Itemii 21-25) Ce abilitati a pierdut (numele persoanei evaluate)? -a afectat aceast’ pierdere abilitatea de a se autoingriji? Tra afectat jocul? Dar coordonarea? Mersul? Abilitatea de a apuca sau de a tine oblecte? Dar despre folosirea bali, ce-mi puteti spune? Dar despre abilitatile de tip scolar? (DACK A PIERDUT ABILITATI LINGVISTICE) A pierdut (numele persoanei evaluate) aceste abil ti in aceeasi perioada in care a pierdut limbajul? MISCARI INTENTIONATE ALE MAINIL, EFECTUATE CU UN ANUMIT scoP (ABILITATEA DE A APUCA/TINE OBIECTE) ABILITATI MOTORII (POSTURA, MERS, COORDONARE) ABILITATI DE AUTO-INGRIJIRE (HRANIRE, IMBRACAT, UTILIZAREA BAII ETC.) JOC CONSTRUCTIV SAU IMAGINATIV (PUZZLE, JOCURI, JOC »DE-A..” ETC.) ANGAJAMENT SI RESPONSIVITATE SOCIALA (RELATIONARE SOCIALA, INTERES $1 IMPLICARE SOCIALA) 22 1 PIERDEREA LIMBA JULUL/ALTOR ABILITAT! (CONTINUARE) Codati.0° daci nu a pierdut nici abilitate, 1" dacd existd posibilé pierdere, ,2° dack cexistl o plerdere car’, VREODATA O \VREODATA O vvreooaTé O ‘vrzoDATA O ‘VREODATA cIACHIZITIA SI PIERDEREA LIMBAJULUI/ALTOR ABILITATI (CONTINUARE) VARSTA LA CARE A A FOST EVIDENTA PENTRU PRIMA DATA PIERDEREA PRINCIPALA A ABILITAJII Ce varsta avea (numele persoanei evaluate) cand a fost evident Ha ee eee na Pentru prima dat& o pierdere a acestei abilitati? 998 = nicio plerdere la niveluriie 21" sau 42" ale abiltigior; 999 u se stie sau nu s-a intrebat. @ ASOCIEREA PIERDERII DE ABILITATI CU 0 BOALA FIZICA A avut (numele persoanei evaluate) vreo boall fzic& grav in °° Secs atte der rb REODATA Perioada in care a survenit aceast& schimbare? (DACA DA, © anumit8 boald fied; O OBTINETI DETALII.) 1 = pierdere asociaté cu o anumit’ boald (de ex. inectie a urechil cu febré mare), dar fir8 vreo dovads clar8 a complicatilor de tip meningité sau encefalit; 2 = plerdere asociaté cu pierderea Cunostintei sau cu atacuri epiletice sau alte dovezi clare ale complicatillor de tip ‘meningité sau encefalts; 8 = nicio plerdere evident® 3 abiltSlor; 9 = nu se stie sau nu s-a intrebat, @ DURATA PIERDERII ABILITATILOR Cat timp a durat pani cand (numele perscanei evaluate) a ieicon eee er inceput sa-si recstige abilitatea pierduta?_ momentul in care a atins din nou Cat timp a durat pana cdnd (numele persoanei evaluate) a atins Mek nivelul de functionare anterior pierderii? sau alegeti unul dintre codurile urmatoare: 993 = pierdere inci evident’; 994 = deteriorare progresivl continu; 998 = niclo pierdere; 999 = nu se stie sau nu s-a intrebat. 23FUNCTIONAREA LIMBAJULUI $I COMUNICARII Haideti acum sé ne intoarcem la limbajul si comunicarea lui (numele persoanei evs incep cu céteva intrebari referitoare la masura in care infelege in prezent limbajul. Qo {NJELEGEREA LIMBAJULUI SIMPLU ‘ACEST ITEM FURNIZEAZA UN COD REZUMATIV REFERITOR LA MASURA IN CARE PERSOANA EVALUATA INJELEGE LIMBAJUL. VORBIT IN ABSENTA ALTOR INDICII DE GENUL GESTURILOR, ARATATULUI CU DEGETUL SAU A INDICIILOR FURNIZATE DE CONTEXT. cat credeti c& intelege (numele persoanel evaluate) din limbaj daca nu gesticulati? Dar cand nu intelege din situatie ce urmeaz& sa se intample? De exemply, il/o puteti trimite intr-o alt& camera pentru 2 ‘aduce ceva de genul pantofilor ei/lui sau o patura? Dar daci fi cereti si vi aduc’ poseta sau o carte? {i/o puteti ruga sé le pund undeva, in alt’ parte decdt unde le tineti de obicei? ‘Ar putea s8 transmit’ un mesaj simplu? Ar putea s8 urmeze o instructiune cu un ,dacs" si un watuncl"? {ntelege dac& ti spuneti ,nu", fard sé gesticulati si f&ré s8 ridicati tonul? Dar dacd fi spuneti ,da” sau ,bine"? Dar dac8 fi spuneti denumirea mancérurilor favorite sau numele jucSriilor favorite sau numele oamenilor pe care {i prefer din familia dvs.? Credeti cd intelege 10 cuvinte? 50? Dar cand avea intre 4 i 5 ani? 24 jac8 | se cere poate, de regul8, 8 realizeze o actiune inedits ‘cu un object ined; sau poate plasa un obiect, altul decat cele pe care urmeazé s8 le foloseascd el/ea (cum ar fi incdlgamintea sau o jucérie) intro locatle inedit&intr-o at ‘ameré (,Pune cheile pe masa din bucétrie"); ac’ | se cere poate, de reaulé, 8 aduc’ un obiect dintr-o alté ccamerS, altul decat ceva ce foloseste pentru sine sau ceva foarte contextualizat (,la cheile de pe masa din bucttérie"), dar de regula nu poate duce la capt o actiune nous utilzand acest obiect sau nu-l poate pune intro locatie ,nou8; 2 = ingelege multe cuvinte (peste 50), inelusiv .da* si numele tunor persoane familiare, pprecum si denumirea unor uci sau méncdrur famiare, dar nu intruneste criterile pentru codurile «0° Sau #1"; 3 = Intelege mai putin de 50 de cuvinte, dar poate intelege intr-o anumit8 mBsurd nu" 5) numele catorva obiecte, rmancBrur si persoane fevorite, precum si cuvinte legate de rutine familare; 4 = Intelege in foarte micé mésurd sau nu intelege deloc euvinte, chiar sin context jon-rspuns (de ex. nu aude); use stie sau nu s-a intrebat aluate). Permiteti~ i sa ACTUAL Oo CEL MAL ANORMAL 4.0-5.0 ani OFUNCTIONAREA LIMBAJULUI $I COMUNICARII (CONTINUARE) @ NIVELUL GENERAL AL LIMBAJULUI ACEST ITEM FURNIZEAZA UN COD REZUMATIV REFERITOR LA MASURA iN CARE PERSOANA EVALUATA FOLOSESTE EXPRESII DE CEL PUJIN TREI CUVINTE; SUNT INCLUSE AICI VORBIREA SPONTANA, VORBIREA ECOLALICA SAU STEREOTIPA, CU CONDITIA CA ACESTEA SA FIE UTILIZATE FUNCTIONAL. Cat de mult vorbeste (numele persoanei evaluate) in prezent? e ree eee rai at i i 2 sau exoalic, care implics Utilizeazé in fiecare zi expresii de cel putin trei cuvinte eigen ea les Aceste expresii includ vreodata si verbe? cel putin trei cuvinte, expresii care cel putin uneod includ un fngeleg si alte persoane ce spune? DacS nu, foloseste (numele verb 5 pot f ingelese de ali persoanei evaluate) in fiecare zi cuvinte singulare? Cat de multe? oameni; 1 = hicio utiizare functional a cexpresillor de trei cuvinte in vorbirea spontan’, ecoics Sau stereatip&, dar foloseste limbajul in flecare 2, cu cel Putin cin cuvinte dferite in ultima luna; 2 = mal putin de cinci cuvinte in total sau vorbire ce nu este folosits 21 de 2, Dacé codati cu »1" sau ,2" si persoana evaluat nu a vorbit niciodata la nivel 0 (sau a pierdut nivelul acesta pnd la varsta de 4-5 ani), puneti urmatoarea intrebare (itemul 31), apo! sériti la itemul 42 (pagina 37). Codati ,8" pentru toate categoriile in cazul itemitor 32-41 (paginile 27-36). acd codati cu 1" sau ,2” si persoana evaluat’ a la nivel ,0” in intervalul de varsta 4-5 ani, nu itemii 32-41, Codati-i cu ,8" pentru ,, actual” si adecvat pentru 4-5 ani sau ,vreodata",FUNCTIONAREA LIMBAJULUI SI ¢ OMUNICARIL (CONTINUARE) @ FOLOSIREA CORPULUI ALTCUIVA PENTRU A COMUNICA ACCENTUL CADE PE FOLOSIREA ANORMALA A ALTEI PERSOANE CA UN SOI DE EXTENSIE A BRATULUI SAU CORPULUT PERSOANEI EVALUATE. DE EXEMPLU, FOLOSIREA MAINIT ALTET PERSOANE PENTRU A INDICA CEVA, PENTRU A ATINGE UN OBIECT SAU PENTRU A EXECUTA O SARCINA CUM AR FI APASAREA CLANTEI UNET USI PENTRU A DESCHIDE USA, DEFILETAREA CAPACULUI UNEI STICLE SAU MANIPULAREA UNUI FERMOAR SAU A NASTURILOR. ACEST COMPORTAMENT VA AVEA PROBABIL LOC FARA NICIUN FEL DE INCERCARE ANTERIOARA DE A COMUNICA NEVOIA SAU CEREREA PRIN UTILIZAREA ALTOR SUNETE SAU GESTURI, DECI, ROLUL CONTACTULUI FIZIC NU ESTE DE A INITIA O APROPIERE SOCIALA, CI MAI DEGRABA DE A FACILITA FINALIZAREA SARCINII. Haideti acum s& ne concentrim atentia asupra perioadei in os Honiton bs ACTUAL care (numele persoanei evaluate) vorbea foarte putin. veeapti stuafior cd a ate strategli s-au dovedit oz Cum va arta c& vrea ceva pe atunci? Sate tne ane printele sth de vorb8 cu - * Cineva $i subiectl nu i poate ‘ura mainii sau de vreo alt parte a corpului? See Canin cau tun cd la mBna culva pentru 2- condyce undeva; V-a ardtat vreodaté c& vrea ceva luandu-va de mand sau de ‘inch Ce-a facut mai exact? VREODATA Ce-a facut dupa ce v-a adus lang obiectul dorit? plaseaz’ ocazional mana al 5-8 folosit vreodat’é de mana dvs. ca si cind ar fi fost un instrument tcuiva pe oblecte sau foloseste mana altcuva pe post sau 0 extensie a propriului sdu brat (cum ar fi s& arate ceva cu ména EE ee rene dvs. sau s8 va ia mana pentru a apasa 0 clants)? indica ceva, dar combing into Garecore misura toate acestea -a uitat la dvs. in timp ce-a facut lucrul acesta? Tee de cman jn timp ce v-a luat de man’ a incercat s8 comunice cu dvs. si prin 2 = plaseaz8 ocaziona mana sunete sau cuvinte? altcuiva pe un obiect, sau foloseste mina altcuiva pe Cand a PScut lucrul acesta? ; post de instrument s2u pentru io 2 demonstra pentru” subect, Prima datd a incercat s& comunice prin sunete sau prin gesturi? fea teed eu okt modu Se mai intampla si acum s& va mai ia astfel mana sau Aeeonllneats incheietura mainii? iilizeaza regulat man (OBJINETI SUFICIENTE DETALII PENTRU CODARE.) altcuiva pe post de instrument sau pentru a gesticula .pentru’ sublect; 8 = comunled spontan in mic& ‘msurd sau deloc; 9 = nu se stle sau nu s-a intrebat. 26FUNCTIONAREA LIMBAJULUI SI COMUNICARII (CONTINUARE) Itemii 32-41 se aplicé doar pentru persoanele verbale Q ARTICULARE/PRONUNTIE CODATI DOAR PENTRU PERSOANELE CARE AU CEL PUTIN 4.0 ANI. ARTICULAREA SE REFERA LA PRONUNTIA ‘SUNETELOR LIMBII. Haideti acum s& ne intoarcem Ia discutia legaté de cum > (oad pone ee es arena vorbeste (numele persoanel evaluate) in prezent. mai mute ditre sunete, dar mare) Cum este pronuntia lui/ei? rien eee O Exist cuvinte sau sunete cu care are dificultSti? Care sunt acestea? Cel dn fae yo neleg mat Altor persoane le este usor sa il/o inteleaga? rung tara Dar persoanele din afara familiei? dar de cele mai multe ori stint /0 pot infelege de la Cum era pronuntia lui/ei atunci cand a implinit 5 ani? prima int Oo q 2 = dificult care de articulare, Ce greseli facea cand avea 5 ani? (NOTATI EXEMPLE,) ea Ar fi putut un strain si il/o inteleaga cénd avea 5 ani? foarte dificil s8inteleag’ unele (OBJINEJI DETALII LEGATE DE DIFICULTATILE DE PRONUNJIE.) cuvinte pind cBnd ajung s8 se obisnulasc& cu el/ea; 3 = strBinilor le © aproape imposibil sé+iinfeleag’ discursul s2u print au dificutsti semnificative in Va 0 infelege, din cauza problemelor de articulare; 8 = non-rspuns; nu exist limbaj verbal sau persoana evaluat’ ‘are mai putin de 4 ani; = nu se stie sau nu sa itrebat 27FUNCTIONAREA LIMBAJULUI Si COMUNICARIT (CONTINUARE) PRODUCTI VERBALE STEREOTIPE $I ECOLALIE INTARZIATA ACESTEA SUNT DEFINITE CA FIIND UTILIZARI NONHALUCINATORIT ALE UNOR PATTERNURI DE VORBIRE REPETITIVE CARE SUNT IN MOD EVIDENT CIUDATE, FIE SUB ASPECTUL CONTINUTULUI STEREOTIP, FIE SUB ASPECTUL UTILIZARII NONSOCIALE, FIE SUB AMBELE ASPECTE. SUNT INCLUSE AICI: EXPRESII INTERCALATE FNTR-UN DISCURS MAT NORMAL; COMENTARII REFERITOARE LA PROPRIILE ACTIUNI; RELUAREA REPETITIVA A UNOR SCHIMBURI VERBALE EMOTIVE SAU SUPARATOARE; SAU EXPRESII RUTINIERE UTILIZATE IN AFARA CONTEXTULUI ADECVAT. NU INCLUDEJI REPETITIILE, CARE APAR DE MULTE ORI CA PARTE A JOCULUI LA COPIII CU DEZVOLTARE NORMALA ATUNCI CAND ABIA INCEP SA FOLOSEASCA PROPOZITII SAU CAND VOR SA SE LINISTEASCA. ‘A avut (numele persoanei evaluate) vreodatd tendinta sa utilizeze expresii mai degraba ciudate sau sd spuna acelasi lucru din nou si din nou in exact acelasi fel? Poate fi vorba de expresii pe care le-a auzit la alti oameni sau de expresii pe care le-a inventat singur(a) (de ex.: ,Este rau sé-{) musti incheletura mainii”; ,Asta arata ca un semafor?"; ,Spune cd e bine acum"), Are tendinta de a vorbi cu sine in acest fel atunci cand face ceva pe cont propriu sau cénd este suparat(3) din cauza a ceva ce s-2 intamplat in timpul zilei? Foloseste expresia adecvat sau férd s& insemne nimic special sau ca parte a conversatiei cu sine insusi/insisi? Mi-ati putea da cateva exemple? Dar despre perioada cand era mai mic(8), ce-mi puteti spune? Face vreodat vreun comentariu legat de cea ce tocmai face? A folosit vreodata expresii ciudate mai adesea decat o face acum? 28 0 = utlizeazd rar sau nu utilizeaz’ deloc expresi stereotipe; 1 = vorbirea tinde/tindea s8 fle mai repettiva in comparatie cu majoritatea persoanelor la acelasi nivel de complexitate, dar nu e/era stereotips intr-un ‘mod ciudat sau neobisnuit; sau ocezional apar producti verbale sterectipe, dar apare, de asemenea, in mod consistent imbaj producti; 2 = foloseste/folosea adesea producti verbale stereotipe, dar si limba producti; 3 = expresille constau aproape exclusiv in producti verbale stereotipe; 8 = non-rdspuns; nu utlizeazd expresil (codul «1° sau .2"18 itemut 30); 9 = nuse gtie sau nu s-a intrebat: ACTUAL VRE EODATAFUNCTIONAREA LIMBAJULUI SI COMUNICARII (CONTINUARE) @ VERBALIZARE SOCIALA/DIALOG IN DEFINIREA VERBALIZARIT SOCIALE/DISCUJIEI, ACCENTUL CADE PE MODUL in CARE ESTE UTILIZATA VORBIREA: MAI DEGRABA PENTRU A FI PRIETENOS SI SOCIAL SAU MAI DEGRABA PENTRU A EXPRIMA NEVOI SIA DA INFORMATII, ACEST ITEM SE CONCENTREAZA PE APROPIEREA SOCIALA, NU PE RECIPROCITATEA SOCIALA, ASPECT CARE ESTE VIZAT DE ITEMUL 35, Cand oamenii vorbesc, uneori fac acest lucru pentru a obtine ° = Cee ASIA ceva sau pentru a afla ceva, dar alteori scopul principal este social de a vorbi pentru a fe] prietenas(oas8) sau pentru 2°51 exprima interesul mai egrabs decét pentru asi face ‘cunoscute nevoile; doar acela de a fi cu cineva - un fel de “taifas/fleacu: cum ar fi: “Nu se mai opreste ploaia”, “Iar suna telefonul! ‘sau “Esti foarte ocupat astazi.” A vorbit vreodaté (numele persoanei evaluate) cu dvs. doar pentru a participa la un schimb VREODATA de cuvinte? 1 = utlizeazd intr-o oarecare (daca a imisur8 in scop social verbaiizat) Dar cand era mai mic(&) (dar folosea expresii)? Vorbirea, ca rSspuns dat insopitorului sau pentru a primi [rap ‘atentie, FEr8 0 altd motivatie evident’, dar aceast’ utlizare socialé a vorbiri este limitat8 2 frecvent’ sau gam& de contexte; 2 = foloseste into oarecare ‘masur8 vorbirea pentru a atrage atentia insotitorulul ‘supra nevollor sau dorintelor mediate, dar foloseste in mick mésur8 sau nu foloseste deloc verbalizarea pur socials; '8 = non-rspuns (codul .1° sau .2” la itemul 30); 9 = nu se stie sau nu s-aintrebat 29FUNCTIONAREA LIMBAJULUI $I COT WUNICARIT (CONTINUARE) } CONVERSATIA RECIPROCA (IN LIMITA NIVELULUI LINGVISTIC AL PERSOANET EVALUATE) ACCENTUL ACESTUI ITEM CADE PE ABILITATEA DE A FACILITA FLUXUL CONVERSATIEI (ADICA, DE A CONSTRUI PORNIND DE LA RASPUNSURILE CELEILALTE PERSOANE, MAI DEGRABA DECAT ABILITATEA PERSOANEI EVALUATE DE A VORBI/DISCUTA). Puteti avea o conversatie cu (numele persoanel evaluate)? mice tee eae: ‘adic, dac& dvs. i spuneti ceva, fara s8-i puneti in mod direct cat 9) construrea pe baze © intrebare, ce va face el/ea de obicei? raspunsului celellatte persoane, ‘ inero manler care conduce la ‘Va spune ceva? continuarea dialogului; ‘Va pune o intrebare sau, pornind de la ceea ce ati spus dvs., adauga 1. = conversatii ocazionale marcate \VREODATA, alte lucruri astfel inct conversatia s8 continue? Cu alte cuvinte, oe bilan al Putin ete v Se eae eevee decst in mad normal __verbalzat) poart’ o conversatie reciprocs pe subiectele pe care le-ati initiat! ce ee joanna 2 Poate el/ea, de asemenea, s& aducd subiecte adecvate in discutie? ca sublecte ebordate} ch ane converstie reciproc8limitatS Dar cand era mai mic(4) (dar folosea expresii)? cau inexistent3; celorlalti le este difcl $8 construiasca ‘oconversatie, chiar dac& ‘parent persoana evaluat vorbeste pozitiv sau socal; persoane evaluat esueaz8 in a turma sublectul de conversatie initiat de altcineva; poate pune intrebéri sau poate da Féspunsurl, dar nu ca parte a lunul schimlp unie de informati 3 = foarte putin’ vorbire spontan; 18 = non-raspuns (cod 41” sau 2" fa itemul 30); 9 = nu se stie sau nu s-a intrebat. 30FUNCTIONAREA LIMBAJULUI $I COMUNICARII (CONTINUARE) @ INTREBARI SAU AFIRMATII INADECVATE ACCENTUL SE PUNE PE PRODUCTIILE VERBALE INADECVATE SOCIAL, CARE REFLECTA O LIPSA A iNTELEGERII SAU O DESCONSIDERARE A IMPACTULUI SOCIAL PE CARE iL AU ASTFEL DE COMENTARII. ACESTEA POT CONSTA IN PRODUCTI VERBALE CARE SUNT CIUDATE PRIN ELE INSELE (DE EX.: ,CAT DE INALT ERA DOMNUL POPESCU CAND AVEA 2 ANI?”), SAU PRODUCTI VERBALE CARE SUNT INADECVATE DIN CAUZA NATURII LOR PERSONALE SAU RAPORTAT LA SITUATIE. REPETITIA POATE CONTRIBUI LA CARACTERUL CIUDAT, DAR NU ESTE SUFICIENTA PENTRU A LE CONSIDERA CIUDATE. Exlst& ocazll in care (numele persoanei evaluate) foloseste © ~ ‘sete seu nu lsete poUB ‘intrebari sau afirmatii inadecvate social? inadecvate conversatiei sau contextului; << De exemplu, obisnuieste sé puna intrebari personale sau s& facd anumite comentaril personale in momente inoportune? (OBTINETI foloseste unele intrebari/ afirmatitindiferent de situatie; ome) inerebsrle sau afirmatie A constituit acest lucru vreodata o problema in trecut? sunt usr inadecvate 5 pot f repetitive, dar de regul8 nu VREODATA sunt foarte cudate sau extrem de jenante;, 2 = foloseste frecvent intrebr/ afirmati cudate sau evident inadecvate situatel; 8 = non-rBspuns (cod ,1" sau ,2" 1a itemul 30); 9 = nu se stie sau nu s-a intrebat. 34FUNCTIONAREA LIMBAJULUI SI COMUNICARIL (CONTINUARE) GD INVERSAREA PRONUMELOR ACCENTUL CADE PE CONFUZIA ANORMALA PERSISTENTA A PRONUI A TREIA. NU SUNT INCLUSE AICI CONFUZIILE DE TIPUL ,EU/MIE" , SUNT ADESEA. UTILIZARI ACCEPTATE SUBCULTURAL. ‘Autilizat (numele persoanel evaluate) vreodata gresit pronumele personale? De exemplu, a incurcat vreodata ,tu” si eu"? Dar ,el”” sau ,ea” in loc de ,,eu"? De exemplu, @ spus »Vrel 0 bautura” in loc de ,Vreau o b&utur&” sau ,Lui ti este foame” in loc de Mie mi-e foame"? (NOTATI EXEMPLE.) (DACA DA) Atunci cénd a folosit ,tu” sau yel/ea” in loc de eu", cum @ spus-0? De exemplu, a avut afirmatia lui/elintonatia unel ‘ntreb&ri? Dar cand (numele persoanel evaluate) era mai mic(&)? 32 MELOR DE PERSOANA INTAI $I A DOUA SAU FIINDCA CONFUZIILE DE GENUL ACESTA 1 = se referd/se referea la sine vtlizéndu-s numele mai degrabi decat prin a spune seu" dup ce aciionat \vREODATA Vorbirea in fraze, dar nu face confuzlipersistente de tipul stufeljea-eu"; = face confuali de tip tu/eu" sau ,el/ea/eu" dupa ce a achititionat vorbirea in fraze, dar tv" si el/ea" nu sunt folosite cu intonatia une! Intreb&ri 3 = face confuzie intre pronume ‘atunci cénd pune o intrebare in care foloseste ,tu" sau ,el/ea” In oc de eu"; 7 = alte tipuri de confuzie intre pronume (in afard de .2u/ mie"), cum ar fi, de exemplu, welitu"; 8 = non-rSspuns (cod »1” sou »2" Ja itemul 30 sau nu foloseste, pronurne); 9 = nu se stie sau nu s-2 Intrebat.FUNCTIONAREA LIMBAJULUI SI COMUNICARII (CONTINUARE) ® NEOLOGISME/LIMBAJ IDIOSINCRATIC NEOLOGISMELE TREBUIE SA FIE CUVINTE INEXISTENTE SI iN MOD EVIDENT CIUDATE (DE EX. ,PLIN” PENTRU O BUCATA DE HARTIE SAU DE MATERIAL IN CADERE LIBERA SAU , MASUDA" PENTRU TRIUNGHIURI). LIMBAJUL IDIOSINCRATIC SE REFERA LA CUVINTE REALE SI/SAU LA EXPRESII FOLOSITE SAU COMBINATE DE PERSOANA EVALUATA INTR-UN MOD PE CARE NU AVEA CUM SA-L AUDA. ACESTEA SUNT UTILIZATE PENTRU A TRANSMITE SENSURI SPECIFICE; NU SE INCLUD AICI METAFORELE CONVENTIONALE, DIFERENTIATI UTILIZARILE NEOBISNUITE SAU CU ADEVARAT IDIOSINCRATICE DE REFERIRILE COPILARESTI OBISNUITE LA OBIECTE CONFORM FUNCTIEI LOR SAU CA PARTE A UNUI JOC DE GRUP SAU A UNEI GLUME. Foloseste vreodata cuvinte care par a fi inventate sau ° = Lee sere construite ad-hoc? Oo 1 = folosire ocazionals de Spune vreodaté (numele persoanei evaluate) lucrurile intr-o neologisme s/sau folosire maniera indirect, ciudata, sau are moduri idiosincratice de a constant8 de cuvinte si expres spune lucrurile, cum ar fi ,ploaie fierbinte” pentru ,,abur” sau wee Pentru o perioada a se referi la bunica lui folosindu-i varsta? ie Gs : 4. 2 = de obicei foloseste neologisme 2 Merge un pas mai departe si se refer si la alte femei ca ,55"? imi si/sau modality idiosincratice \VREODATA puteti da c&teva exemple? de a spune lucrurile, inclusiv O ae a generslizarea unui termen A folosit vreodata aceste tipuri de cuvinte sau expresii ciudate necbisnuit pentru a se referi in trecut? ila alte lucruri dincolo de (OBJINETI EXEMPLE SI AMORSATI SITUATU, DACA ESTE CAZUL.) pra opened ene re UJ cuvntulul sau a expresie! Idiosincratice; 8 = non-Fspuns (cod .1" sau ,2"” le itemul 30); 9 = nu se stie sau nu s-2 intrebat. 33FUNCTIONAREA LIMBAJULUT $1 COMUNICARIT (CONTINUARE) @® RrTuaLuRT VERBALE ATUNCI CAND DECIDEJI PREZENTA RITUALURILOR VERBALE, CONCENTRATI-VA PE GRADUL DE PREDICTIBILITATE A CONTEXTULUI SI A SECVENTEI, CA SI PE CALITATEA COMPULSIVA A VORBIRIT. ACCENTUL CADE PE SECVENTELE DE PRODUCTI \VERBALE FIXE CARE SUNT SPUSE CA $1 CUM PERSOANA EVALUATA SIMTE PRESIUNEA DE A LE REALIZA INTR-O ANUMITA ORDINE. PERSOANA EVALUATA IMPUNE O ORDINE PENTRU CEEA CE SPUNE SI, MAT MULT DECAT ATAT, POATE IMPUNE RESTRICTII SIMILARE IN CEEA CE PRIVESTE RASPUNSURILE VERBALE/PRODUCTIILE VERBALE ALE ALTORA. NU SE INCLUD AICI RITUALURILE VERBALE CARE AU LOC EXCLUSIV CA PARTE A RUTINEI DE CULCARE. pune vreodatd (numele persoane! evaluate) acelasi lucru din 0 = ck inal yeas emi, aa din nou in exact acelasi fel sau insist& ca dvs. s8 spuneti = se cute Sa aceleasi lucruri din nou si din nou? Intr-o mania ait sau ee eal cere aka s fac lucrul acesta, dar nu exist Continua el/ea s& spund acelasi lucru pnd cand ii rSspundeti intr-un riciun indicu 8 aceast ? anumit fel tendint& ar fi compulsiva si Ce se int&mpld daci i/o intrerupeti sau refuzati s8 va conformati? inceteaz’ prompt dacé | se 2 cere s8inceteze; \VREODATA A constituit aceasta particularitate 0 problema in trecut? rereoane evaluat’ trebule (OBTINEJ! DETALI.) ‘38 spund unul sau mai multe lucrur intr-un anumit mod; ritualurile pot stanjeni viata de familie, pot include alti membri ai forilel si pot presupune distres in caz de intrerupere sau pot cauza unele afectar! s2u reorganiziri minore ale viet de familie, dar aceste modifciri pot f tolerate de cele mai multe Famili 3 = aceleasi lucruri valabile pentru 12", dar cu dficutate marcant {e control si cu intruziune mareant’ in viata de femilie; rmembril fame! sunt implicati intr-o m&sur8 care determin’ afectarea claré a functionarii sociale, intreruperea sau impiedicarea unor activititi de familie; distres marcant la orice incercare de Intrerupere: 8 = non-rspuns (cod »1" seu .2" Ja itemul 30); 9 = nu se stie sau nu s-a intrebat. 34FUNCTIONAREA LIMBAJULUI SI COMUNICARII (CONTINUARE) @ wronagte/votumyrrtmyvitezk ACEST ITEM SE REFERA LA CALITATI NEOBISNUITE ALE PROZODIEI SAU LA SUNETE PARALINGVISTICE CARE APAR IN CADRUL VORBIRII PERSOANEI EVALUATE, ASA CUM ESTE EVIDENTIAT DE INTONATIE, VOLUM, RITM. SAU VITEZA. NU CODATI AICI FOLOSIREA EXPRESIILOR COLOCVIALE SAU A INJURIILOR. Este ceva neobignuit in felul in care vorbeste (numele persoanei__ = Noma, itonaivaring in aan evaluate)? Adic8, vorbeste cu un volum normal sau vorbeste rezonabil si vitez3 normal’ O intotdeauna prea tare sau prea incet? de expimare, cu rtm regulat Ce-mi puteti spune despre viteza si ritmul vorbirii sale? aeonee Cl ana = vorbire care demonstreaza Dar despre intonatie sau despre tonul ridicat sau coborat al tuna sau ata din normale vocii? listate la codul 2, dar aceasta nueste in mod evident Reo Repetd el/ea vreodat3 propoziii intregi sau monologuri folosind Giudat nu iteteeacs ca exact acelasi ton cu care au fost rostite atunci cnd le-a auzit prima Intelgibitates; O dat8? (OBTINET! DETALIL.) 2 = vorbire dlr anormals, sub Dar in trecut? sonst: Gh bce cludatS sav intensate siaceent inadecvate(b) aplatzare marcanté 2 vorbiri vorbire mecanic sau far intonati; (c)velum constant anormal, f8 modulare a voci () vites 5 itm inadecvate, prost modulate (vorbire fe necbisnuit de lent, fie cu opr, fe neobisnut de rapid sau sacadaté), intr-un grad core interfareaz8 intro oarecare masuré cu inteligibitatea, 3 = vorbire de cele mai multe ori lar anormal sau difcil de inteles, datorit3 anomalilor de tipul celor specificate la codu hi 7 = baibait sau bolborisit; intonatie anormalé datorat’s ‘unui hipoacuzii severe; sau Intonatie anormals datorats Uunor tulburdri neurologice care rovoac8 distunctii motoril; 8 = non-rdspuns (cod 41” sau 2” la itemul 30); 9 = nusse stle sau nu s-aintrebat, 35FUNCTIONAREA LIMBAJULUI $i COMUNICARIT (CONTINUARE) @ VORBIREA IN SCOP DE COMUNICARE CURENTA ACEST ITEM SE REFERA LA COMPLEXITATEA SEMANTICA SAU GRAMATICALA A UNEI PROPOZITIL, IN SITUATIILE CAND PRODUCTIA VERBALK ESTE UNA DE TIP NON-ECOLALIE, ESTE UN ITEM CARE OFERA UN COD REZUMATIV TN CEEA CE PRIVESTE MASURA IN CARE PERSOANA EVALUATA UTILIZEAZA LIMBAJUL PENTRU A COMUNICA. Cum foloseste in prezent (numele persoanei evaluate) cuvintele et a aed fee de care dispune?- ajuns, vorbirea este folosit& fet} (ESTE UTIL ADESEA SA-1 RUGATI PE PARINTI/PE CEI CARE OFERA iiouewaen, INFORMATIILE SA-SI REAMINTEASCA O CONVERSATIE SPECIFICA ineluzded nele titra PE CARE AU AVUT-O CU PERSOANA EVALUATA, CA DE EXEMPLU O ‘evenimente care nu sunt DISCUTIE CARE A AVUT LOC PE DRUMUL SPRE INTALNIRE SAU fN prezente (Nu inclodet l TIMPUL UNEI MESE RECENTE.) Ee WAS.0 ANT ; arecareutizare a cviteor {nce situatii vorbeste cel mai mult? Se eee eae fa V8 strig folosindu-v8 numele sau foloseste cuvinte pentru @ vi cen. atrage atentia? (OBJINETI EXEMPLE DE UTILIZARE COMUNICATIVA Hee events anornele), Wa ‘A CUVINTELOR.) aceostsutizare eomunicatvs ‘ svintlor este oarecum VA povesteste vreodat’ despre lucruri care nu sunt prezente (de oe uel. exemplu, despre ceva care s-a petrecut cu un timp in urma sau frecventei sau al contextelor; despre ceva ce asteapt cu nerabdare)? Stutiac Gaia: caniie asa Der cand avea § ant? limba ecll,dar tate in oes ce prveste utizarea in seop de comunicere; 3 = limba) comunicati limitat sau inexistent (Includem aie ecolalia exclusiv rnon-comunicativ8), cu toate c& persoan evaluatd are limbajul dezvoltat intro oarecare masurss 8 = non-rspuns (codul ,1” sau .2" {a itemul 30, sau nu @ implinit ‘ne varsta de 5 ani, in cazul ccodiritreferitoare la situatia Jn care persoang evaluaté are Sani); 9 = nu se stie sau nu s-a intrebat, 36FUNCTIONAREA LIMBAJULUI SI COMUNICARII (CONTINUARE) incepand cu itemul'42, toti itemii se aplicd atat persoanelor verbale, cat si celor nonverbale. @ A ARATA CU DEGETUL PENTRU A-SI EXPRIMA INTERESUL ‘ACEST ITEM SE REFERA STRICT LA GESTUL DE A ARATA CU DEGETUL DIN PROPRIE INITIATIVA, GEST CARE ESTE FOLOSIT MAI DEGRABA CA SI COMUNICARE SPONTANA, PENTRU A-SI EXPRIMA INTERESUL SAU PENTRU A ARATA CATRE UN OBIECT AFLAT LA DISTANTA, DECAT CA MIJLOC DE A OBJINE UN ANUMIT OBIECT. ARATATUL CU DEGETUL TREBUIE SA FIE SOCIAL SI TREBUIE SA FIE INITIAT DE CATRE PERSOANA EVALUATA. MAI MULT DECAT ATAT, PERSOANA EVALUATA TREBUIE SA ARATE OBIECTE CARE SUNT IN CAMPUL SAU VIZUAL, DAR LA OARECARE DISTANTA. ACEST ITEM EXCLUDE EXPLICIT ARATATUL CU DEGETUL SPRE CARTI SAU ARATATUL CU DEGETUL CA FORMA INVATATA DE RASPUNS LA INTREBARI. TTEMUL EXCLUDE DE ASEMENEA ARATATUL CU. DEGETUL FOLOSIT IN SCOPUL DE A OBJINE UN OBIECT. PENTRU CA ARATATUL CU DEGETUL SA FIE CODAT CU 40", TREBUIE SA IMPLICE COORDONAREA PRIVIRII CU CEALALTA PERSOANA, ASA CUM ESTE DESCRIS MAI JOS. ‘ ; 0 = inicd spontan obiectele de ACTUAL Arata vreodat& (numele persoanei evaluate) cu degetul in mod Daten ea ee Sk spontan lucrurile din jurul ei/lui? 2551 exprima interesul, folosind Face lucrul acesta folosindu-se de un deget sau intinzndu-si mana, Se eee ca si cand s-ar intinde dupa ceva? fn ce circumstante? = 1 = face unele incercéri limitate Arata vreodata cétre lucrurile aflate la distant, cum ar fi situatia de a-si exprima interesul CEL MAI in care arat& ceva afar’, ceva ce a vazut de la fereastra casei sau prin arétatul cu degetul, dar ANORMAL dintr-o masin8 sau autobuz? 30 foc tata math if Zoeaen ‘sau cu lipsa de coordonare Roe Dacdi a§ vrea si v8 fac si v8 ultati la ceva, as putea s m8 uit mai (Ge exempu, i folseste ‘nt&l eu la obiectul respectiv, apoi sé ma uit la dvs., apoi s& arat catre age a inet perien obiectul respectiv si 8 m8 uit din nou in directia lui, iar apoi sé mi Sean teeta ca uit din nou la dvs., s& vad dacd ati injeles. Poate (numele persoanei privirea); evahuste) $8 focaiessEerUe 2 = tentative spontane nesolictate Dar cand avea intre 4 si 5 ani? Pufine sau inexistente dea arita cu degetul pentru a-si exprima interesul fat’ de obiecteleaflate la distant’; 1on-rspuns; = nu se stie sau nu s-a intreba, 37FUNCJIONAREA LIMBAJULUI SI COMUNICARIL (CONTINUARE) @ CLATINAREA CAPULUT iN SEMN DE APROBARE ACEST ITEM ARE SCOPUL DE A STABILI DACA PERSOANA. EVALUATA FOLOSESTE {iN PREZENT SAU A FOLOSIT VREODATA GESTUL CONVENTIONAL DE A DADIN CAP PENTRU A COMUNICA ,DA". FOLOSIREA ACESTUI GEST TREBUIE SA FI AVUT LOC IN CATEVA SITUATII DIFERITE, DAR ESTE POSIBIL SA FI DESCRESCUT TN FRECVENTA Pe MASURA CE PERSOANA EVALUATA A INVATAT SA \VORBEASCA. a (numele persoanel evaluate) din cap pentru da"? a eo Sabagicesg mn ATA Dar cand avea intre 4 gi 5 ani? (OBJINEJ! DETALIL.) 1 = uneot dé din cap spontan in fl semn de aprobare; 2 = nu ¢8 niclodat8 din cap ceL MAL Spontan in sem de aprobare;_ANORMAL 4.0-5.0 ani 8 = non-r3spuns; co 9 = non-rspuns SAU nu S-2 Intrebat, o CLATINAREA CAPULUI IN SEMN DE NEGARE ACEST ITEM ARE SCOPUL DE A STABILI DACK PERSOANA EVALUATA FOLOSESTE IN PREZENT SAU A FOLOSIT \VREODATA GESTUL CONVENTIONAL DE A CLATINA CAPUL PENTRU A COMUNICA ,NU", FOLOSIREA ACESTUL GEST TREBUIE SA FI AVUT LOC IN CATEVA SITUATII DIFERITE, DAR ESTE POSIBIL SK FI DESCRESCUT IN ERECVENTA PE MASURA CE PERSOANA EVALUATA A INVATAT SA VORBEASCA. fee tes ; = de reguib if dating spontan in ACTUAL igi clatina (numele persoane! evaluate) capul pentruacomunica ° a noa nu"? uneor ist atin’ spontan caput oO Dar cand avea intre 4 si 5 ani? (OBJINET! DETALIL) in semn de negare: 2 = nap datind niciodats spontan——_CELAT Caplin ser de negare; ANORMAL ‘ 405.0 ani 8 = non-réspuns; 9 non-rspuns sau nu 8 intrebat 38FUNCTIONAREA LIMBAJULUI SI COMUNICARIL (CONTINUARE) e GESTURI CONVENTIONALE/INSTRUMENTALE GESTURILE INSTRUMENTALE SUNT MISCARI SPONTANE DELIBERATE ALE MAINIT SAU BRATULUI, ADECVATE CULTURAL, CARE TRANSMIT UN MESAJ PRIN FORMA LOR CA SEMNALE SOCIALE. SUNT EXCLUSE: SEMNALELE PUR EMOJIONALE (CUM AR FI ACOPERIREA FETEI CU MAINILE ATUNCI CAND JI-E JENA SAU FRAMANTAREA MAINILOR ATUNCI CAND JI-E FRICA); DEMONSTRATIILE; SITUATIILE DE ATINGERE SAU IMPINGERE A. CUIVA PENTRU A-I ATRAGE ATENTIA SAU PENTRU A-I ARATA CEVA. SUNT EXCLUSE, DE ASEMENEA, MANIERISMELE, CUM AR FI ATINGEREA FETEI SAU SCARPINATUL. PENTRU A FI CODATE LA ACEST ITEM, TOATE GESTURILE TREBUIE SA FIE/SA FI FOST FOLOSITE PE 0 PERIOADA DE CEL PUTIN 3 LUNI. ADESEORI ESTE UTIL CA, PENTRU A AJUTA PERSOANELE CARE NE OFERA INFORMATIILE SA-SI AMINTEASCA GESTURI, SA NE CONCENTRAM f ATENTIA PE MODUL IN CARE PERSOANA EVALUATA SI-A DIRECTIONAT ATENTIA SAU A FOLOSIT GESTURILE IN ‘SITUATIILE IN CARE ALTE MODURI DE COMUNICARE NU AU FOST CLARE SAU NU AU AVUT SUCCES. Face (numele persoanei evaluate) cu mana in semn de ,,La revedere!”? Cand se intampla lucrul acesta? Foloseste vreodata alte gesturi obisnuite cum ar fi s8 trimita un sarut, s& aplaude pentru o treaba bine facut, s8-si puna un deget pe buze in semn de ,,liniste” sau s8-si agite un deget in semn de ,nu e bine, ai grija!”? Foloseste vreodat gesturi (in afard de a arSta cu degetul sau de a-si ridica bratele pentru a va ardta c8 vrea s& fie luat in brate) pentru a v8 face s& intelegeti ce vrea?. Se foloseste de gesturi atunci cAnd incearc’ $4 v3 fac8 s&-l ajutati sau sé va atraga atentia (de exemplii, v8 face semn s& veniti la el/ea sau intinde mana cu palma deschis8 pentru a v8 cere s¥-I dati ceva)? Dar cand avea intre 4 i 5 ani? 39 0 = folosire adecvati 5! spontan’s 2 unel varietSti de gesturi instrumentale; 1 = folosire spontan’ a ‘gesturilor conventional sau instrumentale, dar liitata sub aspectul variet3ti $i al contextelor in care sunt folosite astfel de gesturi; 2-= folosire spontand inconsistent sau folosire exciusiv8 a unor gesturiinstrumentale say conventionale simple provacate sau bine repetate; 3 = nu sunt utlizate gesturi instrumentale sau conventionale; 8 = non-r8spuns; 9 = nu se stie sau nu s-aintrebat.FUNCJIONAREA LIMBAJULUI SI COMUNICARIT (CONTINUARE) @ ATeNTIA ta voce Pentru persoanele care au implinit 5.0 ani, verificati numai cu referire la perioada cuprinsa intre 4.0 si 5.0 ani. ACEST ITEM VIZEAZA IN PRINCIPAL MASURA IN CARE PERSOANA EVAL! CORIENTARE ATUNCI CAND I SE VORBESTE (SI NU VIZEAZA MASURA IN UATA MANIFESTA UN RASPUNS DE CARE PERSOANA EVALUATA FACE SAU NU CEEA CE I SE SPUNE), RASPUNSUL DE ORIENTARE TREBULE SA CONSTEA DINTR-O ORIENTARE AUTOMATA A PRIVIRIT CATRE SUNET, ORIENTARE ACOMPANIATA DE O EXPRESIE FACIA TREBUIE SA FIE MANIFESTAT FARA SA FIE NEVOIE DE PASI ADITI PERSOANEI EVALUATE SAU A STA FOARTE APROAPE DE EL/EA. Daca intrati intr-o camera si incepeti s8-i vorbiti lui (numele persoanel evaluate) fara s8-i spuneti numele, ce face el/ea? MA refer la situatia in care spuneti ceva neutru mai degraba decat atunci cand incercati sa il/o determinati s8facd, un anumit lucru. Se uita in sus si va acorda atentie? Cum vé-réspunde? Dar altor oameni cum le raspunde? ‘Trebuie sé: rostiti numele sau s8-_ prindetj privirea mai inti, sau puteti pur s simplu s& spuneti ceva de care poate ca nu este interesat(8), cum ar fi: ,Oh, nu, a inceput s& ploua!” sau ,Dumnezeule, ce multe jucdrit” Cum se comporta (numele persoanei evaluate) cand avea intre 4515 ani? 40 0 = de reguld se uité in sus si acords atentje atunci cind | se vorbeste intr-o manier’ poritivs, in alte contexte decdt cele in care ise cere sé fac ceva ce poate nu vrea si facd 1 = nu pare s8 acorde atentie de fiecare datd (de ex,, poate arunca o priv scurt8, dar foarte putin’ atentie sustinut8), dar uneori rspunde la ceea ce i se spune sau réspunde doar in situatile In care ise vorbeste tare, cu 0 voce ferm3; 2 = de reguld nu se uit’ in sus sau ru acordé atentie atuncl cind ise vorbeste 51 nu rspunde la ceea ce | se spune; sau rspunde doar la numele propriu sau doar atunci end Fieste atras& atentia in mod foarte deliberat; 3 = réspunde foarte rar, cu toate ci nu are probleme de auz; @ = non-rspuns; 9 = nu se stle sau nu s-2 intrebat. LA ADECVATA, ACEST RASPUNS IONALI, CUM AR FI A STRIGA NUMELE ACTUAL (sub 5.0 ani LI CEL MAT aN 4.0: jORMAL. 5.0 aniFUN @ imrtarea sPonTANA a ACTIUNILOR NAREA LIMBAJULU! SI COMUNICARI (CONTINUARE) Pentru persoanele care au implinit 10.0 ani, verificati doar pentru perioada cuprinsa intre 4,0 $15.0 ani, ACCENTUL ACESTUI ITEM CADE PE IMITAREA SPONTANA A UNEI GAME VARIATE INDIVIDUALE SLNEINVATATE INTENTIONAT DE COMPORTAMENTE, ACTIUNI SAU CARACTERISTIC! ALE UNEI ALTE PERSOANE. EXCLUDETI IMITAREA PERSONAJELOR PE CARE LE-A VAZUT IN FILME SAU LA TELEVIZOR, Va imita (numele persoanei evaluate) pe dvs. sau pe altcineva din familie? Face acest lucru chiar si atunci cand nu incercati s8-I/s-o determinati sa va imite? Copiazd ceva ce ati facut dvs., folosindu-se de un obiect ,pretins” (ca de'ex. de o masinut& de juctrie despre care spune ci este masin’ de tuns iarba)? Imitarea are loc doar in momentul in care dvs. faceti actiunea pe Care 0 imitd sau se foloseste de ceea ce v-a vazut pe dvs. ficand ca Parte'a jocului Iui/el si cu alte ocazit? Ct de variate sunt lucrurile pe: care le imit3? Implicd imitarea yreodata vreo caracteristic8 personal, cum ar fi mersul, gesturile sau modalitatea de a tine ceva in mand? Dar cand avea intre 4 si 5 ani? a1 Wot ld fore cre wre Ac ca urmare a unei solicitari specifice {sub 10.0 ani) Foire eet Os ita sgontansaunigane —— [_] wus deca peers cain dre ce Buc owince soe ELM inert njocmaiea,” ORAL Contextului in care observ comportamentul persoanel pe O care o imits; 1 = clteva indicl de imitare spontan’ care merge dincolo 4e a copia o modaltate 4e folosire a unui sceastémitare nu este ‘ns® suficient de flexibii sau de frecvent§ pentru a intruni criterile mentionate la punctul oO; 2 = imitare spontan’ limitaté la Steve rutine familare care nu sunt incorporate in jor; include folosirea frecventd i adecvats 3 unui obiect, folosie pe care 2 inv8tat-o probabil prin imitare (de ex. tunsul gazonului cu ‘O masin8 de tuns iarba de jucdrie); imitare spontand foarte rar& sau InexistentS; 3 8 = non-rispuns; 9 = nu se stie sau nu 5-2 intrebatFun +FIONAREA LIMBAJULUL $I COMUNICARM (CONTINUARE) o JOCUL ,,DE-A..."/JOCUL IMAGINATIV pentru persoanele care au implinit 10.0 ani, verificati doar pentr perioada cuprinsa intre 4.0 si 5.0 ani. TMAGINATIA ESTE DEFINITA CA FIND JOCUL ,DE-A....", JOC CARE IMPLICK FORMAREA IMAGINILOR MENTALE ALE UNOR OBIECTE CA ‘TUL SE PUNE AICI PE MODUL CREATIV SI VARIAT IN CARE COPILUL FOLOSESTE IN JOC ACTIUNILE SAU OBIECTELE PENTRU A-SI REPREZENTA PROPRIILE IDEI. varia, incluzand ACTUAL Se joacd vreodati (numele persoanei evaluate) nde J ea are animator) (20030. a) Se joacé cu jucarii tip seturi de ceai, cu papusi sau cu eroi sau peaser a aeg re inti Oo masinute? (OBTINEJI EXEMPLE.) 1 = joc sde-2..”, incuzdnd actluni Bea ceaiul/impinge masina/pup’ animalul de plus? see anste ie pbpusl 520 candi 1a dat vreodaté papusii st bea sau a plimbat vreodaté pe unul dintre Eat shacks ANORMAL roi cu masinuta? rocventel 40-50 ani A folosit vreodaté ppusa sau eroul pe post de initiator al acunii 2 = elu ES ocaxionale, el maga Incdt pSpusa toamnd si serveste cealul sau eroul merge care pees 3 i inat repetiti (care poate agin’ si se urcé in ea? te lores Vorbeste vreodaté cu pSpusile sau cu animalele de jucérie? Le face exclusiva de jocurtinvétate de la celal vreodat si facd zgomote sau sé vorbeascé? Variaza acest tip de joc de la o zi la alta? A inventat vreodata un fel de poveste sau de. secventa (de ex. Cu masinutele care intr’ intr-o curs8, sunt parcate in garaj sau se indreapt& cdtre casa bunicil)? Dar cand avea intre 4 si 5 ani? (OBJINET! EXEMPLE.) 3 = joc dea." inexistent; 8 = non-rSspuns 9 = muse stle sou nu s-a intrebat a2FUNCTIONAREA LIMBAJULUI $I COMUNICARII (CONTINUARE) e JOC ,,DE-A..."/JOC IMAGINATIV CU CEI DE ACEEASI VARSTA Pentru persoanele care au implinit 10.0 ani, verificati doar pentru perioada cuprinsé intre 4.0 $i 5.0 ani. ACCENTUL CADE AICI PE {MPARTASIREA SPONTANA SI CREATIVA A IMAGINATIEI {NTRE COPII, INCORPORAND ATAT IDEILE SUBIECTULUI, CAT $I PE CELE ALE ALTOR COPII. NIVELUL IMAGINATIEI POATE FI SIMPLU ATATA TIMP CAT ESTE SOCIAL INTERACTIV, SPONTAN SI VARIAT, DACA PERSOANA EVALUATA JOACA ASTFEL DE JOCURI EXCLUSIV CU FRATIL, ACORDATI O ATENTIE DEOSEBITA DIFERENTIERIT RUTINELOR BINE ANTRENATE DE JOCUL SPONTAN SI FLEXIBIL. DIFERENTIATI, DE ASEMENEA, JOCUL INALT STRUCTURAT , PENTRU” SUBIECT DE CATRE FRATE DE JOCUL IN CARE SUBIECTUL MANIFESTA INITIATIVA. ‘ ovis 0 = joc imaginatv, cooperativ cu ACTUAL Se joaci vreodata (numele persoanei evaluate) ,,de-a...” cu Mommhertecn irra altcineva? evaluat’ prea roll principal, si Par sa inteleaga de-a ce se joacd celiilalt? De unde vi dati orn eeee meen seama? imi puteti da un exemplu? simbalice; f fis] {si asum& vreodaté (numele persoanel evaluate) rolul de lider al 1 = o oarecare participare la jocul Jocului? Sau de cele mai multe ori urmeaz& ideile celeilalte perscane? sde-a.” cu al cop, darn ce HAL = = brace adevirat recprocés/ SELMA Dar cand avea intre 4 si 5 ani? s2u confnutul oculul este 4.050 ani foarte limitat ca vaietate; cease stains Ol mmasurd cu alti copi, dar nu se Joacd .deva..” decdt rareori sau deloc; 3 = nu se Joack cu ali copii sau nu se joacd dev...” nicl macar pe cont propriu; 8 = non-réspuns; 9 = nu se stle sau nu s-a intrebat. 43aDEZVOLTARE SOCIALA $1 JOC va multumesc! Aceste informatii m-au ajutat sé-mi fac 0 idee mai clara despre comunicarea lui/ei si despre jocul sau imaginativ. Am putea vorbi acum despre cum se ‘intelegea cu ceilalti coameni cand era mic(&)? @ PRIVIREA DIRECTA INCLUDE ATAT FOLOSIREA DE CATRE PERSOANA EVALUATA A PRIVIRIT DIRECTE PENTRU A COMUNICA, cAT SI RASPUNSUL LUI/EI LA {NCERCARILE ALTORA DE A-I PRINDE PRIVIREA. Pentru persoanele SUB 5.0 ani: Va priveste (numele persoanel evaluate) direct in fata atunci 0 ie are cand faceti lucruri impreund sau cand vorbeste cu dv.? wae anette de stu cv {i puteti prinde privirea? ott eee i ‘i eae vce eee 1 = prvie direct dar’ dar V5 urmBreste céteodatl cu privirea fn timp ce intrati in camera? oer pent o scurts ew {gh mut& privireacBtre si de la fata dvs., aga cum ar face ali copi? Pare ea en 405.020 interacjunlor sociale; : 2 = privire direct’ ocazionala/ oO fesigur sau folosiea rr® a privin In timpul intracivnilor sociale; Dar cu ceilalti? 3 = folosire nedbignuité sau iudaté a prin; 8 = non-r8spuns; 9 = nu se stie sau nu s-a intrebat Pentru persoanele MAI MARI de 5.0 ani: and (numele persoane! evaluate) avea intre 4 si 5 ani va privea Givect in fata atunci cand fécea lucruri impreund cu dv. sau cand vorbea cu dv.? {i puteati prinde privirea? Vs urmérea céteodat8 cu privirea in timp ce intra In camer8? {igi muta privirea cdtre si de la fata dvs., aga cum ar face alti copii?DEZVOLTARE SOCIALA SI JOC (CONTINUARE) @ ZAmper sociaL DEFINIT CA FIIND ZAMBET SPONTAN DIRECTIONAT CATRE DIFERITE PERSOANE; INCLUDE INTOARCEREA ZAMBETULUI CUIVA CARE I-A ZAMBIT, A ZAMBI IN TIMPUL UNEI APROPIERI SI ZAMBETUL CA RASPUNS LA CEEA CE {I FACE SAU fl SPUNE CINEVA. Zambeste (numele persoanei evaluate) atunci cand se apropie de cineva pentru a-i cere sa facd ceva sau pentru a-i vorbi? Dar atunci cénd v8 intéineste pentru prima dat dup’ ce ati fost plecat(3)? Sau atunci cdnd intélneste pe cineva cunoscut? Dacé nu zimbeste primul/prima, cum reactioneazé daci altcineva fi zambegte? Sau cand cineva fi spune ceva dragut? Dar cand avea intre 4 si 5 ani? 45 0 = de regul8 zambeste precictbil, ACTUAL reciproc si socal ca rispuns la zambetele diferijior oameni, in afar’ de parinteinsoitor; 1 = manifest uneori z8mbet social reciproc, dar nu intr-o msuré Soni x ‘ANORMAL suficlent§ pentru aficodat cy” RORNAL tt 2 = zimbesteuneotcénd se uts la persoane, dar in general zambetul ne reciproc; coda ac dacdzimbeste doar pSrinteuinsofitor, zémbeste numai dac8 | se Solicit sau zimbeste in stati ciudate sau in feluricudate; = zimbeste foarte putin sau nu zémbeste deloc oamenilo, cu toate c& poate 28mbi ator lueruri = non-rSspuns; = nu se ste sau nu s-aintrebat{DEZVOLTARE SOCIALA $I JOC (CONTINUARE) @ A ARATA CEVA SI A DIRECTIONA ATENTIA ‘SCOPUL ACESTUI ITEM ESTE DE A DETERMINA DACA, CUM SI iN CE CIRCUMSTANTE DIRECTIONEAZA PERSOANA EVALUATA ATENTIA ALTORA CATRE JUCARIT SAU OBIECTE DE CARE ESTE INTERESAT(A). ACCENTUL SE PUNE PE DIRECTIONAREA SPONTANA A ATENTIEI PUR SI SIMPLU PENTRU A IMPARTASI INTERESUL CU CINEVA. V8 arata vreodata lucruri care il/o intereseaza? De exemplu, va aduce o jucdrie nou’ ca s-o vedeti sau vé atrage atentia asupra unui joc in care e Implicat(a) sau asupra a ceva ce face? Ce fel de lucruri sunt acestea? Se intdmplé s& facd asta in cazul unor obiecte care nu sunt parte @ intereselor sale speciale si nu sunt lucruri pentru care are nevoie de dvs.? Dar cand avea intre 4 si 5 ani? 46 0 = aratd cu regulartate obiecte, ACTUAL aducéndu-le p&rintelui/ insotitoruul si directonéndu-i atentja,fard niciun alt motiv evident in afara dorintei de @ imparts CEL MAL 1 = exe posbi hate ctiace MORAL Spee ee desis rer, dar nu suficient de frecvent O save ocatate pur Samuel pet 8 dep Sere pent" 2 = aduce uneor!iuerur périntelui/ Insositoruulsi/sau arat Tucrur, dar doar lucrur asociate cu preocupér, hrand sau nevoia de ajutor; 3 = abordir sociale de acest tip rare sau inexistente; 18 = non-rispuns; 9 = nu se stie sau nu s-a intrebatDEZVOLTARE SOCIALA $I_JOC (CONTINUARE) @ inmativa de a impARqr ACEST ITEM VIZEAZA COMPORTAMENTUL NESOLICITAT, NON-RUTINIER DE A SE OFERI SA iMPARTA 0 GAMA VARIATA DE OBIECTE CU ALTI OAMENI. Se oferd vreodata (numele persoanei evaluate) sé impart cu dvs. lucruri cum ar fi hrana, jucdrii sau obiecte favorite? Dar cu alti copii? Face lucrul acesta din proprie initiativ8 sau este nevoie sé i- sugerati? Cat de des face asta? Dar cAnd avea intre 4 si 5 ani? (ASIGURATI-VA CA FACETT DIFERENTA INTRE OFERTELE/GESTURILE CLARE, SPONTANE DE A IMPARTI SI RASPUNSURILE LA SOLICITARI SAU RENUNTAREA LA LUCRURI fN CONDITILE IN CARE UN ALT COPIL INCEARCA SA I LE IA. INDICATORIT PENTRU COPIII MAL MARI SAU PENTRU ADULT! AR PUTEA INCLUDE COMPORTAMENTUL. DE A SE OFERI SA IMPRUMUTE UN STILOU, CREION, CREIOANE COLORATE, SERVETELE, SPATIU PE O BANCA SAU PE O CANAPEA, O PATURA; SAU A ADUCE O CANA CU APA SAU CEVA DE BAUT.) V4 47 0 = oferte freeverte, spontane 51 variate de a impirt iferite lucrur (de ex. juctri, obiecte de alinare) cu alti oameni; 1 = unele initiative spontane da a imp&rt, dar limitate ca 5 contexte gi frecvent (nu trebuie si fie reduse doar la oferte de a impaiti hrana); 2 = uneor imparte cu ali dacd i se cere lucrul acesta, dar nu ‘impart spontan sau imparte spontan doar hrana; 3 = nu imparte cu alte persoane; 8 = non-rSspuns; 9 = nu se stie sau nu s-a intrebat, ACTUAL CEL MAL ‘ANORMAL 4.05.0 an)" DEZVOLTARE SOCIALA $1 JOC (CONTINUARE) @ DORINTA DE A-SI fMPARTASI BUCURIA CU ALT SCOPUL ACESTUI ITEM ESTE SA DETERMINE DACA PERSOANA EVALUATA {NCEARCA SA-SI ‘iMPARTASEASCA BUCURIA LUCRURILOR CARE {I FAC PLACERE CU ALTII, FARA NICIUN iMPARTASI. Ce fel de lucruri il/o fac pe (numele persoanei evaluate) ‘entuziasmat(8) si fericit(@)? Cum igi manifesta aceste emotil? Pare vreodaté (numele persoanei evaluate) s8-si doreascd s&-si jimpartaseascd bucuria cu dvs.? A incercat s& impartaseasca aceste sentimente cu dvs.? De exemplu, dac8 a construit ceva sau a vazut ceva ce-i place In mod special, va va arata entuziasmul z4mbind sau vorbind sav facand ‘zgomote? Dar cand avea intre 4 i 5 ani? 43 incercd freevente intr-o varietate de contexte de @ directiona atentiaaltor citeva persoane cBtre lucrurile care ji plac sau pe care le face bine (Wuerul acesta trebule $8 se intSmple gi cu altineva in afar’ de unul dintre print; 1 = unele incerciri de a impartisi bucuria, dar limitate sub aspectul frecventel, varieti ‘sau spontaneitStii sau cérora le lipseste calitatea de plécere imparts 2 = incerciri puine sau inexistente de a impdrt3si bucuria; 8 = non-rSspuns; 9 = nu se stle sau nu s-a intrebot. MOTIV EVIDENT IN AFARA DORINTEI DE A ACTUAL CEL MAL ANORMAL, 4.05.0 aniDEZVOLTARE SOCIALA $I JOC (CONTINUARE) @ OFERIREA DE ALINARE DEFINITK CA FIND UN GEST SPONTAN, NESOLICITAT, O ATINGERE, VOCALIZARE SAU OFERIREA UNUI OBIECT (DE EX. O PATURA). INCLUDE, DE ASEMENEA, SCHIMBAREA EXPRESIEI FACIALE DIRECTIONATA CATRE CINEVA CARE ESTE SUPARAT, BOLNAV SAU RANIT, IN INCERCAREA DE A {L/0 FACE SA SE SIMTA MAI BINE, Incearcd vreodata (numele. persoanei evaluate) sé va ofere alinare daca sunteti suparat(&), ranit(3) sau boInav(&)? Ce face dacd plangeti sau dacd v-ati rénit? {si schimba expresia facial& in timp ce v8 oferd alinare? Dar fratelui sau surorii lui/ei fi ofer alinare? Oferd alinare in mai-mult decat o situatie? Trebuie ca oamenii si.exagereze supararea pentru a primi alinare din partea lui/ei? Dar despre perioada cnd avea intre 4 si 5 ani ce-mi puteti spune? 49 CCodati numai dacé persoana evaluat initiaz8 spontan oferte de alinare, 0 = ofer8 alinare in mod fexibit 51 spontan, intr-o gama de circumstante si medur, de ‘exemplu, prin gest, atingere sau vocalizare sau oferé oblecte (de ex. o pitur8); trebule s8 includs schimbéri ale expresie!faciale; 1 = manifest un réspuns partial (de ex. sti alStur si pare reocupat) sau o abordare fied indirect3 (de ex. vine 8 se ageze in brate, dar fara © incercare clar8 de @ ofer\ alinare); sau ofer8 alinare (@ r&spuns la o exprimare exagerata (de ex. se preface c& plange) sau int-o situatie de rutind (de ex. surort mai ‘ici cBind ji este foame); 2 = oferé alinare rareor sau doar in moduri cudate; 3 = nu oferd niciodat® atinare altora; 8 = non-rSspuns; 9 = nu se stie sau nu s-a intrebat. ACTUAL CELMAI NORMAL 4.05.0 ani*DEZVOLTARE SOCIALA $I JOC (CONTINUARE) @® _CALITATEA INITIATIVELOR SOCIALE ACCENTUL ACESTUI ITEM CADE PE CALITATEA INTENTIONALITATIL SOCIALE ATUNCI CAND CAUTA AJUTOR, NU PE NUMARUL DE CONTEXTE IN CARE APAR ASTFEL DE "APROPIERI SOCIALE. CODATI 0” NUMAI DACA PERSOANA EVALUATA PRODUCE IN MOD CONSISTENT {IN TIMPUL APROPIERILOR SOCIALE INALT MOTIVATE (CUM AR FI SITUATIILE IN CARE SOLICITA ‘AJUTOR) ANUMITE TIPURI DE VOCALIZARI CARE SUNT INTEGRATE CU CELELALTE COMPORTAMENTE ALE SALE, INCLUZAND ORIENTAREA PRIVIRIT. IN PLUS, PERSOANA EVALUATA TREBUIE SA-SI DIRECTIONEZE ATENTIA CATRE OBIECT SI CKTRE CEALALTA PERSOANA. CODATI MAI DEGRABA DESCHIDERILE SOCIALE MOTIVATE TIPICE DECAT PE CELE MAI REUSITE. ‘Atunci cand vrea ceva sau doreste ajittor, cum incearcé s& va aa eg see meen say atraga atentia? degra decit decal mai reuse Es ‘Arata cu degetul, vi di oblecte sau vine si v8 ia cu el/ea cand 0 = fobseie onsans Sat are nevoie de ajutor? priviri impreund cu vocalizéri ‘ é Pap bpmune aud cd Cela Se uit la obiect sau la dvs.? tse motivat@) s8 comune; ASO anh Foloseste vreodat’ gesturi sau miscari insotite de sunete sau poate foes privres sau ecalzarea, dar acestea sunt cuvinte pentru a va atrage atentia? ‘slab integrate; ack nuingelegeti de la inceput, ceface (numele persoanei evaluate)? 2 = manifest aro interonst tate social bine coordonaté, Se uit& la dvs. si apol vorbeste sau scoate un sunet? pieknaerenstg Dar cand avea intre 4 si 5 ani? (OBJINET! EXEMPLE.) vocalizarea, sau 0 manifest in rmodurcudate; ; Z ie Manifest interes fat-de altj oament sau fata de orice alte activitétl? 3 ~ my manifest coordonaree unm gi manifest interesul sau cum obtine atentia ator ameni? Ct brivis! vocalizér de des face acest lucru? 8 = non-rispuns; 19 = mu se ste sau nu s-aintrebat: 50DEZVOLTARE SOCIALA SI JOC (CONTINUARE) @ GAMA DE EXPRESII FACIALE FOLOSITE iN COMUNICARE AIC ACCENTUL SE PUNE PE EXPRESIILE FACILE FOLOSITE PENTRU A COMUNICA, NU NUMAI ACELEA ASOCIATE CU EXPERIMENTAREA EMOTIILOR. E DE ASTEPTAT CA O GAMA NORMALA DE EMOTII, CHIAR SI LA UN COPIL FOARTE MIC, SA INCLUDA-CATEVA EXPRESII FACIALE MAI SUBTILE FOLOSITE IN SCOP DE COMUNICARE, INCLUSIV SURPBZA, VINA, DEZGUSTUL, INTERESUL, AMUZAMENTUL SI JENA, PRECUM SI BUCURIA, FURIA, FRICA S1.DURE Prezint& (numele perscanei evaluate) @ gama normals de — ° ~ ger complet de expres ACTUAL expresii faciale? De exemplu, se incrunta sau se bosumfla sau se jeneaz’, rade sau plange? 1 = exprimare faciald oarecum liitats; poate fi mai deorabi au amuzat(8)? artificial, exagerat8; CELMAL jam8 de expresi facile foatte ——-ANORMAL. tatS sau tendinta de a.avea 4.05.0 ani Poate prea vinovat(8) ...sau surprins(a) Puteti spune uitdndu-vé la fata lui/ei dacd ii e fric& sau dac& este i dezgustat(3)? 0 singuré expresie facial (de x ferict) in toate situatile; Manifest aceeasi gama de expresii faciale ca si alti copii? fe rpresia facial care indi in Dar cand avea intre 4 si 5 ani? ried miso et cere fel (OBJINETI EXEMPLE.) ‘sau nu indicS nicio emotie; 8 = non-réspuns; 9 = nu se stie sau nu s-aintrebat. 5aDEZVOLTARE SOCIALA SI JOC (CONTINUARE) @® _XPRESII FACIALE INADECVATE EXPRESIILE FACIALE INADECVATE SUNT ACELEA CARE INDICA EMOTII INCONGRUENTE CU SITUATIA, CUM AR FI RASUL ATUNCI CAND CINEVA ESTE SUPARAT SAU RANIT SAU A RADE SAU A PLANGE FARA NICIUN MOTIV. De obicei expresia facialé a lui (numele persoanel evaluate) pare adecvata situatiei, dupa cate puteti spune? Rade sau zAmbeste vreodaté in situatii care nu par distractive celor ‘mai multi oameni sau fn situati in care nu putetl intelege ce gaseste amuzant? = S-a intamplat vreodata acest lucru in trecut? (NOTA! EXEMPLE.) 52 0 = expresi faciale care aproape Intotdeauna sunt adecvate cispoztie, stuatiel s1 contextului; 1 = expresilfacale usor inadecvate su Cludate; sau expresii facile care uneori sunt inadecvate sau cludate; 2 = expresilfaciale evident Inadecvate In mai multe situai diferte (SPECIFICATI.); 8 = non-rispuns (aproape nicio variate in expresia facials, adecvaté sau inadecvati, similar codril cu ,3" la itemul 57); 9 = nue stie sau nu s-aintrebat. ACTUAL \VREODATA 4DEZVOLTARE SOCIALA SI JOC (CONTINUARE) @ GRADUL DE ADECVARE A RASPUNSURILOR SOCIALE ACEST ITEM PUNE ACCENTUL PE MODUL IN CARE PERSOANA EVALUATA RASPUNDE ATUNCI CAND ALTI ADULT! IN AFARA PARINTILOR INCEARCA SA INTERACTIONEZE CU EL/EA IN SITUATII OBISNUITE, DAR NON-RUTINIERE. Ne putem ocupa acum de modul in care (numele persoanei evaluate) raspunde la ceea ce spun sau fac ceilalti oameni? Raspunde de regul (numele persoanei evaluate) la apropierea altor persoane in situatii familiare? Cum reactioneaz dac& un prieten de-al dvs. pe care nu-! cunoaste prea bine se apropie de el/ea si fi vorbeste? Dar in cazul cuiva pé care chiar i/o place? Cum reactioneaz& daci cineva nefamiliar vorbeste adecvat cu el/ a sau incearca sé-i atrag’ atentia (cum ar fi situatia in care cineva incearcd s8-i vorbeascd in timp ce sunteti intr-un magazin sau la biseric8)? Se uit& direct la cel/cea care fi vorbeste? ZAmbeste sau aratl cS fi place? Manifest® sialte reactii, cum ar fiinteresul sau curiozitatea? (OBJINETI EXEMPLE. VERIFICAJI CONSISTENTA SI CIRCUMSTANTELE, DACA COPILUL PARE TIMID, CAUTATI ALTE EXEMPLE CU PERSOANE MAI FAMILIARE,) Dar cand avea intre 4 si 5 ani? 53 (0 = rispuns adecvat la deschiderle ACTUAL sociale ale unor adult familiar! sau nefamiliar; 41 = unele rSspunsuri si interactiuni clar poztive, dar 7> eunsecaeurbageerad” eee ee tg : 3 = interes limitat sau inexistent fatS de alti oameni sau fats de a le rBspunde, cu exceptie pSrintjlor/insogitorulul sau a altor persoane semmificative foarte familiare; ron-rspuns; ru se stie sau nu s-a intrebat.(JEZVOLTARE SOCIALA SI JOC (CONTINUARE) ‘cum ag vrea s& vorbim despre modul in care se joacé (numele persoanel evaluate) si despre tipurile de lucruri de care este interesat(a). ACTIVITATI/JUCARII FAVORITE paca (numele persoanei evaluate) ar putea alege orice i-ar plicea sa faca, care ar fiactivitatile lui/ei favorite? ar jucariile favorite sau orice alte tipuri de obiecte? (CEREJI INFORMATII DESPRE PRINCIPALELE ACTIVITATI 1 JUCARIT $1 INREGISTRATI ACESTE INFORMATII IN COLOANELE SEPARATE DE MAI JOS.) paeenamarrremaemnman — CRANE SCRE a 54TARE SOCIALA $I JOC (CONTINUARE) INITIEREA UNOR ACTIVITATI ADECVATE ITEM VIZEAZA MODUL IN CARE = PERSOANA EVALUATA fSI FACE DE LUCRU IN MOD SPONTAN SI IMPLICA INTR-O GAMA DE ACTIVITATI NON-CIUDATE SI NON-REPETITIVE ATUNCI CAND NU ESTE AVEGHEATA SAU INDRUMATA. fide bine se descurcé (numele persoanei evaluate) s8-s! me = ae ‘chia eee ACTUAL jocul sau activitatile far ajutorul dvs.? Se aciioares tk ak gseste lucruri de fcut fr ca dvs. s& ti/o indrumati? eee eae de lucruri face atunci cénd este lasat(8) s8 faci ce vrea? persoane; ceLMal EXEMPLE,) 1 = inc spontan numa gems NORA + limitatd de activititi adecvate; 0-0 avea intre 4 si 5 ani? i 2 = se angajeaz in activi | pasive, dar altel adecvate, ‘cum ar fi privtul a televizor ‘sau ascultatul radioul; 3 = nu se angajeazé in joc activ sau constructly sau se angajeaz8 doar in activitS repetitive sau stereotipii motor 8 = non-r8spuns; 9 = nu se stie sau nu s-a intrebat. 55# DEZVOLTARE SOCIALA SI_JOC (CONTINUARE) ITEMII 61-64: Pentru copiii sub 4.0 ani, doar codul , actual” este aplicabil. Pentru aceia care au implinit 10.0 ani, codati doar ,,cel mai anormal @® _20c SOCIAL DE IMITARE | intre 4.0 si 5.0 ani”. [ACCENTUL ACESTUL ITEM CADE PE PARTICIPAREA RECIPROCA A COPILULUL ATAT CA LIDER, CAT SICA SIMPLU PARTICIPANT, LA JOCURI SOCIALE TIMPURII CARE NECESITA IMITAREA $1 COORDONAREA UNOR ACTIUNI SIMPLE, NU SE IAU IN CONSIDERARE JOCURILE CU MINGEA. Ca si copil mic, a intrat (numele persoanei evaluate) in spiritul jocurilor sociale cum ar fi ,Ursul doarme si viseaza” sau Am pierdut o batistuta"? ‘Adic8, s-a alSturat el/ea spontan la sia incercat sé initieze diferite actiuni? Dar despre jocurile de tachinat de genul ,Stai, c& te prind!” sau jocul in care degetele dvs, merg c&tre el/ea ce-mi puteti spune? Dar cu alti adult familiarise Joac’? Cum s-a aléturat jocului? Poate s3 se joace ,cucu-bau"? Cum jucati acest joc? Dar ,An-tan-te"? Dar ,F& situ ce fac sieu"? Dar intre 4 si 5 ani? 56 CCodat} Jocul cu un adult sau cu un a cop (0 = joc social normal, incluzind dover! clare ale faptulul ci persoana evaluat8 initiazs 1 réspunde la jocuri sociale ‘imple pentru copil si poate juca ambele roluri; 1 = un joc social ce implicé ‘anumite schimbuni (adic8 un foc social reciproc), dar care este limiat sub aspectul cantit8ti, duratel sau contextelor in care se manifest (de ex. se Joacd fhumal ,cuc-bau sau ,An-tan- te’ cu pBringifinsoftorul); poutine jocuri sociale ce implicd schimburi (de ex. se joacd .cucu-bau" sau ,An- ‘Tan-Te" doar intr-o manier& limitat’, dar nucintr-o manier’ reciproc8);, 3 = nu exist® dover! ale existentel Joculul social ce implic schimburi 8 = non-réspuns; 9 = nu se stie sau nu s-aintrebat. ACTUAL (cub 10.0 ani) O CEL MAL ANORMAL 4.05.0 ani ODEZVOLTARE SOCIALA SI JOC (CONTINUARE) @ INTERESUL FATA DE ALJI COPII Pentru persoanele care au implinit 10.0 ani, verificati doar pentru perioada cuprinsa intre 4.0 si 5.0 ani. ACCENTUL SE PUNE AICI PE INTERESUL PERSOANEI EVALUATE DE A PRIVI SI DE A INTERACTIONA CU ALTI COPII DE ACEEASI VARSTA. Ce crede (numele persoanei evaluate) despre alti copii de aproximativ aceeasi varst’ pe care nu ii cunoaste? Este interesat(a) de ei? Ce face cnd alt copil vine acas8 la dvs. sau vede un copil intr-o alt situatie familiar’ (de ex. la biseric8, pe terenul de joacd)? Dar cand avea intre 4 si 5 ani? 57 CCodati referindu-v8 la copii de ACTUAL aproximativ aceeasi varstl cu (sub 10.0 ani) persoana evaluat3, pe care aceasta din urm& nu-i cunoaste. Nu codati ac interesul fa de bebelus. 0 = se ut aesn a at x cunt feecirtciece CELA Tecpia dese de le atrage atenta; anon i - 1 = de reguld se uité la ali copi i El indicdInteresul fat de et unui plrnteinsopitorintr-an anu fel (de exemplu, prin ardtatul cu degetul, vocalizare sau prin incercarea de a imita ceea ce fac respectivilcopit, dar nu prin incercarea de a-i aborda); sau ‘se apropie de alti copi fSr8 a incerca s¥ le atraad atentia; 2 = se uitd ocazional a ati copi, dar nu incearcé aproape niciodat8 s8 se apropie de ei sau si directioneze atentia parinteluiinsotitorului cBtre et seu sé imite ceea ce fac ei; 3 = nu manifesté deloc sau aproape deloc interes ft de ali copii; 8 = non-rSspuns; 9 = nu se stie sau nu s-8intrebat.DEZVOLTARE SOCIALA $1 JOC (CONTINUARE) @ RASPUNSUL LA ABORDARILE ALTOR COPII Pentru persoanele care au implinit 10.0 ani, verificati doar pentru perioada cuprinsa intre 4.0 si 5.0 ani. SCOPUL ACESTUI ITEM ESTE SK STABILEASCA MASURA IN CARE PERSOANA EVALUATA RASPUNDE ATUNCI CAND ALTI COPII SE APROPIE DE EL/EA SI DACA ACEST RASPUNS CONSTITUIE UN EFORT DE A MENTINE INTERACTIUNEA, Ce-mi puteti spune despre situatia in care un alt copil se apropie de el/ea? Se comporté diferit cu (numele fratelui/surorii persoanei evaluate) sau cu un copil pe care -a mai vazut de multe ori inainte? Conteazé varsta celuilalt copil? Evité vreodat® activ pe cellalti copii? Dar intre 4 si 5 ani? ss Coda referindu-va la copii de ‘aceeas vBrst8 sila copill mai mari decdt persoana evalvaté; nu includet aici rspunsurie fay de bebelusi. 0 = in general rSspunde la apropierile altor cop, cu toate & poate ezita intial dacs cella copii sunt prea dur sau Intruzivi; uneori face un efort clar de a pistrainteractiunea cu un cop, altul decét sora) fratele, prin gesturi, vocliziri, oferirea unul oblect etc; 41 = uneori rispunde la aproplerle altor copii, dar réspunsul e limitat,intr-o oarecare mBsurs ‘mpredictibl sau rispunde doar unui frate (sau unei surori) sau ‘unui copil foarte familar; 2.= réspunde rar sau nu r@spunde riclodat nie chiar la ‘apropierea unui copil familiar (cu toate c& poate manifesta interes pentru copit care nu se ‘apropie sau pentru bebelusi); 3 = evith in mod constant si repetat apropierile altor cop; 8 = non-réspuns; 9 = nu se stie sau nu s-a intvebat, ACTUAL (sub 10.0 ani) CEL MAT ANORMAL 4,0-5.0 aniDEZVOLTARE SOCIALA SI JOC (CONTINUARE) @ JOCUL DE GRUP CU CEI DE ACEEASI VARSTA Pentru persoanele care au implinit 10.0 ani, verificati doar pentru perioada cuprinsa intre 4.0 si 5.0 ani. ACCENTUL CADE PE PARTICIPAREA PERSOANEI EVALUATE LA ACTIVITATI SAU JOCURI SPONTANE IN GRUPURI FORMATE DIN ALT COPII. COOPERAREA TREBUIE SA IMPLICE PARTICIPAREA PERSOANEI EVALUATE IN GRUPUL CELOR DE ACEEASI VARSTA SI MODIFICAREA PROPRIULUI COMPORTAMENT INTR-UN FEL CARE DEMONSTREAZA CLAR SPONTANEITATE, FLEXIBILITATE SI INTERACTIUNE IN JOACA. ALERGATUL/URMARITUL SI JOCURILE CU MINGEA AR TREBUI INCLUSE NUMAI DACA SUNT SPPONTANE, FLEXIBILE SI INTERACTIVE. REVEDEJI COMENTARITLE ANTERIOARE REFERITOARE LA ATENTIA CARE TREBUIE ACORDATA INTREPRETARII JOCULUI CU FRATII/SURORILE. in ce fel se joacd (numele persoanei evaluate) cu copii de varsta lui/ei atunci cand sunt impreund mai mult de doi copii? Cum este jocul lor? Se comport (numele persoanei evaluate) diferit cu copili sau cu alte persoane din afara familiei imediate? Se joac8 (numele persoanei evaluate) cooperativ in jocuri care presupun 0 oagetare form8 de cooperare - cum sunt jocurile muzicale sau ,de-a v-atiascunsele sau jocurile cu mingea? (DAJI EXEMPLE ADECVATE NIVELULUI VARSTEI MENTALE.) Initiaza el/ea astfel de jocuri? Sau cauta in mod activ s& intre in astfel de jocuri? Poate juca,roluri diferite in aceste jocuri (cum ar fi s& fle urmarit(&) sau sa fie el/ea cel/cea care ji urméreste pe ceilalti, sau sé se ascunda, respectiv s& fie cel/cea care ii cauté pe ceilalti)? Dar cnd avea intre 4 si 5 ani? 59 0 = cautd activ $i se joacs cooperaty in cSteva grupuri diferite (de trei sau mai multe persoane), Intr-o varietate de activitSti sau situal; 1 = se joacd cooperativ intr-o oarecare masur8, dar nu manifest suficients iniativa, Aexibiltate sau varietate $i nu se joacd suficient de frecvent pentru a fi codat cu ,0"; 2 = ii place jocul activ .paralel” (cum ar fi s8 sard pe rénd la 6 trambuling sau s8 se adune impreund cu celal in timpul Jocului -Alunelul"), dar nu se joacd decat rareori cooperativ (seu nu se joacé deloc cooperativ); 1 cout niciodat jocuri care impli’ partcpare in grupur impreuné cu ali cop cu toate «8 poate jucafocurl care s8 implice urmirir sau se poate ca ,de-aprinselea”; 8 = non-réspuns; 9 = nuse stie sau nu s-aintrebat ACTUAL (peste 4.0 ani a ssub 10 ani) CEL MAL ANORMAL 4.0-5.0 ani ODEZVOLTARE SOCIALA $1 JOC (CONTINUARE) @ PRIETENTILE Doar pentru persoanele care au implinit cel putin 5.0 ani. PENTRU SCOPURILE ACESTUI ITEM, PRIETENIILE SUNT DEFINITE CA FIND RELATII SELECTIVE, RECIPROCE INTRE DOUA PERSOANE DE APROXIMATIV ACEEASI VARSTA CARE CAUTA COMPANIA CELUILALT SI IMPARTASESC ACTIVITATI SI INTERESE. Are el/ea vreun/vreo prieten/prieten’ apropiat(é) sau un cel mai bun prieten/cea mai bund prietena”? Cum demonstreazé c& sunt prietenii lui/ei? Cunoasteti numele vreunuia dintre prietenii s&i? Se intélneste cu vreunul dintre ei in afara scolil, ca de exemplu in vecini sau in alte contexte sociale (de ex. cluburi)? ese vreodat cu el in oras, la cinema/teatru/concerte? Au aceleasi interese? (VERIFICATI DACA ESTE CAZUL $1 NOTATI EXEMPLELE.) Sunt relatille Iui/ei cu ceilalti normale? (DACA NU) fn ce fel sunt anormale? (CONCENTRATI-VA PE NIVELUL DE DEZVOLTARE AL PERSOANEI EVALUATE, ADICA PE VARSTA MENTALA, NU PE VARSTA CRONOLOGICA.) Lucrurile au stat la fel si in trecut sau a avut mai putini/mai multi prieteni cand era mai mic(3)? 60 (0 = una sau mai multe relati ACTUAL sociale cu persoane de (6.0 ani sau aproximativ aceeasi vérsté mai mare) cu cere persoana evaluat, are in comun activit3ti non-steretipe de varietate personals; cu care persoana evaluat se vede in afara CEL MAL grupulul prestablit (de ex. in ANORMAL cadrul unul club); slin relate 10.0-15.0 ani cu care exist o reciprocitate lard gio responsivitate mutualé; 1 = una sau mal multe relat sociale care implic& activist) de interes comun intr-o carecare misur8 in afara ‘une! situaiiprestabilte, in care persoana evaluats Ist asuma o oarecare intativ8, dar care sunt limitate sub aspectul intereselor restrictive (de ex. modele de ci ferate) sau in care exist mai putin’ reciproctate/responsivitate decét normal; 2 = persoane cu care subiectul are un fel de relate personal’ care presupune cButarea contactulul, dar doar in situati de grup (cum ar fi cluburile, biserca etc.) sau la scoalé sau muncd; 3 = nicio relate socald cu cei de aceeasi varsté, relatie care s8 implice selectivitate 1 Imp&rt8sirea unor interese comune; 8 = non-rdspuns (persoana evaluaté est in afara grupel de virst specticate sau a exist o lips deosebit de grav de oportuntat dea cantacta persoane de aceeas varsti); 9 = nu se stie sau nu s-aintrebat.DEZVOLTARE SOCIALA SI JOC (CONTINUARE) @ DEZINHIBITIE SOCIALA Doar pentru persoanele care au implinit cel putin 4.0 ani. DEZINHIBITIA SOCIALA SE REFERA LA COMPORTAMENTUL CARE NU ESTE MODULAT ADECVAT CONFORM CU ASTEPTARILE SOCIALE SPECIFICE MEDIULUI SOCIO-CULTURAL AL PERSOANEI EVALUATE, O ASTFEL DE DEZINHIBITIE POATE APAREA DINTR-O VARIETATE DE CAUZE, DAR SCOPUL AICI ESTE DE A INVESTIGA ‘ACEA DEZINHIBITIE CARE SE DATOREAZA UNEI LIPSE DE CONSTIENTIZARE A INDICIILOR SOCIALE. CODATI INTREBARILE SAU AFIRMATIILE INADECVATE LA ITEMUL 36, NU AICI. Pe masura ce cresc, copili invata de regula c& trebuie s8 se comporte diferit in situatii sociale diferite. De exemplu, sunt de regulé mai timizi sau mai rezervati fata de oamenii pe care nu-i cunosc prea bine sau in anumite situatii, cum ar fila biserica, Variazi comportamentul lui (numele persoanei evaluate) in functie de persoanele cu care este sau de locul in care se afl? Este vreodaté obraznic() sau nepoliticos/nepoliticoas’, sau dimpotriva excesiv de prietenos/prietenoasé cu persoanele strdine? Pare s& fie constient(3) de indiciile sociale sau de regulile sociale? Este mai naiv(3) din punct de vedere social comparativ cu alti copii/ alti oameni (adic8, nu poate infelege ce ar trebui s& fac sau si spuné cineva in anumite situatii sociale)? Se apropie vreodat8 de sau atinge persoanelé strSine in mod inadecvat? Cum se comport’ dack mergeti in vizitd la un prieten? (OBTINETI EXEMPLE.) A fost vreodata lucrul acesta o problema (dupa ce persoana evaluat a implinit 4 ani) in felul in care nu ar fi constituit 0 problema pentru alti copii de aceeasi varst’? 61 Toate coditile ar trebul s8 fle Judecate de intervievator pe baza escrerilor obtinute si nu pe baza inferentelor pe care le face persoana care ofer8 informatie 0 = inhibitie social normals; 1 = obréznicie sau dezinnibitie sodialé ocazionalé in mai ‘mare mAsur& decdt in cazul altora aflati la acelasi nivel 4e dezvoltare, dar nu pans ‘acolo incét s¥ fie jenant: ‘mai degrabé o naivitate social sau lipsi a perceptiel corespunzStoare nivelului de dezvottare; 2 = lipsa car a apreciei indir, contextelor sau cerinfelor sociale: € evident ci Iipseste inhibita socialé normals 51 uneori se comport in madur jenante din punct de vedere social; esueaz8 in 2-51 modula comportamentul potriit contextului social; 3 = dezinhibitie socialé marcant3 pare 53 nu fe constlent(3) e indice sociale si de cerinfele sociale, astfelincat ‘comportamentul este frecvent Jenant sau inadecvat; 8 = non-rdspuns; 9 = nu se ste sau nu s-a intrebat. ACTUAL (4 ani si mal mare) CEL MAI ANORMAL 4.05.0 aniAINTERESE $I COMPORTAMENTE PENTRU ITEMII 67-78, ,INTERFERENTA CU" SE REFERA LA DIFICULTATI INTAMPINATE DE FAMILIE, TAR ,AFECTARE SOCIALA” SE REFERA LA LIMITAREA SAU HANDICAPUL PROPRIU PERSOANEI EVALUATE, CA REZULTAT AL TIMPULUL PETRECUT IN ACTIVITATI ANORMALE. PENTRU A FL CODATE, TOATE COMPORTAMENTELE TREBUIE SA FI AVUT LOC PENTRU O PERIOADA DE PESTE 3 LUNI. ESTE IMPORTANT SA VA ASIGURATI CA SUNT OBTINUTE EXEMPLE PENTRU "ACTUAL" SI “VREODATA’, ACOLO UNDE ESTE SPECIFICAT. INFORMATII PRIVIND CODAREA ITEMILOR 67-78: Codul 2 presupune 0 anumité afectare sau reorganizare a vietii de familie, modifcare eave poate fi (oterats de cele mai multe familli SAU implicd o anumita interferenté limitata cu participarea persoanei evaluate la alte activitati. Codul 3 necesita o afectare major sau impiedicarea unor activitati familiale SAU unor activitati realizate de persoana evaluata. @ PREOCUPARI NEOBISNUITE PREOCUPARE NEOBISNUITA ESTE DEFINITA CA FIIND UN INTERES CARE ARE CALITATEA DE A FI CIUDAT SAU STRANIU ~ CEEA CE INSEAMNA CA ESTE NEOBISNUIT CA INTENSITATE SI SUB ASPECTUL LIPSET CARACTERISTICILOR SOCIALE ~ SI CARE ESTE REPETITIV SAU STEREOTIP IN CEEA CE PRIVESTE UNA SAU MAT MULTE DINTRE CARACTERISTICILE SAU ELEMENTELE SALE. ‘Are (numele persoanel evaluate) vreun interes neobisnuit sau bizar - adica interese care il/o preocupa chiar si atunci cand obiectul interesului nu este prezent fizic si poate parea ciudat altor persoane? De exemplu,jeste neobisnuit de interesat(4) de lucruri cum ar fi obiecte de metal, lumini, indicatoare stradale sau toalete? Cat de mult vorbeste despre ele? i influenteaz’ acest interes comportamentul? De cat timp are acest interes? Interfereazé cu alte activit&ti sau cu viata de familie? Sunt lucruri pe care le faceti diferit ca familie, datorité interesulut sdu? fn. ce masurd este asta 0 problemé pentru familie? S-a mai intamplat ceva similar in trecut? Preocupatile neobignuitetobuie ACTUAL bt duot cel putin 3 Tun pentru a f coda. el 0 = niclopreocupare nesbinut 1 = preocupare neobinut care fu inefereaz® cy activi Semnifcatve ale vil de familie sou u cauzeazS vReopark afectarea social a persoanel 2 evaluate: Cc 2 = preocupare clan, repettiv’, ‘are este intruziv8 pentru viata de familie, dar nu o afecteazé semnificativ; seu preocupare claré, repettivs care ny cauzeazd interferente substantiale cu functionarea social, da care impune constrdngeri sau este intruzivS pentru ate activitsi ale subiectuul; 3 = preocupare claré ce cauzeazé Interferenge substantiale sau deteriorare pe plan social $1 limiteazé sever alte activitat ale sublectului; 9 = nu se stie sau nu s-aintrebatINTERESE $I COMPORTAMENTE (CONTINUARE) @ InterEse CIRCUMSCRISE Doar pentru persoanele care au implinit cel putin 3.0 ani. INTERESUL CIRCUMSCRIS ESTE DEFINIT CA © PREOCUPARE CE DIFERA DE HOBBY-URILE OBISNUITE PRIN INTENSITATE; PRIN NATURA SA CIRCUMSCRISA (ADICA INTERESUL POATE IMPLICA UN NIVEL INALT DE EXPERTIZA, DAR RAMANE DE REGULA NEOBISNUIT DE FOCUSAT PE UN DOMENIU INGUST SI NU SE DEZVOLTA INTR-UN CONTEXT MAI LARG DE CUNOSTINTE); PRIN CALITATEA SA NON-SOCIALA (POATE FI UN INTERES COMUN CU CEL AL ALTEI PERSOANE CARE ARE UN INTERES CIRCUMSCRIS SIMILAR, DAR NU VA FI iMPARTASIT CU CEILALTE PERSOANE IN CONTEXTUL UNUI CLUB SAU AL UNEI ASOCIATII); $I PRIN RELATIVA SA LIPSA DE PROGRES SAU DEZVOLTARE IN TIMP (ASTA INSEAMNA CA INTERESUL PERSISTA, DAR NU FORMEAZA BAZA CONSTRUIRIT UNEI EXPERTIZE [MPARTASITE SAU UTILIZATE). DIFERA DE O PREOCUPARE NEOBISNUITA (ITEMUL 67) PRIN FAPTUL CA iI LIPSESTE CONJINUTUL BIZAR SI CIUDAT, INTERESELE CIRCUMSCRISE SUNT NEOBISNUITE PRIN CALITATILE LOR (VEZI MAI SUS), SI NU PRIN CONTINUT. Are (numele persoanei evaluate) hobby-uri/interese speciale care sunt neobignuite sub aspectul intensit&tii lor? De ct timp are acest interes? ince fel este neobisnuit? S-a dezvoltat sau s-a modificat in timp? Impartseste acest interes cu altl oameni? fn ce fel? Pare acest interes atotcuprinzator in intensitatea sa? Ce Se intémpl8 dacd i/o intrerupeti? Interfereazé cu alte lucruri pe care le face? ‘Au mai existat astfel de interese speciale in trecut? (OBJINE]I DETALII.) 63 Interesele circumserise trebuie 8 Fi durat cel putin 3 lunl pentru a fi codate. (0 = nu existéinterese circumscr- Se; 1 = interese speciale intr-o mBsur’ eobignuitS, dar nu neapirat Intruzive sau constréngétoare In coea ce priveste alte ‘activitSti ale persoanel evaluate sau ale familil; 2 = interese circumscrise clare, ce nu cauzeazi interferente substantjale cu fungjonarea social, dar care sunt constréngStoare sau intruzive ‘in coea ce priveste alte activitSti ale persoanei evaluate sau ale familiel; 3 = interes circumscris cla, care ‘cauzeazi deteriorare socials larg; 1on-r§spuns (sub 3.0 ani); se tie sau nu s-a pus intrebarea, ACTUAL (3.0 ani sau ‘at mare) VREODATA (3.0 ani sau mal mare)INTERESE SI COMPORTAMENTE (CONTINUARE) @ UTILIZARE REPETITIVA A OBIECTELOR SAU INTERES PENTRU PARTI ALE OBIECTELOR ACEST ITEM IMPLICA ACTIUNI NONFUNCTIONALE DE NATURA STEREOTIPA SAU REPETITIVA SI CARE PRESUPUN CENTRAREA ATENTIEI FIE PE PARTI ALE OBIECTELOR, FIE PE 0 MODALITATE DE FOLOSIRE A UNUI OBIECT CARE ESTE CLAR DELIMITATA DE CEEA CE ESTE ACCEPTAT IN MOD OBISNUIT. Cum se joacd cu juciril sale sau cu lucrurile de prin cass? (OBJINET EXEMPLE.) Se joacé cu intreaga jucdrie sau pare a fi mai interesat(3) de 0 anumit& parte a jucdriei (de exemplu, s8 invarté rotile unei masinute sau sé-i inchida si sa-i deschidd usa), mai degraba decit de a utiliza jucdria in scopul pentru care a fost proiectata? {i plac tn mod special anumite tipuri de obiecte? {A colectionat sau a strans vreodat anumite tipuri de obiecte? Ce face cu ele? Aliniaz’S vreodatd lucrurile in sir sau face acelasi lucru cu ele din rou si din nou, ca de exemplu 8 dee drumul lucrurilor de la aceeasi distant’? Se schimba aceste activitati de-a lungul timpului sau raman exact la fel? ‘A mai folosit vreodata obiectele in aceste moduri in trecut? 64 ira ji w ie ~ et earns Se eee mca] Ca eae at ame 0 = utilzare repetitivs a obiectelor Jinitat sau inexistent’; 1 = 0 oarecare utilizare repetitiv’ 2 oblectelor (de ex. agitarea \REODATA tunor coral sau inv&rtirea Oo Jucruilor) sau interes pentru part! ale obiectelor (de ex. invértirea robilor si invértirea discului cu numere, ca cel de telefon) sau pentru tipuri de obiecte foarte specifice (de ex. a coleciona bucatele de hirtie), aldturi de alte cBteve activitSti, dar care nu cauzeaz’ afectare sociall; joc legat de utilizarea inalt stereotip& a obiectelor sau atentia pentru parti speciice ale obiectelor sau pentru tipuri spectice de obiecte, dar care ru constréng sau nu sunt intruzive pentru alte activist ale persoanel evaluate; 3 = Joc legat de utiizarea inalt stereotip& a obiectelor intr-o smsurd care impiedicé sau interfereard serios cu alte activitstl; 7 = interes pentru jucdrile de copil mie’, cum arf cui ‘uzicale sau jucSri care zorndie, dar jocul cuprinde ovvarietate de obiecte si nu ‘se desfasoar’ intr-o maniers foarte stereotip’; B = non-rispuns (nu se joacd cu oblecte); 9 = nu se stie sau nu s-aintrebatINTERESE SI COMPORTAMENTE (CONTINUARE) @ computsmyrrtuaturt ACCENTUL ACESTUI ITEM CADE PE SECVENJELE FIXE REALIZATE CA $1 CAND PERSOANA SIMTE O PRESIUNE PENTRU A LE FINALIZA INTR-O ANUMITA ORDINE. COMPULSIILE POT INCLUDE, DE ASEMENEA, OBLIGATIA DEA PLASA ANUMITE OBIECTE iN POZITI SAU RELAJII SPAJIALE EXACTE, CUM AR FI DESCHIDEREA TUTUROR USILOR LA UN ANUMIT UNGHI SAU STINGEREA TUTUROR LUMINILOR. © COMPULSIE LEGATA DE LUMINI DIFERA DE UZUL REPETITIV AL OBIECTELOR (CODAT LA ITEMUL 69) PRIN ACEEA CA PERSOANA INSISTA CA ANUMITE LUMINI TREBUIE SA RAMANA STINSE, MAI DEGRABA DECAT SA EXECUTE ACTIUNI REPETITIVE DE STINGERE SI APRINDERE CONSECUTIVA A LUMINILOR. RITUALURILE DIFERA DE DIFICULTATILE LEGATE DE ADAPTAREA LA SCHIMBARE, DIFICULTATI DESCRISE LA TTEMUL 74, PRIN FAPTUL CA PRESUPUN O SECVENTA; IN PLUS, INTR-UN RITUAL SAU COMPULSIE PERSOANA IMPUNE © ORDINE A EVENIMENTELOR, MAI DEGRABA DECAT SA RASPUNDA LA O SCHIMBARE PERCEPUTA. ASTFEL, COMPORTAMENTUL UNEI PERSOANE CARE TREBUIE SA ISI INTINDA SERVETELUL PE MASA SI SA ASEZE APOI LINGURA DEASUPRA INAINTE SA MANANCE, AR PUTEA FI CODAT CA RITUAL, DAR COMPORTAMENTUL UNE PERSOANE CARE ESTE SUPARATA DACA PRIMESTE UN ALTFEL DE SERVEJEL AR PUTEA FI CODAT CA , DIFICULTATI DE ADAPTARE LA SCHIMBARI MINORE IN RUTINA SAU MEDIUL PERSONAL" (ITEMUL 74). ACEST ITEM EXCLUDE EXPLICIT RUTINELE DE CULCARE DEOARECE ACESTEA POT FI EVIDENTIATE FOARTE DES, CHIAR LA COPIII CU DEZVOLTARE NORMALA. Exist lucruri pe care (numele persoanei evaluate) pare c& Compulile/etuaturle rele | ACTUAL trebuie sé le fac intr-un anumit fel foarte specificsau intr-o Sans | anumité ordine; adicé,-exist ritualuri pe care trebuie S8 le 5 ~ ny exits compultl sav rt as faca sau pe care dvs. trebuie sé le faceti? alu sia i i 1 = existd unele activitti cu sec- Trebuie sa facd anumite lucruri, cum ar fi sa ating’ anumite Seoraiee the netaente lucruri sau s8 pund lucruri in anumite locuri inainte de a se rus este nido activate cares apuca si facd altceva? aif caltatea de aficompul- ——_yReopar greets, ‘Cum reactioneazd dacé nu reuseste sa finalizeze intreaga secventS @ activitatii sau dacd este intrerupt(a) in timp ce realizeaz3 aceste actiuni? (OBJINEJI DETALII $I EXEMPLE.) trebuie s8 le realizeze intr-un A fost asta vreodaté o problema in trecut? feneatsaitee real (VERIFICATI CORESPUNZATOR, FOLOSIND AMORSE SAU O nelinistit daca activitatea este DEMONSTRATIE SCURTA DACA ESTE NECESAR). intrerupta sau familia face con- Cesi/compromisuri neobignuite pentru a nu intrerupe rtualul sau pentru a se asigura ci subiectul este avertizatinainte in cazul in care este necesar si fie intresupt; calitate compu! sivl prezents, dar intefeceng’ mick cu viata de familie sau deteriorare socials limitaté; 3 = existd una sau mai multe act itt pe care sublectultrebuie se execute intr-un anumit fel; subiectu pare sB simté 0 presiune extrem de accen- tuata pentru a face un anuit cru int-un anumit fel sau devine extrem de anxios sau stresat dacé actvitatea a fost Intrerupt8; gradul de compulsi- vitate afecteaza vita familias sau cauzeard deteriorare pe plan social; 9 = nu se sie sau nu sa intrebat, 65INTERESE $I COMPORTAMENTE (CONTINUARE) @® _INTERESE SENZORIALE NEOBISNUITE INTERESELE SENZORIALE NEOBISNUITE SUNT DEFINITE CA FIIND CAUTARI NEOBISNUIT DE ACCENTUATE ALE STIMULARILOR SENZORIALE BAZALE - PRIN SIMJUL VIZUAL, TACTIL, AUDITIV, GUSTATIV SAU OLFACTIV, STIMULARI CARE SUNT DISOCIATE DE SEMNIFICATIE. ACCENTUL CADE PE GRADUL JN CARE INTERESUL |ANORMAL AFECTEAZA SAU INLOCUIESTE ,UTILIZAREA NORMALA" A OBIECTULUI. Pare interesat() in mod particular sa vada, sé ating, sa aud, apcrpnreeaehre yan a s& guste sau s& lucruri sau persoane? De exemplu, pentru a fi codate. oO ‘obiecte sau persoane intr-un mod 2 (0 = nu prezinté interese senzoriale eobisnuite;: manifest unul sau dou Sau este neobignuit de preocupat(4) de a pipai textura lucrurilor?: interese neobignuite in mod Sau tinde s& examineze sau sé se vite la lucruri pentru perioade ‘aur: . |. Indelungate de timp? vneooark 2 = areinterese senzriale = Sau atinge lucrurile cu buzele sau cui limba pentru a le sim textura? pedo ce cu o mae O parte a timpull sau impiedi De cat timp are astfel de interese? (OBJINET! EXEMPLE, SPECIFICAND ‘sau limiteazé utilizarea SIMJURILE $I CIRCUMSTANJELE IN CARE SE MANIFESTA alternativé a materialulul in RESPECTIVELE COMPORTAMENTE.) et pentru care este folosit ‘A existat vreodat& vreo perioada in care a manifestat uM 9 « yy se ie sou use pus interes neobisnuit fat de senzatii? Intrebarea, 66INTERESE $1 COMPORTAMENTE (CONTINUARE) @ SENSIBILITATE GENERALA NEJUSTIFICATA LA ZGOMOT ACCENTUL SE PUNE PE SENSIBILITATEA GENERALA CRESCUTA, PREDICITIBILA LA SUNETE COTIDIENE, CUM SUNT ZGOMOTELE PRODUSE DE APARATELE ELECTROCASNICE SAU DE TRAFIC, MAI DEGRABA DECAT PEO REACTIE LA UN ZGOMOT BRUSC, PUTERNIC SAU NEASTEPTAT, CUM AR FI UN FULGER SAU UN DIFUZOR. NU INCLUDET RASPUNSURILE IDIOSINCRAZICE LA SUNETE FOARTE SPECIFICE (ACESTEA SUNT INCLUSE LA TTEMUL 73), Pentru a coda sensibilitatea ACTUAL Vis-a phrut vreodatd cd este extrem de sensibil(8) la zgomot? er 2 Saori ae aes cru A i ‘mai mult de o apart, oricum ‘$i-a pus vreodat in mod deliberat si regulat mainile peste urechi ca wast uated ne aah raspuns la sunete obisnuite? aminteste in mod car de aceast& acest lucru si in prezent? Pentru ce fel de sunete? Sensibitste (trebule $3 fi durat cel ce Boss esis np e putin 3 luni pentru a fi cadat), A trebult vreodata s& schimbati ceea ce faceati (sau modul in care 9 _ sign laa seals Fceatiactivitatea respectiva) pentru c& (numele persoanei evaluate) ‘general la zgomot; vreooati era foarte deranjat() de zgomote? 1 = sensibiltate usoar’ la zgomot: ‘arecum sensibil(S) la sunete bes puternice, cum ar i omotul fBcut de aspirator, motocilete sau de alte aparate; sensibilitate cla’ la 2gomote ‘are nu sunt stresante pentru cele mai multe Persoane, sensibiltate care este insofits de o schimbare comportamentalé clar8 (cum ar fievitarea, acoperirea urechilor ‘cu miinile sau plans); 3 = sensibiltate certé la zgomote an8 la punctul in care stresul/ ‘fectarea sublectulullegaté de ‘anumite zgomote interfereazs cu rutinele famifale sau cu . c2ea ce se face de obicel in as8, 9 = nu se stie sau nu s-a pus intrebarea, 67INTERESE SI COMPORTAMENTE (CONTINUARE) @ RASPUNS NEGATIV ANORMAL, IDIOSINCRATIC LA STIMULI SENZORIALI SPECIFICI PENTRU A {NDEPLINI CRITERIILE PENTRU CODIFICARE, RASPUNSUL SUBIECTULUI TREBUIE SA FIE PREDICTIBIL; SA FIE SPECIFIC ANUMITOR STIMULT SENZORIALI (SAU GRUP DE STIMULI) IDENTIFICABILI; - SA FIE IDIOSINCRAZIC; SI SA IMPLICE 0 ANUMITA FORMA DE REACTIE EMOTIONALA NEGATIVA, ALTA DECAT FRICA (DE MULTE ORI IMPLICA FURIE SAU IRITARE MARCANTA). ASTFEL, PERTURBARILE GENERALE CARE AU LEGATURA CU ZGOMOTELE FOARTE PUTERNICE SUNT EXCLUSE, LA FEL CA $I REACTIILE NEGATIVE LA SCHIMBARILE DE MEDIU (VEZI ITEMII 72, 74 S175). Se supara (numele persoanel evaluate) foarte tare sau devine besurpieet ing phe ay xe Reobignuit de iritat(a) din cauza unor anumite sunete, cum trebles duat cel pan 3 Wn [J ar fi persoanele care tusesc sau un copil care plange? (AVEJI env Nada. = GRIIA SA DIFERENTIATI ACEASTA REACTIE DEO REACHIE DE 9 = numaniests rspune FRICA.) negativ predlctb, anormal, idosincrezie stm Ce face? ‘senzoriali specific; Cum araté c& este suparat(a)? 1 = rBspuns negativ predict, WUD nee z ‘ : norma}, iosincazc fa ul Credet| cS fie fricd sau pare s& fie mal degrabé furie sau iitare? Sy iu pec dar aceast8 reacte este una mi 2 Este valabil doar pentru un anumit tip de sunet’ Se ean Reactioneaza (numele persoanei evaluate) vreodata intr-un mod controlatd, ast! incdt su . 7 : dea nastre la evitare sau la neobisnuit, dar predictibil, la alte senzatii (cum ar fi gusturi bd epee arty sau mirosuri sau vederea sau atingerea anumitor obiecte)? Peres De exemplu, reactioneaz’ la vederea a ceva de genul cercel > _ ss5unsnogativ predic fal onment sare. oR EnDarHaS anormal, diosincrazic a.” De cat timp dureaza acest lucru? ‘nul sau mat mult stimu speci; unele intruziunt fa |A fost acest lucru vreodat& o problema in trecut? (OBJINE]I activtiieoblgnute,astfel EXEMPLE.) TncBt uneori aparcrze de furie/toane sau incerc&ri ale famliei de a evita situatia in care persoana evaluaté $8 fie expusd la anumi stimuli; cu toate acestea, nu evists rico interferentS substantial cu stlul general de viatd al familiel; rspuns negativ predictibil, ‘anormal, idosincrazic la unul sau mai mutt stimull specific ‘acest rSspuns cauzeazs interferente substantiale cu viata de Familie sau impiedic& in totalltate sau (aproape in totalitate) unele activity 9 = nusse stie sau nu 5-2 pus ‘ntrebarea. ‘onINTERESE $1 COMPORTAMENTE (CONTINUARE) @ DIFICULTATI DE ADAPTARE LA SCHIMBARI MINORE IN RUTINELE PERSONALE SAU {N MEDIUL IMEDIAT AL PERSOANEI EVALUATE ACEST ITEM VIZEAZA REACTIILE NEGATIVE MARCANTE LA O VARIETATE DE SCHIMBARI MINORE LEGATE DE CUM, UNDE SAU CAND REALIZEAZA PERSOANA EVALUATA ACTIVITATILE ZILNICE. ACESTE SCHIMBARI TREBUIE SA FIE UNELE MINORE. NU INCLUDETI AICI SCHIMBAREA DOMICILIULUI, MUTAREA LA ALTA SCOALA SAU ORICE ALTA TRANZITIE MAJORA CARE PROBABIL AR AFECTA ORICE ALTA PERSOANA. ACCENTUL ACESTUI ITEM CADE PE SUPARAREA NEOBISNUITA SAU PE INSISTENTA DE A MENTINE SITUAJIA INITIALA IN CONDITIILE IN CARE SE SCHIMBA UN ASPECT MINOR AL RUTINEI PERSOANEI EVALUATE. Este deranjat(3) (numele persoanei evaluate) de schimbéri minore in rutina personala? Sau de schimbari minore legate de felul in care sunt aranjate lucrurile lui/ei personale? De exemplu, i/o deranjeaz s& treacé de la o pereche de ménusi cu doud degete sau de la mSnusi cu un deget la o alt pereche sau de lahainele de iarnd la cele de var& (de exemplu, de la a purta manecd lunga la a purta ménec’ scurt’)? Dar despre schimbarile de program ce puteti spune? Conteazé dacd, de exemplu, fi faceti baie sau face baie cu 15 minute mai devreme sau mai térziu decat de obicel, sau dac8 se imbrac& ‘nainte sau dup’ micul deju in care acest lucru constituie © modificare a rutinei lui/el? Ce se intémpla in cazul acesta? Schimbarile minore in rutinele ce tin de servitul mesei, cum ar filocul in care se gasesc pe masa sarea si piperul sau modul in care e aranjat mancarea pe farfuria lui/ei determina vreo dificultate? A fost acest lucru o problema in trecut? (VERIFICATI PENTRU A OBJINE DETALII SI NOTATI EXEMPLELE.) 69 Dificultatile de adaptare la ACTUAL ‘schimbarile minore in rutinele pea personale sau in mediul imediat | al persoanel evaluate trebuie = s& se fi manifestat cel putin 3 luni pentru a fi codate, 0 = nu apar difcutatj de adaptare la schimbari minore in rutinele personal ale persoane VREODATA 1 = readtie negativ’ neobisnuits la schimbiri minore in rutinele personale ale persoanel, dar fad distres semnifcatlv si f8r8interferent3 (sau cu interferent§ minim8) cu viata e familie; 2 = react neobisnuitecerte la schimbiri minore in rutinele personale ale subiectulu, reacti care determin’ reaistenté sau distres sau fac ca famila $8 accepte compromisurt neobisrulte pentru a evita schimbarea tuner aspecte minore ale rutinel persoanel evaluate seu pentru a pregati persoana pentru astfel de schimbéri minore; dar nu exist o intererenth substan cu via de familie; 3 = reristent§ cert8 neobisnuit sau marcantd la schimbéri rminore in rutinele personale ale sublectulu, care duce la Iinterferent8 substangialS cu activity familie sau afecteaz’ activitiilefamilil; 9 = nu se ste sau nu s-a intrebat.INTERESE $I COMPORTAMENTE (CONTINUARE) @ REZISTENTA LA SCHIMBARI BANALE ALE MEDIULUI (SCHIMBARI CARE NU-L AFECTEAZA DIRECT PE SUBIECT) ACEST ITEM VIZEAZA DIFICULTATEA MARCANTA A PERSOANEI EVALUATE DE A SE ADAPTA LA UNELE ‘SCHIMBARI MINORE SAU BANALE LEGATE DE FELUL {N CARE ARATA MEDIUL SAU, SCHIMBARI CARE NU AU UN EFECT DIRECT ASUPRA SA (CUM AR FI, DE EXEMPLU, SCHIMBAREA POZITIEI DECORATIUNILOR, ORIENTAREA TELEFONULUI SAU TIPUL DE HAINE PURTATE DE ALJI OAMENI). ACCENTUL CADE PE REACTIA NEGATIVA NEOBISNUITA A PERSOANEI EVALUATE LA ACESTE SCHIMBARI BANALE. Cum reactioneazé (numele persoanei evaluate) la schimbiiri _Revlstenta a schimbribanale oe: legate de casi sau la schimbarea unor mici detalii ale mediului —msntectat cl putin ion pont @ inconjurdtor? De exemplu, cum reactioneaz la schimbarea rutinel_ fi codats, tunel alte persoane, la modul in care e aranjaté mobila sau ce purtati 4 ~ ny aparcinculttl de adaptore (de exemplu, daca purtati ochelari sau 0 palarie)? fa schimbari banale ale Manifesta distres? erm Dar cénd era mai mic(8)? + Chimile forte ler, YREODATR A fost vreodata lucrul acesta o problema in trecut? veatenie fey (DACA DA, CERETI DETALII $1 NOTATI EXEMPLE,) Ieee rnd) eva 2 = reactii neobisnuite certe la schimbiri banale ale medivlu, react care determin§ distres ‘marcant sau determin’ 2 familia s8 accepte compromisuri neobisnulte Pentru a evita schimbarea unor aspecte banale ale mediulul sau pentru a pregsti perscana Pentru astfel de schimbiri banale; dar nu exist 0 interferenté substantial cu viata de familie; 3 = rezistentl cert neobignuts si marcant§ la schimb&ri banale ale meiului, care duce la interferent§ substantialé cu activtiile familie sau afectearé activitiile familiel; 9 = nu se stie sau nu s-aintrebat 70INTERESE SI COMPORTAMENTE (CONTINUARE) @ ATASAMENT NEOBISNUIT FATA DE OBIECTE ATASAMENTUL ESTE DEFINIT AICI CA FIIND UN INTERES NEOBISNUIT SI O DEPENDENTA FATA DE UN ANUMIT OBIECT PE CARE PERSOANA EVALUATA iL POARTA CU EA PESTE TOT, ACCENTUL CADE PE ATASAMENTELE, PENTRU OBIECTE NEOBISNUITE, ADICA NU FATA DE PATURI SAU JUCARII MOI DE PLUS, UTILIZATE DE CATRE MAJORITATEA COPIILOR. TARIA ATASAMENTULUI SE STABILESTE IN FUNCTIE DE CAT ESTE DE DIFICIL PENTRU PERSOANA EVALUATA SA SE DESPARTA DE OBIECT SI DE CAT DE MULT INTERFEREAZA PASTRAREA ACELUI OBIECT CU VIATA PERSOANEI EVALUATE SAU VIATA FAMILIEI ACESTEIA. COMPORTAMENTUL CARACTERISTIC UNUI ATASAMENT NEOBISNUIT TREBUIE SA FI DURAT CEL PUTIN 3 LUNI, DAR NU ESTE ABSOLUT NECESAR CA ATASAMENTUL SA FI FOST MANIFESTAT FATA DE ACELASI OBIECT PE TOT PARCURSUL ACESTEI PERIOADE, Are (numele persoanel evaluate) ceva de care este deosebit de atasat(4) si pe care ji place sa-! poarte peste tot cu el/ea? Ce anume este acest obiect? Este ceva de genul unul ursulet sau al unei paturi, sau este ceva mai Neobisnuit, cum ar fi o bucat de teava, un cul de agitat haine sau © piatr’s? Ce face cu el? Dac este rugat(8) s8-I lase deoparte, ce va face? iia cu el/ea in pat la culcare? Ce se intémplé dacd | se ia respectivul oblect sau daci il rStdceste? Dar nd era mai mic(&)? A fost vreodata atasat() in mod special de ceva? 7 Atagamentele neobignuite fats de obiecte trebuie sé se fi manfes- tat cel putin 3 luni pentru a ficodate. 0 = nu exist atagament pentru obiecte sau este atasat(S) doar de obiecte moi, de plus, pe ‘care le foloseste pentru a se sim! confortabilin sigurant’; tun garecare atasament fatS de un obiect oarecum neobisnuit, ‘cum ar fio bucaté de hértie sau 0 perie moale sau cateva obiecte similare intersanjabile, dar pe care le asi deoparte acd ise cere acest lucru 51 poate tolera separarea de ele; hu interfereaz8 cu actvititile; 2 = atasament fatS de un object neobisnut, atagament care provoacs distres semnificatv la separarea de oblectul respectiv sau i face pe cei care au grijé de copil s8incerce si tack tot posibilul ca obiectul <8 fe disponibilintotdeauna, datort& distresului pe care il anticipea- 24; interfereaz3 ocazional cu adtvititie; 3 = atasament neobignuit atat de intruzly incdt impiedicd multe actvitSicotidiene; 6 = atasamentul fat de suzetlait obiect folosit pentru a se lnist, 0 pura sau un at obiect obis- uit, dup& ce a imptinit§ ani, s2u cu 0 asemenea intensitate incdt interfereaz8 cu functio- area social sau cu ate activi- ‘&tl (in cazul in care a avut, de asemenea, un atasament eobisnuit, codati mai degrabi atasamentul neobisruit); 7 = seri de atasamente de scurt8 drat (1-3 zle) fat de ‘obiecte neobisnuite sau fat de ‘grupuri de obiecte, atasamen- te inlocuite de un nou tip de atasament pentru un obiect neobisnuit, care va dura, de ‘asemenea, putin timp; 9 = nu se stie sau nu s-2intrebat, ACTUAL \VREODATAINTERESE $1 COMPORTAMENTE (CONTINUARE) @ MANIERISME ALE MAINII SI ALE DEGETELOR TIPUL DE MANIERISME ALE MAINII SI ALE DEGETELOR CARE SUNT ACOPERITE DE ACEST ITEM IMPLICA DE OBICEI MISCARI RAPIDE, VOLUNTARE, REPETITIVE CARE SUNT EXECUTATE DE CELE MAI MULTE ORI (DESI NU INTOTDEAUNA) IN ZONA CAMPULUI VIZUAL AL PERSOANEI EVALUATE. NU INCLUDEJI ROSUL, UNGHITLOR,, RASUCIREA PARULUI SAU SUGEREA DEGETULUI MARE. BATUTUL DIN PALME NU CONSTITUIE UN MANIERISM AL MAINILOR, LA FEL CUM NICI MISCARILE NESPECIFICE EXAGERATE OBSERVATE LA SUGARI SI COPII MICI ATUNCI CAND SUNT ENTUZIASMATI NU SUNT MANIERISME. DACA MANIERISMELE MAINII SI ALE DEGETELOR APAR NUMAI IN TIMPUL MISCARILOR CARE ANTRENEAZA INTREGUL CORP, CODATI-LE NUMAI LA ITEMUL 78. NU INCLUDETI LEGANATUL LA NICI UNUL DINTRE CODURI. Prezint& (numele persoanel evaluate) manierisme sau moduri ciudate de a-si misca minile sau degetele? Ca de exemplu, sé-si rsuceasca sau si-si scuture degetele in fata ochilor? Interfereaz’ acestea cu alte activitati ale lui (numele persoanei evaluate)? in ce fel? Ce se intémplé daca incercati s& i/o determinati s8 nu mai fact asa? Exist’ anumite circumstante particulare in care face acest compor- tament mai mult decdt in altele? (OBJINETI DETALIL.) ‘A mai manifestat vreodata aceste tipuri de manierisme sau miscari ciudate in trecut? (NOTATI EXEMPLE.) nR Manierismele mainil si degetelor trebuie s8 se fi manifestat cel putin 3 luni pentru a fcodate. (0 = nu manifest manierisme ale imainil gale degetelor, 1 = manierisme ale mainil $1 degetelor manifestate doar ‘ocazional sau un tip de ‘manierisme insuficient de clare pentru afi codificat cu "2"; 2 = manierisme evidente i frecvente ale mini sau rsucrea si scuturarea degetelor, dar f8r8 a afecta alte activitit i fr a antrens distres la tntrerupere; 3 = manierisme marcante ale mainiisi degetelor de tipul specificat; asoclate cu afectarea functions sociale sau cu distres la intrerupere sau cu intreruperi rare (din cauza faptului c¥ celal se ‘ngrijoreazé de reacta pe care ar putea-o avea persoana evaluat dac& arf Intrerupt8); 8 = non-réspuns (de ex. cu handicap fic); 9 = nu se stie sau nu s-2 pus Intrebarea. ACTUAL \VREODATAINTERESE $I COMPORTAMENTE (COWTINUARE) @ ALTE MANIERISME COMPLEXE SAU MISCARI CORPORALE STEREOTIPE (NU INCLUDET1 AICI LEGANATUL IZOLAT) ACCENTUL CADE AICI PE MISCARILE VOLUNTARE COMPLEXE SI STEREOTIPE, CARE ANTRENEAZA INTREGUL CORP, CUM AR FI MISCATUL BRATULUI iN TIMP CE PERSOANA SE LEAGANA PE VARFURI. Manifesta (numele persoanei evaluate) migc&ri complicate ale intregului corp, cum ar fi sd se invarta in cerc sau sé saré pe loc in mod repetat? Interfereaza in vreun fel cu alte activit&ti ale persoanei evaluate? in ce tel? Ce se intémplé dacd incercati s& i/o opriti? (OBINETI DETALII.) A manifestat aceste misc&ri si in trecut? (NOTATI EXEMPLELE, LEGANATUL IZOLAT ESTE EXCLUS, DAR MANIERISMELE COMPLICATE IN CARE LEGANATUL ESTE DOAR O COMPONENTA POT FI LUATE iN CONSIDERARE.) 73 Manierismele complexe sau a ‘mise&iile corporale stereotipe trebuie 38 fi duret cel putin 3 luni pentru a fi codate, 0 = nu manifest manierisme ‘complexe sau misc3ri corporale stereatipe; 1 = manierisme complexe sau ‘mige&ri corporale stereotipe ve ocazionale; 2 = manierisme si stereotipi clare si frecvente, a ciror intrerupere nu angajeazs distres; 3 = manierisme marcante, asoclate cu deteriorare socials; 8 = non-réspuns; Ww se stie sau nu s-a pus intrebares. \CTUAL EODATA O iesé INTERESE $1 COMPORTAMENTE (CONTINUARE) @ MISCARI ALE MAINIT PE LINIA MEDIANA A CORPULUT ACEST ITEM SE REFERK LA MISCARILE PE CARE PERSOANA EVALUATA LE EXECUTA IN ZONA DE MIJLOC A PROPRIULUL CORP SI CARE DE OBICEI IMPLICA MISCAREA AMBELOR MAINT IN MOD SIMILAR INTR-O MISCARE SIMILARA SITUATIEI CAND fJI FRANGI MAINILE SAU TE SPELI PE MAINI. ej Miscile minor pe tna median a ACTUAL ‘Are (numele persoanel evaluate) vreun mod particular de a-Si corpuly trebuie sb fi durat cel putin a misca mainile in fata corpului, cum ar fi de exemplu s8-$i 3 luni pentru af codate rasuceasca sau si-si intoarca mainile de pe o parte pe alta ca gi cum gi le-ar spala? 0 = frd astfel de misciri; 1 = migcBri ccazionale ale mainilor pe linia median8 a corpului sau lipsa unei claitl suficiente pentru a fi Tncadrate la codul vReoDAth 2 = misciri ar anormale de rsucire a mainii cu preponderent8 in zona de mijloc a corpulul 8 = non-r8spuns; 9 = nu se stie sau nu s-a pus intrebarea. 74COMPORTAMENTE GENERALE @ versur ACCENTUL SE PUNE PE MODURILE NEOBISNUITE DE MERS - IN MOD SPECIAL PE MERSUL PE VARFURI SAU iN SALTURI - CARE NU SUNT CLAR ASOCIATE CU UN HANDICAP FIZIC. Este ceva neobignuit in felul in care merge (numele persoanei Sot ipu de mers sorely ACTUAL evaluate) (de ex. séritul, exagerarea jocului cSlcdie-varfuri, mersul larg& de sprijin, mersul imatur sau L pe varfuri)? (OBJINEJI DESCRIERI.) neglijent, I Credeti cS au remarcat si alti cameeni aceast8 particularitate? 0 = mers normal; A fost vreodata ceva neobisnuit? 1 = mers oarecum neobisnuit; CEL MAT mers cudat in mod evident (de ANORMAL Cum mergea cénd avea intre 4 si 5 ani? Laat lacpetclpeshiernl dhe ory santul anermal); tl dea merge stent Oo ‘ludat pentru a fl remarcat de tre alte persoane din afara familie! sau de citre profesor, 7 ~ tip particular de a merge care se datoreazd aparent unei condiii neurologice sau unel afectiri severe a de2voltini ‘motori; 8 = non-réspuns; 9 = nu se tie sau nu s-a pus Intrebarea. 75COMPORTAMENTE GENERALE (CONTINUARE) @ AGRESIVITATEA MANIFESTATA FATA DE CEI CARE iL INGRIJESC SAU FATA DE MEMBRII FAMILIEL ACEST ITEM VIZEAZA EPISOADELE DE AGRESIVITATE MANIFESTATA fN INTERIORUL FAMILIE], INCLUZAND PERSOANELE CARE I/O INGRDESC, CARE AU O SEVERITATE SI/SAU FRECVENTA SUFICIENTE PENTRU A CONSTITUI UN MOTIV SERIOS DE INGRIJORARE. Au existat ocazii in care (numele persoanei evaluate) s& fie agresiv(4) fata de persoane din interiorul familiei (sau fata de cei care il/o ingrijesc)? A lovit sau a muscat vreodata pe cineva? Dar cand era mai mic(4)? (OBJINEJI DETALIT REFERITOARE LA CIRCUMSTANTE SI LA ACTELE AGRESIVE.) Ce face? in ce circumstante? Ce pare s8 declangeze agresivitatea? A rnit vreodati pe cineva? Ce s-a intmplat? $-2 folosit vreodati de vreun obiect, cum ar fi un bat sau un cutit? Cat timp dureazé episoadele agresive (cateva minute sau cteva ore)? Cat de des survin? 76 Wu manifest3 agresivitate sau episoadele de agresivitate sunt rare; agresivtate rar8, care nu constitule © problems semnificativd; 1 = manifest doar agresivitate ‘soars (amenintare fr8 contact fzic; sau ‘comportament ce reprezint doar joc dur nejustificat ‘sau izbucnire temporars, provocat3); sgresivitate fzics cla, ce implc3 lovirea seu muscarea, dar f8rd a se utiliza alte obiecte; 3 = violent care implicé utlizarea de obiecte; 9 = nu se stie sau nu s-aintrebat. x vr \CTUAL EODATACOMPORTAMENTE GENERALE (CONTINUARE) Q AGRESIVITATE MANIFESTATA FATA DE ALTE PERSOANE iN AFARA CELOR CARE iyo INGRIJESC SI A MEMBRILOR FAMILIEI ACEST ITEM ESTE COMPLEMENTAR ITEMULUI 81, DE CARE DIFERA DOAR PRIN FAPTUL CA AGRESIVITATEA E MANIFESTATA DOAR FATA DE ALTE PERSOANE DECAT CEI CARE iL/O INGRIJESC SAU MEMBRIT FAMILIEI INCLUDE AGRESIVITATEA MANIFESTATA FATA DE CEI DE ACEEASI VARSTA SI FATA DE ADULJI. Ce-mi puteti spune despre agresivitatea manifestata fat de persoane din afara familiei, la scoala sau in magazine sau in autobuze? S-a comportat vreodat in moduri care i-ar fi putut face pe ceilalti coameni s& cread& c8 urmeaz3 s8 devin’ agresiv(s)? \V-ati ingrijorat vreodata c& ar putea r&ni alti oameni sau le-ar putea face rau? Dar cand era mai mic(&)? (OBJINEJI DETALII REFERITOARE LA CIRCUMSTANTE SI LA ACTELE AGRESIVE.) Ce face? in ce circumstante? Ce pare s8 declangeze agresivitattea? A rant vreodat8 pe cineva? Ce s-a intamplat? S-a folosit vreodaté de vreun obiect, cum ar fi un b&t sau un cutit? Cat timp dureazé episoadele agresive (cateva minute sau cateva ore)? Cat de des survin? 7 (0 = nw manifest agresivitate sau episoadele de agresivitate sunt rare; agresivitate rar’, ‘ere nu consttule © problems ssemnificativs; 1 = manifest doar agresivitate usoar8 (amenintare (88 contact fic; sau comportament ce reprezints doar joc dur nefustificat sau ibucnire temporars, rovocats); 2 = agresivitate fzicd cars, ce implicS lovirea sau muscarea, dar frd a se utliza alte obiecte; 3 = violent care implicé utilzarea de obiecte; se ste sau nu s-a intrebat. ACTUAL vr {EODATACOMPORTAMENTE GENERALE (CONTINUARE) @® avto-rANiRe AUTO-RANIREA ESTE UN ACT AGRESIV DELIBERAT {NDREPTAT CATRE SINE (DE EXEMPLU, A SE MUSCA DE INCHIETURA MAINIL, A SE LOVI CU CAPUL DE CEVA), CARE ARE CA REZULTAT LEZAREA JESUTULUI ST CARE SURVINE PE O PERIOADA DE CEL PUTIN 3 LUNI. Se raneste vreodati (numele persoanei evaluate) in mod deliberat, cum ar fi sd se muste de brat sau s& se loveasca cu capul de ceva sau alt comportament de genul acesta? A fost vreodati lucrul acesta o problema in trecut? 78 ‘Auto-rfnirea trebule s8 survin8 pe o perioadS de cel putin 3 luni pentr a ficodata, 0 = auto-rénire inexistent8; 1 = auto-rinire ocazional (de cexemplu, ish musc3 mana/ ‘bratul ocazional atunci cénd este plictsit(8), se trage de pr, se pilmuleste); Fir8 0 lezare substantjal8 2 tesutulul; 2 = auto-rénire evidenté (de ‘exemplu, vndt3i sau leziuni evidente, lovirea repetaté a cepulu, tras de par, mugcat asociat cu lezare evident& a tesutulu; nu conteazé alegerea locurtor); 3 = auto-rénire cu eziun! severe (de exemplu,fractur’ de craniu, rBnirea ochilor ete.), 9 = nus stie sau nu s-a pus intrebarea. ACTUAL VREODATACOMPORTAMENTE GENERALE (CONTINUARE) @ HIPERVENTILATIE HIPERVENTILATIA IMPLICA EPISOADE DE RESPIRARE RAPIDA, ADANCA, REPETITIVA IN ALTE SITUATII DECAT ACELEA IN CARE APARE PANICA. 0 = far3 hiperventilatie; ‘ACTUAL 1 = hiperventiatie ocazionals; Respir vreodaté (numele persoanei evaluate) adanc, rapid si repetat? Scoate vreodat in mod repetat sunete aseminatoare situatiel in 2 = hiPerventilatie freevents care ar riméne fra aer pentru perioade de cBteva secunde? 9 = nu se ste sau nu s-apus 7 intrebares, ‘vReODATK 79COMPORTAMENTE GENERALE (CONTINUARE) @ LESINURI/CONVULSII/PIERDERI ALE CUNOSTINTEI ‘ACCENTUL SE PUNE PE EPISQADELE CARE IMPLICK 0 SCHIMBARE INEXPLICABILA A STARI DE CONSTIENTA CU SAU FARA CADERI SAU MISCARI DEZORDONATE ALE MEMBRELOR. A lesinat vreodats (numele persoanel evaluate) saua avut vreo °° Satan oe criza/convulsie sau atac? 1 store de atau cu posi arigne epileptic, dar fra ‘A luat vreodatd medicamente pentru a controla aceste crize? tlognostcare; (DACA DA, CERETI DETALII DESPRE ,EPISOADE" INCLUSIV 2 = diagnostic clar de epiepse; INFORMATII REFERITOARE LA VARSTA INSTALARII, FRECVENTA, 0 DESCRIERE CLARA SI DACA A FOST NEVOIE DE INVESTIGATISE 7 ~ aca cen ete TRATAMENT, MEDICAMENTE PE CARE LE-A LUAT IN TRECUT SI PE corveeaenayel in afar zor _-VREODATA CARE LE IA IN PREZENT S1/SAU INTERNARI). cuted, = 9 = nu se sie sau nu sa pus intrebarea 80COMPORTAMENTE GENERALE (CONTINUARE) @ VARSTA LA CARE A FOST EVIDENTA PENTRU PRIMA DATA ANORMALITATEA DACA ESTE DEJA CLAR CA RESPECTIVUL COMPORTAMENT ANORMAL A APARUT INAINTE DE VARSTA DE 3 ANI, PUNETT INTREBARI LEGATE DOAR DE VARSTELE MAI MICI, PENTRU A EVALUA MOMENTUL PROBABIL IN CARE ANOMALITLE AU FOST EVIDENTE PENTRU PRIMA DATA. DACA INFORMATIILE OBJINUTE PANA ACUM SUGEREAZA NORMALITATEA PANA LA 3 ANI, CONCENTRATI-VA ATENTIA MAT INTAI PE VARSTA DE 3 ANT, PENTRU A DETERMINA DACA DEZVOLTAREA ERA FARA inporaLé NORMALA LA ACEA VARSTA, SI APOI EXPLORAJI VARSTELE MAI MICI. ACEASTA CODARE ESTE REALIZATA PE BAZA APRECIERII INTERVIEVATORULUI, LUAND IN CONSIDERARE TOATE INFORMATIILE OBJINUTE IN CADRUL INTERVIULUI. Cand am inceput si vorbim despre (numele persoanel evaluate), v-am (aa intrebat cand credeti c8 a ap&rut pentru prima dat& manifestarea respectand limitele normale dificulttilor in dezvoltare sau in comportament. Ati spus c& (zlua/ ale parametrior de dezvottere luna/anul). (REVEDETI ITEMUL 2.) As vrea acum s& ne intoarcem social adapt, de ites, F auto-ingrjie si dezvolare sis vorbim mai mult despre acei primi ani, eae imi puteti spune cum era (numele persoanei evaluate) pe vremea epeprenen tipul celor ? ce pot indica intrziere sau cand avea aproximativ 3 ani? sevatgs in decrohare; Cum se juca? Cu ce jucdri? Se juca vreodaté ,de-a..? Cum vorbea 4 ~ gezvotare posbil normals pe atunci? in primit 3 ani de viatd, dar z ; nesigurants cauzata Ne de Ce-mi puteti spune legat de mésura tn care putea s8-si poarte de eta Seana grij8? Hrénirea? Toaleta? imbricatul? de nivelul abilitatilor; Cum erau relatile sale cu alti copii? 2 = dezvoltare probabil anormals pan’ Ia vrsta de 3 an, Revin doar pentru a verifica: aga cum este sugeraté de Dar despre c&nd avea 1 an si respéctiv 2 ani ce imi puteti spune? Intarziere sau deviant’ in dezvoltare, dar nu p&n acolo Inet s8 fle Incompatibié cu normalitatea; 3 = dezvoltare cu sigurantas anormal in primi 3 ant de viatS, dar caitatea . comportamentului/elailor sociale/ comunicdiit nu este la ‘acea varst in mod clar una de tip autist; 4 = dezvoltare cu sigurants anormal in primi 3 sociale / comunicSrii sugereaz’ ‘lar prezenta autismulul la cea virst8; 9 = nu se stie sau nu s-a pus intrebarea, 81COMPORTAMENTE GENERALE (CONTINUARE) @ APRECIEREA INTERVIEVATORULUI PRIVIND VARSTA LA CARE S-AU MANIFESTAT PROBABIL PRIMELE ANORMALITATI IN DEZVOLTARE Coda in sume de lu 82COMPORTAMENTE GENERALE (CONTINUARE) ABILITAT? SPECIALE IZOLATE (ITEMII 88-93) Pentru Itemii de la 88 la 93, verificati dac8 se aplic8 nivelului de functionare a subiectului si obtineti detalii referitoare la nivelul si patternul de abilitati, cat si la masura in care abilitatea respectiva implic& semnificatie si iterpretare si poate fi aplcaté la situatile de zi cu zi. Descrieti in detaliu. Codati pentru actual" si ,vreodata”. Are (numele persoanei evaluate) vreo abilitate speciala neobisnuita? Exist lucruri la care pare sé fie foarte bun(&), fie in prezent, fie oricand in trecut? (OBJINETI DETALIT SI EXEMPLE,) Sunt aceste abilit8ti relationate cu vreunul dintre interesele sale speciale sau cu vreuna dintre preocupérile sale neobisnuite? Este (numele persoanei evaluate) deosebit de bun(3) la potrivirea formelor - de exemplu, la ptzzle-uri sau jocuri de tip mozaic? A constituit lucrul acesta vreodat3 o abilitate special&? Dar despre memoria lui/ei ce-mi puteti spune? A avut vreodatd o memorie exceptionala? Are abilit8ti muzicale speciale? Dar in trecut a avut? Este deosebit de bun(8) la desenat? Dar in trecut? Dar despre citit ce-mi puteti spune? Dar in trecut? Dar despre realizarea de calcule? Dar in trecut? Pe parcursul acestei sectiuni, accentul ar trebui sB cad pe o anumits abilitate sau deprindere particular’. Odaté ce s-a luat 0 de cu privire la prezenta sau absenta abilitatii, evaluarea realizata in continuare trebuie s& vizeze modul in care se raporteazi aceast’ abilitate [a nivelul general de functionare al subiectului sila nivelul abilitatii respective in populatia general, De exemplu, un copil cu retard mental care poate inmulti numere de trei cifre in minte, dar care nu poate utiliza aceast® abilitate in viata de zi cu zi, ar primi codul ,2.” Pentru Itemul 93, ,abilitatea de a efectua calcule matematice”, dac& ar putea aplica aceasté abilitate in viata de zi cu zi, ar primi codul_,7”, Dacd abilitatea de a efectua calcule ar fi medie raportat la populatia general8, dar deasupra varstei sale mentale, ar fi codat8 cu » 1”. 83COMPORTAMENTE GENERALE (CONTINUARE) ABILITATI SPECIALE IZOLATE 0 = nu are abltS sau cunogtnge neobignulte,raportat la rivelul general al abt, Iniferent dac8 are un nivel iat sou scBzut 1 bitte sau cunostint nla ce est cusiguant in fara nivelulu general al capac subiectlu, dar mu este deasupra ‘mediei populate; 2 = abltate sou cunostngS toot ce este cu sigurandeasupr nivelulu general al capaci sublet 1 deasypra neste aarnagel dat neste ult del cu sens sou into manier8 funcional (de exempu, ac arf coiicatestuable in care vomaph pregcolar poate s8 ceasc®, Pra intlege ce cteste sau poate face caeule caledarstice precise): 7 abltate sou cunostingS oat ce este cu sigurant deasupra niveluul general al capaci sublet i deasupra mec sepals! care este floité funcional, cu sens (de exempl, talent autenticsauo bitte flask adapta, £8 = f aerrvc mazid pentru ca afl $8 0 savureze sau participa altur de cop de varst® similar la actvitieorastN, aaa rea Guirea cups model sau programare pe calculator; abitatea sublet este recunoscuts de cre cel de aceeasi varsté ca find exceptional; 8 = non-rspuns (de exemplu, lectu 9 = nu se stie sau nu s-a pus intrebarea. cazul unul subiect non-verbal) ACTUAL VREODATA ABILITATEA VIZUO-SPATIALA = (fv PUZZLE-URI, JOCURI DE TIP MOZAIC, FORME, PATTERNURI Oo ETC.) @ AsILITATEA MNEZICA ; (REACTUALIZAREA ACURATA A DETALIILOR, CA DE EXEMPLU CELE LJ baat LEGATE DE DATE SAU ORARE/PROGRAME) ABILITATEA MUZICALA (RECUNOASTEREA, COMPUNEREA, {INALTIMEA ABSOLUTA SAU J CANTATUL CU VOCEA SAU LA UN INSTRUMENT) @® ABILITATEA GRAFICA (ABILITATE NEOBISNUITA DE FOLOSIRE A PERSPECTIVE! VIZUALE CX oO SAU ABORDARE CREATIVA) @® AsILITATEA DE A CITI Oo ry (DE EX. CITIRE FOARTE RAPIDA) ABILITATEA DE A EFECTUA CALCULE MATEMATICE Oo oO (DE EX. ARTIMETICA MENTALA): LUMEN TAKLL CONCLUZIVE (NU ESTE NECESARA NICIO CODARE) EVALUAREA PER ANSAMBLU Uma ingrijoreaza si alte comportamente ale (numele persoanei evaluate)? (VERIFICATI DOAR CEEA CE ARE O POSIBILA RELEVANTA PENTRU ORICARE DINTRE CODARI SAU PENTRU DIAGNOSTICUL DIFERENJIAL AL AUTISMULUI.) Mal este ceva despre care ati dori s& discutm, ceva ce nu am acoperit? IMPRESIILE INTERVIEVATORULUI $I CIRCUMSTANTELE INTERVIULUI (DESCRIEJI. NOTAJI DACA A FOST FACUTA O INREGISTRARE AUDIO/VIDEO.) SUMARIZAREA DISCREPANTELOR DINTRE DESCRIEREA OFERITA DE PERSOANA CARE A FURNIZAT INFORMATIILE SL INFORMATIILE OBJINUTE PE BAZA OBSERVATIEI 85 EE