1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
APARE DE LA DATA DE 7 OCTOMBRIE 1995
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
SÃPTÃMÂNAL CULTURAL, SOCIAL-POLITIC ªI ECONOMIC
ÎN LIMBA ROMÂNÃ
Anul 23. Nr. 33 (1.168) Vineri, 24 august 2018 Difuzare prin abonament
Caleidoscop informativ
NU ªTIM NICI CÂÞI SUNTEM
Potrivit statisticii oficiale, în prima jumãtate a anului
2018 populaþia Ucrainei s-a redus cu 122,5 mii de
persoane ºi constituie circa 42,3 milioane de locuitori.
Datele neoficiale, însã, aratã doar vreo 38 de milioane.
Potrivit prognozelor ONU, pânã în 2050 populaþia
Ucrainei se va reduce cu încã 6,5 milioane.
Nu guri flãmânde, ci teritoriul – iatã ce le trebuie
celor care în prezent conduc cu þara asta.
MÃCAR LA NOI SÃ CREASCÃ
Dacã dãm crezare statisticii, preþurile de consum
în luna iulie, faþã de luna precedentã, s-au redus în
toatã Ucraina, ºi numai în regiunea Cernãuþi ele au
crescut cu 0,1%. Cea mai mare reducere a preþurilor
a fost înregistratã la Kiev (cu 1,5%), dupã care vin
regiunile Poltava (1,3%) ºi Herson (1,2%).
N-ar fi mare scofalã, dacã pe mãsura preþurilor ar
creºte ºi veniturile populaþiei!
AÞI SCUMPIT? NE PARE RÃU!
Faþã aceeaºi perioadã a anului trecut restanþele
locuitorilor regiunii Cernãuþi pentru gazul consumat
au crescut cu încã 75,7 milioane de grivne. La data
de 1 august 2018 suma datoriilor era de 228 de
milioane. Cu toate acestea, conducerea þãrii pune la
cale o nouã scumpire a gazelor naturale.
Bâta scumpirilor loveºte tot mai dureros, dar se
pare cã rabdarea populaþiei e fãrã margini.
SÃ FI ªTIUT CAII CE CARÃ...
Doi cetãþeni din regiunea Cernãuþi au gãsit o
modalitate ingenioasã de a trece þigãri de contrabandã
în România. Aceºtia au echipat cinci cai cu 20.000
de pachete de þigãri ºi în felul acesta au încercat sã
treacã graniþa ucraineano-românã, dar au fost reþinuþi
de grãnicerii vigilenþi.
O picãturã de nicotinã omoarã un cal, iar bieþii cai
nici nu bãnuiau câtã moarte duc în spate.
SE ASCUND DE OCHII LUMII
Serviciul administrativ al parlamentului ucrainean
cumpãrã 190 metri de sãrmã spiralatã, 80 de pari ºi
alte piese metalice în valoare de 26,1 mii de grivne.
Toate acestea sunt necesare pentru gardul cu care
urmeazã sã fie înconjurate clãdirile în care se aflã
sala de primire ºi comitetele Radei Supreme.
Aleºii poporului se îngrãdesc de alegãtorii lor. Oare
de ce tocmai acum?!
ARE CINE SÃ NE JUDECE
Din anul 2016, când în Ucraina a fost introdusã
evaluarea calificãrii primare ºi obligativitatea depunerii
declaraþiilor electronice de avere, s-au concediat peste
1.500 de judecãtori, ultimii 12 chiar zilele acestea.
La ora actualã în Ucraina, din lipsã de judecãtori, nu
funcþioneazã 22 de judecãtorii.
Cine are nevoie de judecãtori nepãrtinitori, dacã
dreptatea o fac tot felul de derbedei!
AL CUI BORª E MAI GUSTOS
Doar în o treime din regiunile Ucrainei un borº
costã mai puþin de 100 de grivne. Cel mai ieftin borº
poate fi gustat în regiunea Lviv, unde o oalã de fierturã
costã 96,6 grivne, iar cel mai scump e la Kiev (115,4
grivne). În Ucraina o oalã de borº cu carne, desigur,
costã în medie 103,3 grivne.
Un bade spunea: “Nevasta mea când face-un borº,
dau borºul la câine ºi mânânc carnea”.
Doina BOJESCU
LEAGÃNUL BALADEI
P
e-un picior de plai, înveºmântat cu legende, în
care se întruchipeazã un trecut cu chipuri sacre,
zugrãvite pe suprãfaþa pãmântului negru ºi mãnos, se
mai aude ecoul strãbunilor noºtri – dulcea limbã
româneascã. Cristalinã, ea ne cheamã prin murmurul
izvoarelor din pãdurlie milenare. Pe-un picior de plai se
mai aude melodia fluierului poleit cu aur din spectrul
soarelui, stropit cu rouã din ochii frumoaselor zâne-
româncuþe, care purtau cândva flori de busuioc în cosiþe.
Vechile porþi de lemn mai poartã semne magice,
încrustate de mâinile falnicilor meºteri, demult cãzuþi
din zbor, prefãcându-se în fântâni cu ape rãcoritoare.
Pe-un picior de plai ne naºtem noi, cu aripi de ºindrilã,
ºi chiar odatã cu primii paºi pierdem din datini ºi obiceiuri,
din mãrgãritarele limbii române, din înþelepciunea acestui
pãmânt românesc, din sensul acestei guri de rai...
Soarele ºi luna de mult n-au fost poftiþi a fi mai odatã
naºi la vre-o nuntã a unui ciobãnaº cu ochii ca mura
câmpului. Vocea Mioriþei ne cheamã neîncetat. Vibreazã
într-un vânticel, mângâindu-ne frunþile. Oare în care colþ
de rai s-a pierdut Mioriþa? Mulþi vorbesc despre ea, puþini
o aud, ºi nimeni nu-i mai vede chipul rãmas în veºnicie.
Iatã vin în cale, se cobor la vale trei turme de miei,
prin aburi de nor, dar nu au pãstor. Rãtãcesc prin munþi,
rãtãcesc prin vãi, pãscând din clipe, din vãpãile
Maria ANDRIEª
COROANA LUI ªTEFAN CEL MARE LA PUTNA
U
na dintre cele mai mari
sãrbãtori ale Bisericii
creºtine – Adormirea Maicii
Domnului are o semnificaþie
deosebitã la români, pentru care
Sfânta Fecioarã este ºi ocroti-
toarea marinarilor. Astfel, la 15
august se sãrbãtoreºte ºi Ziua
Marinei, iar la Putna se serbeazã
hramul Sfintei Mãnãstiri, unde
vegheazã liniºtea Þãrii Marele
ªtefan – apãrãtor al creºtinãtãþii.
Acum, în Anul Centenarului,
drumul miilor de pelerini a fost
facilitat de reluarea circulaþiei pe calea feratã pe linia
Dorneºti – Putna, inauguratã încã în 1898, dar închisã
în 2012. La 120 de ani de la inaugurare, pe calea feratã
redeschisã, cu primul tren a fost adusã Coroana
reconstituitã a Sfântului Voievod ªtefan cel Mare.
Manifestãrile din anul curent au început în seara zilei
de 13 august, când a fost întâmpinatã delegaþia condusã
de Preasfinþitul Pãrinte Varlaam Ploieºteanul, Episcop
– vicar patriarhal, care a adus Coroana sfinþitã cu o zi
înainte de patriarhul Daniel.
În 2018, proclamat Anul comemorativ al Fãuritorilor
Marii Uniri, Consiliul de Patrimoniu al Mãnãstirii Putna
a hotãrât reconstituirea Coroanei Sfântului Voievod
ªtefan cel Mare, fãuritor al unitãþii de neam, unul dintre
cei mai vajnici precursori ai Unirii, dupã modelul istoric.
George
BERNARD SHAW:
“DACÃ
TOTUL
A IEªIT
BINE,
ÎNSEAMNÃ
CÃ AI GREªIT
UNDEVA”.
Instanineu
rãsãritului, din ceaþa pãmântului. Mieii nu se lasã prinºi,
iar când vine amiaza fierbinte, se ascund sub torþile
cerului sorbind cu nesaþ din ploaie.
Mioriþa cea nãzdrãvanã a rãmas printre noi. Vine pe
la praguri, ºoptindu-ne la ureche acelaº motiv de baladã,
de care noi adeseori uitãm. Uneori mai uitãm din ce viþã
provenim ºi ne dezicem în faþa contemporanietãþii de
frumoasele cuvinte din dulcea limbã româneascã, aºa
precum Iuda l-a vândut pe Mântuitorul. Mioara ne priveºte
în ochi, cu dor, cerându-ne un rãspuns, cãutându-ºi
ciobãnaºul. Dar ochii noºtri sunt alþii, strãini. ªi mioara,
întristatã, se întoarce în balada cea de altã datã.
Pe-un picior de plai mai cresc fire gingaºe de poveºti,
legende, balade, prin care, adeseori, pãºim cu mare
neatenþie. ªi Doamne-fereºte sã le strivim... Sunt
singurele care au crescut în urma ecoului vocii
strãbunilor noºtri, sunt tãrâmul pe care se mai plimbã
Mioriþa, unde îºi mai dorm somnul dulce voinicii.
Pe-un picior de plai, mâine, va începe o zi nouã. Îmi
doresc foarte mult sã vãd un rãsãrit cântat din fluierul poleit
cu aurul soarelui, cu vocea Mioriþei, cu limbã româneascã,
dulce ºi curatã, cu paºii ciobanului. ªi dacã veþi întâlni o
mãicuþã bãtrânã cu brâul de lânã, sã-i sãrutaþi mâinile.
Fiindcã-i printre ultimele care mai pãstreazã leagãnul în
care a crescut balada ºi în care ne-a legãnat ºi pe noi.
Vestigii sfinte
Forma, proporþiile ºi ma-
terialele folosite la recon-
stituirea Coroanei au fost alese
conform reprezentãrilor ori-
ginale în care Sfântul Voievod
apare încoronat – Tetraevan-
ghelul din 1473 ºi tabloul votiv
de la Voroneþ (1488). Coroana
reconstituitã a lui ªtefan cel
Mare ºi Sfânt a fost expusã
permanent în Muzeul Mãnãstirii
Putna, alãturi de spadã (re-
plicã), cruce (1503), cãdelniþã
(1470), ripida (1497) ºi alte
obiecte dãruite mãnãstirii de ªtefan cel Mare.
În acest context se cere sã menþionãm cã dupã
Unirea Bucovinei cu România, de rând cu aportul la
viaþa economicã a zonei, linia de cale feratã recent
redeschisã a avut o contribuþie majorã la întãrirea
identitãþii ºi unitãþii românilor. Trenurile care au strãbãtut-
o au fost principalul mijloc de transport folosit în
pelerinajele din perioada anilor 1919–1925, organizate
de statul român pentru românii din diferite provincii
istorice ale þãrii în vederea cunoaºterii Bucovinei ºi, în
special, a mãnãstirilor din zonã, pãstrãtoare de
patrimoniu cultural, istoric ºi religios unic în þarã. În 1920,
pe aceastã cale feratã au cãlãtorit Regele Ferdinand I
ºi Regina Maria, în prima lor vizitã în Bucovina dupã
Marea Unire.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
LA IZVOARE
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

File de calendar Poate nu ºtiaþi

ZIUA DRAPELULUI NAÞIONAL UCRAINA NECUNOSCUTÃ

AL UCRAINEI *Ucraina este þara cu cea mai întinsã
suprafaþã din Europa (dacã nu se ia în
degetul inelar de la mâna dreaptã.
*Cea mai adâncã staþie de metrou din

Î n august 2004, Preºedintele

Ucrainei a semnat Decretul nr. 987/
2004 cu privire la instituirea Zilei Drape-
lului Naþional al Ucrainei, care este sãr-
bãtoritã anual pe 23 august. În cadrul
acestei sãrbãtori au loc un mare numãr
de evenimente, inclusiv ceremonia ofi-
cialã a înãlþãrii Drapelului Naþional al
Ucrainei la Kiev, în centrele regionale ºi
raionale, precum ºi în alte localitãþi din
Ucraina, cu participarea funcþionarilor de
stat, a oamenilor de ºtiinþã ºi culturã,
reprezentanþilor societãþilor civile, reli-
gioase, partidelor politice etc.
Tradiþia naþionalã ucraineanã a
reflectãrii simbolice a lumii a evoluat pe
parcursul a câtorva mii de ani. Folosirea
culorilor galben ºi albastru pe steagurile
Ucrainei-Rusiei este urmãritã, începând
cu adoptarea creºtinismul.
La mijlocul sec. XVII, dupã aderarea
Hatmanatului la Statul Rus, sunt folosite
tot mai frecvent pânzele albastre (bleu),
cu imagini ce reprezintã cruci ºi alte
simboluri în culori aurii sau galbene. Din
timpurile cazãcimii combinaþia culorilor
galben-albastru treptat începe sã domine
steagurile ºi însemnele.
Dupã ce a fost întreruptã tradiþia
simbolurilor cãzãcimii, o perioadã înde-
lungatã în Ucraina, care fãcea parte din
Imperiul Rus, problema privind simbolurile
naþionale nu a putut fi ridicatã.
Prima încercare de a crea un steag
galben-albastru, cu douã dungi orizontale
aproximativ cum este formã actualã, a fost
realizatã de cãtre Consiliului Suprem Rus
(organ care reprezenta miºcarea naþionalã
a populaþiei ucrainene din Galiþia), care a
început lupta pentru renaºterea naþiunii
ucrainene. În iunie 1848, pe Primãria
oraºului Lviv a fost ridicat primul steag
galben-albastru. Un imbold pentru afirmarea
simbolicii galben-albastre l-a dar revoluþia
din februarie 1917 din Rusia.
Pe 22 martie 1918 Rada Centralã
Ucraineanã a adoptat Legea cu privire la
Drapelul Naþional al Republicii, aprobând
steagul galben-albastru ca simbol al
Republicii Populare Ucrainene. În
perioada anilor 1917 – începutul lui 1919
steagul galben-albastru a fost utilizat în
Ucraina ºi de cãtre bolºevici.
Oficial drapelul galben-albastru a
devenit drapelul Ucrainei la 18 septembrie
1991, conform hotãrârii Prezidiului Radei
Supreme a Ucrainei. Pe data de 24
august 1991, când Parlamentul de la Kiev
a proclamat Declaraþia de Independenþã,
pe clãdirea Radei Supreme a fost arborat
ºi steagul galben-albastru.
Simbolurile ucrainene în interpretarea
lor actualã semnificã cerul senin ca
simbol al pãcii – culoarea albastrã, ºi
lanurile de grâu coapte, ca simbol al
prosperitãþii – culoarea galbenã.
calcul Rusia, care se aflã doar parþial în
Europa), însã are mai puþini locuitori decât
Franþa sau Germania.
*Expresia „ta ni” înseamn㠄da nu” ºi
provoacã multe confuzii printre cei care
viziteazã þara. De obicei este folositã ca
o obiecþie fãcutã unei afirmaþii.
*Ucraina se situeazã pe locul al 6-
lea în topul þãrilor cu cel mai ridicat
consum de alcool anual. România este
situatã pe locul al 5-lea.
*Prima lampã cu gaz a fost inventatã
în Lviv, în Ucraina.
*În apropierea localitãþii Klevan din
Ucraina existã o linie de cale feratã care
este acoperitã cu bolte formate din
crengile copacilor de lângã ea. Ramurile
formeazã o cupolã ºi tunelul se întinde
pe 3 km din linia feratã. Este un loc
preferat de îndrãgostiþi pentru poze
romantice ºi plimbãri ºi a fost numit
„tunelul dragostei”.
*Prima constituþie din lume a fost
scrisã ºi adoptatã în Ucraina în 1710.
Acest document a fost primul care a
separat cele trei puteri în stat.
*În Ucraina, verighetele se poartã pe
lume se aflã în Kiev, la o adâncime de
105 metri. Ea a fost construitã în 1960
cu scop militar.
*Centrul geografic al Europei se aflã
în Ucraina.
*Populaþia Ucrainei ocupã locul al 4-
lea în lume dupã nivelul de studii.
*Totodatã, populaþia se aflã într-o
constantã scãdere demograficã din 1980.
*În apropierea gãrii centrale din Kiev
se aflã al treilea McDonalds din lume
dupã numãrul de vizitatori. Acesta înca-
seazã aproximativ 2 milioane de comenzi
pe an.
* Unul dintre cele mai faimoase
cântece de crãciun englezeºti (Carol of
the bells) este inspirat din folclorul
ucrainean ºi compus de ucraineanul
Mykola Leontovich. Cântecul se numeºte
„Schedrik” în ucraineanã.
*Cea mai veche hartã ºi cel mai vechi
adãpost al Homo Sapiens au fost
descoperite în Ucraina, în localitatea
Mejiricea. Acestea au o vechime de 15
mii de ani. Harta e confecþionatã din os
de mamut ºi aºezarea este fãcutã din
acelaºi material.

Întâlniri frãþeºti

DE LA CERNÃUÞI LA CLUJ... APOI LA PÃLTINIª

S âmbãtã ºi duminicã, respectiv în
zilele de 18 ºi 19 august, la Pãl-
tiniº, în cadrul Zilei satului s-a desfãºurat
Festivalul internaþional de muzicã po-
pular㠄Ioan Cobâlã”, organizat de
Asociaþiei Prietenii Basarabiei, Bucovinei
ºi Þinutului Herþa Dorohoi al cãrei
preºedinte este prof. dr. Vasile Adãs-
cãliþei în colaborare cu Consiliul local ºi
Primãria Pãltiniº.
Ajuns la cea de-a doua ediþie, Fes-
tivalul are drept scop atât pãstrarea
românii din nordul Bucovinei ºi Basa-
rabia”, aluzie la faptul cã în zona
localitãþii Pãltiniº, peste apa Prutului,
este punctul de graniþã comun dintre
Ucraina, România ºi Republica Moldova.
Astfel la festival au fost invitaþi ºi au
participat reprezentanþi ai autoritãþilor
publice din nordul Bucovinei (Ucraina) ºi
Republica Moldova, fiind însoþiþi de formaþii
instrumentale, vocale ºi de dansuri din
zonele respective, dovadã cã flacãra
culturii româneºti este mereu aprinsã

S ub auspiciile sãrbãtorii
Centenarului Marii Uniri, în pe-
rioada 14-16 august la Cluj-Napoca,
ºi mai tinerii interpreþi dãruiþi cu har Ion
Bodnar, Ion Semeniuc, Vladuþ Bodnar,
Ion Dicusar, Marius Ursuleac, pe strunele
tradiþiei ºi obiceiurilor populare, cât ºi
omagierea personalitãþii compozitorului
chiar dacã zonele în care trãiesc sunt
sub autoritate strãinã. Ca de obicei,
ºi dirijorului de muzicã popularã, maestrul Cobâlã s-a simþit onorat de
România, s-a desfãºurat a III-a ediþie a talentaþilor instrumentiºti Marius Poclitar, fondatorul Orchestrei „Rapsozii Boto- festivitatea care-i poartã numele ºi din
Festivalului de folclor „Dor”. Având drept Ion Nichita, Florin Popovici (trompetã), ºanilor”, maestrul Ioan Cobâlã. nou a fost scump la vorbã, o modestie
moto: „ªi io mis român ºi io ºtiu sã cânt studenþi la Conservatorul din Chiºinãu, Cineva spunea „Când cocoºul cântã rar întâlnitã, declarând cã se simte mai
româneºte”, acestã manifestare a fost Vasile Culiuc, student la ªcoala de arte la Pãltiniº, cântecul sãu se aude la bine în postura de dirijor ºi compozitor,
organizatã de Fundaþia cultural㠄Dor” „Isidor Vorobchevici” din Cernãuþi, considerând muzica popularã cel
avându-l drept preºedinte pe bucovi- extraordinarul duet al vioriºtilor Ion Bod- mai bun orator dintre el ºi public.
neanul, originar din comuna Voloca pe nar ºi Florin Onofreiciuc. Festivalul a fost precedat de o
Derelui, avocatul Toader Gaziuc. Printre Timp de aproape douã ore, cât a durat liturghie oficiatã la Biserica „Sf.
numeroasele formaþii ºi grupuri folclorice, programul artistic prezentat de artiºtii Vasile” din localitate, cu partici-
ansambluri de dansuri din România ºi voloceni, în Parcul Central din oraº, în parea corului de la Biserica „Sf.
Republica Moldova, invitaþi speciali au faþa Palatului „Cazino”, publicul spectator, Apostoli Petru ºi Pavel” din satul
fost consãtenii organizatorului – ansam- clujenii ºi oaspeþii oraºului, au avut prilejul Hruºãuþi, comuna Voloca, Ucraina.
blul de dansuri populare „Mãrþiºor” sã se convingã de mãiestria interpre- În afara spectacolelor de
(conducãtor artistic Ion Cohan), însoþit tativã, þinuta scenicã ºi costumele muzicã popularã, locuitorii ºi
de cunoscuta orchestrã de Instrumente populare voloceneºti, fiind de fiecare datã oaspeþii comunei Pãltiniº au
populare „Trandafir”, condusã de vioristul apreciaþi cu aplauze furtunoase ºi dese- participat la o întâlnire cu fiii
ºi interpretul Ion Bodnar, avându-i ca mnaþi cu o Diplomã de Excelenþã, cu o satului.
soliºti pe rapsodul popular Nicolae icoanã cu chipul Sfintei Maria, protec-
Mintencu, Învãþãtor Emerit al Ucrainei, toarea românilor talentaþi. Paginã realizatã de Dumitru MINTENCU.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
 24 august 2018
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
PANORAMA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Unde dau ºi unde crapã! Tabãra „ARC 2018”

SUBVENÞII LUATE ÎNCÃ UN GRUP DE ROMÂNAªI

PENTRU BURSE ACORDATE
S ute de familii de români din
regiunea Cernãuþi, care vor
beneficia de bursele Guvernului
Român, ar putea fi lipsite de subvenþii
din motivul cã copii lor au posi-
bilitatea de a beneficia de aceste
burse, potrivit portalului „BukNews”
ºi ziarului ucrainean „Ceas”.
Presa ucraineanã scrie cã în
timpul apropiat Ministerul politicii
sociale al Ucrainei va elabora
proiectul hotãrârii Cabinetului de
Miniºtri, care va preciza dreptul de a
obþine subvenþii de cãtre acei ce
LA SULINA
caþional, iniþiat de Ministerul pentru
Românii de Pretutindeni (MRP) ºi
dedicat sprijinirii studiului în limba
românã pentru etnicii români din
Ucraina, a fost aprobat în data de 9
mai 2018 de cãtre Plenul Camerei
Deputaþilor cu 252 de voturi pentru,
obþinându-se unanimitate în cvo-
rumul prezent în salã.
Prin Legea nr. 122/04 iunie 2018
privind aprobarea Ordonanþei de
urgenþã a Guvernului nr. 85/2017
pentru modificarea art. 5 din Legea
nr. 299/2007 privind sprijinul acordat

primesc mijloace financiare din
bugetele altor state, inclusiv din
bugetul României. Cercetãrile vor fi
realizate de cãtre angajaþi ai Mini-
sterului de Finanþe ºi instituþiile
subordonate. Iniþiativa s-a ivit dupã
ce Guvernul României a declarat cã
va plãti burse unui numãr anumit de
elevi din ºcolile cu predare în limba
românã din Ucraina.
Din sursele presei ucrainene,
mãrimea unei burse e de peste 15
mii grivne pe an. În 2018 de pro-
punerea României se pot folosi pânã
la 1.000 de elevi din regiunile Cer-
nãuþi, Transcarpaticã ºi Odesa.
Aceste burse vor intra în veniturile
familiei ºi vor influenþa asupra
subvenþiilor acordate de statul
ucrainean, scrie „Ceas”.
Reamintim cã Pachetul edu-
românilor de pretutindeni, precum ºi
pentru acordarea unor burse de studii
etnicilor români cu domiciliul stabil
în Ucraina, au fost modificate
condiþiile de acordare a burselor sau
stimulentelor financiare. Actul nor-
mativ a fost publicat în Monitorul
Oficial nr. 471/07 iunie 2018.
În baza Legii nr. 122/4 iunie 2018,
Art. I, alin. 3 (1), se aprobã plata de
burse sau stimulente financiare în
cuantum de 200 lei/lunã/bursã sau
stimulent financiar, pentru elevii etnici
români cu domiciliul în Ucraina,
înscriºi în clasa I a anului ºcolar
2017-2018, care studiazã în ºcolile
cu predare în limba românã sau cu
studiul unor materii în limba românã
ca limbã maternã, din sistemul de
învãþãmânt preuniversitar din Ucraina.
BucPress.
Î
n perioada 21-28 august 2018, al
ºaselea grup, de 53 de etnici români
din regiunea Cernãuþi, participã la Tabãra
„ARC 2018”, la Centrul de Agrement Sulina,
judeþul Constanþa. Proiectul este implementat
de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni,
care organizeazã cea de-a zecea ediþie
consecutivã a Programului „ARC” – program
de tabere pentru etnicii români din afara
graniþelor, organizat în colaborare cu
Ministerul Tineretului ºi Sportului.
Grupul de la Cernãuþi este format din
elevi, precum ºi profesori însoþitori de la
urmãtoatele instituþii de invãþãmânt (ºcoli
cu predare în limba românã din Ucraina):
Universitatea Naþional㠄Iuri Fedkovici” din
Cernãuþi, Complexul Instructiv-Educativ nr.
1 din Cupca, raionul Hliboca, Complexul
Instructiv-Educativ nr. 2 din Cupca, raionul
Hliboca, Colegiul Pedagogic/Artã, din
Cernãuþi, ªcoala medie nr. 17 din Cernãuþi,
Gimnaziul „Alexandru cel Bun” din Cernãuþi,
Gimnaziul din Crasna, raionul Storojineþ,
ªcoala Medie nr. 2 din Crasna, raionul
Storojineþ, ªcoala Medie din Ostriþa, raionul
Herþa, ªcoala Medie din Târnauca, raionul
Herþa, ªcoala Medie din Tãrãsãuþi, raionul
Noua Suliþã, ªcoala Medie din Marºinþi,
raionul Noua Suliþã, ªcoala Medie din
Costiceni, raionul Noua Suliþã, ªcoala Medie
din Berestea, raionul Noua Suliþã, Scoala
Medie din Voloca, Fanfara „Izvoraº” din
Costiceni, doi reprezentanþi ai mediului
asociativ românesc din regiunea Cernãuþi, trei
profesori însoþitori.
Programul va cuprinde activitãþi educative,
culturale ºi sportive, prelegeri având ca temã
istoria ºi civilizaþia româneascã, cursuri de
limba românã, concursuri de culturã generalã,
proiecþii de filme etc. Cheltuielile sunt
asigurate de cãtre Guvernul României, prin
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

Marile iubiri ale literaturii române

UN DESTIN TRAGIC: VERONICA MICLE

amãrãciunea mea, de a mã fi sacrificat pe mine, idolul
tãu de altadatã, unor considerente care nu-ti vor da
nicicând nimic de ceea ce te lasã a întrevedea, ºi nimic
Dacã e sã-l credem pe Octav Minar, biograful cel din cele pierdute”. Deºi în ultima lunã a lui 1881 vine în
mai entuziast al Veronicãi, casa Micle primeºte curent Bucureºti, îsi ocoleºte, din ambiþie, idolul de-o viaþã.
scrisori anonime cu insulte triviale. “Spionajul” e curent Urmeazã regrete amarnice, iar împãcarea dovedeºte,
în salonul literar al Veronicãi. Moartea lui ªtefan Micle, în corespondenþã, o pasiune aproape morbidã: “Te vei
în 1879, stinge pentru o clipã bârfele ºi acuzaþiile. “O convinge cã din mii de fiinþe, abia una poate iubi cum te
milã dispreþuitoare începuse sã planeze în jurul acestei iubesc eu pe tine; ºi dacã m-ai ucide, te-aº iubi ºi în
femei” (Octav Minar). Urmeazã zece ani grei, deprimanþi. minutele agoniei”. Scrisorile din prima parte a anului
Situaþia materialã se înrãutãþeºte vizibil, pensia de urmaº 1882 exprimã frenezia dragostei ºi, în plus, dorinþa femeii
nu e aprobatã decât târziu, dupã mulþi ani. Veneratul de a se simþi ocrotitã: “Deprinsã de copilã, chiar, a fi
profesor, cel care înfiinþase catedrele de fizicã ºi chimie sub aripile cuiva, îndatã dupã moartea lui, tu ai venit,
ale Universitãþii Ieºene, le dotase cu aparaturã ºi colecþii te-am vãzut ºi m-ai mângâiat”. Dar gândul întors în urmã
ºtiinþifice, întemeiase Observatorul meteorologic din Iaºi, nu aduce decât o imensã durere. La sfârºitul lui ianuarie
nu întrunea condiþiile administrative pentru acordarea 1882, Veronica Micle revine în Bucureºti pentru câteva
pensiei de urmaº. Îi lipseau câþiva ani vechime. Pentru zile, vizitându-l pe Eminescu în locuinþa din str. Buzeºti
a-ºi cãpãta drepturile, tânãra vãduvã cãlãtoreºte la nr. 5. Proiectul cãsãtoriei se reaprinde, din nou zadarnic,
Bucureºti, la începutul lunii septembrie, unde rãmâne, nu numai datoritã opoziþiei, pentru a doua oarã a lui
lânga Eminescu, o lunã ºi jumãtate. Se înfãptuia un Maiorescu, ci ºi a sfâºietoarei deprimãri eminesciene.
vis. Corespondenþa din aceastã perioadã stã mãrturie rãsunãtor intentat vanitosului critic. Preºedinte al
pentru nestinsa pasiune dintre cei doi. “Superstiþioasã Comitetului de inspecþiune ºcolarã, Maiorescu era Cununa de “Nu-mã-uita”
ºi fatalistã dupã cum mã ºtii”, scrie Veronica Micle, învinuit de “fapte scandaloase” în care era implicatã Nici relaþia lui Eminescu cu Mite Kremnitz, secretarã
“scrisorile tale sunt singurele, când tu nu eºti de faþã, subdirectoarea ªcolii Centrale de fete, domniºoara particularã a regelui Carol, nici dragostea pentru
care mã mai asigurã ºi mã mai liniºtesc”. “Eminescu Emilia Reckert. Fãcând parte, prin soþul sãu, din cercul Cleopatra Poenaru-Lecca, nici curtezanii insistenþi, între
al meu, singurul obiect al dragostei mele, singurul ºi simpatizanþilor ªcolii Ardelene din Blaj, adversari ai lui care poetul bucureºtean Iuliu I. Roºca, cu care poartã
unicul motiv al durerii ºi fericirii mele”, începe o epistolã Maiorescu, Veronica Micle susþine cu înverºunare o elegantã corespondenþã, nu o putuserã clinti. “Prefera
din 23 decembrie 1881. Pline de o infinitã tandreþe, acuzaþia, poate realã. sã fie metresa lui Eminescu decât nevasta unui prinþ”,
aceste scrisori acoperã cu strãluciri fugare o viaþã Cercul junimist se împotriveºte cãsãtoriei, invocand, avea sã spunã mai târziu fiica Veronicãi, Virginia Micle.
amarã. între altele, flacãra poeziei ce trebuie þinutã treazã prin Fugara aventurã a Veronicãi Micle cu Caragiale,
suferinþã. Conform mãrturisirii Virginiei Micle, în mai- purtarea îndoielnicã a acestuia sunt folosite cu dibãcie
Mormântul poetei iunie 1880, Veronica Micle are un copil de la Eminescu, de duºmanii celor doi mari îndragostiþi ai literaturii
 Moartea lui ªtefan Micle, bucurie pentru mulþi nãscut mort. Din vara aceluiaºi an pânã în decembrie române. Iubirea uriaºã dobândeºte chip tragic. Afirmaþia
duºmani, nu însemnase acelaºi lucru pentru Veronica 1881 urmeazã o rupturã, ce aduce ºi mai multã mâhnire dintr-o scrisoare: “Sunt lucruri în lume pe care ai dori
Micle, adâncitã în singuratate ºi pesimism. Proiectul în sufletul poetei. De la adresarea plinã de gingãºie, de sa se întâmple (cãsãtoria cu Eminescu), dar ºi de care
de cãsãtorie cu Eminescu prinde contur, dar este la vocea caldã care rãzbate în aceste cuvinte, “Scumpul mulþumeºti cerului cã nu-ti împlineºte dorinþa, asa e
zãdãrnicit de Maiorescu, în primavara lui 1880. ºi iubitul meu Emin”, cele câteva scrisori din aceastã cazul meu”, e consecinºa unui orgoliu rãnit în perioada
Explicaþia de ordin material pe care i-o dã criticul poetului perioadã trec la severul “Domnul meu”, chiar dacã rupturii.
ascunde de fapt un resentiment înca puternic. În 1864, efuziunea discretã, filtratã de raþiune, nu lipseºte:
Veronica Micle ºi mama ei apãruserã într-un proces “Eminescu meu, va veni un timp când vei simþi toatã (Va urma)
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
24 august 2018 CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234 Ž
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
TELESÃPTÃMÂNA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
BUCOVINA tãþi. 9.00. T/s “În interes de interes de serviciu”. 10.00., Ziua. 14.50. Luminã. Luminã. 15.45. 100 de ani DUMINICÃ,
LUNI, 27 AUGUST serviciu”. 10.00., 21.00. 21.00. Pauzã în trans- 15.45. 100 de ani de istorie de istorie ucraineanã în 100 2 SEPTEMBRIE
7.00., 7.35, 8.05., 8.35. Pauzã în transmisiune. misiune. 13.40., 19.20. ucraineanã în 100 de minu- de minute. 16.30, 16.30., 7.00, 7.30. Desene ani-
Buna dimineaþa, Bucovina! 13.40., 19.20. Tema zilei. Tema zilei. 14.10. Radio- te. 16.05, 16.30., 17.45., 17.45., 19.45., 20.10. Do- mate. 8.00., 17.00. Cum
7.30., 8.05., 8.30., 13.30., 14.10. RadioZiua. 14.50. Ziua. 14.50. Luminã. 19.45., 20.10. Documen- cumentare. 17.00. Sche- adicã? 8.20. Divertisment.
17.00., 19.00., 20.40. Nou- Luminã. 15.45. 100 de ani 15.45. 100 de ani de istorie tare. 17.10. Discuþie difi- me. 17.30. Istorie dese- 8.30. “Bunã dimineaþa,
tãþi. 9.00., 16.15., 17.10., de istorie ucraineanã în 100 ucraineanã în 100 de minu- cilã. 17.45. Noutãþi (în cretizatã. Bucovina!”. 9.30. Eneida.
17.40., 18.30. Documen- de minute. 16.05., 17.10., te. 16.05, 16.30., 17.45., limba românã). 18.00. SÂMBÃTÃ, 10.00., 21.00. Pauzã în
tare. 10.00. Pauzã în trans- 17.45., 19.45. Documen- 18.30., 19.45., 20.15. Do- Adevãruri veºnice (în limba 1 SEPTEMBRIE transmisiune. 13.30.,
misiune. 13.40., 19.20. tare. 17.10. La treabã. cumentare. 17.10. Banii românã). 18.30. La noi în 7.00. Desene animate. 8.00. 16.50. Divertisment.
Tema zilei. (în limba ro- 17.45. Noutãþi (în limba noºtri. Bucovina (în limba româ- “Bunã dimineaþa, Buco- 13.40., 19.30. Tema zilei.
mânã). 14.10. RadioZiua. românã). 18.00. La noi în JOI, 30 AUGUST nã). vina!”.9.30. Eneida. 10.00., 14.10. Istorie de-
14.50. Luminã. 15.45. Istorii Bucovina. (în limba româ- 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. VINERI, 31 AUGUST 21.00. Pauzã în transmi- secretizatã. 15.00. Uni-
adevãrate. 17.10. Piept în nã). 18.30. Adevãruri veº- “Bunã dimineaþa, Buco- 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. siune. 13.30. Divertisment. versitatea publicã. 15.30.
piept. 17.35. StopFake. nice (în limba românã). vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., “Bunã dimineaþa, Buco- 13.40. Tema zilei. 14.10. Concert. 16.20. Vreau sã
19.45. Eneida. MIERCURI, 29 AUGUST 13.30., 17.00., 19.00., vina!”. 8.30. Documentare. Istorie desecretizatã. 15.00. fiu. 17.30. Cine e stãpân
MARÞI, 28 AUGUST 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. 20.40. Noutãþi. 9.00. T/s “În 9.00. T/s “În interes de Universitatea publicã. 15.30. în casã? 18.15., 20.00.
7.00., 7.35, 8.05., 8.35. “Bunã dimineaþa, Buco- interes de serviciu”. 10.00., serviciu”. 10.00., 21.00. RadioZiua. 16.30. Film Program de filme docu-
Buna dimineaþa, Bucovina! vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., 21.00. Pauzã în trans- Pauzã în transmisiune. artistic. 18.0. Documentare. mentare. 19.00. Piept în
7.30., 8.00., 8.30, 13.30., 13.30., 17.00., 19.00., misiune. 13.40., 19.20. 13.30., 19.20. Tema zilei. 19.00. Noutãþi. 19.30. Tema piept. 19.30. Tema zilei (în
17.00., 19.00., 20.40. Nou- 20.40. Noutãþi. 9.00. T/s “În Tema zilei. 14.10. Radio- 14.10. RadioZiua. 14.50. zilei. 20.00. Concert. limba românã).

TVR 1
LUNI, 27 AUGUST
6.30., 8.00., 9.00. Matinal.
9.40., 11.45., 12.30. Tele-
shopping. 9.55., 13.55.,
19.55. Agenda Cerbului de
Aur. 10.00. Perfect imper-
fect. 12.00., 3.45. Adevãruri
despre trecut. 13.00. Aici,
acum. 14.00., 20.00.,
24.00. Telejurnal. 14.55.,
2.55., 4.05. Vorbeºte co-
rect! 15.00., 16.05. Maghia-
ra de pe unu. 17.30., 0.30.
Politicã ºi delicateþuri.
18.30., 4.10. Pulsul zilei.
19.50. Vocile Cerbului de
Aur.
MARÞI,
28 AUGUST
6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati-
nal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 9.55.,
13.55., 19.55. Agenda
Cerbului de Aur. 10.00.,
11.00. Perfect imperfect.
12.00., 22.35. Adevãruri
despre trecut. 13.00. Aici,
acum. 14.00., 20.00.,
24.00. Telejurnal. 14.55.,
2.55. Vorbeºte corect!
15.00., 16.05. Maghiara de
pe unu. 17.30., 0.30. Poli-
ticã ºi delicateþuri. 18.30.,
4.10. Pulsul zilei. 19.50.,
0.30. Vocile Cerbului de
Aur. 21.00., 2.00. România
9. 22.00., 2.50. Povestea
Cerbului de Aur.
MIERCURI,
29 AUGUST
6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati-
nal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 9.55.,
13.55., 19.55. Agenda
Cerbului de Aur.10.00.
Perfect imperfect. 12.00.,
3.45. Adevãruri despre
trecut. 13.00. Aici, acum.
14.00., 17.00., 20.00.,
24.00., 4.45. Telejurnal.
14.55., 17.30., 2.15. Vor-
beºte corect! 15.00.,
16.05. Convieþuiri. 17.30.,
0.30. Politicã ºi delica-
teþuri. 18.30. Pulsul zilei.
20.30. Festivalul Inter-
naþional Cerbul de Aur
2018.
JOI, 30 AUGUST
6.30., 8.00., 9.00. 1 Matinal.
9.45., 11.45., 12.30. Tele-
shopping. 9.55., 13.55.,
19.55. Agenda Cerbului de
Aur. 10.00., 11.00. Perfect
imperfect. 12.00., 3.45.
Adevãruri despre trecut.
13.00. Aici, acum. 14.00.,
20.00., 24.00., 4.50. Tele-
jurnal. 14.55., 4.15. Vor-
beºte corect! 15.00., 16.05.
Akzente. Akzente. 17.30.
Lozul cel mare. 18.00. Banii
tãi. 18.35., 4.10. Pulsul
zilei. 20.30. Festivalul Inter-
naþional Cerbul de Aur.
VINERI, 31 AUGUST
6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati-
nal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 9.55., 13.55.,
19.55. Agenda Cerbului de
Aur. 10.00., 11.00. Perfect
imperfect. 12.00., 22.00.,
3.45. Adevãruri despre
trecut. 13.00. Aici, acum.
14.00., 20.00., 24.00. Tele-
jurnal. 14.55., 3.10., 5.25.
Vorbeºte corect! 15.00.
Fãrã etichetã. 16.05. Euro
polis. 17.30., 2.20. Cool-
tura. 18.25. Moment Art.
18.35., 4.15. Pulsul zilei.
20.30. Festivalul Cerbul de
Aur 2018.
SÂMBÃTÃ,
1 SEPTEMBRIE
6.30. Banii tãi. 7.00. Cool-
tura. 8.00. La un pas de
România. 8.30. Zona@.
9.00. Oameni ca noi. 9.30.,
5.00. M.A.I. aproape de
tine. 9.55., 13.55., 19.55.
Agenda Cerbului de Aur.
10.00. Vreau sã fiu sãnãtos.
11.00., 22.00., 1.15., 2.30.
Documentare. 11.55. Gãri
de poveste. 13.00. Tezaur
folcloric. 13.50., 18.50.,
2.30. Bucureºti, capitala
rezistenþei româneºti.
14.00. Telejurnal. 14.30.
Creativ. 15.00. Ora regelui.
16.00. Vedeta popularã.
18.00. Exclusiv în România.
20.30. Festivalul
Internaþional Cerbul de Aur
2018.
DUMINICÃ,
2 SEPTEMBRIE
6.30. Teleenceclopedia.
7.30., 8.30. Universul
credinþei. 8.25. Catedrala
mea. 9.30., 3.30. Pro Patria.
9.55., 13.55., 19.55. Agenda
Cerbului de Aur. 10.00. În
grãdina Danei. 10.35.,
12.00. Viaþa satului. 11.50.
Minutul de agriculturã.
13.00., 1.45. Tezaur folcloric.
14.00., 20.00., 2.45., 4.35.
Telejurnal. 14.30., 0.40.
Ultima ediþie. 15.30. Dosar
România. 16.00. Fotbal.
18.00., 1.45. Bucureºti,
capitala rezistenþei. 18.10.
Lozul cel mare. 18.45.
Istoria cu Virgil. 20.30.
Festivalul Cerbul de Aur.

TVR-2
LUNI, 27 AUGUST
7.00., 12.00., Documentare.
8.00., 4.00. Câºtigã
România. 8.50. 5 minute de
istorie. 9.00., 17.40. T/s
“Regele îndrãgostit”. 10.10.
Ferma. 11.00., 5.00. Mãlele
de 5 stele. 11.55., 14.30.,
17.35. Agenda Cerbului de
Aur. 13.00., 19.00., 4.00.
Telejurnal. 13.40.
Teleshopping. 14.00. Cultura
minoritãþilor. 14.30., 23.45.,
3.10. Vara amintirilor. 15.40.
T/s “Un august în flãcãri”.
16.40., 2.30. Femei de 10,
bãrbaþi de 10. 18.50. E
vremea ta. 20.00. Destine
ca-n filme. 21.00. D-ale lu-
Miticã. 22.10. T/s “Anatomia
lui Grei”.
MARÞI, 28 AUGUST
7.00., 12.00. Documentare.
8.00., 20.00., 4.00. Câºtigã
România! 8.50., 21.50.,
1.50., 4.50. 5 minute de
istorie. 5 minute de istorie.
9.00., 17.40. T/s “Regele
îndrãgostit”. 10.10., 16.40.,
2.40. Femei de 10, bãrbaþi
de 10. 11.00. Destine ca-n
filme. 11.55., 14.30., 17.35.
Agenda Cerbul de Aur.
13.00., 19.00., 4.00. Tele-
jurnal. 13.40. Teleshopping.
14.00. Cultura minoritãþilor.
14.40., 23.45., 3.30. Vara
amintirilor. 15.20. T/s “Rãz-
boiul Independenþei”. 18.50.
E vremea ta! 20.10. F. a.
“Un plan perfect”.
MIERCURI, 29 AUGUST
7.00., 12.00. Documentare.
8.00., 20.00., 24.00., 4.10.
Câºtigã România! 8.50.,
14.30., 0.35., 4.50. 5 mi-
nute de istorie 9.00., 17.40.
T/s “Regele îndrãgostit”.
10.10, 16.40., 2.30. Femei
de 10, bãrbaþi de 10. 11.00.
Cap Compas. 11.30., 5.00.
Naturã ºi aventurã. 11.55.,
14.30., 17.35. Agenda
Cerbul de Aur. 13.00.,
19.00., 4.05. Telejurnal.
13.40. Teleshopping.
14.00. Cultura minoritãþilor.
14.40., 24.00., 3.05.
Divertisment. 15.40. T/s
“Rãzboiul Independenþei”.
18.50. E vremea ta! 20.10.,
0.55. Telecinemateca.
23.15. T/s “Anatomia lui
Grey”.
JOI, 30 AUGUST
7.00., 12.00. Documentare.
8.00., 20.00., 24.00., 4.20.
Câºtigã România! 8.50.,
14.30., 21.50., 4.50. 5
minute de istorie. 9.00.,
17.40. T/s “Regele îndrã-
gostit”. 10.10., 16.40., 2.45.
Femei de 10, bãrbaþi de 10.
11.00., 2.40. Pescar hoinar.
11.30. Plimbaþi ºi mâncaþi.
11.55., 14.30., 17.35. Agen-
da Cerbul de Aur. 13.00.,
19.00., 2.10., 4.00. Tele-
jurnal. 13.40. Teleshopping.
14.00. Cultura minoritãþilor.
14.40., 2.20., 23.45., 3.30.
Vara amintirilor. 15.40. T/s
“Rãzboiul Independenþei”.
16.30., 21.55., 2.50. Poate
nu ºtiai. 18.50. E vremea ta!
20.10. F.a. “Miracolul de la
miezul nopþii”. 22.10. T/s
“Anatomia lui Grey”.
VINERI, 31 AUGUST
7.00., 11.10., 12.00., 15.40.
Documentare. 8.00., 20.00.,
4.00. Câºtigã România!
8.50., 14.30., 22.50., 2.50.,
4.50. 5 minute de istorie.
9.00., 17.40. T/s “Regele
îndrãgostit”. 10.10., 16.40.,
3.00. Femei de 10, bãrbaþi
de 10. 11.00., 12.00. Duelul
pianelor. 11.55., 14.30.,
17.35. Agenda Cerbul de Aur.
13.00., 19.00., 3.35. Tele-
jurnal. 13.40. Teleshopping.
14.00. Cultura minoritãþilor.
14.30., 22.50., 2.50., 4.50.
5 minute de istorie. 14.40.,
2.10., 3.00. Divertisment.
15.40., 1.10. Ieri. Azi. Mâine.
18.50. E vremea ta! 20.00.
Mãlãele de 5 stele. 21.10.
F.a. “Vulturul roºu”. 23.20.
F.a. “Rãzbunarea geme-
nilor”.
SÂMBÃTÃ,
1 SEPTEMBRIE
7.00., 11.10., 12.10.,
18.00., 4.35. Documen-
tare. 8.00. Desene ani-
mate. 9.00. T/s “Safari”.
9.50., 4.25. Poate nu ºtiai.
10.00., 3.10. Mic dejun cu
un campion. 10.50.,
13.20., 17.10., 21.50.,
0.50., 2.50., 4.50. 5 minute
de istorie. 11.00. D-ale lu-
Miticã. 11.55., 14.55.,
17.55. Agenda Cerbul de
Aur. 12.00., 3.20. Euro-
maxx. 12.30., 3.00., 4.30.
Mãlãele de 5 stele. 13.30.,
0.30. MotorVlog. 14.00.,
5.00. Memorialul Durerii.
15.00. Cap Compas. 15.30.
Plimbaþi ºi mâncaþi. 16.10.
Regatul sãlbatic. 16.40.
Festivalul Internaþional de
Circ de la Monte Carlo.
17.30., 18.50., 3.30. E
vremea ta. 19.00., 4.00.
Telejurnal. 20.10., 0.50.
F.a. “Din dragoste pentru
Roma”.
DUMINICÃ,
2 SEPTEMBRIE
7.00., 18.00. Documentare.
8.00. Desene animate.
9.00., 5.00. Ferma. 10.00.,
3.40. Pescar hoinar. 10.30.
Naturã ºi aventurã. 11.00.
Destine ca-n filme. 11.55.,
14.55., 17.55. Agenda Cer-
bul de Aur. 12.00. Azi despre
mâine. 12.30. Sãnãtate cu
de toate. 13.10., 0.30. F.a.
“Telefonul”. 14.40., 3.10.
Vara amintirilor. 15.00.,
2.00. Duelul pianelor.
17.00., 4.00. D-ale lu-Miticã.
19.00., 3.30. Telejurnal.
20.10., 2.10. F/a “La
rãscrucea marilor furtuni”.
21.45. Vara amintirilor.

CONCORDIA – ziar al minoritãþii naþionale româneºti din Ucraina Colegiul de redacþie aduce la
FONDATORI: Ministerul Culturii al Ucrainei; Întreprinderea colectiv㠓Redacþia ziarului minoritãþii naþionale cunoºtinþa tuturor cã rãspun-
româneºti din Ucraina Concordia”. derea pentru veridicitatea fap-
ÇÀÑÍÎÂÍÈÊÈ: ̳í³ñòåðñòâî êóëüòóðè Óêðà¿íè; Êîëåêòèâíå ï³äïðèºìñòâî “Ðåäàêö³ÿ ãàçåòè ðóìóíñüêî¿ telor ºi datelor publicate în ziar
íàö³îíàëüíî¿ ìåíøèíè Óêðà¿íè Êîíêîðä³ÿ”. o poartã autorul materialului.
Redactor-ºef: Doina STARIC Punctul nostru de vedere nu
concordia.ziar@gmail.com întotdeauna poate sã coincidã
Adresa redacþiei: str. O. Kobyleanska, 13 (et. 2), Cernãuþi–58000, Ucraina. Tel./fax: (0038-0372) 52-50-34. cu punctul de vedere al semna-
Cont bancar: Êîä 21434406 ×Ô "Ïðèâàòáàíê", ð/ð 26002051607984, ì. ×åðí³âö³, ÌÔÎ 356282. tarului, deoarece vom respecta
Apare sãptãmânal. INDICE 33914. Certificatul înregistrãrii de stat: Seria KB, nr. 19246-9046 ÏÐ. Tiraj: 1.000. principiul democratic al plura-
Imprimare: IP Kliuciuk S.M. CUI 2272500317 Cernãuþi, str. Zavodska, 37. lismului de opinii.