Horst H. Siewert T 3 roe 5 = ~) — PROFILE $1 TIPURI DE PEASONALITATE TESTE $1 EXERCITI COMPLEXE ANALIZE $1 EVALUARI PROFILE $1 TIPURI DE PERSONALITATE TESTE $1 EXERCITII COMPLEXE ANAUZE $1 EVALUARI ul si tipul alta Jar toate isi prime: le mai bune sfaturi pent iatea propel personalitii uri utile yi rientate pentruPorunuldeacprat Fed Print SA ceccotme tutan Gas 7 4 Tate Varn rae, SOMA Horst H. Siewert Teste de Personalitate Profile $1 tpur de personaltate Teste ol exerci! complexe Analize evaluat Traducere, notes Ton-Mirea Serbane GEMMA PRES Bucuresti, 2001Nota entra o cat mai bund imelegere si insusire a informatilor ‘oferte, am mareat paragrafele cele mai importante eu utsoarele ropa BAB ener cenane cst FF sss B o. cero Opinia dumneavoastra conteazit ‘Va rugim si comunicatiedturi orice comentari, nebare sau ited prvand comtinutul acest: cart Aeestca vor fi communicate autorul Hore Sewer Parentchacias erin meter on ‘preg oe eer Soret 22s re Men ‘Etc vray sin ai 2 Cai a iSeheraame 20.0 ' Cuprins (Covi inaine 1. Introducere Mouvare, Ce veti es in papi urmitoare ala asgurd o permanenta cvoluie 2 Considerati privind construires unui program de antrenament Sanse i limite Citeva obectiun i elspunsur la acestea Despre antenamentul pent testaea personal Principalele teste de personaitae 3. Situatia de test Sirestam tes. | Profil de personalitate Seleetonarea candidal ‘Cunostinte de bazt Sfaturi un ‘4 Chestionarele si ce se ascunde in spatele intrebirilor Chestionare de sonday Analiza Chestionarului de Sond ‘Testul de Personalitate : Iowroducere in mvestigarea trisiturilr de petsonaitate ‘estul de personalitate : Evaluare Analizarezltatelor Profile de personaltate ~ exernpie 6, Creativitaten Introducere in cercetrea creativity Testl de creative Evaluarea st analiza rezuitatlor Profile de eveatiitate ~ exemple. 0 10 rr) 5 a 7 20 23 28 u 31 y 50 3 ss 8 39 2 2 16 8 8 93 0s uw7. Atitudine rational tra Ce intelegem prin gindire iraional? ‘Testu d= rationaliate Evaluare Analiza renutateor Profile de raonalitate~ exemple ‘8. Vint inti dup testa peteor de cerneaka Rorschach Ce deduce pstologul din petle de cerneala? Testu peelor de erneald Evaluare Analiza emtatelor 9, Stresl si stresul psihologic, Suferti de ses? Testu destres Evaluare Analizarezaltatelor 10, Testu proiectiv Rosenzweig de tolerant la frustrare ‘Cum reactonai in fata frustrrlor de 24d 2 Testul de tolerant a frustrare Evaluare Analiza realtor. 11. Siguranta de sine (Ce intelegem prin sigurania de sine? Tescul de sigurania de sine Evaluare ‘Analiza reultatelo, Profil siguranei de sine ~ exemple 12. In toe de conctuzii 13. Apendice Adresaautorulut Bibligrafic Bibhograte de teste Index aliabene Cuvant inainte Putine sunt cuvimtele care sf trezeascd) un imteres pe masura celui provocat de notiunea de personalitate. Inca de prin 1921 end, prin Iucrarea sa .Psihologta personalitdii ~ psiholo ‘gia diferentiala”, americanul W. Stern a pus bbazele acestei rumuri a stinjelor psihologice, aproape dou generat de psihalogi s-au straduit 84 dea definitia exacta a personalitati. Cu toate acestea, pind acum nimem) nv a reusit si destuseasca cit de cit satisficator: misterul acestut concept® In prezent cunoastern nenumarati factori i lemente le psibologiei personalitati si stim cd @ este deosebit de importanté pentru clanfic {ea diferentelor dintre individuslitati. Am reu a, uilizand anumite teste, analiza persona Iitateas pe baza datelor obtinte si ne reprezemimn ‘modalititile in care accasta va evolua, Putem ‘firma ci astizi avem posibilitatea de a rect ‘noaste anumit factor constitutivi ai personaltit) Si, mat mult deci att, cd acesti factor’ pot fi Supusi unui proces de educate. lar aceastd lucrare isi propune tocmai a va introduce ‘isterioasa lume a testelor de personalitate Am folosit in aceasta carte, printre altele, ezultatele obtinute in seminarile si cursurie finute la Camerele de Industrie si Comert ale mai frultor landun., la Camerele diverselor asoeiatit FetonaTates ese caracteriat prin disponibile Srueale st specie pe care o peso fe poute faprina in Taporturle aie cu'aitn tel Us Schipe,psihologprofesionale, scoli si universititi populare sau euniun de domenta int man, stricta crt este urmatoarea: in fiecare capitol sunt expuse edt ‘mai concis att elementele de bazd ale cite unit anumit factor de personaitat, cits cae ale testulut utiizat pentru determinarea acestura, Vor conti ‘nua cu o analiza a seopulu si perspectivelor unu antrenament corespunziter al acelui factor de Personalitatc, incheind eu prezentarea unui test adeevat pe care cittoral il poate efectua de unul singur On de ete on situatia o impune, am adaugat tun profil al exigentelor. sfaturi utile pentru aprecierea rezutatelortestuui espectiv, precum st indicati privind alte posiilitati de exercitii st de antrenament pentru ameliorarea acestora. Primal contact cu studhul psihologiei persona- Tiegh tam avat ca student fa Universitatea din Tubingen, in 1975, cand am urmat cursul tint de profesorul dr Dirk Reventorf pe tema ele ‘mentelor constitutive ale personalitati, si care ‘mica furnizat suficient material pentru a ineita ‘mintea mea de tindr student. In 1978, cind deja imi termmasem studile, domnia saa revenit ‘supra acest subvet, ar profinzimea concluziilor Sale ma urmarit fara incetare de-alungul anor, imfluentindu-mt enorm modul de a gindi si evolutia mea intelectuala. Dupa cite stu, niet mu Dinuie edt de profund {1 sunt indatorat pentru aceasta. si profit de aceasta ocazie pentni a-mi exprima multumnile, ‘La vremea doctoratului am continuat efortul de adéineire » cunostintelor despre psihologia personalititi completindu-le cu clementele practice ale consultantet de personalitate si de Ccuplu. In cartea mea despre divor* .Cum poate i onal in grand Sched Bowaltigung ™ fievitat divortul” am descris cele mai importante modalititi de strategic ale consultantei de ‘matrimoniu si de divert abordate din punctul de vedere al psihologie: personalitit Studhierea personality umane este un subiect ‘care a sat permanent in atentia cercetitorlor. In timp ce unit considerau fizionomia ca find foglinda personalitqn, Kretschmer® s-a ocupat ‘mai mult de upul constiwutier*® bolnavilor ‘mental, ar Freud**™ considera inconstientul ca fiind cheta personalitain De end, in vara lus 1984, m-am deeis si seriu despre tesiele de personaliate, am luerat rd Incetare la aceasth cart. Intre anit |9R6 si 1988 am aetivat in mai multe institut siam studiat, pe Lingl psihologie, stintele economice si informatica. In aceasts perioadi am realizat cit de profunde sunt ‘lementele care leag’ psihologia individului de ‘economic si modalitatle de exprimare a acestor ‘conexiuni in testele de evaluare a personaltit, Dorese si imi exprim multuminile fatt de lr. Dirk Zimmer, de la Universitatea din ‘Tabingen, caruia ii datorez mult pentru idee si ‘completirile creative pe care le-a oferit cu ‘generozitate acestui domeniu de cereetare. Ale Sugestii am primit de Is Lutz Miller s1 Peter Lauster, a ciror colegaltateinsearmna mult pentru ‘mine Reutlingen, nie 2000 dr Horst H. Siewert 3) Brest Rretschner (884-1968) pibolon german, 4 prome.[predspus ia ingrasare).'b lepovam ellen eer cs ae peeps oo Grad Freud (1886 (939) fa ata de oii cela [a tn Pabor ‘tualice Moria) eteworal eteIb inn! personaitate 0 1. Introducere Motivare Prin ce s-ar deosebi metoda prezentati in ‘aceastd Iuecrare de nenumdatele anirenamente Psihologice propuse de multele concepte existente pe piata pregatini in vederea trecer lunor teste? Efortul de pregitire in vederea treceri testelor de personalitate nu trebuie s abt rept scop doar ameliorarea generald a caliatit eprindenilr si dextertitilor, ct daci se doreste ~ st influentarea in bine intregii personalita individulus. Cet care consider’ cd um astfel de Program de instruire poate fi utilizat numai in Vederea treeerit unui test de selectionare sa promovare, se inseald amarme. In multe momente ale vieht si in majoritatea situatilor limit personatitatea este supusi untor teste, chiar daca subiectul nu este constient de aceasta ;,_ Sine gandim la cecu ce se petrece in seoh, lncepand cu prima evaluare a aptitudinilor s1 ‘cunostinelor la momentul inti into forma farecare de invitanint, copilul este supus unor teste care, dest identificabile ca teste de perso nalitate la un nivel de dletani, nu sunt hipsite de caracteristicile fundamental ale unor programe ide investigare specializate, Fenomenul se intensified pe masura avansirit pe treptele de invatimant. Majoritatea evalvarilor primite de clevit din priaicle clase elementare Ia orcle de | dirigentie mu sunt alteeva deci interpretiri “nt-un sens mat larg ale personalitti acestora Primele notati efective ale unor elemente specifice de personalitte apar la absolvirea Heeului, gimmaziulut sau scolii profesionale in ‘eadrul aprecierilor de comportament st spirit de feolaborare care, de cele mai multe on sunt twansmise. din oficiu sau la cerere, celor nteresati de persoana absolventuls Cu incepere din momentul acest ori de cite fori va don si se prezinte la un concurs de it-un mnstitut de invagimaint superior, de angajare la o firma sau de promovare in funcnc. cl va funiza examinatorilor date noi privind personalitatea sa. Uncori aceasta se {ntimpla fara ca examinatoral si o doreased in ‘mod deosebit. Cum de se poate petreve asa ‘ceva? Veti vedea cdnd veti ajunge la capitolul al ieilea. Arareori veti avea posibilitatea de a vi ini cu vreun examinator care nu fi eliminat Indicatival Test de Personalitate de pe formularele pe care le veti completa. In Germania aceasta se Petrece de exemplu la intrarea in servieiul ‘militar, de griniceri, sau in alte domenti ~ eum ar fi de exemplu testul la care sunt supasi in Flensburg conduedtori auto dup ridicarea cametului de conducere, test denumit popular -atiploma prostului “Testeleutilizate in psibologia cuplului, chiar $4 foarte simplul test Liischer, in cadrul ciruta vi ‘€ cere si combinati inte ele cartonase diferit colorate, sunt tot teste de personalitate. eu eare Yati intilnt deja, probabil, prin. paginile revistelor, sau daca ati apelatelindva la serviciile ‘unor agent matrimonial, Toren iin, twa ne este testata pe tata dura wetPutem astfel afirma cu suficienta certtudine i, dacd deja att avut de a face de mai multe on in viath cu teste de personalitate ele v-au fost administrate Aird stirea ori consimtamantal ‘dumnesvoastra. Dar dac8 asa stau tucrurile, dacé testele de Personalitate sunt asa de des utlizate. nu este luimitor ed publiculu larg i sta le dispozitieatat de putine informatii cu privire In ele? Cine at putea fi interesat ca importanta testelor de Personalitate sA fie prezentatd ca un clement absolut benign, ascunzindu-se pe cit posibil scopurile urmitte de acestea? Cred 4 eititorl poate rispunde singur la aceste introbari, Dar ia si alte informatii care mise par deosebit de interesante. In primal rind problema Ceitineri in special sar putea simi in nesiguranta tocmat ca urmare a confruntiris cu un asifel de antrenament: Mai are atunct ‘rein sens antrenamentul pentru trecerea testelor de personaliate” Sigur ct este posbil ca uni dint cei care vor parcurge etapele acestui antrenament si dobat- easca un sentiment de incertmudine, de teama chiar, fata de testul de personalitate. In seminarile mele, sesiunile de antrenament att loc in mod fcurent si dacd se constata manifestarea nor asemenca efecte ele pot fi cw usurintaanihilate prin discutile purtate jn grupul de studi sau et ‘ajutorul ner exercin de relaxare. De acord, luforulut tar fi cam greu si apeleve la asfel de metode, asa ca dacd 1 s-ar intimpla si constate apantia celus mai mic mdiciu dle respingere sau de teams eu i recomand si intrerupaimedist anirenamentl sisi se adreseze ~ dacd are posi- bilitatea ~ unui specialist. In Germania, c@ si in alte tan exist, pe Kinga insututee st institute specializate st scolipopulare,ateliere psihologice sau psiholoys cu experienta in cadnal bieourilor de consultants prafesionala, la cate cittoral poate apela eu incredere daci intimpina dificult in abceptarea antrenamentului ‘ison a fc ines cad prea usr cu veers sinnke aworala Nu a tee ml st Sonal soloed va deven’ uh inpetamuuas Pe ‘igurate eral fia! da pea cola men companion et ihologit sunt de acord cw publicarea lor unor teste in scopul antrendrit celor esa, sau nu? nu toti psihologn accepts ideca, dar este ‘de © minoritate. Sunt foarte multi aceia gre nu au nimic impotrivs ca pit ale testelor st flcute cunoscute publiculu lag, fie si doar fa lisa ca, pe aceasta cale, acesta si isi da seams in ce consti efortul lor ercator. ‘Cu cit mai mula lume va ft informatd asupra ititlor de a cunoaste testele psihologice smodaltinle de antrenare in vederea treceri x atit mai bine va fi asigurata egalitatea lor pentru cei care au ase supune acestora lus, prin asigurarea unei larg s transparente ler cite publie se ercaza o bara sold de ui, ceea ce permite continua imbunatiqire a delor de cereetare i, in final, ridicarea in a efectiy @ insdsi calati testelor . Pentru ele cu care unmeazi sa faceti cunostinti in gnile urmatoare cel putin, fiecdrut autor in pare j-am cerut conimuimantul, pe care de fel si eau dat cu drag ima, De notat ed este despre aproximatiy 90 la utd dintre ile de teste utilizate in mod curcnt in Yaluarea personalita Este necesara, deci, cunoasterea nu numa & telor sia genului de probe specifice fiecaruia 1a strategiilor pe care acestea se bazeara astfel_vom putea vor’: despre. buna epitre in vederea treceni lor eu succes, lucru are in carul testelor de personalitae este mat tific decit la multe altele. Si nu uitam c& in s lunui test personalitatea autorulu este “faai mult ca sigur principalul fir conducitor. st “Mimai subiectul sau candidat care va acunmula Testele sunt entrust Gseutate st amelioratecele mai multe puncte va corespunde in cea mai ‘mare misue8 idealului acestuia de personalitae, > Ce putem sti despre idealul de personativate pe care se bazeazd un test Din modul de evaluare al unui test am putea, cu mai mult sau mat putind exactitate, eriong caracteristicile de baz ale unei astfel de -personalitati ideale". Unul dintre scopusile Imarturisite ale acestei citi este intrucitva’ si acela de a face cunostintd eitionlor sti cu aceasth enttate misterioasa care ar trebui si fie piatra unghiulard « constructici unui test. Eu ‘unul em impresia ci un mumér prea mare de autor de teste isi tau ea punct de reper un ideal de personalitate asa cum a fost el considerat la \temea cand ct insisierau pe bincile seo Or {8 pretinde ca tineretul zilelor noaste si fie sup lanor eriter de evaluare mucegaite deja prin an “30 mi se pare o stupizenie cdteia ar trebui s.1 se puna cit mai repede capat. Cercetarea Psihologicd trebuie si isi giseascd resursele in prezent. Acesta este motivul pentri care am solicitat Permanent contributia, mu mumat a studentilor Imei dar si cititorilor, rugindu-i si nu prevete ‘ami transmite, direct sau prin. intermedia cditorilor mei, orice comentari ar avea ei de ficut supra antrenamentului propus; cum au fost testele, cum apreciaz’ maniera de prezemtare, ‘cae a fost recultatul antrenamentului ete Despre antrenamentul pentru testarea personalitati js mod inevitabil, antrenamentul pentru testului de personalitate va influenta masuri oarecare esenta personalitatit lu, dar mu in mod semniticatw. Se va la aproximativ cam ceea ce i se intampl orilornevoiti si inre in pielea personajulut pe fH interpreteazd, Rolul pe care il vetiavea pe | antrenamentulu: va fi, desigur, cel al datulus caracterizat printr-o personalitate mai aproape de ideal, interpreta acest rol cu edt mai succes va trebui si ulmi in permanent dou trepte de evaluare care vi sunt puse la ozitie: cea individual, proprie, st cea a uu ideal. Veti putea eonstata cum, pe ce vetistrihate etapele antrenamentult ica evaluat individuale va tinde a se ropia de ideal. Cand cele dow coordonate se ‘cu 0 situatic de test reali, veti nota maxima, deoarece toate testele de onalitate sunt construite pornind de la emisa personalitti ideale Antrenamentul de personalitate ca si testele, 44 fost claborat pentru a fi parcurs in ctape ‘Succesive, Va ineepe cu exercitis simple pent a _fermina eu baterii de intrebiri din categoria celor ‘éare sunt vulizate cu precidere Ia selectatea tru funeti, de conducere, astlel inci 3 | Piilem aves sigurania ca am acoper DPosibil eums intrebirilor relevante Dupi executarea fiecirui cxeretiv vet avea Ia dispozitie 0 sere de comentarn privind pe cit Punetiva in Ipostaza andl data Iaeal Tipurite de problame se inva pas cupascvaluarearezalamlu, mat de comparatia cy Stuaia eal na Inainea ctr tes de personaliate va vor cxplicate tribute de prsonalitate care urnca fiesta asl ea al iv pues span da seama in ce mis push ment calicato de .spargiion de teste Cao conclurie froly veti gist indrumdn privind posible cll ae ameliorare a criterilor de ‘personalitate Te Siunile de text, precumn si sft folosioa Pent afimarea persona individvate Daca avet in vedere obtinerea unui post eu o calificare bine precizata, de exemple, ¥a tru, ‘8 parcurgeti aproximativ urmatoarele etape, > Firma respectivi v-a invitat si vi supuneti lunor teste in vederea angajini ~ Printre aceste teste va fi siunul de apreciere a personalititi, » Vise va cere si vi dati acordul eu supunerea la testae, > Firma vi conunicd locul unde va.avea locul testul de personaliiate, sora > Va trebut si cunoasteti cate sunt de fapt criterile de evaluare ale umai candidat > Va trebui sd vi decideti ce atitudine veti adopta pe durata testului de personalitate An ajutor va vine antrenamentul pentru trecerea testelor de personaliate, care vi va invita: ~ Care sunt regulile care trebuie respectate in mod special Cum vede pshologul personalitates individu, > Cum trebuie si v8 ordonati atitudinea si felul ea rispunde psihologului pe duratatestulu, interviului ete si va elaborati strategia personal, ‘va rebut si'va comportat in situaqia de are ar fi comportamentul corect si care erori, ‘Cum si v4 consiruiti imaginea propriei personalita. Neti invata si va analizati cursul viet, si v8 rdonati evolutia carierel, ce atitudine sd adoptati in fata problemelor de viata si eoncluziile pe care ar urma si le trageti turma lor, fn plus. veti afla c@ antrenamental nu vi hich un fel de smecheri ct cum sh de pe urma antrenamentului penta test Personalitateunelefoloasecolaterale. Neti invita si recunoastelt diferitle tatir © utiizate cu ocazia testelor de personalitate Antrenamentul este concentrat pe. siuati Gonerete $i sonferd 0 vedere de ansambla supra principalelor variante de teste de personalitste > Neti dobindi obisnuinta de a depasi cu calm si firs team situate de test > Neti invata si folostt eumostitele dobandite Pe parcursul antrenamentulut pentru @rezolva fnmod pot multe dintre situate limita cu are vi vet! contrunta in vias | Usilizaren sntrenamentul penirs testul de Personalitate mi presupune elaborarea uot lactic de inselae a psihologuli» Antrenamentul pentru testal de personslitate Presupune din partes dumneavoastra ne ‘numa manifestarea unui sprit de colaborare, Gi si a unei sinceritat depline in special iy Geea ce priveve recunoueren prope, slabiciuni, pepe » Dohindtes anor noi perspective astra broprit persnaiat v8 ve sao dep tat sisted test ct ale stusthoheng Cucre va ura sv confuat in Va Principatele teste de personalitate ups cum am mai spus-o, in acest antrenament am snalizat si pregitit in mod Sistematic principalele teste de personalitate, care sunt utilizate in prasticacurenta. Psibologici clinice, de citre mediei, psihiatri st specialist! ai consultantes de domeniu, Publicul larg nu are acces la aceste teste, ele. find comereializats sub regim special yi vindute ‘humai profesionistilor. In cele ce urmeazs le vot face, totus, © succinta prezentare > MMPI [Minnesota Multiphasic Personality Inventory, elaborat de SR Hathaway st LCMcKinley]*. este cel mai bun si mai ‘cuprinzator test de personalitat, folosit cu Drecidere in clinic, sanatori i institute de dezintoxicare sau reeducare. Variante ale ‘cestui test sunt incluse de preferintd in Drogramele de perfectionare manageriala, 7 Ghesionan] Mimesota 28 1Q [Mandsley Medical Questionnasre, de rysenck*], este un chestionar menit a in evident tendiniele nevrouice ale lui si este ulizat in cazul investiga bilititii acestuia cu functitle de indere N [Mandsley Personality Inventory. de HLJ.Eysenck]**, completeazi investi- tendintelor neurotice cu datele privind linarea spre extraversie sau, dimpotnv3, ‘introversie, necesare la’ mvestigarea sibilitati cu functile care implica fecesul, conirolul sau manpularea resurselor financiare “Testul Rorschach***, un test despre care si Iaicitstiu cite ceva, in spectal faptul ed nu fi .spart", se bazeazi pe analizarca de psiholog a vitezei si. semnificatict “asociatilor si interpretirilor date de subiect formei luate de o piciturt de cemeald strivite | pe linia de indoire a unei coli de hirte Extrem de util in teapia dependentei de orice gen de diog, este foarte rar folosit in Procedurile de verificare « companibiltans Sau personality, datorit costulut ridicat al expertizei. TAT [Tematic Apperception Test, de HAMurray****), este un test proiectiy, in ‘are subiectului ise cere si iterpretezeintt-0 scurté povestire imagini reprezentind ‘Persoane aflate intr-un context ambicatal fnerul Medical Mundsley. HLA. Eyscach flologenglernascu te Germania (Berlin ”1916) “Th, Chests de Personalise Mandsley Rowschuch. pitians evetan (1884 '* Henry Alexander Murray, psibolog american (19S. =30 Find de asemenea dest de costitor, sg apeleash incl in cal unr inveoga privind, sompattiltatn eandiatie inci de mat spurs > Teatul Roserzvcig® [Petre Frastaon Tet avalzeza reac fa de steal croton) ‘este folowt in azure care cunaacna 1 se propane v finctie penta care nt cea capaciate de aeons judas ond de ae puter ~ Testl euonlor Linch imerpretear reach subject la dfee culo mol irene Acesten pot ft combina. Este ilu te Proceduile de sclectonare ‘¢ peronan ae inet i conta! memos Spl cere, stewards, rceponers foe de vz ete) dat 5 i consulate tos teapi de cup 7ST RGR, iolog american (1997) 3. Situatia de test Sa testiim testul timp ce unit sunt de plrere cl prin test se iagnostca definitv prsonaltatea ind sed testele sunt infalibile, al psihologs deosebit psibanalisit — manifesta rut pind incredere in ele, ajungind chiar si le inte total ‘cum se Intémplt adeseor,adevirul se jundeva la mijlos. Daca program de exare ‘putes asigura conditt permanent const, mnci am putea vorbi despre un Test de tate eficace, un test care ar fi masurat ee avea de masirat tocmai aceasta este marea dilema a testelor. Nimeni nu poate asigura in mod iv garantrea pis unor coi de test Astfel cd devine inevitabila manifes- ‘unor diferente notabile in. manifestinle iti subiectulut de dimaintea testi 91 ceca, sau chia intre momentele efectuim or faze ale testulu. Aceste diferente nu fi evidentiate de etre testul in sine, ast c 1 specialist nu are cum si determine ile existent in pachetl de date pe care ist. va bara interpretarea final a rezulatelor testi Pentru citminares unor asemenea contradict, specialist in psihologiatestelor a props efectuareatestelo sab loc exact in cont stres. pentru cl — sustin acestia ~ stesul acd eactia unor zone ale. personalitii Testele $i stesulControle de ‘evaluare = forma cea mai ctectivs deverteare atti individulud mai relevate sub condi minima Si fir indoiald ea au dreptate, Numai cin limp ce este relatv simplu a produce situatt de sires in timpul testelor de inteligenta, de compa: tibiitate profesional, de aptitudini ete, in cazul testelor de personaltae simularea sau provocares lunorsituatii de ses ridicd o serie de probleme Asifel, diferentele individuale in eapacitatea de a inflege un text la prima vedere, sau chiar si murat {in catia lui, pot duce la diferenterea rezultatelor testului. Daca la aceasta adaugim imperativul ca ispunsuiile la chestionar si fie date corect si eu ‘eplind sinceritate, vom realiza cu edtd greutate ar putea specialist crea condiile de stres pe sdurata testulu de personaltate, Pe de alt parte, nu pot fi ignorate avantajele Pe care le-ar avea existenta unei componente de sires in_evidentierea personalititi individula Prin efectuareatestului de personalitate ‘Candidatul stesat nu se va mai putea concentra supra claborini si mentineri une strategin de infruntare a problemelor testuls, asa cd efectcle Uunut antrenament executat in prealabil ar patea cA pot fi anulate. Cu toate acestea, experienta ‘unulata in evaluareareaultaelor la chestionare ddemonstreaza contrarul © lternativa excelentd 0 ofera Centiele de Evaluare*, dezvoltate in mai toate tarile eivi lwzate dupa conceptia maiorului Walter R. Bion, ciruia -a revenit sarcina de a se ocupa de tinerele cadre mulitare. El a enuntat © problema ‘7 TrPaginle Galbene pes Bucuresti jul ube Patio. Paka f Medicina ivan su Hise scam’ de cabimete poiticwar Ue Consultants ttomen piologes unde decdt cele cate sun feelaxare sau de solicitare bine cunoscuta in tarile de Limbs englezd st folosita adesea pentru evaluarea candidatilor la angajarea in armati: dint candidat este ales un ‘grup de sase, cirora li se propune rezolvarea lurmatoarei situati: ei trebuie si traverseze un brat de mare infestat de rechini amanzi s1 nu dispun decat de un bidon de ulei gol, o scdndura, 0 pinzi si alte citeva obiecte marunte ‘Scopul exercitufui nu este acela dea constata ddacd vreunul dintre eet sase da o solutie in mod fect, ci care este antudinea pe care 0 au fath de rezolvarea sarcimii propuse. Personalul de testare experimentat va femarca dac’ printre cet din grupul estat se afld vreunul cate ish asumd responsabilitatea de lider, care dintre et se va lari incapabil de a propune vreo metod’ iabill si care va sugera aetiuni imposibile, Prin ‘mtermediul acestat exercitia seleetionetii insti- ‘utilor militare au obtnut rezultate remarcabile ddublat fata de anit precedent Experienta centrelor militare de evaluate in selectarea de personal pentru armati, griniveri sau aviatie a fost des folositi si in practica imstitutilor eivile, ea constituindusse ca 0 forms alterativi de analizi a personalitati in eva luarea cadrelor, in programele de perfectionare ssau de atestare a cadrelor din management. Pentru intreprindert insi, metoda are deza- Yantajul de a 1 relat costsitoare. O sesiune poate dura chiar dowd sau tei zie, sar atitudines ficedrui candidat in parte trebuie apreciatd de un singur cxaminator. Cascada costurilor este de natura si blocheze intreprinderilor sau tutilor mict sau maijlocii accesul la acest gen de analizi care, la ora aetald, presupune intrebu- 8candidat sunt testa condi ‘ele eae intarea celor mai bine fundamentae si rafinate tehnici de cercetare. In Centrele de Evaluare de {apt nici nu se practed testcle propriv-zise de personalitate, ci 0 simulare a activititit dint-o inteprindere sau institutie de un profil bine determinat, in cadrul cireis candidat trebuie si se conffunte cu necesitatea de a rezolva sarc edt se poate de apropiate de cele din viata de zi eu 2 ‘Aceasta inseamnd, inainte de orice, probleme organizatorice, exercitit de colaborare si de relat cu structunle de conducere, ori de rezol- vare a unet intreg seri de probleme practice, pe parcursul cArora motvarea si personalitatea indivizilor sunt puternie solictate, Pe fondul saprecierit pregitirn profesionale si bagajului de ‘cultura genera, candidanlor lise va Verifiea in primul ind capacitatea de efor, atitudinea soiviala 1 aptitudinile pentru functile soliitate, Programal grupelor din centrele de evaluare va incepe de obicei cu © discutie Libera, pe pparcursul clreta unora dintre candidati li se Va atnibun rolul de examinatori.Temele cele mai des intiloite sunt cele privind modalitatile de ‘cooperare in cadrul intreprindenii, felul in care este priviti activitatea acesteia, care ar putea fi alittle personalulut de conducere si ce metode sau afvtudim ar trebui sd fle adoptate in anumite situans date pentru diseiplinarea subordonatilor. fn cele din urma, dupd incheierea acest’ faze preliminare,candidatilor li se intocmeste un profil de personaltate axat pe urmatoarele caracteris- viet individuale’ Gindirea analitica Orientarea spre finalizarea scopulut Trisituri de caracter Componenteleatitudini sociale CCunostinfele profesionale Capacitatea de lua decizil side a da soluti Discutia in sine nu are decit un rol intro duct, de ,inedlzire™ a candidatilor. Exerestitle propriu-7ise vor apare abia mat tarziu, si vor fi din ce in ce mai dificile. Ele sunt astfe! organizate ineit in mod efectv nici un candidat ‘nu are posibilitaica de a le rezolva in totalitate ‘Scopul pentru care au fost elaborate este tocmai inducerea unei stiri palpabile de stres si — ca lurmare — crearea conditilor optime pentnt cvaluaree nu numai a capacititi de coneentrare supra solutionari problemet ci sia tolerant la ses si soliciare Altfl spus, candidatul nu face de faptaltcova docdt st orbecie in imuneric. Pe intreaga durata 4 testul, in timp ce el se concent rezolvint exereitiilor, examinator ccomportamentul. De multe ori sunt strecurate interventi ale unor factor! extern, de genul unos apeluri telefonice ,neasteptate”, ‘care pot fi auaite indeva, in apropiere, muzici, _zgomote diferite ete. Pentru a ajunge la 0 apre- ‘ciete profesional fundamentata a candidatulut, la ‘observatiile supra comportamentului su se vor adiuga si analizele efectuate de anchetatori supra rezultatelor practice, sense sau verbaleTeamade teste nu este unmotiy pentru a v3 ‘ea! ‘Cu toate acest, trecerea print-un proces att de labora, specific centrelor de evaluate, este ‘mai mult o exceptte decato regula, In majortatea ‘cazurilor vi se va pune in fat un camet de testare Pe care il veti completa cu ajutorl eresomul Orice fel de test presupune inducerea unui sentiment de nesiguranta, de nervozitate, care {nsa nu are efecte negative, ci va influenta in ‘mod pozitiy validitatea testulur de personalitate Desigur. cei care suferd de un exces de tmiditate care isi pierd usor controlul, se vor putea eons: era dezavantajti. Trisiturile de personalitate Vor putea fi totust corect evaluate: si nu uitim 4, desi situatia de test poate provoca a crestere 4 inearearii emotionale, pentru exerciarea ctl sileces a celor mai multe profesti 0 asemenea caracteristicd este absolut necesara. Seopul ‘dumneavoastra fiind. deci, tecerea eu sucees 4 testului de personalitate, veti putea apreeia Uutiltatea si valoarea unut antrenament adecvat In legatura cu cele de mai sus, am elabor fantrenament anti-stres care di rezultate excelente in pregitirea in vederea confruntinn ‘cu situatile de test, antrenament care se bazeaz pe desensibilizarea sistematica ~ metodi care astizi face parte dintre tchnicile de bazi ale ‘erapie! de comportament Ea apeleaza la sugestt ‘care, dupa practicarea chiar sia nei prime par din antrenament, au efect de linstire st relaxare pe durata a doud sau trei siptimant, in mod special in ceea ce priveste situaisle de solicitare maxima. Astiel, veti constata cd pe. durata testului va vett putea pastra calmul st intreaga capacitate de pindire si actiune, simtindu-va la adipost de pnmejdia descurayani premature Indiferent de cit de mult v-ar solicits conditile de test, veti putea rezolva eu suverand usurinta exereitia dupi exereitiu, prezentind examins- forulut specificul unei personality echilibrate, sigure de sine si capabila de prestatit excelente ‘Sn vise para ciudat, dar acesta este scopul emérturisit al examenului de_personaltate depistarea candidatulut bine pregiti,inteligent, adaptabil, eu un simt bine echilibrat al misus care, chiar st atunei cand devine subieetul unci situati de stres, este capabil de o prestatie optim’, ‘meritindu-si "remuneratia postului pentru ‘ocuparca caruia eandideaza ori este testa Profilul de personalitate De cele mai multe or testul de personalitate este combinat eu un test de randament, de ccapacitate sau aptitudine profestonali, impus- ceindu-se ~ cum se spune ~ doi iepuri dintro lovitura, Pe deo parte se obtine un profil complet si demn de ineredere al personalitai cand {ult la angajare sau [a promovare iar pe de alta se venficd in ce grad va corespunde acesta ea om st ea putere de munci, Pentru multe firme st servieit publice accasta reprezinti 0 foarte aurigitoare posibilitate de acces la datele intime ale onetrai individ care s-at afla in zona de tnfluenta a cadrelor de conducere, sau care si-ar ori st patrunda acolo, - Capacitatea de prestatie va fi documentata in Evaluarea Prestatie, iar caracteristicile de FC pare a tstalus de personaltate, Tesele de Performan [prestanie) cealeazd randamenl fhinate reste Combinatia ‘opting test be persona- ates cet, de compat. biitate profesionalFy Personae foto Evalue @ Apsituinor Aces dout enter de apecee sunt Isat ine el. pe alcur care supapu ffl inet nu por foane exact eat hod Span Important ese a subset st bing 9 apeciere porivs in ambcle deci, coe oe 9 ‘tsi cele ma bane sase de fst Evaluarea prestatiei Trentru a obtine o evaluare a prestatiei de care sunt capabili, candidat vor trebut in general sh reuseasca la testare a acesteia, Daca et sunt deja ‘angajati at unit care oganizeazd test, evalua fea se va face in concordanta cu observatite flcute de sett drecti pe formulare ce apartin de dosarul postulur respectiv. Acestia au chiar obligatia de urmsri si a nota in permanent rezultatele muncn subondonatior, punctualitates Drezentiri la serviciu, precizia si indemiinarea de care di dovadi in executatea sarcinilor de serviciu, prezenta [a locul de munca, attudinea fina de colegi.si incd multe alte date care vor contribut Ia crearea unei imagini de ansamblu supra calititil prestatici profesionale a ‘indivizilor in cau. Desigur ca asemenea date mi mai stau la ispozitia celor interesatiatunei cna este vor'a de candidati in curs de examinare sau de cet aflatiintr-un termen de proba. Pentru isi forma © opinie, angajstorit sau exammatoni vor fi Hevoiti si apeleze la date obtinute in mod Indirect din diplomele de absolvire, certiicatele de calificare. serisorile de recomandae, din informatile continute de cererea de angajare sau exummate. ori de cele din activitatea precedent profesionala sau educationala a eandidatului), Mai multe expiicatit asupra aceste situatit voi dain capitolul urmator Prin evaluarea prestaiei se urmareste identi- ficarea compatibiltatit cu specificul functiei la care aspiri. candidatul pe baza rezuliatelor ‘objinute la unele probe practice. In mod normal se incepe cu deserierea functit sia sareinilor ce ‘ear revent, sau — In cazul celor ce au avut deja o activitate in domeniu ~ & postului si sarcinilor avute. Compauibiliiates profesionala va fi cevaluata dupa urmataarele citer > Capacitatea de reprezentare si gindires strategic, > Angajamentul ia muned si daruirea in vederea obtincnt rezultatelor optime. > Spiritul de colaborare eu ceilali partieipanti la procesele specifice postului (colegi, subordonati, superioni, client sau furnizon) » Afinitatea pentru. asumarea sarcinilor de conducere si contnibutile 1a mai buna orien tare a celorlalt > Eronile sau deficientele manifestate pe durata testuui sau a angajai. Aprecienile bazate pe aceste ctiteri vor fi in cele mai multe eazun exprimate vetbal, irk a se da calificative de vreun fel. Cu toate modalitatea de inregisirare diferd de lao stitute Ia alta, dar atuncs end veti prin formularul personal de evaluare le vets putea recumoaste fird niet un fel de dificulate wl cure vitae (CV sa autobigraied Citrile do svaluare a restate,40 Exuminatorul principal ori angajatorul, va primi de regula un formular completat insi nu ‘oumar pe baza celor cinei criteni de mai sus ct upninzand st alte aprecient asupra unor aspecte speeifice fecarei situatit in parte. Pentru viitors nowangajat de exemplu, avestea ar putea fi * Unilizarea eficiemta si economied a uneltclor 51 mijloacelor de produetie. > eficacitatea prestatiei * Angajamentul in urmaiirea realizar sarct- nilor sectiet. departamentului sau ale intrest lund (aceasta in mod special in activitaten de vingan), Propunerile de imbunititi in efectuarea restate, inovati ete La categoria .capacitate de representare si ‘indive strategica vor fi nate in considerate $1 aspecte legate de motivarea colegil disponibilitatea de intrajutorare, mobilizarea in vederea rezolvarii problemelor personale ale colegtlor sau din procesul de producti, initiativa in colaborarea cu eelelalte sectoare ale unitat, spirtul de echupa, aitudinea exemplara. ‘A aprecia spirit de colaborare™ implica aprecieri asupra atitudinii faté de. superior, colegi, client, furnizori, dar nu se limiteaza doar la acestea, ci poate acoperi si aspecte ale actic Vitti sau atimdinit subectulu in cadral org hizatilor sau asoctatiilor comunitare, sportiv biserict etc, cate sunt considerate a excreita ‘nfluente asupra prestaii sae la locul de munca Evaluarea ,afinitatis pentru sarcinile de conducere* presupune referiti le capacitatea individulut de a-si asuma sareina de conducere a seco i de ati, de deve prttorul de cuvant al eclorals, dew nu cata prea sarcinior supercrlo in hips acestora In sfrsit ~ capitol deicientcior va acoperi toate lipsurile constatate in prestaa candi dtu ~ obiceiul de a intiezia la inceperea Iris prehinges nese a pauls mmporiamentulecorespunzator cu client vet relamatie Fete de ses, rebst, Sustrageri de materiale sau de la exccutarea farcimlor de serviciu, invoinle pe motive ‘mincinoase ete Calificativele personale Calif supra tuuror cunostinelor st deprinderor 8 Ea considerate a fi smportante penta col sare Sala lurmeazi a beneficia de rezultatul poritiv al testirii: admitere la o forma de calificare superioari, angajare pe © fimetie anume sau promovare in cadrul unitini in care deja lucreazi. Trasiturile pariculare care nw sunt nnecesare vor fi lasate deopante, trecute cu vvederea. In cazul candidatilor la admitere sau la angajare evaluarea uptiudinilor este au prcvinta ait donee evalares Sv za doar pe partca din test referitoare la personalitatea sa ‘Trasitunle de personalitate sunt de obice: aproviate gradat co scala de pateu sau sase trepte. Cea de pativ trgpte va ata, de exemple. astfel 41 sativele personale sau evaluarea Evaluarea aptitudinilor individuale va cuprinde apreciert spttudintor2 in timp essa de se epte ar pata urmatoarea: ” mt q sw este cazal 4 4 ‘manifest in micd masund “1 manifest uncon 41 ‘manifesta deseori 2 ‘manifesta in mare: a ‘manifesta in mod deosebit Care dine apreiele wei carci: de persoratitateanumne ete es coven eae Se Maida sla, ‘mat tenis eu alo dene de eerie de eosratc pe eae fuentes sa chesuonaal fs ats n Centle ds value de exep, datele ce tor sla bast caliicanclor eer ‘Corde candi Sun mega de cite Spa evs pect ee si in ‘va prezenala sanare tn vedere ngs datele vor f complate del sal pe ce Nonarcle tessa Dn acest tat eas Sunt amestecate in mod seaos i pee mat otc posi uncle find at de peace Contacto cu aele incl eandatubar ee pares cha font node Ina joe st pr spa din eure Unt dine tclunle rue ae scene crn ene sels de a sheer fsemenes capcane ade 4 eh de poonenaee Idenietrit sense i acopur a mea laehit aaeaiggs fa trasaturilor de entra formulares fin ior Snaltete se foloseste un formula de Petar. pe care examinaoral va ifs eral de SSpemare al fiecirer trsitur in parte AS Sree tormulare nu se prea deosebese ine ele Fite sunt notte datleprivind wate aypectele fh care a putea f teresa ordopatoral stu, enel respect on ~ in uele cari ~ chiar SShiecut iesusi — penta 230 edifica asupra Saloni pe crear pulca-o ava candidat pent Srdonufor sau cer, ort pentnsfundamenarea frinepitr dup care va evotua in earner, iia Setll sau personal. ‘Ceri de apreciee ar putea difer dela un ses lala, dar armani vor fmt acle date fore de fap au sunt evidentate im exercitile propriszse ale testi, sa care preva cel Tat eare teres pnt obser valuin personae | se adsup 0 apreciere scncrli completa in uncle cnzun de o not de aracterizare. ‘Sstemele de notare sunt Is rind frit, fn fumote de domenil investiga Asfel, peru tatiele de conducerenotarea se face pe 0 seal deta unu {a opt, in tmp ce penta slectaca adrelot din invdtimdne stu unite de productie notarea eva face de a la Sse Rezutatele testull sunt ‘concentrate peur fermi aFormularul de evaluare al trasaturilor de personalitace Deoarse examinatorl dorests 44 obnd ior ct mat compet asap pesos sublctul, aprecitea general pote cupnie essere eux de peta tlementele de caracterzare 3 presaichconyie tandu-le pe cele specifice personalititi . Asolo unc apreirieverble mu. corobo tesah notte srs, evalu gencrale ve ig so caratricare er incr cng sarezute causcle care au proves ic care a provecalsrepute sine cele dous modalian as teens O ‘asemenea situate apare de cele mai mite ori in i delapidarie, Juarea de mit, traficul de influenta ete Ce se intimpli ‘mai departe? Jn marea lo majontat, evautrile de care rnesam oeupa pint acum sunt efetaate de Seful erect. cre este abit st penta decide Sare este tipul de test de persnaltte sa Dresiate, ptudin, compaibitate et, care va Fait in cazul noilor angst La indol su asesta va prezenaevaluares in cele din ura sfilor si sau patton, cu care ventual ova si diseta, Atunct edd acca Drezenare ate los in fata rprenentatilor un salon superie de deci dseutarea evalu 4s46 va avea loc numa dupa ce ea a fost snalizata de ei din “uma. Factorul ultim de decizie — patronal, ditectoral ~ va prim in fiza finald un Taport seri care va fi depus la arhiva comparti- mentulus de personal. Contestarea deciziei finale nu poate fi ficuta decat in situatin cu totul exceptionale, mai eu seamit avind in vedere faptul e& mai niciodata eandidatilor, sau celor supusi testi, nu ise ‘oferd accesul la aceste dosare De alfel, dosarcle celor care nu au fost. ‘dmisi sunt easate dup& trecerea unui termen de arhivare care, in Germania cel putin, este de dot Selectionarea candidatilor A venitmomentul ca, impreuni si aru 0 [rive sasupa a ves oe Se pete incu Unc! selectioniri de candidat ys Sine agin co etd ouccare~ spunem Sieckner Gmblt = are neve de 2ece Rersane penile insti ate profesed Ae agen Ninrtor de carte Penta ccupa una dim acest zee loca de cali etars ‘a print in mee, st icem, 360 ee caer Acasa inseam cd, prta fais cote ‘cunt de ange dra va bat cheese urmatoerste operant ‘Timpul necesar pentru efectuarea wuuror acestor operat va fi considerat de majoritatea fimelor a fi mult prea lung: este de presupus ca ‘majoritatea candidatilor s& ist fi depus conco- ‘mitent cereri de angajare sau de participare Ia Programe de selectonare sila alte firme. Exist deci posibilitatea ea minimum unul ~ daci pu ‘mai mult ~ dintre candidani pe care editura it va ‘grea si ajungi si fic angajt in alta parte pana 4 derularea tuturor operatiunilor desense mat Sus. Aceasta ar obliga editura si. accepte candidat cu o pregatire mai slaba decit a eelor ales in prima instant, Pentru evitarea unor astfel de situati ‘evalua candidatilor sune efectuate cu ajutoral calculatorului. Pe pata se gisese © multime deprograme dedicate care pot fi denulate chiar si pe ccalculatoarele PC care nu mai lipsese din dotarea ict “une organizatit sau instnutis. Datele ‘candidatilor sunt introduse si prelucrate rapid testele pot fi efeetuate de candidat direct la unul dite aceste calculatoare, iar rezultatele sunt analizate prompt si firs partinie Avantajele unui astfel de sistem sunt evidente. Candidatul nu mai are de asteptat zile Sau siptimani in sir pentru a ala rezultatal ccerent sale, iar sareinile servieulor de personal considerabil simplificate,atit in selectio- harea candidatilor eit si in procedecle de pro- movare a propriilor angajat Tati acum cum ar putea anita fisa astel intoomita de editur en amenieniel Programul va putea fine si evidenta candi- datior, de exemplu in functie de media general st numirul de puncte obtinut la testare: Lista celor admisi oa oan, Titles| ear Mais, Gana MRS) 2487 9068p Andes | F | RS) 04S 7534/25 rd. 3 Names $= Cod ‘Nei S=Sex 6= Datrnasent #=Puncts 24 3) Dupa cum se vede cu usurinta din aceste dowd fisiere de computer, punctajul obtint Ia testare 0Antrenamen: ‘ul penta teste mina ‘eama sh rervoztatea 50 are © greulate covirsitoare in decizia privind langajarea, Metoda a intrat in practica curenta decizia patronulus este puteric influeniatit de ‘evaluarea ficuti de examinator, care trebuie si 1 bazeze totusi evaluarea nu numai rezultatele la testul propriu-zis, ci si pe cea notelor din diplomele sau cerifcatele de studi, pe virsta,trasitunle de personalitae, experienta sau cunostintele in domeniu, precum si pe referinicle prezentate de candidat. ‘Cunostinte de baza Insusirenprin_antonament. 4 anumitor cunomtoge de" baci cu privie ln tess, Oe personattate va aven hope ind) compet Tnlimratentemerior ca a putea, provoca Stren de nerveriate acu de dinate in {pul exceut pablo Find ncunostn de Cd, sublet mae relat, sigur pe snes Te coca ce seca urate a antenamenal ceva Teepe din capt rite in primal rind va eb S8 ova fe cunoatets momenta are sn pus testde pervonaiate icra ou este hr att de Simplivcu tate ch rcinevaaunge 8 eandicre pent ciara nu post de netomat detach. te de vinzei nt personal de bord, va eon Stet ci va rbu a reach cu steers in examen oarecae,constd de bic dint corbintie de teste, din cre testa de personal va feu sigur parte component, Avesta vf tts gre de ndeiia dn celcae robe mente $3 verfce modu de exprimare, compabiiates ‘ea functia doritd, puterca de concentrare si eaisiena la stres. sau alte caracterstci pe care ‘examinatorul ar don si le investigheze. Califcativele objmute pe durata scolarizart ‘sala examenele de absolvire de cele mat multe fori nu spun mare lucru despre compatibibitate, jar exactitatea prognozei asupra_evoluties -eandidatului ow poate fi asigurati intro ie mai mare de 50 la auld. Evalvarea altar individual, ins, obtnuta ea urmare 2 Supunerii candidat la diferte teste, poate sigur © cunoastee a cirei preczie depaseste indeobste 80 de prncente tn Germania Exist 0 institute speciaizat — GP [ie Deutsche Gesellschatt thr Personal- wwesen} — care anal testeard ta comand Aifertelor firme care o soli peste 20,000 de fandidati,Testle au fost claborate de aceast instruc individual pent fieware domema de specilizare profesonali. Un dnte client cet Mat importani ai DGP este cascuta, banca Dresdner Bank Chiar si simplamvitae a festare primiti din pertea‘ueestei banc! feprerinth un succes personal al candidatuluh Pentru a vi face o Mee despre aceasta este Suficiemt <3 va spun cd in IRN din cei peste $2.000 de candiatt fa una cinte Tormele de fnvatimint organzate. sub patronajul acest: bint, 72 la suts au fost respinsi pe baza felulu in care au fost imocmite cererile de nscricte sta din documentele prezentate CVn). Restal de 14.400 au fost invita apot sf se sup un ‘examen constind dino combinatie de teste de compatbiltate, inteligents. si personalate "Ga aprorimati arte Incr Sciatea German teu srctnte Ps) . Rezutatul testeor une mal multe 2 diplom de shire stO practic contoversath Dintre acestia dose $.600 au fost invita la interviu pentr cain cele din drm numa | 351 Site adit la curse de ealificare in profesia elusritor banca Uniastfl de exemplu nu este eifeator edi tu sunt mute sitatile in care 0 selocic cu ntiten exigente sl se fact portnd de lao baz fit de larg Cet care na teusese din pea ni ttebuie si is fac cine ste ce probleme. Ma Sunt alte itreprnder sa ns cares alba fe eter de evalare. puting accentl pe alte oordonats. Un svoses ni este un cat de tar Si'cei cae at opt peru profeste anume daca sunt convince potrveste, vor rebut stinsste in coca ce i priveste pe canhdati espns a o astal de pri incerare, trebue 3 prectzim ch praceatestelor nurse supine Uno" let ‘miversalvnlabie find ml eet ere, dad ra Contes in totaliate, au multe obietunt de fheutasupra ei. Din punt de vedere pibolog de exempln, se pune intebarea daca prin mio dle curent folonite ast se poate relented 6 misurt unor vanabile ndvidiale cum sf reatvitaten. motivatia, wneligsnta sau fidel taten La aceasta se aati in sens nega fail fc prea multe teste sit procesate de pesoane ‘iron le Tipseste preptites profesional nece- Saray ar testarea devine mt mult wn eoneurs de fen cine stig citi deedt un mile stint ae invesiare, Capactaten de preictie a unor ate obtimte pe acest cle ext egal cu 7270. Te dumneavoasr ne, stnct cand eandat ‘a ocuparc unui post. sau end va entrant tn examen ds promovare. nu trebuie at ¥3 infigenteze prea, mult aceste. constatar, mat degrabitcoretice.Inmponant este un singur st anunieacela 8 nt-un fe sa atu, Sum scape de testaen trisituntor de litte Acesta este motivul penta cate Meare evident necesitatea une senioase pregati prealabile Sfaturi utile lata o serie de propunert menite a vi ajuta sa ‘receti mai usor testul de personaliate : de vorbi cu cei care, a aceeasi forma de ine institute tire cu atentie: cle contin de detalii asupra nor factori despre an «oe Verificati din imp care sunt materilele (calculator de buzunar. dictio~ tc.) care sunt permise si care mu. Pe de ane tv lip! mobo neta at ‘eli evita situatile neplicute, chiar sicliminarea din cones. ti-va Ja concurs cu aproximativ jJumatate de ord inainte de ora anuntata.s4 tei deciziy Testele de personalitate, sau fragmentele lor teste care ar avea legitur cu personali- tate, ptf usorrecunoseute: pent rzol- ‘area lor mu vet avea nevove sh ealeulat sa ‘ desenat, cb el se refer ma totdeauns Ta sitatt sau probleme din viata de tate ziele (Cand na sti care din variate i bifati In fowrebdie la care vi se indica mat multe posibilitt de rispuns, deedt $4 ou bifat mie, este mat bine 8 opal pentru south fare vi se pare mai aproape de realitate Aintre cole Fimase dupi etiminacea celor ware evident sunt atu cw drwmul. De multe oi acea optiunese va dovedia fi fost cea eoteet. 4. Chestionarele si ce se ascunde in spatele intrebarilor Chestionarele de sondaj fn timp ce unele firme se limiteaza ined la studiereareferintelor si diplomelor prezentate de ‘eandidati la angajare ori promovare,altele nici ima se gindese si renunte la utilizarea asa nu- titelor chestionare de sonda). care de cele mai ‘multe or sunt irimise solictantilor impreuna eu fo serisoare de insotie necompromititoare, prin ‘care nu ist asus nici un fel de angajament fat de acestia. Este de la sine intelesc& aceia care no vor completa fiecare rubrici astfel init si ‘corespunda asteptirilor referentului de personal ‘are le-a trimis, nu vor avea nici o sans de a Itece de aceasta primi etapi de selectie. Cu toate ca nu exista un indrumar exhaustiv, ‘2 putind atente la cele ce urmeara veti putea si facumulati cunostintele necesare pentru a Vi fnlesni navigarea printre capcanele pregatite de acest gen de chestionat Pe cele doua pagini care urmeaza va prezint lun model de chestionare. Poate cA unit dintre sdumneavoastré au primit deja una sau mai multe ‘sensori ascmanitoare. Ceea ce nu stati insa sunt Scopurile si modalittile de valorificare ale unor atfel de misive. Este deja 0 primi form’ de analiza 9 personalit ‘ara de 3 ompleta rect hestonarleModelul unet scrisori de insotire a chestionarului de sondaj Medicnfirma GmbH & Co, KG* usionenweg 2 72766 Reutlingen D-lui De. Erich Bollmann Ghickstr. 23 22767 Hamburg Dara Stimate Domnule Doctor Bollayann, ‘Va mulutnim pentru increderea acordatl firmei noastre DDupi cum va este einosei, in ealitatea noastrd de concern le faim ntematonal, prima fa permanent’ solicit din Partea color interesati printe care fic indotal se numa i ‘multe persoane interesante, Pent a ne da posibilitatea dea vit cunoasie msi bive apti- ‘udinle 5 alti, ne permitem s8 vf rupli sf completa cu atense Chesionarul anexat, side ni return in plicul sutoadrest pe eae il vei isi de asemenea anexat, Reiminem eu interes ih asteptarea rispunsului Ds, Asistent Personal Sonja Fromm-Adier Anexe: Chestionar Cardul de identificare Formularal de inseriere HT Geel ha mt heschrankte Hatong] = WA. [Societe Rispundere Linas] ‘Chestionar de sondaj ‘un chestionar complex de sonda). Pentru a ne da de a trata cererea Drs. de in sefiere in mod eat itor si cu profesionalism, Va rugim sa aveti ‘deal completa cu atentc si cit mai corect. is ipl jor done pnd ee dete and eee ache ‘veo funetie/functii in cadrul claseW” grupet pe studiilor? Dick DA, care au fost acestea si ce ‘atiavut -£.Gare ‘i evenimentle cele mat importante care au avut og pe durata formiri'specializarit Dvs. profesionale? descrere