) Ediţia în limba română cuprinde un singur volum.

680
22 711
179
ÎS
1612
10 1319 21

Mtin kumpţ
14
muncitor
lectura
planurile,
atunci,
amîn
puţin muncă
mizeriei
produsele,
emigrează
Germania
peste
favoarea
conform
ani
pierdut
abia
preocupărilor
mea
cap.
agricol
li
sfidător,
dreptul
fiul
era Oferit pe internei îte stie-nrtle
Ambele
preferata.
revine
cel
rezultatul
se
unormai
Banii
ochelarii
dorinţei
împliniţi,
nu
va la
sfînt
mele
cu
consacrat era ziua,
Realschule,
josnice
lapărţi
tatei,
şi-a
de mai
limba
morale.
In
cal
cu
făcut
odinioară
exclusiv
meritel'supravieţuirii
diviza final
uşor.
ciştigaţi Plin
în al scurt
prejos
acestui
două
ţin,
avantaje
au ai emigrant
maternă,
alte De
la
avea
rămas
prea
cuvinte
bagajele
timp,
în
studiului
început,
atunci
mai
să încăpăţînate
procesate
puteri, nu
personale?
pe
limitatei
un se
în
şi
am
fusese
* marele
*cobaiului
se înţeleg
cerc va In
cinci
răzbune
poziţii.
vederea
a
mele mai
părăsit
început
nevoit
război
cîţiva
degradare.
diviza doar
zile
Tata aamarnic.
educaţii
larg
cu
am,
din
carierei
pe
însăşi
nu
să
eroic
care
am
Nu,celplece
şapte,
înţelege
cantonul
să adun
ade
a aşa
refuza
dobîndit
care
nu
istoria
renunţat
deprogresiv mai
înaintea
de
trecut
pleacă
"mic-burghez".
semnificaţia
funcţionar.
silvic
acasă.
trebuia
Germaniei.
tîrziu
care
la
pe
ocursurilor
idee
astfel
tot
în La
primul
numai detreisprezece
cunoştinţe
conceput
America,
"niciodată",
Eu
era
ce
Am
însumi
ţinutul
era
plan
iaşcolii
care
trei, Şiciiar
învăţat
legat eram iar
de
său
şialeu
nu
care
se
de
şi
aştepta
vădea
pe mai că
tînărul nimic
tîrziu
continuam
arhitectură iargat
sălaTineri doar
Simbolurile
din bun.
îmbunătăţirea
să-1 care
osusţin
cadrul se
singură hotărăşte
apuseiawfkei
pe zi; însă
măreţii
"totuşi".
Academiei, noi stan
să-şi
fmal putea părăsească
dispar
imperiale
trebuia duce într-o
urmatdoai
păstratesatul
singură dublă
ocursul natal
la noapte
Viena pentru
tehnic îmidede
păreau sînt
apetrecere.
merge şi
să astăzi
construcţii, în putea
acţioneze de
marele folos
iarmai
atunci
necesităţii
mai hotărît cunosc
de ca germani,
a oricînd
lupta pe oameni
pentru
să oare n-o şi
rasă.fac.nuPrograma
facştiam diferenţa deja şi că
între
metodelestatul austriac
înfăţişarea din şcoala nu
unui nutrea,
om
primară înfometat nusuperioară sau să
război
natal.
cale
oraş degrabă
admiterea
nutrească
brutal
mă
Acestea
oraş
Toateteoriile
eracu
universală
modul
şi
In
interesau
oLa
plin
acestea
Nu
necunoscut.
şi Mai
de
ciuda
se
Voi
Iar
Aceasta
Nici
generale
mică
acesta
In de
cariera
voiam
Inacesta
printr-un
ia
pentru
adevărata
Poate mai
tîrziu,
acasă
petreceau
mi-azilele
îmi
Intîmplările sumă
de
naitonalsoctaltste tn imite
sfatului
Şinoi,
realitate,
din tot ce
era
discursurile,
militară.
să
adăuga
el
care
facilitat
amărăciune, de
viaţă,
devin
există
prestigiu
din
lorde
în
prăbuşirii
lipseau. de
unor
egermanii,
gata
datorită
acest
ceurmă
natură.
pe
pentru
aceea
aubanitot
mai
Se
că
adesea
mai
fiecare
la
devenit
săteni
funcţionar.
săîn
conflict
miraculos,
şi
mai
şipărea
necesita
unii
puţin,
1850.
mine
nici nu
ales
eu
nicioP
această
înfrunte
acestor
mult
Habsburgilor,
zibunela se
cu
soţie
nu
ope R experienţă,
studii
Această
încă
mustrările
CAPITOLUL
fundamentul
atunci
deci
nu fel,
faceau
Eşi F
perioadă
riscurile
concepţii,
avea
decît
afecţiune?
catadicsesc
CAPITOLUL *măsură
nişte
*o revelaţie
descurajează
înţelegerea
că cind
într-atît
visul
* Ace
complete au
plecare,
severe
austriecii
decît
a
Ţ
unui
neclintit
soţul
meu îl
să D
plecat
Icopii.
consecinţe
ca osă garanţie
se
din
Ă
început
pemăsoare
acţiunii
nu
destin
care
este
iubeam.
această
importantă.
n-au
germani
confirme als-a
primele
putea
la să
putut
Viena,
Seîmbucurătoare.
la
îndepărtau oîntîmplă
a şcoală
unei
activităţii
istorice
bun Tatăl
mi
lenesigur.
cu
datoram
măreţia
pornire
zile
fisimţeau
se să
comunităţi
tot primară
Fiindcă,
veni
împlinit.
învăţăturile ei,
meu
mai
mele
dacă
în
înveţe
contureze
să De fie
mult
la
de
obicei
are
prezent,
adicămi-a
şcolii,
dm
trezindu-se
drum
pentru
hac
în
istoriei
o
şi superioară.
Vrednicul
Deutschtum-uLvi ei
eterne.
de
acea
ghinion
meserie.
opiniile
vine
istoria
cuceriţi
idealul
adică
felul
retezat
către
prima
acestei
vreme
înlui
despre
la de
bărbat
şi ao
orice
ei
şi
îi
Marşului
meu. O Punerea începutul
către
îmbolnăvire Răsărit
unor secolului,
detemelii care,
cîteva mai Viena
prin
săptămîni era
propriile-i
ale adeja
dezvoltării
rezolvat un oraş
mijloace pe plin
noastre, de
neaşteptate nedreptăţi
îndreptat
inspirate sociale.
timp
dintr-un
chestiunea de secole
profund
viitorului
necunoscut
oară,
împotriviri.
De într-un
atunci amfară
N-am mod
avut bani
să fiu
puţine în
desigur buzunar
funcţionai', încă
lucruri ede a nu constituit
nedesluşit,
adăugat şi iarăşi şi o
mintea
nu!
mmic hotărîre
Zadarnicmea
de dureroasă.
era
schimbat încerca frămîntată tata Pestesă de patru
trezească anumite aniîn
nu-şi
politicii:
iubeşte.găseşte
speranţă
chemare
activitatea
mai întîi aşadar,
Cînd,
La
Bogăţiaspre9 imediat
Salariul
de-a
instinctivă
după studia
noiembrie
Habsburgilor.
est,
romana
ode
şipelipsurile
moartea
apoi, lucru.
şaptămînă
vreodată
la unirea
1923,
In
CASA se mamei,
printr-unnord Darpictura.
la cu
învecinau dacă
risipit în Am
patria
m-am
douăsprezece
şi
PĂRINTEASCĂ
şir îşi
sudacasă,
aici
extenuant pierde
mai
mamă.
reîntors
otrava
fară înfăcut slujba
şicomun;Acest
pentru un
jumătate,
de străină
tranziţie. în
scurte le
pas, ascurt
apel ajung
declarînd
treia
în
mistuia
In centru
hărţuielitimp,
unanim, două
oară
faţa ela
şila
trupul sau
de mai
în rîndul
care
Viena,
Feldherrnhalle grav;
trei zile:
-meu
exprima
poporului
cartierele
trupe de
s-a e cîtcă

ăe A&olf Sfitler
meu,
sentiment
devenise
întrebări: punînd deexistă
Cînd capăt
responsabilitate
meseriaş, aşadar
încerc şi conflictelor
totuşi
o
astăzi socială
diferenţă, nu
să midin
era şi
adunfamilie.
mulţumit.
care anume,
impresiile Aveam
Dimpotrivă.
între dmplămînii
germanii
acea Mizeriagrav care
perioadă, bolnavi.
persistentă
au dat
nu Doc
aceste
reuşesc a tom!
acelei
lupte
întru a
mine
mult
astă
şi sînt
opus nu
în dată
nostru
învecinate
sfatuit-o
ANII
astfel
mai
bani,
vreau
sentimentul
curtea de
beau
să-mi
pentru
şiNimicirea
Viena
restrîngerii
pe se DE
Dimpotrivă.
greu, adînc
fostului
mama
dacă
şi
însăşi
simţea STUDIU
înclinaţii,mănîncă;
continui
ce
cîţiva
cu ca
nu
Minister
bătînd
graniţelor pe
hotărîre
descriindu-mi
dormita
ani
devenea imposibil,
nu
viitor
apoi
studiile. ŞI
eu
-brutală
pulsul îmi
de
un
limbii voi
însăsuferăDE să-şi
Fireşte
sufletul fîdin
regăsisem
Război,
oraşunui
nu
SUFERINŢĂ
propria
nevoit
măimperiu
agermane:
vlăstarelor
găsească
defiecăruia,
că,
ce foame
bărbaţii
închidă îns-o
cu lui
liniştea
şice
care deviaţă;
învăţ,
în
asemenea
mai
asta
sub nu
alalta,
nu
comun.
şipuţin
căror
cincizeci
într-o
nici
pot
DE
efectul
mai
cihotărîrea.
se ea
ocă
va LA
Atunci
declaraţii,
explică nume
german.
şi era
ales
fidouă
vreme
formă
fiimportante,
ameliorate
cea VIENA
invers.
decît iarna.
am
îmi care
nevasta
urmeazăde
cînd
într-un
rămas
printr-o
"Augusta va îmi
In
redobîndisem
milioanesemai
Reichul
birou
provoca
primele
strecoară
maieducaţie
Casă prejos
jos
şi de de
se
în
epoci
şitotul
silă i-a
ceilalţi?
In
gîndul întărit
De
mintea că ce hotărîre
tata
mea
într-o şiau
zi ceilalţi
aş a
continuatde
putea a
austrieci renunţa
fi sa nu
trăiască
prizonier la
au meseria
luat
doar
într-un parte
cele lui,la
mai
birou; pentru
ele? n-aş a deveni
fi adesea
stăpîn cineva pe acelea
timpul"mai în
www.88radio.com
săptămîni
trebui
au prin
şi
căzut
Austria"
locuitori,
interesa să
din
istorică,
demnitatea mă
vecini, Astăzi
mai
acel
izvor
pentru
făcea
La şi-mi
împodobit
în 1 merge.
instruiască.
cumpără
moment
cu sînt
pururi
fixasem
credinţa
aprilie
realitate oricecu convins
Primeşte
cîte
1924,
de vrednicul
nesecat
lor
prilej
toate ceva
definitiv
fidelă căcare,
jocul
Tribunalul
niştefrumuseţile esenţialul
ajutorul
pe
în credit,
bărbat
în
scopul
coloniideşteptarea
cehilor. de
chiar
populai' sepe gîndirii
şomaj
face
Pumnul
multiplelor
şi pregăti
clipele
nu care micide
poporului
din de creatoare
voiamla
de
zeiţei
Miinchen
lui casieria
datorii
să-şi
carneauitare, să-1
lor:
dreptăţii
naţionalităţi. a
prin
instituie omului
sindicatului
dincolo
ating.
dispunea
şi dughene,
sîngele autoritatea
eterne
O de
Voiam se şi
încarcerarea
curte său, manifesta
şi,
a să de
încercînd
bunăstarea
magnifică
în bine
fară
devin
pedepsei faţamea în
să
alte
de
special
important.".
care
meu, eram
ci să-mi
aş Oare fi In
implicatîntrerupă
noi
obligat vreme nu mai ce,
sîntem
toată pentru
odinioară,
îndeaproape
viaţa aidoma să cel puţin
bietului
Pe
celorlalţi
completez eleun Ie
niştean
tînăr
veţi
germani? studiile
situaţia
găsi
formulare. de
aici, la
preotului Realschule.
împreună din cu sat Astfel,
i se
învăţămintele ţinta
părea
de general
rău,
reziste
laargumente;
moment,
arhitect,
implacabile seDeja
iar în
astfel facetmeieţe.
descurcă. în ultimele
revoluţionar
văzînd
ca
dificultăţile
1-a vocea
doborît Euacestea,
Dai* fac
odată
precoce
zile
trecutului
întîmpinateoduşmanul
distincţie
ce
grele în
m-amşi-a
să politică,
ale între
cheltuit
săptămînii.
vorbească
făceau închis înţelepciunea
n-am
parte ultimul
într-o
îndin întîrziat dinar
Lacategoria
şoaptă prînz
tăcere bătrînului,
să
despre şi
sefiu ultimul
laaustriece,
aşează
prudentă,
un
celor fel
viitor care
pfennig,
cenici
cu în
toţii comportă
punîndu-mi
nou.
trebuie materie cînd,
laînînfrînte
faţa mai
în
de
unei
însă
porţilor
atrăgea
summum-ul
pe
Landsberg-am-Lech.
dorinţelor
care
lui.
ca
Natuia
O
le
E Nu am
un
mele magnet
predestinare
condiţiei
avem
lesne trasnu
ascunse
de pe sevremea
acelaşi umane,
înţeles şipe
bogăţia
interesează apoi
fericită
drum?ce acum
aceea aşi
a
gînduri
inteligenţa
atît
luptei
făcut
cînd de de
mele
să
trezea marele
moarte
conservai
mă din
perseverente
nasc
această oraş
al
restulea
Ia
Germaniei
îi
statului.
individului
era dintr-odată
Braunau-am-Inn,
lărgise
perspectivă orizontul,
Adăugaţi
cit
într-un
de tîrguşor
el
marele
dezvoltarea
atinsă.
tînăr punea
acestea
care
duce
aşezat
mai
era
cele multă
artă. din
mîncări
ameninţarea urmă, La
profunzime moartea
încetează
sărăcăcioase în şi
aplicare. mamei,
prevedere,
săfoarte
-fost mai
Mă eram primească
amulţumiţi
gîndeam oarecum
rezultate că dincă lămurit
ajutorul
văzînd experienţa
există de
că asupra
nuşomaj,
aceva facunei viitorului
vieţi
începe
-luptă,
şi
nici aşteaptă
unîn meu.
îndelungate
o sărăcie ziua cumplită.
deşi gemul
salariu
şi nu
Franz dinFerdinand.
aCaChiar
ALFARTH celor
Pentru în
şi
pretutindeni faţa
astăzi,
prima
ElFelix,
asubcărora în
negustor,
dată, şi şcolile
capitulezi.
străpuns
după
ca primare
născut
ani
întotdeauna, dede Iar la
gloanţele eu
muncăsuperioare
5 iulievoiam
ca 1901. să
neîntreruptă,
la
în orice istoria
le
căror înfrîng, mondială
fabricare deavînd
aveam eprogres semereu
contribuise.
astfel
rivalitatea laposibilitatea
predă Realschule,
în adesea
faţa
dintreDai*
www.lupta-ns.blogspot.com
efectele
descendenţei
tocmai centralizării
la Aflată sale,
graniţele încă suportsistematice
acelor al speciei
impresia
două monarhiei
state Aşa bolii
germanese habsburgice.
întîmplă
mele, a mama
căror şistrăşnicia
în aviaţa
nouă fost Nu
contopire deloc
acord ni cazul
să
se să
părăsesc
pare afie fide
presus
orice
Acum creator
Vorbesc de
altceva,
umblă
In al orice
Mintea
Incapitala
despre de demnitatea
numai
timpul
tinereţii mea
el. un
care
colo-colo,
Austriei
Fac de
ultimei băiatcopil
răspîndeşte
planuri de
sale
înfometat;
de Susfuncţionai'.
"bun", se
boli,
şi, gîndea
înfusesem
cugetări
exista
cu sensul
vinde
burta pe Cuîn sau
atunci toata
fel
obişnuit
la
goală,ideiViena şi
un cu
amanetează chip
c al
pentru
teatru
visează ia
cuvîntului
fertilitatecare,
la cecelor
aceste
susţinerea
fericirea în penu!
inepuizabilă,
i-a mai
fond, care
probleme
ce rămas;
nuse mizeria
Lnvăţămîntul
examenului era
va şi
fară prin
prost.
întoarce aşi
din le
ochilor
devrînd-nevrînd
prost. a imaginea
Puţini
mă BAURIEDL consacra tata
tatei,
profesori mă
unei modest
Andreas, va
inţeleg lăsa
opere că în
cizmar
pălărier,
pe voia
scopul
care de fericirii
născut ţară,
predării
mulţi şi
la la
devenit
4 care
istoriei
stăruiau mai visam.
funcţionai*.
1879. nu
s-o constă
scriu şi Porneam
în pe învăţarea
care deeu pe
unor baze
însumi date
oare
limbile
amehoi
Realschule
misiunea
necazurile
nu
răspunsurile
el
vechii
Această patrona
atefundamentală Austrii
artificial
înprimite
i-au favoarea
maturizat
acea
centralizare au
părţile
la
slavizare
existat
Academiei.
a vieţii
înainte
întrebările
se
rele noastre, trei
ale a
impunea
de
Austriei
clanuri:
prezentului
vreme,
pe care
care
pentru care
luptătorii,
trebuie
acest
le
se a
ameliorare
puneamtînăr
manifesta
indiferenţii
menţine
urmărită de cu de de
strîns sus
şi
altfeltoate
prin
şaptesprezece
prudenţă
în
trădătorii.
legate
practicam
jos? nişte
mijloacele.
ani imposibilă
fost şi-a popoare
urmărit
nevoit - o
să
puţin
admitere
putea
ţinuta
Se dădeau
curînd. absorbant
şipune la
relaţiile
căNu Academia
imediat
reprezentaţii din
lui, şcoală
în
ajunge de
valoare,
destul îmi
arte
astfel de lăsa
frumoase.
tocmai
lades. atîta
onoastră. răgaz
diruriaşe,
decădere
La înarmat
pricina
doisprezece încît
fizică cu trăiam
bogăţiei im
şiani teanc lor
spirituală
am mailaEa gros
auzitmult de
furnizează
completă.
aiciîndesene,aer
opentru liberpornisem
materiale
Dacă decît
primamai şi
mai
atît
ci şi solide,
fapte;
consideram
de
săîncăpăţînareCASELLA
Aşa deci
Poverile
fiedeosebite;
pregătite
Au
Austria
este
fostseştiulupta
lipsită
oportunăzile
dacă
Theodor,
petreceau
poporului
dai*
căi
germană ea
maiavea
de
fericite
mi-ar
pentru
aveatrebuie
să
importanţă
german
sănătoase
care
fi
fie
funcţionar
cauza
lucrurile
drept ieşit
mai
păreau
să seerausocoteala.
consecinţă
pentru uşoară;
bancar,
cunoaşterea
încă X aproape
întoarcă din M-am în
la
Cert
născut
şcoală,
^un vitregia
iexactă
concentrarea
dezvoltai sehotărît
marea vis
este
ladeoarece
şi8de
cereau
ea
că
soartei,
august
către
aşadar
viitoare
care,
patrie uimitoareşcoală
extraordinară
de 1900.
copil
se săcum
anorocul
germana, omului,
altfel, anu
expun
remarcă datei
sacrificii
nici şi
făceam
avedeam
în
încăunei
faptul
înaltelor
n-aveau
aceasta
nici
băneşti
acestede pe-
bătălii
nu că
două
şi
lasă
în
un
cu realizarea noilor sale planuri şi a devenit funcţionai*. Cred că şi-a atins
www.victoriafinala.com
conchid,
închis
la
rămîne drum,
planuri în şi cu
casă. o
convins invidie
Astăzi, că ascunsă
cînd
voi fi admis în
adversarii suflet,
cu mei
uşurinţă.că nu
politici toţi
Fusesem germanii
îmi cercetează
de aveau
departe cu de-amănuntul
cel mai de
bun a aparţineviaţa
desenator
oară
atunci,
şisau Wilhelm
progres
arivalitatea
volume
de
celor
începuturile
fie asînge,
decît *)de
astăzi
EHRLICH
naşterii
mai un
fară
încă
nu viitor
Tell
vizibil.
dintre
şi
înalte
lui
adăpost
din
văd şi,
vreunui
numai
pînă
vis.
cea
învăţam din
peste
limbi
şi
autorităţi
Peste
mai
cei şicare
înţelepciunea
Wilhelm, cîteva
mareşal,
ţelurile luciul
fragedă
ce-mi
bîntuie
mai
doi în seluni,
funcţionar
mişcării
orbi
capitala
ani, ori vg
acesta
plăcea,
mai inspira
prima
tinereţe,
Providenţei.
a încoronării
vedeau
moartea noastre,mai
cu
imperiului intervine
bancar, operă
copiii
ales
seamă omul
zădărnicia
mamei
sedin
ceea
Zeiţa
cinăscut
unui
şi
şi iarna,
matur,
geneza
în viaţa
familiarizează
ce la credeam
ananghiei
monarh.
acest
lor.
reşedinţa
zădărnicea 10 cum
ei.
Cea în
mea,
august Nu
0mai
loc măsura
secă-mi
astfel
împăratului.
brutal în întîmplă
cu
Lohengrin.
m-a
1894.
despre de
care
dureroasă în
această
va luat
frumoasele asta
lucraresecare
putea de
M-a în obicei,
pretinsa
cucerit
folosi
braţe,
e vorba.
va
formează
pentru finoi
mele
mai
mai
virtutea
scopul
statului
mergînd,
de
nenorocirea la peunor
lui cu
Realschule la oarecare
douăzeci
Bismarck.
o
eînvăţa atenţie
completă. şi raţiuni
de şi
prietenoasă,
atunci
In economice.
trei
sfîrşit de
aptitudinileani,
pînă
găseşte Nu, laceva nu:
îndeplinindu-şi
anii
mele chiar
mei se dacă,
tineri,
dezvoltaseră din
astfel
ca să punct
promisiunea
poată extrem de vedere
arăta, de cu de
mult, o economic,
a nu
oarecare
astfel se că,
de înţelepciune
latotuşi
sărăcie.
tîrziu
ameninţîndu
rodnică
generaţia
era început.
ca
FAUST
Viena pictor.
mă
Aviitoare.
decît
Nu mi
aEntuziasmul
un
constatarea
nuanilor
Martin,
a Făceam
adesea
era istorie
tratat
fost
nu
Copilul
doarcă cu
pui'va
mciodată de
funcţionai* fitrebuie
meu
înseamnă înăbuşit
mîntuială
distrugerea:
doctrinar.
politica
central juvenil
bancar,
politic
prea agreu
cucerit
Habsburgilor geniul
ceea faţă
astfel,
cerceta
şi ceşide
născut de
mi
intelectual
să mi
lucru.
tinereţiimaestrul
voinţa
cauzele
lui
faţăse
găsesc părea
latrebuie
27
de alDar
mea
ianuarie
care
noi povestea
de
bătrînei
de să aulaicălit
lipsit
s-aavea
lucru,
Bayreuth
de
1901.
determinat
se ofhncă
monarhii începe
importanţă
odată
adreseze
acoperire nu
nude
cu laîncapăt.
cunoştea
piedicile
evenimentele
dunărene, cel
morală
încercam această
dintîi ciîn
să-
planuri
această
întoarce
satisfacţie, de
încă
contopire
înAsta viitor,
dm
satul
ce nu
de timpul
său este
puteam
boroboaţedrag am
lipsită decît
să lor de
înţeleg.
făcea mei
după interes
acestde luptă
ceaveam sau
aHitler
devenit de
chiar
încăla Viena,
prejudiciabilă,
cineva.
din mă
tinereţe, convinsesem
îiţine ea
mulţumesc trebuie că săceruluiaibă loc.
că-
A destul
doua
limite. De de
oară mulţumit
va
atunci
Dai' fi la
operele
lucrurile fel. de A minetreia
sale
sfirşesc însumi,
oară
m-au prost va
atras fisă mai
atunciîntotdeauna mari
rău, lapînă
cînd speranţe. cînd,
şi
bărbatul am încetul
avut oformare, culenta
norocul încetul,
pe aca lui dupăva încăînvăţa
acele
de
mi
Unui
privinţă
înfruntate
istorice.
îndemn
şialianţa
centrul
cîştig al
lor
aceluiaşi A
Acum
şi sau
HECHENBERGER
In în
economicplus,
luptei:
cu
existenţa
doborît-o
ceea
final
Germania:
imperiu
scopul
aveam
ca ce
aal o
nu
triumfat.
ţării.
muncitor
ti boală
aparţine
ei*a
măAnt.,
astfel
astfel,Armatei
lungă
atins;
interesa.
lăcătuş,
ocazia
aceasta
specializat,
acelaşi şi militarilor
dai* grea,
sînge.
Carnetele
din născut
în
prezint
ci urmă
care ca
Poporul
sat
* de
muncitor
de
nimeni
mele
28
propria
aproba
rang
la bun
german
de
septembrie mea
înalt, note
într-un
necalificat
început
nu-şi a
nu
din
1902.
fel
funcţionalilor,
mai va n-a sau
avea
vremea
lăsat
aducea
înca măsura
ajutor
decît
dreptul
aceea
exterminare artiştilor
aminte o înarătau
slabă
la
care
vreo
de ala
sămi
modeste oferă
îndure
începutul prilejul
Totuşi
nepăsător
interpretări
săptămînii măde-aaceastă retrăi
preocupa
dintr-un
şi soţia soartă acele
ceva:
intrăteatru vremuri
veşnic
în mi de
conflictse părea
nesigură. fericite.
provincie,cu că
el sîntPajiştile
Repetiţia
chiar mai mult
pentru şi
mai
aservi
tîrziu creat pădurea
dotat
săla obişnuinţa.
ascult erau
pentru altele, pe-atunci
desen mult decît
întotdeauna
acest
germanismului
şisperanţă Ii
KORNER
lucru
intelectualilor
activitate
băieţelul
mulţumesc
Arta
"Copil
Astfel
Scopul
de
politică
de
estenişte
de mă
vindecare.
odinioară
Oskar,extreme,
anecesar
german,
din citi
icolonială
se
activităţii acestei
vecheaşiCu
opunea
găseamşi
de
nu negustor,
sociale
satul toate
atîta
în
epoci
amonarhie.
înînvăţa
pentru
uita armata
îi
căfuncţie
situaţia
nu
acestea,
timp
devenise
că
născut
constă
înţelegerea
eşti
va cît
m-a
un
încă
celorX
trebuide
Incercînd
nualui în materie
făcut
la
german".
şi
fost 4aniciodată
care
îşi mai
însuşi
sever
ianuarie
cărţii
ţine cu
plecau
o lovitură
va fi
şi
şi
minte de
şi
ipocrizie
* numeroasă
reunit
străin. să1875.
poate interesul
capabil
esenţialul
pentru
fie
teribilă.
fiii să acopii.
menţinerea
în
de
creeze pe
$i
muncitorilor.
totdeauna
Pe
acelaşi
aîncep
tata
care
asprime.
distingerea
uita
în îlafară
unei
stat. din
certurile
i-o Mai
buna
respectasem,
Atunci
purtam.
accesoriile. mult
legendei
impresia
înaintea
Europa stări
şi, pe
cînd cuPe
terenul
pentru
superioare.
măsură peAstfel,
ce care
pictură,bărbatul puneam
omul în special
harnic
se capăt
înstrăineazăpentru
de oricăror
altădată desenul
de neînţelegeri.
devine
soţie, arhitectural.
se delăsător
apropie De îndevii asemenea
toate, pînă mi cînd se dezvolta
ajunge un tot
chiar,
că lîngă
create
bogăţieiAustria
intenţia
amăgitoare,
dai*
teritoriul pe
foarte
îi sînt
KUHN
în întreaga
jurul
"Fetiţo,
aristocraţiei
mamaneclintită
ci
Reichului
bine
recunoscător
rămînea
maio Karl, şi
persoaneimea
de excelent,
degrabă
iubisem.îi
pivnicer,
gîndeşte-te
unşia
va aşi pentru
viaţă
stat mele
reface primeam
german,
negustorilor
evitarea
include
anăscut
de
că căpresa
fost
viaţa
pe
m-a
într-o la
poate
casa
acelor
toţi secalificative
într îndepărtat
26
evreiască.
ziiulie
hotărîtă
imperială
etalao
carenţe
germanii, lume 1897.
trebuie
sărăcia deîntreţinea
nouă demediocru
esenţiale
şi cea
dacă săde
deşertăciunea
faptul
şi mai
de ale
băutură.
a
acesta
sauam
că
împotriva
deplină.
dobindi
vieţii se ochiar In
unei
avut
mamă
noastre
va o In fiecare
insuficient.
ei faţa
patrie
dovedi
vieţi
un
sentimente sîmbătă
profesor
germană",
palatului
economicenouă. Cel
uşoare,
incapabil de
u maise
de
mai
instrument mult Părăsind
Frecventarea
gustul
oarecare în
pentrusfîrşit
înde cursurilor
mîinile viaţa
arhitectura activă
de la
însăşi. la cincizeci
Realschule Această şi
nu şase
evoluţiemi-a de ani,
schimbat
s-a n-ar
precizat fi
cîtuşi înputut de
timpul totuşi
puţin unei
că îmbată;
Cine bine
revoltă,
din
culturale măInsă
a Ringstrasse
istoriesmulscunoaşte
de
care
luptînd
LAFORRE
care din
Aceastătoate
descurcam
dispreţ
Detaşaţiduc
Realitatea
Viaţa se acestea
pentru
blîndeţea
înţelegea, Karl,
lucrare
sufletul
şi
tîrau
de
negreşit
pe dură
care
lamii
ca
toate
ea
elev
oură.
la cuibului
apuţini
nu de secelor
- tineretului
mai
şiinginer,
geografie cu un
pentru
alţii,
adresează
şomeri
consideraţiile
degenerescent^
existenţei
dusesem
ce
seamă
şi
VOLUMUL
m-a
pînă
urmăresc
copiii
mai
copil
născut
importanţa
şi va în după
ales ei,28
prea
la
străinilor,
înţelege
josul
paralizante
individului
obligat
atunci
Ila doar
dureroasa
femeia istorie
răsfaţat,
octombrie
primordială
acestei
să
acasă iau ci
sau
nişte
căîivia
acelor
legate
era, cel
hotărîri elprofituri
traversare
smulge
universală.
că 1904.grija
care
puţin
evident, departizani
este
triumphalis a josnice.
cîţiva
trebuie
datorie
rapide. o cea
pot
aavîrstei
Erau
devenit
cel bănuţi,
ai acordată
vechii
aantrenaşi
Puţinele
tuturoi
Şomajul
materiile
denoua
mişcării
mai ingrate
deacestor
apt
Austrii,
rang,
fonduri
obicei
lui
cărora
tinerilor săîi-
mele
de
să-i
suporta
este
mi-au hrănească,
programul.
şederi atît nici
de
întărit dedupă măcar
puţindin
cincisprezece
aversiunea onevoile
zi
imputabil de zile
profundă acestui
lenevie.
la Viena,
încît, popor
A
faţă cumpărat
depe
dintr-odată, se
cînd
cariera va nu onaşte
pe bucată
împlinisem
îinimic este
care dreptul detotuna
mi-o pămînt său
nici
hărăzea dacă moral
în
şaisprezece
tatălluptă de
împrejurimilemeu.a cuceri
ani.
pentru Mă Mă
mamă,ţinîndu-se
preferate,
asculte
în că
consideraţiuni
le-a
întunericul 1-a
NEUBAUER
cîştigat bucuros
Numai la care
azvîrlit,
inima
şi la elun pe
întreceam
predare
şi
conducătorii
mocirla Kurt,
a drumul
împotriva
căror
asemenea
canalelorşi toată
servitor,
raţiune de
voinţei
examinare:
Reichului la
îndemn.
sale fabrică
clasa.
născut
caută
de lui,
nu Doctorul
acum
scurgere, la27circiumă.
într-o
la Mai
vedeau o lume
martie explicaţie
Leopold
tîrziu,
se de
oploşeau Cînd
1899. elmizerie
din Poetsch,
mai
va noaptea
toate şi
temeinică.
lupta
vagabonzii. de
de
acestea.îllipsuri,
la
înreaduceRealschule
nenumărate
Ca în sfîrşit
dîndu-i
loviţi din
de
anturaj
ale
de familiei
vusta şi defuseseră
mea tradiţie,
nusăcunoşteam eiînprofită
aproape în
grija de orice
întregime cîştig epuizate ceînceput
li problema
sedeşi oferă
boala şisocială
fac toate
gravă muncile,
aenmamei; pătrunşi
pensia de
pămînturi
tîrguşorului
dusesem
revendicări
convingeam
acasă,
astfel
Linz eraduminica
prilejul
PAPE
străine.
Trebuia
Dai' Acum,
Ştiu
Lambach,
curînd
săeconomice
din
săstudiez
ice
Claus
personificarea
bine sau
Atunci
în
cînd
cunoascăînvăţ.
aveam
ladupă
ce
lunea,
(von),
că oamenii
sabia
Galeria
sau
mai Austria
pesă beat dau
pentru
mult
atîţia
cei
negustor,
ideală
va
de
se
a şicăozilei
ani
pentru
lua
de nouă
pictură
brutal,
acestui
sus,
nimicirea
nu fac
născut
cuceresc
de
locul
voi
care
mîine
şi
bătălie.
de
fi
dai*
bilanţul
plugului
la
procedeu.
mai
ala
avea cu
16
şi
niciodatăIiofmuseum,
valorilorbuzunarele
acelei
să
august
uşor lupte
Era prin
lacrimile
să-1
statului,
fericit
epoci,
1904.
un mai
lucreze.
în
cuvinte dai*
goale,
mi
bătrîntîrziu,
războiului
ale
pielea
se n-avusesem
au
demn,
decît
inexistenta
Ciclul
societăţii
unui
loc
înfăţişează prin scene
cu
vor
lungii
o
pregăti
ochi
sau
funcţionai*. sale
jalnice...
două
cărţi:
înfăţişare decît
alefapte
toate
chipuri,
orbire,
de idee
orfan
recoltele păşeau
ce-miIn în
aDin
lumii nici
Dificultatea felul
că era
Anturajulmuncape
un său
lîngă
alt
alocată
viitoare. oraş
corectămşi
cinstită
din unnu-micu
german
cadavru,
tinereţea nu armele
unei înjoseşte
ajungea problema
mea sale.
crezînd
situaţii era ca El că
sociale
mciodată,să
format va
socială
descoperă
trăiesc refuza
nu
ucigătoare,
oricare
din putea
şimic-bui să
în
trebuia cînte
semnele
fi
ai finefaste ea mai
să-mi
ghezi, cîntece
bine
Hotărîsemdescompunerii
pentru
cîştig
adică studiatăstrăine;
oeustat,
şi eu
lume ca
prin va
sătras
însumi la
lui
sar
care
cariere
pentru
civilizaţiei.
Iar talentullaborioase
Atîta
clădirea
Am întregul
Devine
meu vreme
la
asistat îl readucea
grevist,
desen, meu
cît
respectivă.
de proiectul
sutedacă
confirmatastfel
comportament
Alergam
de nu ori la
patern
cu la originea
la de
bucurie, şi
Realschule,
astfel de
la mai oa
desa
cel familială.
ales
face
curiozitate
puţin
mă
întîmplări din
din cu temperamentul
incita mine la
indiferenţă.
să
neplăcute. un
alta, funcţionai*
perseverezde meu,
dimineaţă
La în
început tata
se
hotărîrea a
lovea
pînă
ostil la
şi
Viena;semnificative.
hotărîtă,
mişcările
ridica
dovezile
orice
cu ambele în PFORDTEN
dai*
mijloace, dai*
unei importante
slăvi
să
picioare nuplin
gloriile
reînvieri.
chiar ne şi deTheodor
înregistrate
amăgim.
prin
odată bunătate.
germane
cele
înoraşului (von
Acest
mai
această cu B
Verva
de I
der),
atît
studiu
brutale,
lume L
istorieluimai
nu
nouă A
consilier
nu N
scînteietoare
datorează
mult
putea
provine
pentru Ţ la
cufi dm Tribunalul
mult
cît ne
întreprins
mine va
ezitaica capta
maifi
ea
să-mi mai
de regional
mult
şi
asupra sus.ne
îndemnat
croiesc oratorilor
Cel
cauzelor
unsuperior,
entuziasma caredrumsă decît
n-a
ei le înîn
existenţa
avea
concluzia
numai foarte
de De
Din cu
că orice
puţine
aceea
nu
repulsiaaceastă chip.
aveam mealegături
aşezarea perioadă
nici
de uncu
principiu cea
datează
fel dea
meu adevăiaţilor
faţăaptitudininatal
primele
de mi
această semuncitori
mele
pentru pare
carieră, a
idei
studiile fi Fiindcă,
simbolul
personale.
conflictul clasice oricîunei
era din de
Zbenguialaciudat
îndatoriri
liceu.
suportabil. I se ar
mea.căderea
revoltat, Am nopţii,
am putut
sfîrşitdai* urmări
prinedificiile acest
aonu-mi
înţelege mă proces captivau
latura petragică mii în demod exemple.deosebit. Rămîneam
Şibărbatul
pe măsură ceore le în şişir
cercetam, în carefaţa
născut
fost
viaţă
părea
importanteel la
acelaşi
scriitorilor.
respingă;
nestingherită, însuşi
la
14
timp.
Am
1.
va
Această
Şovăiala mai
prima
El
Am
plecat
are
1873.
Nici
face
constrîns
chiulul
devenit
celor
vedere,
şi
astăzi
economii
nefericită la
la Viena
alte de ce naţionalist.
meritelaasemenea
alianţă
nu
prăpastia cu laiau opot
menite
şcoală,
dulciuri
acare aminti
sărăcie
tînărului
măsurile
valiză * *să-1
tovărăşia cupentru
desparte fară
nu
Reich
de
îmbrăcăminte
întipărească oaemoţie
unor
acestor
vatezaurul
cucunoaşte
salvare
această băieţi
de
iluzoriul
în
episoadede
indispensabile
şiminte.
clasă lenjerie.
puţir
viguroşi
război
niciodată.
stat Acum
dureroase
acela
austriac
Purtam
favorizată
-
al încărunţit
Altminteri
izvorăşte
mai
care
celor
îndm
bine
cauza
mari;
suflet
pricinuiau de nu
dm
punctun o
lor
părea
Intr-o
Operei,
dezaprob
profundă. că Nicimi
oarecareore
are
RICKMERS Amse potriveşte
întregi
aAm mea
rugăminţile,
2.toiul măsură,
deplîns
învăţat în victimele
faţă
Joh., faţa
de
să mai
niciîmi
căpitanaceste
înţeleg degrabă
puteam
Parlamentului:
ameninţările
de oraşe
nenorocite
şiacăsă Realschule.
tăinui
decă
pătrund întreaga
cîteva
n-au ale punctele
putut
unui Uşurinţa
milioane
adevăratul Ringstrasse
s-o
mediu de
sensde
schimbe. mea vedere la
locuitori,
dăunător.
al mi
istoriei. desen, şi
sepurtapărea
care materie
puteam îi o minune
atrag care,
evitape
va
va adesea,
purta
voinţă
de
secol,
adesea
fi
exista
sentimentul germenii
vedere de
acest
în
răzvrătitNu
decît
Curînd
îngrijorarea lor este
nezdruncinat.
economic
colţişor
expunerii,
vorbărie
războiului
foarte
mi-am mai
şi îndepărtat
foarte
mamei de puţin
întemeiat
dat
cea Cu
-
ne seama
n-aua face
precaut
superficială
mondial adevărat
că
cincizeci
lucrătorilor
a fost
făcut şicavalerie,
să
sînt faţă
sau
aieste
teatrul
din
uităm de
desentimentalism
dezastrului.
ei înşişi
maiani
manuali
mine
născut
oprezentul,
unei
doctrină
profesorii
uşorrăspunzători
mai
un sala
este
tragedii
sedentar.
7transpunîndu-ne
mai
găseşti
devreme, nu-şi
străini;
adesea
1881.
mincinos: de
otatăl
îngrozitoare,
Rai'
poate
mult vameu
depravarea
slujbă
îmi mai apăra
ambele
oarecare
puneamcare
ca prin
reuşise
adîncă va
unitatea
tragică minune
insignele
la fel
decît
decît
rămîne
întrebări de
să-şi a se
s-o şi
după
dezacordul
apărută
oameni părereacu
Voiam din olui,
neîntrerupt.
atîta
Problema
Vechea
SCHEUBNER-RICHTER mie
să era şi prea
una
aviditate
devin Ca
pictor
locuinţelor
Austrie neglijată
de
era să
nopţi.
pentru
şi
un fiu
pentru
era
stat în
pe ca
şi liceele
de-a-ntregul
nimicapoi
mai
multinaţional. austriece,
în săi
gravă, lume liniştit,
zdrobească 1-a
funcţionai*.
iar întărit
sărăcia îmi în
ajungea
într-un opinia
locuinţelor mod lui.
hotărîrea Poate
atît
lucrătorilor meade că
unei în
uniformitatea
interzise
dăunătoare
crede trecut
clase
păstrezi
învingă Există întregi
destinul. făcea
aleşi propriului
farădecît
Acest
aproapeVoi să statornicită
să
atingă
face reînvie
sentiment
o care său
ca miezul
duşmănieel. popor,
Voi înMax-Erwin
vreo
le scris,
paralizează
deveni
motivată reminiscenţă
fericit
problemei. odată
"cineva"săde Nu (von),
pentru
fie
oricefaptulştiu scoţînd-o
- pedepsit
hotărîre
dai* Dr.
totdeauna.
care
că nu inginer,
sau
eferma
mai dinnefastă,
funcţionai*!
oamenii Aceste
denegura
chiar
care anăscut
acţiona,două
sbătutindiferenţa
au
la
vremurilor.
volume
pentru
ei
ridicat nu 9
de
veşnic
asupra
şi
fermăamintirea
înspăimîntător,în
de Este
De analele
vocaţieiaMă propriei
nu perioada
altfel, naţiunii
mele;
deveni
aflam
devenea
cu saleîn
niciodată
aşadar
vîrsta, tot germane.
orice
vieţi pentru
mai
arătam midecaz, s-au
muncă într-adevăr,
gusturile
funcţionai*
vie. a
tot deschis
douamai îl facea
oară
mult- nu
ochii
şi ea
înacolo
sămă
interes respingă
asupra
era
acel aoraş
de murit
împingeau
pentru a
neclintit.
frumos pentru
studiile
două deloc
arhitectură. pericole acea
Chestiunea
şi spre
umaniste,
aşteptam, Germanie
pe o careexistenţă
alipsite,
arzînd abia
devenit pe
în de
manuali
ianuarie
Rămîneam
constituie
această
de
ştiu care
să 1884.
dau
prevadă din
Şi
cauză. Viena
atunci
pietrele
aşezaţi,
dovadă El
decît era
unui
puse
cu
în înspăimîntătoare.
mintea
de
reprezintă
fiecare
nişte cetăţean
mine
reforme luminată,
zi la
deci al
majoritatea
timideReichului
edificiul imaginea Şi
emoţionaţişi astăzi
comun. îi
favorizaţilor mă
era
nesatisfăcătoare,pînă
miniaturalăcutremur
foarte
la lacrimi.
soartei greu cînd
fidelă
şi
chiai să
chiar mă
dacă înţeleagă
a a gîndesc
celor
parveniţilor
e voi ce
baIa
mari, acele
putea
de
carecurînd o
asemănătoare
leochii lui,
cunoşteam iubea Nesiguranţa
deasupra
de atît
cu
avantaj
din a nivelului
de
tatălui pîirm
înflăcărat
practic.
auzite, meu. farăde
lucrătoriloi
In fiecaie
chiar
Cred fond,
să că şi
bănuiesczi minenorocire,
manuali
în
talentul
avea s influenţa
ideea ameu părut
se tem
fixă de una
deîn
orator
că,lor din
recădeiea
vremea latui celei
începea
bineînţeles,
înspăimântătoare ile
în să cele
vechiul
şi se mai
fiul mai
formeze mediu
său sumbre
complete
asupra va de pe
fi
însă mai
nerăbdare, La
Pe delicată
dai*
sosire,
atunci plin
ei
o atunci
mai de
consideram cînd
oaparţin
încredere proiectul
încă
drept trufaşă
poporului
* *oîntr-un tatălui
complinireîn succesul meu
lor;
nuardacă s-a
firească la14 lovit
examenul
rămîn, de
a lămurească
artei sînt al de
de meu.aadmitere.
pierduiţi Cum
depentru s-a
Eram
sălaşe
măsuri
aleînsemna
adesea
faţăcare
prăbuşiri
atunci, deîlde
acestei
mizerabile,
STRANSKY
mai
în
Din
nevoile viaţa
conservare
pe vieţi
dispieţuiesc care
fericire,
inspirată
discursurile sociale,
noi a
laLorenz-Ritter
cotidiană
şiacele
acest
absolut
puţin,
cunoscut-o cusau
mai
oadăposturi
sai
aprofesor
fiecăruia
orientare
condescendenţa
necesare
cel
multpatria
(von),
puţmsau
şi
se
mai
noastră,de
la
mai
acele
inginer,
pricepea
bună.faptul
locuinţe
arogantăasemenea
Johannes
puţin
născut
că numai lasuprapopulate,
şi
putea
Palm,
convingătoare
stat.
adesea martie
să
săun
După
paiă
1899.
lipsită
librar
pe ca
pline
facînd
din
care depicta
războiul trecutul
tact,
încă
Niirenberg,
le
şi
gunoi
franc
dai*
ţineam
mă prin
parte
şi
o-
existenţei
funcţionai*,
întîmplat?
atît
acesta.
bucuram
de ode
german, poporului
convins
murdărie încimăreţca
Nu-mi
sinea şică
mea el.
mai german:
voi
respingătoare.
marş deDin
aduc
reuşi,
această cauzamarxismul
aminte;
încît tinereţii
lărgire dai*
vestea şi sale
iudaismul
într-o
eşecului
a cadrului zi grele
mi-a
a avut
activităţii îşi
fost supraaprecia,
limpede
asupramele mea că
artistice. trebuie
efectulîn mod să
unui măfiresc,fac
fulger
prezent,
întotdeauna
dm
naţionalist
tovarăşilor el
WOLFAşadar
NumaiŞtiu
Adăugaţi şicăWilhelm,
atît
înverşunat
mei:
să deam
cînd tragă
muncitorul
h
devenisem o triumfal
avut
plină
aceasta
şi
negustor,
din
epocadeşi
duşman un
trecut
tot eu
graţie,
vaal
calificat
mic ce al
eroicelor
născut
învăţăminte
ocazia a nu
înceta
este anumitor
francezilor.
conducător,
săla
sa19
este
respmgătoi
armate,
iau
maioctombrie
aruncat pentru
parte
femei fie
Refuzase
greu în
germanii
de
fiind
vrăjită
în 1898.
prezent.
elegante
stradă
amintirea
condus cu
aucare
relativ
de devenit
tot
el
El atît
propria
grosolăniei
încăpăţînate
explica
însuşi,
tînăr dedin
se umflă la mai
conştiinţa
des zi
relaţiilor
să-şi
altminteri
înbine
înfrunta-
înca pene
dea
zi acel
şi un
mai
încuca
succesele
pictor.
pe un
indiferenţi
AUTORUL Viena,
Talentul
Am
Nu Petardive,
cerCe senin.
bătut
bănuiam
parcursul
s-ar
faţăalmeuficu
cărei
şi
de Şiatît
eu la
cîtuşi
întîmplat,
cărţiimai
nume
desen
totuşi,
străzile
Germania de voi mult
puţin
ce evocă
era
trebuia
marelui
trata
s-ar
de cu că cît pentru
indiscutabil;
să
într-o
întîmplă
temeinic
dincolo elecred.
oraş; erau
zi atîta
am rodul
fusese
Cînd
lucrurile
dacă
deaceastă simţitlume
din
graniţele m-amexclusiv
chiar
toate
se
problemă;
aceste veselie
vor
lor una
prezentatal
loviturile
petrece
infernuri
şi, sîrguinţei
şi
dintre
deocamdată
în nepăsare,
cu
mareîncauzele
soartei
ale totulfaţa şi
sărăciei
e
măsură,al
şilocputerii
pentru
rectorului
le-am
suficientun de val
n-au
reaoricine
pentru dintre
lesponsabilitătn
necalificat, că problemele
"merg naţionalităţile
totuşi în
sale, de
popor".
niciodatăîşi actualitate
va vechii
Aceşti
nuredobîndi,
poate de
Austrii.
oameni care
fi odată sigurse eram
Făceam cuavizi.
înşeală
Dacă cuchetă
liniştea
riscă Scotea
atîtmai maipentrudin
interioară,
puţinmult micul Marşul
cuforţa
să nostru
cît,
sufere cu spre fanatism
spiritul
exterioaiă Sudşi
să
aceste
vileag
şcolar
petreceri
^ale
care de
tata
solicitînd
putut
altfel.
de
clase
complicii,
bun, muncă.
aprecia
sclavi
precizez
catadicsit almă care
unor inferioaie
explicaţia
Autorităţile că
sau
de
învăţa
Mîndru
fericiţi
trimisese
efectele.
dezlănţuiţi
încă
n-au
altfel cum
nereuşitei
din
fost încă
s-ar
aRealschule,
muritori,
la că-şi
prima
în
naţionale
totalei
principalii
uşurinţă. ceva:
revărsa
stare datora
la
tinereţe
să-i
le-au
loi
pentru
secţia lipse
responsabili.
numai
alternanţele
asupra dai'
aprecieze mine
de de
desprinsesem
refuzat, nu cultură
sieşi
pictură
restuluinu
se Aşa
frecvente
valoarea. înseamnă,
situaţia,
gîndise
după a pentru
cum
Academiei,
omenirii
cîteva de visa
moarte,
nişte
făcuse
vai!
niciodată
lucru
care
idei pentruoamem
Leo
decît
acesta
şi
lasăsă
esenţiale de
acestor
Schlageter
amintirea
mine
mă m-a deajute
şomaj
evenimentele
pe ode
condiţie
asigurat
eroicarefac
foame
Ca
situaţie
vie
să-mi ca
mai
un afie că
să
şi
lor naţional
pentru
pentru
ş Liga
lipsit acă
modestă, demetode
şcolară
reteza
n-areinstinct,
care brutal
de de
şilucru
au se educaţie:
strigammărginesc
şi urmam
depăşitfaia
îiFranţei
rămîne păi reuşea
Heil
odată eresă
teama cu de
acest să
înţeleagă restabilească
imaginaţia
lăucînt
de lock
nivel lucrurile
mlădiţele
outasta sau
social, ordinea
înflăcăratăîn
parazitare
de o linii
grevă
scurtă printre
maride şi pentru
recădere noi,
albăstrele
Apoi se mai miră
ainsmulge şirepede
sînul de
că lu
acesta,
asemănătoare
celei mai
perfecţionez
desenele el In fusese
triste timpul
pe şi,denunţat
dacă
perioade
aptitudinile liber, se din poate, viaţa
pentru mai de
cursuri
mea.
afacîndun
bună;
putea reprezentant
de ţinea
îmbrăţişa la
la al
consiliul
aceastăguvernului.
cu atît canonicilor
mai
meserie; Un
mult şef
din
cu
dimpotrivă. al
cît poliţiei
Lambach
avusese Cînd, din şi
el
închisoarea
încasările
tîrziu
meargă
mormînt
decît
culorile
părerile
neghina n-am
prin şi
de
comun.
lor In
roşu, lacare
din
cheltuielile
încetat
ceea
orice
declarate sine,
negru alte le priveşte
niciodată
ce-i public
prezentasem
Landsberg-am-Lech.
farănecesare
mijloace,
şi galben; anu săbănui
auleexistenţei
mai piccuîn dezvăluiau
consolidez,
măcar
deseamă adesea
locul
succes săcă, şidevină
pe anume:
maiindiscutabil
austriecii
apel
imnului
ori sînt neregulate
devreme
larespinsegermani,
sentimentul
imperial, lipsa
sau
cu se de
şi,indignare;
cu
mai
intonam, înclinaţii
timpul,
confunda
nostnr tîrziu, în
ei distrug
prea
naţional
văd
pentru
destinul,
ciuda înuşor al
reprezintă
Augsburg
găseam
însuşi grijă
ChiarNesiguranţa
acolo şi-a
săo obligaţie
cîştigat
numeroase
faciliteze
şi astăzi, salariilor
insuportabilă
această
cariera
numele prilejuri tristăzilnice
fiului
ei faimă,
de
trezeşte
său. este
a mă în una
dînd îmbăta
mine din
astfel doarplăgile
exemplu
de luxul
amintirea celeautoritătilor
mai
strălucitor grave
neplăcută ale
al a economiei
neogermane
serbărilor
cinci ani
după
pictură,
simultan un
neconjurat,
o dinastie Dedic
Dai* nou
în
orice cuva
era refuz
schimb simţ
aduce
declinul
primul
evident de
vădeau
al cu a-mi
eieconomiei
sine
volum şi cu însuşi
posibilităţi
represalii
unal ideea
şi
popor
acestei în
orice lui
domeniul
inevitabile?
esenţialmente
lucrări preferată,
simţ de
memoriei tata
arhitecturii.
organizare
sănătos. m-a
lor, Inîntrebat
a ceea
pentru vieţii ce pentru
ca mă
cotidiene privea,
martiriul prima la nu
onoarei.
avizelor
asta,
sociale bucuroşi, şi constată
ao la pedepselor,
dovadă aca statul
ingratitudiniiiubitul austriac, nostim
* * poporului.
ignorind orice justiţie
Deutschland uber şi orice alles. Tinerii erau

©fensrna
ale
deoară Reichului
religioase.
suferinţe
putea
legislaţie ce fivoiamNu Se
vorba
socială,
Că de
Fireşte
concepea
cumplite.
salvarea dede
eia fapt
secţiade
Severing.
că astfel
căsă
Cinci
incapabil asemenea
germanismului deeusituaţia
ani
mă aş
pictură
să înputea
fac, care
combată că de
cuviosului
respinge
hotărîrea
a
era Academiei, multe
acondiţionată
trebuit,
creşterile pe ori
abate
ceea
mai
careci oamenii
mi
ce
întîi
o
numai
nefaste
de s-a
nimicireacam-a
luasem aflaţi
părut
reprezentase
muncitor
de la
mi-a
secţia atunci
Austriei un de nivel
un
odinioară
necalificat
dictatarhitectură. unsocia
ideal şi
răspunsridicat
demn
întreaga
apoiDe la
majoritatea
lor
astfelsă strălucească
educaţi Cît muncitorilor.
Totuşi
Unlaastfelde recunoscător
germanul
neîncetat
politic de umiliprofesor
într-oIn din
asupra chip
sînt Austria
avreme
făcut vizibil,
astăzi
partizanilor
cacînda timpul
Providenţei
aparţinut
istoria noştri,
să
supuşii se fară
devină obişnuieşte
care
unui îndoială
materia stat purtat puţin
uneia
mea
aşa-zis prin din cîte
preferată. această
cele
naţional puţin mai cu
şcoală:
bune
nu
de
caluise coboară
cele
zugrav,
viaţă. maiIn Tînărul
acest
mari
Hotărîrea
să-mi cei agricultor
mai
orăşel
eforturi,
asigur tatălui de cu
subzistenţa,
meu pleacă
dmtie
pe tot Inn,
era laaureolat
prestigiul
deci oraş,
concetăţemi
subzistenţăsimplă, atras
pe de loi
care-1de
acel
certă cu
redusă, oşi
maimuncă
martir
avusese puţmă
firească
ce nu-mi despie
german, părtinire
odinioară
în ochii
putea care
orăşel în
lui. idecît
astîmpărase
ochii
Un spune
bavarez parveniţii
bărbattatălui că
nici de
cu e
imediat:
bun
belşugul
derase, început
astă din tatei
Apoi,
în
datămoment
Este aproape
nu că puteau
perioadele
nu nu
adevărat mă ce că
există
maibune
şi-acă i-apus
admite pierit
nici
puteam
în şi ocu că
pecetea
acelaşi graiul
nu
legătură
foamea
dezinteresa
timp asuprade
frecventasem
între
el uimire.
în
a sentimentul
cele
de
unui
făcut ceea niciodată
proaste.
stat
din ce
cu
mine, naţional
Da,
nu-mi
cincizeci
cuoare astfel
foamea
plăcea
totul şi două
şi de şcoală
fidelitatea
suprimă
şi
involuntar, m-am
de sau
faţă
milioane
un că
oricede
instruit
tînărnu
ode
cunoşteau
maiasemenea
uşoară Pentru altceva
Numesc care asemenea legat
poate
pai de
minţi,
chiai
venit rasa
once este faptul lor
şiAşa
persoană decît
că
a cărei o carelimba.
activitate
durată smei Sesocială
este
afieridicat înţelege
mai de nu scurta
la de la
nimic sine
Erepede comun
ispitit că mai eucu n-am
toate
ales de
sînge,
meu
un
măcar
dinastie.
primisem
proiect
rapid
locuitori
dai*
umilul
de
şiChestiunea
foamea"Pictor?
o politiceşte
omai
temeinic.
închisoarea preot
caracter,
cronică.
pregătire
într-o Pictor?"
bună din austriac,
satul
profesiunii
pe
Fiindcă care
corespunzătoare.
organizare
Landsberg-a.-L.,
asemenea măsură
locuiau
lui.
foamea mele
luptapentru
16
încît era părinţii
s perioadele
avea
grea
octombrie
pînă
au
pe petrecut
să
pentru
atunci
şi în 1924
către
paznicul
în
Germania care anul
lucrurile.
rezolvată
existenţă îlo1890.
fidel
cîştigul
se
situaţie
mai
putea
Dai*
făcuse
care Tatăl
va nudată
fiindcă
fi
crede
meu
dominator,
mă
mai -
Lpărăsea
decît
pe
ope
uşor.
situaţie
era tata
mă
nedrept,
un
nu
In
revoluţionai*.
fost
acestea
lumina niciodată
supei îoară nu orbitoaiee un
pun unadevăr
care
propriileindiferent.
prea
străluceşte sale plăcut, Am
doar
mijloace maidevenit
incasă, ales
marile căcurînd
oiase ea nu
Obi un poate "naţional-german"
năzui la nici un fanatic,
fel de
funcţionai'
aşteptam.
greutăţile
niciodată,
îngăduia Se Că,
unorconştiincios,
din mai
tovarăşa tinereţe
copiicu seamă,
care
lipsiţinu mamaal-auCasa
de împărţit vedea
determinat
deface
experienţă Austriade
totul şi vaniciodatăplină
aduce
iresponsabili
cu mint' de să
nenorocirea
Ea grijă
aprecieze
săamiraj şi n-a
decidă
fost de
naţiunii dragoste
părtaşă suficient
asupra germane. faţă
talentele
laîndoindu-mă
cariereicumpărarea delor. copiiidede
faţa
lucrudecelui
altfel
recunoştinţă, de
şnuit peAm
Ca-îndoia
Dai*
altfel
cu care-1
că
dat
osă părăsit
nu-mi
Austria
cine
destul
fiind
anumită
de ar bunul
de
că foarte
chinuieşte, pierd
era
fi nu putut
diferit
siguranţăun meu
trebuie abătut
ea
complet
stat
de
simţ,
studia german.
partidul
să
a să credea
Palatul danseze,
speranţa
istoria
împartă
cîştigului, Eroare
care
că
Hansen înn-a
Germaniei
poartă
favoruri,
nu într-un auzit
oamenii
cu din
obişnuieşte consecinţe
ciastăzi
să cu ori
Schiller
careun
acest
restabilească
să
înţeles
stăruitor,
mă
astfel
şi
Platz,
grave,
nume. înconjurau
părăseascăde bine.
imaginile
dai*
nişte profesor Dai*
ope
şivechiul
drepturi. minunatăcînd
unei
atunci,
fară loc să
ei.
orator
fiecărei Pe
explicaţiile
mine acesta,
Perioadaca Aveam
însumiAceasta
cărţi; lupta
aceasta
săcomplete
poată
opentru aprigă
treisprezece
arcele
reprezentaţiemi
trage s-ade
fireferitoare
însemnat
prima pe care
ani
întipărit
aici
oarălafarmec a
cînd, dus
concluzii
lao acest
Operă
în puţin pe
slăbiciune
viaţa o
în>emnaîl face
neaşteptate,
în minte,
favorabile
subiect
mea» foarte
condamnabilă
Căci tovărăşia
i-au adesea
mi-am
fiindcă
legate
demonstrat
cele auziteeide să
peste şi
pierdut
şiviitorul
în în piaid
cîţiva
nefastă
ziua
seriozitatea
legătură orice
tatăL ani
vlăstarului
a cu
următoare; Unsensibilitate
tatăl
autorităţii atac
planurilormeu
era
aptitudinile de
său, oşia
"vieţi bune" uşoare; ea dă atîta acestui vis, încît el devine o dorinţă maladivă ce
2008
trebuia
de mărturie
devinămuncă să fac
pentru
duşmanul
Evoluţia
decît abstacţie
dacă meaunei are zece de
îndinastii manierele
milioane
acest
înînţelege
vedere ade de
cărei
sens
cel şi
puţin aşide
germani
influenţăfelul
înregistrat
un lor
altul de
participanţi
asupraInde viaţă
progrese
sfîrşit, şi
la
destinelor să
Marşul
lipsa rapidenu reţin
spre
denaţiunii şi
muncitori decît
Răsărit.
încă motivele
sededovedea
de Puţini
agricoli la
apoplexie
ocupat şi
bineînţeles
luptă orice
un
responsabilităţii
mele, încă
neîntreruptă
s-a sentiment
1-a
altcă
opus din
doborît
post,
el nuceva
paterne
din acea
cu de
putea în
mai
oputeam
toate milă
perioadă,
înplină
prietenă jos faţa
privinţa
puterile. pe putere
Inn,ajunsesem
nenorociţii
astfel
nemiloasa. la
viitorului
Hotărîrea Adolf deace
Passau, HITLER
în
pus
gînduri
Totuşi,lămâii
lui cunoştinţă
aşadar
copilului capăt
a în
fost m uima
fară
chiar
tinereţe.
său,
vremeadin de
în Din cauză
suferinţă
Germania.
incompatibilă
cale-aceea acest
Cumpănea
afară am la
punct
diurnului
de următoarele
învăţat
cu îngrijorat
concepţia
simplă vedere
său
mai şi
va mele
trebui
decăderii
germani
atît
vîrsta de îmi
Eu dindezvăluiau
satisfacută
lor.
nu
dezastruoasă?
de Atunci
Reich
am încît
cincisprezece cu
bănuiau
fostObligat brusc,
orice
pus preţ,
anică
însăun într-o
suporta
în de
situaţiaAustria
reuşisem străfulgerare
îndată acest era
deîndelungat
alumea leafa
spectacol
necesară
studia
să oneaşteptată,
disociez va fară
problemao permite,
luptă să mă discordanţa
cît
neîncetată
socială
patriotismul de
descurajez, în cît. pentru
felulOmul
dinastic pe
atunci care
care
triumful
acesta. de' din o
este
sentimente:
pămîntesc.
aceastăsoartaatît m
Dai' de
divergenţă a maie
dragostea
cufundîndu-ne
favorizat
soarta a unui
firii. la
fierbinte peţară toţi
funcţionai* faţă
într-o
mă şomaj
de
intoical patria
durere îi
vămilor mea,
profundă. Austria
sărăciei
austriece esteDorinţa neverosimil
mgermană,
a
comporta lui
ntsiguianţei ura Este
pe greşit
profundă
matei
atunci să
îale
multefaţă se
pe
sa
multe despre
excludea
resimţeam decît datorie.
orice oricînd
deja consideraţie
de înainte. In
legată dară de de arhitectură,
aptitudinile mele în afara
reale. rarelor reprezentaţii de la
abiatoate
creadă şi-a
limbii
Inrolîndu-mă
naţionalismul
de
deplasăristatul
cea
aceste
mai
găsit
agermane,
Cine
pnon
In de
austriac. înde
tablouri
ai*
fierbinte
scurt rasă,
că al
armata fimult,
curînd
tînărul
timp,
ale
şcolilor
putut
fiind eicare
fusese
tatăl
fară
de categoric
meu
să-mi
lucru
nenorocirii,
germane
blestemată,
rămîne pleacă
să-şi s-a
pot
pierde
supusul
atras
la
ajute
şiale
*mizeria
* oraş
întors
da
pur de
fiul
exact
atunci
deznădejdii,
şi
la
simplu
nu
credincios
eacesta
făcut
să
Linz
seama
orice
m-a
facă din
şidmtra o
de
bun
ale
pentru
invitat
al
urmă.
ieşit unei
un natura
carieră,
carela
simţ
murdăriei
a fidinastii
"s
aluat
pensie
tatăl
şi
ogerman.
studiez"
mai
ca meu
cauzele
orice
şipiost
să-1pe
Pentru o care ei. trecutul
măsură
aleîndeaproape,
depravării
decît
scutească
cunoscuse
dragul celşi caie
meu
senu
de
deja şi
Operă,
aruncă
mai rod De
într-o
ieşeau Totuşi
"Pictor,al fapt,
Atunci,unor
în viaţă nu,
relief această
lucrurile
zile
în de
niciodată".
cîteva
uşoară
oamenii, aveauînclinaţie
p.»st,
zile,
de pe să
ci singura
Dai*,
m-amo se zi
jalnicele a
petreacă
fiindcă
şi
pe dispămt
mea
văzut
alta. bucurie
rezultate altfel.
odată curînd,
arhitect.
In loc cu ale erau
celelalte
să-şi unor făcînd
cărţile,legi
orînduiască loc
calităţi,tot
jalnice. unor
maifiul
în mod
Cu speranţe
numeroase.
său moştenise
inteligent
toate mai
acestea,
cicontinuă
mai
prezentul degrabă CineAbia
să no-o m-a
lucreze astăzi,
nuarătau luat
şi-a cînd
pe mine
ca începuturi.
pămîntul această
pe eterna
dat însumi
niciodată
Dimpotrivă: tristă
trădătoare drept constrîngere
osteneala subiect.
experienţaas-ointereselor Nueste
sădemonstrează resimţită
germanesituaţia
studieze de
că milioanele
natuule interna cele de maifraţi
a
încercările
bătrîn,
potrivite
de elasta
lanoştri Pe propriilor
In
oPentru nu avea
temperamentului
atunci
realitate,
îndărătnicie prima să
citeam saleînsemne
drumul enorm
asemănătoare
dată meu. era
îngreu odihnă.
viaţa A
Scotocind
şiplintemeinic; de
mea
cu Fiutrebuit al
- timpul
greutăţi,
acîştig
lui, unui
prin
aveam răspunsul vadă
biet
biblioteca
rămas
căci ceea
unsprezeceneîmplinită.
cetatei,
liber
meu dupăaniam
neglijasem
potrivnic Dar,
-oreledat
m-am apînă fară
depeste
fost să-şi
împotrivit.ediţia
la comună,
fel deade
modestul
fiindu-mi
ai
sănatoase său mie
care, mod însumi
aflaţide viaţă
în foarte
afara pentru Reichului, toată
să-mi sâptămîna,
sub existenţa,
dominaţie şi-1 dă complet
eram
străină, feritvisează de capitularea
la patria într-un
monarhiei
seama,
populară
hotărît.
Oricît de
Nu
sădise a şiunor
tenace
mai
habsburgice
ştiuîn mine ceviguroase
tratate
se
mă
vădea militareînţelege
mspăiminta
germenii tatăl meu unui
despre greumai
caviitor războiul
să-şi
omult
peducă
astfel
care pe
lanu-1
franco bun
de
vremea preferinţă.
bănuia
-german
sfîrşit
aceea nici1870
din unulEa 1871.
mizeria numatei
din putealală
noi.
Erau acololua a
sentimentalism
îşi
semenilor
naştere îndreaptă înmei,
Aparent, acest jalnic
către
grosolănia
lastat ea
început văzînd
năzuinţele
decît loinu morală
din s-a şi încearcă
cea aani.
învăţarea
schimbat să
obiceiurilor dobîndească
istoriei
nimic. loi> ori mveluî
universale cel în şcoală, atît de căci scăzut există al
doua volume de reviste ilustrate din acei Au devenit
culturii lor
oare într-adevăr Mama imelectuale se socoteao istorie obligată aparte să-mi a supravegheze
Austriei? Destinul mai departe acestui educaţia
stat este în aşa
măsură De legat cîte de 011 viaţa nu sauşi revoltat dezvoltarea buighezn a totnoştri ceeaauzind ce este vreun german, vagabond încît viedmc disocierea de
plîns
ÎQfnvi^i decLuînd în ic+nvua căi este perfect egal
crormană si istorie dacă austriacă e german este sau de nu neconceput.
si ca Cînd
11
n*ice ezitare ar fi fost definitiv risipită de atitudinea unei părţi a evreilor înşişi.

28323624
26
42
40
34do într-adevăr, cunoscînd acest uriaş proces de otrăvn*e, numai un prostanac ar fi 41
29
2331
27
2§ 3937
33
m stare să 1 condamne victima Pe măsura ce independenţa mea s a accentuat în anii
oraşe,
'viitor,
N excesive,
ştie persecutaţi
pretutindeni
ajn
dacă
asuprima
face
îndepărteazăsă mai
remarcat
R-aş încît,
Această
Aluziile
citească
să fi există
unde
fost
domnească chinuit
pentru
activitatea
şi aruncat încă
va
răutăcioase
constatare
şiconsiderare
să
mai desene. de
avea mulţi
teama
convingerile
eicauze,strictul
într-adevăr
liniştea,
mult înnici
Nici ala
de tineri
că
presă,
umbrit
înadresa
vorbă voi
necesar
timp
realitate; cu la
comite
lor,
în care
capul
lui vorbele
artă,se
întrucîtva
să-şi
ce va
Wilhelm
cu
facă
cel oîn
oînainte natură
nedreptate,
simţi
prudenţă,
mai temelenefavorabile
liteiatură
ideeaal
în bine! funciarmente
13-lea
chestiune?
pe
acasă,
daiamşi înînceput
care
se
faiaunde rostite
teatru.
repetau
ami
cuşi ide seosănătoasă
din pe
pierde şinou
Vorbele
atît
făceam
vorbeşteseama
de dm des biruie
dulci lor
despreincît
despre
vedere şiîmi
caie şi "ziare
vedere
neputînd
serioasă
la
Anexînd-o
au încît mondiale".
întoarcerea
urmat, lua
teoretic
punctele
nu încu
mă
propriei
am Mă
realitatea
sinchiseam
de
înţeles pe
sale întorceam
fricţiune
şantier
mai manifestărilor
deloc
bine un
care adesea
incapabil
i-a defel
provoaca
asigurat
cauzele de la
sale,
anturajul să
adinei mi-am
Volksblatt,
rezistenţă,
citesc
succesul, aleadesea
subiecte
meu farăamcare
făcut
Căutam
în
succesuluide optat
sătimp nu-i
avea
încetul
nemulţumire
aţipesc doar
ce unmai
pentru format
curînd.
burghezia,
social-democraţiei rămîne
încetul
prima
lucra mult
de ca
Munca decît
mai
alternativă
plîngerc,
să
nedîndu-şi Am nu să
mic,
mea
<mor înspumau
jsfîrşeaseă
Isă
obişnuiteledemă
jurămintele neliniştesc
Se O oîmbogăţit
amplă
întrec
josnicii
n-au antipatie care
mai şi
mişcare
alesă mai ce
ezit.
folositvieţii. mergea,
dece se
care
atunciŞicaconturaseuneori,
dacă
să cinedeplîngăaceşti
ştie pînă
în ce; la
rîndurile
oameni
această
ba oroare, lor
cuabsenţă
chiar şi
dedărnicie care
treabă ape lala Viena
mîndrie)
plini de luase
naţionale
suflet aducşi să
şiclasa
scopurile,
trădau
înţeles am
dai*
democraţia
o idee
întotdeauna
actuală
seama şiclară
plecat,
trata
foamenu
atunci
profesorii
un
de îşi
într-un
mult
era cîştigă
sistem;
liberală.
asupra
Tabăra sămai
aceleaşi
şi
aceasta,
încă
aşadar
sensul nu
pot săi de
sanatoriu succesiv
cu
corect
scopului
burgheza continua
fară
şi-a
ordinului
bănuiam
oolegătură
asemenea
pierdut mojicie
sau
că
obiectivele,
experienţă.
astfel
ascuns
era brutal
pot
indignată
învăţatul cu cumplită.
elogiile
politician.
de pe
poziţia
existadesubiecte.
careafie
viitoarea de
nu
acum
şirisipite
îl viza.
reauaDe
Nu
tardiv
politică;
adversari citi mea se
decît
altfel,
instalează
aprobam
credinţa
Poate
meserie
ea
sistematici an-au
ziaie
acolo
nu
crezut mai
vădită
şi,
îoşnm
ai
nu
antisemitis
aş
în şide
avut
furiş,
fi
evreilor
este
acărţi
afară adresa
acestei
sinchisit
fapt efect.
deacum
mul
roşii,cătactici
inspectată De
culturii
său
deloc
aceasta, veto-ul
de
-acum
se agresiv,
repede
nici şio
social-
de
a eram
nu ei
:/cei
)sprijinul
denunţe
Iera
1
) anumită
instituţie
asupra
civilizaţiei
dar suficient
lor
adeseori cu
Am Estetărie
amploare
activităţii
umană,
ziua
Niciodată adevărat
să
plecat
franceze; astfel
te
namiaza
găseam lor uiţi
oplin
începînd reliefa
de că
politice
astfel
şablonul
în lasentimente.
de
mare,
el asupra
cu într-o
rubricaduşmanilor
dezgust,
de şcoala
profitîndunui
manieră
minte dar
şi punct,
spectacolelor, nu de
atît
terminînd
de izbitoare
*
faptul
va acela
moarte
dedădeau să
tulburat,
reuşică
cu de caracterul
ai a
atenţia
cele să şti
poporului
cercetezi că
încît
mai nu
generală
extragă etnic
înalte putea
numelenostru,
acum
din al
corpuri
este evreimii:
fi vorba
este
autorilor
înainte
îndreptată
ale pentru acelor
mi-ar
statului;
-balmeşul că
spre afi
democratice,
dm
stăpîn
impertinent
frecventa preajma
pe A
Atunci
Daca umbla
timpul
decît Aşa era dai*
mea,
lucrurile
am
adunări meu după nu
presentimente
dacă,
de-ajuns
ajuns şi nu laînargumente
favorurile
deducea
mi-1
roşii stau
ca aetc
Viena. foiletoanelor
treia
puteam
să din
astfel
Intr curţii,
sau
oprească ea care
neliniştitoare şi
nici
orăspunderea
împărţialumină îmi
patra degenera
într-o
omai linie
dezvoltareazi manieră
şiun
sbine de
trebuie
necruţătoare oîn de
eveniment
decît pornografie,
gîndit.
conduită
teamă
logică atît
in mare
înainte. de
vedeam apentru
nu indecentă,
apăsătoare
parte
m-ar
acestei iar ea
talmeş
dezvălumdu
limba
atribuită
fi însemna
însăşi
obligat
mişcări au acestor
Tocmai
celorpus
şisă
ses-o
i ^reau
de
ei nu germani
înspăimîntătoare să
înţeleg Dai*
spun şicîţi
ţinînd
sionismul.
nu s-aupot de
producţii întrebat
o
înţelege confesiune
pentru deîntreagace au
cinema ei
aparte, înşişi
infamie ci
şidesocială,
teatrusentimente
a de
doctrinei un
pentru popor mai
lor; bune?
aparte,
pentru că nu nimeni mai puteam
nu şi-a
iau fost
nureligia,
alte
ziareteama
care da
stăpînire
poziţie
împingă imposibil
cunoştinţelorprobleme
avea,
doi
ştiu morala,
In orice
pentru să
sale
de
social-democraţiei
bani
Pictam
mipe
să
la s-a
bareze
ilogism.
Prins pe
mine. întorc pe
naţiunea
la
caz, caie
auzul
demnitatea
poruncit
de nevoie
complet Mă
calea
Ori înspatele
aceea nuastfel
meu,
să
aflam
este şi
şi devrea
ader
legilor
de aacestei
care-i
societatea,
de
un
naţiunii.
învăţam
absurd în săaccent
uşura
la
bogăţiade va
fie
împrejurări
sindicat
prezenţa
şide
reformăstări
folosi
abătută
totul
străin;
mizeria
plăcere.
inexact
senzaţiilor lucruri.
într-un
am
unei este
săsau
dai*
adîncă de
făcut
doctrine
pretinzi
în sauOdată
moment
împroşcat
faptul căcare
acunoştinţă
inspiraţia clasei
domeniulcare celecu
că făceau
indignarea
dat;
prada
generală noroi.
muncitoare
inspirate
mişcarea fac cu fiindcă
ede
omul
inoperante
arhitecturii reclamă
sindicală de
considerată
aCînd şiacel
articolelor
ar
egoism cu
fi afişele
labăieţaşul
început
balast
şimult
partidul
trebuit
datorită
este,
încovoiat era
de
prin şisă de
^rezultatele
1
dat (avea
/
simţeai
mi-a
intelectual
părăseşte
prea
care
atît
ură, de
determine
influenţei îndoieli;
osteneala
trecut,că
neînsemnată
hotărau
vizibil
Pe
calculatăA
indiscutabile
Cîţi Se
devii
nu
fost
Aceasta
vremea
lor îşipărea,
să dau
căci,
înverşunarea
şcoala a
în se pentru
defavorabilă
burghezia
primul
politice
în fost
îmiacea
la
ca
aceea
aşa seama
în
de
să
ale
realitate,
sinchisească
clasat
vîrsta
nor cînd
vreme
la
îngăduia
fel multă
provoace
nu
acestei
mea
care de ţinînd
de
germanilor,
eforturile
ştiam
încît a faptul
începusem
că
de
vreme
şi-a
soarta
să
doctrine
numai
ei;
paisprezece
umbrit
să un
nimic cele
completez că
în
redobîndit
seamă
scandal
Vienei:
repurtezeîncît
mai să
o a minoritate
mîndria
sfîrşit
duşmanul
legăturile
despre
intoleranţei
de mă
cuşi
trebuieani, pentru
Doctorul
energice să lor
ocup
nemilos
superioritatea.
necesităţile
1
mele
organizaţia se
cunoştinţele
fară foarte
evreiască
determine
că greş de
că
ştie
era
in Karl
morale ce
voită.
acest firească
această
antrenarea
al
sindicalăLueger
pe aproba
evreilor.
vieţii; Eram
predomină
sens,
cu
teoretice
victoria, el de
problemă
detestabilul
mareacu
darşi socială
ferm
doar
şi
scopula
poziţia
Erau aparţine
hotă
partidul
presă
indispensabile
nu al mi s-a
în o
căreişi
a de
fost
ciumă,
rît
tasat
adversar
de el:
putusem a să unui
cînd
mai
creştin-
ori
smulge
triumf mă
în
cea o s-
însăşi
povara natura propriei
Sufletul sa,mulţimii
omele distrugătoaresoarte,
nu este aînceput
la accesibil ideii den-am patrie.
decît avut
la în Dimpotrivă.
tot deloc
cea ceochi eera Dacă activitatea
pentm
deplin şi diferitele
puternic sindicală
pături
După care
popor
/atenţia
puternică
vieneză.
ciumă
întorc
forma ordinea
ce social.
neînchipuită
o
avea restituie
partizanilorprivilegiat
învăţasem
o îmi
morală,
totuşi Ceea
decît
cărţilor
Cine
părere
Şi, |fusese
forţat
să dea populaţia cupe ce
istfel
voinţa
mai
prostie
era
lupteiun
despre
despre
omenirii cît este
ştiam
citite luată,
rea atrasă
şantier.
interesat
deîn
burghezia legată
lor
şi despre
decît
tot
clasă
utilitatea
problema
oacestui aşa
lovitură pe
iniţială
să De
ce printr-un
asupra
cînd
ciuma
cum social-democraţie
altfel,
priveşte
acţioneze
arma sau
politică de
mortală. majoritatea
ade
socială evreului,
a
neagră
fostcare
inutilitatea
ignora număr
rezista.
după de cîteva
asimilat
cunoştinţele
astfel?
din se o
serveau
lecţiile
sau infinit
vedeam
condamna
Mizeria
odinioară,
ei săptămîni,
şi
Invitat
voia de
tinereţe
este
conţinutul
concrete,
realităţii.
să Viena
care,fire
şi
cea
categoric
ignore îi în
ori de
respingea
cu
care,
micile lor.
o
Studiasemtot
neînsemnat
aceste să
importanţa alţi
punînd
mele
Şi
insolenţă ceea
locuri,
dacă
intru ce
principiul.
ochi.
economii a
şi
stăpînire făcut
necesităţile
caustică
aproape
în complet
Pretutin-
contamina
sindicat
organizaţiei Dai*
fiind
şi
toateca
pe o
cum îşi1alcătuiau
propune
femeia să ridice
este puţin nivelul
sensibilă social
oraş lauriaş. al unei
raţionamente Cu clase toate care că constituie
pe-atunci
abstracte Viena
şiştergea, unulnumăra
restimte dino stîlpii aproape
indefinibilă naţiunii, două
|i| ei fals.
patria keni
într-o
populaţia. lor să
pe
Aşa
bună Şi fie
unde
privind
cum
înzi, atît de
umblam,
făcusem
iacţionează
arodul
împins celebră
lucrurile în
vedeam
de
întotdeauna
în tabăra toate
aproape, domeniile
evrei
şi această
şi,
înainte,
social-democraţiei. pearteiimpresie
şi măsură
la şi ale
Viena spiritului?
ce
se vedeam
urmăream nemaifiind
mai
cu mulţi,
cea mai decîtochii
mare o
am terminate,
vieţii
imoralitate
cărţile
refuzat
sindicale,
nu
aspiraţie sute i-ar
numai da
Le
referitoare
de eram
Această
Era Dai*
propunerea,
cu
Descoperisem
miică
sentimentală dece
totuşi
eram
care-ţi
doarcît
nu ea seladoze
din
evrei ideea
foarte
tactică,
ridică
n-a acest noumasive
făcut
declarînd
încăpăţîna
la
către
unei
părulostil
bazată
întîmplării?
subiect
oîntre pradă
mmic
oîmpotriva
populaţie era
juste
cînd
măciucă.
să
atitudine
pe
timp din
care
că fabricată
sărăciei.
utilizări
sosisem
oPuţin
nu
reziste, de justă
toate
îmi eram
patriei
două cîte
cădeau
cu
raporturile
neştirbită
şi
Acum
ala
evaluare
acesteala
atît
şi răspîndită
ceea
Viena.
puţin
acurent
milioaneşiîn
social nu
ce
statului,
se mînăaaIn
deveneam
existentemai
cu
de
supune
această
citit
ochii
slăbiciunilor
şi, aveam
odinioară,
problema
democraţia
ci de
pe
suflete, deotravă!
mei
altfel,
Intre
celui
omul
dezorientat.
îşi
asupra
eu de
omeneşti,
şi
nu ai'
meditam
puternic mai
însuşea
aceastăFireşte
ales.
îi mai
şiacţiunea
partidul
ales
remarcam.
în
că,
Şitrebui
trebuie
mult.că
mişcarea cu
jocul
doctrină
timp einu ce
cît
ca
erau
estesă
Ochiia
^voiam mei
pasiune
nivelul învăţau îmi
Cîţi
tot
moral ceea plăcea
văd
legură să-i
ce în
şiîntr-adevăr de
se
intelectual că
ce
deosebească
petrecea lupta
măsură
argumente în
aalsucces, pentruorgoliul
deplasate,
net
Germania,
fabricanţilor sufragiul
de lorceilalţi de
inventate
atît
acestor în universal
a fi
oameni.
politică,
opere germani
de şi
circumstanţă,
cît In şi secret,
rezultă
centrul
în privinţa căci
cadin raţiunea
oraşului
să cunoaşterea
nu
vieţii le zicem
şi
sociale. îmi
în
pe
reînceput,
ele
ducă
combătutăsăsă
reacţionari.
distrugătoare
naţională
mei
1 cel
menţioneze
aproape
şi
slab
Ce
Dai*
fiu
Cred
în terminîndu-se
Incel
spiritul atitudine
matematic
evoluţia
loc
obligat
îl domina, şimai
meu să cartea
atace
la
caracterul
bun
tot
va
mea
n-auceva tot
avea
sens
astfel
şi
la că
fost ca
numărul
fost
poziţiile în
Faptul
alcei prima
specific
şi în viaţa
grăbită
din
cuvîntului.
stare,
mulţimea cădată.
dacă
adverse, paginii,
pen de
anturajul
al
în grupai
care
am
unui
îlContribuind
primelepreferă
aaltfel
o
observarea
s fost va
ea
lăsat
meu
popor dat
săptămîni,bietul
începe
adversăea
mă lade
unui
imediat
jelbaralui
acest
însăşi
socoteau
care-mi artă
nătărău
nu
întreg
crearea este
învaţă
omuleţ
presată
afară
săpereziste pe
rămăsesen-ar
şir mai
condiţiilor
stăpîn
să
sde care
vremea
aşi
atacului scăzut,
găsi
lupte
şialte
se
n-are
prinsă
datorat
pînă niciodată
aceea
sociale
simte atîtor cu
împotiiva
fenomene. nimic
strîns;
fară
atunci
mai
atît
un a
fară
valori
ij^ spunea
măreţiei /pailierele deja
Germaniei? că aceasta
situate
ninciuni. la trebuia
Cei nord care să
de erau slăbească
canalul numiţi regimul
Dunării
evrei liberaliHabsburgilor
mişuna nu i îndeosebi
renegau pe care-1
de o fapt uram
populaţie pe evreii atît.
Cucele
sfînt
gazeloi
Vreau
îndoială
cade
liniştită
1Eram
mîndrie
prolificitatea
chemat
original.
şisăcarezic
idei de
Deoarece
potrivite.
şi Atunci
care,
să nu
aşaDai*
asfixiante
vorbesc
apoi
*primului
Cu
noi.
o
şi
băgare
ne-am admiraţie,
lorDai*
înNumai
în un
schimb,
necunoscut.
doctrină dm burghezia
este
mi-am
ajutordepagina
sentiment
cuputea
despre gaze
aceste
dupăseamă,
care
comparam
inepuizabilă,
pus
bănuieşte s-a
concepţia
mijloace
gîndi
nu
nu
asfixiante
motive
ce
opus
întrebarea:
elamenţionată
de
şi-a
încetul
mai
sau
atît de
unei
oPoate
făcut
admite
pînă
justiţiede nenumărate
ascensiunea
cunoaşte
cu tai
educaţie secînd
oare
mari
din
încetul dive aceşti
şi,
elementară
gîndeau
prezenţa
părţi
aceasta unul
în
toate
naţională
calmul
ori,
şiReichului
fiecare
de din
aoameni tn
avea
ojosniciile
evreilor
că neînsemnate
alteia, în
platformă maniera
cu
aceştisînt
moment
cîteva
comună,
din decît
să
mine
lingoarea
despre cea
uşuratici
demni
modifice
existenţei...
zile
solidă
de ea
s-a critic,
încît
o
mai
moravuri
voi
îşi să
au
care stîngace
cîştigă
restabilit
toleranţă
care
reuşeşte
aparţină
fiaceşti
această
rămas
convertit şiera
a susţinut şi
oameni
despre
dreptul
şi complet
cînd
liberală
cea
atins
să-şi
unui
părere, oala
şiacele
l'j statul
mai ^ărei
azvîrle
mare
cu atunci
morală atîta convinsOare
,înfăţişare
y,ionişti
austriac.
imorală,gunoaiele
popor?
şi şichiar
experienţă
cînd
Trebuie
Copilul
pe am
care că
mediile
Dar statul
ca
şi
în
Neliniştitoare
avut
să
ode nu fraţi
dacă
obrazul
sînt
punli mai
exigentelor dunărean
noastre de
succesele
într-o
prilejul
treisprezece
se în spună rasă,
avea burgheze
celor
omenirii,
întrebare:
practică încurcătură
săfirilor nu
cinici numai
politicii
mai
cunosc putea
aşa unsecum
legitim
căci, omul supravieţui
gîndesc
pentru
fel
externe
dacă
grozavă; ar de
omeneşti
înşi şi
că-şi
face-o
răspunsul eilaReichului
asemănare
ale
opera dacă
faptul
recunoşteau
oale
caută sa şianu
căcu
muncitorilor,
stropitoare
este
convulsiv da,sacrifica
poporului
îmi aceea
aprecierea public
provocau
unmecanică. fără
asemenea
cazuri germanismul
puţin
aiudaismul,
mea germanilor.
să tragă
analoage
maiîi
oproblema
bucurie pasă
popor cu
de
bine O,
voi ineficace
devem
adesea
recunoştinţa
Toleranţa imagini în Cum
îi mai
ceasurile
dă
audocil
era
patriei.
înflăcărateun
putut foarte
Dai*
grele
sentiment De
au fi astfel
se firesc,
asemenea,
început deînşelau săani
uşoi
părăsii
pe
în
miîn faţă.
devine,
slabe
scoase
plus
atunci
se
e,întregime că
dm
clarifice
nu mă
i
la
cînd,
foloseşte
cincisprezece,
această
cauză
dedicam
Peste
criticînd
m-am Totul
la
împrejurare
cincisprezece
gîndit
nimic cu
cauzele un
îămas
pasiune
săFaptul
detractor
privesc se
ca
zile,
fizice că
pune
înainte, declarat
arhitecturii.
chiai
şi
mai
asupra morale
atent crescuse
dacă
ei
al
ale
lumea
se
de
dedai*
,adeziunea
faltminteri
justifică
şi, a că,
acest
|jîntemeiată
lipsă
cele
cum
doar
oricărei
de de chiar
orgoliu?
mai Insă,
simţ
vreun
Gîndiţi-vă
oare
este
In
fi nemulţumirea
sauautorităţi. multe
şi cu
dacă
practic
suferinţele
s-a
aaceastă
nu drept, preţul
folos cu
transformat
fi aşdau
ori
privinţă,
El care
mai unei
pură,
dintr-o
atenţie
n-a şi
şipeste fi
învăţatputea slavizări
avut
viaţa
astfel
aşi
sacrificiile
într-o
strada la
oprofundficea chiar
politică
de
faptul
reţetă
să mai
cerute
admiraţie
mi-a
cunoască îndelungate
periculoasă,
atitudine
că
proastă.
dat mică
internă
numărul
celor
lecţii îndoială
sau
declarată.
decît adeseoriamă
era elementului
aoferă
lorbuni asupra
mai
putea
eAstăzi şipuţin
nădăjdui
nelimitat;
de
penibile. acestui
luptamai german, lapunct,
îmbucurătoare
gîndiţi-vă
pemult care el,ca nu
vor va
muncitorul
că
odinioară obţine
şitot
pentru
trebui îmi s-oîl
consideram,
mizeriei
exercită nouă Numai
care
un
mea
Cu
poporului,
măîntocmai
toate
neruşinat
ai cunoaşterea
fi
înconjura fost
acestea,
îl ca mai
vindecă
teronsm şi muzica,
ţelul înainte
că de ceea
printre
intelectual,
regina
plăgile ce
posibilă, al
altele sînt
că
artelor.
mişcării
sociale mă
se
evreii
nu şi mai
loveam
dispune
Aîianoroiul era
dispărut
redă de
de
ocupa cheia
cazul
sănătatea.
problemamurdăria,
libertatea
de
puţin ţelurilor
Intre
ea nu
cîte timp
evreiască.
ei
excluzînd
era
puţin
umană
ascunse,
oînvăţasem
muncă,
facînd
îi scapă
cice
prin
ioc
nici
^efectiv
provoca
cinstit
un
ourmare o
fisingur
dea? garanţie
s-a Acum
Aceasta
adesea
lai*sim{it
Cum Goethe
dacă
i s-arde
să nu
el viaţă
nu
oînLueger
însuşi mi
schimba
îngrijorare
natura
răspunsul
putea trainică,
se
împins obiecteze
explica cugravă.
infestează
este din deoarece
nimic Lacă
organizaţia
nu,
altfel în
solidaritatea
vremea
cu
poporul
că forţa
toate
uşurinţă
cei de
ţările
oaaceea,
sindicală
mai nostru coeziune
ce-i
alpe
mari enu la
unea
spre
estefel
aprobam
pontifi pe
şi
pe că
politică,.
contemporani care
toţi.
într-adevăr
ainumuncitorii
lupta o conferă
cudusă
foarte le
zece slavismul
consideră
împotriva
mii
sărac de
în
ar
complet
consider
adevărată
unor putut
să miAm pe
Rolul
urmărite
obiective
şiEste
să
Nu
nu
Di\
"Sindicatul jucat
înţeles
fericire.
cunosc înalţe
noi
aşadar
vreau
bănuieşte
de
realitate
Căci evrei
liber"
importanţa
Puteam
mai spiritul.
săbinede cel
susţin
mmic
citi
de mai
în
apăsa
prisos că de
prostituţie
terorii
anturajul,
sau de seamă
desena
social-democraţie.
social-democraţia dinaceasta
acumfizice
şi
săîntreaga
felul ne mei
în primai*
şi
pînăca
nu exeiîn
o
întrebăm
care special
ameninţare
citate
noaptea
putere
eroareţinut
am tuturor
de
dm
făcut în
tîrziu
amciodată
dacă lumede
mulţime timpurilor.
traficul fară săguvernului
furtună
activitatea
cunoştinţă
doctrinei
de
săasupra
Ea
m-ar carne
simt
păstreze orizontul
cu
nu
fivreo vie
individului
putut
sindicală
eavede mifac atîtea
poate
politic
oboseală.
piogramul faceeste
s-a
decît
fi şi
părut
unui
"totuşi"
lui
săasemenea
greşeli
oameni.
studiat Wilhelm
viaţa stat
patria
grosolane
laŞiCîte
fiecăruia nu
Această
Viena
întemeiată
iată lor.
din trebuie
alorganizaţie
scriitori Illea.
care Chiar
mai luptă
proşti,
cu Vedeam dear
toată
prejudecăţile
uşor
psihologie,
va supraestimată.
fictivă
care
fi educaţiaai decît fi aşa,
ştiinţaîntre
înşi
din el acel
mele
în
aici
lui nu evrei
lor?
orice numai
moment
au Salutam
n-ar
sionişti
Altminteri
fost
altevreu pe
oraş scuzaşi
acţionează
măturate aşadar
evrei
împăratul
din atitudinea
ar liberali
de
Europa cu
Germaniei,
asemeni
trebui un bucurie
sănoastră
m-a celor
asemeneavedem
occidentală, dezgustatci
mai orice
neglijentă.
în special
învătămători
reviriment ei mişcare
exceptînd, nu Dai*
depe odeşi
Şi intru
mi se într-o
întărea convingerea cărei
că frumosul ode
reprezentanţi bărbat.
1
iniţial
indispensabilă.
deosebit al mişcării
de plăcut. corporative încă nu pe care
vedeam meu
absorbise
în vis îmipentru
decît apăruseră unviitor omse într-o
de va realiza,
lumină
confesiune chiar atît de-ar
diferită
manifestările
susceptibilă
nimic
urînd, din
ea La
A nu toateexterioare
să provoace
corespundea
început,
cunoaşte acestea. milioanevoite
acest prăbuşirea
Ceea
nici de
de
popor uneiceo forţă
muncitorinoi acestui
realităţi,
înseamnă hotărîtă
numim, era
eraustat şi
de
deci
aţine de
inacceptabil,
desigur
scoate pildă,o
curată brutalitate
de în educaţia
minciună
sinea
pe care
ochii lor cărora
condamna
şovină
şi
duşmani
noştriacest li a se supune
la
poporului
ai
legătura moarte
social- de
întemeietorul
bacili
supărătoare
opinie
poate,
nefavorabilă
trebuicontinuamşisă otrăvesc
In
faţă
Va Elacele
porturile
aştept
Se
Cît de
urma
poate flotei
stare
asă
timp anisufletele.
zile
mişcarea
din
devemt germane.
de
patologică,
exemplelesudul
îndelungaţi.
chiai
vor
dezaprob, frămîntare,
creştin-socială!
unul
afirma
exista ciInterdicţia
Franţei.
dm ticăloşia
primite
înpatronică Eram
numele cele
acest de Cînd
în
lipsiţi mai
ferm
lucm dede
îngrijorare
cea
tinereţe
toleranţei aacomprehensiune
mai
treceai
redutabile
hotărît -şişi
interesat pediscursuri
josnică.
să alde
seara cugetare
dobîndesc
acela o cel
omeniei, pe
instrumente almai politice
străzile
tatălui profundă,
faimă
socialăpuţin
orice de notificată
său.şiIn
ca
sau teroare
ostilitate vedeam
străduţele
arhitect.
Se
cîteva
de va de către
împotriva
întoarce
zeci
sentimentul
născută cum
din
de din
întotdeauna
germanismul
francez,
Şiretlic
democraţiei,
idei era
false nu nedemn este
dai*
care în zece
decît
de
rezistenţa
ne milioane
proslăvirea
nobleţea
orbesc lor morală
a fost de privinţafiinţe
excesivăşi
învinsă de umane.
a
curăţenia
în prestigiului
repetate
scopurilor Şi
morală pe
rînduri,
şi măsură
Franţei
cu care
intenţiilorîn ce
seîn
împrejurări talmeş-balmeşul
toate
mîndrea
acestui domeniile
absurde,
partid;
Reich
se am, îngroaşă
Leopoldstadt,
securităţii
acasă,
dreptului împăratului
In
toate şi
considerente Era
Dimpotrivă,
Pe
Dumnezeu Dai*
Teroarea
primele îngrozitor
rîndurile
şi
lîngă
forţele dacă
vrînd-nevrînd
pe mă
independenţei
alreligioase.aceasta,
zile,
ştie
create în
dreptăţii, cel
mrevolta
părereasă
armatei
şantier,
cînd, ce
am te ştie
interesul
In va lamea
erai
retras
salariaţii în
gîndeşti, să
fabrică,
stîlci
vedeiea
special tonul cel
ameninţătoare
la
economiei
în mai
dar
citească,
privind
fiece
puternic
el
lor,mine în
însuşi
apărării înalt
în
pas această
locurile
parte
presei pe a
discerne grad
antisemitismulcelor
martorul
naţionale,
în bătaie,
dreptui de
care-1
integrantă
antisemite ca
privinţă
care
imediat
întrunire
ca venind
unor erau
s-a
împotriva
manifestam
să
1I01a din se nu
într-o
sceneşi
mai
sociale
poporului din
puteai
pierduţi
schimbat
cu - partea
carte,
rămase
ocazia
faţă să-ţi
trăinicie*
distreze,
Vienaauîmi de pentru
de
fost o
nostim, unei
faci
gazetă
asemenea,
necunoscute
mitingurilor
politică
părea biata adunări
iluzii,
poporul
statului
folosite, sau
nu
făptură
vor avea
nedemn că
o
miva
de de cu şi
^iră
în limbilor
culturii
printre
care,
evreul
lor.
broşură încetare
vreme
timpul,
majorităţii
avea
se împotriva
părea sau,va
ce
declamaţiile
înpărea ochii
ceea
aceasta
întotdeauna
La căprînz, măcina
cum
acest
partidele
că
ce mei,
poporului
libertăţii
însemna fusesespun
popor.
merită
aunfost
o nu
parte şi
sale va
francezii,
burgheze
era
special
să nebuloase
într-adevăr
german,
individuale
succes
mare din fie dizolva
nicidecum
deplin
lucim. luau
sortit
păstrat
muncitori ale
pînă
cît ceapînă
şi
de "civilizaţiei".
poziţie
încilcite
fie
timp
Dimpotrivă: şi
calificată
natură
sepentru
mai
cînd Parlamentul,
împotriva
legate
să
anevoioasă
războiul
oîmprăştiau
teroare Un
pentru
joace
nevoile
credeam de
deopotrivătînăr
oricărei
problema
acest
le-a
prin lui cu
convertire.
că datfrancez
aceasta.rol atît
personale,
nu-i
hanurile
nu ruşinos.
soldaţilor
facla mai
revendicări
va nu
socială
Intr-o
decîttăia devreme
este
fiesingură
învecinate, ca
care
calea
să instruit
sociale.
mijeşte
mă material
luptau
achitva în
Acest
însesiune,
timp suna
deaşa
de
pe
care
îndată
dreptul i-a
tradiţiile fost
ceşi
Daca au
unui mamă,
datoria căzut
social mare să vaîn huli
apere
popor
democraţiei mîimle pe iDumnezeu
interesele experte
civilizat.
seimperiu opune ale
comunităţii
Eram şi universul,
social
obsedat
obabilonian.
doctrinei de democraţiei,
delăcomia
mai pînă
amintirea
bine vaşi fi primit
desăvîi
nesocotinţa
fundamentată,unor într-o
evenimente şirea
unui
aceasta casă
ruinei
singur deo
datînd
va
^ felceasul
refuz
figura încît fatal
să-şi
De
mărginit
grotescă al deaprăbuşirii
altminteri,
de-aşiCele seama
încerca
facînd curăţenia acestui
obiectiv
grimase ceva acestui
pentru cum
aîndeosebi stau
popor,
îmbunătăţirea lucrurile
morală El
în
sau
condiţiei va de fi
realitate: alt şi ceasul
fel, educaţia
muncitorilor: era libertăţii
ceva lui
refuzul îi pentru
arată,de
ce aceşti
interes
frontul
obligaţie
restul
corecţie.
economiei
om;
învinge, dincăci gîscani
de Prin
Cu
general.
aEa
rămîneau
evul
chiar
răsărit
elementară asta
debitau
sentimente
s-a
"Sindicatul
naţionale
salvgarda
mediu
dacă
era
făcut
prilejul
pe
lupta ael
în
şi şantier,
pe cu
De poporul
dobîndite
liber" parlamentul
să
oricărei
fidelitatea
este care complet
preţul leera
şi
interesele vadă,
n-aş
înfocată,
ales?
astfel
celor
consumau
fiinţe
şi fimarxismului,
sau lor
diferite
se
mai mai
gînditoare.
muncitoi
încrederea
cu vrut mai
înglobează
aprige
acolo
să
condiţia,
cel
le îimulte
precis ce
ivăd priveam,
olor conflicte
Orice să
rezuma
mîncare
poporului
totuşi, nuabsurdităţi
înfie
repetîndu-se.
ca
imaginea
nevoiţi
persoana
se peste
lăuntrice
noţiunea
adesea
mai
eaînseamnă
să acţioneze
decît
să cîteva
peleade
lipsită
foarte
preocupa
Ziarele arsăracă
care
şi,
vadă.
acţiona fişi-o
numai putut
zile,
democraţie
lavreode
defelcăci
face
cunoştinţe
care după
Aceştiaspune,
defilînd
folosirea
înbrutal
deimportanţă
deja
interesul
vorbeam luni
mtr în nu o
poporul
dintr-un
atimp :>arte
instala
interminabil,
despre
întregi meu
punct
special.
dispozitive
Am
deconsiderate
cîteva
Bineînţeles
cutare
de
Intîia luptădin de
Că
început
secole,
patru
sauoară Austria
vedere
apa
cutarede
cîte
că
înorgane
cîndcare nu
securitate
oatunci
întreagă
atunci
patru,germană.
subiectiv
prea
luci*u,
am raţiunea să era
dinastie
partidul
pe o peApoi
uşor
lacercetez
maşini,
muncitorii
corectează,
se gustul
va căde
înfruntanimic
de lor,
refuzul
minuţios
împăraţi,
protesta nu
închipuit,
vienezi
osau era sus se
de
completează,
cu un va tot
acare
numele
şiinclusiv
şi
sentimentul, mai
lucru
tare ceea
reglementa opune
de
cei
participau
si,
îiştiam ce
care
tuturormai
facînd
sporeşte are
victoria unirii
muncaîţi
slabi puteai
stînga
la sale
aoodecopiilor
fabricanţilor cu
minte
manifestaţie
exactitatea mprejui,
început patria
şi
din
sau
să ava
de se
erau frază
această oamemi
mijloacelor
naţiunii,
erau ridicolă
chestiune
Acolo
la fel de ca şia-ţi
căsătoriţi,
educaţia odioasă,
pierdea
constrîngere cărora
ocroti îi orice
devacare
de ficonstatat
sănătatea.
prim batjocorea
soţiile
drept
desăvîrşită.
ordin ordin. le
la aduceau
critică
economic De acela
libertatea
ce? care
mîncare
la
îngăduie
Pe atunciconducea
stigmatiza
exercitarea a nu
orice în mşte astfel,
fratermta
vreunei
exacţiune, vase
nici cufuncţii.
amărite
euchiar experienţă
tea
exact. de înSpreaceastă
ordin
De aceea
| mamă.
pentru
^a
femeii
producţii
serie.
face
populară.
îi seama
apel
precizează
afirme prestigiul
- daicel laprivindu-i
puţin
murdar
Am autoritatea
sensul. ţării
rămas în
relevate sale,
şi,
timpul
Dacă din
statului
acolo în
de
viaţa materie
nefericire,
sarcinii
viaţa pe
aproape
pune care de
şi- aniacest
artistică. politică
foarte
peadineauri
două des
refuz,
Rezultatul
neaşteptate oreşi de
chiar
zic,
îlţisimt civilizaţie.
închizînd
oainvidiei,
denigra
şi, înlesnit
acestei
ţinîndu-mi
problemă, De ochii.
împingerea
anchete
altfel, Mai
adeoraş
"respiraţia,
memoria fost tîrziu
cele maselor
din
celui mai ce
priveam
care în
înpoziţii
multe ce
aa
desăvîrşită,
sfîrşitul manieră
politic,
le consideram Inîn
săptămînii,
Şi
O
Şi
In de
maifavoarea
în acea
iată-i
cazul
cu
Activitatea
astfel
neuitat
acest pe
condiţia
puţin mai înnumărul
de
celei
revoltătoare
"Dacă
domeniu
bunii
care
degrabă
de doisă dintîi.
nişte
social-democraţiei
educaţie
nu
loi
noştriciteam
existe
am ca eşti
eia Doi
exploatare
patroni
fiind tot
pătrunsesem
trebuie
un
tot
burghezi tovarăş,
mai
studiam
atîta mai
nevrednici
roadele
**
nu-mi
să
aridicat
foarteintîrziu,
viciului
ignoranţă
se
omult.
mîniei
era
să n-am
miraţi
se
acelaşideci
limiteze
sentimentul
în
spargem
de
şi drojdia
înţeles
timpdeostrăini
nicidecum
parteşi capul
întotdeauna
motivul
"entuziasmul de s-a
marelui
cîtă
decît
doctrina raliat
comunitatea decît
stupidă
antipatică.
rezultatul
la
raţiunii
şinaţional" maiera
resemnare
instrumentul
noţiuni Faptul
tîrziu
naţională
unei spre
evreul
redus
că
toarte înIn
plasa
mai s-a întîmplat
social-democraţiei,
eldefavorabil să-mi poziţiei fie greaţă
care simţind
punea mirosul
recunoscătoare acestor mîna purtători pe fiecare de caftane.
din aceste Pe cazuri ceIn
desfaşurîndu-se
ori
ştiut săşi-a Eramatins
citească indignat
scopurile
îi încet
furnizează aacea fiepe
văzînd m care
lungă
mijlocul
de căîndatămi-o
într
şerpuire menţinusem
confuziei
aun stat umană. îngenerale
care Cu pînă
orice inima
Căci atunci
om sestrînsă,
pe va în privinţa
jumătate
găsi am foarte părăsitevreilor.
smintit
abine încerea
vreun
cele
;
se al deveni
impasibil
discuta
şi acestui
ameninţă
gregară
de principiupaznicul
şiInfară
politică
Pentru
"tînăr
există felul
sănătatea
de de
mine şi
cetăţean".
hotărîte, sfetnicul
ruşine,
acesta
cealaltă citi
fizică am m-am
avea
şi ţiei
făcut credincios.
alt
morală
false. înfiorat
pe-atunci
sens o opinie
decît
unei pentru
clase, bazată
cunoştinţă media
lăcomia pe cu aportul
această
pretinşilor
sau nepăsareaunor prietena ani
noştri lor îndelungaţi;
omenim
intelectuali.
au o acţiune
social-democraţiei
cele din urmă îşi propunea, cum eram destul de
importante
vădeau
zadar
din
să easupra,
porc
el amioia
nefastă urmăde
careoasupra
se
Eu atît
înalt
cuvîntul
supune piaţa
In
Apoi
Cunosc
Lumea
Şi au
îmide
aveau
aşa
de
străduia
cursul
Această
ordin
furia
urmat,
beam veşmintele
jalnică
funcţionai
şi
spre
raţiunii m-am
oameni
burgheză
viitorului
şi
general.
acestor
stăteauaidee a-şi
pus gîndire
sentimentul
faţă
concepţia
sticla care,
întors face de
lupte
stăpînire
care cu
vede
ţării.
lucrurile
mi-a
Şi
murdare în
acasă.ele
(politică}.
auzite
cazul
mea
citesc
lapte
fost să
înverşunate
în pe trebuie
speranţa
s-a
şi şi
Pesenou
mine.odezvoltat
interminabil
fiecare
întărită mi drum
comentariile întipărite
înfăţişare
Niciodată
împotrivească,
nevolnică
despre
mîncam
zi
de am
între
la şi
carte
teatru
forma
prea
zărit sşi
care
felul
bucata în
partidele
ade
şiîntr-o
după
infinitavea,
în aprost
esufletul
puţinraţiunea
adîncit
la de şi
vorba
care carte,eroică.
burgheze
pune
cinema,
mai
să
cîştiga
tutungerie
înfusese
dai sînul cred
şiliteră
memoria
nu
şin-am poate
reuşeşte
oriunde,
în
convenabilă, educat
cărţinu-şi
înceta
cuavutpe
Reichului. astfel
literă, aatunci,
poporului
vor o putea
să
astfel
spiritul
Arbeiterzeitung,
deoparte,
proaste
după tragă
pentru
chiar
schimba
fară să
şimeu
părerea
să
să
in
îmbunătăţească Am Astăzi înţeles mi-ar
soarta infamul fi greu,
muncitorului terorism dacă intelectual
mă nu imposibil,
îndemna exercitat să de
spun această în ce mişcare
perioadă m special
numele
printr-o
repara
concluziile.
principalul
viitor
lămurească
libertatea
şicu
ceicetîndu
pot
gazete
asupia mea, judecata
mmic
totuşi repetare
greşelile
bunăvoinţa
subAcum
infamemi
burgheziei săcareorgan
sau
Adeplină rece,
prudent
spun
elimina de
să stăruitoare.
nu-mi
cum atunci.
duşmanului
că
adevărata
care,
al
rezolve
de amai
lecţiile
sînt Toate
vechii
pierde
anturajul,
otrava
cauzele
nici
Căci,
problema.
era
oamenipe
este
presă
aceste
unei
moral,
opunîndu-se
social-democraţii
temut,
naţiunea
care
teamă
sau
vărsată
mare
detalii
mi
"citiţi".
astfel
nici să
gîndmduîl cu va
în
le
lămuresc
Ei
răspundea
de
fizic,
erau
ajuta
calitate
dădea
posedă
găleata
evoluţii,
nu mae
deja
oricăror să-1
în oşiînseamnă
austriece.
de
strada
problema
la
asupra
acestor stare
mai
departe
reforme
distrugă
soarta
grămadă să
mult
"legislator",
la II de-a pe
Viena
evreiască.
mea
poporului,
atacuri,respingă
mai
sociale,
găseam
uriaşă ficel
cel
tristă
desigur
£au, cedegrabă
atrăgătoare;
mi-au au
ase
ce
şiDa,
de
ceea şi
Auzeam
asemenea apoi semănat
opunea
avea înfăcut
purta
mă
cunoştinţe,
ce mi
s-o
voi dai*
secafeneaua
susţin
ura;
acestei
coroana
seservicii
totuşi
miră
dreptul
atacuri dărui era
dai*
părea dela şi
şi de
decît în evreu
s-o La
aparenţă a
denigrez. trezit
noi,
ezgustător au pentru
Ceea
dimpotrivă,
dat să ce prima
descoperi
dreptate mă îndepărta
păcatului oară
sub
propriilor în celmine
lipsei
stratul mai
de
afirmaţii unuiidei
jeg mult deosebite.
de
caracter
murdăria
ale ea,
duşmanului era
morală Nu-mi
ostilitatea
negativ a i amintesc
poporului
de se ei
moarte faţă
adaugă ales.să
de
al
mai ciume
populară
imperială
inestimabile,
acestei
mintea
slaba mult
mai
recunoştinţa Fapt
mondiale
lor ieftină
Lectura
putea
misiuni!
decît
"ţinută
meritoriu, nu este
îmi A
se fi
morală"
naţiunii. unde
nu
Dai* că
venit
trebuia
pricepe
se are
"dojenit" nouă
înmergeam
şi
mulţumea osens
timp
demi nici zecimi
vreme
de şi
se cea
ce
să adesea
utilitate
părea
"indiferenţa
să din
cînd
mai
învăţam
lele toate
catalogheze,
ucidă chiar ca
decît
mizerabilă
nu să
mai
să-1că
naţională"
prin murdăriile
citesc
înţeleasă
mergeam
adunare
hărţuiesc
uneori nici
tăcere, ziarele;
a să
îmi literare,
astfel.
le
mulţimii!
nefacîndpefaceaudai*
orbeşte,
de flecari
evreu
împartă. din
Depînă
nici ca
în
dinadinsLe cacealmaua
din
parcă
cea atunci
în
toate toate
primele
lipseşte
mai nutimpurile.
manifestările
avansuri,
ecranul,
mică artaîn
reuşeam
zile,arte,
ca
de
presa
menţiune pe
a
Tactica
fi
orice
distingereaauzit social
fel democraţiei
pronunţîndu-se
de luptă
constantă ' pentru
Ceea ace constă
puţinului
mi-a acest
conservarea dat în
cuvînt pea face
curînd care în săfiecare
germanismului
cel se reverse,
casa
mai părintească
multa în
avutde la un pe
Austria
norocul
gîndit semnal
a şi cînd
fostlinguşeala
să-1 dat,
genul trăia
înveţe o de adevărată
tata.
ei în insipidăCred
şcoală.
activitate
să poporului,
din
să străzile
vieţii
distinge
mi
îndoielnicăstupidităţile
citesc
legată dea Ce
Demai
civilizate
prilejul
deîntr-o şi
uriaşului
Ceea impiesie
exemplu,
şi
ele.
Invrednic ce anume
multşi teatrale
mă
carte
celelalte
această în oraş
săşiiau de va
scotea uncă
două
şi
practicarea
valorile
privinţă trebuie
produce
poziţie,
s-ar şi singur
orator
cînd minute
mai
interesa
să trecute
ochii
dar
nu un care
mult
diferitelor
care separtidul
asemenea
mi
ceea acea
trebuie din
despună la
nu-i
se debitul
foaie
fire
arte,
ce aflam social-democrat
băgate
popularizarea succes
furnizează
deschiseserăeram-am
că fiecare unui
mizerabilă
constatarea
astfel neam
asupra
izbit
lacare capgîndirii
spre
era1 odată
informaţiilor
este al care
că
dintr-odată apăra
spiritului
a cărei
vedea
revoltător
liber reprezintă
sale,
aceeaşi
să pentru ton
nu
legateinteresele
masei,
subde
înmai
suporte acţiona
doar
presă
cel o
el abia
atît
asemenea
totdeauna
de mai din
acolo lumii
a
asupra
pi
clădirile,Viena
prestigiul
consecinţele undesuta
intre
înaltdeci
ploaie
că
faţă
Şobolanii dede"tovarăşii"
acest minciuni
care otrăvesc
evreilor de
slavi;bărbat calomnii
aceştia
politica
în i-ar
anumite îi asupia
noastră fi
primeau
domenii, adversarilor
considerat^ cuaplăcere
devorează cărei înapoiaţi
acele
taină manifestările
farîme
reuşeamsepepai* din cei
oamenii de
sufletul
Încetul dragoste,
cu redutabili,
care
şi memoria
încetul ar s-o
numai fi
muncitorilor.
gradparte
partizani
spiritului
formă,
care
nu şi oamenii.
pasajele
nostru mă din
saluta
Auzeam
nedreptăţilor populaţia
aşteptamcît
meu
elementele cel sireale
plictisitoare
naţional! Am cum mai printre
ca să-1
Ca
citit totul ţării.
vitriolul.
care
neînsemnat
să
cu
sauîntîlnesc.
- care
era
nu Esînt
adversaii
îiimaginare
aviditate maide Sub
respins
nu netăgăduit:
cal
vor
vorbim
9
necesare,
ceea Numai
efectul
din
Naţiunea,
fi a citite,
cede
căror se
<
este aşa
cel
echipajele dacă
educaţia
numea cestau
manifestaţiei
incapabilcunoaşte
invenţie
victimă e de lucrurile.
posibil,
primită
presa
se să
laacrede.la
curte sufletul
claselorcare
şisau susţină
cu
anterior...
mondială Nu:cel poporului,
tocmai
cea părerea
mai nu
"capitaliste"
puţin
(Neue
acesta asistasem,
mare
Freie
nu în
vor nu
de
este faţa
fi din
umilinţă
cîte
Presse, dusem-am
decîtunuicărţi,
ori cuşi
Wiener
un
pînă pronunţat
să
celor fiece nervii
legate
umili, acest
în loi
de
măsura sînt
nume
nişte îndistruşi
pe
concesii
care un şi
mizeriaanumit se nu
practice, supun ton.
şi dai'
aîn mirşaviei,
In au
luat decursul
altminteri
deja aceastăcu vieţii,speranţa
păstrau
însărcinare.sfîrşise onebună aroganţăprin că-şiaescopăr. vor
înclina
trufaşă,
supus
aveam ci
sine dm
adversar,
cădea ca
s
Tagblatt);
vicleşug vocii
în Astfel
viaţă,
audAm
Cînd
unAm chiar
Intr-o
extaz
Mişcai balast
am
strategicacest au
început
interioare
îşi am poate
dacădacă
învăţatzi,
fost ea fostpe are
descoperit
cuvînt*
inutil. şipuse
să
da
care
cînd
animalul
stupefiat
menitsindicală examinez
seama
de Lectura
înţeles
să bazele
m-a
ovăzînd
traversam
Patria,
abată că
amie îndemnat
In
răspundeaevreul
temeinic
început demorale
timpdin
instrument
nu
atenţia. oriera
oraşul
este
bogăţia acelaşi
ce un
sa să
un
Este care
dreptate.
dînd cumpăr
şeful
se nndurile
vechi,
din
al
scop,
principiu
cu de punct
care-şi
abată permis
In
am
coadă, de de
partizanilor
orice
social-democraţiei,
burgheziei
interes ci de astă
întîlnit
mijlocul
a
informa cărui
la sindicatelor
îşivedere
naţional, dată
discuţie,
permitea
pentru pe prin
existenţă
cititorii
obiectivele preţioasa
ziarul
da victoria
memoria
neaşteptate să-şi
acare
exploatarea
sau sa şi
început
şiei nu
nu, sesă-mea
exprime
fiecare
o constituie
obţinută
un1bănuisem
imparţialitatea
iniţiale îlsă
distrugerea "presă
citesc
lasă
personaj
mi
clasei
umplecu
cătrevaîn
seîn
oficu
redobîndi
spre un liniştea
cosmopolitism
Pe măsui ă ce mai
reuşeam mult să sau
descopăi mai puţin
aparenţele declarat social care,
democi nu numai
aţiei, doreamcă s-a
acordînd
efectiv.
mondială".
echivalentă
întregime.
mod
aîncare
răutate
risipească
pînă
muncitoare,
cadrul
sfîrşitul
tot ruşinos.
caftan
atunci:
ceeape
trata
Să
Dai*
astfel
Căci
Această
prost ne
I-am
lung, cu
ceaţa
care seNu
autoritatea
secolului
ce toate
aceasta
dreapta
închipuim
exista cuorganizaţie
itriumful
ascunsă consacrat
l-au
pune de oare
găseşte
părul pe
trasat
problemele.
tiecut
este de-a
lor
sub prin
vreo
justeţii
negru,
ochi.
legilor,Dm
înti
recompensă
avea
seara
darurile urmare
murdărie,
argumente
nişte
curmezişul
adevăr
A cauzei
mijloc
Apreciam
an în să
în
cîrlionţat.
fostaere
şianciuda
doar de acelor
următoarele;
o
constituie
lor,
nici infamie,
sgrijulii
sfîrşitul
aptitudinile
vieţii cel
furiei
ca
oprimare
tonul
oa speranţă
angajat
milogi
mai
sociale?să
ei încă adesea
violente
susţină
îngrijorarea
îndelungatei
sale.atot
distins;
obsedanţi.
indiferent
de atunci
proletariatului,
Dacă
nebuna Fiecare
mai numai
da,
sub
adveisarul
ceeape
mult în
luptecare
ce
atunci
ce
legătură
primeşte
stilul
formă,
principalul
mi-a
înafirmă, învms
lăuntrice
şcoala,
eiastfel
blestematul
trebuie
mai
cu
redundantfurnizor
niciîsi
provocat-o,
săpe va
cacerc
împăratul
instituţie
uneltele
te pierde
să-şi
care
baţi nual
ai şitot
în
o
cu mă
pututmai
Ies
partidului în impune
mult Astfel,
In
viaţa să
două
politicsocială, spiritului
descopăr la
încăperi şaptesprezece
la
social-democrat. esenţa
care său
dintr-unnu în
acestei
participase beci ciuda
ani doctrine
nu
locuieşte convingerilor
celştiam puţin o încă
familie
un mare
evreu? sale
de şapte naţionale
lucru despre
muncitori. foarte marxism
Printre ferme, cei şi
repetate
speranţa
reducă
Germaniei.
memtă avusesem
materialele
satisfacea
politicii
armele săŞi Cu
rînduri,
la în
Acesta
de
producă
social
care cît
succesul
tăcere dat.
necesare sondam
întotdeauna această
este oricărei
adversarul.
un material
democrate,
vorreîncepe asigura tot mai
meserieiţesătură
un
sau
succesul. adînc,
împotriviri
evreu?
chiar
pentru Atîta
uman de
lui,victimele
mă cu
Ori,Iată
numai
ca de atît
minciuni.
timp care
unsclavi
impresiona
în scădea
vntoaie
final cît
ele mi-a
muncitor nu
şi
săsă-1 prestigiul
fost
de este
neplăcut.
nu primul
ajute
pazmci,
mai nu
izolat vorba,să-şide
Dar,
serveascăgînd.care
religia,
este ca
cîştige
în se
la
sfîrşit,
niciodată bucurase
orator,
mijloc
decît existenţa
acest decît
demijloc
caîn în
a slăbi
cusur
măsură ochii
saude de să
putea
să
dai*
atribuiam
cinci 1
De mă
copii,
îndatăIn jocul
influenţase
Literatura
aceeaşi
un
cursulce ţînc
împingeai
anilor şioficială
de pe
semnificaţie
treipînă
meimine.scalpelul
ani.
decînd
a partidului
social-democraţiei
Este
instruire într-un
vîrsta la nu semi
astfel
la
Viena simt
care putea
de
a paralizate
şi
copilul
abces,
trebuit, fi de
socialismului. mare de
descopereai,
începe
vrînd teama
folos
să
nevrînd, Dai* de
în
înţeleagă. javra
aceasta
să şi iau în Oameniiprivinţă
această
poziţie
mei
elanulsatisfacţia
servească
turbatapună obiectul
poporului
fi rezultatul
presiune Cu
De-acum
La
Dacă
piedici personală,
în vechii
cît
Linz
Transformarea
In timpulstăteai
la îndeplinirea
vieţii
lupta învăţam
pentru
puterii ei mele
înainte
nu mai
legăturilor
de sclasă
trepidante aveau
unui
ao unor
unui admiraţii.
să
1asculţi cunosc
puteam
treacă-meargă;
popor
exploata
De această
care
mare zilnice
aspiraţii
îndată în
departe Stilul
apoi
însufleţea
patron; mai
studia
naţiune cu
mai
ce,maidai'
înfăţişare.
de ei
bme din
tovarăşii
înalte.
prin
de ea
întregera
dacă
presupune
bme, L-am tot
metodele
presa
dorinţa
Al
lovituri
fapt, soarta
acestmei
morala,mai
doilea
nu ideile dea
examinat
crearea insuportabil;
terorii
cotidiană făcut
muncitori,
se scop
mare
repetate, unui
aprincipiu
pune pe fizice,
a
dintr-un
se alamesteca
oraş furiş
mediu
lecturiiremarcasem
social
fi al
aicosmopolit.
problema şi
cu trebuia
astfel
cu
social atît
-democraţilor de
în triumfului
stoicismului
distrus trebuie creştea
prudenţă,
sănătos,
treburile
întieaga să-i
om
deja
să fie
privinţă
foarte
în Cînd
pemeni
problema se
dotaţiLa
mîna
ocupă
unui şcoală, grea
vierme
păstrează
sindicatelor.de nimic
probleme
a Într-un nu m-a
destinului
amintirile corp îndemnat
economice, avea
dinintrat să-mi
aceastăîn să-mi
afirmaţiile deschidă
putrefacţie,
perioadă schimb şi dovezile
un ochii
pînă mic la luate
asupra
pe
jidan
vîrsta care de
complet
cea acasă.
acestui
le aduce
mai mod sînt
înaintată. de-a
false,
resping
dezvoltarea
indulgenţa
în dai'acelaşi
platformă
uimitoarea
imperiului
prostesc
dobîndirea
structură
dreptăţii, pe ideile,
destinat
Cum timp
măsură mea
necesară
uşurinţă
german
Cum
unei
economică
pentru pe
gîndirii faţă cît
atotştiutor
ce pentru
mieluşeilor
social viziuni
pecă, nu, de
lor
cercetam
cu
vremea superficiale,
intime
mulţimea
care-şi
Doamne
anevoiedacă
demociaţia deetc şi
educarea
ansamblumai
neputincios
acest
aceea
Nuschimbau care
păzeşte!
constituită,
aceasta bine
exista
cunoaşte pe
obraz
individului
euar o atît
decît
îndura
un
asupradar,
consideram
mmic
1fi aide
şef
străin
părerea dinserbede;
punind
lumii
ficu Mulţumesc
de
Numai
curat
fost
recunoscută,
admirabil cărţile
stat,
şi-i
în uşoicel
atît
Viena
în
care imparţialitatea
teoreticienilor.
luciul
scrutam
aceeaşi
carece
sa
valoarea de
să a
casuferinţelor
devinefiece
învăţat,
problemă,
prieteneşte
trăim.
nu
ievreu
n-ar fiind
fimai
hăiăzească fost
forţeiDai*un mult expunerilor
trăsătură,
acasă
tăvălit
exista mele
uneori
degetul
în
dmastfel
aceeaşimai
şi
ambele
m de
la
nici
propriadeîn atunci
grav.
întrebarea
şcoală
noroi
soartă mi
cîteva
pecauzele
rană,
oraş,
cazuri se
să
} şi
ei că mă
Ifbit
cînd
înşela
Strîmtoarea de La
această
tratează
popoarele.
Nevăzînd Realschule
şi lumină
obiective
înghesuiala în ele făcusem
neaşteptată.
politice,
din
decît locuinţă
o cunoştinţă
e
parte lipsita sînt de
constitutivăun un
sinceritate
chin tînăr
permanent;
inseparabilă In plus, faţă
ele
de spiritul de
provoacă
partidul care ei decu toţii
şicană,
certuri.
social-
părea
ea m
este au
gîndeam
dintîi
aprecieze
zile,
structurii
experienţă, acum
redat
lua
adesea
îşinecesar
conflictului, Ce
încă
îndeplinea
La începutîn mai
poporalul
că deosebire!
din
mintea
superioritatea
chiar
nu
statului,
ea nici degrabă
explicaţia
ca
sedovezile tinereţe
în
datoria
reuşeam meameu
cîteva
aceste
lipsit
înverşunează
conflictul: Pepe
peminciună
m-am
o
intelectuală şi
de
care
altă
ore.
să
care
lecturi
de-acum m o
tac,
sentimentulau
îmi
îni-o parte,
mi-o
străduit
formă:
să decît
învăţat
dai'
de şi dădeam
venea
impunea
specialocupe asta
temeliileadevăr:
cărţile
să
economică să
greu deosebesc
citesc mie
nualianţa
loc
dreptăţii
impotnva în
în să
putea
salecolaboratorii
şi care
bine
însumi
şirul
vi-arîn
înţeleg şi
dintre
săfi conducătorii
strălucesc,
special amputea
dureze
capitolelor
economice
aceloia pus cum fost
cele
pe erau
deja servi
politică
nişte
începui
două
Partidul
caie evrei.
sub
ajutat
saumod
în de
drept
a
oameni
11imperii,în victime
semnul
ţării chip
săloial
cărţilor
se
miroase scuză.
sale
preocupacare
ma păstrate celei
fericit
va
achitîndu-
pionunţ
capăt,
Cd aveaufimai
de
din
au în
sau,în
AceştiIîmbrăcat
eram
democrat, In ochii în Nu
oameni mei,
gardă,
întio
hotărîreaînvăţasem
nu dar
formă
locuiesc
mea numaide
să
modernă,
a culpabilitate
cunosc
împreună,
fost pentru
rapidă şi
partidul
ci
- că
maniera
şi ale
sînt evreimii
diferite
social
înghesuiţi
greşita! prezentării s-au
incidente
democrat unii acumulat ne
argumenteloi
peste decît cînd
determinaseră
ca
alţii. spectator
Cele îmi mai inspirau
la să
mărunte cîteva nuun
şi profunde
sememoria
stare
întotdeauna
să
memorie,
ce
oatecaie
mai înleplic
în să
acelaşi
cedecît
mult, Mii
Căci
simtăşi
Dai
mai
stofa Dai*
Acestadede
înţelepciuni,
-
opinii
a se
ciconflictul
timp
săpuţm
Invers, amănunte,
ceea
tiebuie
inteligenţa
şi este
tiebuitva
de
insereze
de eace
nuîntr
tot
simţi
rezonabile,
să
obligaţia mă
cuvintele
nevoile
acoidaun
s-ar pe
mea.şoca
adevăi
mîndria
recunosc
la locul care
german? Din
fiziarelor
reale adesea
cînd
fiinţelor
născut de
lorodinioară
libertate,
să-ţi acest
căale a-i
li
caera
de era
spui
se
clasei
slabe
niciodată. onoare
punct
aparţine. că
vorbea
oazadarnic
pietricică
spune din abia
manierea aceşti
de Nu
muncitoare, le
şi
între
gruparea
Atunci atîta
adevărul remarcasem,
vedere,
într-unindecentă
frumuseţe
oameni
lupţi patru
timp etc.şederea
decît
mozaic
cînd
adveisă
nu-ţi cit ochi,
Şi
mai în
rătăciţi
-
pentru
nu mi-au
delaude
într~o care
toatemea
rămînele
şiaaveam nu ceea
şiziuitau
să vîrîatras
acestea
la sînt
această Viena
ce
contribuie
1nici
mai s-acumult
decît atenţia
presă
decîtafirmate
iubeşti;
brusc,
cunoştinţe a
desfătare
părutsă astfel nişte
fostnu
de
fiică,
sau şi
făcea
cel
avem dezgust
manifestaţii
neînţelegeri profund
Fireşte careo
populare,
că încredere
semi-amFrazele
rezolvă şi foarte
sale
n-aveamde bîlbîite,
la limitată
sine nici bogate
cea
într-o înmaicasă discreţia
m mică termeni
spaţioasă idee lui. obscuri
despre
dau De altfel,
sau
naşteredoctrina incomprehensibili
aici tovarăşii
însăşi,
la dispute nici
maimi
cuutilă
precise
îndatăcurte
victime
iubeşti
la
degetul
pentru
mai s-au
vocea
puţin ceocîrmuirii.
părut
şidespieDacă
decît
constituireaîn tunătoare
rodnică.
Ca
cădeau
politica
puternic. rană!
discrete ceea vrednice
acum
întotdeauna
problemele
ce
unei
sa,
Cînd mdin Cel mfond
aoamenii
Observaţiile nou
respecţi;
înfuncţie deschimbat
mai
aş
profeţilor
imagini în
sub
nuneînsemnat
notat;
strădui
iar
de asemenea
discutate
sînt influenţa
pentru
era în
generale
ideea de repede
să
-;trataţi
zilnice pe schimb,
pe zugrăvesc
Am de
am-au
dorit părerea.
eveniment
altă
cazuri,
aînceput
masei.
respecta
care
în caşi
mod am
lumii parte,
incitat am
nevoileDedmpetrecut
început
trebuie
onedemn,
face deci
multe
în cîteva
săagresivă,
căutat cel
mintea
masei
despre să
studiez
prin
sau în
ori
puţinla
sesizez aHofburg
tiăsături
cărţinedîndu-se
acest
poporului
valoarea fară
ignorîndu-sesă un
recui şiîncetare
lucru
cunoşti.
cititorului. săsă
sufletul
mijloc
loi geera
înţeleg
mă
fie larelatat
în deacestor
lături
problemele
a-mi
izvoarele
împingea
Altminteri
uşurate
intelectuală
legile sociale, cititorilor
influenţa declase
şi la
căci la
risipi
seca
mei,
despre
au
neîntrerupte
în nici
pretenţia
termeni Ineu
mentalitateanuIntre
acestece de am
vădeau a tras
cuprinde
copii
chestiuni de
partizanilor
mai
fie aici
un concluzii
cugetai*
treacă-meargă:
esenţiale,
entuziasmei Pussoarta deosebite.
profunde,
dintr peste
însăşi
delirant, odată dai
oavea
fte în
clipă nu contact
conţin
să-mi
adîncă le-au cumei
uitat.
deschidă
mîhnire una
Dai*
strălucitele
sau Trebuie
ochii. cînd rezultate
consternare. e să
vorba fii unul
ale
de
Era
altora
nici
■'inferioare",
cele
pretinsei
disperare.
formează
odată o
mai
îndoielile. care
urmaredorinţele josnicie,
Ea un
opoziţia
Abia
îmi
diverse.
Cu
înţelepciuni
Mi se
Cînd,
se amestec mai
tabloul
teme deprinsă
cîţiva
urca
ei
apare
la
după dăduseră
Fiindmai a
cade
satisfăcute
paisprezece
meu
ce in
helleri
mterlocutonloi
sîngele cu
măsură
îinoţiuni
puţin
necesară, şi
ar
am
la
certasem ai
deînainte
practicarea
fi
cap infidel
cumpăratsă
fidezordonat
atîta
sau fost
un cu om
timp de
verific
Ajunsesem mei gîndit.
asprime
foarte
cincisprezece
dacă
deoricăror
cît nu rînd
primele
Inghiţeam
şi vor
posibil
gemu n
săore fi
fară aş
pemă calomnii:
afirma
rînd
broşuri
întregi,
ani
mare
ca
lipsit caile
încred
aceasta
instituiţi
am
realitatea
de eram
valoare, că,
presa
antisemite
după din
voinţă
dat legimasă lace
convins acele
şiîndecît
adesea
cotidiană
prin
caile, în din
pofida
sa
judecători ce că
dede
înceteze
peste
adîncimi,
teorie
broşurăviaţa
mai ocare aşi acestei
mea.
puţin
astă
înfumurării
nai teoria
după
săsăură
cuvîntul
dată
fie mai
pună o o
Din
în
părinţi,
marea dm
concepţiilor
laudă acei Şi
presă. boemi
conflictele
apoate
exagerată
Vedeam
Interesul şi
întors decadenţi
educaţiei zilnice
complet
acum care,
meuîiomeniri.din lor
în devin
pentru dm
pe cîteva
special
alt dos marile
adesea
unghi luni
primul
problema cînd noastre
mi-au
neînchipuit
opiniilecămeu
era vorba
socială oraşe
fost
raţionament.
liberale de
dede ca
fiind ajuns
"cel
ale să
grave temai
acestei
trezit, -simţi
şiîn de loc
înţelept
am în
prese; de
brutale. laigul
început cîteva
monarh"
tonul tău
Iar şi
zeci ca
rezultatele
distins de la
al într-o tine
ani
tuturor
sau
broşuraregăseam
doctrine
prin
pe nefericire,
spărsesem
armată
viguroasă
capăt
evreu,
care deacu
realitate,
o încă
salvării
otoate
gheaţa
lupta
nedreptăţilor,
în special
lumina,
n-aveam noii
plecau
sau
inspira
veşmc
inteligenţa numai
cînd
aam
şi mă
de
lămurisem întîlmt
nefericitului
oibeşte
mediocră
forţa
se
lateme
va
discuta
ipoteza
devotată
decide acolo
nici
asupra său că-mi
asupra
politică.
sentimente
posesor. veştejesc
cititorii
absurdităţii
conflictelor.
Acele
Căci de
cunoşteau
cuvinte
sacrificiu
spiritul
uneiacesta
Insă prin
sau
prejudecăţi
este crede
îmi
rare,
evident foarte
inspirau
de
consideraţiuni
înţelegeau şicămă os-o
camaradei
deja studiez
bucuram
serios
mulţime
o uşoară
pur
că deeie
cîţi
acestoi*acasă
foarte mi-ar
timpurilor, în fi
lecţii
Aveam
serios. acesl
trebuit
Ose
aproape labirint
fac
douăzeci în alte
simţite in
căcăzneau împrejurări
de
amintea care
la copii.
ani raţiunea
cînd
dansulTrebuie- ca
am se
să
executatsăpieide
mă
învăţat facă
cunoşti de şi
să să ca inţeleg
aceste
fac
cocoşul să pescuieşti
medii
diferenţade ce ciumă
munte ca între săînînse acest
ştii ascunde
pînă
sindicate
perioada nenorocit
unde sub
caarut
de
tăcerea
fidelă
teoretice,
de oarecare
instruit,succesul
salariaţi
aversiune
de de
CîtAm
Acum,
că
De
trebuiemoarte
Cărţile
moderaţie
nici
măsură fost
meu,
înţelegecă
altfel
despre
şi sălume
pe
fară
sînt
mă nevoit
nucu
seşantier,
cei nouă,
doua
ceva care
extraordmai
pentru
mulţumesc
aproblema se
caie
grupeze
să vreau
din n să
zi şinecunoscută
răspundea
atmosfera
au recunosc
neghiobii
observam
viaţă
să-şimeicu
evreiască,
încercam
ăsă şisi că de
se
realităţi şi
justifice
inteligenţă
aleagă pînă
atacurilor
că
rezervă
imbecilii
înfierbînta
cel
îndurerat
posedă
drept una
sentimentul
atunci,
superficiale.
puţin nişte
oreprezentantdin
adversarilor
plină
"claselor
la
atitudine
mei că mi
adesea de
originea
voinţa, trebuia
cunoştinţe,se
publicaţiile
atît
neplăcutun îiînfăţişă.
modestie, s mi
intelectuale"
Polemizam
ei.
de
ridica
aindivid
Iniau
în
pe
seantisemite,
în mai dezvăluiau
sfîrşit,
oinexplicabila
timp
ferm din
slăvi'
care4
peales
mijlocii
ce
t spre
nou zi
tonulalaPe
fiece
Ea ce
de
se
păstra
deşteptau
ca
muncitorii
şi
lor
sporire
măsură fiind
lafireşte
Deutsehes
trecea trezea
cap;
cîtevaîn
potmascadadaism
merge virtuţii literai
beţia, nişte
sociale
bătăile* "impiesii
şi Un a iubirii
biet intime",
copil aproapelui,
de aceşti
şase aniscriitori
şi în
cunoaşte ce mizează
măsură mănunte pe umilinţa
omenirea care pe proverbială
ar un trebui
adult să a
maimijloace
nişte
şi de pentru
înaibme
Volksblatt,
toate
unei
ce
şanse trucuri
omine
valul anumită
claselor
asemenea
de cu
a-şi
In
Experienţa
mfoimatavea
noi
strădaniile ajutorul
seduce
1909
pe
revendicăriloi
pricepe
reuşită cît
mult
vîistă
suspuse;
îndoieli, şidea
decît
mele
instruiri
să
împotriva de 1910
mea
mai
Şicărora
femela.
abile,
intei
îlcu
ziarele
deoarece
fuseseră situaţia
cotidiană
multă
creştea,
naştere
individului pe
toate muncitorul
locutorn
sînt atît
ţinută
că mea
pentru
argumentele
zadarnice.
scădea
impiesiei aaceste
de
care meifost
în se
demng-
şansa
că îşi
schimbase
atunci
asemenea
asupia
încarneazăvirtuţi
mulţime,
Ca
numai apără
aduse
unloide hotărîtoare
se
pendul
de
ea
singur drepturile
dispreţ;
proprieiocazii.
înşi
pieid nu
a sprijinul
posedăfi loi
în
puterea mai
elogioasele
din ştiinţe,
balans
satisfacute,
mijlocul sociale
eram
înîntreprinde-
două
ce în pînă
afirmaţiilor obligat
ce
perpetuu,
dai*
de şi
chestiuni
sale inrii.
mai luptă
cel să-mi
critici
ziua
mult
erau mpentru
esenţiale
părerile
pmţm cîştig
teatrale
lacaie
adeseori sel-
noile
i lor
mine,
debaraseze
unei cînd
părţi asistam
neîntîrziat
aşimuncitor labune ele, certurile privind confesiunile religioase.
ar
condiţii
•
îaţiunea
erau înface
existenţa
generaţii, afara
superficiale
absurde
putea săde
avu
destinateCeease
ca
Mi-am
se
explica maiMi
viaţă
problemelor
de apoporului
cutremure.
s-a
ce,
întorseseră
Astfel, mai
face
întotdeauna
ales părut
insub
regăsit
complet
clasei
organizaţia plus,
cu pâmîntul
la căOtrăvit
sociale nostru
şi
adversarii
influenţa
poporul
lipsite
muncitoare toate
necalificat.
mă
punctul numai de
sindicală
de
moral
acestea
sindicatele
-călca
şi caie
m-a
mariloi săi ea,
cercetînd
deo că Mi-am
pepoate
evreilor
bază
plecare şica
cei altminteri
erau
incitat închipuie
subali-
nervi,
mai numai
laredutabili
deschis
instrumente
şitemeinic,
ştiinţifică.
nesatisfăcîndu era
niciodată
introduce
s-ar
^entat
studierea de
cultulîntotdeauna
îneaputea
în
fizic,
ochii
oiale nulumii.
partidului
lor
firmă
respingător
teroaiea
literatura
decît
viaţa
foarte
acest
teoretică
proprie
critica
întrde
că omic
şitoate
şi bine
descoperă
luptei
foiţa
pe pealtcineva
presa
manieră cade
cetăţean
aprofundată.
de care-1
Ciţiva
zilele
pămîntul
clasă.
desenator
ei, un
in
merge
avea
dintre
decît ceea
doctrina
derizorie
surplus pesă
şice
la
fie
şcoala înţelege
debarasat
acuareliSt. Incel
Cine
publică vremea
deştie
maişi
Această cînd
puţin
omenire
acolo aceea, aş mvte
învaţă
meserie nu
afi vedeam
aprofundat
adevăruri
atît nucît să problema
aducea teoriile
cu
eraatît maişisub
deloc esenţa alt
preţioase aspect.
însăşi
beneficii, a Aceasta
marxismului^
cîştigam
atunci
palavragiii
germani.
social-democraţiei.
de Puteam
dieptuiile
simţ marea
Social-democraţia
socialcare
Atunci
înţelege
cele presă
cumaisusţineau
am
toate faţă
multe.
sfinte, revenit de
consecinţele Cînd
urmăreau Franţa.
înţeles
păierea laerau uriaşa Iţi
opusa
vechile
lvn însemnătate
nemulţumiţi
diabolic ruşine
mau
mele
doai că
forţat
prejudecăţi.
de
slăbirea eşti
a condiţia
mişcării să german
puterii sindicale.
părăsesc
lor; cînd
ei cînd
den» luptă â abia
citeai
şantierul,
blestemau
ivrmnvA şi, imnurile
durat dacă cît
nnaf»sub
cîteva
soarta eiasă
dulcege
supravieţuiesc, Erau
Primul
Confruntmd
peprăvălimcare foarte
meu
dai' piţini
contact
falsitatea evrei
cu la
social-democraţii
şi Linz.
absuiditatea De-a acestei
a lungul
avut doctune
ioc secolelor
pe şantier.
dm punctse europenizaseră
de
ameninţarea
posibil,
săptămîni, Şi ceea
paializaiea
ba celeodinioară
chiar eicînta,
era
de
cîtevaSă peinteresantă
nu proslăvind
olunischelă
care
îmimire
ne adesea Smgui,
păruse în "marea
vederea
îi
succpquîoLoveaprăpastie naţiune
profesiunii
atît
acestoi de
dealiimatucivilizată".
crunt,
netrecut, căreia
cînd inmi-aîşi Această
mă
rmduiileurau dedicasem.
prilejuit mizerabilă
patronii
unei o şi mase De
care
mai
ca
galomanie
asemenea, înfăţişare încă m-a
de şi
de făcut semănau
la de început
mai cumulte n-aceilalţi orifost să oameni;
prea
renunţ plăcut.
ia eu unele îi consideram
Veşmintele
din acele melechiar încăgermani. mai Nu
erau
mareincapabile dragoste de acum
Chestiunea orice cugetare înainte,
mi se părea seara nu atîtmai eram mori deacuzaţiile
de monstmoasă, oboseală erau atît de
băgăm
acceptabile, de limbajulseamă absurditatea şlefuit şi atitudinea acesteirezervată. impresii,Aveam deoarece atîteareligia preocupări lor străină de mi
se părea singura diferenţă existentă între ei şi noi. Convins că fuseseră
44
4b îmi propun să mai revin cu seriozitate la acest soi de ploşniţă de parlament.
4543
Desigur, bărbatului de treizeci de ani îi mai rămîn multe de învăţat în cursul
mai
vieţii,
că
li se
nuexacte
dai* şi executorii
aceasta
Destinul
păreau
merita aosteneala
unor
va fiexplicaţii
mi-a doar
dat aimai
o însuşi
complinire
să elcompătimească
bratali soarteiclare.
răspunsul şi încetul
lor opoporul,
umplutură
crude,în vremecu
cînd încetul
să-i în
ceasigure
înjurau mă m-am
cadrul cufundampus la în
noţiunilor
autorităţile
drepturile curent
generale
care,studiul
prin cu
după
legi
propria
pedoctrinei
perfect
părerea lor
care le-a doctrină
dobîndit
marxiste
echitabile,
lor, n-aveau şişi
în deja.ea
observam
sfîrşit
nicidevenise
Noile salearma
un imparţial
să-1 pună
fel de mea
cunoştinţeşi peînîndelete
lacompasiune
zid cel lupta
nu cevor dusă
ajunge
pentru
1-a pentru
activitatea
amăgit să-i
situaţia convingerile
zdruncine
poporului
şi corupt.lor, cîndevreu. din mele.
temelii
manifestau
cunoştinţele
împotriva Aproape
Doctrinade bază
Experienţele
preţurilor întotdeauna
deja
evreiască pe primite:
alimentelor
care victoria
a marxismului
le şi făceam a
dimpotrivă, fost
defilauzilnic a mea.
pe ele
respingestradă le principiul
m-au vor îmbogăţi;
caîndemnat
să pledeze iar
aristocratic
să pentrupartizanii
cercetez respectat săi nu
revendicările
izvoarele de
Marea masă trebuia salvată, CAPITOLUL
fie şi cu III celor mai grele sacrificii de timp şi
preţul
vorlor,fitoate
doctrinei
natură nevoiţi
şi marxiste.
acestea
pune să înăbuşe mai în
înleAcţiunea
locul eieisentimentul
puteam îmi
privilegiului înţelege
era acum neplăcut
fară
etern limpede
aalle forţei că cunoscută
pune aujudecata
şi primit
al energiei de
în la elpredominanţa
în cauză.
toate învăţăminte
amănuntele;
Dai* ceea ce
de răbdare.
greşite;
ochiul
rămînea
numărului dimpotrivă,
meu pentru
şiatent mine
greutatea dezvoltarea
descoperea deluineînţelesînorganică
moartă. fiecare
eraneagă
Ea zivizibilă
ura semnele
fară a Şefului
margini
valoarea progreselorpevacare
individuală fi ei;
pentru
oaera ei o garanţie
manifestau
suficient
omului, faţă
să ai
contestă de
CONSIDERAŢII
liniştitoare,
puţină
propriul
importanţa Dai* noile
imaginaţie
lor niciodată
popor,
entităţii sale
caetnice
cu
să-ţi POLITICE
n-am
cunoştinţe
care putut
închipui
şi adenigrau
rasei, elibera
contribuind
ceprivînd GENERALE
consecinţevreun
tot ceastfel doar evreu
constituia
avea
omenirea de
la îmbogăţireaPRIVIND
sămăreţiamaniera
aibă.deAcum lui,
condiţiasa de
propriei ŞEDEREA
a
îiseîntinau
punea judeca.
lor doctrine.
prealabilă problema
istoria pusă şi-i
Aceasta
de a şti va
împroşcau
existenţei Pe
dacă şi atunci
ficu înfondatorii
noroi
civilizaţiei mai
ochii lor eram
şi
pe oamenii
sale. încă
ei oprevăzuseră
dovadă
Admisă MEA
săi suficient
celebri.
cace LA
a justeţiibazăavea VIENA
de a sănaiv
teoriilor ca
producă
vieţii să
politice
universale, vreau
pe care
opera să-i
lorar
ea le lămuresc
apărau.
ajunsă
antrena asupra
la ultima
sflrşitul ei
absurdităţii
formă,
oricăreisau Un doctrinei
Şefce
Această
ordinidacă care lor;
trebuie
eiostilitate
înşişi
poate în cercul
fuseseră
fi faţăsă de
omeneşte meu
renunţe
victimele
propria restrîns,
la unei
concepută teoriile
lor vorbeam
speţă,
erori.
Şi sale
după de cum pînă
generale,
propriul mi
o astfel se
lor jupuia
recunoscute
cuib,
de lege limba
de n-ar
propria şi-mi
ca putea
false, lor
răguşea
acţionează
patriedecît
duce eraglasul
demn
Dupăpe
la haoscît şi
numai
părerea îmi
deînabsurdă, închipuiam
dacă
mea,
acest este
ambele
pe atît
univers gata că
de să voi
suporte
alternative
dincologreu reuşi
de care
de să-i
toate
înţeles.
erau conving
consecinţele.Atunci
posibile.
Era împotriva
concepţiile în
noastre privinţa
firii.
rămîn pericolului
el trebuie
pe loc, să- tot
aiurelilor
şiastfel
interzică Sînt
Intr-unul
Aceşti convins
marxiste.
exercitareaoamem
din astăzi
Obţineam
publică
cazuri, că
rătăciţi omul,
rezultatul
a
era activităţii
puteau
de exceptînd
datoria
ea ai* însemna aici pe pămînt dispariţia locuitorilor planetei noastre. contrar.
fi politice
vindecaţi
fiecăruicazul
Se păreaunor
ulterioare.
temporar,
om că
capabilaptitudini
efectele
Din
dai*
de moment
gîndire
numai excepţionale,
dezastruoase, ce
pentru
să a
ţină căzutnu
rod
cîteva
piept
trebuie
evident
deja
zile,încel
acestei săal
greşeală
mişcărise
mult
Dacă lanseze
teoriilor în puncte
funeste,
cîteva
evreul, în politica
social-democrate
săptămîni.
pentru
graţie a activă
esenţiale,
profesiunii Şi poate
încerca cîndînainte
şisale
al
săîl deşiaaîmplini
aplicării
cădea
împiedice
de întîlneai
credinţă lor,
doua
lucrul
apoi nuoară.
marxiste, de
pecel treizeci
serveau
cel In
mai nici
pe
obţine decît
râu; de
care în ani.
un la
victoriacaz
credeai
celălaltPînă
întărirea
nu
asupra arela
caz,
că-1
această
hotărîrii
dreptul
trebuia vîrstă,
convertiseşi,
popoarelor lor.
săadmis
continuie decă
el
acestei fapt, să nici
redevenise
autorii
lumi, nu
rîvnească celpoate
delaaltădată.
responsabili
diadema sa fivavorba
încrederea de decît
această
fi coroana demortuară
concetăţenilor formarea
boală aunei
săi
care ori platforme,
s-o
contaminase
omenirii accepte.
Atunci punct
popoarele
planeta de
plecare
noastrăpentru
fuseseră Pe
Astăzi
va măsură
adevăraţi
Căzuse
reîncepeexaminarea
oamenii ce
iardemoni:
să se diferitelor
în stăteam
starea
străbată căci
luicu
conformează
eterni ei de
nefirească.
numai probleme
aşa vorbă,
creierul
prea
cum puţin politice,
aînvăţam
unui
făcut o să
unei permiţînd
le cunosc
monstru,
acumasemeneacîteva nu luarea
mai
al unui
linii
milioane deunei
bine poziţii
dialectica.
om,
conduită
de ani* putea
nuîn
şi
privinţa
La început lor. Abia
contau după ce universală
peorganizaţii
prostia a dobfndit aeLcăreiaun astfel de carefond decred idei generale şi după cefinală
si-a
concepe
aceasta
va mai planul
dovedeşte
exista niciunei josnicia
un om pe faţaadversarului acţiune şi, urma
secăturilor cînd nu
să se mai
aibă găseau
ca rezultat
actualmenteportiţă de
prăbuşirea
chematescăpare, să
format
făceau o
pe
a civilizaţiei trainică
proştii. părere
Dacă
şi caveşnică personală
asta
urmaresetransformarea nu avea asupra
efect, fiecăreia
nu din
* mai înţelegeau, problemele sau, de
strînşi actualitate,
cu uşa, omul
dintr-
facă politică.Natura răzbună fară *lumii milă într-uncînd
atunci deşert.îi calci poruncile.
maturizat,
un salt Dai*, cel
treceau
In acest puţin
măcar în
caz, în
alt
de privinţa
domeniu;
singura
s-ar găsi caracterului,
soluţieun
De aceea eu cred că acţionez în spiritul Atotputernicului înşirauera
*
singur truisme
lupta,
alestrebuie
lupta
între din saucu
toate care,poate
toate
acesteodatăsăsecături!
armele
creatorul participe
admise,
pe care la
Odinioară
nostru, viaţa
scoteau
le
căci'pot
politică
argumente
evitasem publică.
furniza mintea să pentru
mă afişez nişte
omenească, probleme
deschis inteligenţa
în orice complet şi voinţa,
domeniu; diferite; dacă
oricare
totuşi credar îicăîncolţeai
trebui
m-amde înaltminteri
ocupat continuare,
de politicăsă îţi
fie
scăpau Mi-am
Altminteri dat îl seama
paşte puţin
primejdia cîte de puţin
a trebui că presa
ori să şi social-democrată
schimbe într-o zi era
poziţia în special
luată
la fel dedin
adversarul mult mîini
Aparîndu
în şimă
favoarea
ca nudecăruia
oricine. puteai
evreu,soarta
Numai să
lupt le pentru
într-un smulgi
va înclina
cerc a vreun
apăra
foarte răspuns
opera
balanţa. restrînsDomnului exact.
faceamDacă cunoscut voiai ceea să-1 ce înhaţi
mă
condusă
asupra
pe vreunul unor de evrei;
probleme însă n-am
esenţiale, dat ori o semnificaţie
de a se mărgini, deosebită
deşi acestui
perfect fapt,
informat, din la moment
o ceînţi sece
doctrină
frămînta saudin
Am mă aceşti
început atrăgea apostoli,
aşadar însă-i mîna
forul studiez meuatingea
temeinic
interior.doarpe oFaptul
materie
întemeietoriică vîscoasă
vorbeam acestei şi într-o
cleioasă
doctrine, reuniune
pe lucrurile stăteau
carecunoaşterii
inteligenţa la şifelconvingerile
şi la altecaziare. în sale Un singur
ourmătoare
dezaprobă lucra săde puteamultă eventual atrage atenţia; nu
scurgea
scopul
restrînsă printre
de prieteni degete, avea pentru
principiilor multemişcării.
laturi clipa Faptul
bune: că mi-am
învăţam mai se facăscopul
atins
puţin săvreme.
la loc. Dacă
mult
vorbesc, In mai
cît primul
unuia
sărepede
pătrund caz,
dintre
eiexista
propriile
îi dădeainici măcar
luioezitări
lovitură arosper foaie
avea
atît de numărînd
drept
decisivă consecinţă evrei
încît, în printre redactorii
neplăcută
prezenţa - asistenţilor,
trebuie săsăi sefară
nu care
aştepte
putea săladecît
fiaceasta
putut
să se-fi
decît
ideile îndrăznisem
şi opiniile să
adesea s-a
deosebit datoratde exclusiv
primitive cunoaşterii
ale oamenilor. problemei
Astfel, evreieşti,
să pierd deşi încă
timpul
considerată
faptul
situeze căpenu cu
va adevărat
poziţia cîştiga naţională
ta şi,încrederea
cînd credeai în sensul
statornică
căîngăduit pe care
a partizanilor
ai cultura.
făcut prin educaţia
săi. şi convingerile
Pentru aceia melezi
apegogoşile
care îiîl
şiinsuficient
cu orice aprofundată.
prilej, continuam Numai să-mi eacompletez
mi-a săcel comparpuţin
Nicăieri un
practic pas
în Germania înainte,
realitatea cu doua
împrejurările
dădeam oacestui
conduce,
rămîneai asemenea cuvînt. schimbare radicală aştiaşefuluice seînseamnă perplexitate şi ce adesea un
nu teoriilefoarte
dinofereau apostolilor
desigur mirat.
pe atuncişi Evreul
fondatorilor
această nu mai
social-
ocazie, îndemocraţiei.
aceeaşi petrecuse
măsură învăţasem,
ca laînViena.
ajun;
de fapt, reîncepea să
sentiment
divagheze M-am
de ruşine
ca înainte, străduit
faţă de
deaparcă şi am
foştii lorîncercat
adversari să citesc producţiile presei marxiste, dai*
înseamnă pentru evreu vorbi:nu nus-ar o face fi întîmplat
niciodată nimic decît ca şi cînd, indignat,sau
să-şi ascundă îl somai
să-şi să se
dezgustul
explice, In pe
al
el gîndul. care
doilea
simula Şiuimirea,mi-1
caz inspirau
- atît de
nu-şi a sfîrşit
frecvent
mai să-i prin
aminteaastăzi a deveni
-, cu
absolut atît
cît de
şeful puternic
însuşi
nimic, intenţie încît
crede
decît faptul am
mai căcăutat
puţin
în ajun să-i
în
mascheze nu trebuie să cauţi descoperi adevărata în text, ci
cunosc
cele mai
susţinute dejabine public,pe ceispuselor
cecîtfabricau sale.această colecţie estedemai ticăloşii
dovedise
printre rînduri, unde cu
temeiul a fost justificarea
ascunsă acestora
cu grijă. găunoasă, mai ternă, cu atît ea
alege mijloace Toţi erau mai evrei, fară Elexcepţie, începînd cusă editorii.
Adesea
Aceasta a vulgare.
rămîneam
fost perioada nuînsecare
înmărmurit. mai îngîndeşte
mine a avut seloc pună chezaş manifestărilor
schimbarea cea mai profundă sale
politice: Amştiai
nu-ţi luatce
dai lasămină
viaţa decît toate
pentru broşurile social-democrate de careartaam putut
de a face rostdeşi
pe care am Nu
Preocupările
avut-o vreodată admiri
politice de mai
în
dusbătrînalaconvingerile
mult: bun sfîrşit. tale
abundenţa
monarhie In acelaşi
vorbăriei
dunăreană sau timp,
erau exigenţele
lor
în ansamblu faţă mai
ram căutat
minţi.
partizani devin petot semnatari:
maiun mari cercevrei.
şicare
maifusesem Am
larg notat
neruşina te,numele
înpînă cînd aproape
sacrifică tuturor şefilor: erau în de
marcate şi interesau
Cosmopolitul moale mai decît pînă Germania
atunci a devenit acelor unşiantisemit
ce mai
vremi, rămăsese
cu excepţia
el asemenea
dintr-un
anumitor Am însfîrşit
şef,
părţi imensa
pentru
din prin
Prusia, alora-iamajoritate
deveni urî. un politician:
Hamburgului membri şi acel aisoi"poporului
a coastelor de oameni ales",
Mării Nordului.a cărorfieunică că era
înţeleg vorba
şi veritabilă
aici prinde
fanatic.
deputaţiacel
convingere
Austria Toate
îneste acestea
Reichsrat,
absenţa aveau
fie de
aloricărei latura
secretai*! loraibună:
convingeri, pe măsură
sindicatelor,
asociată cu ce
deopreşedinţiiîi cunoşteam
insolenţă mai
unor organisme
inoportună bine
şi cupe ale
ao
încă oteritoriu
dată - dar eramarelui
ultima imperiu
- o nelinişte habsburgic
apăsătoare în îmicarestrîngeapoporul inima. german
şefi,
artă sau cel sau
partidului
neruşinată
reprezentat, puţin
în dedeape
orice propagandiştii
agitatori
minţi.
caz, nu denumaistradă. social-democraţiei,
Era mereu
ocazia istorică aceeaşi
a formalii poporul
privelişte meu puţin îmiliniştitoare
devenea tot
şiN-
Pe cînd studiam influenţa exercitată de poporul evreuacestui de-a lungul stat, ciunor
a fost epoci
mai
am să drag.
uit Cinespre
în niciodată
Dacă. arconfere
fi
numeleputut
nenorocirea deblestema,
Austerlitz,
oamenilor faţăDavid. în faţă
cinstiţi, Adler, cude
atîtun abilitatea
Ellenbogen diabolică
etc a acestor
singurul
întinse ale stare
istoriei, să m-am unei
întrebat formaţiuni
deodată, politice neliniştit, dacăasemenea
artificiale
nu cumva şmecher
viaţa morală
destinul, ajunge
alecare în
cărui a
seducători,
parlament,
însufleţit-o pe
Atunci
trebuie nenorociţii
mi-a
să se devenit
ştie, care
încă le de căzuseră
limpede la câ
început, victimă?
partidul,
că manieraCu ai cîtă
cărui
sa dificultate
de simpli
a face biruisem
figuranţi
politică nu eu
erau
va
intenţii sînttimp de cîteva
insondabile, secole.
dorea, dinŞimotive pe măsură necunoscute ce trece» nouă, timpul, existenţaşi şi
bieţi oameni, în viitorul
virtutea
însumi
maiadversarii
acestui dialectica
consta
stat mei
decît
depindeau de perfidă
într-oluni luptă
tot a
întregi
mai acestei
în
eroică
mult cearase!
pentru
de mai Şi cît
violentă
păstrarea
menţinerea era de zadarnică
luptă,
acestei
acestui erau "vaci
nucleu o
aproape
deasemenea
centrallapte" înal victorie,
întregime,
pentru
imperiului. sineprincuşi
unei decizii imuabile, victoria finală a acestui popor neînsemnat?
nişte
şefuloameni
pentru lor,
familia
Dacă ale
în mîinile căror
vechile
sa.fost unui
Maipromis guripopor
state
tîrziu, denaturează
ereditare
cînd străin; adevărul,
şicăci un evreu negînd nu farăun
este înconjur
german, elspusele
vaoluptaştiam de odată
mai
Să-i fi acestsoţia reprezentau
pămînt copiii
dreptvor inimatrăi
recompensă imperiului,
pe spinarea acestui inimă
lui,popor care care şi a trăit
înainte,
pentru
aprig pentru
totdeauna
pentru ca înspre
mandatul clipa următore
liniştea
său. spiritului
Oricine săseseva prevaleze
meu orienta de spre ele.politică va deveni, ca urmare,
întotdeauna numai pentru pămînt?
duşmanul Nu,săupe
Cunoşteam măsură
personal; ce învăţam
în sfîrşit
odată geniul
cu fiecare să-i
rău cunosc
al poporului
mişcare pe evrei, nostim măvasimţeam detot mai îndemnat
Dreptul pe care socotim că-1 avem de anouă, lupta elpentru
se teme
conservarea posibilul noastrăînceput este
să-i
al ieri peUn
sfîrşitţalui
într-adevăr muncitori.
singur
său
întemeiat,şi, înan la nu
fiecare
sau Vienaom
există mădecît
important,convinsese de posibila
în mintea denoastră?
faptul că nu există
ameninţare muncitorpeatît
a pericolului care de
înrădăcinat
acesta Cei
îl constituiemai vinovaţi în ochii mei nu erau
în prejudecăţile sale încît să nu cedeze în faţa unor cunoştinţe ei, ci tocmai aceia care considerau
 62 70
pioblemelor importante nu a fost diferit 65
69 71
73 5351
63157
66 64
54
75
68 72
856
7452
60 50 67 77
79 55
59 4901
80
rdine "venite Eforturile de sus"; antigermane
nu vedem, ale
în aceasta Habsburgilor lipsă de nuhotărîre au întîmpmat, naţională, în specialdecît ezultatele în rîndurile
influenţă
oricum, coeziune
vorbitor
adăugau
îndreptat
politic, ideile
numai Era sau
AcesteiCaci a
cele
şiun
incontestabilă, excepţional
intereselor
ale altuia
numeroasele
instituţiile
inteligenţi ale
concepţii unui
nu comune: cunoscător
politica
aveau
religioase
nu i se reformator
elemente
Oncît
opune pro-cehă
atunci
mare
ale am cea aleal
poporului oamenilor,
se
importanţă;
burgheziei
protesta
despre va
genialdusă sfîrşi
său
adevărata
împotriva de ferindu-se
cu
Desigur,
contausus
moderate
trebuie Austria.
să în cele
democraţie
ideii jos
şi mai
admise
rămină a
citite.
ele
absurde alesdevenitîn
întotdeauna
germană, să-i
Iar
erau ca vadă
acestea
partid gemulchibzuită
limitate
adeteimai nu
inviolabile; buni
erau
mina şi
de
alt
mai
cu
aajori adesea
Tocmai
putea
datorită
pentru
măturat
trădat
cied
clerului perfid,
popor.
taţii,
trimitea
mult
discursurile
putinţă,
şi statul,
căde noiele
de
aveaDupă
din
salvarea împins
Primul
mii
Cînd
superior, aIn
Ori
nuOri
asigurîndu-şi
Ceea nuel
aici
posibilităţii
în
făcut
dacă fruntea
garnizoana
temelii
de- se
fac
ce
cumse
lumea
şi
circuitul
în
cînd
nu
religiei
oii
mişcarea
înţelegem haz
opoziţia învăluie
decît
crede
ostilitatea
mi-a
umbra. instituţiilor
de areastfel
convingerile
erau
cumva
argument
acest
interesele datsă
tot
a
vieţii
necaz că,
pretenţia
lua în
dormiteze
inteligibile
şi pangermanista,
nonsens,
o care aparţine
bisericii.
boabă într-ofraze
"complicii"
mea
atît
de gîndit,
de
cuvîntul
politice
teoretic
naţionale
se dincare faţă
binecă
religioase
spre Lumea,
impunea - frumoase
altă
etreaba
puteau
pentru
pede
în
şi
studiam
l însuşi în
stupoarea
al
-optîndţară,
viitor
necesari
"în parlamentul
primul
Herţegovina
artistice
instinctul faţa
careale justifica
ca
acestui
luptei
asta
şi însăşi pline
corpul
se apoi
şi
forului
fiecăruia
figurile
este
tuturor
pentru
Cel unva
rînd,
de putînd,
soi
mişcării
puţin de
cel
săofiţeresc
putea
sînge
maide
laconservare
apărarea fel se
austriac
ca
a sinceritate
mai
fost
întregii la
provin trezească
în
mult
teoreticienilor
calea înde limpede
debarasa
Viena
mereu
"şefi". orice
lipsa
proastă ar
sau
pangermamste
parlamentară,
ceea intereselor ce din
Regimul fi
consideram
naţiuni". sau
mape
naţională maişi
caz, brusc
evidentă in
educaţie
proaspăt,
doctrinaride
neglijat
de această
distrugerea
sa
îşiGaliţia,
puţin
cîtparlamentar
priveşte"
germaneşi-aîi
va de
se eal
vorbe
ansamblul
închipuia pele
şi
Viena
de cărei
aspiraţiile
îndată
şiDe
trebui
desfăşurat
împotriva este
condiţie
treptată
oricărei
aCorpul
numai
inteligente pe
altor
altfel
scurtă
fost şef
mieroase,
era
să ce
de eraaîn
unei decît
tot educări
coordonată.
decît mai
înţelegerea
prealabilă sînt
extrase mult în defectuoase
realitate.
Viitorul
Această din
orientarea
exactă De
suveran
discursurile
evoluţie
a a tineretului
sa aceea interna
posibilităţilor al
s-a el
lor,dublei evalua
care,
confirmat
şi în îi sensul
răpescmai
monarhii
în
care starea germanismului
bine
foarte
seorice s-a
lor posibilităţile
străduit
limpede
ofereau şansăfragmentară, de şi şi
prin
începînd
a ezultatele
reale
obţine
de toate
nu
cea ale puteau
de
sprijinul a la dominaţiei
vieţii,
mijloacele moartea
propriilor pe
decît
considerabil cînd
posibile
Oli să lui lui
pară
sale
altfel Iosif
rodul
mîini altminteri,
va
naţiunii
regimul,
rătăcirilor
ale
aspiraţiile sufiagiului
ca
trebui
monarhiei
acelaşi
ofiţeresc
asemenea denacestor
responsabilităţi,
catolicismului
asta
complet pentru
fetişişti
folosească,
memoria,
cea mai ai
ar o
oriceDe
Dai*
mare
neglijată
săînaînceteze
caracatiţă
să-şi
ascunzîndu-se
timp
devenit
sale
era
că
religioase
vechea
statului.
nu
schimba civilizaţiei?
încă
atacarea
îndată
aleşi
lupta
în
mai universal,
asume
austriece,şi
lrăspundere:
ca
lupta
parte sine creierul
prea
fund
ai
indiferent
Austrie asă
german,xe
eroică
recunoaşte
nimic, esteîn mai
răului
naţiunilor
dormitează
împotriva anorul
întreaga
chiar
slab,
nedemne
eforturilor tot
şi
un fie ca
schimbat
în
astfel
un
mai din nai
şi
voinţa
de un
puterea
om
sarcina
adevăratşi ei
la om
fi
acestui
acei
combătut
atunci
întîi unei drept,
mareîn
nu de
responsabilitate
spatele
fn ochii
de lui.
rădăcina
pentru politic,
pemasa
inima
cui
doi
în ajuns'
cerneală;
gloriosul formulei
partepuţin
educaţiei
un
stat
mediu
astfel arcu ani
rîndurile
adevăratul fi
că şi
om Mai
din
trebuia
de
vrednic
omului, să
fost. devină
săvîrşise
argumente
de deaceastă întîi,
nu
aputeri,
clarvăzători
laşi
de
sau faptelor
cultură."autoritatea
prestigiul
omenie
să model
Administraţia
berăria
poporului de
tot
autor oun
mai
fie naţiune
mai
milă
astfel
un
temeimce reformator,
pentru
corectitudineal conteneşte
nuai
Dai
unde eficace
şiopinia
miracol
conflictului
ci în nu
gesturilor
micului-
tradiţiei
pot astfel
a-şise naşte
statului",
simţi
argumentelor
superioară» dacă
decît nu
întrunea
parlament,
ar mi-am
publică
mult
cucericu în
rămîne un
sale. are
burghez,
Ucîtun proteste
maimai
persoana stofă!
veritabil
aşa aO
atac
formatpot
ostilitate
Arta mele
cu
libertatea
şi-a maseiasemenea
cum
se şi
venit
xnaie,
neînţeleasă, tribunalegate
sacrificat om
afla
învinge încetul
celuieste şise
şidin
s-a
ştiinţa la cea de.
completeSchoenerer
să
deal favorizeze
lipsiteal
maselor
capacităţi. a
II-lea.
atitudine de unei îi
sens:
populare
mai
Dimpotrivă,idei
lipsea tocmai
degermartizarea,
Rapiditatea ales din complet
în In care ceea
aceste
ei
Germania,
ea s a
acest
a ce făcut
fie
fost se
condiţii simţ. în cultul
contribuind
urmărea.
trebuie Tot
raport
acţiunea săunui ce Inducăgîndea
direct
cu idol.
realitate,
uneiola serie
o pangermanistul,
la aceasta,
astfel singurul
catastrofă. de de factori fie,
mişcări for cel în teoretic
puţin,
provenind
nu faţa poate căruia era
acoperind-o. just;
decît
în vorbeau
parte dai*
să se din
de face
repulsie custat
democraţie
printre
elanul
alăturat
erau
afară.
parlamentului
Habsburgi,
consecinţa
viitorul
independenţa,
care
apoi "obligaţia
decît
la
încetul
strigă
pentru faţă
vital
atunci
şiCredea
în elenoi
Creşteţi
In în
Parlamentul
Impresia nu
de
propriu
germane.
idei
schimbarea
unei
Fireşte
schimbul
timp zile
înfăţişarea
atribuţiile
căarmele
atît de
şiun
că ziaristului"
îngăduie
astfel bmecuvîntate
personale
de
ce poporul
pregătiri
că
ceilalţi cinci
altul căreia
imunitatea
agenerală
început
unor
Habsburgii
tare, dede
diferitelor
ia
miniştrii Vienei
Exceptînd
orientării
ar ocareanu
tranşarea
ani
metode
succese
sau
şti
nu ar
să-şi
asupra
german saupare
fiseera
încoace,
sufletului
decizie: preşedinţi
se
nu
foarte
se şi
trebuit,
ramuri.
parlamentară
reverse
lor
facile cu
de
serveşte
străduiau
putea
astăzi
nu
diferitelor
lucrărileîntr-adevăr
acestor
încă
şi-1 bmenu
oricît alte
o
activitate
şi
de din
mai
schimbasămai
sută
foarte
mai
adiscursurile asemenea
de1va
chestiuni.
corespuns
ade
erau
moment. tinereţenecesară
sau
probleme
mult
spiritului
adversarul
prin catastrofale
numiţi
aminteşte;
împiedicetoate
clerul mai
aceea
firesc,
politică,
proastă
consolida caîn la
Un
niciodata
său ca
minciuni
mulţi
aşaaiar
prin
şi
extraordinar
de
catolic pe anoricînd?
unei
oricare
calitate,
înmijloacele
faţa în
ar fel
împărat
spre de
fi dintr-o
votul
considerînd
poziţia vreme
acestui încît
cu
ticălosul,
nerodul
ca asăiregine
alta,
rod
astfel
atare seşinenorocite;
unei
p
să
impulsul
consecinţele al
fiecărui
for,
de
de singură
să
menţine.
ducă acela ele
de stînd
majorităţi;
se
recunoască
în
cauza cu aceasta
tendinţelor
peste vornumere
lider
observare
perseverente
rege, immn,
fond, ei,
vorba
cinstit
un dardată,
Cape la
atrage,
capetele şj
nimeni
şi-a el adunări
tronapoi,
decide
aproape
puterea:
artistice
că
exclusiv
ea
urmare,
pe
să
piejudiciu nu în
astfel
liniştită
nu
şi
atinsaşa-
"strice a eraşij
şi
de
nu
facea
îi
Prin
era lipseau
limiteze Educaţia
subterfugiul
alcătuit
monarhia forţa
la
Studiind exact
ţifne
Obiectivul în
însăşi, şi sensul
şi penetranţa
alegerii
din în
mişcareala cinci
pe democraţiei,
critici
parte care dinpentru
funcţionalilor
sute de
neputincioase
pangermanistă şi-1 situaţia a-şi
parlamentari,
fixase al socialismului
detransmite
externă şi stat,
Dm
acest lupta alocalităţi
.şi
acel
om ideile
cu
imperiului.
ei internaţional,
asta
moment
împotriva
de poporului;
pui*
mare am germane
spus
ciedinţa
Romei,
valoare nu
tot. al am $acifismului
se
au
cvasi
era pricepea
ajuns fost religioasă
eminamente împinse,
atunci, să le şiamai|
mulţimea
unul
deosebit
schimb,
zişilor
fost
lupta mi-a
drepturile
decît
profunde.
germani,
poartă
scopurile.
grav astfel congrese,
suficientă
singur
Parlamentul,
moderne,
eficacitatea
dictată fost
aleşi
trebuie
să este
toate
Elementul
Alegînd
răspunderea,
preţul"
drepturilor acest Cînd
de aişi
care,
Greşeala instinctiv
ca
acţiunii
de
propriei
decît
ratifice acelasau,
poporului,
purtată
Cine ajuns
de
partid principiul
unde
să-i
meritoriu?
caracterele
de
lupta
germanilorde cum
german
tragică
sale
forţa
cunoaşte confere
răspunde
altfel,
acu ca
sale acest
ostilă
cea
fiecare
nimeni
atacatva era
mişcarea
să-mi
mijloace Cele
ar
rase,
mai
împrejurărilor dm
acreşte.parlamentar
flagel
oricărui
autoritatea
apoi
numit
meschine.
Casei
dată
-nu
oamenii, şifipuţinstatul
putut
schimb nu pentru
două
"legale"
fară
poate de înva bîntuie
pangermanistă
expresia nici gemu
Austria,
fi ori
otrăviţi
grea, Dar care
austriac
fi
Habsburg decizia
tot
cîtă
chemat
un
înţelege al
confesiuni
aCel să-mi autorităţii
devenit
poporul
voinţei
fel cu
eminent
unea
atît
vreme lui
Reichsratul.
ce
depindea
sufletul
de că, să de maximă
atîtea
aînlătur
dea
într cu
amenajamente
constat Există
încetat
chiar
geiman, nubunurile
renunţă
bine
parlamentului.
puterea majorităţii
popoare
de
copiilor
prin
osocoteală. să
total
societate înintensitate,
mai
adoptă
atribuite
fară soarta
în fie şi
să-şi
aceasta
vechiul
declin multe
îndoială
o
vederile
cu
"serenissima"
Căci,
atît îlblestemata
diferite.
astăzi
viaţa
pe
unui
mişcare
Toatede sume
nedemnă
Marş
se învinge
şanse
care
dupăînel
lui.
popor
anterioare
serveşte în
faptul merge
Măreţia
populară
către
tocmelile
ilustră, un să
idinastie.de pe
vezi
problema
opersonalhărăzea
de că
noastră
de
dezastru
nimeni cel
şi
asupra
victoria
Răsărit, pentru
ele;onu
propriei
negii.
nu
El aşi al
etc. pună
încet
mai este
spiritul
practic. cu
autorităţii atît
la
dar îndemîna
de
seamă de
sigur,
Dai* rigidă
sacrificiu
Voia Dacă
unui iată
înîn
să mulţimii
zona
se ceşi
cursul le a
doreade
cucerească exclusivă,
periculoasă
fost
lipsesc, anilorale
şi în cărei
mai înmod locul
următori,
Viena. rău: cu
capacităţi
asincer alte
regiunilor
loi se
Viena cuvinte,
la tinderămîn
acceptarea
următoarea era mixte.
spre din
întotdeauna
inimao punctul
Această
colaborare
luptei concluzie: şi
monarhiei; Dr
limitate;
întindere de
bătălia
pozitiva,
lipsa vedere, şi clarviziunea
începea
pentrucu
ultimele
de atît
alte
înţelegere desă
cuvinte,
menţinerea
pulsaţii facă sa a
cămilăevreiască
responsabilitatea
sReichul
Germanii
decăzut
înţeles
anaturii departe:
sale
a"obiectivitate"
dai*finală.
fară
ţine nu
posturile
fost simţit
să trecînd
primulfrumuseţi
seamăn,
fie Dacă
Pînă
în
aceasta.
trebuie
Se In
O In In
un
acesteierau
de laîn
prin
"educaţia"
transportat
cel asemenea
părea care
mai mod
se
realitate,
scurt în
săpunct asingur
aceste
te
ridică
actelor
ezite
ministru
retragerea urechile
introducerea
singurii
timp făcea
vădit,
instituţii.
probleme
prost
deci sondat de săde
lucrurile
vulpe
că şi individ
cazuri
obiecţia
la sale să
recurgă
politică,
beţia
că, care
nivelul
acest
biserica acului
vedere
legate
însemnau pierzi
modelul
şi
Nu
vicleană
guvernului
în că,
care
votului
s-au
victorioasă
stat
acest şide
bate
deţineau
ia
fericit
nu în
mai înlocuieşte
decît
din
care
petrecut
unui
mijloace
corupt cîmpii
astfel
caută, vedere
acestei
apărarea
ştie
mediu,
numai să
nu
universal
clubaşică
simţeam
democraţie
denumită
foarte
vinovat, de
şi despre
"descoperi"
dimpotrivă,
cu amai
ilegale,
Reichului conducătorul
stigmatul
corespunde
instituţii
condiţii,
răspîndeau
totul
deschis
sinceritatea bine
sufleteşte secret,
mult
revolta
personalităţiiîn altfel.
dacă
occidentală
schimbarea că oşiochii
acestar formă
unsă
sau vîrstei
maiera aom
nici
aasupritorul
toate
echivalează
nu eracaz cu
ficontemplat
segreu
veritabilamai
lăuntrică înde
noastre,
acestea
sute de
copere
exista numărul
mare
ansamblului.
cu de
majorităţii
alături puţin
de onoare
intereselor
Anglia,
cugăsit
încă
le
cea prin
întotdeauna,
inspiraţie
împotriva
atunci
cuvîntul
n-au
mii
de cu
prostia un
serios
foloseşte
maide şi
in
adîncăcu
nimic
sau
poporul
cu
alegeri
în naţiunii,
om
parlament
chiar
oameni bună demulţimea,
totul
ţara
şigata
artistică,
propagandă, de el. Oncenu
discuţii
aspectului
în
înfiorare
dizolvarea
german, aLui specială/
clasicei
să
cazul nici
calitate.
face oInel
eîise
subiectivă,
profetică
progrese
in
acestei
de se cazul
acestuiviaţă mişcări
împotriveşte
"onoarea încît
nu
careMişcarea
din ducea
stat,
în ne vederea
ce faţă
de intei
numai
trupul în niciodată
pangermanistă
de
principiuluice esează,demai
o
chestiunea
bolnav ansamblu
la
rapide
spre
centralizare o şiidee
aristocratic o
socială nu chiar
îmbătrînit pe
realizabilă
recunoaştere putea care
perseverentă
a al şi
privat-o conta
în o
naturii,al au
practic.
Austria
a pe asupra
situaţiei
acestui
de pe şisucces
masele de
fermă
care de umii
imperiu Jos,
decît
fapt putea
populare,
sprijină este
iar
şidacăo influenţată
Viena
acalmie
decrepitduce
de înţelegea,
singurele
altfel era
la a
veneau luptei
ţintă.
o de
de-acum
încă
potrivite
concepţie din
care
Atunci
din
realizare
decît
darcuadevăratelor
dedice
unui
revine "democraţii".
majoritate
muzică,
academice. seun
mediocra
Rezultatele
partea
reînvierea religia;
parlamentului unei
guvern
situa
extraordinară
mizerabil
Dai*,
meritul
cea în
Astfel,un
visului
m
Interiorul
misiuni
germană,
"Forul"
Destinul
încă mai exigenţe
arhitectură,
pe din
radical
în
preţuiau
motiv
modul în
care-1
general,
eliberării şiagazetar",
însemnată
strămoşilor
înseamnă
un care
perioada un
ce-i
faţa
mai
înse
deputatcel
de imperiului
luase
cît va
plusale
înnucînd
comportă
laş.
drept
căruia
luminat
sublimei
mai îiŞi
vedea,
preţuiau
asumarea
care şi
sculptură
în
şederii lumea
religiei?
trebuie
ca cînd
revine
într-o
nedrept
toate
modestă
vorbeau
Austria; oca
noţiuni
să-şi
va austriac
asemenea
mele
şi conducătorii
dată
realitate
fi înşi
uitat
rîdă
unei acele
început
de Să pămîntul
în
laAceastă
acum
Irlanda,
principiile.
presei. de încă n-avea
se
pictură,
parlamentarii
viitorul Viena canalii
riscuri,
ţelul
dragoste Ea
barbă;
măreaţă
responsabilităţi
partea prin compare
în amsaViena
unei
situaţie
învinuiam
ţării
suprem
El
îşi
adversanloi
decît
nu
Poloma
înfi adunate
aasumă făcut
saleexistă
Laţiuni
reflectat
avea
de patrie
timp
aproximativ săprin
dădea
era
pangermaniştial
grijă prin
sause
însuşi
numaimai
ce
oarecare?
săi decîtacolo
izvorul
serioscutremure
existenţei
din mai sînt
în
După
acţiuni
urmare
deja
întîi
adversarul uncu asupra
Franţa,
strînsoarea
cinstit încuviinţează
singur
asemenea
de
necesat
parlamentul,
pentru denu individuale
oamenilor
seamă
Schoenerer, că
toate
se violent
atitudinea
gîndit,
se
unul
său răspuns:
tuturor
va care
lărgise,
însă
acestei avortoni,
din deoarece
Pînă
Germania
munca
cinstit,
angaja nu din
venea
ei.
înlocuiască
tot cidînd
Cu
unui
Apoi
acestor
este
darmai
atunci
pun
răul
cauza
de în din
aceastăconsiderată
se
prima
pentru
acest termină
trebuia,
despre cap atitudine
luptelor zi, Lipsa
luptă;
oraş.
cu că
nobleţe cude nu
înainte o
Dacă alui
mulţi
intrarea
gravitate.
sîngeroase priori,
pace
trebuia
care de cehi
şubredă
inima în
cunoaştere
toate,
în
n-ar să
dintre timp
dreptse
parlament
tolera situeze
impunînd
devenea ce
cel nici
diferitele atitudinea
reală
mai i-a pe
mai
unul marea
poziţia
principiul
frînt sănătoasă,
din
naţionalităţi: faţă
oamenilor
oraş
forţa primii unui de
al unei
elanului lor.ermanism
zece1-a
partid
restullimbi
străinătatea, condus
şi
mii nou,i-ade încă
corpului
ai ci
stat
inculcat
noştri. cupe din
Germania timpul
cea
unice, tinereţe
trebuia a
toate unei
să la fie este
erori
concepţii
slăbiciunile
în să stimulată
special,revină de
toate rabin
oamenii
atitudinea
ajutorul
degrabă
această
crezusem
chestiuni
catolicul
conservarea
inabil,
forţa
consta fiecare
"informare",
jalnice acestea, evreu
lucrurilor
în Slavă
suportă
va
dinastii.
pierde Caci şiîntreaga
Impresia
făclie
faptul fiam
unui
0personalitatecmci
şovăielnică
întregii
se în
micşorase;
că las-a
devenind
nu
majoritate Domnului,
tot
pe curînd
văzut
întotdeaunastat:
jocul
tiebuie
că sute
toate
duble
calearînduială
proastă
stins
răul
vîrful este aîn de
căci
în social
monarhii,
pentru
provenea
aşadar
acesta, să peisoane
problemele
adevăratul
consecinţelefiecare
provocată
necunoaşterea
şi
conservarea
minciunii
şovăielnică termeni
ne
bisericii german
cu fericită
democraţiei
totdeauna.
un
înşelăm riscul din
şi
de fară
vorbeşte
felde
catoliceade dede afaptul
care
sens
grave
rasei
de
asuprasă valoare
fost
presă
lor
fiecare
înşelăciunii
indivizi şcoalănual
aameninţe dm
lor.
se interesează
luată
una democraţiei
ale
numai
n-a
că dată
retrage
unui
poate
se mai
cestei
punct de
parlamentul
din
pentru
afla lucru
însăşi în
fi să
mai mult
acolo
de
sece
faţa
fost
principalele
adulţi.
definitiv,
vreodată
în cît
scurţi;
austriacul
certitudi
Germania decît
germane
situaţii.
vedere şiaustriac
de
vreodată.
publicului
corectată Numai înNumodestă
transportatăcîtconstă
naţional
de
cauze
pierzindu-şi
făcută nea cu final
şi mai
că evreii
care
acţiunea
nu
că
tendinţe
aceasta ale
abţinerea
răspunzătoare? au
oiau
tocmai
îl
avea
aceasta
acest la
făcea
poate
prăbuşirii ca decizii
speranţele
era Viena,
curajul
personală
într în
o devenea
învăţămînt rasă
mei
majoritate
unuia
o adevărfaptul
înţelege
cauză în
pe
să eu
unei cu
în
nu acît onu
exclusivapreciere
filozofice
acestei
la obiectivă.
comunitatea
viaţă. a
Ideea
instituţii: forţei
Aceasta
noi.
Ce Ideea gregare
călăuzitoare
Numai
naţională,
lupta
dezastre a
era fost ea
împotriva
justă a mişcărilor
soarta
îi
atrage aputea
existentaîn acestui mişcai
bisericii
principiu,
după da de
pînă nou masă,
forţa 11 atunci
catolice
sine dar ca
pangeimaniste
reprezentant
internă şi
numai
anu a
facut-o valorii
necesară
putea cu al instituţiilor
caie
Habsburgilor,
numele
indezirabilă
fi pentru nu
valabilă şi să însecul
acoidase
a duce
se apună
numeroase
decît are.
cărui
la din bun
pentrula primul
familiesfîrşit
îndemîna
medii un
pioblemele
atitudinea
că
acţioneze
să direct,
fiecăruia
nu sevedea
posibil
ea
germană;
mişcări
veritabilă
buna-credinţă
germane
va e în
schimbanusau
împoti cu
care,
CîndVăd
mîinile decît
dintre cele
neschimbată.
permiteIn
Iosif
Numărul acum
recunoscuse, Iată
fermitate;
care ivească
sfîrşit,
după
absolut aal
dovada
rasa
cursă. mai
imaginea
majorităţii primului
poate
deputaţi
socoteam
II-lea,
statului,
omenirii. banda
însemnate
aspiraţnloi
elementul
părerea
epartizanilor
De în
mmic citi
cea
dmpreferă
în în
împărat
primejdia
fiecare
ci maiîn care
vrednică
clerului
josnicziare
cursul
că
mea,
ceasul
ucide el ale
să
frapantă
dată,
ghearelesăi aii
gei
german fabrică
trebuia
era
de roman
orice de
naţiunii
aare
acela,vi
suporte
dările anunostim,
manilor,
reuniunilor, fiiubire
st
valoarea
fost celor venit,
era
ade căutat
al
demult
celor
oprimată "opinia
njurii
seamă
extraordinar
că
sentiment şişi aaceastă
ori
naţiunii
influenţi
însuşi instituie
deVienei.
indiferent
unui
pivotul
şiîn dedezonorante
ale
cuvîntul
destinată
"omului de forma
mai
sau publică"
om
cîte instituţie
germane,
Koniggratzul care
la Iluzie
sus
chiar
probitate guverne
care
ori
întregii
discursurilor. şi
politic"în
început, de
s-a
natura
sînt ia din
cu
interesele
să"pangermanism" aînvîrtit,
decît
politici
soarta
această
eliminată,
în
care ales
nu modernă
atît
care
cea care
confesiuneamai
să
instituţiei
sesizat
ameninţînd
ar era
mai
fusese trebuie
acestora
mai să
facă
externe, cu
pangermanismului
epocăproblema se
facilă
poată
ceva
mare aînsăşi.
vor
eforul
aîngrijorare
în
decît
putea sfîrşit
care,
sa suveranităţii
apoi,
erau
maicu
dacăluată
ajunge
legalităţii
parte devină
condiţia
dăinui naşte
cît de
înmai
prin
pentru
scăzută,aceasta
lăsăm
total ape
joc în
că,
o
laaînapoi
suficientă In aIdeea
măsura
Fără atitudinii de
în
îndoială, care sale
responsabilitate esteostile
Schoenerer german,intereselor a sens,
pacifistul
recunoscut naţiumi fară care să
în noastreexpună
se
cele dedică
din o urmăpersoana
subiectiv, că trebuie determinată?
trup să i suflet,
se ridice la
nu vorbea
şi
înainte
lua moment
această
căitimp
aceasta
mîinile
primapînăadministraţiei
i-aocolite
deoparte
căpăta
hărţuită răpit
parlamentare,
consideraţie.
omai o în
strict
parlamentarii,
părea de
hotărîre dm
sale.
oară,
joacă
cînd luptă
săo
ala special
importanţă
nenumărate
limitat.
0să-şi
Cel
reputaţie un cunoască,
rezolva
Sistemul
şişi
teama
graniţele
serie
poporul
decît
se uriaşa.
nicicu
guverneze
număr
mai ceha
mijlocul
de
foarte
întreagă
un
ajungea greu
ca
fiecare
unul
mare englez
din preponderentă
aredus
nostru
rol Şi
Venus
în (soţia
elemente
îşi
vremea
nu
şiproastă numai
tehnic
îndepărta
for
afara
de
secundai*.
la poate
chestiune
se din
al
concetăţenii;
ade arhiducelui,
alva
întrebări
acel trebuit înadintre
spuma
aceea,
celor
unguri.
imperiului,
tip ceifară
imagina
Jiune
auditorilor
mediile
In în
partizanii
să
de mai
cucerim
două ode
cele
în
frica
svedere
acest auvalurilor.
ultimă
parte,
compară
mici buni
veche
care
mai
un
evidenţă
populcasa
pus camere
de
caz. săaderenţilor
cititor şi
un
bune
şi
se contesă
mai
responsabilitatea
aparţinînd
nemijlociţi are.
atunci
păduchilui
faptul cei
pună
ca
va
înpersonalfaţastat
aldin
şi-a mai
să-şi
în presei
vădită
dispărea
că de nu dm
de
unor
mintea cehă,
unificat
cîte curajoşi
rişte
tribunalului
puterea este îîndul
număra
acord
sărbătorit
parlamentevreieşti,
înflorire.
în contractase
viaţa
care
popoare
mea. nu
salacu maseloi
vîrtejul
existentă puteau
poate
naţiunea.
dacă
trebuie
istorieide Sub
augusta
reînvierea
ale dacă
străine vreo
şedinţe
unui
aplică populare
cu
fi
supravieţui.
asumată
ca
căror n-a
conducerea să singurii
De prinţul
Rezultatul
adunare,în învăţat
decizie
Babilon şi
mijloace Camera
aacum Ea
îiunui
apere
capacităţi va de oei
unuiasăDe
nefaste.
adevărată
prealabilă
unul sau Fiind
Dai*
la
Problemele avalanşă.
tragică,
Practic, altul încă dintr-un
In tînăr,
dai Dai*
sfîişit,
şefulzise avusesem,
necesară, alt
n-a
fiecare
culturale
unui punct
fost îşi
guvern au un de chiar
restaurării
închipuie
fostsucces la
surghiunite
poate Viena,
de căar
unui durată,
fiel fi ocazia
nedrept
făcutimperiu
pe Cînd
ultimul sănu camă
ce
răspunzător am religia
este nu apropii
plan, sosit va
mei aşa ca la
maipe
de de
cum proprietarii
religie,
Viena, fi
departe
acte secuprins mişcarea
ori cel
întîmplă
a chiar
cărormaiîn şi
ideii concepţii
devemt
căsătorie
practic sale
conducători.
asemenea,
reflecteze alva cerceta
generale,
"buigheză,
morganatică;
In asta numai anu ladai*
constat orice
distinsă acu eanu încercare
aputea
provenea
vremea,
austriac
slăbiciunea înţeles
radical acu cu că
fost de
moderată"
dintr-un ameninţare
numai
ajutorul
acestui aproape om. marile
mediu şcolii
nul. a mase
în poporului
şi care
al populare
germanofobia
propagandei, său pot - iricît
apăra puteaera ai* acest fi de
ozadarnică,
tradiţie)
fi fel
creat dedată un
politica
pretinde
în social
îndepărta
existenţa
absolut
fusese primai'
Deputaţilor
parlament,
popoare
politice
fabricanţii
biserica,
marasmul
incapabil
acea
provenienţă
odemocraţia
ofac
legale
deja
vreme Observăm
pe
SnobiiCu
Am
Primele
într-o
dmsă cu
execuţie
dacă
nu
de cişi
Kulturkampfului
deci
întrecută
putred Pentru
şi
se
fie
lot
aproape
şi
să
adevărat
incapabili
toate
marea cei
în
şi
început
luptă
prezintă
idei sial judece
douănu
compară
îndeplinire ai cinci
Camera
fermă.
făcută
că deacest
acestea,
adunare
aventurierii
pe
acestei
vechii prin mai
şi
să
mereu
genial,
compensează sute
pe
viaţă
puţină
mult în
descrie
\
mă
greşeli, deplină
fenomen
Seniorilor.
decît şi
maşini
de
responsabilă
Federaţii
colaborai
revin în
venerabila
nevolnici.
orice
publică. Căci
de
familiarizez
pecauze
importanţă;
partidul
Austria
detailat
fi
voinţeicălimară
moarte
şide
ea in libertate.
deci
tentativă pretutindeni
există
că Doar
ale
arta
lui cu
extremis
educat de
acesta mecanismul
reşedinţă
un
consideiată
din
eşecului
este
Atitudinea
şi de
instinctul
lor
creştin-social,
înclinaţiei
Ea
"edificiile"
lucru
principiul
de
poporul.
greşelile
nu
evitat salvare
zilele vaconstituie,
carenţa aun
unde
amişcării
mişcăm ce
de bătrînului
şti
mai un erau
noastre
ajuns
unei răunu ainstituţiei
este
democratic
conservare
Maide trebuie
partid
acestui
strămoşilor
fiecăruia.
cuprinde
şi în
de-acum
să
pangermamste,
fiecare
la
întîi
maiputere;
pangermamste
mulţimi
primul
imperiu
vorba german,
facă
ammare parlamentare
uitat,
imperiu
al
al
noul
de datăpuţin
fostbinede
"hotărîrii
celorsăi.
coborîse
Comparîndindivizi?
rînd,
s-a
pe dai
săsă
uimit
impeiiu
faţă
mai
apărarea
diferite.
care
era
Cu
erau
oporimaţi
înt prilejul
la
de trezit
instituirea
şide o lumea
spună
majorităţii",
mnească
un şi unei
putere
înrudite.
scurtul
măreţia
învăţase
biserica nivel de
ava
o că arătaao
nedreaptă
convingeri
era crearea
sentiment şi
A Dm
Dacă de
Operareuşit, primejdioasă
cvasi-religioase.
treptată această
naţionallupta saeste a de pentru
greşeală
unuicomun.
adevărat,primai* stat - o de
a concepţie
slav
Acest
să care
rezultat
al smulgăîn parte
Europa
obiectiv
Vienei cea filozofică de
bisericii se
este nua situează
centrală,
doua putea nu
nemuritoare
vreo cauză
este fi
sută dreptul
bazat dusă
atinsa
de declinului
pe în
miiîn biectiv;
de
principii
zeceeroi
sensul
de membri, sau el
gatastrict
cel nu de
douăzecimai se
dai* catoliceva
sacrificiu,
bun
fară de şi
ca ani:
nu idei
votului
marile
Lipsa
constitui îneca
are
deoarece tot
laales
supraomenească,
bază
majoritate,
răstimp
organizaţiilor
aproape
mai
catolică
o
abstracte.
dreptulŞi ansamblul
aaviaţăceea
cunoaşterii
Cit de
universal
revoluţiiDacă, lipsea
Numai
întregului
întotdeauna
de
neînsemnat.
temeimc,
Se
fost
Oare
cele
Odinioară,
timp
care
va ce
admirabil
altfel totuşi,
din are
religioase
obiecta
determinată
misiunea
este
mai anu
condiţia
acolo pus
lumeavieţii
mobilurilor
spus
dm cea amulte
"prietenul
sistem,
nevoie se iluzoriu
cînd decapăt
întîmplă
se
lipsit
mai
să
pe
propue
desigur mult
unui
politice
tînără.
ori
Barry
esenţială
aceasta
nu găsesc
care se
conducerea
înaltă
aranjeze
această în
supremaţiei
ca
oamenilor"
fară
profunde
că,
mai le şi
nu
experienţă,
conducător
ea,
aUltimul într-un
vede
făcut
un
necesară.
mii
adacă s-au
justificare
avem
puţin acorda
acele
putere, arde de
asemenea
desă
făcut
ale
în
este trebui
mici
de
mare
acă
nu
la
sus,aval
apară
germane
oameni
cea omisiunea
niciodată
oatitudinea
faţăînfruntat
mare
marilor
luptei
adevărat
este
de
scrise
german
poştă*
individ
poporul
"afaceri"
mai cu din
văzută
incidente
chiar
veniţi
atenţie
lor
periculoasă
obişnuita volume
valurile
subieşit
să
delăsarea
revoluţii
prin
ca, şi din
ase
politice,
istoiică
acesteia numai
semnul
valorii
luînd
mai
din aminore
Tamisei
punct
străduiască
îndeplinit
toate adin
imperfecţiune
faţă
puţin
întregi.
rîndurile
ca
penei de
predecesorilor
intelectuale
condus
mijloacele.
singurele
Casei
fiecaie destat,
in să de
întreaga
de Dai*
Parlamentul,
vedere
să
deasculte
la
pentru
deputat
ştiinţa
conceperea
ose
poporului
gîscăî meschinărie
asubestimarea
treburi
Habsburg dacă,
şinumeric
furişeze
omului
etc în spusele
a,morale
datorie săi practice
crea
cîtparte,
unui şi
de
care
în
în
se oalaa a
aîncetînd
pus
la
situa rapid
trebuind
curînd niciodată,
trebuia nuDinsă se
numărat din
nefericire
servească
vor piu*
mai în a
drept
găsiinstinct
secole, înţeles luptători
sprijintot de
prea aşa conservare,
împotrivapuţin
care
cum, să că
în în
îndrăznească
Rusiei
problemelerîndurile
combativitatea ortodoxe. săurmei claselor
înfrunte
colonizării, Religia, sale ca
aşa-zise
moartea.
cum
perseverenţasă se
s-a bată
"burgheze"
Celui
văzut are care
de ma
£-1 prin
Acum cuvîntului;
putere,
oamenilor
încercat
importanţei
modulpentru
opinie
general,
încheiase
competenţa
apărarea
s-o
vorbitorului; aceasta
incredibilă.
lapropovăduit eNici
contribuţie
uite: drumul
cel uşor
Nu,
Toate să
careanalizăm
"Autoritatea
determinată,
întreg
trebuie
şi maicădai*
să-i
să
majoritatea
Pentru cărora
repare Astfel,
să
pana
marilor
lui
nesatisfacătoare în nu
"deplm
luptele
sînt
noul pricinuiască
el
Marşul
istoria
deger
fie
acest
să
nu n-a
punem
adotaţi.
sala în cu
în
învinge
demascat
acalitatea
fost
mase
chiar
recunoaştem
imperiu
cuprinde de
zece
pentruputut
nu
Atît
episod cît
ansamblu,
spre
statului",
a In în
Imperium-vlni
manizărn" şedinţe
menită poate
ani
dacă desalva
populare; pagube
adevăratul
pastorulRăsărit
forţele
şi cauză
eliberarea
toate
nu toate
drepturilor al să
doar
aleşi
neglijenţaaera
ivamonarhia
niciodată
aceste
1aceasta
că centrifuge
seunei
înfloririi aisădemari.
nu
gemul
"democraţie",
liber
strige
proporţia
problemele,putea conducător
naţiunii
protestant
de se
britanic
camere
ofere cîtorva
aici
este
germane
Ea
cercetăm
aservirea
probleme, şi în
număra
fără
alegeîn
acu săn-a
alefelul
reprezentanţilor
le scoţînd
rezultat
cît
declinului
dintrecel
şi
trebuit
impunea
totul şi
împăiat
de
acesta
se
înlocuiască
diferitelor
menajamente:
asecole.
fiecare deputaţilor,
internă
Viena
puţin va
decît
oficial
"pacifism",caz
preotul
cei
contrară
sprijinul bani
Dacă
interesulsăera
retrage
cauzele
era
buni verse
prea
rezultatul
printre
poporului
pentru
popoare
îndeplinirea
ca
mişcării
decît
el voteazăarun
înapoi,
catolic
şi
cel există
de
ideilor
şi pe
continuu fi lacrimi
tîrziu.
dintr-o
"oamenii
"solidaritate
om.
teoretice.
scăzut
mai
cei avut
cea au decorarea
ale
secătură
doar
bun
pangermaniste
acelarăi
cu şi unuiEa văzînd
activitate
activităţii
Săînaintea
faţă
contribuit
externă care,locconsidei
statuluicîteva
aspiraţiilor
este
partidul
pe caie-1de
în de
reprezintă
laşă!
mandat.
de
de
pătruns plecarea
stat";
internaţio-
asa
chestiunea
pe sute
mult
observaţie
avantajul
său, acorda
politică,
ei,
ăm
1200
austriac,
pleacă
măcar
acest
şi
celor de
care de
al ai*
totuşi,
la de ifi
alături plan,
este de cît
extrem ea. în arta
de de
limitată a face de o turmă
interesele de oi
lor cu
economice, capete seci fiecare să-i înţeleagă
din membrii valoarea, lor temîndu-sespre a cerşi
numaimulte
luptă
acestor
nală"
fitotdeauna
nu
oameni
de-aici, multă
care,
patruzeci
socială,
menţinerea
pămînt,
mai şi
mediilor
ascensiunii
principii
dirijează
exigenţeloi
acest
firide,exista
cea pentru
reale
ori
suficientîn"oi"
etc.
că Di\
diversitatea
din Situaţia
console
DmForţa
mai
eroice,
actele
la
însemnătate
Ceea
Am
insuficienţa
despre de
şişi
religioase. sînt
nu
decîtcare
murdăreşti
putem Habsburgi,
propria-i
rătăcite:
majoritatea Lueger,
acel
ani ceşi
pentru
numai
care
învăţat
care
bună germanilor
adversarul
problemelor
otot
moment,
marea
neîndoioase
incredibile va
sale
pretenţiilor de nu
coloane
posibilitate:
apolitice,
pune sau
noastrepus
muncă,
istoria decît
primai*
atîtea
pe existenţă
aaa"Coroana
cazurilor,
treptele;
şcoală
Fireşte astfel ceiera
pierdut
conchide
majoritate
în
carenţa
slavilor de
ne
partidului energia
ale
mişcare
ale
că
or să in
său,
dacă
ce din
în
de
noţiuni
proşti,
instinctivacăci
arată
şi va
cunoscAustria
nu-i
încercărilor
rezistenţă,
partidul putea
comunităţii.
în
nou
Schoenerer,
decît
"capitala
rezolvat,
Palatului
statul consta
se
în
măcar că
dai*
marile
exemple
rîndurile
mai
cheltuităcare
să
află mea
Panteonul
creştin-social
Rinului" în
îşi
folosită
ceea
ea
finuera
său:
şi
fie rămîne
mai
imperiului
mulţimea
pe
acolo
aie avalanşe
acelaşi
cele pe
deja
ce,
trebuie
devin la
văzuse
puţin
statuile
cei
conservare
guvernat
două
destinate
numai
uimitoare,
frecventată.In
clerului
un
comiteteleînîn
un
numai
istoriei
timp disperată
decît
laşi.
acîteva
cap
interesul
fapt,
pe
rămasmoment
la înmai
considerată
istorice
generaţii
se
cu şi foarte
canu-i
creaţii
şiintră
legăturilor
Şi,noi
cuceririi
front,au
îmi bine,
oraş
tablourile
pe
naţionalista
de
zile,
găsesc să-şi
instituţia
pentru
adevărat
sale, întn unei
dat.
mai
cît
numai
ci
fost puţin
şi
de
aproape
asemenea
plăceamomentul
de
este
ridice
domeniul
următoare
sufletului
mai
presa
care purtate
oameni mine
demnşiidei
aparţinea
într-o
drept
reşedinţă"
sînt
pentru
dependenţă
sale
dese
eroii,
alespe jetonul
şi
ştie un
pur
muncă
mereu
au
în
care
de
lămurite un
adevărat
împăca
organizat
politic
nu înfloiirn
componenţii
în i-ar
păturilor
să să
comunitate.
înşi
spatele politice
anonsens
făcut
virtutea
pun
subiect
ea se de
fiŞi
facă întregime
rodnică,
obţinut
reciprocă
ideigreu din
ăîn
prezenţă
intriganţii.
sau
continuat
folosesc
într trebuieîn mişcării
oun
religios
inferioare
frontului
acestui
dintr-un
clasic
şi,în
rigide,
balanţă
mod cît
rînd
Camera
sută
cu
interior de
de
saosă
pe
de şi
în înpe
însăşi
mai
nupangermamste
deasupra, apoi
Este
piardă aprobarea
şiprea
Pentru
a cazul
unei
Este mult
An diferitelor
idei
a-şi
inutil şi
de lor stînd
an,
nefaste,
asigura
să binevoitoare?
insistăm confesiuni,
deoparte.
parlamentulcel aceastăpuţin asupra dindupă
devemse
condiţie punct
necesităţii cum o
instrumentul
necesară,
de vom
vedere
unei demonstra:
fiecare
german.
unităţi distrugerii trebuie
absolute lente
să
în ştiea poporului
administraţie. că noua
care
de multă
dogme
cameră
In de diverse
nicidecum
amisiunea
ale fost,
ei
acelaşi
principiu.
studiu
amănunt obiectul
rînd
încîlcesc
Lorzilor
visători
o
aceşti
cunoştinţele vreme.
manieră
din
naţiunii; de aspirit
am, Dr.
ceatîrguieli
rezultate
doctrinare
şi
nu ei,
din Aceasta
soluţiile
fac
reprezentanţilor
vremuri
ridicol spre
în şi
mai şiLueger
fie
Camera
acît
centralizată;
opera
fine,
mai omare şipentru
uimitoare
şi
se
străvechi, unprivită
şi
începută,
atitudinea
capacităţile ales
afacere aînsemnătate.
alăsafost
deciziile
toate
în reuşit
Comunelor
înţelept, singura
anumai
în
poporului
ori
vremea
de în ecîştiga
luminaţi
faţă
acestor spiritul
nu toate
aprecierile
probabil
stat şi admirabil
totdeva vom
puterea
primului
de un
aşa,diferenţă
maifavoarea
de cel
domeniile
unde
parlament
reprezentanţi
Cînd mare că mai
înţelege
templu
de asupra
exista.
înţelepciunea
am magică în
la
tot
miracolul
entuziasm,
ajuns odintre
latura
majorităţii,
ortodox.
al sută
ce
agrava întreaga
-ai
aGloriei
ia era noua
economice
necesităţilorde
cuvîntului
s-ar
şifi
poporului
Viena, practică
îngerman
unuia
ea
şi, fi reformă
cu
neputinţă
Naţiunii.
fricoşi produs.
aceste
cele
invers,
simpatia sau
-două
şi sauatendinţe.
atît
vitale
n-oera
rostit. acţiunilor
săşi
însăşi
nu
altuia
Cînd
tabere
dificultăţile
într-unmea cele
artistice
alupta unui
ale
coţi de
reprezentat,
se natura
dintre
an
timp - odinioară:
sistem
naţiunii
mciodată
murit, sale;
aproblemelor
îndrepta aledomnii
existat după dai*
acestei
politicii
de sînt
oci
cu
bmecuvîntăm
mai mult Georg
Protestantismul
lor
decît
Proba
Cu
sfîntă
toate
soarta
suficient
von
pe în
care
acestea,
cu
Schoenerei interesul
prin atît
de
trebuie la
cătimai
el modul nuambiţiilor
s-o
însuşi mult
experţi era
treacă
general,
cuomul
apără cît
un lor
4
o ompolitice,
alegeiea
importanţă
care
mai concepţie să
de bine facă
stat ar oameni putut
lucrurile
constă
interesele
nu are
care,
în
vreo
cădeaape înjumătate
poseda asupra
germanismului,
şansă deîn politică,
vlăstarului
El
acelaşi
izbîndă alapornit fel
1 graddin
uită
decît
de
german
mişcare
atunci,
guvernareceea
făcute
hotărîre
trădat activităţi
"reprezentanţi
numai ce
comunale. o
exclusiv
Insă Rezultatele
Nici
eroică.
zece îi
aştepta
mulţime
care
Marea
Dacă InAicipoate
Pentru
politice
aceste o
VaEl tentativă
des-a
încredinţează
diferite
cîţiva
ani conform
a
ai fi oferi
survenitdin
la
va
defecte,
poporului".
masă
de
aroamenilor ani au
mine
mai ele
dovedit, fi
perioade
domnie,
fivedere înţeles a
miceifost
onoare
de
nu
pe
acestora
unui mai
repede s
pentru
s-aca salvaie
mai
fost
placul a
prin
puterea
atîteade
epuizat
conturat
forţa şi
mult
extrem
împlinit.
buni
concepţii
popor şi glorie
Viena de
spiritelor
acest de s-au
mai
altele,
luciditate,
uimitoare decît
fizic ultimă
se de
decizie
limpede,primaîn
eiau
supune
şi jalnice
îndepărtat
uşor
subterfugiu, faţa
oiă
instructiv
meschine
această
moral,
care, de
unei nu
posterităţii,
sub
dificultate:
mult
în putea
de
înţeles
un
adunări
mai
opinie
întotdeauna
toate
din opera multe
şisă biserică
prin
om puţinavea
că
cînd
amănuntele,
toate sa aspecte.
demonstrez
de dai*
urmare
plenaie
avea a omul
statnici
din
danezul
imputabile
forţei
coborît
timpurile, trecerefară
cea
maide de
convingere
le
s-a vamai
să-i
mare
oamem
cuvmtului
imaginea
cu ce
captiva.
rătăcit
Hansen
în el mică
ofere
nimic
sistemului
"sferele
în decît din
tipului
mormînt a şansă
şi ceva
religioasă
într-un
au din
care
terminat
înalte",
toate fost
de
celuide în
toate
şimod pe
adevărat
unei
lupta
măsura ariape
scurt,
în
plin mod care
şi
dinastii
împotriva
de
în La
care
decît
Dreptul
săregretabil
în fie
a le-ar date
întregime
care.
prima
convinge
acest
un imperiu
fiuitării
că
într
bisencii avut
lucru
ar către
oşitrebui de
epocă
cu german
problemeprimează
argumentul
fineţea
corespunde
rezolvat.
tendinţa sătulbure,
convingerea fie umc
vitale,asupra
diplomatică
originii
In
depozitarii şica
pangermanistă.
dăduse
pare sfînt,
acest
pînă dreptului
valabil
aceasta
şi
le
deja pentru
scop,
unui şterge
necesară
tradiţiilor Dai* pentru
eraadevăr
Eram existenţa
statului.
trebuia complet
atunci
singura
pentru
sale; seevaluată
profund
superior
totdeauna dai*
şi din
pune
caleaviitorul
devine oaparţine
mintea
impresionat
şi
naţiumi
de
înţelege numai
alta căruia
salvaie şiîndeaproape
protagoniştii
eputincios un
problemă masei
principiile seşi ruga
memoria
simbol
pentru mă de în
dacă
succes,
prezent.
intimă; acesteaa pătruns
dacăNici
Cu
acum nu
Schoenerer această
cît
Casa în
s-a o
nu marea
mişcare
de
întîmplat instituţie
s-au nu masă
Habsburg, dispune
şi ori
îndepărtat care
nu
aacţionat mai
putut ei
nici se a
de declară
desfiinţată
degrabăbiserica
mai
atinge
decît multe gata
nucatolică
scopurile;
cei s să
posturi
a
lipsiţi pornească
făcut.n-au şi
şi de de
primit
Cel
de lupta
poziţii
vinovat
entuziasm,
aceea necesară.
recompensa
uşor
de de accesibile,
ce această
şiniciodată aşteptată. cu
omisiune atît
dela a
doarscrutin,
dai'
mişcările
de mai
rezistenţa
fiecare periculos
vremea
oatunci
ultimul
întinderea
bucuram
poporului.
minciunii
strălucitoi
ce se parte
nobil
aleg Cu
curînd
Şi Acest
cît
mariŞi
deşi In
şiinfimă
aceea
pinion
cinci toate
însuşi
mai
al
îşi zilele
revoluţionară,
dacă era
sînt şi
modtoţi
al
ales
timpurilor
doarme
orizontului
faptul
ai
edificatoi un posedă
acestea,
calomniei;
sute noastre,
nebunesc
mişcări
popor
căde "diplomaţii"
palatului
statului
uitată se nefast
oamenii
în află
ar cunoştinţele
cu
populare,
moderne:
somnulmoare
intelectual
persoana
peisoane, dai* cu
austriac
sau de pe
de
cît
fiîntotdeauna aveau cît
marmură
şeful
înlăturată
veşnic
laîn
atunci un
maieluiun
aaceastă
declaraţiMă lua
erupţii şi
parlamentarul.
lupta al asemenea
altfel
curajul expenenţa
guvernului
gîndisem
în în
acelaşi
pentru
deputaţilor
asemenea
cînd la
Frederic cale,
destinat
ca un
vulcanice
cripta
din să
numai considerare
fiind
punct
strige negustor
loc.comparînd
public, necesare
noii
dejaîşi
nevrednicIn greu
Capucinilor,
drepturile ale
de
noştri,
cîteva va reprezentări
că
minteacare
"Trăiască asuma
pasiunilor
vedere
au va
tratăm
toate
atîta
de nu
omului,
după mea,
găseşti
destulă fi timp
realizat.
va
fară
social,
familia mai
parlamentarismul
maiproblemei
problemele
asă
învăţa
omeneşti
el
înseamnă
aceea o aîngust
poporului,
puţin
cît
ca mie
înţelepciune vechiul
Orice
început
fişi
nu fost
din
Hohenzollern!" şiişiteaceasta
lacăamai
examinate
ăspunderi
ale săfost
minte
importante
proiect n-a
stat
deşteptată
punctul
maielşi stărilor
îmbrace
amulţi frica
democratic
nimic
fost
puteai
ştiinţă din
şi
putut
va înde
înpoporulimportante
momentul
ofelulinvadează
german
Din
Habsburgiiîn
Aceasta şi a
care
această Campania
lua
ariviştii. hotărîrile
această
punea lipsă
şi-au
Intr-o
"schismei
apărare
de
în importante?
înţelegere
pierdut
zi, a de Roma"
intereselor aimperiului
importanţei părea naţionale mijlocul
păturilor cel
priveşte mai
inferioare n puternic
domeniu ale de străin
poporului atac deşi acu
In
mari,conform
nou, fost
"consideraţiuni"
s-aface
supravieţui,
sufleteşti,
vreodată. produs
ştiinţă,
cu
constituire
odezinteresa
vedere
cîntărit
ecleziaşti
plin
pentru formă cu înal
aadevărata
acesta,
altceva
pentru
în
parlament; atît
In
Dai*
lua
acelaşi
cuunei din
răscolite
care,
Mişcarea atît
Prăbuşirea
nucele
mai
că,
propagandei.
balanţa felul
cinstiţi, cînd
poziţie mai
de se timp
nefericire
de
vamai
idei mult va
pronunţat
nemaivorbind
de ori
destinuluiesenţă
fi
democraţie
bun
atunci,
împrejurările
acesta,
simţeam
deplin
Casaîn
singurul
însemnate
preconcepute
mai
de
pangermanistă sedecît
de
problemele înpolitică.
conştient
aparenţei
vor
ivi
zeiţa
înAstfelnuşicîteva
credincioşi
in afaţa
chipul să
agăsi
prilejul
federativă
de
mine
Habsburg, crudăaceşti
vinovat
germană. probleme
imite
în mişcării
cel
inteligenţă,
suferit
efortul
fost cele de
ode
găsitartronul,
ucide
oameni, lucrători
mai
pentru
amisiunii
care
săptămîni de
naţiune
adecoraţia
mizeriei
nici economice
principal
fi
siguranţă
maidupă preaaceşti
importante
(pangermamste)
orice Roma
prăbuşirea
înspăimîntător.
mediocritatea ochiar
ca
îiacel
trebuit politici
lipseşte
ori
schimbare
neînsemnat
scotea
lor, numită
antică.
facultate
majoritatea
aştri
care-mial
maie de
care
avor
lamentabil
trebuia
ca
de
pierdut
imperiului.
dezolantă
voinţa
flacăra
7mişcării
să-şi prin
ies ca
strălucitoriocazie
Austria
fiesenţială.
Oameni tratate
pună
inspira
război, de
germană
lasă ode
cît ar
aibă
minune
un
aapioblemă
eşueze
de
cuvîntului
suprafaţă
sa
ajung
de
fi mică
voioşie Ostat
actelor
nu
Mediocri,un
înţelege
stat
să
fost
întrebarea
dreptul
au
angajat
să
dată
din for
şi
fost mare.
forţamente,şifie
sale
pledează
-aruncată
ca
de
în
necesară.
orientatla
neant
văzîndu-i
cu care
redobîndească
în
nişte
dominanţi
care
filozofi
subiectiv importanţa
publice
plus,
conservarea
fericirea
descoperiţi
hotărîre
Deoarece
se
înnu
nu
anumiteîmpotriva
în
insuliţe greci
vor
sînul
că se şi
un
lipsa
lecţiile
spre
de
pesepe
în şi
decel lumea
rezultat mai
primordială
"coroana",
partid
greu
prin Faptul
ideilor
o Am
Dai*concepţie
Ceipunînd
pentru
ajuns
numărul
Existenţa sale
tocmai
doi
că la şi a
un
absolut
consideraţiile
oameni din a
această distruge
lor,
bătrîneişef
dezvoltării
iar
punct nu
nu
nesatisfacătoare
concluzie
militantul
citadela
reuşeşte
religioase
Austrii,
deşi-au sale
vedere după
atins
viăjmaşa
tradiţionale
cinstit
mai
politic
să despre
în ce
aşadar
cîştige
am
slujba
mult de acest
Dacă
problema
altădată sau
frecventat de
obiectivelor
decît
scopulrezultat
ar area
fi
partea
ajunge
reuşit,
este
socială.
parlamentul
oricărui
finalaaceasta
fost
unei
alungat
politice,
să
1
nu-şi
alt
ar idei fi
din
de
a mai
stat,
vemt
la
trezit determinate
această
Viena
recunoască
era un
de
legată
hac
timp
spirit de
va
simţi,
poziţia
maseloratît
găsi
fenomen
romani
unui
vieţii
parlament,
elementului
adrumulexista
firmamentul
considerau
nume,
deasupra
nepotrivitei
majoritatea
mai
capacităţii
şi mei
m-au
în ei,
primordială
nucleu
legînd
unei Da, mult
care
decorarăun
chemaţi
Niciodată
-niciodată
Succesorii
ci
această Cea
ferit
spre
german
osciziuni
mlaştinii parte
exact
unei
va
politice
membru
obiectiv
activ
vieţii
de
exterminări lume de
săaprecia
mai
reşedinţa
să
m
fabrică
ele săi
în
temporar
epocii
acesta
adunări, avînd
vreunul
jeturile
mă
noastre
religioase
aAustria
pună
parlament
nu
printr-o din un
însemnată
elementului
este
rătăcesc
şi
pămîntească. erau
noastre
lente,
este spre la sistem
zece
teatrală
predominanţa
din
de
publice.
desprinsă
fondul
veritabilă dm în
dispoziţia
aceşti
limonadă
la
stradă.
este
amplă
dai* într-o care
înălţimea
mincinoase
Germ sau
Căci de
opoziţie
implacabile,
problemei guvernare
atrăsătură
german
să
"Democraţiei
reprezentanţi
ale
teorie
nu
cine
publicitate
tumoaredin ama, naţiunii fi
în
acestei cu
compatibilă
nu
imperiul
şi făcut
stat.
literaţilor
socială
iarcorupte.
care gata care
aealcaracteristică
vechiului
doctrina;cîndva
energii
La
ai
misiuni,
speranţe din
care
german,
periculoaselor
forţa a invadat
nu
săaceasta
poporului
estetizanţi
cu Vest"
lupte
internă
îinici
Hemne
multora
religiapretinde
economie
Marş şi,
pentru
extraordinare,
că a seşiLueger
aca
s-aunu rizibil
elemente
organismul
spre
printr-un
de
alelise
spirit,
catolică?
străduiau
Reichului se nici
parlamentarismului
duce
nemurire.
mai va
eroilor
existenţa şi
n-a
politică
poate
nicitotodată
oIn
Răsărit.
adăugat
lăsa în putut
mare
simbol
de ca
creîndu-le
germanice
în şi s-o a
Aceasta
convins
părea
cazul
sa,
împrejurări
final
Nimic
salon.
arate ori
naţiunii
trist.
Cusalva
energie,
ironic,
datele
dmpuţin
unui nu
cu lazece
de
în este
lume de
în
/înseamnăvechea
Austria,
nicidintr-un
doi
existenţa
puterea ani.
mult
următoarea:
milioane Dr.
mişcare,
iar
încăPentru motiv
Lueger
căruia
guvernului
Schoenerer
geniu,
de ola dată,
oameni oarecare.
nimicirea
în ci
este s-a
nutimp arătat
osinceră
se n-a crezuse,
său.
mişcare ce acestui
putut
mulţumeşte
ales
este a
noii
Ii
un
imposibil fi exact
lipseafireşte,
politică
feri veniţi
anumit parlament
poporul
mai opusul
săacel il
mciodată.
avînd
menţii resping
degrabă
număr lui
fundament
german trebuia Schoenerer.
posibilitatea
cu ca
cu
de Tentativa
de
trăinicie pe
să al un
intre
unui
catastrofa.
oschimbaanumită
bărbaţi de
un "indezirabil"
de în
astat
(dai*statael,
salva smulgespre
naţional
ingeniozitate
de naţiunea
şicincizecide inoportun.
a din1 "mina
care,
femei, rădăcini
germană,
ţărănească,
de dacă
de
milioane,Este
din lase o
nu-i răsturnarea
un cvadrigele
interne
voinţă.
răspuns
edublacapabil
sfîrşit
orice
germane va
adevăr
seducătoare, oopri
prilej;
monarhie să
In încredinţezi
proprii
Numai
Dai*
afirmativ,
s-o
Pe
nu Felul
popularitate
Actualul rolurilor
să
această
superior
facă, înălţate
atitudinea
cît
putea cea
devină
este
în
(de statului
furtuna
prima stare
spre
de-a
puţin
nostru
decît acest
careale în
dejala în
sădecizia
între
sfîrşit
unei
vedere,
treia
care vîrful
de austriac
acapacităţile
se
partid
sortit
condamn
cărei
parlamentarism
cîştige pune
un spmtfinală
mijloace
să-şi
pasiuni dai*
greşeală
şi pieirii
sentimente om celor
politic
lipsită
enorm şişi
apoi asupra
depună
am
care
cu de
reale
sînt dm două
şi
îşi
de pătruns
esenţialmente
în
arzătoare
nu slujba
trebuie
Providenţa
adevărat are
ale unei
scop.
îndreptăţit clădiri
candidatu-
trebuia
compromisuri
adevăiate
democratic
această lui.
şi
acestor probleme
Va
întîia
poate
totuşi
ea
valoros Nu,
în
nu
victorie să
nu se
să exista
diferite
obîrşia,
vecise se
1
oară
nici
socotită
remarcabili
nu a;
condamn
caută date
avîntau unul o
stau
în
amestece
dreaptă.
înîndoia)toate de
în
poate
defel unoi opoziţie
spre
la
acele
nu
destinul
printrecele
ultimă va oamem
coadl,
seniori
nădăjdui
problemele
-biserica
să acesta deloc
recrutezecele
locuri
oferite
acţiona faţă
popoarelor;
semnele
analiză,
se in
însăşi,
tiebuia care
numărăpatru
pe
într-o
în de
astfel, habai
cît
probleme
străduiau care
oaltfel, Reichul
declinului
în
adunaresă puncte
orice
cu
viaţă;
atunci de să
afară
dai*
acea
era
fie
mai
interioi",
germanismul
adevărat mult
Protestantismul
Apoicum
căsau
Cunoaşterea n-am
semai spune puţin
mai acţionează
profundă
pus
curent, curate,piciorul sau aşadar
acincidovedeşte
oamenilor
alupta acolo. întotdeauna
fciebuia inaptitudine
i-a dusă permis spre
atacînd din
binele
să facă
dm partea intereselor
afaid oşi lui?
apreciere
această De ermane exactă
instituţie s-a asă
aatunci
în bătrîna "misiunea" monarhie unei astfel
avut adrept
de mişcări răspuns s-a dezvoltarea
încheiat. progresivă ainterior.
mişcării 9
mişcare
nîngrijorare
au
tentativăîntîmplă
care vreme
afară
de nuins
aşa plină
numai Pentru
are
ceva
de să nimic
încoace); lipsească
iimportanţei
de dacă
răzvrătire promisiuni
epoca comun
nişte să conducerea
noastră,
zicem cu
ipoteze
naţională, deforţa successtudiul
perfectspirituală
dacăpropriu-zisă,
sute; pierit
cauzelor
determinate
ea aale
şi unui pentru
din
necesită arePericle.
acel
nu întotdeauna
insucceselor
căsînt n-a
moment
răsturnarea Un afost
înfăptuite acestor
asemenea le în
condusă
unui originea
revine
la doua
prostănac
timpul cu
guvern sa
brutalul
datoriapotrivit.etnică
partide n-are afi. oia
de cardinale,
venerabile
german
pasiunea
implicat
nume
cînd
înrezultatul
de
întîmplat
aceeaşi
cazul
omenirii.
neînţelegere
religioase
servească un
înţelepţi,de în
ocare
Cînd
saupe
pe
poate
germanismul
Dai* final
măcar
măsură
dînd
momentul
care,
patria
corupt,
ci mei cei
cuatît
al
mai o astfel
provoca
primele
confesionale, ce
premiza
o
de
printr-o
-cu
cînd
deci
lună
îmbrăcat
politicii
dată
aşteaptă
mi
seamă chiar
discreditate
întemeierii
semne asemenea
numai
însăşi
înainte
ca
este
se
de
mei maselor,
dacă
o
din
sapărea
in
ceată
vorba
tehnica
slavizarenu exterior
înaintea
acela
revoluţionare
răspunsul
veşminte
adune
concluzia De
salepe
auzise
de conversiune,
singura
de
care carelor
altfel,
de cea
activităţii
atunci
laolaltă
oameni acestei oeracătre
nimeni
moralitatea
şi
cale
preoţeşti, mai
poartă
spirite eu mai
negativ
împotrivirea
osă ceată
lupte bună
nu
Bismarck.
ar
lor
încă
erau
fi în
unor căavea
superioare le
el.eia
politice
comite
nu
înţeles
^u imagine
posibilă
de
sau
veneram
lansate vreun
vremuri
nulităţi
erau deo
socotesc
In
nevoie oidee,
acestui Germania
-trebuie
merită motiv
de
pretutindeni,
justepentru
crimă activităţii
decît
noi o
intelectuale,
dezvoltarea Fără
mai au
să
şi numărul
să
reformă
nici datorită
le
el
salvarea
desfrînată
popor, înainte era
spere
aprins
pună din
vorba
osteneala
sortit
o pe
care
îndoială
itelectuală ca în
religioasă de
nobleţn
poporului
cînd
împotriva
piemi,
vor
succesuldoar
salvarea
Europa,
în mişcare firău
ore
de-a
fapte cu de
aşi
diferitelor
pangermaniste
aforţă
realism
este se extrem
hotărîrea care
necesar,
teme aforţe;
Regimul
Au
Cînd intrat
îi
de de ea
mişcarea
în
asigură
pentru
povara
decisivă 1-a
parlamentar
Austria.
şi
instructiv.au oprezervat
căoieşit
pangermanistă
conservarea.
în s-a bătuţi aOrice
rătăcit
El
responsabilităţilor
toate şiproblemele
constituit
le de
Desigur
în
va
cele. subestimarea
Statul
domenii şi-a
fiodată una
Aşadar, util sale,din
limitat
laetnic înmai carepoate
nu
practic,instituţiilor
principalele
acţiunea
cu nuduce cîteodată,
seamă
putea grija
ei cauze
lacare existente;
cadrul
decît
prietenilor ale
graţie
să
consecinţelor se poate
slăbirii
parlamentului,
inerţiei
dezagrege.
amei, că
bătrînului tocmai
naturale
căci,
faptelor şieadin aaşi a
şi
magmfice
necesareînvingerea
mandatului
început
într-o
nu
vechi
izbucmt
atît
puterea
naţionalăei de
studiat
moravurilor,
nostru; să-imai un La
prejudiciabil:
ca
direcţie
şi
dai*
de
fi întrNumai
şi
uşor
sau
fel
In
partid
bine Austriacul
cercetat
nu
un
rezistenţă
dezvăluit de de se
Naţionalităţile
să ajungă
edificiului
tradiţiilor
său
Austria
Europa
tot întîmplă
pentru
ea
determinată,
politic
cunoscute
puteam
mod atît
dirijat
apărarea
ar
dăruieşte
să
temeinic.
dela
occidentală
nemaicunoscut
a
însemnătatea? se
întrgerman
sa
clerului ar
fi m
ţintă.
minune
politice,
nouă
înfierbînte
puţin toate
fidirecţie
un
privitoare
înţeleg
o
spiritului
celor
dai*
catolic
avea
refuzat,
am de atentat
deoarece,
legislatură,
greaca
actuală, aleşi
care,
dreptul
german,
ce concepţii
vreodatăpost
puţin
la
determinată
german văzînd
pe viaţa
această vacant
pămînt
cuvintele
democraţia
a
în
Aşadar,
cîte
s-o în
erau
limbii
foarte
întotdeauna
în
ce puse"autoritatea
puţin.
statului
mişcare
fac
istoria
cu aceasta
locurile
german
priveşte
mult pentru
care,
cînd
cît
germane
largi.
este
în Dai*
se
germana
fiecare o ca
asemeni
mişcare
sauun
inferioare, minoritate
oprecursorul
pe ofensă
aceste
cînd
cultura,
şubrezise aconstituie
statului";
laelement
altul,
şi e
viaţa unor
ca şi
le
exista
modele
incendiul
din
vremurilor
în
asemenea
de
ocomponent
au
volanul
astfel
ceea lovituri
marxismului
publică,
ansamblul un
după
ce
singura
neputincioşi
provocare,
în şide
a
vedere
priveadin "autoritatea
fond
curaj
uneiun
libertăţii
de
sfîrşit
pe urmă ocîrmuire;
ca
este
comun.
civic
ciocan,
care
prin
maşini,
deplin
început
lor,
este maiacest
îşi sănu
această
stat
obţinut habsburgic,
populaţiilor calitatefuseseră
"parlamentari"
Către i-a
1880-1890,
sale permis
slăbire
obligaţişi întot
puterii să
să loc folosească
mai
intre
liberalismul
de de accentuată
conducători
rezistenţă aceste manchesterian instituţii
în
pe şi ultimii
de
care ca
militanţi.
ocelor mijloace
ani.de
implică, Pe
inspiraţie
Ea să spre
măsură
aun coborît a-şi ce atinge
evreiascăla
în activitatea
nivelul
chip scopurile.
atinsese selui
politic
ignoranţi
dorit
atîtmulte
gesturilor
statului"
poate
izbucni,
imprimă
sănătoase,
mînjeşte
mărginit
germanismul,
ei
edificiu
înainte
pornească
deschid de puncte
custrălucitor.Un
numesc
este
ardoare;
Insă
porţile
fi Cine
şi-şi în
desă în
conceput
ardoarea
apoi
Pentini luci*u
sale;
Fusese
Spectacolul
Numai
Orice erau cea
ochii
fie
mi
toate
căutareaun
inimii
atacului
crede
trădează
celei
de acăci
uncare
orice este
înmormîntate
prima
astfel
acţiune de fară
i-a vedere,
obişnuit
acestor
omagiu
trebuit
şi
înţelegeamunui
ca
care
el neîndoielnic:
cabinet
face
scandal
forţa ştie
exceptînd
unui ea.
crescut
poate
vieţii popor.
naţionalitatea,
dată,
segenială poate
dădeau
să
adus
Ea să
foarte împrejurările
sigur
partid
regulată
oamem care
fanatici trăiască
încăse
este
mult
ajunge
parlamentare
în
nu
istoriei
face dovadă
că,
încline
le
puţin
mici
nou preia
mediul
acelaşi
şi
este şi ai
mai
mai
ocu oricare
în
yăreşte
sau
durata.
la
"politică cadrul în
balanţa,
obiectivităţii
Austriei.
timp
fragmente ade
opuţin
timp;
puţin
ales
tendinţe
confraţii
aici,
sînt ar
reforma
părea
pe
ochii
rîndurile
unei ca
cultură
într-o ba
de în
de fitendinţe
unui
faţă
pămînt,
întrucît
Dupăsă cu
chiar
naţionale ce prezent
rezultatul
străine,
vreme
partide"
noştri
mare
mănu
al
de cum
este
religioasă
atît
partidulacestei
cauze
uneori
negermani
o
din
este
revolt
noi, mai
cînd
şiîn
ofensivă
asemănătoare
componenţa
imperiu
înelucubraţiilor
binevenit.
Reichul care afară
Reichul
în
ciume suporte
sociale,
pe vrednic
creştin-social
patriotice
actualul astfel
vezi îna
şi
calea nu
mijloc,
faţa
pai* nu Dacă
de
asemenea conducerea
adunăm
mondiale
au
sens
special
geniului de pierduse
însuşi
să ocolita
de
nume
devemtşisale
lamentabilului
cuprindea
aibă ci
totuşi
clasă
iau au vor
plîns
ajunsese,
cehii un
mai nu
în auimitor
fuseseră
lucruri
al
împotriva sau putea
"politice",
îndrăznit
unul afacerilor
niciodată
scop
caredecît
multe
unei
mştecu
acestei în
zidecît se şi
germane;compromitea
punctul
al unui toateDe
culminant
partidPentru acestea
asemenea
prioritatea
politic
agrav şiduce se în el
efemerconfundă,
aodinioară
Austria,
la înţeles
elementului îndeplinire
aidoma dacă de
prea fapt,
fibine
german,
celorlalte
nu dm cumva cu şi
afară înseşi
elcă cădea
şi îl în
nu rincipiile
vremea
depăşise.
lupta tot
aguramai mai
împotriva
avut
Insă pe
noastră
mult care
puterea în
reacţiaunei se
combativitatea
greşeala sprijină;
împotriva
să-i
asemenea opunăde-a dai' se înaltei
acestei juca
soartei
puteri,
schimbă,
în
dintre
de fi săfară
spectacol evitate
cădereastatului,
simţul
sine,
închine
reprezentanţi
şanse
politică
poate
organizaţii
pătrundeai
rostite
aceeaşi zi. ei
Şi arăspîndi
în
electorale,
cu Celse
ce
generală
Lupta
perioadă,
în suferi
Mişcarea
sa greşeli
ocazia emai
îndatoririlor
timp
suficient poporului
cramponează
se ce
politice
special deja
dai* ce
desfăşura
ainu
aprigă pangermanistă
care
scrisă
aceasta
problemele
să
aceluiaşi
trebuie
epidemia.
decît
mult
atît nu
unor
în cunoaşte
de ceperioade
le
german
pentru
dusă
face
zileleîn subsă
asemeneaîn
decurg
umple
extraordinar de
popor.
decît
structura nu
fi
Şi
de
noastrestele: ocaie
privirile
simţit
pasiunea,
izbucniri
îşi
mişcareaîndelungate
esă
din
edificiuln-ar
ituaţie găseşte
sanuau
într-o
decît
trebuie
întreaga această
cămele
evidenţieze
turpitudini
de condus
intimă, comis
lui zi
vechiul
cel
de
puternic.
trebuie aparenţă.
dobîndită, va
care
expresia
origine
pangermanistă de
situaţie.
tratate
viaţă
Wallot niciodată
studiind cădeja
trebui
partid
încît
uitat are
Era administrare
pnvesc
vrednică
etnică.
nu înIn
printr-o
ei
tocmai
nici una
să
Singur
are
părea această
resimt
s-ar cedezedin
realitate,
toate
parlamentarismul
împotriva
oamenii
că, meică
în în
inscripţie
de
putea
cusută,
la statul
cea
culmea
un şi proastă
mişcări
eroare
locul
domeniile
faptul milă.
trebuiau acest
situa
nu de
bisericii
mai
faptele
singur dacă
aunui
numaiS-ar
aproape
gloriei. la sau
pretins
dincolo
prost
fost
mică
maicuvieţiipieire,
avorton n-ar
spirit
catolice
Efialte o de
protesta,
în
aleslaca
înţelegere defi conducere
publice la
bubuiturile
pe înţeles
iar
guvern
alegerile
obiectivitate
degrabă de spre
nuîn fel
graniţele
felul de
oare pe
care
să ade nu
el răzvrătiţi
expresii
inerţiei
combate
burghezii
cutrebuie
tendinţe
ostile
atît antagonismele
proastă;
cealaltă de
Dai*
Numai
mulţimii?
să
sfidarea
prost a
au de
este
fii
evoluat
aşa
acesta
îndată
cu
dotat
zădărnicit-o.
psihologia
un
ei
se totul
de ca cu
este
ignorant
în
naţionale.
întîmplă un
martir. modul
întotdeauna
şi
neînsemnatăcuiaj
marilor
singurul
putea
In
adeseaIn cel
neclintit
loc
mase. în
să
mai
Reichsratsăşi
mijlocnu
nu
bătrîna
atunci Dacă ostil
şi
lupte,
vadă
face
de
care
cînd a rice
aceasta faţă
asemenea
Austrie,
şefii
că
învăţat
poate
orice
ei
ideea
încercare
asigurării
ar se
fi
făcea
gata
pornind
şi
aparenţăea
figraniţele
folosit
unei de
de
să
apărari
triumfului
în
pentru
salvare
întotdeauna
sacrificii
"peroreze"
de special viaţă
ca
active
uneia acela
naţiunii
nesfîrşite
de aşi în
la
sănoi
dispărut
a
un
care
intereselor
mişcări
detrimentul Iei
"negocieze".
punctde trage
taurul
dintr-un de
aceasta
ruptură
altă eminent.
exemplu,
luptei
viitoare;
proclama
orice
evoluţiei
acesta,
sforile
germane
poate
domeniului
cauză
pătrunzătoare
rămînă arse din
săalegate
Erau
scînteie trebui
Cînd
nu-i unui
In
aceste
voinţaCăci
face
cu
Revoluţia
decît războiul
concepţiilor
vor
Razviătiţi
poată
Atunci Austria,
am
găsi
venea de unun
restrîns
să
indignare,
acord
prezenţi
schimbări
cerului.
divină
neînţelegerea
şiînceput
rămîne
ce
alt
mii
nu de pas
presupună
fară
amintirea
apioape
trebuie
semn
mondial.
asacru
de al
cîteva
situaţia
laîncetat
religioase,
împotriva fară
coroanei,
de
1848
menajamente:
să
preoţi
prudent al
împotriva
le sute
era
poziţie
stărilor
compar
unei
mciodată
să
acestui
să
rotirea
asolidaritate
din
facă aputut
sau
naţiunii,
în meargă
tocmaide elsînt
nefericire
josnicii
căroromul
fel
continuă
mai
sufleteşti
chiar
cele
umbră,
clerului fioricărei
reprezentanţi
inversă.
de
inimă
mei să
avedea
pretutindeni
obiectivitate
două
sau
politic
decadenţă
comună.
altfel
să
farăale
dogmeloi ase
chiar
german
asîngereazămilogească
încă
deputaţiloi
tentative
precedate
însufleţească
mişcări,poporului.
unei
să
ale
ai Atunci
împotriva
fie
cărui oştiut
loi este
poporului,
desigur
ticăloşii luptă
soarta, şidin
vreodată decă,
acela
de
se
proiecte
spre
achemaţi
un
noroiul
ceea
bine pentim
desupără
foarte
graţie
cauza
statului că
imperiului. anumărul
dictatură,
care
adevărat
clasă,
ce să
din atocmai
obţine le
determină
determinate.
determinat
nu jalnicei
nenorocirii
însuşi, reuşi,
serios
care
în
indicată
reuşesc
discute
Da!
potop
Austria
mele
ci chiar
să şi nu
eoamenilor
consimţămîntul
Şi
aveau cînd
nu
de
plămădit.
săşi trebuie
şi
evoluţia
faţă
Trebuie ea
situaţii
naţiunii
răzvrătiţi asume
cîştige
să
dacă
au
înaltedeerade
soarta o
opresiunea
amploare.
germanilor
vedere
de
Curînd coarne
corp naţional,
şi noulceluiŞi-a
cîndşi,
încasezi din mai
închinat
parlamentar
te iar crezi mare
această
lovituri
nu aşadar
social.
în duşman
cauzăaputernice,
prezenţa început cea
Instinctul la al
mai
urma
unui să m
eşti se de
mare
de urmei,
aruncat
gîndească
cadavru, moarte,
parte
conservare în de
pînă a deoarece
laactivităţii
detrimentul
mai i-a
faptul
cînd multe
silit cel punctul
că
pe politice
imperiului;
ori e germani
mult
"considerat la pămînt,lui
cîştigării
mai de
căci
să frumos
mort" se vedere
ca pînă claselor
apere
să se te -şi cel
fiind
scoli
sub
ridică a
niciodată,
hotărască stat
autorul
linişte
tranşat
raţiuni
de-acum
bisericii
lor 1-a
instituţie
studiată
generale,
împotnva
răspundei
favoarea şi care eminenţi
întregiidespărţit
pînă o în
Dai*ei
morale Prăbuşirea
şi
Fiecare
Ii
mi-a aceasta
privinţa
Atunci
ce ar
chestiune
Aici,
începutul
Motivele
în 1ai
doresc
unei
acestei sîntadunări.
special
Incinecărei
dat creşte
în
fi
^ruşinatul,
în
care cînd,
zmîngălitor
foarte
metode
felul la
nu
din
final
lor
Frederic
atacului
cea
mulţimi la fel unei
partizani
acesta,
era
pemişcării
economică
fiecare le
evrei
mai considerente
Dai* măsură
de
Deoarece
la
recunoscător
de
de în
justifică.
noi
bună
complet violent
arzător
guvernare
prin nici în
marea
douăzeci
ţară de
infamia cel
sfîrşit
nu lupte
s pangermaniste
-ce
aceste
hîrtie
fac
învăţătură
olai
orb
linguşiri? al cu
Mare
importantă patrie
cacare
decizie pui*
valoarea
"căzut",
exceptînd
Astfel nouluide
două caz
neputinţă
să
destinului
între
şi cei
care
trebuia şi
ani
că psihologice,
rămînă
constă el
germană,
rase.
pentru
avea
nefastă partid
fraze
mai de
fiecăruia
dacănu
neîmpliniţi,
n-a
Acea
Ungaria
întotdeauna care
în
buni
să In
să va
înapoiat
deci
Germanul i
toţi
zi
împotriva
fară aducă,
soluţionarea
ţării
asemenea
Austria
el
m-a să-i
în dintre
putea
laşi mis-a
aluzii
revărsa
dintre
nudupă pe
faţa indici
politicienii
amintirea
cîndam
făcut
va
să
fi
comunităţii
a care,ei
străduit
aceşti
fostse
intrat
un
călimării
Romei
la să masei
scade
făcut
aceeaşi
compatrioţii
dintracestei
convingerea
fidogmele
fie pusă
de deexplică,
uitînd
studiez
-odatăau
acordpe
partid mai
progresiv.
răspunzător
întotdeauna
oamemmomentului
politică pentru
ajunslibera
lui
fost
probleme. existent
seama
că
mulţi
să
a după
ca
ocupîndu-se
această
această
lorurmătoarele:
"obiectivitate",
şi dintr-o
oloi, să trateze
prima
folosinţă
unei
unuisă-mi
la
împiejuraie,vină adversari
Iar
să-şi
şi-a
originepărerea
n-ar«Le
chestiune
sută
pieirea această
de
dată
măreţii fac
atras
ziua
ticălos adealaşi
asume
de
ca nimic,
fi în
asupra căror evreilor
existenţă este mai mult sau puţin stabilit dinainte de sale. Şi tocmai
pildă,mai
eventual
forma
mai
decît
locului ceea
provizii
caiecînd valoare
Palatul
proprii
"teorii",
pe
ridicării
propriei
ştiutsingura
pubele pe
mare
oferă
-dizgraţia
mea, din
povarapuţin
ocînd
cerul
de
cea
prin
ce
chestiune
nişte
au
noi pentru
dacăDe
Este
simultan,
lorîmi
toţi,
nătărău
cu
celorlalţi
se
amoment
publică
eram
bază
ne
membrele
riscant!
mai
antrenează
trei mai
copleşitoare
Franzensring,
cald dispărut
revoluţionare
încep
ci
geimami pentru
îndată
vacazul
naţionalităţipe aera
activă.
cauze:
de
incapabili
încă.
justă
îşi
chibzui
încă
zîmbi atît
ca cesă
oameni
diminuează
ce
analiza
spinarea ne
ameninţată,
putea
profituri
săŞi, la
de
la cu
de
aceasta
Casa rupte,
apere
imediat decizia
spunem
în
a
de
ca
dintr-o
pe
semnul sau
cîteva
totul,
vădit
Viena,
sau cu
sfîrşit
făcut unui
da
Consideraţiile
uimitoare
să
deacare,
care
şi
noile
cei şiseama,
dispersarea
comerciale
menţine
asist
încît
ştiinţa fapt
victoria
în
finală
chiar
dată,
săptămîm
ori
căci
Habsburg
că
din se
doi
unei
întreg
întotdeauna
concepţii
nulaistrînsă
s-a
necunoscînd-o,
poate se
bărbaţi
nou. eo care,
pe
eşimanifestări
poţi
baghete
partid
u
este
şi la
german
nişte
şedinţă
foarte
şters o^uride
economice
completă
prevesteşte
talentul
probabil
s-a sluji
examina
Sd care
departe
1900,
cu
legătură
întotdeauna
chestiune
sub
hotărît
suferim,
ceea
sînt
că
doi
magice,au
că
în
aajutorul
ale
indivizi
departe Camerei
se n-au
buretele
în
o cude
forţa
sfîrşit
vitalităţii
asuficiente;
ostăpîm
fost forţelor
de
cede
înfrîngere
punea
definitiv Germania,
problemă
şefii
cele
explica
a-1de
armelor
început
îngustimea paraliza,
coeziune
agresorului
totuşi
în
şi
mai sale
combative,
aDeputaţilor,
politica
strămoşii
puţin
a-1 săparlamentului
redobîndL
timpului,el
facă
acelaşi "spirituale"
să
generală intacte.
zdrobitoare,
sau
întemeietorii
această nu
în
în
josnice de
săi
recomandabili;
din
lua este
aceeaşi
slujba
timp
astimula
mtrepid
exercite
atitudine
monarhiei
spirit
şiCăci
devenind
Austria vîrful
smulseseră
m-a Ai
nici
poziţie. Euei,
mai
celor
ale
începe
perioadă,de
pe
îşispiritul
numai
oun
aşiconsider
trebui
cuprins de
majorităţilor
nu
Aşadar
neruşinate
este două
nu
elocvenţei
influenţă
să
îndată
cel voi
atac
o
departe
pecetluia
stat
mai
dupa
apuţin
odinioară
fiindcă,
celfie
mare
p
lor
aş
slav,
bade alfi El
lui.
mai
să-i
aceasta combativ.
era
hotărîtoare
o este
suficientă
parlamentare,
lupta Trebuie
deosebit problema
Era decît
Dai* de
pentru decît
de s-o
asemenea
foarte
lucrurile a
giea stipendieze?
să u*e
contrabalansa
încet,
se trebuie
înclinat
arunce,
se pe
petrec locul rezolvată
să
dacă tendinţele
cu folosească
secund. e
totul cazul, mai In
altfel toate
separatiste
cu
felul întîi, riscul
cu acesta
un altminteri
mijloacele
ale provinciilor.
vieţii,
imperius-au într-o
ivittoate
existente
compus din încercările
spre
Dimpotrivă.
încăierare
haosul din a dobîndi
general
maial cărei
multe
cu
ce mişcării
pentru
născut,parlamentare;
toţii
astfel
ea tranşat-o
altfel
examinăm
calomnii
aii ide:nu
aEstului
puternic
^na
voalată
migraţie: recurs
cămşte
din pangermaniste
este
un
elExemplul
propria
Georg nuIn
Valoarea
întemeierea
Celui
Pentrupe
Astfel în
cu
lagemi
sentiment
şiaceste
şobolaniieste
la primul
asemenea
prea
toate
hainele
von care se
niciodată
nesfîrşite
nedesluşită.
nici
soartă.
rîndul
prima
dispare înţelege,
universale
triste
intelectuală
multă
Schoenererpe
mijloacele
sau
răspunde rînd
de
parlamentari El
lor
imaculate
dată ar
departe fiîn
decît
lupte.
repulsie.
fetişist
personalităţi printr-o
In
contribuia
uşurinţă.
distingerea
pe
practic fost
de
cumcare
aceşti
că fapt
aMai
schimb,îndreptat
executorul
ales
ale se
şinaţionalitatea
istoria Dr
aici
orice ialse arată
discursuriloi
părăsesc idee
foarte
trebuie
pentru
Dacă
unei
domni,
unui
Kaii nula principiilor,
este
păreau
germană cîndunul
trezirea
aş împotriva
religii
om
eLueger.
vorba
responsabilitate, greşită
bine,
obligată
nava pe fifiecăreia
aluat la
aşi se
fiaperceput
că
de ei un pe
pot
este
de în
cîteva
fost
partidului.
şi despre
de
conducător.
spiritului
onoare:
timpurilor servi
un unui
legile
să-şi
menţinea
regulile
mici ogest
consideraredin parte,
secole
invocat
tot
acestsingur
importanţa
părăsească
democraţiei
atunci
probleme
căci ridicolul
maivieţii
moderne,
ea că
dorinţele
Dai
democraţiei
laorice un
scop. şi adversar.
însemnat
aceste
poate spiritele
principiullor faptul
vai
nivel
zilnice,
!
postul,
acelei
grele ei
patriotis pe cide
majorităţii.
nu
pai*
foarte
occidentale
Instituţiile
lichele
fitiranii piea şi căNimic
care
ea
instituţii
de
şide valoare
nu
sînt,
naţionalităţilor,
vom
bine mai
nuscăzut,
religioase
cu
periculoase
mul chestiuni ar
de nu
toate
totul Nu
^oate
care,
ajunge
local
pusă trebui
erefuză
cele
sfinte
numită mai
altăîn
şiau
mne-am
forţeleînla
de
ulterioare obiectivitatea de Sau, ^generare în noastră Austriei
faţa sau faţă
prostiei de dovedeşte
de înălţare concetăţenilor limpede
germane noastiă săi,
sînt impresionant
şi şi
trebuie
rămînfaţă de să
cu că renunţe
totul uneialtceva
imposibile să îi
îndeplinească este
şi fară foarte
mai
decîtfavorurile
două
rezultat
periculos
s-o
decît
măsura să popoare,
multe organisme
aibă
devină
putea
austriecilor
tendinţele
"Parlament" să salvarea
se
în e
Oori, însemnatelor
Mijloacele
Numai
Insăîndoielnic
pentim care
problema
nişte
pronunţa
De-acum
care mei
strecoare
etnice
mişcare măreţia
de
nu
un
germani
aceste
mai le umili
măcar
naţiunii. pe partid,
şi
este
partid
detestam
puteai
s
întîi iar
care au
schimbări instituţii
care
care,
socială.
în mşte
auînsaci
menţinut
secretari
mod fost
Unul
urmări,
întărit
urmăreşte
ladeterminate le
unul
politic
Berlin,înaşi,
rîndurile orice
în
nu întemeiate,
folosea
ificiiloi mai
decît
ai
echitabil
consacrate
parlamentul,
înci vaprin
special
căci
au
aş unor
mşte ciştigă
caz,
diferitele statul
degrabă
să
apăra
celor
obiectiveunii
absolut
fî nu
comunitatea
se
guralivi
diletanţi
căzut spre
noi
pentru
jase
asupra
acestei
dai*
care spre
putea
dintreaşadar
ţări
nici a
luptători
naţional,
condus
nu trage
a
săi un
ruşinoşi
mărginiţi,
însemnate
fară o misiuni,
aşteaptă, se
atît
acei de
capacităţii
Triumful
legătură
îndoială aducă
cea cadin
menţine
pentru
celălalt
sînge,
partid
în
domm dacă aceste
nimic.
deciziile,
şicăci ci
exageraţi
mai
instituţie.
trebuie
culor nou cauză,
neputincioşi
sale inima
nu
o mai vechi
deveneau
printr-o
abjectă
strigătele
urma
păreresale
şi
politice
şi
vorbeau
aşadar şi
Dimpotrivă,pînă
degrabă izvoare
plini
să meschine
autoritate
revoluţionai*
de nişte
şi,
amintirea
mai tiranie
şi
săfie cînd
de
l pe
decît
njuriile
germana, cu
luminată
vegheze ei de
social,
palavragii
de putere
eforturile
înşişi,
care
atît celor
tendinţele cuşi
comună.
alta,
în dai'
prin ci
mai
sau
cu îi
funcţie că
amai
scurt
fost
natură
de
de
dinastic
uşor rezultate
spinarea lasă
principiu
sarcinile timp,
angajate,
decît
ziare
se sIn Ca
aînvăluie
timp i-a
sau
adespărţit
unei căror fară
întemeierea
uimitoare.
vor răpit
personalităţi,
puteade
persoane
ce în cel bazele
dogme,
de fimai
mantia
preotul
necesitate şi
respectate
iubirea mic
şi propriei
distingerea
unul
trebuie
pretinsei
ceh scrupul,
naţională
vitală adopta şi aşa asale
celălalt
neapărat unui
cum în
şio
"legalităţi". existenţe.
faţă nuserviciul
atitudine
recunoscut-o? stat,
merită.
se
de săpe inu
ridică
patrie se noii
a vorbesc mult
răspundă
unui şi
subiectivă "raţiuni
popor
Trebuie grupdeîntr-o
deasupra partid
astfel:
faţă
să dese
parlamentai
de altă
stat" cadrului
Dacăpoporul
retragă? deextremă
teaceastăcrezi
de şisau
Trebuie şişi
nivelului
ales
flecari m-aş
dinastie una In
să fi
sens. cele
aduceau
ambele
tenace Nicimai
neurastenizaţi
însăşi
reprezentanţii
de
buni sînt
o
naturamari
dispreţul
vrednice
arta
dintreCînd
slăbiciune foloase
încununatesa. s-a
care
cu
ei den-au general.
se
majorităţii,
care apentru
instalat
interes apucade
conducerii
încetat se Nu
succes
şi
în mişcarea
de pline
adică
pricepenumai
parlament,
toate
niciodată nu de ai şi sa.
Ungaria,
vaînvăţăminte
care
prostiei,
fie să partizanii
produce nu-şi
să
se cise
îndrepte şi
ating
nu diferitele
pentru
într-un ei
urăsc
conformeze din
niciodată
către viitor.
astfel
nimic provincii
ţară
patria au
de La
scopurile.
mai
opiniei început
stat
mamă slave
sfîrşitul o
intens se
toropealăsă
majorităţii,
comună identificau
deprimant
decîtspere şi şi
similară
un din fie alsă
om ele s-o
un
care fară
spre demimond
distins
mele
îngrijorare
slava,
culesnicios
situat,
mediului
consecinţă,
obiectivă e primit
voinţa limba
conştiinţă,
a proclama liberale
vreodată
din
Să
Aceşti
Meritul
Puterea
numai sa
de
cu
Nu nu i-o
parlamentai*.
regimulintelectual
nu
lor
Reprezentarea a
cît
raţiuni se nu-mi
îngăduie.
piardă
face
maternă,
există elspună
escroci
adevărul,
mişcăm
faţă un
legală a mai
aparentînceput de
popor,
îngăduiau
legătura
principiu
parlamentai
de ai căbine;sau soiul
parlamentară,
acele
opiniei
întreagafa-o;
pangermamste
se
biserică, să
excelente,ele
chiai
sprijinea cucel
pentru
se
atacuri
care,
dai*
nu nu
lorpoate
parohul să mai
masa. un
formeze iau
sînt de
secercetat
atunci
viaţă că
nurău
dialect
fară
dau
dm
în în
decît
partea
aau
plăcea
german ea Dela
în
aivremea fost
rămas
curajul
Austria unde
considerare
personifică
manifestarea
Aveam
marginile
instituirea celor
obiectiv,
lături decît
decît
mamfesta uşurinţa
curată de
s-o
germanăcare prilejul
o faci
spniteloi
aceea şi un
ripostă
săşi
la înfie
nimicnu
pe
un adesea
alt
acelui
monarhiei
nu
consolidareaacel
vedeau
integră
din să mod
lafondul
ia
pe
faţarnice,
devotamentca
amiaud
dai* de
moment
statelor
atacurile
fel să-şi
căile de
cu necrezut
al
salvarea
demijlocul
în1880 guvernare.
clarviziunii
propriile
prealabilă
fals
ocolite
căi adverse*
atingă
1890
germanofobora naţionale,
subiectiv ca cu
"autoritatea
poporului
ale le mlaştinii
constă eunui care
mele
ateamă
principiul
scopurile Ideea
care
unei
faţă în ale
al şi
rămînă?
atît
războiului
aşteptecu de In cea timpul
puţin Astfel
Insa
minuni a din cu şederii
el
monarhia
1866,
pentru
animalelor care a adoptat,
aceasta
Casa mele
fireştecare comună,
de laîn
tiebuie
că Viena
Habsburg
hibernează, primul
nu încît
luaţi
s-au am rînd,
în avut
copii
avusese
produs,
ci ceea va ca dm timpul
ce
fi, bază le
popor,
ideea
care
dimpotrivă, a
privea şi
nu unei ocazia
noului
dm s-au nu mai
revanşe său
mai
putut
un să ea analizez
partid,
simţeau
masa
prilej peproduce. Ei
cîmpul
de clasele şi
deloc
sînt
trezire :eastă mijlocii
ruşinea
singurii
Curînd
de aluptă.
tuturor au
aceşti superior.
n-adetermine
domm mai ChiarSchoenerer
O
rămas
discută dacă
cameră
s-o decît şi ootoate
adopte confesiune
rezolvă şi
o derămăşiţă cercul
deputaţipe
subiecte asaupentru lui
sa. alta
mediocri
ape se
Dai*
care dau
ţara adresau
cu
în încearcăadevărat
felul în
acesta ocazie
întotdeauna special el criticii,
decade claselor
consolare un de partid burgheze:
la politic
ştiindu-se
rangul aloo de
de statului";
urechi vreunei
Iparlamentului,
avertizează
căror
aparlamentar.
limbi
corupţiei
problemă
odioase.
partid
faptul
mai Reichului
biserică că
presus ceea
de
politicaEa
Rezultatul
popoare,
fară
stat
Sigur
Cum
altul
dictaturi
Folosirea trebuie
larămînea
ce
politice
stabilit
şi deidei
ceea cutimp
pîna
decît
comune,
că,
orice
poate
va
de în
ce
limpede
preconcepute
mi
să
tuturor
atunci
aceeaşi
în
parohiilor
generale.
să
majorităţile este repudia
s-ar
examineze
asemenea
întărirea
dădea
acţioneze
obiectiv
reuşi un nufi
acestora
rasă
şitimpurile,
un lui guvernul
părut,
ştiam
prima
cehe
Simpatiile
subterfugiu
fară faţă
şi, om
fiecare
ploşniţă
cu
puterii
echivoc
în
negermane
în
şieste
ţărîna
văzul
de de
asemeni
decît
lovitură
există
mtina
problemă
defilarea
imperiale
preoţilor
că
propria cel
ciparlamentară,
mele
tuturoi
caracter
din şimei
popoarelor
indivizi
înlocuind
autoritatea
zilnică, penatală.
mai
atitudinii
ziare
preponderenţei
sa să
minţile
în
lor şifară
personale
El
dinastie,
naţiune
am va salutai*,
primul
înspăimîntător
O
n
rezolve amasă
austriece
aprezentul
ideii
statului
fi
putut
cele
mele
facînd-o
fost
conştiinţa rînd
de
au
întotdeauna
ostilă
Este maideoarece
faţă
mişunîndă
germane
decît
nu
un
conflictul
constata
din
sau să
imperiu,
mers,
cel
şi valuminate
de
eade acest
rapidă
recadă
de
unul
cărora
rău putea
fenomen i
Casa
cu
detestat
germanilor.o de
în
la
dintre
acest
nu
rasă
din
nu nu
punctHabsburgilor,
în
salvare ape
monarhie.oamem
le
început,
viitorul
pietmde punct
le
corespunde
patul de
înrudită,
numeroasele
oecare,
de ar pe
teamă
tău
orice
întreaga
astfelde
trata
vedere
cald
care
stimacare
Dai*,
spre
spre om să
de
au
ameninţate
propriei
Numai
nudestul
începutinstinctelor
rezultatul
trebuie
condusă de lor
sfîrşitul să să
nu
de în
hotăiiţi se
uiteexistenţa
slăbiciuni.
un tragic
neliniştească;
şi
particulariste
putea şefniciodatăde Mai
al lor,
dîrji
fipersonificată
aşi decît
cărui asigurîndu-şi
degrabă
împăratului
căpentrucare
mediocru.Istoria
valoare deoarece a se
preexistă lupta
nu
este bucurau
Maximilian în pîna
înregistrează
la felul
spusele
in
nivelul dela
fiecare acesta
aceste-
sfîrşitul
al Mexicului,
deputaţilor
valorii rasă
nici o trupă
semne
smgeros
un şi
ei; care
exemplu
fiecareasolidă
de cărui
nual
nu de
decrepitudine:
acestei
are corespundeau
s-au
în aventurăpartizani
acare
astfel lupte
putut un gata
aşteptau
nefericită
manifesta
partid
satisfacţia defel
purde aînîn
decît
şi noţiunii
şi
itularilor
unui crimă
să-şi
gesticulau,
putut
începînd
folosească
mai
pangermanistul
curat
putere
nefericirea
situaţie
guvern
dupa
compromiteau
mijloace bun alt
piotecţia
şia exercita
Ei
drept,ce
împotriva
sale
orienteze
partid,
statului
şi
au
posturilor
din
folosite se
îeligia
Să ajung
noastră,
ceea
adevărat
Orizontul
despre
trecemchibzuit
clipa
poporului deciziile
interpelau
asupra
căruia
ce totuşi
pentra
ca
era sălibertăţii
Schoenerer,
ii
el
"democraţie".
aceea,
pe peste
putem
a se
u unla
general
aîndelung
din
placîn
funcţiilor
acestora
consideratajungeacela
umi
însuşi şi
acest
cauza
instrument
amestece
decît felul împotriva
dai*,
lăspundeule
observa pe
la de
alconformîndu
Ii
înaustriacului
sens.
din
statul vezi
cele
ignoranţei
slavizarea
în
de
decent, care
puţinîn
cerşetor
alţiiurmă
almu
cele era
aceşti luînd
maioricărei
pe
dubiosului
sînt
cîte
De
sau, mai
dede odoi
din pe
german
măsuri
importante
toate
atracţie
asemenea
Austriei.
aleşi
puţin,
aceea
alte
maisesecrete
factori.lîngă
raţiuni.
vremea vocile
lor
domnii de
s-au
intereselor
căzui această
exact,
era cea
personală
trafic
treburi
Ar
i
fiecare
Nudindeja
pierdut.
lor. şi,mai
îndreptat
foi
cinstit?fi politic
reprezentanţi
este derelativ
stat: mare
dommînd
naţionale
mă
fost majoritate.
mai
Tota (căci
familie;
şi mai
importanţă
consecinţele
puternică
ce către
democraţiei
absurdă
cîtuşi de mei
ai
saularg.
ansamblul,
urmat nDe-acum
poporului
scotocesc
şeful
pretenţia
puţin ai*
cei Relaţiile
decît
nu
a pentru
vorbaeiputea ede
creştin- ;înt
puţin
devemt cea
pînăun
decît
de afide
şiînaintesale
vedere cele
mai
ii aşteptărilor
fusese
politic, era
mai
multe
perioada
a-şi putea
treaba în de
mari de
Tocmai
atribuită olăsa
cînd
Burghezia
împrejurări
luimie
lasacrificii
moartea
alegătorilor. de
aceste
în
stăpînea
spiritul
cea ori primul
germană, justificat.
şiadesea
analoage,
mai gata
decît
mase o
săgerman Lucra să
de
populare
rînd
voinţă.
strălucească
presantă alupte
la
mai vindecarea
uşor
lui
putut cu
ales va1de
Napoleon înflăcărare.
au
ajunge
din în
fi lipsit
înţeles,
cîndei.
păturile
la
să-şi almişcării
ovreun
în Atitudinea
III-lea
căci
reformă
cînd
asigure pangermamste
presaşi
eiajalnic
şi, aslăbi
superioare
mai sacu
cărui
religioasă.
din adversă infinitabandonare
seamă,
cînd Istoria
-are de
senu
chiar
în dibace
1Aproape
ferea
să-şi nuataroc
cînd mai
dacă
se de
să
spună: faţă lămas
către
ofere
învaţă de
unii
aprobarea din
viitorul
întotdeauna
o lamentabil
voi
cînd economice
austriecilor
istoria
special
social.
nevătămindu
instrumentul
schimba moştenireba unuide
instinctul Tot
Ea
In
Dacă A
declinului
în
Comparîndu-le
soarta In întreg
Admiraţia
trebuie
vorbi
nefaste
bătrin
general,
altceva
carele aşa,
germani
Austria
deosebită cuprindeau
lor
îţi
preţiosdelocîşi stat,
în
bonom,
unui
decu
lipseşte
poporului pacifistul
apoi şinu
preoţiifaţa
cuceresc
al chiai
mea
de să
asemenea
rîmători unui
trebuia
imperiu.
capacităţile,
acelei al
reală
evite
năduşit
cehi
curajul
la frecvent
unei
îinostru
scaunele
rase
catolicism, faţă
tot
asemenea
catastrofale.
să
erau naţiuni,
viteji),
ajută sau
caie, tot
te
din ce de
temi
numiţi
am să ansamblul
i-arşigerman
dacă
facînd
Austria
ciparlamentul
scuturîndu
dai* for
găsească
noua
consideratcă
de ca
putea în Căci
acel şi
înseamnă
ai comune
tot
neîncetat
un cu cum
să va
micşora
atît
demnitate.
mai
rău nu
şi imperiului
cazi de
sprijinul ai de fi
păstra
englez
numai
violentatît
exclusiv
bun pe
proiecte
care, vorba
sau strica
sigur de
Este
atunci
nu-ţi
aceloraşi
la de
eproteiform.
tăcere
contribuia
proştii
clopoţelul
uşorgermane;
eveniment
foarte
ascunse,
noi, esteo
orzulcă partidă
dintr-oşi
faptulasupra
şiposibilităţile pe şimult
Schoenerer
ţie
factori.
macină ei
evident de
gîşte.
incapabilii
strădumdu
greşeală
începeau,
că
capabil
însuţi
cele
in Dai* la celor
de
religia
scurt că
mai aceasta:
Este acţiune
să-i
era
limpede, sau
sînt
în
succesul
aceasta mai
într-
încet
multe
timp sau
dea
unse toate
alta. ea
biserica
francezi
deci
poporalul Inalta aUnde
această
In
catolică
soluţie parlament,
provocat
un este
vatră
a
tablou
decîtcîştigat aicia celor
indignarea
să
exact limita
prăbuşireaîn
intie al mai
scurt»n carediverse
activităţii timp
pailamenttotală
generală, desparte era
clerul naţionalităţi,
deputaţilor a datoria
prevenită
tînăr
prevenit de faţă
reieşea
prin
partea
pangermanişti.
o de
concesii
sa,
apropiere comunitate
de în îndată
aşa umilitoare,
Inde măsură în
răstimp, de
/idenţă
Franţa. datoriile
încîtcedîndu-se
pe Cu că
vechiul
măsură toate de
ca nici să-i Numai prin educaţia comuna, timp de secole, prin tradiţii comune, prin
de asupra
dai* moment
"popa
sîngeroase
îmi
adevăr
victimele
cînd Dacă
confesiunea
nefericitei
atunci
motn
înseamnă,
mtieaga
numai
fiecăruia
gînditor
onoare? emăcar
prin uiţi
majorităţii
întreprinderile
fusese
sigur, piostu
maselor,
zadarnic,
retrage-te;
să mai lecţiile
ce
acestor
parlamentul
Autoritatea
instituţie
pacifismul
violenţe
apeluri
iNici
Urmărirea
să
fie
potrivitnu
victime
dintre bun nteamă
Petre"chiar
inspirată,
punăşi
poto
nuşi exact
existente,
căci
ei
în cu
nu
moravuri
la bănuiesc
poate
din
fi nu
lovitura
nu
mai
nici de
Viena
acestei
interesele
statului
de
adoratorilor
naţională
german
în
adevărat
comise
fară
calm,
făcuteraţiuni
rezultatul fimomentul
soarta
preţuia
oferă
profund
un
lumină,se sau
patron,
de
cazori
să-mi
n-a cînd este unei
asupra
dezagregări
nu nu
parlamentare;
putut
graţie.
satisfacţie
nu
poate
noştri
chiai
străduia
să
importante
dau
"demagogice",
pnn
nimic,
poporului
răspunzătoare în
acum pacifistă
de rase
poate în
încerce
problemele
încerca fi
ai
scopurile şi ce
Dacă
să
care
seama,
naţiunii,
un n-ar
fi
imbolduri,
susţine, Habsburgii
era
de-a
"căii ceh
dorinţelor decît
să
scop
examineze
trebuie
se
la pînă
pentru
nu pefi
să
de
ci
cu fel
deasupra
obţii
pururi
legale", şi
aflauchiar
găsesc
de
noastre in ne
cît la
Pavel,
formeze
recunoscînd
nul. stau
să
vremea, să
de
şi
principiu.
sine,pe num
nu
cîţiva
Numai
că în le
renunţarea
dacă aplici
într-o
mîinile
ăi*
lucrurile,
îestabileascăaceastă
emoţionantă
absolut
nevoilor
calea
ideale ar preţuiau
intereselor
căci
interesele
ticăloşi una
aţele
ele în
pui*azi?
nimic,
unui
lăturalnică
în
fievieulEl
tr&buit cazul lui; practică;
completă
nouă,
provin
ziare
şi
*.i
luptă.
fară
care
prevăzut
aţiuniipoate el
simplu
ceva
pe chiar
cu
întreg
acesta
să furniza
pe
îndoială
bisericilor seaatît
abuzează dm
tot ori
mai
de
unei
aprecia
sale
care
mai mai
de căla
flerul
popor
orice
renunţe ca la
şi bine
cea
ole
nici
demmtatea săeacea
rău,
instructivă.
mai
de
organizaţii
dintr-un
bine crezi
citisem
deveneau
tuame lor,
decît o însăşi,
mai orientată.
şimult
ele,
instituţie
la cumai
idee
mai
orice tot
nici că
mare
într-
ai în
şi
celui
partid
acestea,
ce mai
noii
interese
adevărurile
cînd clerical
este
Ai* mic
Ai
Habsburgii comune
Dai*ei
fi fi
reprezentanţi şantaj,
vorba s-a
gieşit
seculare văzutiar
stăteau
etc.
despre sa apoi
pot se
ai repede
poate să plătea
creadă
la
poporului
pîndă.
fi
treburile
nu obligat
micşorat
fie germanul.
că Dacă
aplicate aceasta
internesă
prindeauacest războiul In
părăsească
pentimhotărîre ţară
pericol.
ale gustul era
din
naţiunii
că a evitată
cîmpulfost
1870-1871
Tot
situaţia formelor
aşa, sau mizîndu-se
de
rezultatul
socialăcu nluptă,
ai*
cîttemperate
statului. este fi
aceste ori,
unorfost
cucît In se
decizie
lungi
o
state
totul poate
campanie
ale vor
vremurile
alta; mai
ezitări
luptei cie
f ea
ibaza mai
mare,
rea
adevăratul
în
clar poate
Sentinţa
celule
aşa
politice
la
opoziţie, Dacă
parte
otinereţe
fiparlamentară putere
cum
viaţa
măsură
decît
inviolabilă
fel deoricît chiar
generatoare
ceea
Să ar Şi
publică,şireuşeşte,
aistoriei
oricine
murdară
deoarece
Oare de
şef,
Cîndfi ce
şi nu
s-a aneîntemeiat
personalului
militaristă
mai sfîntâ
abuzatcînd
într-adevăr
compaiăm nu
sacră în
mă
întîmplat
tonului
Budapesta
nici esenţa
puţin.
s-a
de
sfîrşitul
şi
adevăratul în şi
fară
îndrăzneşti
ea de idegermanizare.
puteam dese
executat
în
perfidă
nu deşi
sfîrşit
folosit
Nu să
de
îndoială
viaţa acestei
va
înaltă
infimă:
inevitabil
putea chiar
şef
ciedem
întocmai;
se să îngădui
conducere,
dezbăra
soarta
spildă, aca nuar
dezvoltat
terminase
prin
particulară, de
este frumoase
dacă
părea,
al
revendici
fiel însuşi
condusăcheamă
atitudinea
trebuie
că de
amănuntele
orice
statului să
deputaţii fiecare
rezistenţa
nu
de-ajuns ea
altă mai
devenind
totul
voinicii
deschis.uninvenţii
tehnicienii
se aşa
austriac,
prin
să-şi
deputat
poate om "guverneze"
uşor.
pangermanişti
odată
instituţie
adoptatăsă-ţi este
arecurg
mijloace
interzică mii acu
realiza
demnun dai
Dacăşi dintrun
democraţiei
funcţionalii.
singurul
Demnitatea
oraş, de fară
şirespingerea
pentru
de la mii
seama
Reichul
legale.
metode
o
icestau
Viena
a-şi
calomnie,
funcţionalii deastfel
vreme:
puternica
cămijloc
cu
răguşit
nume ase
satisface
ar
Aceasta
de
de Totpoate
care
avut parlament
dacă
forţă
de
să
parlamentarismului;
peripeţii.
fi ferm
inteligenţa
ascultat
guvernare ar
noştri în el
însăşi
ocupe avan
pentru observa
anu,
era
fiMajoritatea
instinctele
convinşi maimaselor
schimba
politică
antrenat
faţa care
îşi
nu-i
la
Camera
ţinînd
acelîntîia
bine lor
nu
de un
îl a
mai
punct
asumă ingenios
înţeleaptă,
victorioasă
seinterioaie
bune, de
"revoluţionare"
tinere,
învaţă vedere
întotdeauna pe
adică, să
sau
cu
pentim diferitele
fară se
atît obiectiv,
unească
chiar seamăn,
în vor
de parlament
al la unor
depinde
sine în
naţionalităţi.
cu timp
noul
curtea deliberau şi mai
responsabilităţile ce
partid
în
de Dar, evreul
dietele
semultla în
pentru
îndelungate,
Viena de nu
ansamblu,
din cu arfăcea
a-şi
taliaprovincie,
îmma fi recîştiga
nu, iciodată
riscat evoluţia
regimului mei
atît puţin
erau
poate
de măcai acest
era
uşoară tot
care cîte
totuşinumailucru
totuşi puţin
au
guvernează; puţin
să luat în
dirijată
vechile
porneascăinteresul
m înclinaţi împotriva
poziţii.
considerare
şicrescîndă:
s-a jocul
să văzutse
loc. fenomen
populare.
cursul
discursuri:
germanilor
problema
grosolane
numaimulţimii
avertismentele
tentativele
inevitabil
coboară
rămîne
comerţului
Inferioară
oară Odată ode Reacţia
Partidele
Cmd de
pieirea
la
care
evenimentelor:
Nu
rivală şeful decît
acţiunea
se
m-am
rămînea
faptul
nu
poziţiaîşi aîn
este
regeneiare
un în
exterior,
achita
ridicat,
cărei
urmau
lui acă
micului
guvern
poporuluicazul
de
să
pututtrage
zilele
lor
destul intacta:
în
politice
privind plece.
acolo de
în învăţăminte
anaţională,
fost
un
împotriva
misiune
drumul,
ciuda
politician îşicler noastre
împiedica
de de
germannufaţă,
şiJusteţea
măsura
absolutasemenea
german
monarhia
conduce obligaţiile
nu
ce
pe au orbi,
numeroaselor
dezvoltată cusub
lui să
mai
dacă?
din
termen în
nimic
poporul
cea pentim
zadarnică.
se nu în
fata un
manifestă
propriu-zisă
eracare
ridei
formează
Suprimarea guvern
mijloc
mijlocul
pentru
habsburgică,
adoptată
monarhie şi pe
menţinerea
unor
scurt?de-a prezent.
evreii
retractări
către scandalos
care
de
asemenea
cadefacear bun,
semnelor
rumă
într-un ea presa
•îndată
aceeaşi Cel
adezastrul
nu fi
să oajungă
vederilor
puseseră
coeziunii
Reichsratului
tot
cu pnn înceastfel
noastră
procedee
interval va un nu
şitoate cu
prăbuşirii:
problemele
corpoiaţie rămîne
unui de emijloacele,
contradicţie
baraj de
o
sale
mîna
dublei
prin capabil
ne-o
însemna
timp psihologie
aintensitate
nu
riguros,
fost
cîte
propriil
război
la pejoacă
prezenta
monarhii,
aceasta
din
religioase
unfoarte săacest
ceva, cu o
mai
încredinţarea
e-i
mondial
răzvrătirea
scurt.facă,
face
aici
dovedea
nenorocire
ci domeniu
spiritul
în
puterici
dacă De nu
nici
şiculori
ales mai
că
al cala un
poporului
Nu, germanilor.
o
sîngeros
trebuie altă
întoarcă
acesteadesea
nicidecum metodăevreu;
Dai-
al la
nicidecum
pături opera Mai
revanşei
sarcina ar reieşea
fi ales
Participarea
unor
Dimpotrivă,
să omai
să-şi de
fie mare de
după plină
la
cuceritori
închipuie asemenea
la
Sado ce
nedreptate
aceste acest
de poziţia
va.
riscuri
sau nonsens
Dai'
rătăciri că
geniisă anumai
de vedem
de moştenitor
propagandei a rezultat
îndată
autoritare
obligindu >cialistul
în cele
ce dinal
s-au
în
care
1opera pe de german
tronului
rîndul mai
concepţii
răspindit
nu
unii au sus
maselor
deputaţi este
fosti-a singurele
generale "internaţional"
permis
primele
urmaţi să populare.
ia destul arhiducelui
trăsături
veşti
căzînd
poziţie de
despre dinvagi
in ale nou
dacă laşitatea
Societăţii
atît
degrabă
puterii
numai
atunci
aproape
fiecărui rol.
oarecum
concepţii
Germaniei
repercui*siunile
fapt, de
încăpăţînatul
germanii Numai
Peste
voinţa
cînd
membm In unei
păcii.
frumoase
ocîrmuitoare
Şinulă.
Nimic cuvenit
ce
întărirea
ecoul
generale
împotriva din
invers, mari
cîteva
zeilorrealitatea
priveşte
Acest
nu
al Socialistul
care
cu
acestora îai
acestui
Austria îmi
oare părţi
lor.
uneia
de
şi osăptămîm
cler
întregii îşiadeosebit
presa, Din
exclusiv
sută
convem
precise apermite
dură
insufla
nimici
era
popoi
din
n-au
acest pretinşilor
dintre
de punct
ea
Europeurmă
fost mai
şi poate
internaţional
mult
am
Casei că
păstra
Austria.
complet
guri
devine
politician ca de
să mult
scutiţi este
de
revenit
îşi
nusă
nu preţioase
hotărî
vrea
individualităţile deo
va
nu un
noştri
vedere
tăcere
respect.
inapt
s-ar
se unui
găsească
de
pe să
Habsburg:conducător
desăvîrşi
un fi
pun "conducători".
drumul
german
Spectacolul
pătrundă
să
asemenea
drept,
produs
această
termen
pentru
politic,
mormîntală
Oare poarte
ea
împotriva sale. către
însăşi
ci
soartă
scurt poate
putea
idee
o
niciodată. politic;
ose
într-o
datonestat,
austriacul
In cu
cu
luptă
parlamentai Ce
ţintă;
asupra
oamenii
vieţii
decît
nu fi
exista
schimbase,el
dai*
totul noroc
societate
scurt
complicitatea
se prin înnu
dorinţa
german este
dacă pe
discursurilor
o
timp, mod formă
inadmisibilă,
asemănătoare
care
naţionale
va şnapan
prăbuşirea
simţi atîtarîn
ei,
de
era mai
Praga
şiguvernul
de
fi
obligat
realitate
cînd
adecît
solidarmai
aproape
cîtorva evita
păstra
aleasă
capabili
nu de
statului. au
lor,
aveaînaltă
mai
săpartea
distrug
să
decît
de
căile
sau
făcut
1n-
ziare,
facă
este
de luat
singur
să-i
săales
se le dele
intr Franz-Ferdinand
legătuiă un
personalităţii
eroismul
asupra
neplăcute
un prost,în sens
neant
măscărici
decizii cu de care
însemnătăţii
de
Marele
piobleme
înseamnă
această o pe
încă acestui
şters,
In nu
oarecare să
cîmpul
de îi
miting
calitate
felul deşiexercite
permite
bărbat.
la
care şi
deseori,acesta, efectului
de
adeseasingurul
moartea
le
importanţă, o
luptă,
scapă,
devine în să
Calităţilor
oricelumea îvendice
înfumurat,concui
miraculoase,
marelui
lemijloc
un că
noţiune slăbesc sale
aceasta,
defect
se drepturile
sului
de
şi
pot* dede
fondator. a
încetul
toată tactician
dat
exercita
aproape
renunţarea
funest
pune astfelcu
bunăvoinţa
responsabilitate lapropriului
De abil
o
încetul
Pentru la
adăpostul se
incredibile
direct
influenţă
altfel, scop;nu-i unei
nici său
caracterul
a
este vrînd popor
reală,
şiinstituţii
după
dobîndi
unei practic totuşi
ne
majorităţi! altfel
fiind
cîteva
Căcivrînd.
o
abolită adevărate,
care
mei personală
şansă decît
secole
E fusese
măcar de
de-ajuns cel
acestem şi
a
mutila
una
deaieşit
pentru
urmeze
toate
germană;
facă
încetul
politică întregul
guvernare
anerecunoscut cudin îlpsindu-le
protestele
prilejul,
săcu Dai*pămîntul
mine.Nu
mai
întrebarea
reuşească.
Teoreticianul
întrucît stat.
rîndurile
exemplul, cel
încetula pot unui
Sala
mult,
dacă Pe să
victimei
puţin eradurata
de
popor
de
sale.
apoi
elmă
Schoenerer
Cînd
morala
niciodată orice
înnici cu tot
complet
cele
se Aceşti
Lembergul,
pierd
vor serviciului
prin
măcar coerenţă,
restul
din
piezintă
rasei;
ochelari
nu rămîne el
înel,goală
pătrundea domni
nu
urmă, însuşi?
amănunte
de lumii;
cimurea,putea
un odemilitai*
adesea
Lumea
Laibachul
asemenea, in cele el
mai
şiorganiza
săinsesizabilă
înţelesul
asemenea chiar
care era
nu
dormea,
mai
justifice
desigur, presus
etc. nu aruncat
denaturîndu-le
răspunde
multe
adînc
religia caz Odată
sînt
apărarea
speculaţia
9
trupă cîţiva
de
mai alnu
nu ori foarte
orice
cu
obiectul
şi
de decît
deputaţi
fară
necesară
problemelor, să
ridicarea
politică
află
trebuie
bucuros oameni, departe
sensul
efect.cu
fie
acestei
lăspunsu) stăteau
numai
amestecată
pentru în la
De
împotriva
De va de
ori
simpatie
rang
cărţi;
îndată
schimb hotarele
lipsindu-1
altfel,
purta în la
între
doctrina de
vreau cu
dizertaţn
în fraternă
locurile ei
capitale
această
atacurilor
ce în religia
atît
lupta înguste
şi
doar
final sa cu
prin
unul mai duce plîngeri
principiu
directă, "înţelept"
pericole
să-1 nu va
vezila asupra
avea sau
condamnată
o nu
îndeplimre morcăieli
dintre
pot unor
curajul
singură
Consecinţele fi monarhi
considerate
să
dată In
mulţimi o în
ansamblu
declarepeluptă faţa
acestei aînsemnate
unul tovarăşilor
înţeles
trecute;
"Dommloi,
serioasă,
din
stări mişcarea căaceşti
de şi
nu de
lucruri euinternaţionali;
erase
mişcarea a
pungaşi aştepta
lemomentul
cuceri
sînt la ■
pangermanistă
ai
foarte aînuşor
mijloace
prielnic
politicii fost schimb, tot
cerşindmai
şi,
vizibile: nici
pe simple
cît
trebuia cehul
neliniştit,i-a de fostdecinici
lămuriie
înainteasă-şi
lortotul
şi
hărţuiesc
mai
să
bandă nu
adverse.
teoretice,
sau
decît
partidelor
povara ale
naţionale
şi sede
examinez
mult provinciei
de
confesiunea
pentru sens;
uitau
gîndeşte
el cu
se ale
Germanismul
se
Ceea o
Dificultatea
înşela
ticăloşi în
umi
ură
mai unor
tranşează
poporul
politice.
responsabilităţii? sale.
felul
nici
sînt
ce în
nu la
comună
temeinicsă
ţări
privinţa
atacă
numimfăcuteProaspăt
acesta
alţii
său. se
prin căscînd,
răzbune
a aparte,
rezolvării
trebuitoriceopinia
acele
pentru oamenilor.
răspunzătoai
forţă,
întodeauna recrut,
Jninte
ele şipublică
unul
acestui
evenimente
astfel motive
iar nici
deveneau
sucesul îşi dintre
măcar
care
săIn"opiniefacea
caznu
aceasta
ecate
retrogradeze
de trecerecepta
ei
să
care,
ar
decide poate
centrele "vorbea
se
particular
josnicia drept
consta
putea apere
cauze
publică" serviciul
decît
încet,
sa o
fiunei pe
-
forţam-ao
el
unitate
veşnice
comune
individuală
nu imagine
larg"
este
vieţi înr-un
Drîndemnat
dai* seLueger. Un
german!
printre
intelectuale
ale
lumii
continuu, regiment
foarte
vicepieşedinte
ruinei
întemeiazăşi întregi nişte
săîn
acuzate nefavorabilă
mă din
popoarelor sau
faţa german,
zerouri.
decîtcudedicce facînd
acestui
ţipeteera
în ce
într-o şiadai*
în
polonezul a maselor
închine
fiecărei J o fac
populaie
toate
decizii, Aceştiniciodată;
eforturile
aprobarea cinci pe scurt,
cîştigării
sute am de recunoscut
maselor. reprezentanţi Nu încă a de
facut-o atunci
ai şi
poporului, că răul
aceasta venea a
cu nu
privat-o, atît
profesiuni de
Şi intenţiilor
prezent acesta
instinctul Lucrul noii
cerceta lor, mişcări.
aşasala
acesta de cu Spusele
un
poate
Srb aei
ia unui
fivădit
atîtea trist; plictisit
dai*
lucruri, pentru
devine a de schimba
astă dată ceva, foarte mai clarvăzător întîi trebuie cîtîn şi
J
mai
statelor,
abuzîntregime
parte
puternice,
măsură dintre şi
particulariste.
Dacă
disimulat Cum mai
Atunci
cu
încă acestei
acest totulprezintă
acestea.
oamenii
oncesereligiei
mincinos
cîndmai probleme,
guvern
neînsemnată Numai
şiun
Doamne
îşi
demnitarii
crede făuresc
în iase interes
îipsa
cacă astfel
ceeapăzeşte!
considera
martorpelegi,
unei ce
de
bisericii
progresul au
el altminteri
apărări
experienţele pe căpătat
actualitate
Cînd
îşi
m mod
închipuie
toată
seuman, unul n-aş
fnesc
suficiente.
lumea,
folosesc adîncime
şicît
personaledin căcare,
fişi
obligatfăcut,
aceşti
după
de
ar fiînşi şifine,
tînăr
să-şi
aceeâ
instituţii
reafirmă de pe baze
vagabonzi că m-au
cum
menţină
ei sau
cunoştinţele
neînsemnat, spirituale
trăiesc
atitudinea eram.
chiarajutat
care
mpentru dau
avantajul
delui să-mi
indivizilor;
provine instinctele
fostfixez
atîrcoale
ele.
doctrine lui
din
n doctrinele
la înseşi, ci dki educaţia noastră pe de a-ntregul defectuoasă din mctul de
să-ţi
autoritatea
pe laînceput,
politice
concepţiile
religioase
se poate
schimb,
mintea aptitudini
daiporţi Meritul
Am
de Dacă
seama
Rezultă
etnice.
majorităţiiputerii
se
pentru
ea de
început
în
că
porneşte
politice.
justificat
este de prima
mişcării
diverse,
privinţa
există.
Urma
de
aîn şiaici
dstat
pricinui
nu să
şi
mare că
să impulsiune
pangermaniste
chiar
împotriva
că
din formează
detaliilor
reflectez
clasele
vină
numai
parteun
capuldacă orău zi
lui lucrurile
Acum,
conducătoare
este
iubiţilor
provocată,
unui cîndşiun
rasei de de
cel care
odinioară
ansamblu
izbucnirile
elocvenţei
om? mai
săi
lor, de
s-au şiei are
cîte
piost
concetăţeni petrecut
suferă
nu
sale
aceasta nevoie
şidin
ori ade
diverselor
trebuie
trebuie Austria
heteroclit
aveam
cuastfel,
într-un un
o osărăcie
niciodată
să nici asemenea
1este
timp,şicazul
popoare
perseverenţămod
se decă foarte
aducă a aveau
mă
spirit
atît
urmaţi de val
mulţumii
şi des
întorceam
tot peoca să sa
vrednic
fie
această
putere i mai lanu de d*
vedere trebuiască al
plîns. propriei şi,Căci,să se noastre
întoaiTă
săcu nu naţionalităţi,
depoate
credeţi unde adeplecat
cumva căreia că îi consacram
aceşti aleşi astfel
ai onaţiunii un aşament mai puţin
naiReichsiat
cale,
puternice
convingerenici Acelaşi
accentuată. combătuţi de
decît adesea fiecaie
Şi motiv
orice
forţa data,
deom
aceleaşi
remarcabilă, explică tăcut arme. şi
sprijinul
aprecia atent, ceeacît
Pentru priveam
ce slab suferă
unnumim acordat
conducător spectacolul,
din această
"informare". de parte asînt
ascultam
pricină naţiunea în acelaşi
cleruiui german timp ş:
exclusiv. aleşi Atunci ai spiriului cînd sau acestai principiu raţiunii. Sper este că pierdut nimenidinnu vedere va pretinde şi neglijat vreodată la ci
intereselor naţionale.
începutul oamenii Nuunei estedemişcări, nici se
stat expresia nascnoulcu partid
unei sutele comite
rea-voinţe din buletinele o eroare conştiente, iniţială
de vot niciimposibil
aleconsecinţa
alegătorilor de unorcare sînl
 96 105
107
94
389890
86
8482
106
104
100 92
102 103
101 95
91
99
83
85 89
97
înainte
manifestările de
OPe război.
viitor
asemenea ei Nunu
exterioare mai
se
hotărîre exista
vor
erau odată nici
prezenta
confundate cea
luată mai
aşadar vagă
pretinde
cu decît
cauzele noţiuneapoi două o despre posibilităţi:
consacrare acea forţă ori
exclusivă. carelumea poateNu va face
cu fi
şi nu
în cei
continuării
anii
naţionale
teritorial
lipsită
Numai
acestei mai
concepţia
poate
furtuna
aevidentă
special excepţional
serîndurile de
poate
dovedea
pierdut nişte
scuza abuni
politicii
mai
sens
Inima
alianţe. în
marxistă
explica
războiului
In acestui
austriecii
în care
întins
copii pe ca
mea
incapacitatea
felul
ei.
Antisemitismul nicidecum
primul Un de
atîtfiind
nevoile
s-ar
puteau
fapt.
germani
acesta
Consideram bogaţi
alianţă
despre
ade
faptul
Bismarck mondial
rînd, demni
întîmplă
bătutDai* s-ar
care
periculoasa.
crede
că instaurată
viaţă,
întotdeauna
practică.
aceasta;
puternicul
noii erau
Austria
de-acum
îşi să
echilibra.
vor
statul,că
păru
întemeierea
mişcări exact
şi
putea ca
ceeatrăiască,
umple
mai
izvorşică
amabilitatea,
aveacasăsecîndva
ce
permite Nu
contrariul.
expresia de
toate pentru
atare,
elimine
unui
inevitabil îimai
hambarele;
conteză
prea
baza energie, păstrează
de
lor
nu
stat
aceste
pe
să sînt
mulţiBismarck
In
imperiul
bunăvoinţa
se
oriceplus,
organizată.
trebuie
sortiţi
în
recurgă vaei.
tocmai
întemeiază
acest
singurul
mişcări
concepţii duşmani numai
veni Cum
şi
întinderea
german şi
consideraţie
la să aîn
baza,
rezulte
degermanizării,
caz care
politice
antireligioase
această pe
nuacestea
cărei
sfîrşit
afirmarea
care ci
şi
putea ei
neapărat
erau
ultimă şi
auxiliarele
rupere
vremea
acestuia
nu din
îişi
pentru
rezonabilă
întotdeauna,
estenădăjduiau pe
convingerilor
structura
tocmai
furniza
ratate nu
soluţie,
urmă
însărcinează
Druscă
cînd
constituie
şi omonarhia
în
pe nu
subzistenţeimizeria
nu
delimitare
cel
din
săşi
cele
incapabile erau
lor
cînd
puţin
militară
cauza
adune
principii
dar din
nicio cu
nişte oameni
guvernată
jumătăţi Cazde Războiul
după măsură conştienţi mondial
concepţiileşi cuşi hotărîţi nu
ezitări ar se
democraţiei fisăavut meargă
realizează loc.
noastre Sîngele
liber la
modeme,
o sarcină vărsat
moarte. careîn oşi 1904 atunci
reclamă ar fibalanţa cruţat
întreaga sîngele
va voinţă înclina vărsat şiîn
părea cunoscute,
naţiunii.
conservarea
nu
pacifiste
austriacă;
săameţeala
protecţie
la de
va
teritorială.
început,
momentana
urmăacestei
rasiste
unul ducă
moştenirea
înzecit din dorit,
mai
forţa Pentru
vor
sigură
In
alianţe.
la
Acelaşi
între Cînd putea
ceasul aclasic
sau
fi
exaltării
dintr-o
bun
succesoriimotricefie
speciei
Această
general,
acestui
1914 de
armatei, pentru
rolul
împotriva de
acunoaşterea
fişi
doua
ajuns
destrămării
într-adevăr,
sfîrşit
motiv -absenţă
lor
uşuratăoomul
condiţie
aarta
necesară
stat
lui care
1918. pus
manifestare
ci se
adecrepit,
oară
ca anu
tuturor
voinţa
regenerare
inabili duspeloraunui
mărgineşte
limitează
şistăpînire
să
atacurilor cînd
în
nu oricărei
atrage
poată
acestui
nu
nu
aviaţa
lingă
şi
la ovaacestorera
foamea
adevăraţilor
hotărîrea
partid
pentim
comiterea
mai sub
că mea
deveni
merge
aneîmpinse
stat diplomaţii
dorită,
la
procrearea,
chiar
poporului păstrarea
nici
Habsburgii
puteau ca va
mim-am
desă
politic. fi
şi
aceştia
acestei această
oconducători
ase
necesară
calităţi; formă juste
şiîn
tovarăşul
caute
pînă pepărea
intra
german
face unui
cufundat
lacentrele
Mişcarea
să
erori
şi
şiluptă
luptă
schimb
atenţia
banane
decît
capăt,
popoarele
credeau
în nu
încă
de
raport
veşnicla
de
întotdeauna
acu în
că oarecare
împotriva
se
numind
popoarele
succesul
popoare
care
cu
adevărat
creştin-
sfîrşească
provocat
şi mai pot just
străinătăţii
încăpăţînează
al
studierea
care
armata acestui
n-ar
fi
puţin între marxismului
această
neputînd
din care
începutul
pier
încredinţaţi
şisocială ape
profundă,
prino fi propriile
acare
popor.
acestei
în
doua
într-o toate
care vor
trebuit
alupta
simţi stătea
să
o
devenit Atunci
doctrine
operaţiune
fi să
timpurile
iar
eroare
vreme oobţinut
eliberării
ai.
că nu aladin
să
pentru
Angliaavut
noastre
conserve
asigure
alianţa
oarecare
cînd fie
pur va
favoarea
întreaga
amploare.
tot atîta raselor
Cîtăca
energie
efect vreme mai
şi a puternice
poporul Atunci
fiecăruia.
tratamentele numeric;
german
aplicate a de
întreaga oriun
crezut, lumea în 1914,
politică
şarlatan va fitămăduitor.
aguvernată
că lupta pentru
Reichului detrebuialegile
un ideal, naturale:
de el a susţinut
asemenea atunci
pîndă,
decît nevoi
cu
exterioară.
trebui
"cucerireprin
constă orice
distrugătoare;
aaccesibile
existenţă,
naţiunii
cu avut fie
după
Reichul şi
spre
ca
propriile
în propria
preţ
natura
paşnică aîiceun
special
lupte
adică
întotdeauna decît orice
nu
de lor
asigură noastră
nelinişti
astă
să
apartid
îndelungate
cele celui fiinţă,
popoarelor",
mijloace
în caredată,
intervină
aceea
camai
armamentul producţie
împotriva odată
ţara.
sînt este şirece
subzistenţa
şică să
cum
grele,
vasale născută.
adevărat
ei unei
de în
opteze ziceau toate
concentrează
realism.
riscul
şi
care Această
că
pentru
tovarăşilor
prin domeniile,
nu
guralivii,
unui Chiar
aceasta rectificare
impresiile
cei
ajutor ce
lor
atenţia cumai
atunciele
vor
de
subit
condamnateemfază fac
rasă,
poporului ca
acînd
aşitrebuind
fi voinţei
influenţele
aleşi subzistenţa
- ca
adică
şi însă
vorbire
să am la
să divine
asupra
dispară cele
fost
pară poporului
anturajului
trăiască;mieroasă, i dezmembrării
care
prea
pe
maisesau
unui pare
vor
front,
mare omul
devreme meu
fară
să
singursă
pe ducă
aînde fie
acît
această
animozitate
bazele
vor
lupta;
subordonată
cauză
germane.
esenţiale
învingecînd
De
întemeietorii
Şi
ce
împotriva
poziţie
ale
popoarele
aacestui
fost
se pus
încheiaalianţei
scop
partidului
ar
să o
avea
cu
se
oricare
Germaniei,
bată
astăzi
încheiate
o voinţă
exclusiv;
alianţă?
altul.
creştin
pentim nu
Numai deinvazii
Germania considerată
CAPITOLULbrutală,
pîinea
trebuia
avea
socia]
Bismarckcu
din
în
să
nevoie.
gîndeau
scopul
lume!
şise
zilnică,
partea
nu
IVnu
un
permită
de
Ea
acele
aceea
căobstacol
preferat
a
dacă avut
existau:
care
asigura nici
acest
să
şi
vor
un
întotdeauna,
căcidin
iasă
astfel gest
calea
partid
fidin
nefericire
Bismarck
practicat
viitorul
voia pentru
joc. Reichului
provenit
să
încă pe
limitarea
din
bună
salveze
mai
alte
se
sau într-un
de
cotidian
trebui la bun
adversar,
va
fiecare
lupta,
dreptate înţeleaptă
aşadar
ajuta
mai anumit
Contactele
m-auAversiunea
sfîrşit
tîrziu,
dată
armele nu
singur,
-raţiuni
din să ose segrad
pe
determinat
lupta
sîntlasă
cînd
necesare
această cuatît
recurgă independenta
sămea
poporul
pentru de
limitîndu-şi
aceleaam se
cauză la
la
pentimintimă
umană aceasta,
existenţă
arme.
împrăştie.
care
avut mi-au faţă
şi,
artificial
dovedesc
pentim aocazia deci prin
învinge. Cu
ei străinătate;
de
învingînd
demonstrat
observarea statul
propria
cit
reproducerea
cele
era să mai
Ea această
discut
mai aS-a
uşor astfel
habsburgic
naturacurînd,
fenomenelor
lor
puţine
trimis muncă.
afirmare
aceste ele
la
şi
şiatunci
mai virtuţi
în contribuie
creştea
încă
spre
expunînduse un
ainepţie.
probleme,
luptă
puţin marea
generale
Popoarele voinţei
eroice totfi la
punct, înmai asigurarea
mea
ale
care
de la
această
mi-am mult
seavieţii
au bucură
groază,
lupta
toate în
facultatea
luptă libertăţii
vremea
politice. :ă
că
aacolo
urmările
exprimat unui
sau i-ade
lipsa
putea
mai
monarhiei,
Austria, unor
voluntară.
consideraţiibinevedea Am
Toate
el In nu
"Oamenii"
decît
orice
înurmărit
aşteptată
decît
aceste
Austria
ai*
cucaz,
putea totul
cunoaşterea
fi
odinioară
şialianţa
cauze un
noştri
sperată
facut-o
excepţionale.
sprijini au
stat cu
"de
cele
Austria
în
provocat
pe
german.
acestei
singur
toate
principiul
stat",
două Dai*
atît
misiuni
Acest
mişcări
părţile.
în mine
de
încă
rasei
introducerea
viitor plini
şi
de
a
în
dorinţa pe
deoarece
al
chipul
ajuns
de
mijloacelor
Reichului
tot la
spirit,
de cel
mai
treptată o
concluzia
aici
de
mai
au
se amercenari
înfocată
a
ar periculos
fost
o
atent,că
rezultat
votului nu
de pe
surprinşi
îndeplini.
reducea
se
la
să-şi
atîta
una putea
merge
în
universal continuie
cu
scurt
de
menţinerea
timpînseşi
ajunge
timp
într-
această
cît
Inaceea.
această statului
dovedit
atimp
popor
care
mercenarii
părerea
politica
bătăile
unde,o pînă părere
sesînt
supărătoare la
destramare
încă ce
strecura
Nu:
este şiincapacitatea.
inimii,
Viena mă aau
victimele
internă
că
Acest
Importanţa
din eraindependenţei
afundam
dacă
mai ca
arătate
trebuia,
fost
decît
pe greşită.
nişte
ne-am
concentrată,
vicleniei
stat-mumie
genei
tinereţe, deja
suficienţi;
de
cealaltă
trecînd Draga
Uimit,
din
paraziţi
fipentim
înăbuşire
în
teritorială
ală
mă cu naţiunii,
nou
aangajat
perfide
interesul
prinse
atrăgeau dai* am
în
cu de
în
ataşa
admiraţie rasă
Berlin.
propriu-zisă
statului fost
rîndurile
ape
aatît mai
amaimuţică
literatura
ştiut de nevoit
această
mai
paraziţilor.
şi
In ales
specie.
germanismului.
naţiunii Germania
întotdeauna
faţă
special deîn
omenirii,
amare cale,
unui clipele
aomul
săşigermane,
teoretică Şilui
constat
Anglia
estenu
stat
situaţia caasă
chiar de
Dumnezeu
să-i
forţa
pentru
care
esteAceasta
scoată încercare.
cătainică,
acestei în
dm nicăieri,
arastfel
facă
mi delumi
fi
acest
ruptă devenit
aViena,
dinsepe
atracţie
purta
un Tatăl
din
nu nici
noi
alţii
alianţa
izvoarele
părea urmă
factor şi
numai
un
după va
năcar
mă
inevitabil
să încă de observa
muncească
magnetică
şicaz,
război, cele în
străduiam
decu mediile
duşmana
în
deoarece
menţinere
părerea mai
cicît
pe numai
pentim
aatunci
general
pentru unei
adînci
mai
şefilorsăacua
un stat
schimbare
posibilităţilor haotic Nimeni
Trebuia
Pe de nu
de
măsură
mai nuavea
mentalitate.
să
existenţă poate
cedăm
ce
nimic
ale
începeam pune
Ei
în
poporului german.
n-au
faţa Mlavise U
îndoială
înţeles
evidenţei:
să
tainice
german.
mă N C
niciodată
ocup faptul
numai
o
H
iubire
de E că
că N
lupta într-o
problemeleomul, ar zidin
permiteexistenţa
de momentul atingerea
politică omenirii în care
externă, valuptă
acestui da
se
cultivate,
văd
noastră
nu împotriva
ele
asemenea
sîngele limpede
este sub
"obiectivitatea"
simbolul
menţine
devreme
libertăţii
partidului, oamenii
într-o
vorba
cel
şi
Speram Cu
Se voinţei
diferite
mişcări,
mai
întregului
o
In cu pace va
al
independenţei
cerea toate
consecinţele
bună
atît nu
putea
preţios
atît de acestea,
sale
pretexte,
zi cu
binecunoscută
veşnică,
doilea
ca să popor
mai
mai fieaveau
şi
lipsă alfaptul
ar
atît
obiecta
rînd, ei astăzi
fieste
de pot
naţiunii,
care
german
bine;
unui
lăsate
tîrziu nici
posibile,
fost că
ar
Germania
popor,
să de forma
mai
inteligenţă,
că nu
cămai
mă fiodin
numărul
cea
această
o astfel
cînd le mult
masivă
trebuiau
apoi mai
comparam
state
abandonarea
pe
parte
fac numai
Austria.
a de
folosită
cînd
cunoscut este
decît
pierdut
toate politică
vagă
fară
forţa
eventualitate
cît de să un
micimea într-adevăr
stupid
lipsă
se să cu
ei idee teritorială
semnele
aibă
de
asemenea
teamă
într-un
din
monarhiei
elementele
ca va
arhitect să despre
şoc.
mod
această
teritorială nelimitat,
nici
hotărîre
ameninţa
de deşi şi
indignăm
Aila cel
proteste nu
sacrificiu
foarte
să şi ceea
mai
de
habsburgice
cauză sedai*
manifestările
de
provoacă
divergenţă
i pot mai
într-o ie- că
mic
acuraj,
sugera
din
chibzuitputea
cele
aduce poate
era
dai* zi,înpentru
teritoriu
care
partea
mai
invazia.
si într-un
aduce
nu
să
naţiunii face
acelaşi
monarhia
reale
ingenuitatea
poporului
caută
bune
se pe
conducerii
ar undeva
timp
care
delimitat
fel
fisă
victoria;
a nimici
şi
reliefeze
mele că
sau
se
un
mai a
naştere
scop,pentru iar Din
unor
un
cursa
Aşadar punctul
lupte
interes înarmărilor
problema de vedere
groaznice.
economic, nutrebuia putea alurma
Laevită unei
privită
fi moartea politici
urmelor,
enunţată rece peetnice,
şi instinctul
cît
calm.
decît alianţa
posibil,
astfel: de ce cu
conservare
căci
formă Austria aceasta
trebuie eral-ar
va deia,
învinge
să asemenea
lipsi singur,
pentru
într-un
leînrădăcina
noastră
în în
scăzut
Habsburgilor Camerun,
provoca
propriu.
duşmanii
ascundă
altul,
Reichului,
încetorice
promiţătoare
sacrificiu,
toate
servicii valoarea
era sub
întreaga
dai* In
motivelecaz,
Cînd,
autentice în
Chiar
acţiunea
Este
atît
cei
sigur
ci mine
ci
mai
pretextul
voinţa
consecinţă,
dacă şi în aproape
omenire
de pentim convingerea
individului.
în sa
special
mare
germanismul
posibilităţi
la înmoartea popor
diferiţi
de
Germania
umie
cadrul în aşi
că
acesteexclusiv
viaţa
- cazul
în exista
aparţin
sentimentelor
că
lupta,
de politică,
ziua
nici
facînd
-primarului,
mic în
alianţă.
îşi
două că
poporului
sau un înîn
iluzia acest
tenacitatea
monarhie.
cu
putea Europa.
care
aceleiaşi
popor
mareIn orice
prime că stat
culturală
omeneşti.
impozanta
schimb, aliatul
-ea
al nu fantomatic
cărui
şi-ar
prilej
reduce
pe şi Trebuie
categorii
mijloacese
care şi putea
înva
conducerea de
fi
paradă putea
procesiune
locul
astfel
mM de să
asemenea
parazitism
permis nu
filor
aparţine aadoptăm
rezervaprivit
de putea
aşadarsă
brutală
s-a
numărul face
alianţă
stabili se
funebră
observat
soarta. decît
casustrage
oun
economică.
unui opună
să cu putere
aslave,
sesufere
mare să-i
calm
operaţiunilor
s-aputea
adversarilor;
echilibru nenorocească
şi impune
serioasă
oactivităţii
acestui
pus
tensiune sînge
întreaga
conducător.
în rece
care,
noastre
destin.,
au
mişcare
în omenire:Din
rămas
tăcere
crescîndă
căci
cadrul de
nu pe
acel
de-a
viitorinstinct dreptul
totdeauna palpabil, sub
întregul funestă.
influenţa
de viaţa posibilitatea
ansamblu Se
naţiunii tolera
căruia al
germaneformarea
dispare
de a
alianţelor se încet,
şi lîngă
bucura
cum precum
trebuia
i Reich
se de pot azăpada
rodul unei
examinat
apoi puteri
sub
victoriei.
asigura numai soarele
acestei Grija
din care
deacest
salvării
dezvoltări mai
martie, devreme
punct această
copilului
bazele de
germani.
paşnice
la punct
în"naţional"
ceasulpoporul
contră,
aceleaşi.
vocilor
în primărie
pentru de
primejdiei,
cu
raporturile Tot In
Faptul
Lavedere
Căci
indiscrete
In aal
In Această
spre fiecare
pentru
brutalitatea
evreu.
convingerea prima
Reichului
menţine
vremea
sfîrşit, de că
cu după
ar
îndată
care
Ringstrasse,zipune
prima
forţa
alianţă
voiam că
vedere
Rusia vedeam
unui
între
aceeaosăcare
se ce
internă
să de
dată
duşmanii nu
capacitatea
egoism
este
ridicau
era
şicifra
dinastie
Viena
fac măîndată
chiarun mai
apoate
mi-am
exact. unui
aflam chiar
lucru
crescîndă
parte cu limpede
pe
violent.
sînt fiîndreptat
Ne
degenerată,
cuprindea dintre conform
roate
mulţi
stat procreatoare
putem
dintre
printre anu
imposibil,
Italia. că
)şi
populaţiei
ceideja mare soarta
voinţei
atenţia
diverşi
coincide
totuşi
austriecii
sutele
Căci, care ci forţă
pentru
lade
fracţiuni
au naţiunii
divine
propriu-zisă
asupra
devine
gîndi
decît
mii
Roma,
şi
pentru militară;
germani
teritoriul
fericirea că
dela
foarte
etmce nu grmane
ca
încercărilor
prea
următoarele:
persoane
starea
salvarea
de un
era monarhia
aeste
rai*
împotriva
care
variate, un
uşor,
de
trăinucu
permis se
popor
limitată
care va
făcute
pentru
pretinsa
spirit
şise
naţiunii
în de era
unui decide
săasă
asistau
putea
special se posede
luată
şipentru
cei
generală numărul
înflorire
modaştepte
la
întinde
gennane
acţiona nu
în
săraci
cehi, prea
acea în în
de
aera şio
sau pretinsă
vedere
necesare mai
transformă şi tîrziu
şi omenie
trebuia
securitateacea trebuia care
maievaluat nu
slabă
cerută, se
este
la mamăîntoarcădecît
valoarea
în cadru) într-o împotriva
expresia
lui eroină,
relaţiilor reală. unui Germaniei
şi
Dacă
generale amestec
de-a lungul
doream ale cu
de
puterilor totul
stupiditate,
epocilor
teritorii altfel în
europene?numai decît
de
Europa, a
laşitate
lupta fost, şi
pentim
aceasta de de
au Austria,
continuare
locul cincizeci
naşterilor
stăvili
cu
economică
infam duhul
apărare
tristă
favorabilă
fost
purtau
doar de această
de
ceremonie. ci
drept
Este
înlăturate.
maxima In
E de
activă
Insă
realmente
unde chiar
aGermaniei,
Statul
şi sigur
slavizare. ori
scăzut
primăvara
ciumă
în un
adevărat
nehotărîţi,
demonstrează,toleranţă
trebuie în
mai
stat
evreiesc
că
aGermania
Motivele
casca Reich.
însă
va
intereselor
Emoţia multe
mondială. locul
"german"
anului
că
unveni
dai*
în meanuNu
noi,
motiv
în luptei
omod a1912
seostilitatea
acestei
milioane
vinătoate zi
naţionale
crease numai
teritorii
vai! dde
fostca
interioarăcînd am fireşti
credeau
n-am
să
strălucit,
atitudini
problemele
împlinirea puţin
oameni. sedin
decît
plecat
niciodată
omenirea,
germane
faţă se fi
cîte
celeideraţiuni
îndoiască
eraualtul.
pentru
căcît
contopea
legate sedelimitat
definitiv
facut-o de
puţin,
Austria
mai cu pot
din Nu
de de
viaţă,
de
puţin
nemaiputînd
totulparteapolitică
este
bizui
la
niciodată.
propria
datorită
rasă
arzătoare cu
dormita care
sînt
altele pe
Miinchen,
în permis,
unui
sentimentul
le mai generală,
legate
şcolii,
decît
dorinţi nu-i
aceasta.
spaţiu; -Dacă
lor
face stat
ba
putea cauză. în
lasă
de
faţă
preseicare
cîteodată
cele că ci
acest
Credeau
răspîndit
nu să
economie
nevoilor
împiedica
atrebuit
inimii şi şi
puteam
n-avea de
caz,
supravieţuiască
ziarelor
întreaga
menţionate fară
chiar
mele: că, cultură
să să şi
duce
calităţile
populaţiei
nici te
în
limite,noilaşi
satirice,
operă
ardea
de măcar
foimeze
unirea în
oacu el
pildă,
nu pedantism
conservarea
era cazulposibil
Examinînd Rusiei.
vanitos.
rasei
la urma Alianţa
şi Omenirea
a
deschis vetrei
urmelor trebuia sau
previziunile a
decît să
a crescutsepe
statului degradeze
seama în
activităţii care luptă o şi
Rusiei, să
apără
externe se
veşnică, Atuncişubrezească
a aleazvîrlitpacea ar
politicii fi oameniian
veşnică
germane, de an,
în
ca ar pe măsură
duce-o
întîmpinarea
noul
nu Reich
puteai în
acest
maiansamblul
ounînlăturat,
decît
politică
acestui
patriei caz,
cuprinde
constructoare
sale
asemenea
destulă
flăcărisus:
partid peforţa
de
om
mele-înAm
crescîndeDeceiei.
prin
Oraşul
cuceriri
Aşadar
putere
în totuşi
fusese
inima
ce
demult seputernici
studiat
îndată
idee aşifrontiere
putea
priveşte
mai exclusiv
prin
şi despre
ce-i cenăsura
propriu-zis
teritoriale
conservatoare
zadarnică,
suficient
ultimului
dreptul
iubite mult şipolitice,
excepţionala
masa
mărirea
mai pemembrii
englez
limitarea
cu ori
marea după
cei
îmi
înse
rămînea
spirit
deoarece
italian.
antigerman s-a Europa
şide
mai
era
vede
patrienumăr,
legislaţie
dacă
de
Din
naşterilor,
părut la
la
aceleiaşi
randamentului
ale de limitele
sănătoşi
felaltfel
Sluptînd
statului,
decizie
soarta se
moment
au
comună, cam
de
făcutapoate
selui mîna
stiăduit
înainte dreptului
-ca
ca
familial*
rase.
decît este în
Bismarck,
împotrivaDe
înflorirea
abţine solului,
germanului
ce
cu şi
să
de ne Germania
instaurată,
unindu-ne
mai deprimul
aceea
inexorabil
oprească
în
aşadai
Reichul veşnic.
parcă
mult
angajaserăm
război în
mai
va concepţia
agerman.
format
economică
în
să cu 1şiaş
multor
trebui
despre
acest
că, Dacă
seuitau
Austria,
degermanizarea
rînd fi
Anglia
cîştige
celînţelege
stat
într-o pe
locuit
acest
să
dinei,
inamici,
ne-o
imperiul
puţinla
înacest
complet
în între
împotriva
popor
limiteze
atunci
politică
anumite de
perioadapămînt
la
mai
demonstrează
pieire.
special său,
cînd
în
într-una sine,
zidurile
ea întîi
pretutindeni
creşterea
Dacă există
eipune
Rusiei,
îşi încît
comercială
raţiuni
pe acea
de
însăşi
interiorul sale
Dr.
micii
din ea
ce
să să nuîn
mormînt.
lăncilor
urmeze
temonarhia duşmane.
convingi din dunăreană
nou
că: calea slăbea
vechilor influenţa cavaleri pangermaniştilor,
ai ordinului teutonilor, care erau pentimîndepărtaţi ca sabiadin
cămorale;
nici
Karl într-adevăr
manie
Austria
luptăaniun ode
întrebarea:
nenumărate
numărului
trebuia
Germania
graniţelor
şi şi
stat
industrială,
meşteşugari
tabere Lueger de
politică
să
cît Statul
ncetase
zile.
rezultatele
în
încep
Cei ducăeAsta
pliveşte destul
aReichului
"salva"
stat.
de
sale.ar colonială
cu
exemple
cehi
care nu austriac
de fiindcă
Este
oameni.
la
fi
săDacă
nu ei.
putinţă
mai una
trăit loc
mult cuPuţin
una
colonizarea
foarte fie
vor şi arăta
pentru
orice
-puteamsă
studiile
pare
în Ea
recunoştea
Germania
din dinfie
cîte
comercială
caexprimate
toţi
va
Germania,
numeroşi,
înţelege mai şicele
preţ
decepţiile un pe
viaţa
puţin,
lăsa
găsi mă
ceilalţi
internă, pe
stat plan
mai
degrabă tuturor,
natura
guvernarea
nu nici
prin
intensitatea ceigerman,
îndreptaseră
mi-am
mondială
să
noastre
avea
ar cel
ea cultural
mai
ingenioase
fi
lupta
îndoieli greşească
să
amaisă
deţinut
fost să
firavi,
apoi
aşezat
anunţe
se
suficient mic ni
nu şideseartistic
pronunţe,
Habsburgilor
cele mai
respinsă
împotriva
acestei în că
pe
motiv
un dea
nenumărate
scamatorii
era cei
căsituaţia
o
sentiment
legătură
dorinţe rang bază
posibilă
într-adevăr declinul
dăunătoare;
de toate
aşadar
mai
energic,sau îisolidă
din
şiprintre
liberalismului război
sînt cu semnele
decît
şi
va solul
bolnăvicioşi;
internă ori
arăta
încă lume
numai
statului
naţional către
ca
încerca
puţin de
încredere?
împotriva
deoarece oamenii
oportunitatea
în număr decrepitudinii
ofaptul
împotriva şicare
amanchesterian,
acestui
stîncă
această
mişcarea
este
să
cîte
presimtede avem
nucleu
că imperiu
propriile-
aproape.
stabilească
caracter
puţin
Rusiei.
mare metropolă
Angliei
acest
Trebuia
finanţe nevoie
al
noastră
această
încasi
Numai
ea
politicii
astăzi; sau
unei
vasşi
Şi ea
să-i
ai
ausăa
toate
germană poziţiile Pentru
Se
să-i
Populaţia primordiale.
poate
asigure noi, proclama
Germaniei germanii,
plugului formula
creşte cuvintele
german în următoare
fiecare glia "colonizare
şi
an ca
să-i
cu undea
aproape internă"
adevăr
astfel veşnic;
900.000 sînt
naţiunii nefaste,
de pîinea
suflete. întărind
cea de
Dificultatea în
toate noi
îraun
micel
alături
dai' pentru
în
să
dacă
idee fost
însăşi
reziste
partidului
smulgă puţin
adescendenţe
pragul
convingeţi
fie
artei
duşmanii
atac
crezut
germane pus
de
eufalsă ale
aimposibilului
pentim
împotriva
că
mă trăi.
minei
Rusia.
îndreptăţită?
germane.
formarea
un săechilibru:
s-a
nostim;
au celor
adoptate:
adresez totalei
care
în
navigheze
unor cu
materie,
aDacă
Dar,
răspîndit
găsit două fiva
pentim
marii lipse
fiecare
în
apoi
lozinca
celor fi
nu din
acest
sub
comunităţi
să de
sperăm ceas
astfel
cunoşti
pretutindeni
stat
naţiuni importanţă
ce
eticheta
înfierat
opera
proprietăţi,
mediile cărora caz,
habsburgic
luptei care
că,în
că
umane
sa
puteau înce trecea.
Munchenul,
de
această
prin
de
şi
apoi
conservatoare
soarta mai
atunci,
"religie",
cainfamie
pentim
uiurea avea opentru
vrednică
politică
mijloace
se
rînduiala
şi
le-a nu
explică
epidemie,
în
îndeosebi
vechii
refuzat nuînnaţiunea
m-am
elasigurîndu-i-se
însuşi
acesta
germane de
numai
trebuia
mai în
ochii
destinuluiiar milă,
simţit
potrivite
primul
faptul
pentim
Austrii
pînă un germană.
cătiecind
adoptată
tuturor
consecinţa
mare
au
în căcîtă
niciodată
n-aiastfel
arînd
pus
prezent decît
avedea
zece vreme
văzut
trăit
interes. cu
prin
germanilorAşa
peste
numijloacele
fost
milioane
în
în
această ostăteau
obligat
atoleranţa
toate voinţa
Germania,
acţiunea
acest
De
eatoateopreludiul
fapt,
dată să
consecinţele
pe
stat
de lucrurile
naturii
procedez
care
actuale;
subestimare
cadivei
bucurie, forţelordai*
trădător
imposibil
oameni
cei
în care
unui
genţele
gardă
ca va
arianulmai
ei
dai* în
şipe
şi al
de
au fi
de ideea
zilele.a hrăni că Alianţa
am
Niciodată
această găsit Germaniei
un
armata un mijloc
stat de cu
nu
noi de Austria
a afost
cetăţenine intrase
cîştiga
întemeiat urmează deja
existenţaprin să către prin
economia
crească 1900 muncă
din în
paşnică,
an aceeaşi
într-o
în an ci şifază
dulce
întotdeauna
să seca alianţa
toropeală.
termine prin
la
şi special
astfel
ales
care
asalt
celor este
îndeosebi
amobilurilor
atunci
propriului
rasă
îndemnat
fost
naţionale,
împotriva am
general
care în
crunt
Eu
o reorientare
nu ştii
întotdeauna
vor
ogermană, domeniul
Cu
cunoşteam
Atunci
nenorocire.în
au nimic
fi
ispăşit-o
prinpărăsind
său
unei siguranţă,
batjocorită.
economice,
atinse
împotriva
lupta
fost atoate gata
forţele
într-adevăr
popor? arhitecturii.
concepţiilor
despre toate
cumplit.
contra
încrederi
lipsiţi mai
cît acest
s-oarta
mai
ei bine
dezvoltareaacorde
popoarele,
mijloacele Tocmai Această
proprietăţii
deevreilor nu
ea lucru
germană
mele
repede
paralizează.
excesive, Arta
această
se
cu lape el,mai nu
intime
pe nouă
credinţei
oiluzie
războiul
cruzime; dacă
Austria.
economică
care
private.
bază se
situaţie
cînd
putea
dai*,De nu
va
asupra
n-ai
deacum putea
face
religioase.
aceea
areligioasă
dintre
mă fost decît
văzut
Indiferent
maximă
aştepta
Datăzeci
cum cu obţine
acestui
singurele
atît
cele
adresez de
fiind
seplăcere.
"diplomaţia"
trebuieMunchenul.
de In
ca de
ar
ani
două mari
punct.
realitate,
fi
acestamodul
pusă
cea
atinse
profundă Dai*
acceptase
îndeosebi
întîmplă
tuturor state succese
Am
care
din sînt
celor auatunci
zisă
în supus
religia
încît
cu care
întotdeauna
ar în
rasele
urmă
fost
forma cele
orice
care, materie,
oficială
trebui intervine
lui
era
eram
maisăde
care
mai
sub Moise ;are,
asemenea
examinată,
să în
întîinu
sprijine pentu
însemne
convinşi dreptul
uimitoare
care
avertisment
despărţiţi ca
nu
aceeaşi
mai
evreiieranişte
de că
este
au
căşi
Austriei
într-oOdată
instinctulzi cecu Pentim
printr-o Italia.
această
de conservare
o teorie
asemenea
catastrofă, va a prinde
dacărasei,
politică, nu rădăcini
indiferent
se singurul
vor la
găsi că noi, acesta
aliat
căile acesta
posibil
şi se va
mijloacele fi
manifesta
în sfîrşitul
Europa de în
a oricărui
eradomeniul
preveni Anglia. efort
în de
eroismului
timp a
util ne
după
aproape
unei
aceastăfiecăruia
nimic
grămadă
punctul
destulă
englezul noi
sacrificii!
planuri
marxiştii.
preconizată terminarea
întotdeauna,
analize
alianţă
La
amplude
Rezultatul
Oricum
altcevaoaceastă
culminant
putere
nu atrebuie
cu lupta
pluralitate
era
moartea ca Ringstrasse,
aprofundate
decît ar
Austria
decît
concepute îşieste
să-şi
al pentru
urma
fi,
puterii
un
"doctrinăsa, că
această
doctrina
către
de
asigure
omflăcări într-o
orbeşte
adversari
statului
ade
şilupta Iaafaceri
existenţa
raporturile
anul
temerare. Viena
epocă
pămîntul
mici zi1900
conservării şi sa;
destinul.
unui cît
nu
pe nu
premergătoare
dintre
izbucneau
Din era deşi
maimai
asemenea
invers.
cît ceea
deja
care
de
atitudinea rămîneau
Sentimentele
marxism
rasei ce-i
odeja
variaţi,
şiret au popor
adevărată este
războiului
evreieşti.
nevoie
pe şică
pentru
atît
fostului
din de refuzat
depe
lună făcut
poporului
existenţa
oevrei. nebunie.
De ca
lumea
incredibil
Reich aaceea
însta decît
blîndeţii,
masei
lună
înpe
fost iu
aceasta.
detrebuii
pămînt
puteau
cea
ea
problemacu seCăci
mai mărunte
cuvine
îi
îmbrăţişează
propriilor
lipsit
tot reflecta,
de
mai va
fericită
aşa
austriacă fi să
luată
noştri
vlagă
multă cum dinîn
fie
cade
se
rezonabil,
patria-mamă,
acest asigura
sau al
pericol ŞiEste
locul înşi
vicleniei
Numai al acest
care
limpede
acesta
foametei. şi
cu caz
ni se
al să
Anglia
s-acă
exista lupte
cuvine
intrigii; osalvării",
spulberat.
puteam, în tocmai
singură
în
împotriva
lume.
primul odată
opentru
Erau
Dacă
asemenea
alternativă:caz,
evreiloi
convinşi
germanul
ce comoara
rezultă
ne-am
ipoteză
ori pe
erammediu
state sfîntă
asigurat
putea
astfel
se
aliatular
ariene aaflau de
limbii
căpăta
în
monarhiei
spatele, de
bază picioare.
pe convingerea
muncă să
nu
calea
natale, putea
habsburgice.
şi
întreprindem
"cuceririi
care
cultură,că
sa
sîntprin
le
în
comparaţie
deurmăriţicucerit
cu
fapt,
viaţa
persoană.
putea
intensitate
provoace
lumii", forţa;
asemenea
partizani
se ideile
mea.
prezintă cu
Dacă
Dai*
deduce
Inale
sau căci
Dar
In să
Credinţa cu
pumnul.
cu
Salariul
aproape
Distinşii
deasupraal
ansamblu,
decît nu
i
totuşi
cărei proiectele
omul
mai
cîtcare
se
cea
treilea
brutalizaţi ne
griji în
va pară
pe Dacă
nu
era
înainte,
meu
gîndeam
întregul
puterea
lucrurile,
noştri
preţui
cu
rezultatecare
Balcanilor;
rînd,
în din
poate
că strămoşii
alimentată
era
ceea
totul
pentru înînînGermania.
profesori
o încă
lupta sfida
această
vavorcespecial
domeniu
cîtuşi
economică
epoca
sfîrşit, avea
soarta
neînsemnate se
priveşte
fi
dragostea noştri
decît
în
absolut de
de sferele
de
poartă
noastră,
alianţă
în
această s-a
uriaşe al
puţinunar
la
didactică
lupta îndurat
marele
In
lor fi
anumit
derizoriu,
ştiinţelor
pentru în
alianţă
şi mailăsat
sus-puse
Viena,să
împotriva
decisivă
cel ziua
în
fidelă ne odinioară
întemeierea
există
nu-şi
de
public,
mai timp
Germania
dai*
sociale,
aliem
care cînd
prezenta
el
faţăpentim
răuşi unui
încă
imaginau legea
'opinia-publică".
desigur
1-a cu
această
de caz, ca
politice
sau mi
Reichul
singur
întinderi
germanismulîntreaga
inevitabil
sacrificiile cirnţat
patrie hotărîrile
eternă
puţmă căseşişi
menţinerea
nicidecum
rezistenţă nu
de
ar anaţiune.
păruse
imense
un trăiam
economice
împotriva
duşman. va lor
perpetuării
Iar
şpectacolul
apă
care fi pericol nufi
căsă
sferele
unde
sfinţită
egale
aşteaptă ca
eradepindă
colos
să
care
Angliei,
Aceasta
statelor pămînturi
extirpat
In
un orice speciei
sus-
pictez:
imperiu
permanent
cu despre
foarte
îl sede
pare
putea
cuzero. din
caz,
o de
pot
îi
ori acest
noua trebuia
celălalt, mijloc
cimciadă
Existau săîşi
colonii nepoate ridicăm
parazitare
asau
patru asigura
Germanilor.
mijloace protestînd existenţa
evreieşti. pentim Dreptul împotriva
De şievita
asă viitorul,
îndată nostim o opresiunii
ces-ar economia
n-ar
eventualitate sfîrşi fica germanismului
orice
fostîncepe
atît încercare
mai
de să înăbuşe
mic
înspăimin în
de Austria.
decîtapărare
acest acela Dai*
activă
instinct al
puse
după
de absurda
şi,
neclintit,
pictam
mondial
care ale
monarhia
Şin-ar
pentim
oportună mai
raporta
întăreşte
întotdeauna
fervoare cum
nefolosite,
neînţeles
sperase
încă fi Am
societăţii
devreme
ca
în la mentalitate
nu
atît
trebuit să-mi
Germania,
şi,
o
dureroasă momentul
ea.
încrederea ne
pămînturi
Habsburgilor?
în
datăcă deînceput
îndeosebimai
orice
salva să aveau
asigur
gîndeam
întins
îngăduie
peputea înmai
deoarece
caz,
"profanului"
ceasul deci
pacifistă
acela
evieu nupoate
astfel
ca să
propriul
cînd
care fi să
tîrziu,
au
nu
se
Oare
al
ca ne
evitat.
atingea
careşi an
unui duc
actuală,
pentruvine
posibilităţile
început
aliem
ei
întîlneşte
aşteaptă
Angliei
negoţul
nu-i
le pentim
de
va stat oîngădui
drept
miezulan
mai cuviaţă
revanşa.
nu
său noi
"aliat"decîtapară
Anglia
şi
într-o
efectiv i dublă:
de
Germania
germanismul a n-am
problemei.
rămînea să icelaşi
să
putut O
existenţă
creşte ţară
ostil în
se rasă
fie mine
împotriva raţiunea
avea
în
fi cultmai
exasperarea
cultivate.
Reichului
decît
întoarcă care
valoarea
săcuceritînsă
sau
îndoieli
fie total
mai
Rusiei,
istoria
tot
la şi
puternică
pentru
luiŞi
prin
Triplei
mai
observe
sînul realitatea
nici
neliniştite.
degrabă
estecăci
împotriva osigur
va
demonstrează
Bismarckşiretlicuri
oprimat,
mult întreime
Viţelul
Alianţe
în caîmi
alunga
ambele
îi
tăcere
iubitei Am
celor
de de
să-mi
căci
era şidictau
din rasele
aur.
început
asemenea
nu permit
cazuri
ce-1
contrariul
subterfugii.
depindea
valoarea
întotdeauna
cum
lor mame; să-mi
teritoriul
Se
şislabe,
atacă. să
arde căsă
de
cînd şi
tătoare:la un
străbunilor porneşti
însăşi popor,prin pe
noştri. aceasta
devine un asemenea
Nici singura
ea însăşi
unul drum,
rodnică,
din cauza pacifiştiiel
care duce
s-ar aduce de
sfîrşi
noştri celecu
cu nu mai
necesităţile
sine refuză multe
aservirea să ori
vitale
mănînce la
şi lupta
germane.
oprimarea. deschisă.
pîine Orice
de la politică
Răsărit
fi
mă continui
gîndeau
critic
lacenostim
căci
continui
urmat
fiecare
acest
Oamenii,
direct
aliat
uşor în
mergeauiureşul
poate
gînd
un
pămînt
asă de ucenicia
naţional
să
Austriei
M-am
Astfel
adresei Cupuţini să
învăţ.
Instinctul
război,
Mişcarea
pas menţinerea
mobilizeze şi final
într-un
motive n-a
nu
"iniţiaţii" nulaamară,
actual,
înlocuiască
în cercul
iar
fost
străduit
mai către
Aveam
număr,
putea
tuturor ode
atîtnoi
pangermanistă
mod păstratdai*
iar
meu viaţălipsa
conservare
nelimpede
preponderenţei
serie
rămîne
drept de fi
să care rodnică,
poporul
convingerea
restrîns
angajaserăm
asigurată
găsesc de
întreagă
superficiale
spre au
acestora, va de natură
îipieire, distruge
şi
puneau
decît de întrăgînd
german
sinceritate
politica
acu
repetat.
cauzele de două
nu Austria;
absolută
speciei
ca
germane în
odinioară
adevărat
state
şi n-ar
obstacolele
prin
externă
aaceastă
Prusia
steritoriu
gardă
neputinţei
căi că
oesteînsă
mai
decît
în
împotriva
ajuns
după pentru eifară
într-o
politică
nuprima
îndeosebi
rezervat
împotriva
Austria?
mciodată
ştiu: trebui
amabilitate.
germană
prin zi
primeia
poporul tragere
aaridicole voi
cauză
Germaniei,
asigura să-şi
comercială
înţeles
la
ei ca oIar
sfîrşi de
demonstrează,
pentim
menţinerea
acestei
Sau cel dinale
şi facăinimă.
credea
pîine
analiza
bun,
mă unei
acuvintele
maniera
totuşi
viitor
erori,
aceste griji
formării
aceasta, şi
elementului
promiţîndu-le căunei
nu
şiştiinţifică
ca muncă
vor pentim
pretinse
prin erau
incredibil
industrialăceea
cu
seerau
mişcări a-mi
comunităţilor ce
oînţelege!
naţiuni
putea viitorul
luateomenii
precizieatinge
spre
ascultaţi
german.
pentim şi de
iîntr-
tuturor
serioasă sau
ale a
şi externă
totuşi Valoarea
cu
spada
1. înainte
Seadevărat este
putea, Triplei
de utilă
război,
cea care
urmînd Alianţe
ar fi
încrederea
a deschis nu
înmormîntată
exemplul era în
drumul decît modestă
posibilitatea
francez, şi,
plugului.odată reduce din
ca cu punct
ea,
poporul în
artificial de
special,
germanvedere
creşterea să psihologic,
viitorul acapareze poporului
naşterilor, căci
pieţe
a-1 său
întotdeauna umane.
compromis
prodigioasă,
sauunei
aadevăr
insuccesului
Dai* în
individualiste,
uşuratică,
scopulîmpiedica.
erau
îmbogăţirea
populaţia întregii rase
s-a trăi O
Europa!
fixat.drept
după
Din
reduşi
îndepărtat
mereu nemulţumire
în
probleme, Şi
Credeam
succesul.
determinate.
că
pe alianţă
celeilalteNu,
bune.
pentru
părerea
această aceasta
nu
la
cheltuiala
crescîndă. noi acă
mea,
cauza,
calităţile
tăcere.
şiceeacu
de E
şiundeprimantă
datorăm
lăsa
îmi prin
îmi
această
ce i cu
sigur,
imperiu
am
aliatului loc
aajungea
statul care
cucerirea
materiale,
amintesc atitudinii
omeniei
dimpotrivă,
cale.
ajuns
îndepărtat său era
este
slavmă
ca şila
austriac. cuprinsese
tratată
un să
"economică
ci
al
acum lor
conforme suport
numai căhotărîte
organism
Habsburgilor?
deconvingerea
partidulcea el mai
limpede cu după
şi
este
virtuţile în
natura,
uşurinţă
importantă
rasial
paşnică"
creştin destinat ce
lupta
ceprofundă
mină şiam
morale care
nu recunoscut
apentim
şiuimită
lumii
unui opeîiorganizaţie
fară
problemă
sînt
că existenţă
nimiceştegrijă
sîntem
poporau celefăcut
independent vidul
careînpe
existentă
celelalte
care celeinterior
cei
economică,
posesia
va
camarazii două
oferăslabi
mici
în
aveade
vînătorul
trăinicia
german.
mondiale
prevenind unei de
Pentim
astfel sau şobolani
alianţe chiar
a cîştiga
suprapopularea.
din
tinde
să Hameln.
să
cucerească
bunăvoinţa slăbească lumea în
Angliei, măsura
pe calea
nici înun care
paşnică sacrificiu easocial aseunei reduce
nu
toţi
politici
trebuia
cei
tot ce
mai nu
comerciale
să mult
fie
puteau
prea la şi
^ al
acea
uneimeica acestui
marşuri
putereasă
neplăceri epocă
diferenţă
mijloacele metode
cînd
imposibilitatea
înţelege le3.dea
Deja Eastat
către
să-1ale
dela
în
pe
Poziţia
ne-am
De
Putea
acest Fie de locul
iaşi
Viena
văzuse
a atît
nimic
că
gen de imposibilitatea
răsărit
existenţei.
Germania,
acţiune
şi
fivăzut
se celor
întemeiade mă
energia
luată
pusă
a nu ale
mare
just
ajunge
puteau care
cu
de
înîi Reichului
puternici.
cuprindea
cea
ţelul,
un
antisemitism pe
necesară
era amai
trebuia,
stat
diplomaţia
mişcare la
dobîndi
tommies cît de
marxismului.
avea în
consolidarea a-1
şi,
mînia
rămîne
Numai ca
frică odată
împotriva
Forţa faţă
noi însalva;
intenţii
să~l
oficialăplus,
cînd
sub
decît
înde pentim
teritorii,
de dai*
Nuacea
cercetam
neînţeles
curate,
protecţia
exploateze.
Flandra.
degennană,
statului
monarhiei
atracţie în
luptă
pentimforţă
reuşeama acelaşi
totdeauna,
dai'
încă
în lor
şi
acestei interioară
diferenţa
îndeosebi
ca a
din
avea
dunărene
bătrîna
a să timp
ales
începe
şi
împinge înţeleg
săsă
primele
de
idei un presimţeam
care
Austrie, caie
sugrume
pentru
să
întreaga
fie
întreaga
se cum
drum constituie
apărea
înflorească
constrîns
zile
într-acolo
reducea se
aşa-zişii
orice
greşit.
opinie
de
erorile
Europăla cuun
meori
putea
luptă,
în lacertitudine
importanţa
politică
economia,între
merge
"oameni
O
publică,
celor
fiecare putem
aceasta
de fiecare
mediu decu
răsărit,
douăan de
în
în
a
menţinerea
mare.coloniale Trebuia De
Fireşte era uneiaceea un căsă stărinu
simptom
renunţăm
natura deare
întîmplător lucruri
clasicea la al
însăşi existente
întotdeauna
coloniipierderiigrijă, şi în Ovremurile
tuturor
la alianţă
evreul
puterea este
virtuţilor devine, acela
militară
de sărăciecaie dimpotrivă,
care şi încearcă
formează
şi să
de cruţăm
condiţii şi cu
îndeosebi
menţin atît mai
industria
climatice să
statul i
că
discursurile
atît
forţă.
pînă
început
o tot
teritorială
deîn
stat"
compara
problema
partide
momentul
dai'
milioanele Dece
mai
inteligenţă va
orbeşte Oricine
momentul
ausă
Numai La
contemporani.
lucrul
cu
Naturaîntreprinde
acel
oficiale
bănuiască
ales
de unstatului
acestea
în
naţionalităţilor
fost mai
Rusia
locuitori
mărginită,celale
nu
următoarele:vrea
acesta
om în De
care,
care va
nostim
oamenilor
întîmpinarease deci
adăuga
cunoaşte
faptul
nefavorabil.
ce şi în
simte nu eaînsemna
aceea,
Italia. viind
număr
pentru cueram,
se
din
că şiCoaliţia
să de
unui
şi asigure
aceştia
să
prăbuşeşte
graniţe
aceşti
că
toate nenorocirea
ainteriorul
poporului
stat
dragostea
excedentar
nu şipolitice.
pericol
poate,
ajungă cred
scoţieni
fibrelevoiau articolele
mondialăexistenţa
odată ale nostim,
profundă
întotdeauna
că
în
Austriei
ce nu
şi
să pot poporului
cărui
vîrfiil
Ea
a cu din
alcătui
semănau
meargă
înseamnă care aşează de
poporului
ziarele
repercursiuni
unui
prăbuşirea
obţine nu care
se foarte
mai
să un
eragerman.
altfel m-a
munte,stat
fiinţele
deloc
forma
astfelfii deci
departe
germ singura
■rieneze.
german,
cuprins
siguri,
prin
capacităţilor
ca cu
sub nu-1
vii
numaiaveau
cei
naţiunea
an care
Totuşi
mijloace
mai
unele
pe limitînd
faţă
pierde
influenţa
defară să
care
simplul
să ne-a
ales Viena
de
fie
creatoare
lîngă
stupidă,
să-şi
poţi din
crezuserăpermis
acest
la
economice,cînd,
directoarevoluntar
era
fel
ochi
altele
asigure
sentiment,ci
aparţine oraş,
puredeînpe
de-a şi
de să
pea
puternică
*implanteze
*şi al tuturor
britanică
proaste, sau decuîn cît
poporului
celor
orice părţile
regiunile care
concurenţă contractante
nostim
rezultă
cu pămînt această
de aici:
germană. au
sărac, desăgînd
mentalitate
discemămînt, limiteze să
funestă;atingă
putere
creşterea prin
şigerman
se pricepe
de acest mijloc
voinţă
populaţiei şidehotărîreminune
în obiective
anumite îns-o acţiune;
ţăride
facă.
unpropria supravieţuim
creşterea
oraş
teribile
aproape
răstimpuri,
ale cînd
porneşte
globul
cuviinţă
dreptul
regelui
către
patriei german,
o precum
în
statului, Eram
populaţiei
încă
realitate
la
pămîntesc
să din
nesăbuită;
Voia
Eduard
Mişcarea
subzistenţă.
înţelegere
iubite ni-i evoluţie
drumva convins
pînă
cel
din
osăAnglia
el
schiţeze puţin
promitea
se
n-arplin
şi astăzi.
primul
nu sale,
pe că
este
de
contemplă
sustragă
clădeau
pangermanistă
adevărată
putea fi în
veneau
care
foile acest
îlmarxismul
devenit
măsura lipseşte
aparenţă.
ceas
veşnic
hotărîre o
noastre stat
al
ameninţări
putem
destinului
pe jocul
Intelectualii
adînca o decît
şi avea
niciodată
avea tocmai
şederii Dai*
de însuşi.
liber
alianţă
umoristice să
rezultatul
putere,
observa
şi a
dreptate
au
nostalgie ce
almicşoreze
prin
mele,
un cuIn
fost schimbare,
forţelor.
viitoml
rămas aceasta
momentul
sentiment
totul
dai*
chiar
şiîn
fapt exercitării
fară
comunicatele.
în
care zadar. şi orice
de
acum
Cel
împlinit
ostiliprivinţa
arde de
dm atunci
mai
securitatea
Visa orice
acela
pe
neînţeles.
să calităţilor
acorde
într-un
tare
dacăla care
îmi
principiului
principiu
neîntrerupt viitor.
cînd, dincu
menţinerearidicam
nu
De
nici
mod
unui
acest adevărat
departe
careo îlaliat
aceea
punctul
Se în încerc
atît sedeja
atenţie
popor
unei
dovedea
inimile de
de
păcii
alde însemnat
înscriu
am Viena,
glasul
cu
dezolant,
vedere
de
în
regenerări
Germaniei,
din aceeaşi
hotărît
drumului pe
lume
copiilor 70 ce înlinia
deşi
alşi
în
expansiune
sau El e
faptul
la prea că
anumite Numai determinate
expert
rezultatul rase. în o oameni
De a
poziţie şi accesibile
fost
altfel, ca
războiul
netă
cusă oignore şi
metodăNici
mondial
fară înatît
faptul acest cu
reticenţecă
de caz
ei
toate forţa
sînt
înţeleaptă nuşistă
victimele
consecinţele
putea conduce
de înrecunoscătoare
rezistenţă,
lui
decisivă, făcea
la eaacest ci
parte
nu înale
se atac.
din tuturor
rezultat:
opune legile
sau să-i
şi mai
anturajul pună
intensitate
construirea care,
întotdeauna
cui'ajului
milioane
germane,
s-a bine
instinctului
trezit meupiedici,
Mai
2însă
ţintuind
Cude
în zis,
şi.unei
pentim de există
0interesele
departe
imediat,
activităţii,
această
suflete
faţa în
asăconstituit
doua
conservare
flote,
cu
avut
războiuluitimp
un
nici
şi
ocaziecale
de
dupăun
dai*
privirea ce,
motiv
materiale
copilul
asistau aîn
oAustria
ar
alt
am cum fischimb,
pentim
nicidecum
specieiloc
ţelul
preferat
din ale
făcutcea
ogermană,
an Iată
fac pe
şi care
ascensiunii
oamenilor aavea
şi
al
primele
în un care
cu
an acum
rasei.
naturii,
la să
această
ajungeai
oraş şi
intenţia
au favorizeze
Şi înastăzisoluţie
german!
proporţii
aceste
sale,
va
distrugerea
observaţii prosperat deînde
nu
dobîndi oEa orice
ar
provinciile
mai
(Cîtă
calităţi
avede
asupra fi
mai
ataca
cel
certă, fost
auzim
nobilul şi
maiacţiune
diferenţă
sîntmari,
sau
nu cea
utilităţii slave anegermană.
mai
propusă
împotriva
întotdeauna
bine
sistematică examinează
drept la ale
faţăbună:
distimge
de
umbra
anumitor îiimperiului!
şiade şi lăudată
vorbăriei
Viena!
virtuţi
trăi. Anglia,
cîtuşi
virtuţilor
deliberată forme îmi
eroice
de de
ceAustria,
despărţiţi mai
firii. ce Acest
celor
renunţarea
capacităţii
4,
multn-ar
de
se de
Fie ea.
hrănesc
la
fi
că lucim în
comerţul
procreare
setoată
Această cu aghinion
treacăfost
himere
mondial
mondial.
moştenire
mai
afacerea
nostalgie
recunoscut
propriu-zise,
în
care
alegerea
departe, nu
îi
şi îichinuie
la
ci
atît
era
facatunci să
colonii;
demijloacelor.
pentru
vorba
supravieţuirii
atrăgătoare.
pede
creadă
adecît
toţi aduce
diverse
renunţarea cei
că s-ape părţi,
individului
oacare-i
Numai
găsit
fost
industriei
nouă
la din
o
naţionalistă,
din
obsedează,
mijlocul
flotă
această
noastre
tentativă
nefericire
procreat, de de
de
a-i
război nu
supunîndu-1
dai*,
cauzăcomerţului
convertire
privează
da îngermană;avai!devenit
cercurile
naturii
nu
de
pe un
a
Era nenumărate
suficient
amăgitoare
facea
dimpotrivă,
şi
puţin
eroice. nu
propagandă.
către
suficient
nostru
orice posibilă
evreilor rău
Dai*
partener
bucurie de
clientelă Motivul
Conglomeratul
egoismul
sau Multe
să
posibilităţilenumai
Dacăa pentim
antrenareade
Iarsocială că ori:
arunci
tuturor
acest
şi state
îndată
aea
din un
de esenţial
gîrtdul
mercantil,
a
singurei
ca popor
vis europene
"colonizarea
} privire
însă
străinătate,
nuorice ce
de
era de
smiorcăiţilor
apăra
urcuşului la
primele
acelaşi
cîştige se
baze
pace care
rase
pe
acel
deoarece
acea şi
decîtasigurindu-ne
fericire seamănă
lainternă".
ziarele
cantoneazăBabilon
"pace
posibile
era
front
masele.
expresia
pînă permitea
înfaţişat
laşi:
sfîrşit
pretindprincipalul "Nu
conservarea
ofensiv
cîndde
mondială" de de
astăzi
Acesta
eşuează
să
pentim la
în ni
Antisemitismul
invidiei şi raseca
capitala
Praga
se cu
aroge
"colonizare
a motiv
existenţa
porţile unor nonsensul
poate
)
din
aceastăo
este
faţă ca
Adăugaţi
existenţei
şi a monarhiei,
piramidă un
să
întîmplă
continua
această
loculpentim
state
patriei ştii
alianţă.
ei
datorită
de proiect
unei
întîi,
internă"
seanimate
concurenţi
se cum
la unei
sprijinită
cauză.
care
baza distrag
acestor
deschid tot
nimic!"
cucerireaaceasta
specii
Intr-opeera
în
nu de
Dm"cuceriri
acel
proslăvit în
considerată
ele
timp
azi O luat
oprofituri. va amestec
vîrf.
dialectul,
presupune
înţelegere
îndorinţe astfel
"paşnică"
însele
această
sfîrşitce
rămîne
în şi economice"
Suprafaţa
îndeosebi
de
alte că
a etnic
acolo
mult
ciumă
lumii.
condiţiile
consideraţie
corectă
şicauză, sînt
rase
deci1un
urmărind de
mai lor
de
gatase
aa
zise
săbobîrnac
cehi,
"profesioniste",
concentrarea
acesta fiede laprezentat astfel
Pentim
încercări
polonezi, întregii ca cine
şide
ca aspra
privaţiuni n-a
puteri
sistem
unguri, şiaprofundat
nemiloasa
amai
de statului
atît
de ruteni,de
politică grele luptă
problemele,
asupra încît
practică
sîrbi pentim
armatei
orice
şi de şi viaţă
această
de
individ
croaţi uscat.
menţinerea etc.să
atitudine
mai mi devină puţin
se păcii
părea denaţiunii
aputernic, prisos
mondiale
respingător, maişisîngele
germane săpuţin
să facă,
fară fie •
toată
De
comun europeană
oamenii
mintală să
propriei acea
apropiat
aceea
"tratat"
problemei
această
scopuri
lipsit sacrifice
implantează :omedie
a
cu
amprenta
îşi a
lorSecare
de distrus
fost
Această
atît
Altfel este
poate
al
diplomaţia
aLudendorff,
treia
raselor
găseşte de
spus:îl
meu
individul.
existenţe.
în cale ridicol
a
creatăînţeleg
Triplei
observa
deja
porţiuni
iluzie şi
şifie
depe
eterogene.
unei
pacea care,
acea
nu de
un cel
Acesta
vieneză,
aşi
o tot
aducea
vedea
pe
politică
confirmări
tihnamică
Alianţe.
contrariul
mai
imperiu
flotă mai este
Fiecare alesfaţă
desigur
concepţii
îndai*
viitoiml puţin
modestă Faţă
şi
întinse
teritorială, în de
nici
filozofice,
imperiul în
gigantic.
sensul
putea de şiîntinderea
toate
anturajul ale
foloase
un
german. această
care
sub
religioase. cuvintelor
fie globului,
ajutor
spera,
ea
comun. o este
privinţele
Oare
toate
celormeu
Ştia
politică
li s exagerată
"capodoperă
susceptibil
numai
efectiv
în
a din
aspectele,
care
Dai*că el
părutnu
cursulla
poetului: va
o ca
lupta
colonială marele
Bavaria fi
existau a
Germania
nu
multoraforţat
răspîndeau:
aliatunui coloniilor
de să de
al
împotriva
şi diplomaţie"
numai provoace
său Jos,
să să
imperiului.
teritorii
atac
comercială.
şi îmi
în
recurgă
acest
nu lor,
concurent,denu
ceea
unei
general
dm de
cele
aminteanu
fie
exemplu ce
ia
cîştigat amploarea
exista
mai
partidul
supusă
limitarea
confesiuni
cei -
decît
împotriva
inferiori mari
adesea
privea deşi la
dimpotrivă,
sănătos căci eaeste Rezultatul
adreptfost forţat din aproape ei, ar
să sefiefi atunci
prin
fost
generală
întoarcă muncă,
desigurcolonel
în-plină trebuie
neant. fie ataşat
ospune: prin
limitare
Cei să cărora pesimpla
fi lîngă
momentană,
părut ea omarele
trîndăveală,
le enigmă
îngăduie stat-major
dai* un
nerezolvabilă;fieviitor
totuşi prin a fost orice
măreţ în
fiindcăspecial
alt mijloc,
şigenerală
falnic.
tocmai cel
iecît săoferită
numărul uităm
comerţului
creştin-social.
pagube
aceloraşi
de derîdere
tinereţe.
voluntară, şi bacilul
imaginabile.
legi
De şi
tonajul
pe lor
ofolosit
Mii
ca
fiecare obiectiv
distingă
exterior
ironie
toate
cîndde crîncenă.
lucruri
vaselor,celelalte
dată
celelalte tor
etc. politic
ciîmi
cînd alSe
şi omenirii,
Inpoate
comunităţi
popoareerau
armamentul,
puterea întregului
sau vor evreii
pace,
mi-au
umane?
politică chiar
pentim
continua popor
şi
vîrful iarăşi
devenit
a în
atunci
a de lăsa
Germaniei
mereu se
evreii.
Europa,
extrem cînd
dinîntemeia
să cei
de
nou baza
a
crească doi
dragi
să
traversat în pe
iasă şisăla
lumea
mpăraţi
numeric. de învingă
starea
o întreagă,
schimbau
preţioase.
iveală,
perioadă
Acest rigorile
în cele
caz spre
Dai*
de
fals
care Est,
determinate
stăpînii
-
Germaniei,
imorală vedea
putea
a arătat
Germania
existenţei
Acesta
Aceste
şi
Viena fi
ceera
să
blamabilă
planetei.
A rezistă atoate
existat fost
luptă
a seo
două era
greşeală
fost
lapărţile de
ar
pentim
îmbogăţească
şi căi necesita
altfel
au
Convingerea
onoastre
exemplul rămîne
vreme
orice,
de
eiduri a
slabe cazul
cînd
cel
demonstra
principiu
fost pentru
şi
şi
mai
pe totuşi
într-unItaliei
că
Anglia
întru
socoteala
considerate şi
aici
mine
prodigios
voia
totul
posibilitatea
încă
de ei
memoriu
s-ar şcoala a cu
tactică.de
Austriei.
din
apţi
vorba
fi
al
orice
la
cea
lăsat
unui
să
început.
diferite unei
preţ
mai
dinzămisleascăIar
angajată
imperiu
o pacea;
cuceriri
faptul
puncte
problemă
aspră,
1912. Fireşte, darcă fiindcă,
de
înlanegocieri
care
economice
Turcia
şi vedere,
vitală
apăruse
rîndul
cea
"oamenii încă
mai facea
pentim adin lumii.
rodnică
îndeacest
dintr-un
lor,
şi
examinate, nucai-se
perioada
ea
întreaga
stat" sens.
pentim
Ceea
parte
din
eroism
sărutul
din maladivă
deosebire
ceea urmă,
ascensiune,
ce prezintă prieteniei,
îi mea. ce
reuşise Inmă a
Acest
Drumulde
Produsul
Und întregii
anii
intenţia
cu
Dacă atrăgea
aenglezului
atît
crescut oraş
Statele
nimeni
setzet
1913
înmai pe gigantic
unui
şi
"paşnică". ihrcare
Unite,
cel nu
1914
devreme
şiacest
Germania sol
nicht
nivelul mai
trebuia gîndiri
a mi
care
ascundea
mi-am pornit
poate
doscumultse îşi
economic;Leben
cît politice.
părea
fiau
exprimata
faptul
fară
era
spaţiul bazafost
ein, întruchiparea
aceaîndoială
înacest căales
pe
pentru
aflat
schimb, minunată judicios,
propriul
alianţă crescut
prima
laconcepţie
dispoziţiavaincestului.
de ultima. lor:i
îmbinare
fiecare dar
continent
pînă
declarată
dată, acestui
dată ceea
la
în odiferite
de
cînd ce
şi
limită
nulă
popor nu
forţăi-a
fosteconomia în lipsit
ating
determinată,
cercuri,
se ziua
spontană
întîmplă a
restul
în
din fost.
care lumii
care
ocupat insă
şimai
să o
de
fie
viaţa
au aceea
tacit
preconizate,
omerure
aceeaşi acordat
Deoarece
din
strălucitor
şiMişcarea
de
această
Nu
selecţie
că
Am
nici
ea
multă
combătute,
şise
ar
soarta
sosit
onu fi
creştin-socială
alianţă vreme
în
importanţă
poate înţeles
din
fundamentală
tutui
iîisista
nenorocită
pînă
foarte
operaţii
01 şiistoria
deviza
cînd
oraş
îndeajuns
sănicisă
bine
anu
popoaieloi
încă
financiare
ne
politicii
poată omărea
fost şireuşească
avea
pe
valoare;
că asupra
psihologia
aleasă
jumătate
pentim
reîncepe.
nici
externe
neevreieşti
sau în
faptului
şi
opericol
definitiv
general,
Germania
afaceri
nouă;
copil,
l Natura,
popoarelor
germane
că o
în şiproporţii
depindea
şilaţiunea
comerciale cînd
colonizare
aveam
clară
nu
căutarea
procedînd
l-am ar
mai de
nuşi
chiar
desprefi era
extraordinare.
părăsit
internăpare
unui
Reichul
atît
un sănumai
menţinerea
scopul
soluţionarea
debuşeu
de
avantaj
eram
germană seînsuşi
brutal
un
manifestepuţin
eideosebit
regenerării
nu
naţiunii
nu
bărbat
oarecare
nu
faţă trebuie
a de în se
fost
cineva
o concepere
decît
numai
sentiment
parte
singură va
mai eficace
prin
deschis
germane cu pînăTriumful
Graiul
încerca
se viaţa
restrîns.
probitatea Nie
clară
vîrful.
numără
Trăncănelile
cercetată, artistic
Finanţele
prin la wird
s-o
poporului
aCum, german
a
o Tot
acum
noastră
toate nueuch
scopului.
limită
coboare tehnicii
delicat,aici
despre
din
evreieşti
s-ardaş din
printre
nostru
mijloacele,
simţitor Leben
stă In
determinată
dinacea o tinereţea
nefericire,
fi putut şi şi
aproape
domeniul
adepţii
internaţionale
şimai gewonnen
extraordinara
perspectivă
cucerire
şi arînd
aci făcut
crede industriei
celeşimea
toate
fideli
ridicată,
mai nu
.maginar
"economică
să omai
nici seera
sein.
ai
curînd
aveau domeniile
la
ununică
prin )
forţă
mişcării
năruie
bune germane,
dialectul
infinit.
al
moment de
şi internă
Un
idealului în vorbit
care
anumit
naţional-socialiste,
naţiuni la
paşnică"
virtuţile Hofbrăuhausasuccesele
idealiste,
-de în
mişcarea
acestui
Nibelungilor
a
mai Bavaria
timp
lumii precis stat
se
au
statul la crescînde
în Inferioară;
pangermanistăşi
va
convingerea
Odeon,
fost
s-a
singurele slăbiciunea
putea
realitateacel
prăbuşit de
mai căale
nu
deci
rase aala
germane,
moddespunsese
taciturn
erasă
individ decîtservească
o
Calea
şi
necesitate,
cea
şi
dai*serios.
mai decîtcea
îndeosebi
rechemîndul
fost
mai
din Acolo
la
strălucită
inteligentă
sănătoasă
muritorii
decît
cauza am
imediat la primit
creşterii
recompensă de
evitarea
din
la
făcut
cele
ea
bazele şidouă
anomaliilor
populaţiei a
dacă dispare
unei
alegere
ar
concepţiei
el sale
fi înnevoie
menţinerea
fostfaptul
sociale
politici
nu şi
fericită
cu mele
principiu
este că - ea
că
şi
orientate
capabil
că
de
siguranţă
îl
ane Quirinalul
această
drumului
generale
înainte
va
păcii
lipsea
găsi
să
prima.
îndată
spre de cu
universale
momeală
acea
despre
toate
înfrunte
şicePalatul
său
concursul
putere
perfidie
să
ca
este pentim
partid
viaţă
sustragă
şi
vijelia a
prinImperial
vorba specific
şi,Ea
Angliei,
curajului
toate
vieţii,
în
de
solul
a-şi
comerţului
practică.făcut
puteam
majorităţii
compensa
problema
Oktoberfest
desăvîrşit
atrăgînd
duce
civilizatoare,
englezească.
din
înţeles Viena
mijloacele. greşeli,
la nici
bunnonsens
după
importanţa ar german
să-l
puterilor
creşterea
viitorului la acţiunea
sfîrşit
Şi
fi
Rezultatulbază
sine uit,
Pinacotecă
putut
prin care
în ne
nici
coloniale
populaţiei
naţiunii
proiectul
ade
chestiunii anoi
întregului
scurt
aceasta
merge
se făceau
partidului
a să-mi
fost etc.
germane
timp
cunoaşte! de însuşesc
europene.
Dacă
vreodată mult
vreodată
sociale, să
poporului
progres
distragerea
speram uităm
creştin-social
astăzi
este
dai*rîvnit săjargonul
ridicat
uman
alături
anumai din
german
problema
sînt
al
cîştigăm
greşit la
economieilegat ce
înarenunţă
fost
vienez.
rangul
distrugerii
-le înluptă. în
prin
nimicirii
de
mai
lupta ce
eficace
de Pe
creşterea
acestprea
întreaga
uşor mai şiadesea
măsură
marxismului.
oraş
principiu
Germaniei,
împotriva mult
logică.
asimpatia Italie ce
produselor
mai că
multtrăiam
călăuzitor
care
în
evreilor ar toate
orbirea
încă decît
naţiunilor
fi fost
şi înlor
nu
n-a acestea
solului
al acest
deera
un politicii
pacifistă
avut oraş,
nostru
orice
supusă
vulcan,
mici nicinu altşi
special,
"diplomaţi".
în (Şi dacă
speculaţiei
Europa,
soldaţilor oDobîndirea
Acest
metodă
nu- sau,
săi. darvă
felde
puneţi
că
fară ea
de
analiză
nu
ea, propria
va
în
face teritorii
politică;
face
lume.
lucrurile
voastră
niciodată
de
mai colonizat
tîrziu
existenţă
faţă asigurării
peprin
am
drept
jumătateexcedentul
completat,
chezăşie,
viitorului sub anulatpopulaţiei
niciodată
naţiunii unele fără
valoaiea
aspecte,
n-o
noastre
dobîndireasă vă
orientăm
dai* are nu
cîştigaţi
de noi
menţine
unui erau
devenea
fară
loc din
stat.
controlului
la dobîndirea puternice
posibile
pericolul
Aşadar In
lume,El
tot Anglia
Acest
Dai* cunoştea
mai
nefasta cum
aceasta
financiar decît
vie
foamei.
nonsens
dacă
de rasele
nu
noide ura
noastră
ne se cu
este
s-a
şimod şi
importanţă
mea
Trebuie
pututspeciile
ocondiţia
datorează
apare
întrebăm
economic
teritorii împotriva
dovadă
politicămai
şisocial ţinut
mira
se şi
maselor
carefară ajunge
de
flagrant
general
mulţumesc prealabilă
totuşi
lumea, sînt acestui
împotriva
alianţe
îndoială şi la
dacă
al a
cont
peste
aşadar cele
eu
acestui
cu a
dovedit-o
amestecmai
celor
de
cîţiva
faptului
se n-am
ia
în unui
în însemnate
faptul de
expuse,
ani,
că încă
văzut
considerare
superstat.
"colonizarea realitate stat
popoare
elcă
atunci din
este căci
nevoile
decît
acele
Numai
internă", realizări.
puternic.
şiprima
cînd, străine
în
rămîne
faptul
forţe zi
privinţă
cresc
sosind
consecinţele
astfel căDin
prin
care
în
indisolubil
care nu
s-a contră,
caracterul
începea
ceasulimperiului
general
ezitamacţiunii
creează
putut în mai
legat
să
suda în
să
şide
încrederea
cea înainte
avantaje
le-am mai
antisemite
existenţa).
teritorii.
multe
ca
vagă
infinit
abandonat
încă Voicelor
aun
Această
Astfel
cercuriPlin
ideereveni
maiguvern
partidului
pentim
Sacrificarea
mari.
urmare,
scăderea
legată
setendinţă
în
numeroase,
niciodată. să de
creştin
Germania
mergea
poată
existenţei
cum
numărului
cu
forţa
Este
trebuia
totul
în
aexistenţa aîncerca
ideii
fost
pînă
special
adevărat
fost deosebit
naţionaliste.
individuale
favorizată
posibil
întăreşte la un măcar
dacă
a
că
noroc
ca
asupra
seabia să
ia
îneste căîn împingă
acum
gradul
instinctul
individul,
afirma
acestui
considerare
în
necesară 1914
deci,
convingerea
potpunct.
cel
politic la
un aprecia
războiul
pentru
mai
urma
singur
nu prezentul,
înalt
alcucerirea
poporului
urmelor,
că aîn
ala
timp
soldat
justa
izbucnit
asigura
cînd,
statul la
ceci
lor
german
naţiuni
italian
viitorul.
pevaloare
conservarea
începutul
însuşi
altfel
calea
săîşifie
care pronunţat
ştirbească
britanic
repede
alianţele
nimicitoare
de
desemnăm
menţin evoluţia
coaliţia
o valoare
decît ca decîtse
statele,
care
Mai adversar
Nu
Dacă al
reputaţia
trebuiau
a
Anglia
mai
Rămînea mea.
era
întîipoliticii
uită
numărul
acestei
le
aînţelegeam
partidul
fost prea
Dai* ca
puternică
putem
scăzută
căpe acestui
deci
nu
decît sale
înfăptuite,
de
cîmpul uşor
doctrine;
faptul
fiind
oştiu sociale.
reuni
că vechi
locuitori.
şi
creştin-social
se apoate
un patra că Italia
exemplul
curajoasă
să-şi
probitatea
de
pseudo centru
deoarece,
am
chiar
luptă Orientîndu-se
s-a
Nevoile
avut
asigure
eventualitate:
evalua sub
aral celde
doar lumii
retrase
şansa
noastră
antisemitism, cultură
cel
mai
denumirea
statului
fiposibilitatea
îmbinat de
datorită
posesiunea mai
de în
anglo-saxone.
bruschranăa
edificator special
germană.
a Habsburgilor
industriefost din
atroce
găsi şi
numărului
înţelegereade unor
pentim
conservăriiTripla
aici
şi alera
spiritul spre
îmbrăcăminte
o
comerţ Poziţia
Alianţă,
teritoriifaptul
veritabilă
posibilităţii
alţii
maselormitmilioanelor
şi voinţa
cude
obiectul
mondial,
unei Angliei,
că
atîta
cu
clase meşteşugarilor
părăsindu-şi
ale oamenilor
această
satisfacţie
unei de
populare,
odecît de prin
asemenea
sacrificiu
fanatism.
unei
putere
concepţie
sănătoase soldaţi, cei
otravă
lăuntricăînsăşi
cresc
aceasta
aversiuni
maritimă Nu
mai
de gataao
lecţiile
ocolită
specia. rasei.
secolului,
tulburat
datorează
acelor
aAstfel,
Austriei
Londra
astfel?
Dacă ani.
existenţa condiţia şi
Căci
procedăm că
însăşi Habsburgii,
esenţială
aici
acestora încercat
nu
altfel, era în pentim
fenomene, prin
vorbasă
scurt se urmare,
deformarea
apropie
timp un
că vom nu
fenomen
el de şi
fi
esteiapioape
s-au
menţinerea
Germania.
fară în putut
izolat,
pămînt
mai
special ci
periculos
sustrage;
unui
Pentim
şi de la o stat
simptome
capătul dacă
întîia
instituţie este oară de
puterilor.
opusul
războiul
existenţa a
economică apărut
decadenţă ar lui,
unuifi
doi mici
comunitatea
an
distrugea
aliaţi
trebuie
cuceriri.
individului
ţărani
justăîn
adormeai sau
dedespre
sfîrşit
conduce
profunde,
dată
şi ca
colonii.
am an
şi bazăde mijlocii,
Ideea
şi
trecînd
aproape
atribuit
Ceea la
văzut pentru
pentim
liniştitluptaaeică
deja
ce
următorul de n-ar
tocmai
numai
întregii
importanţă corp
izbucnind
căel
zilele şimai
cultură
imperceptibil
doctrinacomunitate
crezînd la
credeam ade
acestui
corp
naţiuni.
rezultat recrutat
laşipartea
putea
farmecului
noastră
problemei
că de
Viena
ţi cu stat
Că
noi
ţn limbă
toate
Multe
final: partizani
trebuie
fibine
şi comparate
duşmanului.
Siegfried
aceste
înşinepe
dispreţul din
raselor, cu
bazele
concepţia care Statele
virtuţi
în
adversarul "cel
releleea, cape
prelungite
unei
minunatul cu
noastră cît mde
Unite,
ale
Faptul
concepţii
împlătoşat".
pătimaş
în n-au
noastre
timp
aceea mi fideli
se
este
predecesorilor
că
oraş
profesorale
nimic
şi
ace
mînă, de
ura părea
mai
restul
mişcării comun
astăzi pe
absolut
sănătoase
regal
intensă
cînd înainteatît
de-a
lumii
m al
despre
nu cu de
care
pangermamste, s-atenace
dreptul
incomparabilă
noştri
despre
familiei
economia
sînt
nu
realitate, putut
istorie
decît
"lega"
vedea de te şi
acum
economiecrede
Wittelsbach
au
reiese
consecinţa gata
italianul
în
ducea culecţii
stricat
conduita
dacă, ocea
oeldin de
sută
şiînde
de îla
survenit
atunci
sentiment
apărînd Am
într
starea In
Lucrurile
din de descris
fine,
alt de fel,
diverse trebuie
solidaritate
se această
Germania
spirit petrec
părţi să
ale peperioadă
maicărei
altfel
în arbazastabilim
număr fi fost
manifestări
atunci uneimai clar
singură.
într-adevăr
cînd detailat
identităţiaceasta:
omul Statuldeoarece
într-adevărsede
înspăimîn-
pune Habsburgilor
caracter atunci
înspăimântătoare
să-şi şi
tător, de
limiteze am n-ar
rasă.
cînd primit fi putut
Aceasta
progenitura.
parcurgînd primele
le-am niciodată
trebuie
putut
Eltimpulnu să
sub şi
stat,
singură de
exercită
simplul
raportului
noastră
statul
sfîrşit,
nas că
sacrificii.
ridicolă.
unei fară
ani.
acest puteri
clipă depinde
ca
Este
asupra
fapt
austriac.
ar A
aspectîn
Alianţa
decît
fi alterat
Rasele
O devenit că evitat
europene
aceia deci
acel
asemenea abia
omul
cu
expresia de
pe
cu miracol
oricăruioel
dintre
Păcatele careeconomie
orice
oarecare.
nebunie
dacă
puterea
nu
civilizaţia
însuşi omse al
e
populaţia
unui
Casei
dezvoltare luptă
îipentru
influenţa
luptei
dotat
sacrificăsădecrezi
reparabil
Habsburgilor,
cea
rafinament
naţionalist în
împotriva
nu
mai urbană structura
să
ttaliei
numai
niciodată
Habsburg
trebuia că
şi
înaltă,
sau,bănuiască
oorice
alături
alşi cu
dovadă
care
desigur o
pentru
rurala.
dai* sa
instituţiilor
creştere
încă
ipocriziei,
faţă
dimpotrivă, de
judecată
maide înactuală,
în
atinsă O ceAustria
Austria
evidentă
aceasta,
puţin măsură
adacă
sorginte
libertatea
pînă mai producţiei
rece, lipsiteceea
religioase,
părea
a cu
cînd ci
uşor mă
mişcarea şi întreaga
şi
acestui
alte
solidă cu ce
absolut
umplea
de şi era
asigurîndu-şi
îndreptăţeşte
un fapt
cuvinte de
scrupule,
independenţa
revoluţia
mai lor
suflet de
de
pangermanistă, considerat
este
ţărani
repede. activitate
nu
i-a neînţeles
sensibil.
că
nemulţumire,
se
trebuie mici
permis astfel
ipoteza
mulţi
moare
italienilor
Deoarece şi
să-şi
cu şi
să
în probleme
eşiobserva
nici n-ar la în Limitarea
fi fundamentale
vrut
cursul care
niciodată
ultimilor rezultă să ani,ia din
parte partidul
Gîndul colonizarea
la o că care,
luptă trebuia după
internă
care ar începuturi
săelde fipe pornit
scoatem un mic din foarte
teritoriu
castanele cauza modeste, determinat,
Germaniei.
din în numaiCeeaca şila
croit
întreaga
oricui
ducă
naţiunii
glorificat
sprijinul
unei
pentru
mi-a
mijlocii
oameni reducă,
întrevadă,
de-a nu
colonizarea
noţiunea
cinci ani,
din
aolor
creşteri
era
pricinuit
"învaţă"
lungul din
sa
Iar
începe
acelaşi
popoarele
ca
drept
acestei
Austria,
Ca
La voinţă
lovit
afacere,
fostfară
nişte
urmare,
cauzaadin
Miinchen,
secolelor
unui
justă
evreul cea
de
îndelungi
istoria
material
îndoială
să nu
populaţiei:
care
flăcări
mai
puternice
înorbire
ci
toate
despre
devinăvremea
s mai
a
au
pentim
în
pentru
fară
teritoriului
teritoriu erau
ca
erau
suferinţe
timpurile
spre
obişnuit
o să
un
mişcătoare,
normală organizaţii
esteaceea,
nu.
diplomatică.
afara
prea
problema
natura,
maxima
mişcare
teritoriu
un
priceapă şi
Germania
decît
aceasta
limitat,
un grele
cuimd mai
era
exercitării
lăuntrice,
ideal.
cea
proces
de
elcînd
eiceva
al
asemeni
expresia
Aceasta
mai
este
sănătoasă
care nu
înmulţirea,
pentim
evreiască
lor
singura
Nimic
mirare,
atît
mase. este
din
"uman";
formînd
este
profesiei
la unui
acestei
care
bună
îndelungat,
de Nuera
a şi
formarea
ea. stare
biserica
adevărat
totuşi
mai
nu
putea
bme
pe
mozaic
posibilitate
concepţii
mele,
protecţie
Ar
într-un
întreaga
importanţa
ştiu cu tîrziu
se
alocuri
în
dovedeşte
fi acest
care
care
unor
decît
situaţia
eram
trebuit
moment
uitate,
pricepe
lucruri.
prezent.
vechi
mi-au
faţă
profunzime
aruneorifi
virtuţi
abcese
de
despre
înexactă
atras
să
chiar
problemei
gen fost demaial as-o
In
măsura
întărit
în
dese cărui
durează duce
în
dacă
a
facă
eroice,
care
consecinţă,
viaţă,
înspecial
bine
strîmtorările
recunoască
care
atitudinea liant
în
niştemai
psihologiei
mai
la
pe
şiAustria.
s-ar
iar
mistuiau
care afoc
care,
bine
la
superioritatea
secole;
naţionale
antisemitism, meamult
popoare
fi n-apentim
îmbătrînit
îndeplinire
defaptul pe
noastre
dorit
tocmai
decît
paraziţi
surplusul
studierea
carnea
avut
de
părerea
noastre,
şi-ar
încît
faţă că
cu
acest
decu fîşioo
în
ce restrîngerea
această
Angliaa fost
naţiunii.
o
decît ipocrizie un atît
regină
ne Dai* Parcă de
impresiona
singur capacităţii
mincinoasăblamat,
nemiloasă
statulun val
adversar mai
nu a
şide
neplăcut; tîrziu,
a
înţelepciunii
neîntrerupt
o cruzime
are procreaca în
nimic şi cazul
cum
de
perfidă,conduc
absolute!
de-a Italiei,
o
venin alianţă
afară la
face s-ar
era cea s-ar
numai fi
împins
cu maiîntîmplat
putea
o dacă defavorabilă
de
concepţie se o cu
vreodată forţă
admite Austria; situaţie
întemeia
misterioasă
că
economică ea
aceste ar militară
fi
pe rămas
o
pînă
caracteris-
sau altă o în
şi
altă
Anglia
evrei a parte,
politică
roadelor
continuă
sociale
psihologică
deja devenit
civilizaţie
sinceră
lucim.
însuşit
aceasta
siguranţa
"neutră"
politică faţăNumai
fixată.
de
este
Iar
pînă
înţelepciunea
trebuie
de
pentim
pentim mai afragil;
teritorială
oca respingeau
pămîntului
aexemplul
astăzi.
această
la Habsburgii
evenimentelor
englezului
opuţin
dispariţia atîta
Aceasta
prostie
văzută
social-democraţie,
a
o feri
naţiune.
frapant timp
sănătoasă
în
nu
înaltă,
voinţă
practică
cel
în
farămodul
şi
este
forţa
acestuia este
puţin
al
dai*aadevărat.
cît
îigermanii
politice
ceea şi o
1rezida
eiteoriei
margini.
lipsea cel
folosit
mai
partidului
chiar
statul arastfel
singura
ce mai
priveşte
cu
considerabilă:
fi opuse,în
susţineau
spre
şibrutale în de Elcreştin-social
hotărît.
soluţie
desăvîrşire
întristat
faţă
de o de
aînţelegerea
capodoperă
dobîndirea
revoluţie
căci
prin mairecunoscut
satisfacerea
particular întreg în
care
nu această
nici
natura
atît
este
mult de
îiun de
marxismul,
chiar
nu
şinevoilor
asigură
popor
lor, ţară
evenimentele
sufletului
poporului
vorba
decît în
la
necesitatea
epămînturi
atinsă,
îlideea
sînt,
special
începutulde unei
nu
incomoda
faţăoşi-a
graţie ea
suplimentare
cît te
noi
alianţei.
poporului
naţiuni unei
mai
politicii
pregătit
şi
atitudinea
vîlvătaie
de unor chiar
guvernului
existenţa
chestiunea
războiului.
propagande
amăgeşte
Habsburgii
pîinea
decît
mai
teritorii
subită, însa
ale
externe.
acestuia cea
Slavii
bineci cu
Europa.
omului.
felul de
întinse
italian.
socială faţăAm
în o
şi
de
din
bază nu
ultimele
tici sînt
dezvoltare pune
decît pe
vene
înnăscute piedici
oa afacere
economică aleservi dezvoltării
acestui
şiinternă
că bună
diferenţa timppentim
determinată! individului
cîndva
dintre ambele formele
El eroic, anuprocreat,
părţi. Şi puteam
antrenînd
politice
este ci
nureuniunea însăşi
o se
este încheia
paralizie
decît reproducerii.
foarte
dovada crescîndă
părţilor uşor Lui,
oa de care
alianţă
judecăţii
dintoate
mai
de
etc.,
grandioase
aparenţă
careColoniile
Dai*
calcul...
ajuns
de
Din achiar
zilele
brutal laştiut
populare,
extindere această
socialism
dacă de
şi nu
Decăderea
în
politica
Nu-mi de şi
cuceririle
Numai
Aici
nu în existenţă;
presupunînd
să
cauză,
atunci
s-ar în
arpot
nevoie,
cadrul atins
motiveze
externă
măsură
acelaşifi unei
fiascundeam, virtuozitatea
dai*
economice
nonsensul
pentim
noi
trebuit
strins timp
am acest
austriecii
economii
pe
să în de
acalea
restrîngerea
intrarea
fise
Italia
impuse acelei
văzut
mine înîndată
scop
poporului
cu germani
dezvolte
treptată, nu în
sabiaocît
închise.
cercurile
ocolită
sacuceririarta
ce
în
existau
sacrificii
un mişcare
capitaltimp
maximă
şi
fară
profundăgerman
cu de
aîi^zboi.
nu dsii
toată
grija
grele nu
Industria
politicii
restrînse
le-a
"economice
decît
care
de
impresiona
odeIn
înlovitură,
pai-
începuse
oideea
buna-ere
germane
timp
apărat
limitării.
şidouă
ar
păreri peşifavorabile
parte
durabilă,
fi comerţul
care ce
apoi
putut,
modi şimasele.
ea
deja
dinţa...
Altfel
paşnice"
unui
personale de
noicel
le
cu spre
cred
vivendi
statde sparge
alianţe,
spus,popularii
mai amult,
frecventam,
ne mare
băteam
retrogradează
încăeu,
bazat multă
cusepe
deosebire
lumii în
să-şi
din fară
va mii
care
Austria:
pe masive
zel
dîrzenie.
întîmplă
poate
joace ocontractante
cade
pentru atunci
convingerea
de
naţionalităţi
anii bucăţi.
oamenii
cealaltă,
consideram
alianţa
face
cu
tinereţii, un din
pîinea
Oare
că să
succes către
într-
avînt -Se
sau
dai
în şi
că
se
Austria
întotdeauna
cu Anglia.
sănătoase
economice mai Importanţa
Dacă degrabă
se
Diplomaţia
şi pe a vede
celui
totuşiun ai*
numai
mai fi
teritorială
engleză
teritoriu
nu zdrobit
pe
elementar
şi-a pututsine a
era
precis monarhia
aneişi mult
instinct
atinge şi ţări
niciodată prea este,
de
delimitat,
scopul în 1914
rasa,ea
dibace
conservare. decît
singură,
acest ca
avînd
visuiiloi să să-i
lucim nuun
ca
sale, îngăduie
factor
i
ştie se
obiectiv pare
că oricesă
esenţial mai ajute uman
avantaj
executarea de Germania.
securitate
şi
cere mai
unor o
mai
cum
poziţiaeuropeni.
dintr-o
în
noastră,
acest
absolut
trăsătura
o zi
înţeleagă
războiul.
rolul
au punea
se
acest
industrial,
fost lor
lumea
în întîmplă
totală
tratat caz
greşită doar
Dar
preeminentă
Anglia
caracteristică
făcute de
destinele mai sealtele
nepotrivit
îndată, vaproblema
în adesea
stupiditate
valupta
încă secolul
ajunge
degrabăafla
germane. înpe
mai aşiîn
pentru
cu
toată în
cînd
arteimomentului
al viaţă
nesănătoasă
totuşi
un mîinile
băşică
grele XlX-lea
politică.
stat
mă înla
"libertate"
politicii
limpezimea
Dacă în de
nu -unei
sortit
aflam
apărarea să-1
oToată
săpunnu
limită,
s-a cînd
şienglezese
pieirii
şi
însedescopere
sa,
întîmplat maise
buna-credinţa,
articulează
mei în
Austria.
colectivităţi
pe va
celălalt va
nu
care puteau
funcţie
măcarduce daera pe
Insă
cu lovitura.
în
de
pentru
şi
nonsens,
astfel,
cîţiva ocel
obţine
cadrul
Germania
tocmai1a cultură
mareaani care
teritoriu.
pentru astfel
aofaptul
Viena
cel ei, allesalvarea
general
parte
pot că
ci
mai ladistruge
nu de
aei
pentru
Triplei o
"sufla", credeau
prăbuşire
vedeam
căpuţin ştia
greşelii Austriei,
alteritorii
unei cea
Alianţe. existenţa.
înaltă,
decît coloniale
economii
ascoată
săelimpede
stă iă aceasta
prin
catastrofală,
naţiunilor
îndai*
putere esenţaS-a
înmai
din farăpe
ce
parte
Dai*
drept externă.
compensaţie.
sarcini
se
sub
mult
explicădecît presiunea
Cu mai
metoda
Trecînd
economice;
prin cîtpuţin calea dedestinului,
teritoriul
contrară.
elnumeroşi
nenumărate
prost este de Din
aleasă,care au partedispune
nefericire,
organizarea ca fost
ori şi îngermanismului
datorita
în
prin şiun
vremea
revistă
unei
studiilor
popor
urmările
lipsa aceea
toate
comunităţi
de este
sînt
claritate
individuale.
cei
aceste mai
contrare: care
de
a mare,
probleme au
fiinţe
obiectivelor cu
putut atît
vii, legate
sale. mai
înţelege
asemănătoarede maretoate
politica şi
încercat
Tripla cale
mici.
dacă
măsură
puterea Alianţă
energice.
fisuri. Noi
ea uneori
paşnică.
ei
Este seCu
nu
Cuam aduc
se
înşela
politică
Alegîndu-1
mai ce Nu
toată
rîs cîte statse
un
uşor'să un
desprindea
de munca
Reichul. tratament
putea
mare
această
cuceriri
nepe puteam nici
posibilă,
serviciu
la
obrăznicie
Atunci
construieşti
primul, Mtimp.
economice împotriva
măcar aşadar
putea laNu
eram
o duce
un
imperiului
flotăsauşi,
să am ,,bolii,
o
moment
neam
înclinat
alia?
se asemenea
fost
invers,
decît Cu
pregătească dai*
german,
să să dat
să întotdeauna
zdimncinat,
supărat admit
Austria politică
nu îlsa
transforme
construieşti dinva-
nu
liniştită saumai
consolidează
cauza
nicicolonială
puteam
ferme putea
poate măcar
orice
pentim ei,
prin fară
fi
?i
demonstrînd
voiam
porni o
succes
cel făcut
îi
lupte un
dau
clipă,
de-al să
un înrăzboi
să în
văd producă
ajutor;
război
îndîrjite greu
această
putereastfel
aici şi de o
statului
protecţia
pericolele
germană
între
austriac.
ele In Nu
Căci,
Să lui
şi toate
timp
de dinne
indiăznea
dacă
naturală;
alianţe agravările
ce
închipuire
punct natura,
şi se
de
să
nenorocirile
de
fie
obţinlăsîndu-i
şi
politica că
naţlonallstă
dificultăţilor
vedere
patriei
întotdeauna
o economică pefizic
politică au care
oameni daca
putut
decizii
externărezultau
a
şi
nu face
liberi
Reichului
moral,
voia
militare
germanăsă mii
dinprocreeze, simtă
şi
alianţa
între mai
constituită
mii
avizată
1912
căde
rapide
nişi îi fuge
oameni
monarhia
ie supune
şi-ar
1914,
spre şi de pămîntul
să
asemenea
fioasumat
singura reflecteze
dunămana
urmaşii
mai
de lamai
rolul
explicaţie
bună
subosă
prin care
lipsa
mai
convingere
cuceriri,
scuză
politică?
doilea.
^şezi aracolo
stupiditate
de
mult fi
idei
nici
-cauzelor
că
Mai fost
şipoate
Fiindcă profundă,
şi
atunci
înmult,mai
politică
fermieri. laoportun
lastupiditatea
Europa.
nu va de
Berlin
cegăseam cînd
veni,
asemenea,
In
greşeală de
diplomaţiei
în
aceasta
se mai
ştia
în purtat
sfîrşitsădevreme
nici nu
consta
deja credem
unul pentim
numai
cît germane. sau
slăbiciunea
de
din căslabapartide
cîştiga
pentru
mai
Anglia încă
va un
tîrziu/rezultatul
acă
fiînnăscută
înînsăşi teritoriu
speranţa
realitate
întruchiparea era lor
aniciodată din
aliatul,
prea era continentul
fatal.
ideilor laşăirealizabilă,
dai* Foamea
cacă,
mele, să-şi european,
din
nu vaci
verse
m-amapare
şi la
raţiuni
picioaie,
asupra uşoare,
încercare
Japoniei
posibilă
asigurare mainici
foarte
în pe 1904,
a eficace
care
Viena
interne
dură oşi găseam
descendenţei -Insă
şi
abia
Speia
şimaiale
dintre
dacă
flota
era
sa
prăbuşirii
complete este
salveze
indivizii
putem
acea
lor
de
fofţă
şi
asemenea
ei,statul
împotriva
evalua aceasta
supranumerici
spre pe
Habsburgilor
consecinţele
care a
mai
nu
popoarelor
învăţasem
atinge
uşor condus
îi alege de evurid
care
care s-o
nimicit.
pe
obiectivele ar ocupă
cunosc
uşurel
fi decurs un
la
aceasta
laViena
atribuite
acea
teritoriu
de aici
problemă*
tărie pentim
situîndu-mă
lor
şi
restrîns; deo
deoarece
pututdecît
mai
propriul
acea şi tocmaimult domenii
întîiastfel
hotărî
pătrundere
împotriva sînge
Inîn
Cînd
sau
astfel sărăstimpuri,
statelor mai
special din
contribuiau
înaGermania
intru fost
adînca afara
puţin
favoarea
cu într-una
dedusa
un Europei.
după
la înlănţuirea
s-a
misterioase,
cînd
accesibile la
domeniu din
expansiuniirecolte
angajat
raporturile
pieire organizaţiile
numai proaste
această
Mişcarea Reichului
totuşi sale
celorAustriei pe etc.
convingere
economice!
caie deCu
această
existente aucuacest oRusia
devenitpopulaţie
cale,
pentim
era cadavru
Faptul ar afilupta
disimulată
tindeau
stăpim că crescindă,
deAnglia
trebuit pe stat
de
tot celcare
grija
mai
destinele nueamult
puţin va
aveaposeda
lorfiSăsă-i
tot
-si mai
către
după odea
Germania.
pe o poziţie
Providenţă. cu
Acesta totul diferită: doctrina
tragă
armată
ani spama
frecventă,
după
explicaţie
de CelA pe
"naţională"
luptă. arpastâ
în
apoi prăpastie.
calea nunnlitiră vaşimai
armelor, Innumai1»înceta vînrlnl
politica acesta
decît pi
germană onnHurp
în este de obiectivul
într-n
alianţeziera launui pe cîtstat.
război de Economia nu este
decît unul din numeroasele mijloace necesare îndeplinirii acestei sarcini. Ea nu
este niciodată nici cauza, nici obiectivul unui stat, în afară de cazul cînd acesta
din urmă se întemeiază a priori pe o bază falsă, fiind împotriva firii. Numai aşa
l
) Schiller, Wallenstein ("Tabăra de la Wallenstein", Cîntecul cuirasierilor)
) Hitler avea zece ani cînd a izbucnit războiul burilor, (N/I\)
l

l
) Statuia Germania, înaltă de 35 m, simbol al dominaţiei Germaniei asupra Renaniei. (N.T.)

118
116
128114 119
120 126 115
117
113 125
127
112
110
oştiuse
IM
122
se
dată numeşte
s-au "autoritatea
terminat într-un statului"
mod exact sau "calmulşi
contrar şialtceva,
celor ordinea"
dorite ar
din fiurmătorul
constituit o
motiv: bază convenabilă, tu
109 123
prezinte
prejudecată
minţile
Arma
să se săîndoiască
se
trupului
Dar,
în elibereze
cap înla Anglia,
faţă
înspăimîntâtoare
De aceea sfîrşit
de
nevoie
şi săo din
trebuieexaltare
ezite.cu strinsoarea
drept
se mai
care
să
De vocea
baionetele
prea ne înţelesese
era
îndată mare
ferimacestei
raţiunii,
sau,
deci
ce la ceea contaminări
folosită
să
propaganda dar
celebrarea ce nu
contestăm ar era
fi otrăvite,
pui*
îndeosebi
victoriilor.
fost
împotriva
noastră mai
lucruri şiîi simplu
bine,
lui Ii căci
faptul
era
i
care
recunoaştesăse fară
decît
teamă
fiesînt,că asta
îngropat
părea laşitatea
că
părţiiorice eladverse
posibilitatea
sub
mai n-ar
imediat. care
această
degrabă
ar fi o
fi,
aceasta
lui să
pentru le
raţiune.
Vedeam Bismarckrepete
era
Cea aO
în o singură
da în
înfrîngerea
linguşire
dintîitrebuia mod
spiritului
dintrenelinişte
constant.
acum naşilor
caretoateimpulsul
avea
să mă o Perseverenţa,
chinuia
înfrîngere
cu
condiţiile,
se lupte; necesar
atît maiatunci,
pentru
ceea a aici
luptei
slavismului
mult
ceîntăreaca
ca pe
şi
succes
ocuceriseră
metoda pe înatîţia
atîtea
viaţă
austriac.
la
de alţii:
Curte
străbunii
luptă alte
şi aceea
pe lucruri
cu
care cît că
moarte,
vărsîndu-şi în
vom lume,
corespundea
foloseşte eraajunge
numai este
necesară prea
prima
mai
maselor,
putut
astfel
sprijini
de-acum
succesului
După
formă
nişte confirmarea
oarecare
tîrziu
şi cea pecum
fapte.
mai
ci,acestei
cuexaltarea
nici
deghizată
scopul dimpotrivă,
un
eliminate
Republica
Nu
îndreptăţire,
front.importantă
chip
încerca
căruia
nu
iniţierii arme
se
Aceasta era să
cînd
poate dorit
îisăintre
ademnă
pe pună
reuşit
există
mă care
condiţie
de
serveşte.
este
spiritualenega întregul
în luptă.
stăpînire
vorba
oastăzi
de
deja
împiedicaa
Este
constă
ofaptul
primise
o naţiune
bază
succesului.
popor.
săErau
de
de pe
dizolve
şi
că,
pentru
adeseori îitotuşi
fiecare.
asemenea
luptă,
exclusiv
mare, în partidele, destul
ele
afiind Dar
în
problema
să-mi ne limpede
nu cu
folosirea
astfel
justeţea
îndoi
găsesc
de cît
pot
tot stupizi
această
că
aşaeidin
fi
deplasată.
afirmaţiilor
claselor,
de propria
odihna. ar cavoce
folosite
masivăfi
nu să-şi
punctul
trebuit
Curajul
noastră
De
careimagineze
pentru
şi că
guvernului
este
aceea,
de şisîngele
îndemna
atunci vedere
a judeca
succesul
eroismul,
nicidecum
îndreptăţire.
la
şicăla
să
său
vestea
înalîn
se
înţelepciunea
puţin
numai
bătălii
poate
prudenţă
interesului acum De
meritelor
arma de Orice
la
forţei,
Voia
depunea proverbială
atunci reale
Wissemburg
săceva
marxismul
general, propagandă
este
pună au
mai ale trecut
întotdeauna
pot în a
acestui înalţilor
pînă
sfîrşit
devenise
multe exista trebuie
mulţi împărat. anifuncţionari
laperseverenţa.
capăt
eforturi, Sedan să
şi
nesiguranţei
naţional:
scopuri cu fie
am
Oamenii
cît şi înţeles
oParisdin
popularăAdică
trăsătură
chemarea nu ministere.
că au
trebuia
generale. şi
ceea
reuşita
care
ei să-şi
ştiut ce
devenea din
Numai situeze
altădată
să
planului
dovedeşte descopere
nou aşa
mai nivelul
mi
cîştigat
constă
se ca, se
poate
perceptibilă în păruse
suliţa spiritual
exclusiv
de gata
tineretul
înţelege
aceşti a
şi mai înfi
ani să oîn
vorbapropaganda.
compensează
servească
spunea
aceeaşi
Atunci
fiecăreia ea,
exclusiv
masa pe
măsură
dintre
Pe din
sînt bună
nu
bună belşug
de îndreptate
mai
victoriile absolut
care toate
probleme
dreptate, este înde
creşteau
noastre cheltuielile
acest
firesc,
măsură
în materiale,
domeniul
şi a mijloc.
aşa
furia să că şide
făcute.
discearnă
eroismului Căci
oamenii
uracum
propagandei
însemnătate
era
sa alor nu
ar
unde în
împotrivajoc
trebuiau
finu
noştri, existenţa
bucuroşi
sfîrşeşte
trebuie
variabilă
bucuria să
duşmanului seunui
nedreptatea lase
să
niciodată
mea
şiîntregcă,
oastfel
se infam.prin
popor.
proclame,
să pradă
adversarului
amesteca
te
urmare,
Căci
laşi unor
condus
cu forţa
în oşi
cum limitele
lîncezeală
lovească,
aplicarea
german.de
îndelungaţi,
convingătoare,
valoarea s-au Dai*
facultăţilor
trîndavă
ascunsă
îndelungată
Dai*prezentat
nimeni
intrinsecă
Propaganda
Dai* cum
dacă
cu
atunci,sub nu
atît acestei
această
şi
a de era
aceste
uniformă
voluntari
dintre era
unei
era,
ce-i lupte
asimilare
decît elogii.
luptă
funcţionalii
mai în
drept, sub a
puternică
propagande
timpul îi
liniştea
ar Nulipsea
ale
metodelor
drapelfi
CAPITOLUL celui
dinaintea
vedeau
victorios vin
peste
conducători
puterea
poate
războiului, mai
de fisprijin
deloc,
a
dusă
două mărginit
furtunii.
înăbuşi
deV
apreciată
un ai spiritual
ori
pîna
milioane
statului
rezistenţă,
mijloc poate
o îndintre
încă
la
doctrină
mod
pentru de
nu efectiv,
denu
capăt,
pînă cei
pe voiau
bărbaţi
voise etc.
atunci
cînd,
diferit.
atingerea ca
cărora
vremea Dai*
să să
şi să-şi
se
în
Dar trebuie
şederii
vadă
poporul
de de înfăptuiască
tineri
sfîrşit,
unuiscopul că,
îndată
ostenească scop: să
mele
cu
ţiostru
după ce
pentru li
cît
să
lupta ose
la
explozii
special
unde
picătură
de Propaganda
înspăimîntătoare de
înainte
esteţiîncepe
de bucurie
amărăciune,
sau adede noastră. era
nesăbuite,
aalegeri
armelor
oamenii considerată
căci InOrgoliulfie se
duşmane
acest
fiecare
blazaţi: şi numai punea
cazacolo
depeea
victorie
nu clasă
de ca
din
care următoarea
oacum
devine
nouă
primii, armă
consideraţie
resimţitpărea deîntrebare:
învăţa
neliniştită
altminteri prim
de
să faţă
s-o o rang,
mărească de
cunoască
mare
şi
curînd
eţările
posibil,
in timp
parte
neîncrezătoare străine
pericolul
conţinutul,
în
nemijlocitacede-adefinitiv,
laşinoi
cărora
poporului iforma
se
aceasta
ajunge easăşi
le-ar
părea
forţalegislaţia
Viena,
adreseze.
monarhia
şi-ar
germani, ajunge deasupra
relua
gata împotriva
săIn
depindea
locul
să-şi aceste
alterneze în
apere socialiştilor,
Balcanilor
mai condiţii,
cercul cu mult
patria se nivelul
indulgenţa,de
naţiunilor
pînă Bismarck
întindea arta
la CAPITOLUL
său
ultima acea aEaceea
spiritual
excepţională
nu mari numai trebuit
căldură
prin
picătură că VI
să
trebuie
de
puterea se
monotonă
doctrina
a \ a bizuiesă
guverna
sîngelui sa fie
pe peşi
externă
care
lor. judecata
copleşitoare
situat
pe cu
care
vrea şi şi absurditate.
atît
o
s-o
atunci pemaicare
poseda
reprimebunăvoinţa
jos anunţă
imperiul cu
acest
îşi cît
studieze
luptă
care
poporului
stîrpeşti
reprezenta
fiîndeosebi
nostru plăcut
încetul luptam esenţa
lăuntrică
este, cu
mai
cu ultima
dacă în
german
sabiamult
încetul
ca acestei
prelungită,
timpul o
bucată
şinu opuţina
adversarul doctrine,
oatitudinerăzboiului
pentru
concepţie sentimentul
de consideraţie
demonstraţie nupîine altfel
existenţă;
acalmă
comiteera
spiritului? cu cel
a politicienilor greu
datoriei
demai
aşi brutalităţii
demnă
tocmai faţă astfel s-ar
nobil
posibil
în
de a fi şi
fară
bucurie
"deputut
ieşit cel
propaganda
să
dehun"
lucrătorul mai
lupţi insinua
victorios.
situaţie
decît
extravaganţe, măreţ
folosind nu
saudin o
Deja
aclamaţiile
a adversarului
manual, asemenea
dinputea
unci în
forţacîte
mic
pune iarna
îşi
fi
brutală
chilipir
undezlănţuite
barbar,
fenomen anilor
poate
apreciată
la literare,
rîndul împotriva
pentru 1915-
închipui
peetc. decît
care-1
care
său In în
prea
de
monarh,
va manifestarea
acestei
masa
german tîrziu
obicei
recăpăta decel
ar ca
instituţii
uraganul
oameni
mai
puterile,
devenisă ei pot
care
înţelept departicipa
din
ci şivor
prin vadejaexercita
din
nou eaşi
impresionat
fi la
însăşi
uneori
toate
puternicul
în ea. atracţie
măsurăera apărea
este
timpurile, deja maidecît
refugiu
să ootragă asupra
creaţie
licărire
numeroasă.
cum al senoi
păcii, publicului
aspunea
gîndirii
mai
foloase Dai*
fară vie,
de socialiste.
să
la ca
cînd
obicei,
fiecare
fie să saloanele
este cu
obligat Incredinţînd
disparăvorba,
atît
persecuţie, din
situaţia
să-şi ca nou
în
frustreze
cînd, în
soarta
cazul
avea în loc
nu1916
nişteomul:
plecînd
unor
sfîrşit, în
eroi
cunoştea,
există
sarcina
să se
"idei Marxismul,
mine
era
noi, de
numai
Şi
exercite
la această
libertatea
filozofice"?
neînsemnaţi
germanii,
farăasupra
inamicului
iată
principii
în
că săimaginaţia
înfi
aldeluptă
şi
nu
fost
toate cărui
sfîrşit RĂZBOIUL
valabile
redacţii.
trebuia se
independenţa obiectiv
determinat
PROPAGANDA
masei;
sfîrşise.
pentru
să
lunaticilor.
nedreptăţile
azilele
sosit
cît uităm
ziua
despre
definitiv
să Voinţa
poporului
acest
fară
în căcare
se
cei MONDIAL
gîndească
excepţie.
din
este
sfîrşise
scop.
războiulam DE
urmă,
şi
nostru,
Armele
nu rămîne
prin
o
Există
RĂZ&0I
părăsit intra
singură
trebuie
a
siguranţa,
cele
oare
Munchenul
distragerea
deveni
însă
mai
intenţiile
clipă
o
ne
stăpîna
pîinea
crîncene
ferim că
demonstraţie
ca
tuturor
noastre
propriile
să
de
necontestată.
pentru
deveneau
mergem
ei ca mai statelor
şide viitor
chiar
sale clară
să
cele
arme
ciumă,
şi
căa
ne
să
după războiului
întunericul
propagandei
fie
copiii
naţionale
Dacă
onoarea
mai mai
trecerea
de
înumane, împotriva
tulburător.
dezastruoasă
pîinea unui
neevreieşti,
primele
naţiunii
La acea pentru
cea asemenea
zile
deoarececare,
dată de a
avea marxismului
Atunci
cînd
participam
în
îmi duce
toate să
ciuda destinul
val
pusesem
constituiau s-a
războiul
de
observe la
părerilor bunăvoinţei
dezlănţuit
va
opresiune,
de
asalturi
deja pînă
veni
dragul
îngrozit
de
condiţia la
cu
contraremai războiul
capăt,
într-o
păcii.
indignarea
că multe
unei democraţiei
în
aclamaţii zi să
luna din
actualmenteoriatragă
bată
victorii Balcani
stîmită
şi iulie la
rîsete,
această burgheze,
un
uşă
1914
mai de şi
popor
ca
acum
curente, prima
să-şi
suferinţele
muncitorii
întrebare.
rapide eram Cancelarul
întreg
există, rafală
ceară
şi în
îndurate
calm germani
sau, a şi
cîmpul
tributul.
contribuiau mai de
măturat va
decis.pe fier
său
bine la
nu trebuia
puteau
faptului
facemdeoarece Rezultatul
Peavea
datoria. că, să
de ne
înefecte
incapacitatea
Aşa altă
cele fie
e?
amdinmaiaparte,
înşine
fost,
urmă,
văzutlor dacă
de să
înspăimîntătoare mărturisim
slăbiciunea
poporul
pentru
a ne gîndim
încerca prima
* %
nostru încă.
senzaţii bine,
capacităţiică crede
dată ne egal
Rinul, vom
sănătoase de
mai cu cîndstrădui
zero.
judecată
mult îi de-a înîn
incită afiece
propaganda
lungul
să ceea
caute clipă
undelor mereu să
ce duşmană,
selui cooperăm
cheamă
stimulente
liniştite care
aducelăsa
Europa
care-ide ar capra
vechii febrilă.
acţiune, Era
prinsese Pe să păzească
lumea
doctrine
vremuri,
în Vîntul
prudenţa laţ în adepţi
se starevarza.
venit
ca nu
trezeau pe
adolescent
noi neaşteptate
vasimilare
să-şi fi
şi-i
şi niciodată
imagineze
vase
începeau îndemna
şiputea chinuia
tînăr,
să excesivă
vechea se pe
doream omul
încei
prezinte cînd
Austrie vechi ca
săva un
fară
să pot coşmar
trebui
bătrînul
adere dovedi să
la apăsător,
evite
împărat?
ea că,
cu deşisă
pentru mocnind
sepatriei.
mai bizuie
multă mine, ca
pe
Dar
zis, aceste
asigurarea
pentru
"intelectualii"
am este
noi.
trebui
dusă
purcesPe
sentimente
Meditînd
într-un
spre
aceşti
să
demnităţii
reconcilierea
Astfel noştri existe,
mod
vest,
oameni
la
soldatul cazuri
esteca
erau
fiindcă
libertăţii
omenirii.mai englez
să
totul
durabile.
popoarele
demonstrată
strîns
apărăm
îi
naţiunii.
Pentru nu şi mai
dezgustă
din
acest
De
aceste lipsite
istorie,
de
continuu, acum
motive,
simţi
faptul
fluviu
în
de
scurt
înainte
onoare
greşit
decît
german cătot
special
nu
timp; era mai
soarta
îşi
cînd
informat
întocmai pierd
rezonabil
propaganda
eiîntre
prompt
este
doresc
putea
în la
toate
învorba
să
ei în
general
aceste slujba
trece
umbrim
acasă;
noastră?
fluviile
schimbarea
la
mai
religie,
cum
sfere Şicu
de
ultimele
devreme ajungi
strigăte
alăcomia
nu
asta
şi fost
nu
In
la din
seştiu
un
o
cîteva fierbinte
calităţi
îndărătnicie
entuziasmul
încercări
sau
la zile,
mai
următoarea Dai*
Şi
farăcăldură
toate
tîrziu
Aceastapentru
intelectuale
Oare şi ca toate
naţional
cunu o se
fumurile
nervii
noţiune ură acestea
tropicală,
mine
libertatea
era prea
va numai
să-mi acele
înalte.
repeta
era
şi
fundamentală:
unica nu
astfel
profundă
o erau
ceasuri
iluzie
imediat
potlogăriile
cedeze
şi că
independenţa,
poziţie ori decît
sentimentul
şica au
neîntemeiată.
acesteiconsecinţa
tragedia
chiar
judecata
posibilă fost să-i
ceea ca a
înşelări
în săreaducă
ce, obligatorie
catastrofei
o eliberare
cărei
Adesea
mi
privinţa infame
se
de victimă
în iminente
mi
întunece.
altfel, de a
poziţia
a se
propagandei a lipsei
impresiile
părea
poporului fost
corespunde s-a
lor unei
transformat
odinioară
că
precedentă
de e
s-au noi
neplăcute
ununei
război concepţii
păcat
risipit Maria apoi
pe în
justiţii din
să
într-o
prea
înţelege
popor
duşmanului
niciodatăputernice
nenorocire Incăcursul
atins să uncazul
de
secular.
se puritatea
stat
maniasoldatului
tinereţii
coboare care
Cînd acţiunilor
melen-a
obiectivităţii!
laprintre gennan,
nivelul fost
clocotitoare,armatei,
vălurile înîn aşa
Căci
nevoilor stare fiecarecăci
măsură
nimic
delicate sărestul nu
se
contemporanilor ale încît
împiedice
m-a
strMuia lumii
ceţii laafectat ar
sfîrşit
să
matinale, lorînţelege
întinderea respingea
atît
nu încă deteferi
comită
primele greşit
multunei vreo
şicaonu-i
orice
raze asemenea
informaţie
asemenea
faptul
nedreptate
de pot cănici
soare
dintr-o
filozofice,
tinereţe.
transfugi
strigi:
Tereza?
cele patra
superioare, nelinişte
ura!
după
Din animate
Nu-mi
Cu
Urmărind
zărifarătînăr
căci cît
şi eperpetuă
îndepărtarea
să de
ruşine
conţinutul
ai
deodată
voluntar,
generaţiile cu oşivoinţă
dreptul să într-o
atenţie spun ei
pericolului.
grămada
devenisem
de aşteptare
impetuoasă
astăzi
ştiinţific
intrinsec
toate
oameni de că,
Numai nerăbdătoare:
evenimentele
un s-o
conducători
de de
transportat
este
soldat faci,
nimic, cuceriri
în mai aplicarea
căci
bătrîn.
lipsiţi evreişi
de
modest,
politice,
cine deoamenii
opunîndu-se
un entuziasm
perpetuu
s-aîşi cu
onoare, poate
m-am
trezit doreau
cît se
uniformă
permite caşicerul
marxismului.
tumultuos,
adresează
interesat
izolată
nu merită să a să
violenţeiam
întotdeauna
folosească
părăsită,
nici un dea
exclusiv căzut
felde în
m-am
au
asemenea
atitudine.
^lepre oficială
faţă născut
decum
făcut
măcar
Concepţiile
ca
inamic,
să
luptă
Nimic
înţelege. pe
într-o
estrălucească
în pentru
onicin-ar
"înşelătorie"
perioadă
realitate
Ei chiar sînt
viaţă
fi mai ideile
sub
în care sau
admirat
marxismulfilozofice,
pentru
şi evident
împuiere
ameninţarea
faţa
întotdeauna ochilor decît moarte.
că
primii
ca
numodestia
noştri
şi
anucapului.
varidica
nimicirii mişcările
mai
care cu ficare
Aceasta
temple
poporului
monumentul critică în demotivate
un se
măsură adevărat
adatora
şiglorie
de
propaganda
de
statului
la să
decît tendinţe
erou
credinţei
recîştige şi-ai*
prăvăliaşilor
german.
Niederwald
sau mai
spirituale
că uita,
terenulpoate
0,
degrabă şide
din înfi
sfîrşit
în
constă
parcă genunchi
mulţimii,
acest
extraordinar
libertate. frîu
prima
cuvînt
n-ar Nu,In
Dai* liber
mai
Cel cu
din felul
şi
fară
de
estefii-am
atît
această
ce fatalităţii,
vrea acesta,
mulţumit
succesul
condiţiile
activitatea
să-1
într-adevăr
rămas să fi
nici
schimbare
fie peei
pronunţat
succesului.
de
urmă
un care
rezultatul
vadin
nedrept
sclav fi
propagandă.
din
s-a nimic
toată
hotărîtor.
acolo
laş Dai*
cealuptei
inima
faţă
săvîrşit
nu n-o
ce acea
unde
poateVedeam
de mai
bismarckiene
cerului
Acesta putea
îndărătnicie
inoculaseră
în orice
sferele
întreaga
avea în pentru
din glumă
ea
onoare, opri.
urma
un
guvernamentale
maselor n-ar
armată. s-a
că Atunci
mi-a
este
instrument
e mărginit
cea
inadmisibilă?
putea
deoarecede In dat
şaizeci s-a
fi mai
din
luptele
o pe
decît abătut
de
astfel la
fericirea
bună
care
Viena consecinţa
Acolo
ani
neîncetate
de săîn
oîlfiîncoace.
deziluzie
dovadăpot
cunoşteau
să
onoare sfîrşit
unde
li trăi
se
ea afi
determinate,
calm
«pierdut.
funcţionalilor.
interminabilul
asupra
şi tăcere,
însărcinat
conţinutul
Dacă
Incu
pămîntului
fie
marea
ei,
cei
faptele
convoi
care
că
propaganda
Fluctuaţiile sînt
din sa
prima li
exacte
sferele
vitejeşti;
majoritate,
militai*
se pare primul
evenimentelor
lovitură
fie
căci
prea
s-a
că
guvernamentalepoporul
înălţat
de
sînt
lanătărău
asta
îmbătrînit,
trăznet
false,
se
istorice
spre rezuma
venit
este de
şi-ar
păreau la
într-o
cerul
prea
formidabilă:
fi un dat
totul.
(chipurile moment
limpede
să se care
dispoziţie
trivial,
dimineţii rezonabil),
fi
furtuna
calmat dat seama
şis-a
bătrînul
şi-a
nu
deja
otrăit
staremai
în de
Wacht
dezlănţuit
şiloc
deja
pot
acestea,
să
viitorul
de spirit
traiul
am şi
zdrobite
seRhein atît ar
n-am
înţeleagă
părea
etc.
tunetul de
Au
şi
unei
A apăsătoare.
într-o
mînavalorii
temeinic
reproşeze
fost
îmbătrîneşte
deveni,
prin
ajuns astfel
convingeri
un
forţa unei
neînduplecată
încă şi
moment
niciodată cel de
auştiau
şi
materială epocă.
propagande,
se
mai spirituale
îndemnat să-1
neplăcut
căleşte
scurt
laacei a zeiţeiîntrebuinţeze
la
şidecît
timp,
incertitudine
decît cucei mult
determinate.
Destinului
război,
pentru
o care
obiectul
condiţie:mai în
n-au
în păstoriicumult
timpOrice
începe
o de
putut
dispreţului
privinţaaceea mînă
ce, decît
violenţă
ca să de
altminteri,
nepricepuţi
respinge
formei aprobarea
cîntărească
general.
această maestru
şilorcare
ai
atacul nu
zice-se,
clasei
folosirii
forţă cîtorva
au tocmai
popoarele
iaacestei
fost
materială poate
muncitoare minţi
naştere
organizaţiile
zdrobiţi. că şifie instruite
eldintr-o
oamenii
ar
afi fislujba
înşipoporului putut sau
socialist-
bază după căfi aşi
că că,
trebuie
feminine
pieptul
mereu pentrumeu In
Partidele
să loc
încît
nevoie această
nu
devenea caaparţină
opiniile
de sarcină,
"burgheze",
nou, prea guralivi
şi abia
actele
strimt
caută să fie
dacă
competiţiei
cumsale
ca
varietateasă-mi luaţi
seerau
sînt denumesc de
paşnice
determinate
cuprindă
şi urechile
devinajuns cei
dintre
emoţia.
de singure,
mult mailungi
asemenea geniali
popoare,
mai nuşi duşi
mult
cei vor
adică
mailasă
cunoscători
de arme;
maistîlp
unei
impresia
mari
pentru
spînzuraţi
ai
exploatări sufletului
niciodată
duşmani produsă unei
de
din
german.
idei cer
cîtorva
spirituală
sinceritatea
marxiste.
evitat.
aceasta sau se
De-acum
Dai*împletea
Dai*
Fusese
tineri
solidă
Abia
a Astfel
Poporul
este unei de
o oare
esteţi.
sentimentelor
acum va am
inainte
îndată
concepţii
armă, cu
pornită
germanîn salvele
timpul
fiseîntr-adevăi'
învăţat
nu
ce
putea oşefii
şovăielnică luptă
lor?
mai
luptă
filozofice neîntrerupte
face războiului
devreme
au pentru
Astfel,
putea şi
observat
o
pentru nesigură.
apreciere
noi, fi
înspăimîntătoare că inimaale
mondial
libertate,
folosirea
evitat,
condiţii
aprinzînd tunurilor
pericolul
a mea,
darIi
acestei
de o şi sau
puteacum
lipseşte
judicioasă
viaţăcare
făclie
în războiului
asemeni la
armate,
mîna fi
îi începutul
pămmtul
stabilitatea
cel adupă
ameninţa,
omeneşti,
nouă. celui altor
mult mondial.
care şi nu
propagandei lui
amînat
dois-au
scopul
ştie mai
milioane
care
sauîmprejurările
s-o văzuse
nu
un
acoperit
treiconstituie
de an
propagandei se
ani
folosească. niciodată
inimi,
saupoate
pînă
în erau
doi.
careîntr-
lase
de
încu
frauduloase o
omenesc.
stare
asupra
moarte funie, să
simţurilor
Apoi
ai ca lege
reciproc să
succesului
aacarevenitnu decît mai
fedeleş
admise orămînea de
noapte fie
politic în
masele
excluzînd
gîndirea stare
rece
pe pură.
lîngă
şi să
umedă jignească
"proletare",
orice mase. metodă
înaceea
Flandra,
Căci naţiunea
căci
de de aici
autoapărare
prin
îndată în sărbătoare
sînt
mijlocul
ce prezente
prin
organizarea
căreia facînd
forţă. două psihologie
Individual,
mărşăluiam şi lumi
cuprinsul
Dai*diferite?
alta
întemeia
umplea
adevăr
urechi
era
război
înaltă, mai
dacă cu
aruncată ar
au
Cînd
oDin
decît
deputernică;
Aila
artă
asupra
mantia
fi nefericire
fericirea
pe
dintr-o
trebuit
Folosirea
A doua
început
De aceea,
ajuns
propagandei
concepţii
minciunii
săcăci,
le
diplomaţiei
bătălie
întrebare,
forţei fie
se
la
nu!
orgolioasă
propaganda de
ia
Miinchen
care
înîndată
sprijinirea
fizice deconstă
filozofice
germane
într-adevăr te
alta,
o aproape
că face
absolut ce vestea
tocmai
m-am
marcate
luptînd roata
spiritului
însemnătate
germană ca
invizibil
singure,
măsuri
asasinatului
destinului
necunoscută
şi în
eliberat
de
aoferea
celei
continuu şi fanatism.
războinic;
de^a
tinzîndau
fară
un că,
definitiv
austriece
mimat s-a
împotriva
dreptulo să
arhiducelui
partidelor
scopul
neplăcut forţă întors,
punîndu-se
Eaapăsa
fară de
este
hotărîtoare,
atenueze în
acea
burgheze.
un
ruşinemijlocul
superiorităţii
trebuia
morală
exemplu
Franz-
rîndurile
la
bucuria îndemîna
senzaţie
blestem,
exaltarea
să
bazatăera:
de de Ferdinand
maselor
Numai
numărului
faciliteze pe
Cui o sferelor
aparalizantă.
era scăpa
pentru
naţională.
trebuie
"necuviincioasă"
greşeală victoria.
concepţie
din largi
mişcareade şi
să căiaîn
(eu
partea îna
se
statele
separate
tăcere au
şi
propagandei una
cîndînceput
Această ziua de
încep asă cealaltă,
impresie
începutsemene
să se nunu
să parţial
tot
se
orienteze este mai
elibereze natural,
mult
complicată,
potrivit dintre cu parţial
nişte
cinori,foarte
dezideratelor întreprinderi
pe artificial
simplă
neaşteptatelor, şiele şi care a
mărginită.
pe
îşi îşi
căror
deasupra
pierd sapăAici atitudine
groapa
nu există
capetelor
coeziunea şi,
ieşeam
ele apărut
energia care
Cîntasem se rai'
creştin-socială,
încercaseră
armelor,
spirituală, Ai*Cu pe
convingerea
exercită
constantă atît
suferind
Cîndnu fi vremea
cît
de mă
imaginaţia,
mai
şi
des
continuu
fost
poate de
popoarele de că, aceea
cufundam
ales de
hotărîrea
Deutschland
momentul
foame
niciodată pe
să şi
data
şi
luptăacelea
vremea
amîne să
îndurînd
conduceauzisem
mai
asta,
brutală
pe din
iiber nu adînc
lui
inevitabila
se această mai
marea
alles
ia decît
aLueger,
unui
măsuri
privaţiuni:
la stîrpirea în
şiera masă
planetă nişte
reflecţiile
vorba
strigasem
singur
răfuială,
acum
unei veşti
dominată
aîmpotriva
ajuns de
pentruindivid,
pînă
Heil!nesigure
asupra
soarta
la sau
sosise
idei de
oexistenţa
cîtoarecare
cînd
întregiidai*
mă
momentul
la despre
necesităţii
Serbiei
instinct,auţinea
în sau
acelaşi acel
virtuozitate
fost
asociaţii
oprirea lor gura, de
chiar
găseşte,
verificării
şi cîndeveniment),
timp
constrînse a
încît
viclene
răspîndirii schimba
aîmbrăcînd
Austriei,
se la
este
mi
valorii acest
de
pune
ei, săse
cu
cuadreseze
reciprocă
reciproc,
nicicare
unei era
"elitepropaganda?
nu
încearcă
unşuierăfel salutată
de cultivate",
poate
nuanţe, să-şi fiecare
fi Intelectualilor
sufle a
decît
ci doar victorie.
cărei lupta<
reciproc acţiune
noţiunea sau Dai*
clienţii masei
producea
pozitivă aici
şi mai
comenzile
sau puţin
efecte
învingător negativă instruite?
tocmai
şi săva se fi
de mici contrare
cel
lezeze
iubire mai celor
reciproc
sau ură, tînăr necesare,
în
de şi acesta
diferite
drept din
sau
noastre
am odimpotrivă,
dependentă
părea fost
atitudinea
ci deformă
instrument
lovească că în de
existenţa^m de
ceasulşi se
un
îndată
conducerii sau
corespunzătoare
obţinut,
schimbarea
de împrăştie.
salut
de
asemenea
cel cuprins
mai cude
statului
sfîrşitul oţel
titlul de şi
personalităţilor,
i-a
defavorabil. între
faţă
naţiunii
psihologic, îngrijorare:
datorat
de de
favoare rîndurile
social-democraţie,
germane.
drumul
multe ca de şioare
din noastre
prisos,
de spre gloanţele
succesele
natura gloanţele
inima
dreptul şi care
sale. nu
ei.
puterea de era proveneau
Dacă
aestetică
lor. plesniră
încarnarea
lucrul
compărea cu
din
acesta
ca un
martor zgomot
pistoalele
marxismului nu este
în
otrăvitori
acestei
problema
excepţia
chipuri,
ar cauza
fi fost
delovind armate
punîndai
Nu de
cazului
Ea
absenţei
marxismul.
refuz Propaganda poporului.
aunice.
trebuie
bănuiau fi
toate
al dreptăţii, sau
în
totale caresă asuba
acesteaAtunci
nu
se s-a fi,
adreseze
nici
oricăreirecurs
alindignaţi în ar
toate
o
adevărului fi
formăla trebuit
considerentele
întotdeauna
consideraţii
scenă o cuexterminare
că să
entuziasmul, fie
psihologice
acompaniamentul
sau nor judecaţi
exclusiv
al minciunii; de omenie
nemiloasă odată fară
masei!
judicioase.
nuunorşia
frînt,ţine
de
ultimilor
există nuseama
In
strigăte va
schimb,
niciodată se
mai
de de
susţinători strigătele
i-educ
putea
existau
protest jumătăţi la
aifi
pe aceleişi
zero,
trezit
extrem
cît de
sec
studenţilor
epocii,
înţeles cu de In pămîntul;
germani
atît
cei distingeam
sfîrşit,despre care,
după dai*
carenu aniînainte
maieste clar
îndelungaţi ca
nicidecum
de
lipsa micul
practicarea
unui
de făcută să
înlocuitor
orbire, se
ca
constantă risipească,
poporulsă procure a
utilizabil din
slavizării
îşiîntreţinută
vedea înal două
mod căreia
acestei
limpede sute
constanti
şcoli de
se
propriul gîtlejuri
distracţii
consacra
filozofice. său
faţa
tînguirile
fiindcă
idei
cîndde Judecătorului
şi
va
multeMai
la Nu, Dai*
care
Anii
toate
fi este cel
distrugerea
necesar.
de numai
s-ar
se
aceste
Intelectualilor, ceva
care
pot
învăţat fietern
Este de
concepteîn
n-ar
putut
scurge, adăugat
ultimelor
îno ca
saufise
timpul
stare
preajma să
nuconsideră
dorit
înălţa.
niciodată
cel
de pot
războiului
labeţie
plutesc
tradiţii. cele
acest
In
puţin dovedi
adversarului, de
august
şi că
război
nimeni
Orîn mai
celor ating
aer,
trebuie mi-am
aceasta1914,
nuci
care culmea
veracitatea
sus:
arpentru
în putut
fiduce
va
provin trebuit
vorbăria
sîntîndrăzni
continuare înţelepciunii,
da
acestor
din
în
numiţi
cel seama,
cel
evreiască
care să puţin
imaginaţia
majoritatea sentimente.
pentru
vorbească
astfel,
căuta, săaceasta
despreaibă
omului
cazurilor
le
nelegatca prima
este demonstrează
Căci
curajul
solidaritatea
despre
atare. şila dată,
sînt
destinată
la Dai*
ochi pentim
să
eroism
ştergerea la
legate
şicumse
cu ceo
nu
de răsunăzgomotoase,
sentiment.
interesante
moştenitorul într-adevăr,
primul unor pe
Propaganda
ura!
tronului, atît
domnilaîn de1914 engleză
întîlnirea
voiau ne
inofensive.
blazaţi,
să puteam
cuîn
ci
elibereze Această
special
primul
pentru foarte
poporul a bine
evoluţie
amesager
înţeles
convinge, gîndi
german alpărea
toate la o
morţii.
şi de esteluptă
nu
acestea
acest numai
vorba
Atunciîmpotriva
într-un
inamic de să persiste,
începurămod cu
convingerea
intern? ci şi
adevărat
trosnetele
Puteai să
masei.
să-
Cu
viitor.
minenumaice
rezultate eravor
Astfel,
Orice alimenta
lîncezeala
evident
prodigioaseîncă
concepţie încă masele,
dedin
minţii ladin începutul
poate sau
filozofică,
ceasulpresupunînd
înfumurarea
călăuzi uriaşei
dintîi
de oanatură că
lupte,
lor.
propagandă
că în marxismul
fie
cazul entuziasmul
religioasă,
unuijudicios ar
război fi putut
a politică
făcut
fiecondusă. -alecare fi
ca învins?
mi-exaltarea
Cu adesea
se Nu exista
populară nici să
gîndească
internaţională
fară
de
statului
aveau să
ea.
propaganda,
sensibilitate
trebuiască
%iarxismului,
genial.
gloanţelor
Dai*
se la
Plecarea
să respectiv
susţină,
să
Acolo
aceasta şi
consecinţele
gîndeascăaciîntr-adevăr
dispărut
lui
explicaţia
nesclerozată,
transforme
dai*
zumzetul
are edin
fară îngăduit
întotdeauna
la
această refuzului
dintr-odată
armata
această
rîndul
întreaga
tunurilor,
ştiinţifică.
sănusăputere lume
puterilor
asimileze
nelume
existau
nevoie,
său.
germană
îndoim
cîntecele
Indin Aceasta
reduce
ce capetele
politice din
priveşte
entuziasmului,
în propaganda
într-un
jumătăţi
şică
încetineala
aceste
această
mare
urletele
însemna
războiul muncitorilor
consolidate concepte
depropaganda,
bazai* ode
duşmană
atitudine
măsură,
oamenilor
ei,
jertfirea
mondial.
luptăla pentru
un
la
care
intrarea
ai*
care şi
anumit
Austriei.
germani
zero,Atunci,
conţinutul
urma
ficărei
ar un
fost
fiecare căruia
timp sătoate
fifiindcă
timp
valuri
deputut,
se
părea
şi Războiul
ei peste
dintre
supună
opentru
eacestea,
natura
s-au
trebuiau
simţi
greu
inevitabil
nedeterminat,
areeventual, numai
vălurile
din
înhăţat,
a moralular
nusăşifile
ştiinţă
rostogolit
fi să gatasecu da
în
să
ţiun
nu
trasezi imaginezi
-naţiunii
acest
mi-aş
survenit curent
fie aiciun
domeniu
părăsi
ova
totuşi, de imediat
simplu
Dai*
delimitare opinii
dacă
într-un
trebuia
dar foc care
nu de
necesitatea
-felluptă
din
ca ar
la
paie.
sau fi
care fost
onefericire
mai
altul
luptă s-ar
Seriozitatea
depuţin consecinţele:
cărţile. fi
aaîndrepta putut
sătuturor
pentru
studiezi era
Ştiam mai ar
aştepta
asupra
distrugerea,
latotul
celorlalte fi
mult
fel urmat
de să
la decît
masei partea
bine cu
popoare un
reuşească
largi nou
necesară;
caracter
cărevărsau
adversă,
locul val
înrolarea
facultăţile
împotriva de
in
negativ,
meu căci, persecuţii
general
de
trebuiaîn rîndurile
aprozelitism
îndupă
noastră, ceea oamenii
ideilor să care
ce fiene
ci,
cîteva
trecutului
cunoaşte.
adesea
tot
Oarecare
adune naştereatît
năvalnic săptămîni
de
la Cu
pentru
durată,
busturile puţinapărea
încercări
timp toate de
din *),
cît
celor are în
imaginea
acestea,
totdeauna;
extraordinare?
patrucauzamai unlocul
ani ele
afiş
şi
lipsei
şireţi căciacesteia,
nepieritoare
nu
din
jumătate.
vreunui sînt
un
artă,
speculanţi şrapnelele
proprii
asemenea
în a frontului
forma
înlocuitorşi ale decît în americane
care
practic.
celor solid,
unui
sacrificiu maieste a
număr căştilor
material
prezentat.
inofensivi mic de de oţel
Arta binecuvîntările
popoare
atinge,
funcţionali, cenuşiu,
afişului sau care
mai
cum
constă
sortiţi
ochii
acum
opuse, ia cunoştinţă
nu-şi
ale
acolo
priveşte,
dimpotrivă, ar
credincioşilor
făceaufiîndoielii.
arzatori,
propagandei
cît
unde pentrufost nici
activitatea
vocea
sub înainte,
de
"justificate"
luiamai
forma un o numeroaselor
anici
este
reuşi
mea idee
fel tot
deşi
înţeleasă,
noastrălăuntrică
să-şi
dezmembrăriimai nu-şi
şiimpună,
sub iute,
"motivate"
gînduri de
mă va
acest pînă
cete
înaici deschide
legătură
chemase
în încînd
de
rezultă
aspect
monarhiei sens ochii
muncitori în
cu nuntea
pozitiv,
deja
rămînea sfîrşit,
întregii
dimensiunea
următorul o
habsburgice. dată.
noile decît
care
maipeprecept:
lumi. neaşteptate,
şi-au
sale după
multŞiDai*
şinu durata
idei.decît
atunci repetarea
cînd
pierdut Astfel departe,
imediat
mai
posibilă
modestă.
ai* lupta
ficulori.demult
trebuit ao dincolo
după mie
luptei
Dai*
este săsau mai de
aceeamai
care
tocmai
luăm de ori
fraternităţii
i nu
nemuririi.se
degrabă
demonstrează
în încovoaie
aptitudinea de asupra
Cunoşteam
Cea
Aceasta
Atunci
Ceea rase, şi şi
experienţa,căştilor
aceasta
desenatorului
negustorii
era
cepresupuşilor
arăta o prea
prost nu
mare dădin
bineîn
partea
înţeleasă
căgardurileputeau
lacună.
inamicul coloanele
înapoi.
măsura
de a cea
psihologia fi Atîta
atrage
era în
mai aflate
care
prima
reprezentaţi
cunoştea vreme
atenţia
bună
maselor în
eledintre
strălucit amarş.
cît
iau vor
mulţimii naştere
populaţiei.
largi
prin toateAr
exista
ca
englezi,
psihologia fi
prin
să fost
din
aceste gennani,de
într-adevăr,
formă
ştiu datoria
sentimentele că,
condiţii
funcţionalii
maselor şiîn esteminteaunui
orice
într-un
necesare
prin acestora
propaganda guvern
lor
Afişul
persecuţie
asemenea
germani, va dinfi
unei
oricărei ei
cîmpurile
am reluată
puţin
începea.auzit de
anumele
celor
conducătorii.
Credeau sfeclă amai şisimple
cănu lade
Este iarnă noţiuni.
lipsit vor autori
defi de sens şi mărăcini,
am şi citit
mai se
vestea
mult declanşa că
şidecît erau lupta,
identificaţi
stupid lupta
să-ţi corp
ca fiind
imaginezi lasăîn corp.
sîrbi, că Dai*
am un
puţin absenţa
oatent,
urmă.
care apărare,
decizie,
prezent
expoziţii
caz, nu
nu în
propagande Mai
fieEste
totală
momentul
faptul
Umanitarismul
are
cu de
o cît
niciîntîi
să-i
starecăabsurd
atac.
artă
în o unei
abandonasem
venim
astfel
bază în
sufletească
general: să
au
şiîndai
propagande
care
are fost
estetica
spirituală alt
îndeosebipropagandei
ajutor,
muncitorul
odinioară
scop
foarte arfiedin
Austria
apare de sănou
dispărea
decît
elevată
poziţia anvergură
din
rămînem
german
fraţii
moralmente la
diversitatea eipunct
motive
lor
precis
reliefarea
din
sistematic acasă
mai de
spectatori,
revenea
din unui
politice;
mari.partea
nedreaptă
artei
de vor
lume
unilaterală la
din
vedere continua
învăţămînt
nu
cugermană
un
în şi era
braţele
măsura oare
sentiment
acţionează
expoziţie;
"estetic"
în privinţa să înlucreze
ştiinţific.
trebuia
seperfect
încrucişate,
cu naţional,
care
ca
putea cît
oricărei o ar de
acest tihnă
sară înţeles
lăsînd
dispărea
lovitură
aţîţa probleme de-a
să-i
lucru
focul pe
de
%
în din timp
dedepărtare ce
atrocităţi, Aceasta
evreii
Nici perfect
ajungeau era
erau
ofanatic,
diversitate părerea
obligaţi
adaptată
pînă mea
nu
la săacestor
urechiledeja
se
trebuie, cu
sacrifice mult
condiţii, şi înainte
să
care se de
asigura război
mulţumească într-un şi de aceea
să
mod treacă
pe nu cît drept
de nişte
hotărîtor
fost
că,
dreptul
destinul
distrugă
rasele
bici
cuprins
internaţionalist
baze acum
izbuteşte
caretratate.noi.
ar In
să în
fară
care
asupra Pe felul
cînd
păstra
In se de
Facultatea
ochii
milă
atunci
sînt
mai celor
acest acesta,
lupta
împlinească.
fierul
spaimă
fiecărui
pe eram
creatoarele
bine, mai
domeniu maselor
începea,
duşmanii
cu
cald.ea care confuză
este
soldat.
soldat
bune
atît Inşi asusţinătoarele
este
s-au
părăsit
largi
avantajată
trebuia
naţiunii.
şi
elemente
ochii nu
mai
comis
înde
Acesta
mei,
faţa
aveam
mare săanoastre
Pe
ale
în
partidul
ade
era
atîtea
acestei
asimila
ţin
fost
cînd
unui
nici
arta faptul
cont
intenţia
acestor
o
un
accentele
motivul
cei
afişului
popor,
nebunie
erori,
caz,
răzbunări
luptei nuîntocmai
că
mai
şisă
concepte.de
este să
obiectivul
buni
fac
că
unui
pentru
însuşi.
aceasta
modifice
clasă, ade
decît
împingîndu-1
nu cădeau
politică.
se
cîntec
destinului
In
încă
ar
facea
vrea
foarte
care
aceste
eiplus
De
de
conţinutul
este
peeucare
la
să
front,
altfel
afişul
la
tot
de
un
ne
limitată,
sentimente?
m-am
bine ar
învăluia
este
ainstantaneu
nepătruns.
intre protest
posibilul
începutul fi
într-adevăr
ceea
puterea
determinat,
ocupat putut
menit Eu
care
pentru
războiului,
puţin
ceCel
şi cel
nu
sănuface
maide
seale
burghezi
ană
cîte
mai pe puteam
atît de
puţin,
obiectul
mare avuţi, hotărî
genial
care
propagandei,
prieten se căci, să
condiţiile
transmitea
al intru
slavilordupă ci, într-unui
la propria
de
de
urma
căzuse bază
la din
companie
urmei,
sub lor
pentru partidele
mărturisire,
trebuie
gloanţele alamenţine existente.
companieîntotdeauna
fanaticilor ei moralulnu
şi cîndrealizează
slavi. pe front,
moartea
repetat din niciodată
chiar
îşi
nou începu dacăravagiile
acelaşi nici
inamicul
lucru.un
căci într-un
puţin
era înţelegere
voiam
temeinic
acesta
traduce să să
momentul. partid
Dai*
se Cînd
din
lupt
de
De
prin mică,
ocupe, burghez,
această
urmă omul
pentim
tocmai
o Nutresc
aceea
ataşamentul în în
toate doreşte
schimb
reprezintă
problemă.
cei
spatele adică
statulcare
şi
aceste
său astăzi într-o
ceva,
deficitul
Habsbururgilor,
victoria
astăzi
frontului,
faţă el nouă
trage
blestemă
convingerea
conceptede de de
propriilor
tendinţa organizaţie
nădejde
memorie
distragerea
nu au celdar
că sale
mai
decît şi
eram
ultima de
crede
este
idei,
mult
verminei.
o asemenea clasă.
gata în
mare.
pe
slugă
importanţă el.
cînd,
să Fiindcă,
începuturile Marea
Aşadar
mor
de în în
cazul
căruţaş
secundara oricît
majoritate
orice
orice le-ar
contrai*,
războiului clipă
făcuse
înoprirea
lupta fi
a
propagandă şi fost
naţiunii
pentim
este
emit
patriei dusă de
**în
dea
amplifica
încît
beneficiu,
suferea maselor
rîndurilesîntem
Cel
clocotul
Această
ci,
cele
Lozinca
caremai
noastre,
idee
într-adevăr
dimpotrivă, opinie
asegrele
poate
avut
despre
pasiunilor;
cîntecul mi-a
înfrîngeri.
fi timp
ocazia
semnificaţia
îndreptăţiţi
"plătesc" dai*
fost
într-adevăr
puse să
îmi
confirmată
întotdeauna;
Acesta
stăpînire
observe
săera ne expoziţiei,
pui*
lămurită era şispirituală
îndoim
pe
vreme şideşi
şi
noi simplu
că
înevidenta
afară
modul
sub
dar
şiera
îndelungatănoi
persecutată.
nicidecum
de
aspecte absolut
în imposibilitate
aceasta,
care
îlpentru
transmiserăm de
nonsensuri
ştia
diferite,
atitudinea
La
să
ei mulţi
substituie
neînţeles
sînt
să însă apot
deAustriei
versaţi
ţintuiască
mai
indivizi,
scopul fiîn ca
departe,realmente
nişte
poporul
faţă
acest
această
celui
întregiide la
greu neplăcut
era
poporul
părerile
servicii
de
lucru de
eficace
de
un
expoziţie mult
se diverselor
trebuie
determinat,
meu
cele De
Dai*,
mai
popor produce obosită
mai
mari
arta şi
altfel
în
pentru să
imperiul
loc
înaltă decît
numai organizaţii,
de
cînd
înţelepteaveam
de care nesiguranţa
limiteze obiectivul
asta,
cel
existenţa pe
sînt care
dintîi,
din este la
aceianu
nişte
Maiestatea
sa
cauzacu îl
vom
pş de se
perpetuă;
negativ
întruchipa.
a
acest
totul poate
puncte
gîndire
căror
spune
sentimentului Sapămînt;
altceva. al totuşi
aşadar
foarte
distrugerii
mult
acţiune
împăratul
noi, De nega
dintre
şi depuţin
mai
trebuia
cu
aceea a că,
extrem
numeroase
doctrinei
mult
întins
toate
opoziţie cel în
"parlamentari".
acestea de
decît
modul
mîna
care
împotriva un uşor
vrea şi
duşmane
ele număr
era
cel să
foştilor de le
nevoie;
mai
Niciodată
hotărăsc
să încercăriifoarte
înţeles
pună
este
studiezeinevitabil
criminali cu că
în
atins
cît
numare
o
de el nimeni
valoare
despre
şi
i-am
putere
a să
însuşi de
şilovi
a
care,
burghezi
angajagerman
rîndul
expuneridin
atribuite onostru: fericire,
luptă
înputeaexclusiv
majoritatea
la nemiloasă
stîlpul
trebuie exista.
prostiei. limbilor
infamiei,
săasigurat.
se împotriva
întoarcă străine. social-democraţiei,
ca întotdeauna
fiind singurul la cît vinovat
aceeaşi tocmai de
formulă. din cauza
război: Numai acestei
minciunaastfel care prin
propaganda
Serbia
poatepoliticieni
nu cu nu
credea
fiajutorul
înfaptuirea considerat
Pe burghezi,
într-o săca
formulelor
3practică,
august se
soluţionare îndoiască
distanţa
duşmanul
am stereotipe,
adresat Dejanici
dintre
paşnică
ne ocerere
odoilea
din atîta
dădea clipă
claseaafişul,
acest cămotiv,
va
conflictului
vreme
undirectă odată
părea
prea bun ce
întru
va
Maiestăţii
atacul piatra
dintre fi
exemplu. totul aSale
Austria
necesar,
bazat pornit
firească
pe şi
pentru
regele
o să lunece
în
Serbia
concepţie toată
ca
Ludovic pe
şiultimul
că pantă,
perioadafiecare
filozofică
al dintre ea
în
se
împingă
acordat
urît
suverană
mori
arta,
absenţe mai al
încăpăţînarea a
la
o
Demult
trebuie acest
indulgenţă
Ceeaforma
idee
Ce
oricărei
ce pe
să război.
prin
ce
s-ar
n-am mă
totală, celor
guralivii
luptei
studiezeforţa
spune,
mişcări putut enerva mai
de
brutală.
de
care
insolentă, să perfizi
aceia
îndată
altceva în
exemplu,
să
mă decît
aldecît
fienasc asasini
ce
altceva
părtinitoare atunci
au
despre
cu rînd
o ai
putut
decît
sută naţiunii,
cînd
şiun
cu în
eraun
de orice
paraliza
plus
afiş
care felul
partid
ani care
menit
era elpersoană
în
mai au
forţa
nu caresăse putut
de
"parlamentar".
devreme?
proclamată considerau
laude astfel
energică
conservare
mulţumeşte uneraDe să-şi
săpun demnă
să a vină
convenabil
pildă
mereu şi unui
parcurgă
pe
lacare deînIII-lea,
timpul
îndemîna fire.
acest
popor
ar săpui* ia
arăta
nucarepoate
se
aştepta
vanume mai
ea
fiascultători
cerînd şi
nula trebuie
Deutschland,
putea
va
explicaţiaîncepe
săceea opri.
fie să în acţioneze
să Deutschland,
definitivă.
stare acţioneze să cu spirit
Făceam
priceapăîn iiber
sens metodic
alies,
şi defavorabil
eu
ideea. iiber
parte şi
Dacă coeziune.
alles
din din in
acele
acest der
punct Welt!
milioane
principiu de vedere de
este politic
oameni.
abandonat pentru şimai ei.
daeă
înmai
angajat
şi
poziţie
războaielorsimplu
acelaşi
mulţimilor
raţional
favoarea
care De
în
In
Căci
Astfel
Patrade
zeci
avea
luptă.
Astfel
expoziţia.
privinţa
timp
privinţă
Numai mari, zile
şinumărul
de
şarpele
că
eliberare,
de
de
ceva
Acestace
ani,
şi asemenea
aalte
Ne laîşi
de intra
marxismului.
aceasta
animate
mai
această
noi
pe spus
este
putem
tîrziu
putea
săpunuriera
cînd
m-am
de
regulă
într-un
social-democraţia mai
i-oratat,
întotdeauna
partizanilor omul
simţuri
ne-am
puternic
continua
aşteptastriga
După
sînt
destăinuit
întors
importantă
era
regiment
convinşi
şi din
bune?
avea
exploatat
germană
opera
duşmanului
singurul
părerea
întotdeauna
înapoi.
decît
partea
de
bavarez.
sporeşte
într-adevăr
adeseori la
acţiunea
mai de
lui
mea,
Ni
se
rezultat adversar
în
să dedase
prudent
celor
înclinate
se
care
faţă
oexact
Birourile
sa
seoarecare
în cufunde
felul
mai
schimbase
nu
defensivă;
sau
vizibil. lacu
în celeoaltădată
camăsura
cel
acesta
intimi
către
trebuie
abilitate
cabinetului
în mai
puţin
valoare,
pînă
căci,
perfide
examinarea
nu
tovarăşi
extremă şi
niciodată
în şi
îşi nemaipomenită
careînlăsa,
faceau
chiar
şi cudefinitiv,
care,
îrfaţişarea. să
aveau
se aţîţări
atîtcum
temeinică
dacă
ne
înteţeşte
decît
din nu
cu
la
se
acest
Băieţii
abatem să
vrem să Sînt
Negarea
Abia
fim nedrepţi
s-a
universali, acestui
aflat faţă la de
Miinchen
efectele guvernul
adevăr lui se vestea
vor austriac
demonstrează cei
atentatului,
micşora, care,
deoarecenumai căastăzi,mi-au
mulţimea îl
insolenţa copleşesc
trecut nu şi
prin
va cu minte
putea reproşuri
stupiditatea nicidouă
şirăzboi
aisiguranţă
avea
aici
şi
periculos.
cuvenea,în
persecuţia.
amotiv, decizia
chip
împotriva
fiecăruia
mei
demonstreze
relaţii?
multe
In genial
amorişca
îi
timp
ceea
In
dintre
Lumea
fost că revine
felul
crezută.
trebuii
nula
Rusiei,
ce
acasă
ce momentul
priveşte
acesta,
obiecte,
ar aveau atacului
oamenii
clătina în
pe
şi îşi acel
cîndfăcea şi
moment;
potrivit.
cinstiţi
chestiunea
stîrpirea
separat,
nicipui* ceaşi nu
centrul,
datoria
şi
maiunei
simplu apărării.
visau
apoi vagăDin
cudin la atît
undeva
umanitară,
concepţii
să-şi
din această
Lupta
mai
consideraţiuni
halatele
formeze
noţiune
cap. în vie
propagandă
împotriva
Moltke lor
tăcere.
filozofice
nici mi-a
încetde
despreanu fost
de
casă
Da, unei
explicat-o
o părere bucuria
de
ordin
vechi,
atunci
seaceastă
va putearăzboi
puteri
religios,cînd,
criminaliiduşmană,
îipestilenţă.
deja,
judicioasă.uram spirituale
facefiind încă
contribuise
pe
decît toţi
de în
speijuri aceisă
eu
cu
ziua
părere
Seprintr-părea m-
de îngăduie
penti*u
mijloacele
cel şaptesprezece
impostorului.
gînduri:
digere
următoare,
am mai instruit forma
nicimai
forţei
mult succesului
amsă
enorm.
ca şi
întîi
reţină
are ani
conţinutul
obţinut
statul căDai*
caracterpăreausă
războiul
ceea ajungă
ce acum
satisfacţie.
austriactimpul
defensiv să la
ultimatumului
devenise
ipentru
se va oameni
trecea maturitate
oferi.
Cînd
atîta
devină fară maturi.
inevitabil,
Astfel
timp
am piatra săpe datorită
deschis
cît care
lasesuccesul
spada apoi
nici
unghiulară 1-a unui
că
scrisoarea prezentat.
va
însăşi
cea acum
fi
mai sprijin
nu
şi seImperiul
neînsemnat
mică
cu
centrul Litotdeauna
Nici
prezintă
oconsacra
urmă
mînă o altă
Habsburgic
şiDai*
politicii în
tocmai final
tremurîndâ
ca constant
putere,
purtător,
germane. în anulat.
capul şi şi
în
era
organizau
"politicieni"
ocă,
că în
exterminare
îşi război,
imaginau
Astfelrevoluţia.
Atunci
Situaţia
Totuşi
Gradul şi, omenia mi-a
dacă
progresivă
foarte
făceam este
exact
dedin arvenit
serios
aşa fi
consta
aceeaşi
reflecţii
eficacitate şi au depins
că în
radicală
stat în a-1
pretinzînd
amare de
privinţa
luciimle
al acţiona a
acesteiprima
duce mine,
tuturor
asupra că
cu cît dată
a ai*
mai
indivizilor
ceea
prezumă
reclama
datei
propagande ideea
firepede
preace fost
noastră noi
de
unirea dede
tardive
este cu
o a
desemnăm
valoaremă
îndată
putinţă
partidelor,
politică.
acolosale,
demonstrat format
şi
reală.
apariţiei că,
astăzi
puteau
în meleîn
modulun mai
cu batalion
consecinţă,
aceştia
determina tîrziu
cuvîntul
peconceput,
acest
cel sînt
mai
vestitor
am viguros.
aceleaşi
obligat
Astfel,
aceloracitit şi Voluntarii
săŞiAtunci
împrejurări,
cu
propagator
care mai
respecte
acceptareacîtar se
fiales
conţinutul
trebuit
al va
n-ar
să
alianţa;
cererii
uneiregimentul
putea
ne să ferim
expunerii
noimele
profiteconstata
ficonsecinţele
putut
căci săşi
doctrine List
credem
întotdeauna
cît cu
trebuie
ordinul
de nu
spirituale.
curînd învăţaseră
uimire
altfel.
marea să
de măfie
de
asă la
Austria
masă
mă ce
temusem
mai
aceste poate
rezultate
avea
mai
amplu,
prezenta să
învăţăminte: la
proastă se
cel cu
la lupte
graniţa
mai
un decît
atît după
mult
unii eigreu
este
regiment de
este.
se deregulament,
mai de
sud-est
Inanedemn
credeau treburile
faptul
necesară
bavarez, un
prea că
Acum
uneimetodele
răzbunaţi,
propagandă.
marxismul trebuiau
activităţi
parlamentar Am de
înla
Scopuldesimţit
luptă
cazul suportate
politice.
măturători,
raţiune cele
unei întotdeauna
propagandeişi mai
epurări
rezervă. căci brutale astfel
nu o
"interne"
este, ar
sînt acelor
nemulţumire
fi
de cele
atîtputut erori.
mai
de
exemplu, sarăCeea
adîncă
umanitare.
complete, să în
dozeze ce
dedin
sus s-ade
Dar
neputinţa întîmplat
pricina
bucurie
dreptateacînd acestui
şi
încerci
generală trebuia
să
diverselor flecărească
să să
abordezi
naţiunii.
partide,se
pămînt
dai*izbitor
conduce
neînduplecattoţi şi ştiau
consideram
de o faptul
asemenea
să
duşman moarăcă după drept perseverenţă.
ca
de un tratament
patru
nişte
moarte, ani
soldaţi care eabătrîni asenedrept
avut dădea drept altot soartei
rezultat
mai faţă că de
frecvent mine
inamicul la viitorul
nu s-a dat
provocări care
împotriva mi se şi,
bătut,
politice,
Germania
justeţea
bucuria
subtili
întîmple caşi sentimentul
Astfel, săarraţionament
psihologică fi
recunoştinţa
inevitabil. accepte
pe putut
scurt, în oferă
fi
învăţăminte
Greşeala angajată
stabilirea
putem
mea rareori
n-auconstata
guvernului într-o
tacticii.
de
mai o
la soluţie
zi
cunoscut
ceilalţi, într-un
următoarele*
german mai
a altorafimargini
consta exactă
conflict,
le şilipsea
înPeste decît
tocmaionesta
cîteva raţiunea.
dată fiind
bunăvoinţă
zile Dai*
purtam această părerea
necesară.
uniforma alianţă, că
tratament
atît cicît
acest
In
înfăţişa,
în
monarhiei săfel
schimb,
plus, o Tocmai
simţeaudepreferenţial,
Sarcina
Or, aun
sublinieze
chipurile,
ea
Acesta
Orice
şi aici
care
nevoia,
reuşit astfel
era
din
propagandei
nu
în
reclamă,
n-ar să era de
exclusiv
"calm
începutul.
fi
acest
dai*
fară cu
cîtuşi
pătrundă în
şisă-i
indiferent
renunţat pe motiv,
acelaşi
trăncăneli
procedeu de
ordine". irite
constă
cea
în puţin pe
esteatimp
Deja
poporul
că
niciodată
de
nu
se
de
oameniiordin
vorba
partidului n-aş
întotdeauna
în
serios
face
atunci
nostim.
pînă de
în
drepţi
estetic
instrui
şi crezut
un
pe
atent
domeniul
cînd
mi-am
partid,
care
în în
sfîrşit îlaceea
posibil
cinstiţi
altele,
condamnat
ştiinţific ci afirmat
afacerilor
ardeşica
reprezintă.
tinereţe, fi
că,
realmente
individul
dinainte
ososit
nu
avînd
rezultatul
chiar doctrinăadesea,
eram
sau
fară
Ea nu
al
momentul
grija
izolat,
lasă
nu mailui
care
deloc
politicii,
cimenţinerii
în
letrebuiesă
facăvaînfie
există
sterilitate"pacifist"cercul
rău.
aduce
poartă
favorabil
atît
decît
atrage
cînd
nici laînsă
absurditatea
fară
pe
păcii,
restrîns
de care ca
lăsase
dezastruos. Austria
Orice
nu al
De InSpre
aveam poziţiei
întotdeauna
prietenilor
aceea să
exemplu,
definitiv,
încercare s-o fie internaţionale
cauza
părăsesc
exista
de să
mei,ridiculizarea
a combate
la
treacă lui
noi
decît
intenţia directă
o
orele luate
propagandă?
şase
un şi
sistemde
adversarului,
ani
favorabile
de acă mase
mai astfel
moral
activa tîrziuindică
atacului,statul
cuprin
ca care suficient
austriac,
forţa
se
orator, se lăsasematerială
după ilogismul
îndeletnicea din
prins raţiuni
sfîrşeşte
de
război, sentimentelor
înainte
legăturilede
pe de
prin politică
toate
lîngă a
cu
un
doctrina
şipentru
toate
sine
singur
atenţia
distingerea
caute tentativele
succesul
răspuns
combătută
maselor
adevărul
Nu
Astfel
distrugerea omenirii.
eînau de
deîn de
durata aaacea
asupra mod
mirare
trecut mă
imperiului.
dat:
depăşit
îşi şi
perioadă
ocă
unor
dădeau problemă
obiectiv
forma
anii;
spiritul
deja
un
dai* înseama
Existau
nu
limitele
fapte, dacă
asemenea
acest
metodic
romantismul
voiam
atîtde de
unui
evenimente,
acesta
sens
motive aceasta să anumit
au
succes
constant
ştiucuzadarnice.
arzătoare
este
fost
luptei
să
nimic
nu
al
se atît precum
cerc
necesităţi
favorabil
ai-a
aplicării
creadă maidespre
făcut
restrîns.
revenitpuţinetc.politică,
cea
celorlalţi
sale.
căloc
acu luptei
determinate
propagandei
această
groazei.
dai*
pentru
cîtşieventualitate
această
nici
Entuziasmul
nu
să-1 şi puteam
existenţă
noastre. aprezinte
declaraţie căror
s-a
era Ea
eşua,
Ligalor
internă,
meseria
proceda
excludepoate
propaganda
afară
pentru
importanţă mea.
Dai*fi
n-ar
Aşa
Din
altfel
orice
Iată imediat
numai a fidin
menţinerea
ce-ar
nu de decîtavut
nefericire
început dacă
fi
consideraţie
poate
ce temeinic
revistele
şi puterea
fost
luînd
fi pentim
nu
lupta
păcii
aici,de
înţeleasăpot
ca respinsă,
de
satirice
nu
mondiale
făcut
poziţie
estetică.
în decizie
răspunde
mine, îmbracă
atunci?
de
cazul faţă
mase ca
Totreliefînd
austriece
şidenecesară
pentim
decît
ce
tuturor a
decît forma
devenit
Conducătorii
anumite
poate pui*
sau
negativ.
tot
prin unuifi
dezvoltărilor şi
pentim
germane
germanul,simplu
astfel
acest Tot
mai atac
trebuiau
fenomene, a
ce se
în
victima
urît
mijloc. a faptul
era situa
perioada
fost
folosul
să
în
progresive, unei
fie
care,
viaţacă
efectivde
completamente democraţia
cea
imediat partea
unei întreprins
coaliţii
ce-iomului
prima mai noi
drept, aliatei
de pacifistă
absurdă,
poziţii
mondiale,
întemniţaţi,
este
perioadă neuitat
în
afectau sale.
acest
jugul a
nu purta
răcit
inevitabilăse
maselorpuţinfăcea sub
Războiul
dejaAici, cîte
şi deloc
pretextul
germenii
căde auzită
burilor
deopotrivă,
puţin
ea va şi unei
aveami în
ineficacităţii se
jubilările universităţile
echităţi
înfăţişa
exemplul
loc cel înmai
exaltate doctrinare,
asemeni
ambiguitatea evreizate
propagandei
tîrziu au fost ci
fulgerelor
odată să-1 şi
eiduşmane
înăbuşitecu cu
urmărească
internă. cît,
unei
moartea de în
furtuni,
In schimb,
frica exclusiv
sfîrşit
erabătrînului
bun
de eraîn
îndepărtate.
de
moarte. special
pe
puţin
luat cel
împărat; Aca care printre
probabil,
venit îi
model:
dai* este
ofi
carenu
judecaţi
întreaga este
Majoritatea
Completamente
spirituale.
şisenscea mai
era
opunea
sclaviei. într-adevăr,
mai
şiNumai
atît
sublima
Ori puţin
slavă
tocmai
naţiunea
naţiune,
Aici poate
arta în
dar a
absurdă,aceasta
nesăbuită,
imperiului
insuficient
din
lupta
eforturilor
trebuia
ne
constă întreaga
interesau
căposibilităţii
decadenţii era cu
deoarece
reciprocă şi
scăpată deo
ai-
mea
deidee
toate
în a fi
dintre
mod bine
greşit,
de că
început
întîlnirea
existenţă
menţine ei. consolidată
mulţi
două
special de
începînd
Ar lideri
îndată
directă
pămîntească.
pacea
fi concepţii
pe trebuit
noi, cu
mondialăîn
provin
asă mine.
saboteze
cititorului
principiile,
filozofice
folosite
soldaţii. In aproape
faţa
hotărîrea
fară această
cu exclusiv
adversarul
evenimentelor
arma
încît de
menajamente decizie
forţei
era a cel
provocadin
brutale, şi
puţin tabăra
acestei
toate ai*
trebuie
un cu
copilăriei
înalţii
atunci
vremefavorabil.
dată
limitată fiind
imperiul
cînd
este
funcţionali,
Pîndeam însăşi
laAtîta
înun
expusă
fiecare
ar fierau
ziarele
natura
număr fost
s-a şiexclusiv
prea devoram
conţinutului
restrîns
dat
după ouneinumeroşi
deîntreg
luptă
toate
în
unei înei,
scopuri
genul
între
adistrugeri
depeşeleproceda
să
aparenţele cei poată lui
care
combinate
instinctul
Schwabing
şicu într-un
prompte,
găseau
comunicatele
provocatotul
de exclusiv
mod
în
conservare
în
incapabil
artimp
desigur
mase într-atît
considera
pentru să
şi
ceeram
inutil,
') impresia
şi masă
deîn
puterea
datorie.
manifeste
soarta
superior
necesară.defericit
şisuficienţa
deja Nicicondusă
actuală
o oarecare
eu
încît
rezistenţăNumai că
n-am lor
cu
să
a
o
burgheză.
preferat
folosită
război imediat
lupte
desăvîrşire
mijloacele
rezulte
naţiunii
creşte uriaşe,
cu
mondial
odată mai
să
încă
o forţei
germane dea degrabă
îndărătnicie
inutil,
tot
de
convingere
cu vreme
naştere
trecutul
armate
la
anii, dacă
caprimelefiindsă
pentruşi cît
nuîn
se
pentru
generală milioane
sfîrtece
el
necruţător
de
reducea
"estetică"?
ca, multe
a
victorii, la extermina
asuprala
ori
o
apropierea de
convingeri
poate
Nici burghezi
imperiul
deşertăciune
de-a
anumită decide
această
realităţii
măcar complet
dreptul decît
presa
nu
slăbiciunii vor
în searbădă,
pestilenţă.
unui
avem aduce
să
dăunător.
favoarea
începu dea
diferite;
fapt,
ce
senile, în
ajutorul
Cu
Ar
să
vorbi fiecare
astfel,
partidului
o
fi
scape
necesităţii
să trebuit
despre
cedeze dimineaţă
cerut
soldatul
melancolie
încet pe
ca de
unuişi
acestea
locul aliată.
german,
care
mîndră
partidele
poate
unei un
ea
eveniment,
cu de pios
Acest
îl
mă
să
evreii,
tinereţi sub
o
mioapă,
puteam insipizii
perseverenţăfi să ia
Discutarea
martor
noştri o carte
cel"oameni
neobosită. puţin şi să
problemei
dede înveţe
la
De stat" distanţă
îndată din
culpabilităţii
auceputut ea la ceva
acea
ideile ceîn
luptă
ajunge
ei de domni figura
privinţa
eroică.
să
bază spere printre
războiului,
şisimbolizacă
modurile era înmateriile spunîndu-se
posibil
de predate
să reuşească caoficial.
nu să se
rezistenţă.
fost
fieomagiu
pericol
susţine.impresia
gîndesc
noi,
scutit
dizolvate,
manieră
caracterului
inventatori
putea deşi
Tulburările era
Dacă
nu
sub
pune
Deja
presei
chiar
Războiul
deguvernul
de-acum
imediată
Insuficientă în
această
în lor
parlamentului
imediat
just
moderni
o
cele altă
numai
anii
al
mai
democratice
a
aceste
unei
formă
precedenţi,
înlăturat.luptă.
rezistenţei
ca de
perceptibilă
ruso-japonezai
violente
pe formă,
şi
seamazile,
lasă
necesităţi.
acestui Viena
i
pentru
Mereu,
Bătrînul
potse
gen
imaginea
evreizate,
adversarului,
cînd
dinbage ar
pentru
Germaniei
m-a punct
Intrucît
de
alte
trece găsit
cînd
imperiu
aniversăm
fi dat
spoială mulţi
motive.
pe
lui
acestor
de
eaatunci
lîngă nu
de
Franz
moartea
trebuia
se
vedere
oameni
responsabilitatea
mult mai simţea
pentim
constituie
cultură.
aceste în
Iosif
dădea
ultimatumului cîteva
"minţi"
vîrsta
ie
vrînd-nevrînd
înşelat
psihologic a o
întreaga
tîrcoale,
va
zecea
acestei
şi deşedea
picături
necesitate
farăde lor cei
eronată
o formă
să să
oară aşa seîndeplinire
ceva
foarte
care,
de
prin
existenţă
lase
catastrofe,
asemenea
măsură
în ea
nici
nedesluşit
războiască.
mai
acel pînă
fond, rău
conciliantă,
amărăciune
nu eveniment
însăşi,
o
mai
să au
întregul
atunci,
iată
este
urmă;
imputîndu-se atent.
iacum
faptul
decît
fost
ne
în
de
în
îşi
stat,îmbete
recunoscute
împingea încît, nişte
la oameni
ca"tovarăşului"
înfirevoltă,
mintea fiind cu
maselor,
încerca acele
adecvate, zoaie
săgermană auprivinţa
moartea
i înse fadefolosite
fost de pacifism
acestei pe toată
bătrîne spre durataa-i trimite
încarnări războiului, laimperiului
adecît moarte. fără catrebuia
vreodată săsă
tărbacă
aceastaasumaseră
prodigios,
trebuia
entuziasmul
că n-ar
obiectul
întruchiparea De prostia
să Propria
aceea
la
pară schimbat
misiunea
primele
general.
său
Efectiv, mea
propaganda
lupta
trebuie
negării aproape de poziţie
cu
săa-1
împotriva
săptămîni
Aceasta
esteticii nimic
constituie,
toate care,
informa
se de în
situaţia,
marxismului
făcea
tentativele
simbolizate luptă definitiv,
şi
supusă
sub
întocmai în cel conflictului
loc
eroică,
mascamult să-i
unui
aca
asemănătoare
prin nu
eşuatîn
imaginea el
la înghite
examen
unei ar
întărească
care
cazulmereu era
fi fost
ursita
bunăvoinţe altceva
foarte
atent.
afişului,
de
Domnului. pînăizgonit
dorinţa
distrugere mi în simplâ de
aprezent.
şi
atragerea făcut
afarăunor aceleaşi
şi
arevolta
lupta limpede:
hatîml
bază gînduri
atenţiei murdării,
populară.
sau de-a
spirituală chiar
bune
mulţimii dupămişi a
aceea
Atunci neîncetat
se altfel
însemne marea
mă
fi întreprins
moarteaaceastă
declarasem
Astfel parte acel a
nici cea
imperiului întreprinderilor
culpabilitate
deja
produs de partea adversarului
mizerabil
mai
însuşi. mică de
japonezilor
a
într-adevăr, stat
fost
modificare. nu
era
inutil dinourmează
printregreşeală
şi motive
chiar
La cele decît
fundamentală.
naţionale.
dăunător.
început mai şchiopătînd
eapartea
viclene părea artificii întreprinderile
nechibzuită ale politicii prin
părerea
deşi
Căci. numai
îngădui
certe,
unei
şi nu închiar
doctrinemea,
ochii
instruireaasezonate.
rezistenţa,
Acesta
să Se iau
Dai*cu nu
maselor
pare
oa
şiparte.
de fostAustria
ajunge
că,
solicitudine
a efectelor
celor şilargi,
încă
motivul
care lupta
latonul
de
vădită.
sale
posedă pentim
rezultatul
la ultimatumului
pentru această
Exista
organizatorice
cunoştinţe a
care obţine
contrar:o primă omul
legislaţia
oarecare
au vreo
era mult
întrebare,
dus
ştiinţifice sereparaţie
lui
la lăsaprea
Bismarck
eşec
sau pradă
oamenii
şi
care nudin
moderat descurajării.
cautăîmpotriva
nu-şişi
să în
seSerbiei,
nici
dăduseră un
socialiştilor
instruiască ci caz aceastanu
seama
şi să
particulare.
îndrăzneala ŞiLor
Dai* care tot livreme
afirmaţiilor ase fost
geniul cesale;
potriveşte
consecinţaaceste
manifestat maicel punctemai
acestei
tîrziu înaustriacde
binejumătăţi
aorganizarea
fost vedere
adagiul:
considerată dealunei frumuseţii
Ţăranul
măsură? propagande
dezagreabilă; nuşi măiestriei
al omeniei
mănîncă nuîn fineva ce sînt
duce nu cunoaşte.
la »nici un
slave
era era
sfîrşise,
despre
intra
lupta
exagerat,
dobîndească în ceCa încurajarea
Germaniei
In
ciuda
este nici
şischimb,
cum brutal.
vorba,
tuturor,
cunoştinţe, s-ar părerii
pentim
Numai
propaganda
adică: fi
prin
cămenţinerea
întîmplat un
propaganda
acţiunea a
statul
nu-şi cap
de
sa ieri,sec
război
atinge
trebuie înşi
este ei,fară
a
faţa
scopul
un
să
îşinaţiunii
datora
aenglezilor
ţinere
mea
mijloc
facă şi de
defilează
aşasau
întotdeauna
existenţa
eermanp
şimintea
trebuia
un scop?sau
americanilor
imagini
sănpnfni
apel unse lamincinos
şi sa
era
iar
întîmple.
sentiment fiaimagini,
început
prodigioase
aan înveterat
raţională Lipseaşi
săşi
rin
mădin
foarte
fie
fi
Cîteva
succes
crezută.
specifice
ru>nhn excepţii
adacă Marea
După
acestui confirmă
nu masă
Patru se
suveran; ţine
ani a regula.
unui
şi contjumătate,popor
într-un nu
în mod se
Germania compune
mereu a ladin
izbucnit fel diplomaţi,
de
o riguros
revoluţie nici de
a din
cărei un profesori
principiu
lozincă erade
ar văd punct
platforma
puţin
drept în la
încerca
fundamental.
de
cerculEavedere
să
unei
Era
public, nege
este
onoidragilor
absurditate
nici
Ea
psihologic.
aceste
un
concepţii
chiar
trebuie mijloc mei
adevăruri.
săfilozofice