BARBARA HARRISON TS REDEFUR AS | DIVERS PRESS a ete eeeIN MANHATTAN DIMINETILE DE NOJEMBRIE sint agitate. Cupriciouse si imprevizibile, diminetile acestei luni donquijotesti par a se tiri incet din frigul intunecab al unei nopti de iarnd, pentru a dezvalui, prudent, o lu- mina nedefinité, Citeva momente cerul ramine cenusiu si neutru pind cind nvicmbrie se hotaraste... facind in sfirsit loc norilor posomorili sau soarclui impulsiv, ploii ini - nice sau unui timp caldut. Dimineata aceasta de simba era foarte insorita gi, teribil de rece, o dimineata care voia pare’ sf amintene oamenilor ci ping la sarbatoarea Recunostinted nu mai era decit o siptamina si jumate ceea co umintea Ja rindul siu_ ea, inevitabil, Craciunul, O diniinonta de simbata, acon zi as? cind Intrey New York ul iese si resefle dupa febria din timypul septaninii, oamenti dedicnict viti(iior yablon de simbita, facind lrernri nomial simbata, Unit dormeau, alfii citeau ziarul in t nucilui dejun prehingit alone, Allii se aventurau la cu paraturi sau se plimbau incet prin Central Park-ul ravad- git de jarna, Liniile telefonice trosneau in timp ce oamenii ley conversatii prietenoase, povestind ce-au facut peste © Kiptimini, evident bucurosi cd sdptamina trecuse. Oragul Iyl incetinise ritmul si la fel si oamenii care folosesc neeasti zi pentru a pune Ja punct unele mici treburi ramase neterminate in timpul saptaminii de munca frene- tic, Simbata este in general o zi tihnita, iar aceasta de act am era ideala, o zi ce nu trebuia irosita. De data asta si vremea favoriza locuitorii New-York-ului, temperind im- pulsivitatea si nerabdarea, transmitind orasului vioiciunea unct_vescle si contagioase anticipari_atit de mult dorité dupa girul mohoritelor zile si nopti bintuite de lapovita si a) 54 picli. Era de neconceput c& In aceasti zi surizdtoare ap putea interveni ceva rau, si totusl o ambulanti a politiei cokhora de-a lungul drumului East River, cu sirena in actiune. In frumusetea atit de strdlucitoare a ucestei_zile, avertismentul imperios al sirenei trecu’neobservat. O ne- pasare de-a dreptul indecenta. .Sosirea acestei ambulante Ja Spitalul Municipal avea sa schimbe insa, peste putina vreme, vietile multora... ~ ° Tessa Cabot nu era o tindrd oarecare. Din frageda copildrie fusese urméritaé, pind la persecutie, de presa gi de publicul curios, fiecare miscare fiindu-i pindita, inre~ gistrata si discutatd cu fascinatie si aviditate. Singurul - copil al legendarei familii Cabot, Tessa era una dintre cele mai bogate tinere din lume, cu o avere personala de multe, multe milioane si care sporeau incd, de vreme ce averea familiei sale era literalmente- incalculabila. .De asemenea Tessa Cabot era incredibil de frumoasa, intr-un gen delicat, copilaros. O cascada de par blond, stralucitor, ise revarsa matdsos pe spate ; luminoase si pure, suvitele, lucioase aveau culoarea verii, a copildriei. Obrazul ef oval, foarte palid si calm, parea de alabastru. Nimeni nu putea tigddui ca trasdturile Tessei erau de o mare distinctie ; pometii fnalti, nasul subtire, delicat, gura blinda, barbia gratioasd si ochii imensi, de un albastru inchis, plini de incredere senind, binevoitoare, alcdtuiau un chip aristocratic. Era inalté de un metru saptezeci, totusi fragila, cintarind, cam patruzeci si sase de kilo- grame. Desi finuta ei dreapta trada o mindrie calma, pur~ tarea ei ayea totusi un anumit aer feciorelnic si o sfiala delicataé. Avea gratie in miscari si’o fluiditate in mers care dadea o impresie de degajare si dezinvolturé spontand, neafectaté. Toti erau de acord ca infatisarea ei era aceea a unei fetite plapinde; ardtind mai curind a saptesprezece ani decit a douazeci si gapte, cit avea in realitate. Bogatia- gi frumusetea fn sine nu erau singurele pricini ale no= torietatii ei atit de raspindite. Parintii ei fusesera pere~: chea de aur a anilor patruzeci. ha vremea si in situatia in’* care nafiunea avea nevoie de diversiuni pentru a uita’ ororile celui de-al doilea razboi mondial, Jason si Amanda’ Cabot intruchipasera idealul de sot si sotie, doi oamenf :frumosi provenind din vechi familii americane, cu rada- cini ancestrale in nobilimea engleza. Erau plini de farmec,. bogati, veseli si fericiti, ducind o viata stralucitoare, lipsita de griji... adicd tot ceea ce lipsea unei tari prinsa in rdzboi. Wiarele si revistele abundau in relataéri despre vesela si tindra familie Cabot, iar publicul urmarea fiecare. cuvint, ardtind un interes care, in mod ciudat, se trezea din nou, in societatea ce somnolase indelung. Curind insA lumea incepu sa-] urascé pe tindrul Jason Cabot. Era distant, rece si oamenii intuiseraé monstruosul siu egocentrism, observasera vaditul sdu dispret fafA de cei afla{i- intr-o situatie mai putin privilegiaté. Se intrebau cu amaraciune de ce nu era si el pe front impreund cu ceilalti americani de virsta lui. Amanda ins& ii nedumerea. O figura lipsita de ostentatie, retinuta si retrasd, parea sa se simta la indemind numai ca anexa& a sofului ei ; gratia-i naturala era binecunoscuta, farmecul in intimitate adesea relatat, . dar in public didea dovada de foarte putind personalitate. In ciuda sentimentelor amestecate, America obositd si demoralizata incerca s& uite stirile de rdzboi si-si intor- cca privirea spre istoriile si fotografiile acestei perechi. Dar indiferent cum eraw de fapt, a-i privi insemna o des- fatare. Parul negru $1 ondulat al lui Jason gi profilul sdu fin sculptat, aldturl de blondul luminos si carnatia de por- {clan a Amandel, taéiau respiratia. Tessa s-a ndscut in 1945 si porecla care i se diduse avea 8-0 urmireased pas cu pas ; porecla de, nici mai mult nicl mai putin, ,Copilul de un bilion de dolari* {i fusese uni Intimplitor de reporterul unui ziar care izbutise sa-] Incol{easet pe evazivul Jason Cabot 1a spital, la citeva ollpe dup nagterca Tessci. Reporterul i] urmarise cu in- daratnicle pe Jason ca si afle averea noului mostenitor al famille! Cabot, Jason, care nu dadea niciodata declaratii preset, fyl plerduse fn ccle din urma rabdarea si, privin- dt} pe reporter cu rdceala, spuse raspicat, ,Stii sa numeri pint la un bition 24, Jason se indepadrtase apoi furios spre aparkunentul sofici sale, iar titlul pus de reporter nu Cie i. Publicul care nu-i indragise. pe Jason si pe Amanda a iubit totusi copilul. O generatie intreaga a rene cu linayinea ei, Cind Tessa era micd, mamele isi 7dojeneau copiii aducindu-l¢ aspru aminte ca ,,Tessa Cabot n-ar plinge atita“, Cind Tessa ajunse Ja virsta gorfuletu- iui, mamele isi mustrau fiicele spunindu-le: ,Tessa Cabot nu s-ar murdari in asemenea hal“, Cind Tessa de- yvenise o domnisoard care isi putea da intilniri, mamele ‘supdrate isi avertizau fiicele cdi ,,Tessa Cabot’ nu s-at intilni cu unul de teapa dstuia‘. La un moment dat, ins cepuse sd circule o anecdota despre o fetita care, in timpul unui dineu oferit de mama ei, a uluit musafirii cu in. trebarca: ,Mama, Tessa Cabot ar-face pipi in pat? ‘# Inca din primii ani ai copilariei, Tessa a fost constientd 'de faima creaté, dar pe masurd.ce, an-de an, devenea tot jmai dornicd sd aiba o viata a ei, personala, accepta publi- jcitatea cu seninatate, devenind o tindra cu adevarat re- jmarcabili. Personalitatea fi era dominata de firea blinda gi de echilibrul sufletesc; digi modesta, dorind mai mult ca orice o viati normald. In pofida a tot ce avea, era lipsita de vanitate si total: dezinteresata in .c¢ priveste banii, fie cd erau ai ei sau ai altcuiva. Devenind oO domnisoara tindraé si plina de demnitate, Tessa se impacase cu mediul sdu si cu imprejurarile, socotindu-le fun fapt de viata, apoi incercase sd le uite. Era greu de ispus ce se petrecea cu adevarat in mintea ei, cdci gindurile {si sentimentele ei constituiau un tarim izolat $i bine apa- ‘rat. Se lupta sa- $i apere intimitatea, nedezvdluind aproape Inimic despre ea insdsi, ingiduind presuptnerile, dar fara sd le confirme sau si le nege vreodata. Niclodata nu fusese ‘auzita ridicind vocea, de obicei goptité, oarecum sfioasd imodul ei de exprimare, cu un accent usor britanic, era imasurat si lent. Adesea lisa propozitiunile pe jumatate ” Ineterminate. Niciodati nu fusese vazuta iesindu-si din fire fn vreo situatie oarecare ; calma si cu prudenta deliberata, ‘domina faptele care constituiau propria ei viata. Intocmak, ca si parintii sai, hotdrise s& nu vorbeascd presei,’ dar in ‘timpul unei discutii iscate de refuzul de a-si_face, in mod oficial, debutul in socictate, raspunsese reporteruluiy cu m calm : pit ceea ce ma priveste, societatea mondend nu exista, Tar daca exista asa ceva, e regretabil“. Si cu asta Jucrurile au, luat sfirsit. Inchisesé¢ usa unei:societati pe care o considera depasitd si superflud, iar ceremonia de” 8