BANUL TANASA GOSAN

. 1769... -1831 lunie 17

DE

C. BOBULESCU

www.dacoromanica.ro
 C. BOBULESCU
9 eL-
g,./,, ef.77.-

ca..-e__e_.,,,,
377_ .,ze- a.....1--
BANUL TANASA GOSAN
1769...-1831 lunie 17

Publicatie tiparita cu cheltuiala

epitropiei bis. Talpalarilor din 14.

BUCURESTI
1928

www.dacoromanica.ro
 Lucrarea de fata is datoreste tiparirea ei, Onor.
'epitropii a bisericii Talpalarilor din Iasi, care printro
fericita coincidenta, apare exact la o suta de ani, de
rind Tanasa Gosan, in mingiierile primaverii anului
1828, is asternea intro dilate , ultimele lui dorinti.
El in asa numitele dispozitii testamentare, voia ca
dupa moartea sa, sa bucure pe toti cei din jurul sau,
-ca si pe rudele cele mai indepartate si prevedea chiar
si pe acelea, care-1 purtase prin judecati, dar nu putea
uita mai ales bisericile cu preotii lor, de care-I legau
duioase si neuitate amintiri, pentru care cuvint si ceria,
.sa ramiie aceste dorinti ale lui neschimbate add
vremi, va tine milostivul Dumnezdu Intemeiere[a] lumii."
Feluritele ispite, supareiri, dar mai ales minciu-
.nile", facuse, sa cunoasca deseiveitTit, degirteiciunea
lumii acegiea" si ca, numai sveinta evanghelie pi svin-
till scripturi" , pe care noi paceitoP" urmindu-le pe
cit .cu putintei omeneascei ", ne pot da multumirea si
sa ne faca mogenitori inparafiei cei de sus". Mai
cunoscuse insa de aproape si apucaturile pravoslav-
nicilor rusi, in diferitele for ocupatii, din care sub cea
mai proaspata, batrineta cit 5i ultimele-i cucernice gin-
duri indreptate indeosebi catre sfintele locasuri, it silea
sa si be depene sub stapinire straina, pentru care ex-
perienta trecutului, ti sapase o adinc6 si desgustatoare
convingere. $i daca el aceasta nu o putea spune des-
chis si sa intrevada din negura intimplarilor zilnice,
-viitorul ; avea insa negresit credinta ferma ca dintrun
ceas in altul, putea veni o stapinire efectiv rusasca,
pentru care cuvint el prevedea in testament, cdci orice
steipeiniri, se va intampla a veni, mai ales pravoslav-
nicd, nu vor zminti afierosirili, celi cu dreptate dati
svintilor ldcapri dumnezeegi". $i nici, ca ar fi visat
www.dacoromanica.ro
 4

.macar, ca Ins societatea in mijlocul cSreia vietuia,

va suferi atitea prefaceri, in cit va fi silita de a - re-
zolva anumite probleme, atingindu-se de daniile cre-
dincioaor i nesocotind in acela timp dorintele lor.
Iar daa din toate cele prescrise de Gosan, as-
tazi nu se mai Indepline0e decit pomenirea lui anualS,
la o zi anumita, nemeritS este modalitatea, ce s'a gasit,
ca prin publicitate, s8 se vorbeaac6 de acela, care a
dorit binele i inflorirea bisericii sale, ca lui, biserica
Talpalarilor, datora averea sa p8nA'n 1919 i de atunci
putina surs8, ce-i mai vine de pe urma inscrisurilor
marei exproprieri.
De aceea cred, c8 Onor. epitropie, merits de a
primi mScar pe aceast6 cale, loath' recunotinta pu-
blicului rominesc pentru felul cum tie, s8 chivernisea-
scS putinul, care a mai r8mas din d8ruirea lui Gosan,
cit i pentru hot8rirea de a fi comemorat un binef8-
cator al sfintului 18c,, in chipul acesta.
Dar tot pe aceea cale, gAsesc binevenit a aria
i toat8 recuno0inta mea p6rintelui I. Tincoca parohul
bisericii, care pe ling' ca m'a sprijinit cu cea mai larga
bun6vointa in cercet6rile mele istorice asupra biseri-
cilor liului, prin punerea la ind8mIn8 a unui 1nsem-
nat material istoric, dar incuraj8rilor sfintiei sale a c8utat
s8 le dea i flint's' prin- tip8ritura de fat'.
C. BOBULESCU
10 Februar, SI. Harala,,nb, 1928.
Bis. Sf. Nieo1ae-Tabacu din Bucuresti

www.dacoromanica.ro
 Prin studiul de fats, incercam de a schita? cit mai de
:aproape vieata unei familii din secolul al XVIII-lea $i a urma-
silor ei, cu ultimul vlastar mai de sama, Banul Tanasa Gosan?
mort in vara anului 1831.
Recunoastem, ca lucrarea nu-i din acelea? care prin nou-
tatea si insemnatatea ei, sa pasioneze, chear pe cercetatori.
Totus, se sprijina pe actele pastrate cu multa ingrijire, ale
,unei familii reprezentata prin trei generatii, ai carei membri
.o incepeau si ramineau toata vieata dieci de visterie", insa
printro desevirsita supunere, catre cei mari caci asa cerea
vremea de atunci cum si prin chiverniseala averii puteau,
_sa tread prin toate stepeniile erarhiei boeresti Oita la acela
de logo fat si ban, ca o dreapta rasplata in slujba visteriei, ca-
Wel adeseaori prin mostenire.
Rasfoind acest manunchiu de documente, vom gasi prin
ele, dela neinsemnatele ravage trimise de stapin la cite un
arma$el, pentru a da de urma vreunui tigan si pana la actele
de propietate, care constitueau insas existenta familiei framin-
tata pe cit de a o spori, dar odata cu aceasta dorita si de ran-
gurile de boerie, cerute de noua situatie materials. [nsa luin-
du-s nastere, in lumea diecilor, a logofetilor, a logolefilor de
stolnicei, a ispravnicilor, a armosidlor si a giudecatorilor, or-
ganizati dupa moda rusasca din intaia for ocupatie a principa-
telor, ne initiaza si ne ajuta la deslu$irea atitor chestiuni
zavorite si adesea fara nadejde in cuvinte sau ex-
presii stereotipe, care au ajuns, ca ni$te adevarate enigme,
chear pentru speciali$tii de profesie, doriti de a cunoote for-
mele trecutului in partea for uzuala. $i daca, documentele fa-
miliilor, cu-n profil istoric, adesea sufar de insuficienta infor-
matiilor atIt de necesare in evidentiarea acestei vieti intime si
kde care ochii cercetatorului e dorit, de a o ghici macar din tal-
macirea lor, de remarcat, ca cele ale familiilor de mai putina
Insemnatate, in rosturile obstesti cum spre pilda familia
www.dacoromanica.ro
 6

Gosan arunca mai multa lumina asupra acestei Iaturi, de-

oarece situatia sociala, nu se rezema pe drepturi $i o auto-
ritate mostenita, ci pe manta, care era intro continua des--
fasurare, sprijinita pe hirtiile care odata perdute, cereau not
$i anevoioase incordari pentru pagubiti. Si Gosanesti, trebue
sa fi fost oameni muncitori si cu multa supunere fata de cei
mai mari, pentru ca sa fi putut mentine $i spori putinul for
avut. Putem simti chear atmosfera in care s'au plamadit si
s'au imentinut aceste vlastare. E cea din a doua jumatate a sec.
al XVIII-lea. Cind, dupa obisnuita invatatura predata intrun
chip foarte superficial si capatata, fie la una din scolile publice
de linga Mitropolia din Iasi cu invatatori greci, poloni sau
nemti la care elevii veneau in cea mai mare parte calari; fie
la scoala vreunui preot, cunoscut ca atare, fie in casa vrettnuf
boer cuprins, care's avea angajat un dascal pentru odraslele
lui; ametit de citeva notiuni, ale unor profesori foarte putin
pregatiti pentru cariera didactical; tingrul era familiarizat Inca
din timp $i cu gindul si cu putind practica in slujba viste-
riei, pe care fatal sau era pe tale de a o parasi din pricina-
slabiciunii batrinetii $i bucuros, ea are cine-1 urma. Deci ea a
parintilor blagoslovenie, tindrul sporia si se chivernisea in cele
dupa starea lui, slujind luminatilor domni in slujba visteriei
domnesti. In acelas timp insa yin sinul familiei $i indeosebi mama,
nu inceta cu sfatul, Ca, biserica trebuia sa o paziasca $i s'o ajute;
pe Dumnezeu, sa-1 iubeasca $i poruncilor sale, sä i se supue;
de nimeni rau, sä nu vorbeasca; nimanui rau, sa nu faca; nici
chear vrajmasilor; pe cei marl indeosebi, sa-i cinsteasca, mi-
lostenie pe cit cu putinta, sa faca la locurile scapatate femeilor
vaduve si fetelor sarace; pat nespurcat pazind, pe care toate
aceste porunci pazindu-le stia, ca'n vieata viitoare, plata va-
lua dela Cel de sus.

1 Erau totus unia din ei desavirsiti in ale cartei. Lath' ce

aflam pe un Apostol grecesc Med coperta, al bisericii sf-
Vineri-Herasca din Bueuresti.
Acest apostol s'au daruit la sputa Vineri de cel dintre
dasciili loan Gherasim, careli erea desaviirsit la cartea elineasca,,
rondineascii, latineascd, nutscaleasca si ore,cce nemteascil si
franfuzeasdi si limba turceasdi si siirbeasdi foarte bine o ,stiea
carele sa roagyi stiindu starsitul sa sa pomeneasca on de cine
va fi cetite aceste slove iatli-i si numele 1824 lunil 20
oan Gherasilm roman ales".
www.dacoromanica.ro
 7

Venind vremea insuratorii, nu putea sä se gindeasca, de cit

la fata tot a vreunui slujbas, din visterie, facind nunta la cash
parinteasca a fetei $i cind pe linga lucrurile din izvodul de
zestre, primea vreo copila de tigan, ca fats in cash $i din acei
tigani, care se pricepeau la .bucatarie $i alte nevoi ale noi
gospoddrii.
Era vremea, cind se cumparau $i se vindeau sau se facea
schimb de tigani, sau se vindeau din pricina lipsei de pine ei
de buns voia lor de a fi robi pe veci, cum numai putin si copiii
lor. De fugeau $i se dadeau a fi liberi umblind din stipin in
stapin $i de erau prinsi se judecau de qatre giuzii de tigani
$i certati cu batae de toege. Unii treceau $i peste Cordun,
dar stapinul ii oblicea $i pe acolo.
Vieata boerilor era simpla pe atunci $i sincera; iar petre-
cerile lor se incepeau cu giocuri $i se sfirseau cu veselii,$i nici o
adunare cit de nica nu se facea la dinsii fara mass. Iar dupa
ce mincan aveau de lege, sä se pue barbatii in$irati pe un covor
la pamint $i sa inceapa la vutca, cu care se veseleau, pintind
tiganii $i astfel se desertau toate be$icele de nectar, ale gazdii. Si
de multe on din o adunare treceau la alta,mergind la cine-i in-
vita on pe gios sau cu trasurile $i cu tiganii dupa din$ii (pe
ulife. Femeile, nu erau mai putin incintatoare $i seducatoare
prin frumusefea lor $i spiritul educatii lor; iar unii din boeri,
amabili pi instruifi, abordau in converzatiile lor orice subject.
0 buns parte din ei vorbeau franceza cea mai pull $i chear con-
naissaient les finesses de notre langue" spune Conte le de Ro-
chechouart in ale sale memorii, entuziasmat mai ales de un cerc
de dame.
Pe linga grece$te deci, se vorbea $i se citea in limba frau-
ceza; iar necunascatorii puteau gusta farmecul vreunui roman
prea bine cunoscut macar din traducerile facute de unii boeri
$i chear logofeti.
A$a se citea Alexii sau casula din codru" tradusa de Bel-
diman $i In manuscrise frumos scrise $i legate, care circulau din
mina in mina Inca inainte de 1806. 1

1 La urma manuscrisului folosit de noi, gasim $i Insemnarca

mai de jos:
Ac[ilastli carte eticHastyl, s'au tidnurcit di pre limba
frafniluzascti pe limba nzoldoveniasal, de drinzlnealuli Aleco
Beldiman biv vel ban, de pe care a dumfilsf au' talnraciri, s'au
scris de mine g[iJos iscalitul, in anal 1806 Mart 21.
www.dacoromanica.ro
 8

Zorile gonisd umbra nopfu, soarile incepusil a polii Or-

furile copacilor, cereal in floarea viorelii, ni infricosat de nouril

Vasili Tilutu".
Insemnarea este talmacita aproape intocmai de acelas si-n
greceste, precum urmeaza:
Atrri -, ha.ocii Za7opfa p.et-siXoynCco-7i iv. 114 ialXoqc
ata),Nron .I4 viiv To i-v Iloyal.voiv 3taextov icapa Tofi apx :
lIsay.civou Havou ispthriv Ovv4, Ira() Ii; abn5 p.e.raiXOn-
TECSEWC bteyerpc10/1 irex sp.o5 Tai) tht(.06EY inroirrpaillibou
irp6; viptv 7C4VCCOY Ti iv ecyara)crvivuov TOCorriv rilv Wc ciX1-
&-o; zapfeatacov (3C@Xov. Baat .XEE8 Ulm! 1806 Mar. 21".
Pe foaia intaia insa, a acestui manuscris, dupa titlul scris
din acelas timp, urmeaza o insemnare facuta posterior, pentru
a carei mare InsemnAtate o redam intocmai:
Alexii sau cdsufa din codru.
Istorie vrednicd de cetire si foarte interisitoare, intrtt care
Su va vede in cat este vrednic di Maguire ontul slinzfitorift,
acum "intai tcilmacitli din limba franfuzascd intru ce ntoldovenictsca
de cel mai gios iscillit.
Aleco Beldenzan-Ban,
gogoman tot Beldeman.
Mi-au lost de nzerari di al doete scriitor, cii screi; ,gogoman
tot Beldeman si fiindu far cuviint. Ccici di Beldiman, sic gdslisc
multi car(i, tidmiicite si stint cu toatd balm reitzduialii alciltulte.
Si WIT mai cetit si di insus Beldiman izvodite Mill, cari sint
cu tot mestesagf al J, ce trebui until scriitor alcatuite. Asa dar las
la cel ci pa cete, sii de hotdrari ppntru al 2-le serif iflor, ci i
s I al cuvini, pentruca face gogoman pi tutu din cei intdi scriitori
a vacului Vitt in Moldova inchee indignat C. Rosf. e Jt",
care si face insemnarea aceasta, pentru a repara o gluing de
prost gust, datorita desigur simplului fapt, ca numele lui
Bcldintan, consuna calificativului gogoman. Cel care Insa, Is
exercita condeiul in o astfel de versificatie rautacioasa, era Insp
Vasile Tautu, numit al doilea scriitor sau mai bine zis cel
dintai copietor al romanului, dupa cum ne si spune, de pe
a duntisqli talmaciri s'au scris".
C. Roset, ca cel ce cunoscuse foarte de aproape traducerile
lui Beldiman vedem, ca se si simte obligat, fata de acei, care
ar mai fi citit romanul si deci inevitabil ar fi dat si peste aceasta
calificare, sA is apararea unui atare scriitor, atrdgind atentia
asupra ceea ce stia el si in acelas timp cautind a ne confirma
www.dacoromanica.ro
 9

cei intunecat, veste o zi foarte curate, o rit-corialti duke din

ma-, care ingaduisd zcIfirii a cede, nesdatfeit, sil apropied de at-
,s /(a soarelai, ce di tetra anziazii, Iola fire era frumoasil si in
litzisti ininta, nunwi stingurti inima tiralosztlzzl Alecsii era In
turburari".
Apoi cu vreo zece ani mai Inainte Istoria lui Tar lo si a
prietertilor lui".

un fapt crezut indeobste de toata lumea carturareasca, Insem-

narea lui C. Roseti, ne da prilejul de a afla aprecierile unui
aproape contemporan cu faptele care ne preocupd $i tot odatil.
de a $i surprinde atmosfera prielnica in care erau primite cele
intai traduceri ale romanului modern.
Mai departe din acela$ ms. ream reflecfiile acute infra
insemnare ale unui cititor de pe la 1832, avind. un oarecare
interes.
Aciastcl isloriie ce sa numeste a lui Alexiii, cetindusfill de
add.' mini cu luare aminti si intcilegiind nenorocirili ce au su-
ferit minutia din care unili ii yin si din copeldresteli lui gresale,
esti de mare trebuinti until iubitor de stiinti a o cete (te) din
cari nu va lua indenznare spre faptele cell aduciitoare de darmare
censtetei si bunilor sali purtliri ce Wel cuvini a ave tin oat, pe
care drept cugetare it poviitueste spre fapta ce bona.
Dar poate ar fi si de pilda spre a canc./aisle puma uncle si
In ce grad sci sui it:Mutat/ire a o same de o[ajmeni si a nu Val
dezniidtizdui omul Mei si schintba de demenia( ptinii
sara precunt sau schimbat pe Alexcii den nenorociri in fericiri.
1832...." (Ms. ce a apar(inut bibliotecii lui Th. Rosetti, deci
mostenit dela tatal sau. Un alt ms. o copie a aceluia$ roman
apartine bibl. Talpalarilor, care ne $i ajuta la confruntarea
traducerii $i a transcrierii. Vezi $i ms. Acad.. rom. Catalog
ms. II p. 326 no. 572).
Inttinzplariflel lui Tarlo si a prietinilor sal, istorie itt-
c[iJnsca si enterisitoaria, care acum intiii s'au talmcicit din
limba frantuzasai=moldovinestia si acpjasta s'au prescHis
al doile la anal 1806 Deche[mJv. 10.
Talnzacitoriul a zis Mira cititoriu Alaituitoriul acestor in-
tuinplazi s'au intocmit cu gustul obstii, cari nu obicfilnitiaste
a cell proimia deep' si el Watt Malt proemion la inceputul
.scrierii lui, eu Inca vrcind sci urmezu pilda lui astimine cm( pe
cetitoriu de actilastii supararia atiita numai instiintazu ca istorie
ac[ilasta mi-au Ora asa de enteresetoare si asa de bine toctnitif,
www.dacoromanica.ro
 ao

Insa xtu trecuse si vremea, ind credinta in blastarneli-n

drtile 4e afurisanii era Inca puternica. Din pricina aceasta erau.
strigoii. Patriarhul de Erusalim trecind prin Muntenia §i oprin-
du-se pentru citAva vreme in Moldova aclusese cu sine un numar
mare de carti de ertaciune imprimate slujind pentru vii si pentru
mortii, care se ingropau cu ele §i prin aceasta asigurindul si
el patriarhul un venit. Cei care trageau sä moara erau bine in-
credintati de urmarile unei infricosate afurisanii. Caci ei sin-
guri ziceau ca.' de se va desgropa dupa sapte ani, ,si de se va
est legal; din acea pricinii este $i alta, nu stie, sti null fie. Oa-
menii de altmintrelea in rautatea lor, pentru a nu da odihma,
celor cu care stateau in proces, avind carte de blastam cu dinsii,
puteau sä o giteasca in biserica satului in auzul tuturor on cind.
Si era mare suparare pentru cei presupusi, Ca s-au insusit ceva
pe nedrept.
Era vremea Inca, cind icoanele facatoare de minuni, din
pricina razmiritilor, erau ascunse in gropi facute prin cei codri
deli; iar unile din ele erau trecute $i dincolo in Ardeal in vreun
oral care la intoarcere erau intimpinate de sute sle preoti im-

caci am socolit-o vrednicti de o talmiciria nzoldoviniasca si

nildiljduesc ca acjilasta pcireria a me, sii nu fie gre,sitd; iar
fiind gre,sitti triactisli cu vederia pentru osteniala
carilea nu prive$tea la alt slarsit de cat la multi $i folositoaria
dibtivi a cetitorilor fiestia carili va afla trice placere unita cu
folosinta o zugravala vie tulburarii $i a orbirii, ce pricinuesc
patemili ,si o indreptaria a naravurilor precuratu, ctici vor
vede fapta band buruitoaria (sic) $1 mutate piedepsita pre caria
,si numai sa cadi, sit cerce cineva In acest fel de scriete pentru
aclipista eu am bane nadejai, ca citire a acestiea va prtrinui
placere ,si multtimiri ob$tii.
Ionia Ursul log-fon/aft".
[La sfirsitul ms.]
O! de ar putea cititorii nzei sz ste] instiintaza prin citire
cat este de cu primjdii a trai in mare lame,
intamplcirilor &net
nici a sil bucure de folosurili faptii bane si a intelepciunii de cat
in singurtitale".
Confruntind acest ms. propietatea bis. sf.. Vasile-Ciurchi
di i Iasi cu ms. acad. directa traducere a hti $tefan Starce (v.
Cat. rns. rom.. de 1. Bianu tom. I p. 86) evident ca nu avem
de a face de cit eu o copie fidel reprodusa. 0 alta copie din
1842 Decemvri 15, apartine bisericii Frumoasa din Iasi.
www.dacoromanica.ro
 11

bracati in scumpe odajdii; nelipsind din acest alai,'. Domnub

cu :toti fii lui. -1
- -Deci din predominarea formelor religioase, cu adincis ra-
clacini in popor $i a curentului de europenizare, ce se abatea
peste cele cloud capitale; cu-n suflet al vietii orasanesti, ce se
zbatea intre formele unei vechi traditii, Inca atit de puternic
sustinuta de elementele tarigradene $i intre cel european francez
infiltrat de sus in jos prin rusi in diferitele for ocupatii ale
principatelor, ni se schiteaza vieata lui Tanasa Gosan in cadrul
intimplarilor, ultimilor decenii ale sec. al XVIII-lea $i cel ur-
mator. Virusul noilor vremi, patrunsese pana'n elementul esen-
tial care sustinea familia. Virtutile sustinute $i alimentate de
traditie se clatinau si ele in fata vremurilor aducatoare de not
schimbari atit de suParatoare $i pline de griji pentru cei bk-
trini si a$a de bine primite de tineret. Taranii chear numai erau
supusi ca alts data. Noua faza o simtim din spusele insa$ ale
lui Gosan la moartea mame-se.
. 0.1 vrednic de laudii plirinte! Ce intr'atita sunta de ani, rru
chivernisit ci ca un barbed, celi de afar/i, si ca o fintei celi din
cas' si lam cinste an petrecut intru cinste salt sgvar5it". Apoi
adauga:
Cu greu este zioa de astlizi a le pute pnzi, aceste pentru
multele 'neputinfi si nevoi, ce sant atarnate asupra oantenilor
vie(uitori vacului de acum (precunt aciasta se poate socoti 51
cu noa5t0".
De aceea in el nu vorbeste scaderile unei epoci, ci vita-
litatea unui neam de rasa si-n deplina expansiune, caruia i se
desena intro larga perspectiva atitea probleme pentru viitor.
Averea, care dupa insus spusa lui, a sporit de pe urma
muncii pusa in slujba visteriei din copilarie" zi si noapte"
ea credinta ,si silin(ii", nu i-a slujit la huzurul unui trai ticnit
de etac $i dus dupai toate orinduelile tabetului boerului fana-
riot in vertiginos declin, ci cu ea a venit mai intai in sprijin a
for lui, rudelor scapatate, cum $i copiilor gasiti pe la biserici
si apoi crescuti de suflet, neuitind insa promovarea binelui
obstesc, ca inzestrarea bisericilor, ajutorarea seminarului de cu-
rind infiintath de la Socola $i a carui existenta era pusa in
grea cumpana prin venirea rusilor in 1806; iar in cele din urmil,
ca un epitrop, ce era bisericii Talpalarilor si ca ctitor mai
apoi, lasd acestia intreaga sa avere. In vieata lui, nu uitase pi
pe rude de a le ajuta. Dar dupa aceste faceri de bine" zice el
intro unire cu to(i s'au radecat asupra me si cu feliuri de id-
www.dacoromanica.ro
 12

luirilrleadevarati, trdeutda-mg la giudecata cinci luni si mai bini,

m'au pedepsit, ca sei-mi e celi drepte a meli, ce mai de chiver-
nisalg vietal si a casei meli". Si totu$, adauga el eu umilin-
du-mg si dupg aceste supcirgri, ce am tras" tot le las, ins& dupa
moarte,
Vazind feliuri de ispiti, suplegri si mghnicluni, cu care" a
eunoscut desavarsit desertgeiunea lumii acestiea" pi al nu-
mai acee ce svihda evanghelie si svintili scripturi zic" pot a
ni faci mostenitori inpargtiei cei de sus", se hotara$te a$ face
diata, lasind clironoama pe sotia sa Rucsanda peste toata averea;
iar cine ar fi cutezat a o supara dIt de putin sau ai ceri vreo
socoteala de ceva, it leaga supt cel mai infricosat bltistlm".
De atunci de cind Tanasa Gosan a trecut, catre Domnul,
fiindu-i oasele mai apoi strAmutate in ctitoria Cantacuzine$ti-
lor, n'a incetat de a i se inplini dorinta ca la tot anu, la zioa"
aceia in care s'a savir$it cu slufire de arhereu, cu Imporfire de
OW, lumini si imporfire de bani", sä i se faca cuvenita po-
menire. Si pe cind in cintiirile tinguioase, pentru sufletul lui
Gosan $i a tot neamul lui, rug5ciunile preotilor ca o latnie
bine mirositoare se 'nalta, catre Acel ce singur este fara de
Wicat, in cripta bisericii de sub altar, de oasele Beldimane$tilor
nimeni nu-$ mai aduce aminte, cu vreun apaos $i aprindere de
luminare, deli linga oasele for de marl boeri ai lasului stau ale
cer$etorului Luminaricl, a omului cu a carui s'aracie inbogatise
inimile multor vaduve $i orfani; vreun schit sarac ii datora clo-
potnita, iar bisericile capatau odajdii bogate.
Cucoana, care 1-a gAsit mort la poarta ei 1-a ingropat cu
mare cinste, cu preoti multi $i cu arhiereu, al carui nume,
de$i nu-1 $tim, dar o presupunere ne indeamna a crede, sa fi
fost poate chear Filaret Aparnias-Beldiman.
Biserica in care a fost prohodit Luminaricii, de asemenea,
nu-i se spune numele; de oarece insa, era plina de saracii lam-
; iar oasele lui s'au gasit la un loc cu ale Beldimane$tilor,

nu poate fi alta de cit biserica Talpalarilor, careia era $i inchi-

nata breasla calicilor. Si daca Costachi Negruti a $tiut, sa ni'l
desprinda $i sa ni-1 infdtiseze, din insa$ faptele lui asa de mi-
nunat de restul multimii calicilor de odinioara ai lasului $i
sa -1 putem lua astazi in chipul unui desAvir$it binefacator localnic;
unul din Beldimane$ti mai tirziu, ne uitindu-se la trupul putrezit in
hainele-i peticite de alta data si mai aducindu-$ $i aminte de
irmosul, care cinta: ...Unde-i bogatul sau sgracul, dreptul sau
pacatosul....", dupg datina luindu-i-se oasele intrun co$ de pinta,
www.dacoromanica.ro
 13

stropite de apaos si-n lumina facliilor de ceara au fost puse

la in loc cu cele ale Beldimane$tilor $i a scris:
In acfelastii lada, sät odihnescu oasele robilor lui Dum-
nezau din familia BelainuTheascd, Filaret-arhiereu, Gheorghie,
Manila deci parintii vladicai osabit Lumanerica .,si Pro-
culeasii".
Si nici, ca se poate o imbinare, mai elocventa pentru ceea
ce a avut lasul deosebit. Cad prin aceasta in Beldimant*ii..
regasim, nu numai pe ale$ii carturari, pe stihuitorul nenoro-
cirilor Moldovei de la 1821 sau pe ctitorii de biserici, ,pentru
care aflam dintro insemnare facuta pe o carte:
Acest mineiu inpreung en celelalte unsprezece nzenee, s'au
afierosit de mine, la biserica cea not din gatul Cornesti mosiefal
pcirintasca, uncle eu anz copilcirit si am vietuit pizza ce am
mersa In viia(a coluglireascit, care biserica, s'au zidit din te-
melie precum s' vede, spre vecfiJnica pomenire de mine me-
rited arhiereu Filaret Apanzias Beldeman"1.
Dar alaturi de din$ii in aceeas fericita adormire, odihine$te
simbolul celei mai desevir$ite umilinti, care prin insus numele
lui de Lumizeirice ne lumineaza intelesul caii zilelor noastre,
atit de intunecata. Religia este fapta cea buns $i oricare alts
vorbire, este desertaciune.
Acolo in pridvorul bisericii Talpalarilor, sub o peatra, cu
frumoasele slove ale vremii, i$ dorm somnul de veci, osamintele
pgrninte0i, ale Gosanestilor. Chipul ultimului for vlastar, ne
arata ca pe ei, sa nu-i cautam in morminte, ci-n faptele, care
ne vorbesc de sufietul pe care -1 regasim in operile lui de binv-
facator $i ctitor.
Astazi deopotriva in pamintul primitor $i sub acoperi.$ul
aceleea$ biserici, in aceea$ imbratisare de calda traditie, oasele
Gosane$tiloir, ale lui Luminarica, nadejdea a multor suflete
oropsite $i ctitor de cele sfinte, ale Beldimane$tilor, carturari
$i ctitori de biserici, sunt mingiiate de cintarile $i rugaciunile
preotilor neincetat $i fara schimbare. Prin jertfele lor, astazi bi-
serica noastra i$ mai sprijina Inca fiinta ei.
Si sä ne mai intrebam de ce biserica, se afla la o gre,a.
raspintie?

1 Pe Beldim5nesti ii mai gacim in legatura de aproape cu urma-

toarele biserici din Valea Adincd $i Miroslava de linga Iasi; bis. Talpa-
larilor, sf. Nicolae eel sarac din la4i astazi daramat, manastirile ampu
lung (Mucel) $i Slatina din Moldova.
www.dacoromanica.ro
 NEAMUL GOSANESTILOR
De la inceput avem de limpezit doul lucruri.
Intai, ca porecla Gosan &it'd mai tirziu poate si-n
Ciosut2 nu trebue fi confundata, cu acelora veni(i din gios 3,
adeca di a Giosanilor, indicindu-ne prin aceasta in chip' precis
obirsia for *. $i al doilea, constatind din documentele, care ne
stau la Indarnina, el aceasta porecla de Gosan, reesa, a nu o
fi avut strabunicul, ci bunicul lui -Masa Gosan, a carui vieata
indeosebi, ne va preocupa, in rindurile ce vor -urtna.
De almintrelea, cazuri, nu ne lipsesc, cind stramosul, nu-
mindu-se intr'un fel, porecla o primesc urmasii lui de mai
tirziu s'apoi se continua asupra intregului neam; cum spre
pilda avem neamul Holbanestilor din partile de sus ale Do-
rohoiului, al caror stramos se numea Damian 5.
1 Gost in Hajeg, insanma oaspe. (Ovid Densusianu Qraiul dirt
Tara Hategului" Bucuresti MCMXV, p. 276).
2 T. Codrescu Uricariut" VII p. 212.
3 Cronicele Roinuzniei sau Letopisetele Moldaviei p1 Valahiei" ed.
11 1872 de M. Kogalniceanu tom.. I p. 370; tom. II p. 25; N. Balcescu,
Pul(rea Armatd" ed. A. I. Odobescu, Bucuresti 1878 p. 648.
4 De remarcat un fapt, Ca comuna' Casin din judetul Bacau Inca
pan?' astazi e impartita In Giosdni si Suseni, adeca veniti din sus; iar
printre oei dintai, adeca printre .Giosani gasim familiile Dragoslovestllor
si a Rucdrenilor, indicindu-ne prin aceasta si mai mult ca obirsia for
este din jos. Giosdnii si cu Susenii au trait asa de separati unii de altii,
in cit pe linga, ca nu s-au 1ngaduit a se incuscri, dar ant avut si doua
biserici; iar in sarbatori petreceau in jocuri si hori separate. Deci nu se
aniestecau tocmai din pricinai obirsiei lor. Abea, de un timp incoace,
legaturile an inceput a se mai indulci. Giosanii pe la 1803 erau ai Pa-
harnicului Sandul Sturza (T. Codrescu o. c. VII p. 288).
Inteun act din 1857 Decemvri 12 gasim:
Err prezvitera Ecaterina Giosanul, sotie raposatului sachelar Cos-
tandin Giosanul", fac cunoscut bisaricutal aflata astazi in satul Be-
restii a niamului Giosdnesc, fund din vechime cladita pe drept pamin-
tul nostru", pe driapta salisti de pe bunul mien rdposata Ursache
Giosanul" 1-am harazit iaras pentru sfintul laca$, ce s'ar sfinti din
nou $i fiindca cu asemene sarcina din facire de bine s'au imbracat d.
Hagi Constandin Calui" pe aceste 50 prajini (pe) care biserica ruinata,
sa afla astazi si infrumusetindu -se din non cu a dumisale cheltuiala un
sfint lacas, Inca mai harazesc pe linga acestea, 60" prajini zastre de
la parintu mei Antohi Ooatu nepot Porcescului" (Vezi la Casa scoatelor
dosarul no. 4 din 1902 mapa 34 vol. I. Cereri de constructie $colare,
rurale, reparatii pentru scoala din Beresti, judetul Bacau).
5 Cf. N. lorga Studii ,si Documente" vol. XXII pp. 258-9; Oh. Ghi-
www.dacoromanica.ro
 15

Sfrabunicul Gosanestilor, purta porecla de UrsuPd sau

Ursul Gosan de visterie s ", vietuitor prin ultimile decenii ale
veacului al XVII-lea si intaia jumatate a veacului urmator, fiind
in slujba visterii .domnesti7.
Acest Ursul, care iscalea Ursul ot visterie"; Ursul de
visterie" sau de In visterie s, dupa toata probabilitatea numai
casatoria lega de locurile din gios, ale Covurluiului, unde
1'1

$i gasim pe urmasii lui stapinind mosia Slobozia-Baniasa"9.

URSUL GOSAN DE VISTERIE ...1680-1748...

4

Din. .viata acestuia putem cunoaste si citeva amanunte

Daca'n earna anului 1748, singur recunoastea, cum ca ajunsese
la mare slablicituze a biitrinefilor"10, atunci putem conchide,
ca el se nascuse, catre ultimile decenii ale veacului al XVII-lea
poate chear prin preajma anului 1680.
Mai avea doi frati, pe Neculae Posielnicul" 11 $i poate
si pe istoriograful" 12 sau zugravul iereu f= preotJ Ursal" is.
banescu Familia Rase mu" p, LXII; Hajdau Areniva istoricd a Ro-
nravilei" I part. I p. 80; .T. Codrescu Uricariul" XXII p. 103; VIII pp.
298; 13; N. lorga o. c. p. 286; Oh. Ghibanescu Surete si lzvoade"
V pp. 53, 103-5; C. Giurescu Izvoadele lui Tudosie Dubdu, Miron
Logofatul si Vasilie Demian" p. 49. Biserici eu averi proprii ed. Ad.
casei bis. seria III pi.. 20; Revista !storied Am. V no. 4-5 p. 89.
61 Codrescu, o. c. XVII p. 34.
7 Vezi acta bis. Talpa'Iarilor din Iasi, Condica no. 759 documents
referitoare la tiganii familiei Gosan". Doc. 1710 Noemv. 8; 1712 Mai
31; 1713 Mai 6; 1714 Mart 5; 1717 Julie 9; 1724 Decemvri 26: 1727
Mai; 1727; 1732 Fevruar 19; 1733 Fevruar 8; [tulle 15 si August
19; 1734 Ghenar 30 si lunie 3; 1736 Mai 23; 1744 Decemv. 14 si 20;
1745 Noemv. 20; 1748 Fevr. 20.
8 Doc. din 1727 si urm. din cond. no. 759.
9 Cf. doc. din 1729 Mart 22; T. Codrescu o. c. VII p. 334.
10 Doc. din 1748 Fevruar 20.
11 Doc. din 1724 Decemvrie 26.
12 Iscalind tot in greceste si -n acee calitate gasim pe eatictoS Zdypn.-
(pc pApTopotc, §; pe grethpitoc, F.oroptoyplepoc pi.prupac* N. lorga 5, c. XI.
p. 281.
13 In 20 Ca si la 29 Mart din anul 7241 l= 17331 11 gasim scriind
doua zapise de danie, catre preotul Panteleiu, a doua femei, pentru a
fi pomenite la liturghie. In ambele la urinal el inchee; si eu popa llr-
sul zugrav am scris zapisul cu zisa Antenii" sau a fderoe" Frei
Ursul zugrav" (loan Neculce Buletinul muzeului municipal din laW"
fascicola 4, 1924 p. 122; an. I false. I Oct. 1921, p. 86).
Doc. din 1734 Ghenar 30, vorbeste, el un oarecare Iacov, dind o
scrisoare dumisali logofaitului Ursului ot vist.", acesta au chemat
pretreat Ursul si pe preutul Pantelei si pre preutul Dunutrasco", ca sa
se taca zapisul; iar jos nu uita de a o incheia cu obisnuita formula:
5i eu popa Ursul zugrav am scris zapisul cu zisa lui lacov".
Peste un fapt Insa, nu putem trece si anume. Popa Ursu in cali-
tatea sa de zugrav, la biserica din satul Obrijeni din jud. Iasi ne-a lase
prea frumoase icoane zugravite, In josul c.arora si astazi se poate citi
www.dacoromanica.ro
 16

Sotia lui se numea Anastasia 14 0 era fata lui Pan,aite

cnlabul 15.
Nunta, ca dupes obiceiu, a facut-o la casa parinteasca a
fetei, cind un frate al miresei, Ionit capitan mare la Covur-
lui, i-au daruit, atunci la nunta o copila de tigan, atrume [pej
Maria", cumparata de la un Ivan, capitanul". Jar de sores mai
mare, Anastasia, avea pe Maria Nouroaea, care la 22 Mart a
anului 1729, dadea marturie pentru aceasta tiganca, 4icind;
ca, a fost &mita Nastasiei de frate-sau 18 0 ca nu era den
agonisita peirincasca" 17.
Cei doi soti pe la 1713 poate vor fi avut, numai un singur
copil 18 pe Hurmuzachi, caruia prin cele acte dupa moda vre-
mii, i se zicea sin [ fiul] Ursului of [ de la] visterie"19;
mai tirziu pe Maria maritata intaia oars dupa Gheorghe Ur-
sulet 20, iar mai apoi dupa lonita Loiz21; pe Atanasie sau
Tanasa Gosan 22 1i pe Ilinca 23.
Pc cei doi baeti desigur ca, Ursul, de tineri i-a indrumat
spre slujba visteriei, unde ii ti intilnim mai tirziu24.
El Ursul de asemenea va fi intrat de finar in slujba viste-
riei, in care-1 gasim toata vieata 25.
$tim ca avea o poiana la Flarjauca pe care'n 1712 luna
urmatoarele inscriptii; pe acea a Maicii DomnuFui $i a Mintuitorului de la
catapeteasma:
Tirtec ilaTornisipcicpe LEpEC aspagx ,t6G1MR AU' [7oua:oc] 19.;
iar pe a Adormirii:
tAlE101.0 rFeifiilf UP611 gVG64 436rena ACT iftGA113) ART. I.
Adeca ( Mult pkaiosul preut Ursul zugrav anul 7242 [-= 17341 August
10). Deci, numai poate fi vreo indoiala. cum ca" Ursul preot si zugrav
despre care se vorbeste in zapisul mentionat, cit si-n inscriptii, e anal
$i aceeas persoana.
14 Vezi Pomelnicul ctitorilor" de la biserica Talpailarilor si al-
tul din 1819 de la Bisericuta" de pe Socola, de linga la6i.
15 Doc. din 7237 1=17291 Mart 22; 7241 ( 17331 Fevruar 8.
Cond. no. 759.
16 Acg§ti trei frail aveau de vara pe Iftimiia prescornita" adeca,
care se ocupa cu facutul prescurilor si,care fusese si ear fata la nunta.
(Doc. din 1729 Mart. 22).
17 Ibid.
18 Cf. doc. din 1713 Mai 6 cu cel din 1717 luli 9.
12 Doc. din 1734 April 18; 1742 Fevruar 8.
2° Doc. din 1771 Oct. 24; 1727 Apr.; 1748 Fevr. 20; 1757
Mal 14; 1745 Noemvre 20.
21 Doc. din 1771 Oct. 24.
22 Doc. din 1757 Mai 14; 1771 Oct. 24 $i doc. fara data circa 1777
Niamol (iganilor din care sd trag iganii, ci sine fugiti in Cor-
don de la casa Paharnicului Tanas Gosan, loana (iganca, fata lui
David ficioru lui Pavdl doboser pie care (igancil, au cumpdrat-o UrsuZ
de visterii takil farniculuil Gosan ".
23 Doc. din 1771 Oct. 24.
24 Doc. din 1742 Fevr. 8; iar pentru Tanas.4 doc. din 1757 Mai
14; 1771 Oct. 24 si urm.
20 Doc. mentionate dintre anii 1712-1748.
www.dacoromanica.ro
 17

Mai o vindea lui Gligora$ Sava fost pArcalab 26; iar piste un
an Eni, tiganul $i cu femeia" sa, dAdeau inscris giupanului
Ursului, de visterie" precum ca, fiind ni$te oameni streini
$i far de stapan" ,si agiunglinda-ne o nevoe zic ei ne
vindem not de band voea noastrd dumisali drept 30 lei, ca
sd-i him" drepfi serbi si figani robi in veci" giupAnesii du-
misali $i cuconului dumisali" 27 ceea ce-n samna, ca era cuprins
$i deci avea ceva stare.
In primavara anului 1714, el cumpAra de la Gligori Motoc
feciorul lui Ilie, pe un alt tigan cu patru copii" fara alti patru
copii, ce veneau in partea tigancii", pe pretul de o suta de
lei batuti" la care cumparare, ca martori erau fata Grigoras
Brat' precum $i Bejan Hudici 29. lar dupa trei ani, de la fe-
ciorii popii Toader den sat, den BArgaoani", cum $i de la
feciorii lui Gligorie Cittc", cumpara pe pretul de 20 lei o
tigandi anumi Ioana fata lui David, feciorul lui PavAl do-
bosariul" cu giumatate de copil, ce are /dad, acmu cu figa-
nal" zice actul, fiind acest tigan a altora" 23.
In 1721, Ursul Gosan de visterie, dimpreuna, cu Dabija
Paharnicul din Orbeni $i cu altii, ii gasim, CA vind Hatmanului
Iordachi partile lor de vie, ce le aveau la Odobesti
Abea in 1724, mai aflarn ceva de sotii Ursul $i Anastasia
$i anume, ea perzindu-se un zapis, insu$ Neculai Postelnicul,
care dadea scrisoare la mana dumisale fratelui Ursului of
vist[erie]" de achitarea sumei, arata, ca-i scApase casa din oare-
$icare nevoi pe vrernia lipsii de prinia" cind i-a platit o
datorie de o suta de lei 31.
Catre 1727 luna April, Ursul, era preocupat cu mAritisul
fiicei sale Maria, dupd Gheorghi Ursulet pe care in dragostea-i
de parinte numeste pe amindoi tinerii fiii nostri" 32.
Lath ce dadea din cast 4 ineli de aur, 1 cu diiamant $i 3
cu alti petri; 6 $iraguri [de] imargaritar, 2 perechi sArji (?)
1 cu rubin $i cu mArgaritar" 1 cerdan cu 8 ughi urtgure$ti
26Doc. din 1712 Mai 31.
27Doc. din 1713 Mai 6.
28 Doc. din 1714 Mart. 5. Pentru Bejan Hudici vezi C. Erbiceanit
1st. Mitropoliel Moldovei" p. 330 Cond. sf. . Mitropolii a Moldovei
51 Sucevei" din 1819 inedita p. 149; p. Dionisie Hudici, care a zidit pe
la 1764 biserica din Doljesti v. Monografia parohiei Cordar' eni" jud.
Dorohoi de Econom. dr. D. I. Grigorescu actualul Episcop al Dunarei
de Jos, p. 7.
29 Doe. din 1717 lu lie
9.
30 T. Codrescu Uricariul" .vol. XVII p. 34.
31 Doc. din 1724 Decem. 2 6.
32 Doc. din 1727 April.

C. Bobulescu : Banta rittasci Gomm.. 2

www.dacoromanica.ro
 18

1 parechi bratare 2 cupe [de] argint di sarma, 2 linguri" 1

left di argint $i poliit 1 coy or, 1 scoarta, 2 perini de radvan,
2 lavicere, 1 cerci, 1 pilota di minghiuvit, 2 prostiri, 1 cu flori,
1 alcas, 1 ciarsav cu flori di fir, 1 oghial cu fata di atlas cusut
cu flori di fir di Tarigrad ; 3 manasterguri, 2 cu fir, 1 cu
mata5; 2 perini marsid cu rateli di fir; 4 perini mici", 12
blide, 12 talgiri, 1 sapet di cel 'n 8 lei, 2 sfesnici, 4 tingiri
cu capac, lighian cu ibric cu meditnis, 1 scatulca di cele bune;
1 sacriia$ mic, 12 servite, 2 naframi si cusute cu fir dinainte;

3 naframi tij [ asemenea] fimeesti dinainte; 8 camas, 1 cu

sarma gri; 1 tanbat a ghiordii, 2 rochii cu fir, 2 brae di cel
mat cu steli, 1 radvan, 4 cai, 1 cal di miri"33, ,,8 boi, 8 vaci,
8 oi, 90 stupi, 1 tigan" 34. Mai frumoasa zastre, ca pentru
fata slujbasului de la visterie nisi, ca se patea pe vremea aceea,
Nit molt, dupa nunta inteacelas an, socrul sa 'ngrija de
ginere sa-i gaseasca o suta de lei ca sa-$ platiasca nisti datorii
a lui din holteiu"3. la niste turci din Barlad" 6. Si zice el,
Ursul am mers la un prieten, ci-am avut la Cerchez Suleiman
$i i-am luat acei bani 100 lei, cu aceasta tocmala; din 4 zili
a lui Mai pan in toam la, sa-i de un ba$17 $i toamna la vremea
merii, sa-i de meri $i sa-i tie in sama, cum s'a vinde merea,
Si nevrand neguttoriu, sa priimasca zapisul lai Ursulet, au
3 In vechime era obiceiul, ca socrul, sa daruiasca ginerului la
nunta un cal cu tot, ce-i trebuia la calarit, numit cal de ginere" saii
cal di mini'. Acest doc. ne dos edeste ca atitea altele, ca el era a-
] roape nelipsit din vechile izvoade dintre lucrurile date zestre mireselor.
(Vezi pentru aceasta N. lorgai Acte $i Fragnv,nte" I Bucuresti 1895
p. 213; Paul de Alep in Calatoriile Patriarhalui Macarie de Antiochia
Ott fdrile Romin 1653 1658" ed. Emilia Cioran Bucuresti 1900 p.
191; Hajdau Ltymologicum magnum Ro naniae" tom. I p. 78; Stefan
Orccianu lui Constandin Voda Brincoveanu" Bucuresti 1906 pp.
300, 304 308, 313, 292, 280; Anton Maria Del Chiaro Fioren-
288, 296. 1,Viata
tino 1st aelle moderne rivoluzioni della Valachia" ed. N. lorga Bu-
curesti 1914 p. 76; D. Cantemir Desciptio Moldavi p. 240; N.
lorga ,Doc. fain. Callimachi" vol. II p. 37 no. 80; Inteun izvod de
zestre din 1827 Fevruar 1 printre altele citim : I cal de ginere" 5
erm si vcmicesti". (Doc. com. de d-1 I. I. Pirvulescu-Covitza, avocat).
Calul de ginere it mai intilnim si-n expresia: Ell asta ,si cal de ginere
tt mai trebue", uzitata'n Muntenia.
34 Doc. din 1727 April.
Doc. din 1748 Fevruar 20.
33 Doc. din 1727 April.
57 Agiu. Moisa Mok ila Voda hotaraste, a negutitorii din Iasi sa
tr c mai dea imprumut d bani $i In trebninfe sa is bani de schimb
(rit visteria dotnneascd f Arit nici un bass. (loan Neculce Bulet. muzeului
municipal din Iasi" fascicolat 4 din 1924 p. 296). Darti luandu banii
cu camata ,si neputand da bani la zi s'au suit baci rste basi..."
(1726 lunie 7 Iasi. Ibid. o. c. fasc. 3 din 1923 p. 152), s'au trimis
300 taleri la capichihaiale de i-au dat ovreiului pentru basul banilor ce
www.dacoromanica.ro
 19

ramas la mini, cari zapis iasti scris cu slova lui Miron Gafinco-
uricar $i iscalit de Ursulet. Si viind toamna, Ursulet n'au dat,
nici miere, nici bani $i au statut acei bani 3 ani, inblind cu
dobanda di 10... 12, care s'au facut 160 lei cu dobanda lor. $1
ne mai asteptind neguttoriu piste acei 3 ani au plinit de (a)
la mini, dupa zapisul meu $i i-am mai fost dat $i eu 8 lei, ai,
mei bani, care s'au facut 210 lei piste tot. $i ne avand Ursulet,
sa-mi mai de bkiii i i-am lasat, sa fie a fiica-me Marii pentru
mosie ce era, sa is zestre de la noi"38.
Mai $tim apoi, ca Ursul, se ducea, la iarmaroc cu buca-
tele"; iar intrun rind i s'a dat de ginere-sau un cal din caii,
ci au dat el Marii la radvan" prin izvod de zestre, sa
i-1 vinda" $i 1-a dat in 25 lei, care $i de acei bani, zice el,
trebue, sa se tie socoteala, deli se cumparase cu dinsii, ni$te
copii di tigan"39. Bucurie mare, nu va fi avut Maria in chear
primii ani de casnicie, dar nici parintii ei. Caci pe linga da-
toria aratata mai sus, osabit, ca au tinut $i pe muma-sa in
casa 4 ani adeca pe soacra-sa, mama lui Ursulet $i-n casa
lor au murit $i ei au grijit-o di cele ce i-au trebuit, cu choltneala
lor"; iar Gheorghe au mai platit $i datoriile parinta$ti"8°.
In schimb Hurmuzachi fratele Marii, se vede ca o ducea
mai bine in gospodaria lui, de oarece prin April din anul 1734
cu sapte zaci lei, bani gata", cumpara $ase suflete de ti-
gani, tot de la Nicolae feciorul lui Grigora$ a Savii 41.
Mult, Gheorghe Ursulet n'a trait, cad catre 1748, $tim tot
din gura socru-sau Ursul, ca. i-a Jamas numai o copila" despre
care zice, ca noi batranii o am tinut $i viind la varsta o ani
$i casatorit, numai pana acum copii n'au facet" 42. Totu$ $i,
Maria mama-sa, a vindut dm zastrile ei de la parinti $i i -au
facut cele ce i-au trebuit de au casatorit -o" 43,
Maria mult $i ea na stat in vaduvie, de cit aproape doi
ani $i fiindca dupa cum am vazut, fata $'o daduse parintilor
spre a o cre$te, ea s'a maritat a doua oara cu lonita Loiz.
au dat imprumut de s'au dat la trebile tariff (Lazar ,S'aineanu Influenfa
orientald asupra firnbei si cultural rominc" II p. 38). 112 lei muff slut
dator la Stolnicul Gheorghe Beldiman... cu 12 lei basul lor" d. 1767
.(T. Codrescu o. c. XVII p. 55).
38 Doc. din 1748 Fevr. 20.
39 Ibid.
48 Doc. din 1757 Mai 14.
41- Doc din 7242 [--= 17341 Apr. 18.
42 Doc. 1748 Fevr. 20.
4`' Doc. 1757 Mai 14.
44 Doc. 1771 Oct. 24.

www.dacoromanica.ro
 20

Afara de acestea, Ursul mai era bintuit $i de alte nacazuri,

venite mai ales de pe urma tiganilor lui.
In 1733 Fevruar 8, dobindea din partea Domnitoru/ui Gni-
gore Ghica uric de intaritura, neclatit" in veci asupra tiganilor
pe care-i cumparase pans la aceasta data si care se ridicau cui.
mic, cu mare, pans la vre-o 13 suflete". Ce se intimpla.
Un tigan Lupu, fiind argat la dumnealui Logo-
fatul Ursu of visterie si avind dumnealui [$i] o tiganca,
au facut cu ficiorul meu curvie cu tiganca zice Iacov, tatal
lui Lupu $i Inca au facut si un copil cu alma. $i daca au
prins dumnealui logofatul de veste continua acelas Iacov
au gonit pe ficior de la cas[a] dumisali" $i s'a dus peste Prut
cu ficiorul mieu. $i dupa.' aceia iaras s'au sculat ficiorul mieu
si au vinit la casa dumisali $i au furat tiganca si multu au cer
cat-o dumnealui Logofatul $i an cheltuit pana a gasit-o $i i-au
adus dumnealui Logofatul pe amandoi la giudecata si i-a cer-
tat la giudecata dumisali Sturzii Hatmanul si i-au despartit.
larA dupa aceia an pus ficiorul mieu de an graft la dumnealui
Logofatul, sa-i de tiganca sa s[e] cunune", chemind pentru
aceasta si pe Ion Prisacariul de a le fi ulnas, dar acesta n'a
primit, zicind ea"; are tata si frat si rude". Si a mai spus lui
Ion dumnealui Logofatul precum cat ficiori a face tigani, or
nimane tot tigani. $i an manat dumnealui Logofatul pe Ion la
rudele lui, [pe] cine a ave, sa e pozvolenie de la dansi[i], sa
s[e] cunune. $i au spun Ion dumisali Logofatul, ca. an inblat pe
la rudele lui $i au zis, ca or priimi ase, [adeca] sa ramae ficio-
rii cati or face tigani a dumisali. [Deci] dumnealui Logo fatul
au chemat pe preutul Pante lie $i pe preutul Ion $i innainte[a]
acestor 2 preut, au facut Ion zapis, cum CA, au primit rudele
lui [Lupu] sa ramae ficiorii, ce ar face cu tigan, a dumisali ti,
gan $i dumnealui au fost dat voe" de au chemat pi preutul
Palitileiu $i pi preutul Ion si innaintea molitfelor salt au poz-
volit di" i-a cununat Ion, osabit ca s'a prins de a fi si chizesi,
precum dac[aJ a Itia tiganca" Lupu a sluji la ci 1-ar puni; far
de [ojr fugi de la casa dumisali" sa aiba a-1 cauta. Pe urma
vinind si eu, unde am fost istoriseste mai departe Iacov fa-
tal lui Lupu am luat oamen[iJ cu min[i] pe Isac Plugariful
log[olfete sin Catargioralei si pe Ion, care i-au fost cununat si
am marsu la cas[a] dumisal[i] de am facut $i galciava pentru
ficior, ca s'au cununat cu tiganca, dec[i] dumnealui far
45 Doc. 1733 Fevr. 8.
www.dacoromanica.ro
 21

cde nic[i] o pricing, mi-au dat voe, de mi-am luat fe-

-ciorul de[a] cas[a] dumisal[i] $i dumnealui $'au luat ti-
ganca. Pe urma acmu eu vAzandu, ea feciorul" zice Ca
lui alts muere, nu-i trebue, fara ac[i]a tiganca, 1-am lasat IsA
e ac[e]s tiganca a dumnealu[i] $i Inca am marsu eu sangur de
am graft dumisale, sa-1 primasca" $i n'au vrut de cit ca copii[i],
ce va face ficiorul mieu cu tiganca or ramine tigan[i]. Deci eu am
primit singur $i inpreuna cu ginere-mieu Vasilie".
bra dumnealui au chemat pe preutul Ursul $i pe preutul
Panteleiu $1 pre preutul Dumitra$co $i am facut acest zapis de-
nainte acestor preut, sa-i de dumnealui tiganca ficiorului mieu Lu-
pului. Si cit copii a face tigan[i] sa ramae dumisali Log[o]fatului
$i cuconilor dumisale $i despre mine de acmu sa nu mai fie ni[ci]
o pricing ". Iar ,,eu Isac Plugariul $i eu Iacob tatul Lupului"
de [a]r mai fac[i] una ca aceia, sa mai is tiganca $i sä fuga
noi sa avem a da sam[a] cu batrAnetele noastre" 46.
Lini$tit din partea aceasta, in 1736, aflam ca Ursul, nu era;
cad avea o alts daravera pe capul lui $i anume, aceea cu Nas-
tasia tiganca pe care o Linea un digan gospod. [ domnesc] de
toiag"47. tar in 1744 Luna Decemvrie umbla, sa se faca izvod
de impartala, de cei patru copii e$iti din unirea Nastasiei tiganca
dumisale $i Vasile cobzaru tigan domnesc, cuvenindu-i-se doi
$i tot pe atit Domniei 48,

46 Ct. doc. din 7240 1-17321 Fevr. 19; 7241 [ 17331 luni 15
7242 I-1734J Ghenar 30 din cond. 759.
47 Doc. din 1736 Mai 23 si din lunie. Existau deci in sec. al
XVIII-lea tigani la curtea domneasca cu Indatorirea de a aplica contrave-
nientului toegele prevazute. Pedeapsa aceasta se putea da nu numai
de Domn, care avea 'n sprijin pravila, dar se prevedea si de catre
doua parti contractante la o vindere, pentru acela care s'ar fi sculat
sa strice zapisul. ...si la vreo giudecata, nu i sa tie in salmi si se,t-i de
si trii sate de toege la cur...", (T. V. Stefanelli Doc. din vechiutl
ocol al ,Cimpulungului Moldovenesc" Bucur. 1915 P. 31 doc. 1728
Mai 26). Hotarnicii puteau inca sa prevada o asttel de pedeapsa in
hotarnica vreunui munte. ,,...Si tine sä v'ar scula' peste hotarirea aceasta,
globs sa de 10 galbini ,si cite una sutii toegi fart nici o ntila..." (bid.
o. c. p. 77 doc. 1765 lunie 1). Intrun act de grin 1766 Ghenar 25,
Postelnicul lonita Pancu. zice catre Mitropolitul Gavriil. ca ion tiganul
,,in multe rinduri I-au luat dichii $i I-au inchis ,si l-air certat ;i el tot
au fugit la tiganca, la casa mea.". (Ms. acad. 2966).
In condica penala din 1826 pentru plastografi, se prevedea pe-
deapsa urmatoare la art. 253: ,,Cel ce va preface act domnesc sau ju-
decatoresc, cum $i cel ce va face mincinoase iscaliturt sau peceti, unul
ca acela dupla imprejurarile faptei se va pedepsi, adeca de va fi vinovatul
din cei pro,sti se va bate la poarta cur(ii gospod [ domnestil et, toiage
;1 se va osindi la groat)/ Genii pentru un an de zile". (T. Burada
Condica 5ire(ilor" publ. in Biblioteca juridica" de la Craiova (1920)
P. 8.).
48 Doc. din 1744 Decemvri 18.
www.dacoromanica.ro
 22

Tot In acest an, Ursul avea multa suparare dinspre, Toader

tiganul, care fiind drept tigan al dumisale a umblat fugariu ai
cu mestercugurf inchinindu-se u iora si altora" precum se dusese
si la Mihala he Chimingiul, ce fusese ,,giude de tigani", ca sa
spue, ca-i tigan domnesc, a Mariei Sale lui Mihai Voda".
Acesta, insa prinzindu-1, 1-a dus la judecata; iar judecata 1-a aflat,
ca inbla far de isprava cu mestersuguri" pentru care cuvint 1-a
pu, la inchisoare". Mihalache, totus ea pe a sa chezasie 9.
'11

Peste un an, se isca altA pricina si anume cu manastirea

Sacului pentru un salas de tigani" 0.
Pe la 1748, Ursa! era Inca in vieata $i e foarte posibil,
cum ca, ca batrin ce era, de oare ce Insus isi recunoaste, matea
slabiciune a b trinefilor" 1, sa fi apucat si nuata fecIoru-sau
Tanasa, are se facea pe to doi ani .

ATANASIE GOSAN
...1728... -1776 Decemvri 20.
Ata iasie este singurul si eel dintai dintre cei patru feciori
ai Ursului pe care-1 gasim purtind intotdeauna si porecla de
Gosan.
Prin vdra anului 1748 era preo upat de a face schimb cu R-
care$tii, cu ni?te parii de pamint raza$esc aflAtoare in satul Ma-
dIrjti$ti din tinutul Clrligaturii. Schimbul era intarit printr'un zapis
facut in luna Iulie, 15 zile s.
Se casatoria prin 1750, cu o fata in vrista abea de 14
ani 69,fiica de a lui Toader Nacul-logofat de visterie 4 $i a
Ibid
Doc din 1748 revr. 20; 1745 Noemvri 20.
1 Doc. din 1748 Fevr. 20.
52 0. Lugosanu o. c. an. III pp. 180 2.
* M. Costachescu-profesor Satele, Baltati Cocireqti, Mlidraje.gi, Mei-
drajacal qi Bojila din fad. laqi". Extras dill bulet. loan Neculee" fasc. 7.
1928 Iasi p. 42.
3 O. Lugosanu ,rev. Tinerimea rominl" an. III (1899) pp. 181.
51 Doc. din 1764 Decemv. 28; T. Codrescu Uricariid" VI p. 211.
Acest Atanasie Gosan cu Grigore Ceaurul, Gheorghe Carp si cu-n
Arghire (Doc. di,1 1780 Apr. 10), intre ei erau dupa cit se poate cons-
tata, cumnati Intru cit tineau fete de ale lui Toader Nacul. Membri din
familia Carp sunt imormintati in bicerica Talpalarilor din Iasi, vorbindu-ne
despre aceasta petr.le mormintale (vezi si N. lorga Inscrip(ii din bis.
Romanicz" II p. 183; Pr. C. Bobulescu Foaia agricultorilor` all. I n-le
17 18 p. 17 Saint ci bis. din Andrieseni furl. Iasi"), ca si faknitia
Ciosanilor. Acestei biserici, toti au facut si afierosiri. cal niste ctitori.
Un Toader Naml a fost spinzurat in timpul domniei a doua a lui Du-
mitrasco Cantacuzino (cf. Letop. II p. 34; N. lorga Doc. familiei
Callnnachi" I p. XXVI nota 2.).
www.dacoromanica.ro
 23

Mariutii" 55. Iar fiindca printre hirtiile familiei, nu aflam izvoduI

de lucrurile, ce va fi primit ca zestre dela socru-sau, din ale
gospodariei lui, nu putem cunoaste de cit pe cei doi jigani, pe
Gavril bucatarul 56 $i pe Toader Ciocirca 57. Apoi stim, ca'n
1755 ca un iliac la visterie", ce era, locuia pe ulita Strimb t.,
deci pe dindosul actttalei biserici Banu 59 din Iasi si stradi
Lapusneanu, pe atunci ulita SirbeascA, $i era nevoit de a dovedi
schimbul facut cu Sacarestli printr'un zapis din 8 Septemvri.*
Atanasie sau Tana.a. Gosan, abea insurat 59 $i cu parinti in
vrista daca ii vor mai fi trait; trebuia, sa fie sprijinul familiei,
dar mai ales Marii sora-sa, ce fusese maritata dupa Ursulet.
Acestia murindu-i unica copila 6 tot el trebuia, sa-i fie vechilul" 61
averei, deci constrins as da sama" de chivernisirea ei, de oart-ce
Ursulet cumnata-sau, avind niste nepoji pe feciorii lui Caracas";
I reclamau dreptul de mostertire, adeca, ca." li sa cade a lua
parte din trei copii de jigan ", can ramasese de la mosul for 62.
Gosan, ca cel ce era vechilul Marii, n'au tagadttit, ca nu
sunt acei trei jigani, din care doi cumparati de Ursulet"; de
cit numai cä, zice el, Ursulet a avut o datorie pe care i-a platit-o
parintii Marii. ,Si au mai aratat ca, 5i zastrile de la parinti li-au
prapadit toate cu cresterea copiilor 5i cu maritattl fetii si Cu
grijale lot' si alta de la Ursulej barbatul ei, nu i-au ramas, fara
acesti jigani ". lar in urma aducind in sprijin sf luta pravilii"
adauga, cum ca aceasta hotara5te, a de va muri ficior, parin-
tele lui este clironom pe ale ficiorultti sau 5i fiindca toate cele
ce ramaseasi de la Ursulet, era a fetii lui care murind, au ramas
chironom pe Maria muma ei". Deci tot dupa sfanta pravil1 s'a
hotarat atit jiganii cit 5i altile ale lui Ursulej, sa le chironomi-
sasca Maria".

55 0. Lugosanu o. c.
56 Doc. din 1764 Decemv. 28.
57 Doc. din 1780 April 10.
58 Gh. Ghibanescu Catastihnl 1 isilor din 1755" pp. 27; 36.
7263 [ 1755], Sept. 8. M. Costachescu o. c.
59 La daruirea unei ca,scioare" in 1761 Septemvri 1, de pe
locul bisericii sf. Nicolae cel sarac, din Iasi, pe care daruire o face
Vasile Cretul Marginean cu sofia sa Ecaterina, preotilor d° la ticeastai
biserica Vartolomei si Vasile Vartic, printre martorii, cart au fost
fata la facerea zapisului, gasim ca iscaleste $i un G sue, copil" (Veit
Acta bis. sf. Nicolae c 1 sarac" doc. din 1761 Sept. 1.).
6 Doc. din 1757, Mai 14.
67 Prin cele dintai decenii ale eacului al XIX -lea, numirea de
vichil" aflam, ea se da si advocatilor. (. Burada Condica it til r'
Craiova 1920, p. 6; N. lorga Studii ,si documcnte", XXI p. 122; N.
Cartojan Pribegia lui M. Kogellnic arm in Bucovina In 1848" publ.
in Lui Ion Bianu" 1916 p. 60.
62 Doc. din 1757 Mai 14.
www.dacoromanica.ro
 24

Caracasastii insa, cu toate probele aduse din pravila, nu s'au

dat invinsi si s'au scald si art Matt carte de bigstrim".
De aici urmeaza intimplare vrednica de tot interesul, isto-
risita de insus gura fratilor Marii, adeca de Atanasie Gosan §i
Ilinca, care pentru caracterizarea societatii de atunci cum si
pentru desvaluirea, ce-o face asupra unor intimitati familiare,
o ream intocmai:
Deci dupa acea carte de blastam 63 ,,bolniivindu-se sort -me

63 Cdrfile de blastam sau ofurisanie, erau foarte mult folosite

de partile inpricinate, mai ales la! impresurarea vreunui loc sau cum
avem in 'cazul de fatal de presupusa si nedreaptil stapinire asupra
unor tigani, etc.
In vremurile de demult si chear in coace de tot, Nita dupa ju-
matatea sec. al XIX-lea, aproape, nici nu se putea concepe vreo pricina"
de judecata, pentru ca pa rtea, care se socotea nedreptatifa, sa nu
recurga la infricosatul blastam, a carui formulare dupa pravila
numai arhiereul o putea face p2 foae speciala numita carte de
blastam" sau afurisanie".
Pentru a avea intuitia aproape de adevar, a vremurilor si a oa-
menil or care si cum se foloseau de aceste card, dam mai la vale cloud
scrisori c. 1763, de o extrema importanta. lntai, ca pe linga cä ne
desvalue chestiunea ce ne preocupa, in partile ei cele mai intime, dar
ne mai punt si pe drumul de a afla, care erau raporturile dintre un
episcop si mitropolitul de la Iasi, chear atunci cind afacerea dey-
batuta atirna de o jurisdictie precisa.
[P. V.]. c. 1763.
t Precinstitului si alu nostru pari[n]te suf!etescu sfintie sale chereo
cher Dosofatei episcopu Radovschi cu multi cazuta plecaciune sä-i
inchinea ( ?) sfintie sale.
t Precinstitfuluil si alit nostru pari[njte sufletescu sfintie ta chereo
cher Dosofatei episcopu Radovschi cu mita cazuta plecaciune inche-
ntindu-ma sarut preosfintatu mina sfentii tale sa fie sfintie ta sanatos.
Cu plecata scrisoare nostra facu stire sfintii tale pentru multa
suparare ce tragu de catra Gherman=is[pravnic]-- de Cuciur, care
si acmu intra est an la Dumeneca Mare lovend fara veste la biserica
ca slit] ma superi iara cu carte[al cel al de blastam pentru pricina mosii,
ce avem aice la Becesti, care precina o stii sfintie ta e-[aim facut stire
de are ceva cu mene sa meragu Ia Iasi, si meragandu eu la Iasi
elu n'au meras la Iasi, dice da[n]d eu jaloba marii sale lui voda
pentru supara rile ce tragu eu di la Ghennan si aratand to[alte dovezale
care le am di la divan si di la starostu care si di Ia sfintie ta, ce
am avut cu preutesa si cu Gherman care am avut giudicata si innailnite
dumlisalli : starostealui aga lanachi, careii zac Bunduca, .si atatea multe
mai nai[n]te care am avut cu preutul Vasale tatul lui Gherman care
nu sa pot [,]pure km] deamanuntulu ca-s multe mgratorii di giudicata
care aratandu-le aceste totalte cu ravas de jaloba la marie sa voda
si zacandu-mi sfintie sa mitropolitul sa nu dau ravasu la marie sa
sfintie ta in ravasulu sfintii tale cam (sic) ca pans nu-i carate Sr
vod[a]ca scrie o carate la sfintie to si of fi odihnet ce ( ?) [de] toata
pricina mea al atu nu iaste catra sfintie ta numat pentru ca arati
as.azamant cu Gherman sa nu fiu dezlegat de blastam ce de aceasta
ma rogu sfintie tale sa fiu dezlegat dar man intrebat si sfintie ta
de stiu ces a in cugetttl meu c1 eoi hi facut vro strambatate lui
Gheraman eu m-am mariitorisat inainte sfintii tale ca nu stiu nemec5
sä le fi facut vreo strambAtate si sfintie ta pe martorisire me mai
dizlegat si en [ml-am prensu bucuros si ase m-am stiut dizlegat cc
di aceasta tria rogii sfintie tale sa aibu raspunsu iara Gherman de
www.dacoromanica.ro
 25

,Marie ci viizind asupra morfii au chemat pe soru-me llinca pia

i au zis de a marl sti s'a dizgropa si s'a afla cumva legata alto
are ceva cu mene sa meraga la devan $i pentru cartu di aturisanii ma
rog sfintie tale sa nu feu suparat la casa me $i aice la biserica
in satulu meu di aceasta fac tire sfintie tale sa fii sfintie ta sanatos.
A sfintie tale mic $i plecat ca un flu. Aleculai Holban.
lete 7271[ =1763].
[Doe. proprietatea meal.
t lubitoriului de dumnazau episcop sfintii episcupii Rad[a]utului,
chir Dosotei, al nostru intru duhul sfant frati $i inpreuna slujitoriu cu
fratasca dragoste, sa se de.
t lubitoriului de dumnazau episcop sfintii episcopii Radtalutului,
al nostru intru duhul sant frati $i inpreun slujitoriu, har fiie fratii
tale $i paci intemieatd de la milostivul Dumneziu, catra aceast[a] vei
sti fratiea ta ca aici au venit Nicolai Holbdn mazil de la tinut[ul] Cer-
naut[u]lui, $i s'au jaluit zicand, ca avand el multa giudecata cu preotul
Vasile din Becesti pentru pricina mosiilor for de acolo, $i innainte[al
dumi isali vel log[oJf[aJ $i innainte a dumilor sa (?) sali starostilor,
mai pi urma $i innaintilaj tratii tale, cu prioteasa popii lui
Vasile $i cu Gherman ficiorul ei, dupa cum au aratat mil de
ramas atat di la cuminlnItii boeri, cat $i de la tratiea ta, $i acum
dupa atatea dov[e]dite giud[e]cati, $i carti di ramas ce avea el asupra
priotesii, $i afeciorului ei Gherman, sa jalui Ca i-ai facut fratiea ta
$i carti di blastam, asupra lui NicoJae Holban, adec[al de au dat
mita pe la giudecdtori, $i de au luoat cu strambatati mai mult de
cat parti[a] lui ce i sa cadea sa ea $i acea carte di blastam', a fratii
talc nu °data, ci in multe randuri mergi Gherman ficiorul priotesii,
de o citeste acolo in biserica lui, si dupa aceasta carti de blastam,
iaras ai marsu fratie ta $i la casa lui $i l-ai intrebat de ark ceva in
$tiinta lui, vr-u[n] chip de mestersug, el s-au martirisit innainte[a] fratii
tale, cum ca nu $tie nimic sa fiz facut vre-o strambatate, $i fratiea
ta zicand, daces nu tie nimic sa fie ertat $i blagosfovit $i dupa acestea
toate, iaras am mai %razut un ravas a fratii tale, ce-i scrii lui, sa nu
sa tie ertat ping nu va da ez au luoat cu strambatate inapoi, (si cum
Ca carte[a] cea de blIstam, iaras ai poroncit sa o ceteasca, $i Ca au
venit aici Ca dea jalbs marii sale lui voda pentru multa suparare ce
trage pentru aceasta prizing, de catra tratiea ta, $i dz catra acel
Gherman, zicand ca nu sa poate odihni in casa lui, $i la bisarica ce-i
facuta de dansul, $i am statut $i noi la mirare pentru aceasta, (so-
cotind sa nu fie intralt chip, pricina), caci dupa cum inscriu cartile
ce le-a daramat a lui, vedem $i noi a avea dreptati Holban, $i mai
Niirtos ca de a fi dat el ceva boerilor giudecatori, la giudecata ce au
avut mai pe urma la frAtiea ta, ii fi cunoscut cevas, chipuri de ha-
taruri, dar vedem $i carti[al fratii tale cea ae giudecata intarind giu-
decatile boerilor celoru mai de'nainte, $i iaras datara masa, pe preo-
teasa, $i pe Gherman ficiorul ei, (sti Nine iaste fratiea ta Ca un
pastoriu ce esti, ca sa ti sileasti in tot chipul sa rapesti sufletile din
gura lacomii, dupa cum $i pe Holban acesta). Dar de va fi avand
dreptati $i s'a fi suparand mai mult pisti maaura; iaras sa socotesif
tratiea ta $i de supararea lui, ci de iasti vre-un prepus cum ca
cu vre-un chip de mestersug foarti ascunsa, care nu poate s1-1 pri-
ceapa niminea, tine mai multa mosie de cat i sa cade, fratiea ta sA-1
chiemi acolo innainti[aJ fratii tale, $i cu o iscusita ispovedanie de
taina sa-1 cercetezi, foarti cu amanunt, aducandu-i pilda din sfintilea
scripturi, pe acei ce cu nedreptati au lacomit, $i de a fi stiind ceva
poati sa-s spue pacatul sau, atuncea sangur va da sama pentru faptile
lui, $i cu acest chip s'a curma pricina aceasta, $i n'a mai fi $i el
suparat totdeauna cu carti de blastam, $i frith tali Inca nu-t va mai
purta numilea, zicand cum ca pri ogres can chipuri de hataruri dai
voe acelui Gherman di faci alata supaarare, 'aceasti iar mila lui
www.dacoromanica.ro
 26

pricing nu stii asurra ei tarn num.ti acea pricing a aracasastilor;

si sit caute sa de 2 suflete de tigan Cdracasastilor si sa strict
cartea de blastam dupa vremi. S'au dizgrorat si s'au gasat
legat461 si an inblat copiii, ca sa dea 2 figani Caracasastilor sa-

dumnezeu sa fie pururea cu fratiea ta, a fratii tale intru Hs. frati, Gavriit
Mitropolitu.
luni: 25 dn.
[Doc. proprietatea meal.
64 Doc. din 1771 Oct. 24. In acelas sens face marturisire Ilinca sora
lor, v. 1oc. din 1772 lunie 22 din cond. cit.
Sa cunoastiti, ca sa va atla om afurisit si i sa vor ceti
molitvele de razdreasenie [ de dezlegare], numati sa le ceteasca vladic
si de nu sa va topi acel trup afurisit, sa stiti cu adevarat, ca-i, apical
oarece, de-i luat de la cineva yr nn lucru cu asitpreali, au °dill, au vie
arc alt1 ceva va fi tient inpresuriturt. Deci pipit, no sr va liztoarce
acel lucru, nn sd va put a deslega. fart daca, sa a pliti, atunce sa
A,a Vntoarce acel lucru, nu sa va putea deslega. lari daca, sa va pliti,
atunce sa va deslega si va lea erticiune." (Acad. rom. ms. 1476 f.
60, 70 Ms. din sec. at XVII-lea, a carui pa8aj cit. lipseste la glavele
respective 37-39 din Pravia" lui Matei Ba,zarab. Aceasta ne da de
gindit in ceea ce priveste folosirea Pravilii" inainte de tiparire pre-
cum si la redactarea ei). Deci in cazul acesta, Maria sora lui Gosan,
era socotita ca fund legata si trupul ei nu-s putea dobindi cuvenita
deslegare, adeca de a se preface in Carina din care era alcatuit, de
cit ca urmasii ei sa dea inwpoi aceea ce pe nedrept fusese luat de
ea cit si prin rugilciuni de ertaciuni la totu blest mill t si afurismiia
la mortu, carele se cetescu de arhierea, lard` de nevoe, s t cet scu si de
pdrintele edit duhovnicescu de no va fi aria reu" spunea molitvenicul
vremei. De remarcat an* ca daca biserica in aflarea adevarului intre
inpricinati, uza de cdr(ile de 61 slam sau afuriseni, tot ea trebuia
sä dea si cuvenitele c r,i de dezlegare, pentru a spulbera consecintele
infricosatului blastam. (Pr. C. Bobulescu in rev. ,,Bis. ort. rom.", seria
II an. 44 (1926) April p. 207).. Pentru traficul pe care-1 faecal
Patriarhul Erusalimului in tarile romine in sec. at XVIII-lea, cu aceste
carui de dezlegare, ne vom folosi de relatarile lui Raicexich (1788).
El zice:
,Una din scenele cele mai ridicule si din cele mai folositoare
preothor este aceea a strigoilor. Ei pretind ca un cadavru care nu se
descompune indata, pastreaza Inca un tel de ieata; ca sufletul nu este
Inca separat de corp si ca el nu se poate separa daca in timpul ce
el traia, individul s'a atras asupra sa vreo certare bisericeasca exco-
municarea tacita sau formala si ca 'ntimpul noptii el esa din mormant $i
cauta de a face celor care traesc tot raul posibil. Prima proba sau
banuiala a acestei situa,ii pentru sufletele deja banuite este daca pannintul
care acopere cadaivrul se intimpla sa se miste sau sa fie scormonit.
Preotul, sotia sa mai intai si 'nsfarsit toata vecinatatea ca fiind cea
mai expusa incep a raspindi zvonul si a face sa tie chemati parintii
defunctului, care sunt obligati de a plati preotul pentru a se desgropa
cadavrul si a-I deslega de Western. Daca trupul se gaseste intact se
pune rezemat de zul si adesea se intampla Ca cadavrul cade in praf
in timp ce preotul face lepadarile. Daca din contra intarzie sau ramine
in sus pe picioare, asistentii intetesc plinsetele si vaetele for si-si
inchipue ca excomunicarea care apasa asupra lui este de o mare impor-
tanta $i de prima ordine. Ca urmare la aceasta se chearna un preot
de o treapta mai ridicata 'i cheat un episcop care de obiceiu savirseste
awn olal. Cum nobilii sunt adapostiti in morminte acoperite tie o snare
peatra ei n'au probabil placerea de a trece drept strigoi si trupurile for
nici odata nu sunt expuse la acest inconvenient. Acei care sunt cel mai
adesea expuci acestei nenorociri sunt capitanii de politie Si (negustorii
www.dacoromanica.ro
 27

ei n'au prinzit cerind trei, std asa s'au urmat din zi in zi pand
au venit peire si asupra copiilor, ce-i randistisi surori-me filcuti
cu Loiz. ,Si murind tog copii an rdnzas eiganii la mina lid
Costandin Loiz, care nu este laud cu soru-nze si 1-am chemat
la mini pe Costandin Loiz, sa i-am zis ca dupes obiceiul cel
vechi al pamintului tiganii trebue sa fii curt stapinire me si eu
sd dau lui Caracas cite sullete m-oi pute aseza, sa mantuesc
,,aceli suflete de peiri. El au zis ca (iganii din mana lui nu is da
nici Caracasastilor n'a da nici un tigan, ca un siren, ce n'are
mild nici de soru-me, nici de copii, carile cu pacate, iasti a

de mincari) circiumarii, oameni odiosi poporului, care pe cit se pare

lasa din bunul cistigat pe nedrept $i acelora ce se arata pe drej t de
a face parte dupa moartea for, preotilor.
Nimic nu este mai ordinar $i nu se repeta mai adesea ca juramintul
in public. Cind doua per oane sunt in proces $i cind nu se poate proba
faptul, judecatorul sau partite cer juramintul solemn. Impricinatii in
sfirsit merg la biserica mitropolitana unde ei fac juramintul dinaintea
preotului punind mina pe icoana Precistii. Cel care a jurat fats pe data
este presupus ca excomunicat $i el este probabil cal unit indivizi care a tosf
mai mutt de odata in acest caz in timpul vietii for $i atunci preotu ii
declara strigoi. Pentru a scapa sarmanii Valahi $i Moldoveni de aceasta
teribila nefericire, patriarhii greci s'au folosit de wutori atea for aposto-
lica acordind credincio ilor o indulgenta plenara $i cu deslegarea tuturor
pacatelor ridicarea excomunicarilor pe care ei ar fi putut sa le traga
asupra-$i cu voe sau far de voe in timpul vietii for.
Patriarhul de lerusalim veni pe la sfirsitul secolului din urma
in Valahia $i in Moldova) pentru a vizita numeroasele manastiri $i ca
averile for care alcatuesc venitul sau pattriarhal $i in timpul sederii sale,
pentru a mingiia pe credinciosi, el le distribuia, cu indulgentele $i o
foae imprimata care servea $i pentru vii $i pentru mor(i si care s
Ingroara cu ei (Patriarhul de Ierusalim di,tribue indulgentele in
tot levantul. Aceasta talloare nu este speciala numai pentru Dadi p.
133). Fericit acela care putea sa obtina de la patriarh, ca el sa ce-
lebreze o liturghie solemna pentru odihna sufletelor stramosilor! Dar
foarte rutin' bucura aceasta favoare, rentruca liturghia patriarhala costa
zece sechini. Cu toate acestea patriarhul fu ocupat continuu de a face
liturghii in timpul celor doi ani cit el onora cu prezenta sa pe cele
doua provincii.
Pentru a nu lipsi pe caraci de un asa mare avantaj, secretarul
patriarhului distribuia aceste foi imprimate mijlocind ca o pomana
pentru sfintul mormint at Ierusalimului $i care treceal in minile acestui
pretat. Cea mai mica era) o jumatate (1 tr. 30 centime). Eu am citit o
scrisoare pe care acest secretar o scria, din Iasi, catre un episcop din
Bucuresti, in care el ii spunea Ca gratie lui Dumnezeu, sanctitatea sa
a simtit o mare satisfactie de a gasi atita ardoare in credinciosii din
Moldova, care avealu, care mai de care imprimata in minile for toate
cartile indulgentei, ca el Il ruga cu toate acestea de ft lace sa se imprime,
Inca alte citeva mii la tipografia arhiepiscopului, dar cu un pret mai
mic".
(Raicevich (1788) in trad. lui Lejeune Voyage en Valachie en
Moldavie". Paris, 1822 p. p. 131-134).
Citim intrun ms. al acad. rom. no. 318 f. 67 Tare mull s'au in-
tristat Mitropolitul IVeniamin I, and au vazut pe sora-sa legates [la
desgroparer. (Vez pentru afurisanii $i dezlegare si cartea: Le Docteur
Eugene Leger Trois. mois de se jour en Moldavie" Paris, 1861 ct-
pp. 41 $i 84, 85).
www.dacoromanica.ro
 28

rumine in voe lui fiind strein, ce damneavoastra cinstif boeri

face(i mild, ca sa sd urmezd aceli suflete de vremi re singur
soru-me au zis, cd de sit- va gasi legatd acia pricing a Card-
rdAstilor esti, altd pricing, Inn stii. Cum sa ceielanti (igani
de sd carte sa ram& la mona lui au mai lost o pricing de
giudecatd cu slujer Zosin pentru niste figani care este carte de
giudecatd fagi de Loiz, sa poate 5i aceasta pricing de giudecatd
sit' se cercetezd de at doile ,si de s'a fhi(sic) facut vr'o gresald,
sd se indreptezd. Aceste le 5tiu aceste marturisesc"Gk.
Toate acestea trebue, sa se fi petrecut in intervalul de timp
dintre 1761 si 1770.
Din rastimpul acesta, pe lingo ca mai putem cunoaste din
actele, care ne stau la indemina si se succed aproape an dupa
an, unile din preocupArile lui Atanasa Gosan, care tinteau la
sporirea averii lui, dar tot ()data ne mai redau si unile note
caracteristice ale epocei in care traia el, elucidind mutt chestiunea
proprietatii nu numai aceea a pliminturilor, ,Idar i asupra tiganilor.
Inca din 1759, August 1. Ionita Gindul si cu sotia lui Iliana
wind lui Tanasa Gosan logofatul de visterie partite for de
mosie din Madarjaci pe apa Sirca in pret de 22 lei, insa fora.
stirea Sacarestilor, care erau de basting mosinasi. Acestia
prinzind de veste, de aceasta vinzare, dind jalba Marii sale lui
Voda ,si d.upg obiceial furii ,si dreptatetal, ce sit cede" judecata
a aflat dreptatea Sacarestilor si a hotarit de au, dat Sacarestii
acei 22 de lei lui Tanasa Gosan*. La 11 Fevruar a anului 1763,
cumpara de la un oarecare Ursache trei firte de vie pe Socola
la dealul Coroiului 66.
Vasile si Antohi si Macovei si Stefan si Varvara si Anita,
feciorii lui Ion Sacara si Ursul, feciorul lui Ilie Sacara, nepot
tor, avind malt agiutori 5i faciri de bini de ultra dumnalui
Tanasii Gosan" ii fac danie la 25 lulie 1763 unsprezaci pa-
minturi in satu in Madarjeci, pe apa Sircii in tinutul Cirligaturii
si pamintul de dooazeci pas in curmezis si pasul de Basle
palmi". Si sa stapineasca dumnealui acestu pamintu in cimpu
si in vatra satului, cu paci cu tot vinitul"".
Din 1764 August 5, avem zapisul preutului Made Sacara
65 Doc. din 1771 Oct. 24.
M. Costachescu, o. c. p. 42.
66 Acta bis. Talpalarilor, cond. n. 754. Diata". Via aceasta sta.-
pinita de Gosan-tatal ; apoi de fiul, acesta din urml o Lisa danie bis.
Talpalarilor, care o $i stapinege pAnA astAzi. Tot la dealul Coroiului
avea vie §i poetul V. Alexandri. Un aict de stiipinire al acestei vii
.este in stApinirea mea.
* * Ibid. o. c. p. 44.
www.dacoromanica.ro
 29

si Andreiu Sacara brat [= frate] preutului Pa lade si Mihalache

Sacara, var preutului Made si lui Andreiu prin care dau lui
Tanasa Gosan. logf. de visterie, din giumatate de satu din.
Madirjaci in parte de sus ce iaste la tinutul Cirligaturii, pe apa
Sircai o suta saptezeci si patru de paminturi si pamintul de
doozaci de pasi in curmezis si pasul de as palme", drept
parte dumisali cit s'a alegi de mosii ce ari in Cucuteni, la ti-
nutul Romanului $i sa ne mai de si sasa sute saptezaci si doi
lei, bani gata". La aceasta vindere erau martori intre altii si
Gavril Caracas med., Toader Virnav si vist., Constandin Co-
galniceanu, biv vel. stol., Ion Meleghi si Alexandru Hac[i]uI,
yornici de poarta*.
In 1764 Septemvri 18, Dumitrascu Sacard cu feciorii si fii-
cele sale, vinde lui Tanasa Gosan logofat de visterie unspra-
dzaci paminturi si opt pas si pamintul de 20 pas, in curmezi$,
si pasul de sesa palmi in giumatate de sat din Madrijeci, din
parte de sus pe apa Sircii" de bastina si de cumparatura cite
patru lei pamintul"**.
()data cu aceasta, Tanasa Gosan, printrun nou zapis, mtg..
sa intareasca cumparatura facuta din anul trecut 1763 Iuli 15***.
In Septemvri 18; 1764, Andrei Sacara vinde lui Tanasa
o casa" a lui din Madirjeci de pe apa Sircii, cu 30 lei *; iar la
28 Sept. Ion feciorul lui Ilie Sacard ii darueste un pamint si
opt pas a tatalui" sau de basting" in acelas sat Madirjaci**.
La 30 Septemvri, Gavril, nepotul lui Andrii Sacara, vinde
lui Tanasa Gosan un pamintu si giumatati si patru pas
parte[a]`' lui din satul Madirjaci, cu sapt[e] lei noad fad si
sapt[e] bani"***. lar Stefan, nepotul lui Andrei Sacara ii vinde
un pamintu si giumatate si patru pap... in sat in Madirjesti...
drept sas[e] lei noaa zaci si sas[e] bani"** *.
Catre sfirsitul anului insa, aflam o plingere indreptata catre
Voda, pentru a carei insemnatate ne determind de a o reda a-
proape in intregime si neschimba in ceea ce priveste alcatuirea
Prea Inaltate D[oa]mne.
Jaluind Vasile bucatariul, ca avind el un var primari, anu-
me Gavril, s'au fostu apucat ace! Gavril, varul lui bucatar lav
M. Costachescu, o. c. p. 44.
* Ibid. pp. 44-45.
*** Ib. p. 45.
lb. p. 45.
Ib.
..* }b.
lb.
www.dacoromanica.ro
 30

Toader Na,u1 ot [ dela] vist[crie] tatAl Lupului Nacul si 1-au

slujit catva vreame la slujba bucatarii. Dar mai pe urma
mAritindu-s Toader Nacul o fiica a lui dupa Tanasa Gosan
Log[o]f[a]t ot vist. au mers si a-el Gavril varu lui, la Tanasa
Gosan si par arum i-au fostu tot bucatar. $i acum vrind sa
lasa de la Log[o]f[a]t[u] TAnasa Gosan i-au aratat, ca-i iaste
drept tigan de zestri de la socru-sau Toader Nacul ot vist.
si el, nu sa stia sa -i fiia tigan si s'au cersut dreptate, ca sa
scoata pe varu-sau Gavril de la Log[o]f[a]t[u] Tanasa Gosan"
zicind , cum ca tatul lui Gavril, nu iaste tigan, ce iaste moldovan
si cu nedreptate i1 tragi pe varu-sau Gavril, cum ca esti tigan.
$i la actilasta am adus de fata innainte noastra si pi Stefan
tiganul tatul lui Gavril tiganul si 1-am Intrebat, sa spui ade-
varul de esti tigan sau moldovan; el au raspuns; Ca tata-sau
au fost tigan si muma-sa moldovan,a. $i fiind drept tigan a
Lupului Stroi,[i], 1-au vandut lui Toader Nacul ot vist. si este
drept rob Nacului. $i din copilaria lui tot la casa Nacului au
slujit si pi acestu Gavril, fic[i]orul lui 1-au facia cu moldovanca.
Dcci vazindu-se ,,ca toate parale lui Vas[i]le bucatariul, ci au
aratat asupra lui Toader Nacul, sant rale si mincinoasa si n'ari
nici o dreptate sa is pe varu-sau de supt stapanirea log[o]f[a]-
t[ului] Tanasg Gosan, dovedindu-sa, ca este drept tigan" 67.
Prin luna Mai a anului 1765, TAnasa Gosan, cumpara pe
pretul de 210 lei not de la Zmaranda sotia raposatului Medel-
nicer Nicolae Racovit, un salas de tigani, alcatuit din zece
suflete 68.
Iar la 23 Septemvri lua zapis de cumparatura, ce o facea
de la Stefan feciorul Irinii, fata Lupului BIgului din Madirjeci,
nepot de sora lui Stefan Sacara, care-i vindea partea lui de
mosie din partea de sus, ce i s'au ales dentre razesi" 2 pamin-
turi si pamintul in curmedzisu de doadzaci de pasi si pasul
de sese palme", cite 4 lei pamintul*. Si tot asa la 29 Sept
acelas an, Milialache si Andriiu si Dumitrascu, feciorii lui
Toader, nepoti de ficior ai Irinii, sora lui Stefan Sacara, vind
tot lui Gosan ocina si mosia basting si cumparatura" in sat
in Madrijaci de pe apa Sircai 12 paminturi si 6 pasi, cite 4
lei pamintul, ceea ce s'a facut la un loc 49 lei si opt parale**,
Irina sora lui Andrei Sacara si preutului Palade SacarA cu

61 Doc. din 1764 Decemv. 28, cond. 759.

GN Doc. din 1765 cond. 759..
M. Costachescu, o. c. p. 45.
Ibid.
www.dacoromanica.ro
 31

feciorii $i fetele ei, vind de asemenea lui Tanasa Gosan 35 de

paminturi si 2 jumatate*.
In 30 Octomvri Maria Porfiroaia, nepoata Irinii, surorii lui
Stefan Sacara, vinde logofatului Tanasie Gosan un pamint de
mosie den sat den Madrijeci di pe Sirca". $i la Noemvri 12,
Anita fata Irinii ii vinde de asemeni partea ei de tot locul"
drept 4 lei $i pamintul de 20 pasi**.
In fine in 1766, Domnul Grigorie Alexandru Ghica da carte
lui Tanasie Gosan, logofatul de visterie, care de almintrelea a
aratat doosprdzece zapisii pentru o movie, anume Madirjecii",
intarindu-i-se pe deplin*** stapinirea asupra ei.
Pana 'n acest an mentionat mai sus, pe Gosan in
rangurile boeresti, it $tim ajuns numai pana la acela de logolat
ot visterie" 69, rang la care ajunsese $i socru-sau Toader Nacul
si ca avea pe cele cloud fete, adeca pe Catrina, care va fi lost
cea mai mare, pe Zmaranda, pe Paraschiva70 si pe alti copii ale
caror nume nu le putem stabili; morti insa de mici $i-ngropati,
linga biserica din satul Todirestii, tinutul Sucevii n.
Apoi prin faptul, ca 'ntr'un zapis din 7249 [ 1741] Mai
5 Tudura, femeia lui Bejan, vinde ocina si mosia din jumatate
de sat din Madrajeci din cutul de sus, din parte di gios, a opta
parte", lui Paladi Sacara diiacon, $i printre martori, aflam pe
un Ion Gosan ot Cacuteni"; iar la 1755 Septemvri 6 pe un
Mader Gosan zet [ ginere] lui Andrei Sacara"**, toate
acestea ne hotarasc de a crede, cum ca neamul Gosane$tilor,
trebue sa'$ traga obirsia de prin partile acestea. Si deci
legatura lui Atanasa Gosan cu Todirestii, nu este numai o
legatura intimplatoare, care sa-1 fi adus, pentru a-$ ingropa pe
ai lui linga biserica din acest sat, ci el pe aici stapinea o bucata
de mosie, mostenita mai apoi de fiu-sau Tanasa din care
pana astazi, un deal in partea de rasarit a satului Baiceni-Cucu-
teni si deci nu departe de Todiresti poarta numele de dental
lui Gosan, cum tot prin aceasta propietate, se poate explica,
mariti$ul Catrinii dupa Stolnicul Niculcea, care negresit, ca
era un vlastar al cronicarului Niculcea stapinitor de ocini prin
partea aceasta.
* M. Costachescu, o. c. p. 46.
** Ibid.
*** lb.
69 Ibid.
70 Paharnicul Const. Sion Arhondologia hloldovei" laisi 1892 p. 373.
77 Vezi Diata" lui Tanasa Gosat din 1828 Apr. 6 publ. si-n Bis.
cit avert proprii" ser. IV p. 186.
M. Costachescu, o. c. p. 31.
** Ibid. pp. 39, 43, 44.
www.dacoromanica.ro
 32

Deci pe Catrina o tinea Stolnicul Niculcea72, cu care avea

douA fete, pe Sultana si Zoita, maritata dupes un oarecare Ilschii.
Nepotii acestia erau; Profirita si Dumitrache llschii 73.
Catrina a fost ingropata la Todiresti74.
Printre sarbgtorile Craciunului al anilor 1766 si 1767, aflam
cä Atanasa Gosan, dobindise un nou ginere si anume pe Capi-
tanal loniN Ciudin. Dupes acesta is da pe Zmaranda si pentru
care la 4 Ghenar facea si o scrisoare prin care da toata curtea,
ci avea in mosiia Dusmanii-Mici pe care era satu anume
Glodenii" de piste Prut" la tinutu Iasi pe Ciuhur"76. Si pe
o tiganca Catrina pe care o avusese laid in cases" 76. Tinerii
casatoriti, cu gospodaria stateau in satul Bobiceni din tinutul
Hirlaului 17, unde Capitanul Ciudin, poate va fi avut vreo sfoara_
de mosie.
Paraschiva Gosaaeascci" 78, cum este numita mai tarziu,fiind
ma'ritata dupes un grec Gazeti si rarninind vaduva cu tin copil
mic Grigori"79 se marita a doua ovra cu tin boernas" cu
Constantin Tufascu, ftori paharnic" traitor in Iasi" de loc Insa
din satul Tufesti judetul Vaslui, unde si avea mosia Bode5ti".
Cu acesta Paraschiva, a mai avut un Met pe Constantin dupa
care a ramas earls vaduva.
Is crestea pe cei doi copii de la amindoi bgrbatii in c;asa
si cu averea Tufascului poreclindu-i pe amindoi Tufascu, fail
sa o opreasca cineva. Pentruca fratele barbatului murind si el
si famanindu-i numai o fats, care s'a maritat" iaras cu run grec
anume caminariu Chiriac Dormuz, tat61 caminariului Tuchidide,
n'au avut cine opri a nu numi si pe puiul grecului, Tufascu. 5i
asa Constantin Tufascu adevgratul fiu al lui ftori paharnicului
Tufascu, au trecut si s'au statornicit in Basarabia; iar Grigoras
puiul de grec au ,ramas in Moldova", unde prin influenta jui
Tanasa Gosan ca pe un adevarat nepot de sores 1-au pus
in visterie", unde a slujit multa vreme 99.
In earna anilor 1771-1772, desigur, ca Atanasa, era ridicat
72 Spita", neamului lui Tanasa Gosaln din 1827 Mai 30 in cond._
no. 758.
73 Cf. ,,Diala" si insemnarea facuta mai tirziu de Tanasa Gosan-
fiul pe V ietile sfinfilor" ale lui Dosoftei (proprietatea d-lui Gh. T.
Kirileanu).
71 Diatiza . .
78 ,,Spita" si doc. din 1827, Aug. 10, cond. no. 758.
76 Doc. din 1802, Mai 6.
77 Ibid.
78 Paharnicul C. Sion, o. c. p. 373.
78 Ibid.
8° lb. pp. 373-374.
www.dacoromanica.ro
 33

la not ranguri boeresti, la acela de cantinaral, de paharnic$'apoi

de Mare paharnic" 82, in care calitate, ii $i intilnim cautindu-$
ni$te tigani in Cordun" 83.
In aceasta vreme pe cind tam, ni era ocupata de armatele
muscale$ti $i turce$ti intre 1769-1774, spre bucuria casei lui
Gosan, venea pe lume un baet, caruia la botez, i se dadea numele
tatalui sail de Atanasa sau Tanasa"8i. Noul nascut, venea cind
indeosebi Moldova, istovila $i ingenuncheata de stapinirea vi-
trega a o$tirilor $i de ocupatie nemiloasa, trebuia sa'ndure $i des-
lantuirea flagelului ciumei din vara anului 1771, iar cei bolnavi
sau numai atin$i de primejdia boalei fugeau, cari incotro puteau,
prin pacluri $i locuri pustii, unde zaceau parasiti si-n putre-
zirea for erau sfi$iati de cini, mincati de viermi sau rupti de
fiare salbatice 85.
Uncle se vor fi refugiat, cei ai lui Gosan, hirtiile noastre,
nimic nu ne vorbesc. Tot ceea ce banuim, poate fi faptul, ca cu
imprejurarile acestea, ii vor fi fugit tiganii pe care-i cauta
in Cordun-ul" de curind tras, in partea Bucovinei $i unde
ei se Simteau in siguranta mai mult ca'n oricare altd parte.
Nu mult dupa toate acestea, in 1776 tuna Decembri, Gosan-
tatal, care numai pa$ise la alte ranguri boere$ti, de cit la
acela de Mare paharnic, inchidea ochii pentru vecie; iar in
ziu t de 20 s'au scos cu jele din case" $i-ngropat, nu $tim
unde, dar mai tirziu, desigur, ca a fost adus in pridvorul bisericii
Talpalarilor86, mai lasind in urma lui pe linga cele doua fete
maritate, 'Inca patru copii mici, nevristnici, adeca pe Elena,
Zamfira, pe Tanasa, care va fi avut 5-6 ani $i pe Stefan 67.
Sofia lui Ana sau cum i se mai zicea Paharniceasa Anita",
fata lui Toader Nacul, dupa 25 de ani de casnicie, fiind in
vrista, de 39 ani era ramasa vaduva $i cu patru copii, adeca:
Elena, Zamfira, Tanasa si Stefan 88, cu care a avut multe su-
parari 89.

81 Doc. din 1772 luni 22.

81 Inscriptia de pe piatra mormintala din pridvorul bis. Talpa-
lariloi, vez-o si-n lorga Inscriptii..." vol. II, p. 183.
8'Doc. fara data din cond. no. 759.
81 0. Lugosanu o. c. III pp. 181-182.
85 Ciuma de la Iasi din 1/70 dupa descrierea lui Orraeus Des-
criptto p.stis quae anno MDCCLXY in lassia et MDCCIXXI in Mosrva
grassata est" Petropoli 1784 trad. ca teza pentru doctorat de loan
Prelipceanu, Cluj 1927.
86 0. Lugoanu o. c.
87 Ibid.
88 lb.; Spita".
89 O. Lugosanu o. c.
www.dacoromanica.ro
C. Bobulesen: Banul Trinas4 Gosan.. 3
 34

TANASA GOSAN 1769...-1831 Iunie

Jar virsta me dupd aratarea make -me in viiata fiind
zice el, Gosan este la anul acesta 1803 lung lui Octomvri,
31 ani iar nasterea mea au fost la ducerea Musicalilor
celor dintai, cind act lost fertnzasal graf Roman(ov za Du-
novschi"90. Deci nasterea i-a fost dupa 1769.
Din piste insemnari ale lui facute, pe o Bib lie" de Bu-
curesti din 1688, care singur mai ramasese parte barbateasca
din neamul Ursului si a tatillui sau Gosan, caci cel de al doilea
baet, ,Stefan, se stinsese ca holtei"91 dupa propria-i martu-
risire, aflam si de necazurile, maica-se.
Asa el, ne spune, ca-n vremea vciduvii au pritimit multe
suparari de neajungeri pentru cele trebuincioase, platind sume
de bani datorie rfintasd pentru frafi la an ,Stefan, ce au foe dus
la Var5av, uncle acolo au si murit". Si totus adauga Tanasa
cu agiutoriul lui Dumnezeu si a Maicii Sali Precurate, toate
li-au intampinat si li-au iconomisit Hui a vinde sau a pra-
padi cel mai mic lucru sau acaret, ramase de la tatal meu;
Invatandu-mil si pe mini, ca pe un fiiu carte pe cdt s'au putut
in aid' vreme au ertat si dupd inviitatura, m'au dat la visterie,
care iards cu a maica-me blagoslovenie am sporit si m -ani
chivcrnisit izz cell dupd stare me" 92. Si-i drept, ca pe Tanasa
9( 0. Lugo$anu o. c. $i totu.$ citeva deslusiri, care ne yin mai
tiriiu, despre nasterea, ocupatiile $i vrista lui Tanasa Gosan, ne pun
in incurcatura. $i contradictiile sunt cu atit mai surprinzatoare, cu cat cele
relatate sunt spuse de el si de mama sa. Caci daca scadem din 1803
pe cei 31 de ani, ne da anul 1772, cind nici vorba nu era de ducerea"
Muscalilor inapoi in tan) lor, care le-a fost in 1774.
Daca ne luam dupa etatea declarata inteun pasaport din 1821,
cind avea 60 de ani (Vezi Ada bis. Talpalarilor, cond. no. 759) atunci
nasterea ii este in 1761. Dar sa admitem, ca datele de 1769,1772 sau 1774
stint cele mai aproape de adevar, totus alte intimplari ale vietii sale
dau nastere $i la o mai mare nedumerire.
In 1794, it gasim logo fat. Era posibil, ca is o mite de 23-25
de ani, sa fi ajuns la acest rang boeresc? Nedumerirea noastra sta
inaintea faptului, ca nu stim in mod precis, daca uzanta inaintarii in
rangurile boeresti, era conditionata $i vrista cuiva. Dar cine poate
cunoaste capriciile si limitile bunului plac al protipendandei din vremea
aceea. Iar un alt fapt de mai mare importanta care ne incurea la pre-
ei7area nasterii lui Tanasa Gosan, este o scrisoare din 1800, de in-
zestrare a schitului Vovideniei de linga manastirea Neamtului, din care
rezulta, ca pana'n acest an ajutane la facerea bisericii" si ea devenise
etitor al acestui schit (v. rev. ,,Bis. ort. rorn." an. VII (1883) p. 613).
0 inwriptie ne si vorbeste de aceasta refacere, ca s'ar fi petrecut
in 1790. E posibil, deci ca asa de tartar, sa fi arvut starea 1u4 ca
sa se fi gindit $i sa fi putut a ajuta o biserica la retacerea ei?
91 ,,Spita".
92 0. Lugosanu.
www.dacoromanica.ro
 35

4Gosan, il gasim din copiliiria sa", slujind luminatilor Domni"

In slujba visteriei domne,sti" zi si noapte"93, pentru care a si
fost rasplatit mai tirziu de acestia.
Desigur, ca dupa moda vremii va fi invatat chear din
Koala si ceva greceste, folosindu-se de a si subscrie c'AOccvciatot
fwacivoc kpoccpa,94 sporindu-i cuno$tintele poate chear in a vorbi
acesta limba, slujba, care -1 punea in contact cu colegi $i cu
atitea fete boeresti, a caror ighemonicon li era sustinere,a
unei converzatii cit de sumara sau impestritarea ei, macar Cu
citeva cuvinte uzuale.
In limp, ce, el era ocupat ca diac in visterie, maica-sa
.adeca dumneaii Anita Gosaneasa paharniceasa" slim, ca purta
grijile gospodariei, mai ales in afara. Asa in 1780 April 10,
facea schimb de tigani cu un cumnat al ei Arghirie, dind tin
tigan gosanesc" §i primind o fata de tigan de care avea
nevoe 95; iar peste cinci ani purta grija unor tigani, ce-i avea
,,in cordun si i s'au dat voe de la administratie, ca sa-i is de
acolo" facind cu unul din acestia si schimb cu sfinta Mitro-
polie 96.
Nu uita totus, cu toate greutatile vietii si mai ales ale
gospodariei de a da sfaturi copiilor, din care uncle, dupd it
putem afla, sunt pline de toata intelepciunea, ceea ce ne-o arata,
ca pe o femee vrednica, care stia sa-si conduca casa.
Parte din acestea le cunoastem din insa$ gura lui Tanasa
Gosan, care ne spune; iar mie pacatosului si iubitului fiiu
in vreme vetuitoare mi-au dat aceste parintesti invataturi cu
blagoslovenii din inima. Biserica sii o piizesc, pe Dumnezeu srl-1
.iubesc, poroncilor sali sa urmez, de nimeni rilu, sii rut vorbesc,
nimanui Mu sli nu fac si pe cei ce mi-or faci bini ,si pe cei ce
mi-or face rein de o potrivii, sil-1 iubli.sc ,si toate la Duntneztta,
sä le las. Pe cei mai marl sd-i cinstesc, milostenie pe cit
,putin0 me a erta, sii fac la locuri scdplitate, la fdmei viiduve
,si la fete seraci; pat nespurcat pentruca plizindu-le aceste, se
putem ave viiajii fericitii 51 in lumea aciasta de aice, ce este
trectitoare ,si in ace viitoare unde avem a mergi si vecinic a
93 Doc. din 1793 Mart. 21; 1794 Mart 9; 1795 Ghenar 12.
9i La sfirsitul unei insemnari facuta de propria-i mina pe Vietile
Sfinfilor" ale lui Dosofteiu pe linga care mai gasim si pe acestea:
A dum[neallui ac[ilasta carte este a lui Tanasa Gosan logft. of
vist. (passim) Tanasa Gosan".
Ionita, Costin (sic) Neculai Vasile (sic) Ion, Tanasa, Anita, Pa-
raschiva Neculoe, Catrinai, si cu fii sai Sultana, Joita ".
95 Doc. din 1780 April 10.
96 Doc. 1785 lulie 20.
www.dacoromanica.ro
 36

viefui, cu cari faceri de bine si poronci a lui Dumnezeu impli-

nindu-le acolo ne vom Muda $i vom lua plata celui de sus" 97.
In fine Anita Gosan, femee cu frica de Dumnezeu 5i pri-
ceputa, s-a condus bine interesele in vaduvie. Caci pe linga
durerea morfii ginerului sail Ciudin si a fetei ei Zmaranda,
care de almintrilea s'au savirsit fail rod" 98, adeca fail copii,
o gasim purtind grija acelor cloud fete mari ale ei, pe care
trebuia, sa le marite.
Pe una din ele, adeca pe Ileana, o va fi maritat mai de
vreme dupa Postelnicul Gheorghe Patrascu99, pe Zamfira, insa
o dadu dupa Grigore Drama 100, abea prin cisligile anului
1790101, ceea ce ne arata, ca va fi fost cam in vrista, insa starea
ei era frumoasa, caci stim dupd foaea de zestre si cam ce
putea da Anita.
Mosiea Madarjacii of [din] tinutu Carliga'turii si cu casile
de asezare ce erau pe aciasta mosie; doao pogoani di
vie pe, dialul Miroslavei cu livada; un salas de tigani ciubotar si
cu un ficior a lor vezateu, adeca trei suflete, anume Procopie,
Lupa si Gheorghie. Opt boi, opt vaci, zaci saraguri de mar-
garitariu, unul cu diamant, unul cu zmarand si cu 2 diamanturi,
o parechi de cercei cu zmaranduri si cu aripi cu diamanturi;
sasi zarfuri de argint cu felegenile lor, talgir de cafe de argint,
o farfurie de argint cu lingurita ei; sasi parechi de cutite de
argint, doaosprazaci blidi de cosatoriu, doaosprazaci talgire 1de
cositoriu, o scatusca, lighian cu ibric, un sapet mari, un sapet
ink, o parechi paftali poliite cu colan, un rind de strai cu samur
un rind de strai cu cacom, un rand de strai cu samur, un rand
de strai cu cacom, un rand de strai cu singiap, doao bocciala-
curi, patrusprazaci camesi de burangic si demelez, doao randuri
de mesi cu servitile lor, opt peschiruri, tin covor, o scoarte,
ogfhial, salte, opt prostiri, doao perini mari, patru pe-
rini mici, doao rinduri de fete de perini de burangic, loglinda,
o ministergura (sic) de oglinda cu petiala, basmali, cevreli";
iar la urma inchee Anita cu propria-i iscalitura raspicata si ci-
teata dupa datina farei acesti putini de In noi, iar de la milos-
tivul Dumnezeu mita ci blagoslovenii" 102.

J1 0. Lugosanu o. c.
98 Doc. 1802 Mai si doc. 1827 1827 Septemvre 10, cond. 758.
99 V. Spica".
100 Ibid.
191 V. foaia de zestre din 1790 Ghenar 20, cond. 758.
102 Doc. 1790 Ghenar 22, cond. 758.
www.dacoromanica.ro
 37

Deci cele patru surori" dupa ce le-a casgtorit parintii prin

Inzestrare de mosii si tot ce au avut" stim, ca n'au ramas mai
nimic" lui Tanasa, ba Inca una din surori ZmAranda, se uita
si la putinul, ce i daduse si lui cu oaresi care strimbatate
pe fratele ei"10J. Totus copii Anei crescuti supt o mina chi-
vernisitoare si condusi cu pilde $i sfaturi, care numai pe o
vreme, ca aceea mai puteau prinde radacini, vedem ca ca mama
a putut, sA culeaga si roduri bune, adeca multumirea sufleteasca
mai ales de pe urma bAetului ei TanasA, care se arata, Inca
de tinar docil, cu inchinari morale si stringAtor.
Prin exactitatea in slujba si constiinciozitatea cu care s-o
indeplinea, dotat si cu-n caracter supus s-a atras iubirea celor
mai mad de fiat' si rasplatirile ii veneau.
Un oarecare, at carui nume, nu i-I putem descifra, zice:
ca dupa slujbile celi cu osirdii, ce me-au facut si-mi faci
Tanasi Gosan, fiiul rAposatului pah[arnic] Tanas Gosan; i-am
daruit o fats de tigan, ca di unspreci ani"101. Peste un an Ta-
nasa, insa avea necaz cu aceasta fats de oarece'n primavara fuge
de la el s-ar fi oblicit-o", ca se afla tocmai prin tinutul Vas-
luiului, dupa care a trimis si un armasel" 105, s'o adeca.
Dar, nu numai particularii erau multumiti de caracterul si
serviciile acestui tinar, ci lust's Mihai $utu, apreciase aceste
calitati, de oarece zice, el Voda, pentru boeriul nostru Tanas
Gosan" care din capilariea sa au fost mai Inainte de not cam
si acum, sa afla slujind domnii meli la visteriia gospod [ dom-
neasca] cu silintA si cu dreptate"; deci, gaseste cu cale sA-1
miluiasca cu sapte tigani unguri toti" cu femeile cu tot copii
lor, cu ginerii si cu surorile for ca sa-i fiia drepti robi
de veci"106
De sarbatorile CrAciunului, ca de obicei, mai ales ca era
si Donnie noua va fi fost ridicat si la rangul boeresc de
logolOt desi Inca tinar, de oare ce in primavara anului 1794,
in aceasta calitate it gasim, died Loizastilor cele trei suflete
de tigani" pentru care credea, ca sta legata de blastam sora-sa
Maria; iar LoizAstii i-au dat cartes de blastam" facuta de
Mitropolitul Gavri1107. Dar in acelas timp, sa plinge Domnului
cu lacfarni, pentru marea strambatate", ce tragea din partea

'o. Doc. 1827 Septemvre 10.

101 Doc. din 1791 Noemvri 15.
10; Doc. din 1792 Mai 19.
lot; Doc. 1793 Mart. 21.
107 Doc. 1794 Mart. 15.
www.dacoromanica.ro
 38

Vornicului Constantin Bal$, amintind lui Voda, ca din copiliiriiar

nzea , milostive Doamne ma afla nelipsit slajind la visteriie
zi si noapte" spune el, pentru care lucru mai miluit cu cateva_
salase de tigani" din care un tigan, se afla la dumnealui Vor-
nicul $i 1-am cerut" $i nu mi-1 da" 108.
In toamna, Logoatul Tanasa Gosan, trebuia, sa arate su-
retele privitoare la partile, din mosia Socii, tinutul Neamtului109.
Aici la Soci, el obi$nuia, sa stea, primind scrisori de la Constantin_
Loiz prin care-1 instiinta, ca acolo, unde se afla el, taranii ,,sint
foarte zurbaluit $i pe ce lurid trece mai indarapnici, sa_
fac"110. Aceasta se-ntelege ea statea in legaturd cu primavara
anului 1800, cind pe linga munca bratilor, ce sa cerea la un timp
ca acela, dar $i o alts intelegere a vietii omenesti, incepuse a se.
strecura $i zorile unor altor zile incepuse a se intrevedea.
Alexandru Voda Calimah, abea dupa eateva luni de domnie
noua, dupa domniasca $i ighemoniciasca" datorie, Inca nu uita,
sa rasplatiasca pe acela, ce sluja cu credintd si silintd", adeci
pe boerul" Tanasa Gosan, ca sa-i dea trei tigani gospod[ dont-
ne$ti] streini, veniti di pisti hotar aicea in Moldova, care dupa.
laudat $i nestramutat obiceiul pamantului", erau luati in dom-
niasca stapanire" ill. Jar la 29 Maiu, ispravnicul tinutului Cirli-
gaturii, da logofatului Tanasa Gosan, o bucata de loc, in Tirgul
Frumos, pentru ca sal faca dugene 112, pe p care be $i ridica ceva
mai tirziu.
Abea Inca tinar avind 29 de ani negresit, ca $i din.
predispozitii naturale, ii placea de a veni in ajutorul bisericilor;
iar din cele ce vor urma, nu gre$im citu$ de putin de a afirma,
ca sufletul ii era preocupat de gindul, ca sprijinul acesta sa-1 dea,
ca un adevarat ctitor de sfinte laca$uri.
In vara anului 1799, it $i vedem trecut printre cei dintai

109 Doc. 1794 Mart. 9.

109 I. Bogdan Documentele lui ,Stefan cel Mare" I p. 61.
Smaranda Husenita, avind .,0 gifiumatate de sat din mosia Codrestii, ce
este In tinutul Carligaturii pe apa tsahluetul ...data schimb de Baron Vasile
Herescul" pe care $i dumnialui a avuto Aanie de Ia nasul dumisale rapo-
satul Mitropolit lacob" .am dato Ia mezat, care s'a strigat dela Julie 29 pin
acum ce au luat sfarsit mezatul ,,fiind cel mai de pe urma inuferea" dum-
nialui Grigori Drama of visterie $i pentruca cu bunavointa me s'au facut
harec(iJ, au ramas de istov a dumisali numita glijumatatle] de sat Codresti,
parte din glilos" 1794 Nov. 26. (Mihai Costachescu-profesor Satele Baltati,
Codresti, Madrajasti, Madrajacu $i I3ojila din jud. Iasi. Extras din Bulet. loan.
Neculce fasc. 7 1928 Iasi p. 16). La 14 Julie 1795 Grigore Drama cere sa ii
se faca intaritura pentru aceasta jumatate de sat (Ibid).
110 Doc. 1800 Mai 7.
111 Doc. din 1796 Ghenar 12.
112 Cre#erea colec(iilor acad. XXVI p. 68.
www.dacoromanica.ro
 39

intro condica de stringerea milelor, pentru reinoirea bisericii

Banului din orasul Iasi, initiative, care dupa cit se pare a fi
fost luatai chear de mitropolitul de pe atunci Iacov Stamati.
Si fiindca in aceasta condica trebuia sä se triaca atit numele
facatorilor de bine a viilor si a mortilor for cu insus a dumilor
sale manal cat si ceia ce fiisti carile au dat spre agiutoriul zidirii"
noului lacas ca intrun nestramutat ctitoresc pomelnic", Go-
san se inscria cu suma de 15 lei; iar la pomelnic punea, la vii
pe; Anita mama-sa, Tanasa si Rucsanda sotia sa si la morti
pe Tanasa tatal-sau, Zmaranda sore -sa si pe $tefan frate-sau113.
In anul urmator 1800 la facerea bisericii" schitului Vo-
videnie 114, de linga manastirea Neamtului, el de asemenea con-
tribuia cu o insemnata suma de bani, pentru care cuvint ca
ctitor", ce era dupa a lui dorinta, i s'a pus acestui sfint lacas
din nou zidit si al doilea hram adeca pe a sfintului si marele
facator de minuni Spiridon 115. Redam intocmai inscriptia schi-
tului Vovidenie de linga manastirea Neamtului, pusa, deasupra
usii, cum intri din pridvor in biserica si care nu uita de a aminti,
si de aceasta miluire a lui Gosan:
In anul 1746 egumenind pe m[a]n[a]s[tirea] Neamtul iero-

113 Acta bis. Banu Condica" din 1799 Mart. 25 f. 4 v.

111 Curios insa", ca intrun manuscris, care este in stapinirea mea,
cuprinzator, de toate inscriptiile ce se gasesc la st. manastire Neanrtu",
adunate de raposatul arhiereu Narcis Cretulescu, la pag. 12 citim
urmatoarele: In 1790 s'au pica tot de lemn de Banal Aftanasie Gosan
deci linga vechea ctitorie a Vovideniei facuta de episcopul de
Roman loanichie altd bisericd si is pus pram sfinlul ierarh Spiridon",
Cel care a scris inscriptia bisericii, facind in ea pe scurt istoricul schi-
tului Vovidenia si prin urmare, care n'a lasat si se dea uitarii o ase-
menea refacere, era ieroschimonahul Arsenie Ghillnescu, unul din ctitori
$i egumen schitului" mentionat, traitor tocmai prin 1873. lar o
note, iata ce ne mai spline: Arseni au stricat inscriptia veche, de a
pus pe alta. Biserica cea veche de lemn, cu hramul sf. ierarh Spiridon,
au daruit-o p4rineii in satul Lunca si acolo, cu ajutorul unor parinel din
sobor s'au prefacut prea solida ci frumoasii, cu hranul eel vechi al sa-
tului Lunca, sf. ierarh Nicolae si an sflr ,sit -o pdr. stari( Timolteiu cu
soborul sau".
Douai lucruri ne intereseaza din aceasta rela'tare. Intaiu dace anul este
exact, adeca 1790, cind s'a refacut schitul Vovideniei si al cloilea claca
Tanasa Gosan este ctitorul schitului V ON ideniei, pe acea vreme avind vrish
intre 20-21 ani; sau aI unei simple biserici de lemn facuta alaturi
de acesta dupe cum reesa din relatarea de mai sus. ca va fi fost in
1790 refacut schitul Vovideniei, pare a tie vine in ajutor actul de danie
pe care-1 face Tanasa Gosan in 1800, in care vorbind de acest schit, ntt
mentioneaza de el, ca fiind savirsit de curind, ceea ce nu s'ar fi trecut
cu vederea tocmai acest farpt (v. rev. ,Bis. Ortodox/1 rornini" an VII
(1883) $i al doilea Tanasa Gosan, a ajutat sä se reface schitul Vovideniei
$1 nu o alts, 'Ns. de lemn. Aceasta reesa din insas spusele lui (Ibid. o
c. $i Diata" lui o. c.).
11' Rev. Bis. ort. rem." an. VII (1883) p. 613.
www.dacoromanica.ro
 40

,,monahul loanichie in domniia lui Grigorie Ghica si a Mitro-

politului Nechifor in 1747 acest Ioanichie s'au pus episcop
,Romanului si 1749 s'au Peat de el biserica de lenzn a
schitulta Vovideniia littgit cea veche sfinfindu-o insus in 1751,
domniind Costantin Cehan Racovita si Mitropolit Iacov Put-
neanul au inchinat i schitul cu totul m[a]n. Neamt[u]1. In 1790
s'aa facut tot de lemn de Banal Atanasie Gosan, care an pus
ci hrarnal sInt. ierarh Spiridon. In 1849, domnind Grigorie
Alexandru Ghica, Mitropolit D. D. Sofronie Miclescul cu me-
tania din m[a]n. Ricul si staretu Chir Neonil incepind a sa zidi
de piiatra cu ajutoriul parintilor din sobor in pomeanicul (sic)
bisaricii. In 1857 era staret m[a]n. Chir Gherasim Miron, Mitro-
politul Sofronie prin arhiereul Marchian Stihie cu metania
din m[a]n. Neamt[u]1 au sfintit bisgrica aceasta, iara in 1873
fi[i]nd Domn Principatelor Unite Carol l-iu, Mitropolit Mol-
iaviei D. D. Calinic Miclescul cu metaniia din m[a] Slatin[a].
staret m[a]n. Chir Timoteiu. S'au scris aceasta inscriptie de
ieroshimonahul Arsdnie Ghibanescu unul din ctitori, egumen
schitului sere stiinti in viitoriu in 1873 Octomv. 11 s'a sfirsit
aceasta. Precum tot lui Gosan datora acest schit si prefacerea
until clopot, a carui inscriptie vorbeste astfel: Acest
cldpot este a schitului sfintei ntiuzustiri Neamful, undo este
In am Intrarea in biserica, care itztIti s'au facut de Nico laiie-
romonahu fratele, episcopului lonichie si acunt s'au preflicut
de losalu eguntenu of Bogdana si de Atanasi Gosanu. 55 a fost
old] este 1,4 1800.
Ingrijindu-se ca un ctitor de schitul acesta Vovidenia, unde's
to fi petrecut unile zile din vara Inca in amintirile proaspete ale
ucenicilor lui Paisie, desigur ca citea vietile sfintilor dupa tipa-
ritura marelui mitropolit al Moldovei, Dosoftei, fa'cind pe ele
si o insemnare de un leac trebuitor care prin modul prepararii
si a tratamentului merita tot ititeresul, ca un specimen din ale
medicinei populare de la noi.
Dominica s Ira plea a nu apuni sofaJrili died ii luna de o
saptomen c s.1 tai un lemnu de aria negru de 3 palme
, de lungu si st-1 sfredelescu de lungu cu sfredel ntare
d nu-I petrecu si so Isltriingli ruglintuturile (sic) sti
, poi 2 parti sari chiset t si o Fade rugunditurd si sä le ode
nu ape neinceputa s I le pui iar in liamnul acela si sli-1 lash
, de 2 rieg te dis trtu si let t an cepu er de arinu apoi sa -I pui iin
font si .0-1 nu-I nude de acolo par va arde tot si sa ie sere
aceia s'o pui in alit ne incepata si Dominica sera dupii ce
www.dacoromanica.ro
 41

amine sofalrite sa sa ungii de nou on si Lunt dupes ce ritsari

sofa/rile sa sir ungti de trii on par va sflfrsii apa aceia apoi
Marti s'ara asamine sa faca si gioi Sara efalra si in trii sap-
teunitini rues u lemni de.... ele sa sa kcal sii )Si sa amble in curatliii
doltoriia de diinsAle. c'et&a.v4catoc rwcs4voc gTpcccpa,
Cu Inceputul anului 1800, cind Tanasa Ciosan va fi avut
vrista de 30 ani 111, iar dintre rangurile boeresti, dobindise pe
acela de ficnicerm, la 31 Maiu se insura luind de sotie pe
Ruxanda fiica pitarului Iordachi lurascu 118 si a Marii, ce au
fost -Lath' pitarului Cogalniceanu"119.
Banuini si cu tot temeiul ea se va fi cOsatorit asa tirziu,
ca sa dea mai IntAi tot sprijinul celor doua surori pe care le-am
vazut tnaritate mai inainte s'apoi poate asa era si obiceiul
vremei de pe atunci.
Abea Insurat, dupa cincisprezece zile ale lunei Iunie, el 4
arata fates de schitul Vovideniei 120 de Hugh' mOnastirea Neamtu-
lui, unde se afla ctitor de la facerea bisericei" cu adevaratO
dragoste crestineasca, pre toate milele, ce au primit cu ajutoriul
Maicii Domnului si a sfintului ierarh Spiridon". Deci spre
semn de mulfumire printrun deosabit inscris ii afierosaste"
doua circiume in Tirgul Frumos 121, cu case at pivnife cu grajduri
si cu tot locul lor, precum erau ingradite ca sa le stapa-
neasca In veci spre pomenirea lui" si a sofiei sale Rucsanda

116 O. Lugosanu o. C.
117 Doc. din 1800 Mai 7; 1802 Mai 4. Era Jicnicer, Inca. din 1799,
vezi Acta bis. Battu" din Iasi Condica" din 1799 Mart. 25 p. 4 v.
118 Daca acest Iordachi lurascu, era rucla cu Vasile lurascu din
satul Joldesti, atunci prin alianta, el venea ruda cu tatal lui Eminescu,
Gh. Eminovici, casatorit cu a patra fates a Stolnicului lurascu (Octav
Minar Eminescu cotnemorativ"). In 1837 Fevr., gasim pe un Vasile
Iurascu, ca cere voie dela Mitropolitul Veniamin, cal sa-s trimeata pe
fiul sau la sdhastria Sacului spre indreptare (loan Neculce Bulet.
muzeului municipal din Iasi fasc. 4-1924 p. 202).
119 0. Lugosanu o. C.
120 .Si am lost si la pusnicul cel cu barba marl din Vovidenie" ne
spune un fost preot de la biserica Banu din Iasi, Atanasa Herescu intro
insemnare a sa facuta pe un Ceaslov (de Iasi din 1797, propr. mea)
care vizitind ca dupa obizeiu manastirile mai de sama, Varatecul, Agapia,
Secu si Neamtu nu uita de a nota, ce-a vazut la acest schit adeca
poate despre ultimul exemplar, care mai vorbea, de straduintele
unei aspre schimnicii, a multimii de sihastri, care toiau odinioara prin
padurile si prapastiile din preajma manastirii Neamtului, semanind mai
mult a flare, slabiti de post, doboriti de vrista, groaznici prin par,
Inarmati cu matanii si despretuitori de sines Eremitoria verb in rupium
cavenis antrorumque latebris, multa' hinc lade reperiuntur, quarum incolae
feris similiores, maci2 confecti, annis attriti, pills horridi, rosarto armatl
coelo intenti sui contemptores vivunt" (Bandinus (1646) ed. V. A.
Urechia. in Anal. acid. rom." sect. ist. vol. XVI (1893-94) p. 242).
191 Cresterea colecfiilor acad. XXVI p. 68.
www.dacoromanica.ro
 42

$i a parintilor lor. Si dupa a sa rugaminte tot atunci s'au

a$ezat la acest sfint schit Vovidenia, ca sa se praznuiasca intru
aceea$ biserica a Intrarii in biserica a Maicii Domnului si
praznicul sfintultti si marelui facatoriu de minuni Spiridon" 122.
Dar lui Gosan, btu i se paru, ca facuse tin lucru destul de
statornic, caci in 10 zile ale lunei Octomvri a trimis si o scrisoare
ca sa intareasca daruirea facuta si in care intre altele zice ara:
De acum inainte aceste doua carciume cu locul for Si cu tot
venitul, &á fie statatoare in veci, la acest sfint schit, neputind
nimenea a le schimba, nici ale vinde, macar cu orice mare folos,
ca sa fie pentru chiverniseala parintilor calugari, ce vor petrece
acolo spre pomenirea sufletelor parintilor a mosilor $i a stra-
mosilor nostri si ertarea pacatelor for si a mele. Si nimenea, din
surori sau alte neamuri a mele, sa nu se amestice la afierosirea
aceasta, iar carii sa vor ispiti, sau s'ar atinge cu nedreptate, a
stramuta, cit de putin afierosirea, ce am facet, iata" alt mai mult
nu zic, fara cat, pirisi sä aiba pre sfanta $i prea curata, prea
cinstita Maica Dumnezeului ceresc si pre sfintul facatoriul de
minuni Spiridon, la drept si infricosatul judet al Domnului
(de care Dumnezeu, sa fereasca) ! ca infricosat si groaznic lucru
este a ca'dea cineva in miinile Dumnezeului celui viu ce dar
Dumnezeu, sa, rasplateasca celor, ce se vor ispiti a strica aceasta
a mea afierosire, cu a sa dreapta $i infricosata prin multe chipuri
judecata. Iara, celor, ce le vor pazi, ocroti si Inca le vor intari,
sa le claruiasca Dumnezeu dupa petrecerea acestei lumi, bine si
cea dorita veacinica fericire" 123.
De almintrelea, la aceste lucruri pline de toata evlavia, pe
linga ea in casa avusese de pilda si un indemn puternic pe
maica-sa, dar prin casatorie, se intelegea de minune cu socrul
sau Pitarul lordachi Ittrascu, despre care insus ne spune cu
cari vietuind o. suma de ani am avut si petrecire buna, fiindu-i
$i purtarea in lumi cu cinste, ce o socotesc, ca-i vrednica tie
toata lauda in lumi aratandu-se si la celi spre odihna me cu
osardie indestula"121. Tot cam in acelas timp se ingrija sa faca
schimb cu unile parti din mosia Corni, tinutul Neamtului, pentrit
care abea in primavara anttlui 1802 dobindea cartea domneasca
de intarire in stapinire 123; in tinutul lasului, lua cu schimbul
dela Casandra monahia fiica Vamesului !lie Tomita pe o parte

122 Rev. Bis. ort. rorn. an. VII (1883) no. 10 pp. 613-14.
123 Rev. Bis. Ort. ront", an. VII (1883) no. 10 pp. 613-14.
124 Vezi Diata" din. 1828 Apr. 6.
125 T. Codrescu Uricariul" VI p. 242.
www.dacoromanica.ro
 43

$i jumatate din tot trupul mo$iei Glodenii, deci alaturea cu

aceea ce luase sort -sa Zmaranda Ciudin ca zastre dela parinti 126;
iar pentru o tiganca Catrina ce fusese data de zestre Zmarandei
se iscase o neintelegere. Pentru aceasta se simtea nevoe de
marturia cuiva $i aceea care a fost gasit, era tot un tigan,
Lupascu, din satul Bobicenii tinutul Hirlaului. El slujise vrea
40 de ani la casa raposatului Ciudin par ce s'au savarsit atit
ra'posatu cit cum $i cucoana Zmaranda".
Pentru interesul ce poarta aceasta marturie, aruncind o
lumina vie asupra vietii tiganesti, mai ales a unui scripcar de
pe la sfir$itul secolului al XVIII-lea, cit $i prin naturaleta cu
care sunt istorisite faptele gasesc cu cale a o da intocmai.
WA cum i$ incepe acest Lupascu marturia lui.
Fiind chemat de dumnealui Jicniceriul Tanas Gosan
aici $i intrebat pentru pricina unei tigance anume Catrina a
surorii dumisale Zmaragdei, ci au avut-o de la parintii dumisale
zastre marturisesc" ca aceasta tiganca Catrina fiind luata
zastre, o ave fata in cash' $i nefiind maritata au facut in saracei
doi copii". Si aflindu-se acesti doi copii in vremea Marl Sale
Alexandru Ioan Mavrocordat Voda au nimerit un tigan scrip-
cariu la numitul sat Bobiceni, om cam trecut de varsta, chior
de un ochiu cu albeata $i la celalalt ochiu iarasi cu putina
vedere $i sezind cind in satu Bobiceni, cind printr'alte sate
streine imblind cu scripca petrecindu-$ inteacesta$ chip vre-
mea sa; aflandu-sa cu minte tiganca ingreunata cu al treile
copii, care traeste $i acum anume Irina, s'au cununat cu acest
neputincios tigan raspunzindu-sä ca iaste strein $i dupa cununii
au facut doi copii o fata $i un ficior, ce sä afla acum traind
la casa surorii dumisale Ilinca Patrasciasa. Si traind tiganul
acesta cu tiganca trii patru ani in sat intr'un bordeiu au murit
tiganca; iar tiganul ramaind de capul sau mai inblind prin
sat cu scripca ca un strein ce au fost, s'au dus"127.
Gosan intrat in earna anilor 1801.1802, era preocupat $i
suparat de fuga urior salase de tigani. Le oblicise dincolo peste
cordun $i trebuia sa le aduca. Pe dupa sarbatorile Craciunului
el negre$it, Ca se $i afla in Bucovina, de oarece catre sfirsitul

126 cf. T. Codrescu o. c. p. 243; Doc. din 1827 Septemvrie 10 cond.

no. 758; Jar din 1802 Mai 17 cunoastem cartea lui Alexandru Nicolai
$utu Vod., catra Manolache Dimachi biv vel spat, sa mearga si ca
aleaga partile ce are Grigori Drama of vist. in Madtrjeci dupi,1 hotarater
ce vor fi umblat de vechiu (M. Costachescu, o. c. p. 48).
127 Doc. din 1802 Mai 6, pub!. si-n Lifutard nogri", Bucuresti,
1922 de C. Bobulescu pp. 136-7.
www.dacoromanica.ro
 44

lunei Februar, se pregatea sa se intoarca catre casa. Pasaportul

dat din Cernauti cu data de 2 Mart 1802 vorbeste astfel:
Dunznealui Goer Teinizsa- Gosan din la,si, cu 4 slufitori"
.,si o sanie cu pain cai .,si cu urmatoarele trei fan-dill de figani;
luon, Opre, Constantin, Czanka ci Vlad Mika in total 10 tigani,
ciillitore,ste de aici lnapoi in patria sa la la,si in Moldova. De
aceea fiecare este rugat staruitor de a lnsa pe sus numital
dumnealui boer Tanasi Gosan inpreunci cu cei mai sus pomeniti
sa se intoarca inapoi slobozi si neinpedecati"*.
Acum dupa ce Paharniceasa Anita Gosan fiica lui Toader
Nacul Loofa de visterie" ajunsese la virsta de 67 ani traind
in vaduvie 28 si vazuse pe o parte din copiii ei stingindu-se
inainte de vreme, pe altii asezati pe la casele lor; iar ciitre
finele anului 1801, luase sfirsit si pricina de judecata, ce se
iscase intre ea, Banul Gheorghe Carp, clironomii sulgerului
loan Carp cu stolniceasa Maria Lupu Nacu pentru mosiile si
acareturile ramase dela Toader Nacu" 128 tatal ei, numai trai
mult, caci in luna lui Septemvri in 25 de zile a anului 1803,
se savirsi din viiata, ertare dind celor vii". Ea fit inmormintata
linga oasele sotului ei Paharnicul Tanasa Gosan, care poate
tocmai cu aceasta imprejurare vor fi fost stramutate $i puse in
pridvorul bisericii Talpalarilor12.), dupa dorinta fiului lor.
Pe mormintul lor, sere neuitare a pus o marmura, frumos
sculptata, ca dupd moda vremei, dupa a carei slove amintitoare
de anii vietuiti de cele doua fiinte dragi pe care be coborise
in lacasul de veci in litaniile si cintarile tinguitoare ale preotilor;
a pus ca la urma pe aceeas lespede, sa se sane si urmiltoarele
versuri:
Talpalarii, sa numeste si sant ctitori inpreuna,
Biserica, unde este mormantul lor de odihna.
* No. 1358.
Vorzeiger diesel H. Bojar Thanasi Gosan aus lasso nebst beiha-
benden p ier Domestiken, und einem 4 spannig Schlitten, und den rean-
dizirten drey Zigeunerfamillien luon Opre, ConAantin Czanka und Wlad
Mika in alien 10. Zigeuner
reiset on hier wleder in seine Heymath
nach Jassy in der Moldau. Es w ird daher Jederman dienstfreundlichst
.ersuchet, obbemeldten H. Bojaren Thanasi Gozan nebst Obig. frey und
ungehindert repassirea zu lassen.
Czernowitz den 2-ten Manz 1802.
Zu Befehl
Sr. Konigl. a.-ostol. Maiestat.
Gubernialrath und Kreishauptmann u. N. Kreisvogt.
des Bucom iner Kreises B. Apian.
128 T. Codrescu Uricariul" VI p. 241.
129 Vezi inscriptia de pe piatra mormintala redata si-n N. lorga
Inscriptii`. I I p. 183; 0. Lugosanu a. c.
www.dacoromanica.ro
 45

Sa rugam pre Dumnezeu cu dreptii, sa-i odihneasca,.

$i noi, sa nadajduim inparatie cereasca.
Mita to Doamne, cu totii, sä fie in fericire,
Aciasta, sä va ceti spre vecinica pomenire"130.
Dar nu numai atita. Coplesit de durerea, care-i sfisia inima,
alts mingiere mai apropiata nu gasea, de cit in a$ asterne amin-
tirilc despre maica-sa in pioase laude, care suns astfel: O!
vreclnic de lauds pJrinte! Ce intr'atita sumo de ani, au chivernisit
si ca an barbat, celi de afara si ca o lintel celi. din cask st
infra cinste au petrecut, intru cinste s'au savarsit. Damnezau,
sa o ponzeniascii si se o salasluiasca intru inparatiea cerurilor".
Iar aduc(indu-$ aminte de sfaturile bune pe care i le dadu-se
Maica-sa in copilarie scrie : Cu greu este ziaa de astazi ale pate pazt
aceste pentru multele neputinfi si nevoi, ce sant atarnate asupra
oameizilor vietuitori vacului de acum (precum aciasta, se poate
socoti si canoaste)". Apoi adauga dar eu ca unu ce am fost
fizz iabit si toata hrana ca laptele mica-me inva(atura si orice
alta le cunosc si le am din sanul si bracele sale dator sunt cu
toata vartate cheltuiala si zzecrutare In orice int& a-i cauta sit-
'fetal cu toate cele ce legea noastra crestineasca, ne indatoresti
si a o pomeni cat milostivul Dunznezau mi-a lungi viiata si
inveitaturilor date fpentrul cari ma rog cu toata inima lui Dum-
nezaa, ca sl-mi de chip si putere"131.
$i cum sa nu-s adeca aminte cu drag de maica-sa, cind
in alts parte ne spune, ca pe Ralita adeca fata surori-sa
Ilinca Postalniceasa cand s'au casatorit dupes $it[rarul] Iftimii
Bosuioc, cu a mea cheltuiala am casatorit-o, plecandu-ma in inda-
torirea maicla-me si la rugliciunile maicei-sa, a surori-me, cii se
afla vadava si seraca, ca tofu si am (inut -o si in casa cu mini trii
ani, cu a me cheltuiald, agiutand-o in vaduviia ei" 132.
Pe aceasta.' vreme, adeca anul 1803, satul Madarjacii, inca
erau in stapinirea surorii sale Zamfira $i a cumnatului sau Gri-
gore Drama 133 o parte din Codresti un alt sat de alaturea, era a
Clucerului Dumitrache Florea 134 iar Slobozia-Baniasa din Covur-
lui,ocolul de mijloc135 dinpreund cu o jurnatate din Corni de la
tinutul Neamtului, erau stapiniti de Tanasa Gosan 1 6. Pe Gosan,
130 Vezi inscriptia cit.
131 0. Lugoanu o. c.
132 Diata" din 1828 April. 6.
133 T. Codrescu Uricariul" VII p. 332.
134 Ibid. o. c.
135 lb. o. c. p. 334.
136 lb. VI p. 254.
www.dacoromanica.ro
 46

Insa in gall de preocuparile, care-1 absorbeau in rosturile

gospodarii lui si -n acelea de diiac al vistieriei domnesti, nu
cu mult Inainte de data amintita, el a ocupat $i functia de jude-
cator, o ramura a administratiei Moldovii, inaugurata dupd mo-
delul rusesc, Inca de grin 1771, la intaia ocupatie a ru$ilor,
Cie catre gheneralul Vorsakov, cind a rinduit din boerii
paminteni giudecatori ci zapcii, carora le platia $i leafa" "1.
Cirmuirea Moldovei, se vede, ca s'a impacat, cu acest nou
fel de a imparti dreptatea Intre locuitorii acestei tari, mai ales,
ca nu dupa multa vreme a venit a doua ocupatie care a tinut
Inca aproape patru ani. Cum se va fi impacat insa Gosan, cu aceasta
functie, nu $tim; atit aflarn, ca la data amintita mai sus, el iscalea
biv vel guided-dor adeca fost mare judecator $i diiac de
visterie"138 cu alte cuvinte omul se retrasese, iara$ la vechea
lui ocupatie, in care calitate, fiind trecut pe lista boerilor, dim-
preuna cu sord-sa Ilinca $i avind $i rangul boeresc de stolnic,
se putea bucura de prerogativa protipendandei, de a fi slujit de
slugi scutite de plata birului 139.
La 1805, Gosan stapinea Malainestii din tinutul lasului 140,
din care timp avem $i o scrisoare din luna lui lulie in 17, precum
ca el au facut cu a sa cheltuiala, o coroana de argint" pentru
icoana sfintului ierarh Spiridon"; iar spre lamurire, dupa cum
istorise$te pa'rintele Andronic 141, care a scris despre zidirea
si-ntemeerea schitului Vovideniei, el ne spune, ca, icoana este
cea din catapeteasma a acestui sfint schit" 142. Insa binefacerile
lui, nu se terminau cu aceasta.
In 1806, cind Gosan din rangurile boeresti purta pe acela
de biv vel stolnic 143" el vede" ca scoala de ob$te moldove-
neasca adeca seminarul de la Socola infiintat de curInd $i
care era spre podoaba si folosul patriei", nu se mai putea

137 Letop. III p. 267.

138 0. Lugosanu o. c.
199 T. Codrescu o. c. VII pp. 383, 393; VIII p. 311.
149 Ibid. o. c. XV p. 346.
141 Badenski staretul era un muncitor prodigios" dupa cum
se exprima Hajdau scriind foarte mult, dar nepublicind nimica. Dupg
sine a lasat 40 de volume foarte marl in folio manuscripte, in care
trateaza pe larg despre manAstirile Neamtul, Secul, schiturile Pocrov,
Sihastria si deci si despre Vovidenia manastirile Risca, Slartina,
Bistrita, Horaita, a'mbele Agapii, Varaticul, despre Mitropolia de la Iasi,
episcopiile din Moldova, vieata staretului Paisie si a staretului Vasile de
la Poiana Marului. Istoria icoanei facatoare de minuni din manastirea
Neamtului etc. (Vezi C. Erbiceanu, despre Eterie sau zavera. Bucur. 1893;
S Fetriceicu Hasdeu Etyrnologicum Magnum Romaniae II p. 2849.
142 Rev. Bis. Ort. rom." an. VII (1883) no. 10 p. 615.
143 Inca din 1803, T. Codrescu o. c. VIII pp. 344; 365; VI p. 275.
www.dacoromanica.ro
 47

tine, cu venitul cu care de altmintrelea se'ndestula foasta ma-

nastire de maici, caluggrite". De aceea cu sfatul boerilor s'au
-Mart anafora, care s'au intarit de Maria Sa Voda, ca sa se ea
dejma din viile din imprejurimile scoalei, uncle avea si Gosan
den a zecea dupg obiceiul pgmantului spre agiutoriul cheltuelii
scoalei". Cunoscind si insus acei cu viile, ca aciasta scoala
iaste pentru folosul patriei" ei de bung voe, ca sa nu se mai
-superi cu dejmg, au primit ca sa mai sporiasca etisaoniull (anual)
a[1] viilor, ce [dajd[e]au spre agiutoriul scoalilor"114. Ajutorul
acesta dat scoalei pornea dela Tanasa Gosan, care si vorbeste
cu 'mitropolitul Veniamin, invoindu-se, ca sa plateasca, cite 4
lei de pogon pe an si cu el, bineinteles fiecare stapin de vie.
Nu ne lipsesc din hirtiile lui Gosan si scrisori familiare, cu-n
caracter mai intim si pline de tot humorul.
Ii scria sora-sa Iliana traitoare, pe la 1803 in Botosani ln, ce
fusese maritata intaia oara dupa Postelnicul Gheorghe Patrascu,
iar in cele din urma rgmasa vgduva dupg al doilea barbat, Spa-
tarul Canano: Am avut di invoialg, ca pentru tiganca aceia,
sa-ti dam o fata de tigan si fata am si adus-o di atita vremi
aici. $i au vinit nisti tigani a dumitali, sa o vada .,si au zis ca nu
li placi /linden, na-i Irumoasd, dar eu socotesc, ca tiganca me
Taste mai Gana, de cit a dandtali, c&i iasti tiinara si sancitoas
si cu doii odd, iar nu ca a (landfall cu an odd 5i in varsta" 146.
Pentru fata aceasta, Iliana da mai tarziu lui Gosan pe un
tigan VasAli vezateu"147.
In timpul ocupatie rusesti (1806-1812) modul de adminis-
trare at Orli, facindu-se iaras dupg indicatiile de la Petersburg,
nu-i exclusg posibilitatea, ca Gosan, sa se fi invrednicit de o
noug functie, a ispravniciei peste tinutul Neamtului, Inca de la
sosirea rusilor in principate. Caci, ca ispravnic it aflam ca prin
vara anului 1810 lua marturia unor rgzesi in pricina de judecata
ce sa cauta la divan intre $erban Buhaescu si intre altii,
pentru niste parti din mosia Brostenii si Tutcanii"148.
Desi cu seminarul din cele ce am vazut, pare a nu mai fi
avut nici o legaturg, Gosan totus era Inca preocupat de o
idee Prin infiintarea unei scoli la Socola in 1803119 foasta
1" Acta bis. Talpalarilor cond. 754, doc. din 1806 Octomi. 3;
Gh. Adamescu 1st. seminarului Veniamin din Iasi" anexa 5 p. 11.
145 T. Codrescu o. c. VIII p. 393.
146 Doc. din 1808 Mai 26.
1" Doc. din 1818 Fevruar 20.
148 Cresterea colectiunilor acad. no. XX (1912) p. 137.
149 Vezi dovacla atit de palpabila, adusa de Alex. Lapedatu, cu o
insemnare facuta pe un Prologar de insas mina Mitropolitului inte-
www.dacoromanica.ro
 48

manastire de maici numai putea sluji, ca biserica de sat $i deci

$i nevoile religioase ale satenilor. Ea acum devenise ca o <aped,
care trebuia, sa" satisfaca numai cerintele stricte ale unui internat.
Negresit, ea s'a simtit din inceput nevoia, ridicarii unei alte bi-
serici pentru vierii din imprejurimile Socolii. Si daca aceasta,
nu s'a putut face chear in primii ani dela infiintarea scoalei
cu atit mai mult in anii de ocupatie rusasca 1806-1812. Deci
numai dupa evenimentele petrecute in acest rastimp $i atit de
costisitoare pentru Cara intreaga, era foarte natural, ca sa se
poata cladi o alts bisericti de mir" alaturea de manastire, ve-
chea ctitorie a Sultanei fata Lapusneanu Voda 15
lui
meetor al acestei aeon: Aces/ prolog, ce are in sine cuvinte pe trei lung;
Martie, Aprilie ,si Maiu, s'au afierosit de smerenia noastrd ,scolii de In
manastirea Socola, care s'au focal acum pentru invatctura feciorilor dc
preoei, spre a noastrd pomenire 1803 Noemvrie 2 f Smeritul intre ar-
hierei Veniamin" (Vezi $i facsimilul acestei insemnari in 1st. serninarului
Veniamin din Iasi" Gh. Adamescu). $i totus pana astazi anuarele acestui
seminar, pun data infiintarei, anul 1804.
150 Manastirea exista in 1583 April 12. Pentru aceasta cf. I.
Bogdan Doc. lui ,Stefan c. Mare" vol. II pp. 240-43; T. Codrescu
o. c. vol. XX pp. 270, 271-2; 277; Letop, I. p. 349; C. Erbiceanu
1st. Mitropoliei Moldovei $i Sucevei" Bucuresti 1888 p. 295.
Singurile indicii documentare, care ne arata pe Alexandra Voevod
Ldpu,sneanul, Roxanara Doamna" $i pe ,Sultana Domniea" ca acestia
sint ctitorii ziditorii ,ci invistratorii monastirii Socola" este un pomelnic
al bisericii din 1833; iar din 1827 zugraveala chipurilor, for pe pima,
aflatoare in biserica. Ca hramul bisericii din inceput pana astazi a
fost acela al Schimb4rii la laid" 6 August 'redam vechea pecete
a manastirii:
`7C-1°1)+"
r.f11'
rf

1..rXt
«t Pecealte sfintefil monastir[u] Socola !Pale 7104 Dec.')
Reprodusa mai tirziu aproape neschimbat, in felul acesta:

Adeca:
4+ Flames C4111t1T1H manac1np.i itcliioniti n't7 431'14.4.C/co «Peceate
sfintei mancistiri Socolii lent 7104 [ ---1596] Dec.
www.dacoromanica.ro
 49

pentru sateriii din podgoria Socolii. Aceasta initiative a fost

luata. de Tanasa Gosan, ridicat in cele din urma in rang,ui
boeresc, de canzinar.
Biserica inaltata in apropiere de manastirea Socolii, pan4
azi is pastreaza diminutivul de Bisericata", fail de care sa-
tenii imprejurimilor, n'ar sti despre care-i vorba, de vechea ma-
nastire a Socolii sau de ctitoria lui Gosan.
Insus Tarasa Gosan, iata ce ne spune, intr'un pomelnic,
care ni s'a pastrat din fericire, despre zidirea acestui sfint lacas.
Acest pomelnic, s'au dat spre in veci pomenire la sllalnta
biserica de nzir de pe mosiea Socolii, undi sit praznueste hramul
Nasterii Maicii Precurate Fecioarii, care biserica cu agiutorittl
milostivalui Dfulmnezeu s'au zidit din tenzelie de mine p7cd-
tosal Atarasie Gosan biv vel continar si dieac de vistirie (sic)
mai agiuttzad ci al(i crestini inpodobind-o cu cele ce mi-au dat
n aizza, arginttirii si altile, care in condicd sei aratui anume". Po-
melnicul era scris in Iasi [la] 1819 Mart /6"151. Totus cred,
cum ca acest an, nu ne poate preciza, data cladirii bisericei, ci
poate mai degraba anul 1814 Octomvrie 20", de pe icoana
hramului, in preajma, caruia se lucra 152.
Inca de prin primavara anului 1807, Gosan dobindind rangul
de paharnic, prin 1813, continua procesul cu Armasoaia Maria
Donici, si cu Sardareasa Maria Branoaia, pentru mosia Socii dela
tinutul Neamtului 133, cum si pentru inpresurarea mosiei Cu-
cuteni tinutul Hirlaului, cu neamul Pelinescu; iar anaforaua
de intaritura pentru aceasta din urma judecata, o poate avea,
abea in 1816 lunie 29151.
In acelas timp, cind Gosan, se ingrija, sa infrumuseteze,
noua ctitorie, un nepot al sail de pe sora-sa Zamfira155, Nicu-
lache sau Niculae Drama fin de botez al lui Neculai Stratilat
Spatarul, care-i si dase numele satt156 se ingrija de biserica
din satul Madarjasti, tinutul Cirligaturii dinpreuna cu Codrestii
de alature, mosie, ce-i ramasese dela tatal lui 157.
151 Vezi , Poinelnicztl" acestei bib., in care'i trecut neamul lui Gosan,
incepind cu Ursa/ si Angstasii.
Inclinam pentru anul 1811 si din urmatoarcle motive. In vara
anului 1820, el Gosan, cu toata cheltuiala sa, termina de zidit din
temelie, o alta biserica, pe acea din Solonet, jud. Iasi. Deci acest fapt
ne da de gindit, pzntru ca sa fi putut sa ridice aceste doua biserici
una dura alta si-ntrun timp asa de scurt.
1 T. Codrescu o. c. VI pp. 275; 284.
154 Ibid. p. 217.
155 Pr. C. Bobulescu rev. ,,Miron Costin" an. VII n-le 1-4.
1'5 Doc. din 1801 Sept. 1.
157 Care mai supravietuia in 1817 luli 24, cind da jalba, catra
www.dacoromanica.ro
C. Bobulescu: ,Banul rnas1 Gosan". 4
 50

Asa el cumpara Evanghelia de Sibiu, pe care o daruia

bisericii cu hramul sf. Grigore Bogoslovu1158, pus acest hram
desigur de insu$ Paharnicul Grigore Drama, dupa numele sau
$i caruia I$ datora poate $i fiinta acest sfint laca$.
Ceva mai tirziu, cumpara o cadelnita si alte lucruri158, pe
cind $i mogul sau Gosan, era preocupat de a darui bisericii
Banu din oral, dotia candele, punind ca sä se scrie pe ele
Tanase (sic) Gosan-Caminar, Roxandra sofia sa".
In 1818 insa Ghenar 9, acest nepot al lui Gosan, ce se
aratase plin de toata grija macar pentru biserica satului salt
era mort $i ingropat linga parintii sai, la biserica sf. Gheorghe-
Lozonschi din Iasi 160, caci se intervenea catre cinstit dumnialui
nomofilax Costandin" si catra dumnialui Flehtenmaher pravi-
listul", ca unul, ce murise holtei" $i tot odata ii ramasese $i
avere dela mums -sa, cat $i dela tatal sau", ca sa se ante de
acestia, cui sä cuvini a lua clironomia mortului", caci poronca
Marii Sale lui Voda" era, sa se cerceteze $i sfintele pravile".
Raspunsul, s'a $i dat, chear a doua zi de catre Constantin
(nomofilaxul $i Flehtenmaher pravilistul, ca niste buni cu-
nascatori ai pravilei, ce erau. Ei ziceau; fiindca rudeniile mor-
tului sint din rindul laturasilor, sa protimisesi la mostenire
rudeniile cele mai aproape cu spita. Si fiindca mogul raposa-
fului, iaste cea mai aproape rudenie, adica a treia spita, asa
dar, sa cuvine lui protimisire de a mosteni sing,ur pe nepotul
sau, dupa hota'rirea pravililor § 940 161.
A fost nevoe de a se cita, nu numai paragraful mentionat
a politicescului codix a Moldovii", dar fiindca doritor al acestei
mosteniri de iznoava s'au ivit $iun Hagi Gheorghii
sudit", cq Linea pe o nepoata de sora a lui Gosan Maria
s'a apelat $i la autoritatea lui Andronachi Donici 162 pe atunci

Domn ca i se pricinue$te suparare, la ino$ia sa Madirjaci, despre un

echil din Storne$ti. (M. Costachescu o. c. p. 53, T. Codrescu o. c.
VIII p. 332).
168 Inscriptiile bis. din Madarja$ti jud. la$i.
159 !bid Paharnicul Grigore Drama in 1810, era Inca in vieata
(Vezi bro$urica Econom. N. Vereanu Documentele mogiei Hdaaseni"
la$i 1901 p. 31 $i urm.).
160 Diata" din 1828 0. c. p. 186, cum $i-n cuprinsul acestei
lucrari; doc. din 1834 Decemv. 20 In cond. no. 758 $i bro$urica Econom.
N. Vereanu Istoricul bisericei sf. Ghcorghe promunit Lozonschi din
la5i". la$i p. 7.
161 Doc. din 1818 Ghenar 9 $i 10; M. Costachescu o. c. p. 18.
Pentru vieata lui Flehtenmacher, vezi lucratrea lui Andrei Ra-
dulescu Pravilistal Flechtenmacher", Acad. rom. mem. sect. ist. ser.
Iii torn. I. mem. 4.
162 Logofatul Andronachi Donici, era singurul, care pe vremea,
www.dacoromanica.ro
 51

logofat zicind, insu$ poftindu-ma acum dumnialui Banu Go-

san pe mini ca sa cercetez sfintele pravili".
El inadevar $i spune apriat; ca cercetind spita neamului,
dumnealui Banu, s'au cazut a mosteni pe nepotul sau de sora"
Pentru aceasta el aduce in sprijinul sau vasilica", neara", sho-
Iiile"163 $i celelalte. Totu$, a fost de nevoe, ca amindoua par-
tile, sa-s faca $i spites neamului", cu care inprejurare, o putem
cunoaste pe aceea a lui Tanasa Gosan 164.
Judecata gaseste, ca dreptatea este de pairtea lui Gosan;
iar Domnitorul Loan Sandu Sturza $i cra anafora pe ziva de
1 Februar a aceluias an 1818, in pricina, ce era dintre Gheor-
ghie Evstatiu, pentru clironomia pe care o pretindea, ca i
s'ar fi cuvenit sotiei sale Maria din mosia Glodenii de piste
Prut, cum $i din alts avere ramasa de la ma"tu$a sa Smaranda
Ciudineasa, stapinita numai de Banul Gosan 165.
Dindu-i-se deci, cistig de cauza, it vedem, ca straile ra-
posatului nepot de sora Neculae Drama, ramase clironomie
dupa svanta pravila" le dd. lui Enachi Patrascu, un alt nepot
de la sora-sa Ilinca 166.
Se ingrijeste dupa aceea indeosebi de biserica din Ma-
darjasti.
Din 1818 Mart 28, avem $i o scrisoare a unui vechil, catre
cuconu" Tanasa Gosan al Madrijastilor167, in care vorbeste
de cele de trebuinta de dat la biserica din sat: luminari, untde-
lemn, etc. 14.000 nuele,1770 pari pentru facut un gard de caset68.
In acelas an 1818 cumpard un potir pe care punea, sa se
aceea stia a4a de bine pandectele in cit asupra-i umbla si o epigrama,
care zicea:
Daca ai vreo judecata
Mergi la Donici de o arata
Ca el pang si in pilaf
Va gasi vr'un paragrgf.
(c. Negruti in Prefa(a" la fabulile lui A. Donici, ed. $araga).
Date noua cu privire la Andronachi Donici, vezi brosurai d-lui
Sever Zotta Andronachi Donici" 1915.
163 Doc. din 1827 Ghenar 30 si Februar 18; 1818 Februar 1,
din cond. no. 758.
161 Ibid. si doc. din 1827 Mai 30.
1e5 T. Codrescu o. c. VI p. 343.
lee Diata".
167 In catagrafia Cirligaturii din 1820, Madirjacii sint ai ea-4
minarului Tanasg Gosan, cu 18 liudi, intre care Condurache, Ion Rusul,
Onofrei Rusul, Vasile Cibotar, Costandin Ticovat, Gheorghe Muntian,
Dumitru Lupusor, Simion Luca, Arhip Opre, Avram Luca, lonita Fiore,
Vasile ispravnic zat [_ginerej Baban Nastasg Luchian (3 de frunte,
7 mijloc, 8 coada); apoi 8 slugi, farg bir, care sint; Irimie-plughtr,
Dumitru Samoil, Vasile Ababii, Nastasiei, Matei Rusul, Ion Ungurian,
Ilie Cisiian, Toader Vornicul .si Ionita Stoica (M. Costachescu o. c.
p. 54).
168 Ibid. o. c.
www.dacoromanica.ro
 52

sape pe el, ca s'a dat pentru sufletul raposatilor /saculiaL.

Grigorii Drama Paharnic $i Zamfira,"169. Apoi cumpara,
un poJicandru, cum $i ceva dita, artile bisericesti pe care nu
uita a scrie, ca s'au dat la biseri,ca din Madarjastii rAposatu-
luf nepotului men. Dcama"170. tar pe n,epoti, de asemenea, din,
cei mai scapatati, nu uita 3,-i ajuta.
Prin capitanni Alecsie Dimitriu din 1;lode$ti cit si prin ar-
himandritul Iosif din, Vara* trimitea 6Q0 de lei nepoatei sale
monahia Epracsia Gosan", pentru facerea chilii"17l pe care
dg ailmintrelea o tiuuse in casa sa pada.' ce singura au voit de
s'au dus la calugarie $i acolo la manAstirea Varatic iarl$ ii
purta de grija de cele trebuincioase cu bani $i allele fi-
cindu-i-se chilli" cu care se cheltuise peste trii mil lei" 172.
Epracsia, de asemenea nu-1 uita a-i scrie de acolo, pentrui
anumite interese ale ei, adresindu-i-se, ca unui badita"173.
In casa, el $i cu sotia sa Rucsanda, purtau de grip,' unei
copile Maria, pana veni la varsta" despre care insu$ zice,
ca de suflet o cretent, taunt -o dr, la biseric6174, can o soco-
tesc mai malt de cam ar fi fost facutei de noi" 175.
0 alta fata, pe care o crescuse de suflet, era Ilincuta,
maritata dupa Grigora$ Tufascu-Comisu, nepot al salt 176 $i
despre care Paharnicul Constantin Sion cu cunoscuta-i aver-
siune in contra grecilor spune, ca: masa fiind sora Banului
Tanasa Gosan, 1-au pus in visterie, unde au slujit cu mine im-
preuna multi ani. Apoi mogul seu Gosan fiind starp, avea de
suflet o nepoata a cucoanei lui, pe aceea au inzestrat-o $-au
Maritat-o cu Grigoras, care sa poricleste Tufascu" desi fiind
pui de grec" nascut cu Gazeti $i nu cu Constantin Tufascu,
fostul intai barbat at mamei sale177.

139 Irrscriptiile bis. din satul Madarja$ti.

370 Ibid., Insemnarea de pe Ceaslovul de la$i din 1817.
171 Doc. din 1818, Decem. 5 in cond. no. 758.
172 Diata".
r
173 Scrisoare fara data in cond. no. 759.
174 Adeca, care fusese lepadata linga biserica, caci a$al era
obiceiul remei, de a-$ ascunde fetele marl ocara facuta parintilor
$'apoi luata $i infiiata de Gosan. Pentru copiii lepadati pe la biserici,
rentru care, Inca do prin primile decenii ale sec. al XIX-lea, se vorbea ca
aici in patriia noastrd, nu era intradins casa de lacuin(4 copiilor
inani re sd l apadt p9 17 biserici" (vezi C. Bobulescu Cronica biseririf
sf. Ecaterine din Bucuresti" Bucuresti 1927 p. 38 Carte folositoare
de suflete" la$i 1819 p. 70 $i 72, ed. Tipogr. cartilor biserice$ti
Bucure$ti 1898; Pidalionul de Neamt 1844 p. 184 v.).
173 Diata".
176 Diata".
177 Arhondologia Moldovei" pp. 373-374.
www.dacoromanica.ro
 53

Un altul, sprijinit de Gosan era $i POlcovnicul Toma

Boncan ", pe care-I crescuse de copil mic, dar 1-a si sluj1it peste
trei zeci de ani fara, sa ia vreo plata de liac" 178.
Mai aji1tat $1 Oita thcA,. pe Rillta, lie Mafia; Epracsia
pe nachl thteie loh clei he fill shi.Oel sale Iiitica Pa.-
tra$ceasa, ca ate' to e1 cel niai Fu apropiere NA:lade".
k

Pe Ralitk, ajittilici-o irk Vadtivia el, pe fitea-sa liana la

.casatorie cu Safclau Ahdroriathi VaSilitt, a flizastrai-d cu lu-
cruri, dindu-i kali caseloi de ithga sveil biitorghe Lo-
zonschi 179 si $.Ue §ufleti de tikani, afar de jhvaeruri $i ar-
gintarii" cu toata pojijia casii tatnase de la raposatul nepot",
Neculai Drama" ,,cars toati aceste alcAtniati pisti douaozeci
.mii lei"; tar pe fiu Ralitii Costa.che 13u§uiocti zice Gosan
Putt in case, 1-am ininifat a scribe, l-ant dat in visterie Clt
liafd, precurn laceste sant Wide de to(i ".
Pe Maria tbdineasa, la tnatitath ei ciintal dupe Mano-
lachi Ciudin fecio hti Gheorghe Ciudin, lards cu a me diet-
inlaid anz mdritat-o, cidnda-i Wed si cal si altili, ci mi-au dat
mlina. ,Si dapd ce au riimas viddavd de dupes Ciudin, lards twin
agiutat-o, cdt au lost id putinfa me".
Pe Enachi Patrascu Estill for iarns 1-am agiutat cu celi
ce am putut" dindtt-i si un bad de tiigan" 180. $i peste Coate
. binefaceri, in 1820 termina o noun biserica, zidita in
satul Solonet, de linga tirgusortil Bivolarilor cue pe malul Pru-
tului. (Vezi inscriptia de la pag. 54).
Mara de ei,caostenitori" este sapat mai jos si numele lui
.,,Toma Voncan (sic) [ Boncan] Po/rovnic" 182, ce fusese crescut
de copil mic de cntra Tanasn Gosan, it slujise peste 30 de ani
fart, sä ia vre-o plats, ba Inca la nevoe 11 ajutase si-1 sib impru-
mutase cu bani183 sib deci nu-i exclusa posibilitatea, ca mai ales
de (data aceasta, sa fi adaugat pe Iinga cheltuelile fostului sau
stapin $i obolul sau in bani pe linga acela at ostenelilor.
Mai tirziu peste opt ani atunci, cind dupe cum vom
vedea, ca Gosan is face diata Grigoras Tufascu-Comisul ne-
potu-sau184 se'ngrijeste, ca sa dea acestei biserici din Solonet,
178 Diata". Hac=leafa.
179 Pe la 1835, casele lui Drama le stapinea Andronachi Vasiliu,
mai tirziu, pe la 1844, doctorul Emanuil Frenchel, pe la 1867 losif
Maizner, apoi d-1 C. Maisner; iar in cele din urma d-na Popescu sotia
fostului profesor de matematici de Is scoala normala Vasile Lupu (Vezi
.Pr. C. Bobulescu in rev. Misr Costin" an. VII n -Ie 1-4 (1919) p. 14).
180 Diata".
182 Vezi Inscriptia" bis. din Solonet.
183 Diata".
184 Ibid.
www.dacoromanica.ro
 54

Iata cum suns inscriptia frumos sapata in peatra, ptts'A

in zidul clopotnitii; deasupra pridvorului.

,:2
..Y19KTI) 01;11T11 AZE91111.b .td.;11:4C
C "1111-1CRII IC HI14 C2; 11173H%IS,
/12 XPEIVI al-11011-1 11FORY Ville \
1111H VI-C/114C.Cgg 31-1illi
11110-11110/1 TA1-11C110CAllb
.:T11rC,1717 F4.,COH(. IL,T;111-1-CA1 e

TAIICAFIll 1 'MATZ ECKILIAZ

tl'S.Ii11-1/10PC;1/1C Clift E11-11JD-1.Y.

n011.C1 Hififft- :. IS20 S.

:11/11/10%2a: g(3KG A.O2't,(Ifid7/6':

IKEY:14

Adecg:
Acest ,sfiinta lamp, ande sd cinsteste si sd prdzaueste
hramal sfra intalui proroca Ilie, din lemelie, s'au zidit de
dumnialui Camenariulu 181 Tlinasie Gosan, impreunli cu sotie
dumisale Racsanda, ca loath cheltuiala si osdrdie dumilor sale,
sprc vecinica pomeniria" la 1820".
181 Doc. din 1821 Februar 9 din cond. no. 759.
www.dacoromanica.ro
 55

clopotul cel mare, cum $i toate cartile necesare pentru slujba

dumnezeiasca, neuitind, ca pe fiecare sa faca insemnare de
aceasta afierosire a lui185. Si tot de acesta in calitate de biv
vel comis" aflam ca 500 lei prin mana preutului Atanasie do-
hovnicu de la bisarica" Banu s'au dat la 22 Mart 1833 pentru
sufletul raposatei Pahar[nicese] Paraschiva maica-sa, ce se --
ingropase la ac[i]asta biserica si pentru niamurile sale a ca-
rora pomelnic, iaste mai gins insamnat" 186, lar in Octomvri
20 acela$ an amintit, daruia aceleia$ biserici o cristelnita 187.
Pe vremea aceasta, pozitia sociala a lui Gosan, adeca cali-
tatea sa de Boer at Iasului $i stapin in judef al mosiei Cucu-
tenii cum $i at altora, o putem cintari nu numai dupa numarul
scutelnicilor, deci a celor sase oameni pusi in serviciul casei
sale $i scutiti de bir $i cu aceasta fiind pus in rindul boerilor
celor mari ai tarii188, dar si prin averea sa, care printro chib-
zuita chiverniseala, ajunsesa, sa fie destul de insemnata.
Caci pe linga ajutoarele pe care le-am aratat, ca le-a dat
nepotilor lui cum $i copiilor crescuti de suflet in casa sa,
dar mai vedem, ca nu se lasa de a nu fi ctitor de biserici, cali-
tate, ce-i cerea a cheltui ceva bani, on cit am presupune, ca
alte erau, imprejurarile pe atunci, de a fi savirsit astfel de fapte.
186 Vezi Insemnarile" de pe cartile bis. din satul Solonet.
Pe Mineiul-Martie de Buda din 1805 gasim urmatoarea
Rugaciune"
Al totului parinte, to a carui vointa,
Lumii ne infiintate, ai daruit fiinta,
Stapine ziditoriul, data la ceri
S'aude glasul fapturii tale
Fa, ca totdeauna pe a virtutii cale
Sa merg nestramutat.
Smeritul intre robii lui D-zeu
Dimitrie Gavrilescu din satul Radenii.
[De acela$]
Despre suflet.
Din cite parti omul are,
Sufletul este mai mare.
El in partea, ce cinstita,
Mai scumpa, mai pretuita.
De aceea, sa cuvine,
Sa'ngrijim de dinsul bine,
Facindu-i dupre putinta,
Toate cite-i shit spre folosinta.
186 La morti sunt pusi Paraschiva, 1ordachi, jYlariia, Leona, lonita
cu fii lui, Elena". (Vezi Acta bis. Banu", cond. din 1799 Mart. 25
f. 27. v.).
187 Vezi Inscriptiile his. Banu".
188 Gh. Ghibanescu losii in 1820" publ. in loan Niculcea Bu-
letinul muzeului municipal din Iasi" fasc. 3 (1923) p. 17.

www.dacoromanica.ro
 56

ilrlai constatain, ca era cupriss si de acolo, ca murind Ni-

coin Stratulat, tot in anul pomenit mai sus, 1820, prim Luna
lui Aprilie dupa dui luni si jumatate scotindu-i-s& ,Aiganii
de vatra casa§" Ia tnezat, el Tanasa a cumpArat doizAci pi
unul sufleti" cuprinse in sapti salase" cu pretul a cite doi
suti lei un sufleit until cu altul, batrini, Wigs- sii nevrAsnic, dio-
potriva, parte bUbatiasca si parte ferneiasca"189.
La 9 Fevruarie, anul 1821, aflam ca Ilinca PAtrasceasa sora
Caminarului -Masa Gosan, numai era in vieata; iar grija ti-
ganilor si a ceiorlalte afaceri de ale gospodariei, ramase de pe
urma ei, o avea fiul ei Enachi
Suparkri totus si asupra lui Gosan, sa abateau din cind in
cind.
Cu intimplarile anului 1821 in vrenzea bejaraii, eteria gre-
ceascA puind in nesiguranta orice, neajunsurile ei s'au abatut
si asupra gospodariei lui Gosan 191.
Inca- din deplina primavarA, deci dupA ice scosese din earns
atita tiganime cu hrana 18 salase de tigani" gasesc cu cale,
sa fuga dincolo peste Cordun in Bucovina. Dupa neineetate
cercetari tabea la 16 August un oares care trimitind scrisoare
unui prieten al lui Gosan, anunta ca cele 18 sAlase, se afla cu
pidere la Branca" la gospodAria lui Ilie Calmotchi, deci in-
deamna de a se face cuvenitele formalitati pentru interventie 192.
Gosan insa pe alta cale aflase mai de mult de soarta acestor
fugari. Pentru aceasta el si face plingere pentru a treia oars adre-
sata cinstitei agheatii austriaca din Iasi, in care arata ea in doao
randuri triimitind vechili acolo cu recomandatiile cinstitei aghen-
iii, catra giudecatoriea de acolo" mereu a fost prelungit cu
feliuri de chipuri"; iar acum din nou apeleaza si in puterea
conventii asazata la anul 1776 Iulii 30", sal i se inapoieze tiganii
cu toate ale lor" pe mina vichilului trimis din partea lui 193. In
cele din urma este nevoit, sa piece insus Gosan in Bucovina,
indeplinind cuvenitele formalitAti de trecerea granitei ca pentru
o tara straina. Din pasaport stim, ca era pe vremea aceasta cm
ca de 60 de ani, Dieser ist von Jassy oils drr Mold.ta gcbiutig
alt 60 1.thren"li4. Probabil insa, ca din pricina evenimentelor,
aduse de eterie, fie poate si din alte motive, drumul spre punctul
139 Doc. din 1820 Oct. 3.
199 Doc. 1821 Fevruar 9 cond. no. 759.
1J1 Doc. 1821 August 10.
192 Ibid.
1.13 Vezi doc. fora da a c. 1821.
"4 Doc. ra.wort din cond. no. 759.
www.dacoromanica.ro
 57

vamal Noua Su lita ii era prin Chisinau. Pasaportul rusesc ne

da urmatoarele lamuriri; ca, Tiinasi Gosan, caminar hoer din
Moldova, cu slujitorii, Constantin, loan, Nkolae i Thrdache,
pleaed cu cloud trdsuri proprii trase de sapte cai prin vamn Noun
Su lite din Austria, in ora,sul Cerd duri pe limp de cloud lard".
Pasaportul era semnat in Chisinau in ziva de 27 Iulie 1821, de
generalul lnzof loctiitor $i plenipotent de Basarabia. Trecerea
Insa prin punctul Noua Sulita $'o facea in ziva de 4 August
in fata vamesului Andrievici, $i abea la 29 August, in fine se
putea intocmi lista $i de toti tiganii, ce se gasisera la Braga,
care de toate sufletele mari si mici", erau in numar de 50.
Li s'a scos 5i pasaportu" precum $i pentru vitele, ce aveau
cu ei adica pentru 8 cai" $i 9 viti albi" din care erau 2 boi
de jug, 7 vaci si 3 cars 195. Cu aceasta inprejurare singer, ne
da 'deslusire cam ce a putut face in Bucovina. El spune, ca
pe citi am putut gasi, i-am luat cu mine dupa poronca °car-
muirii de la Cernauti ; far pentru gasirea Si aflarea for am rugat
pe dumnealui baron loan Crastei $i lam facut vechil deplin
raspunzator den partea me ea dupa documentile, ce i-am lasat
dumisali de hrisoave 196 domnesti, gasindu-se, sä mi-i trimata
la casa me in Moldova".
La plecare, insa." nu o porneste de a dreptul spre Iasi, ci
catre 7 Septemvri, se intrepta cu tiganii lui tot spre punctul Noua
Sulita; iar in ziva de 11 Septemvri cu pasaport rusesc, trecea
in Basarabia, dieser reiset von Czernowitz fiber Nowosielitza
lurch Bessarabien" platind pe 11 vite vama nemtasca 6 ughi
[de] Olanda"197, poate, ea un interes it chema la mosia sa
Glodenii de peste Prut.
In wail urmator, venind la tronul Moldovei loan Sandu
Sturza in luna lui Noemvrie la 30, cind s'au imbracat cu
blane" pentru o noua boerie fete ca de aide Vel Post[elnicul]
ion Greceanu, Vel Vist Petrachi Sturza Hatman, C. Cerchlez
Vel Voraic, lordachi Rascanu Vel Vornic loan Tautul, d. Caminarul
Neculai Costandache Postelnic $i epistat spatariei celei mari
d. Neculai Greceanu Aga, d. comisul Alecu Sturza Spatar", gasim
$i pe dumnealui cdminaral Tarzasii Gosan" ridicat la rangul
boeresc de ban". Iar nepotu-sau Grigoras Tufascu pe ziva
de 3 Decemvre la rangul de sto/nic"198.

195Doc. 1821 August 29.

196 Doc. 1821 cond. no. 759.
197 Doc. 1821 Septemvri 7.
199 Gh. Ghibanescu Familia Ra$canu" p. 264.

www.dacoromanica.ro
 58

Din 1824, Juni 6 avem marturia lui Apostol Tautul biv

vel capitan, ca timp de 16 anii, cit a fost traitor in satul Bel-,
cesti nu s'au pomenit, ca vreodinioara" nici am auzit, ca
mai inainte, sä sa fi pus vreodata coteta de peste in coada
iazului Madirjastii, tint. Cirligaturii, a dum[nealui] banului Ta-
nasa Gosan, care sa megieseste cu mosia Belcestii si tot,
deauna apa iazului de pe Madirjasti au trecut pe mosia Bel-
cesti si niciodata nu s'au pus cotefi, fiind iaz vechiu si nutmai
un hrial, a cozii vine pe mosiia Belcestii despre miaza noapte; iar
cealalt mal de ceia parte vine de mosiia Codrestii, parte[a]
dum. spat. lordachi Draghici si Baltatii tot a dum[nealui]" 199.
Tanasa Gosan sprijinit pe aceasta marturie, inainteaza la
18 ale lunii tunic o jalba catra Domn, in care arata ca avind
un iaz cu moara. in Madirjeci, a carui coadi a iazului totdiauna
au trecut pi mosie Belcestii a mAn[astirii] Galatii" orindarul
de acum at Belcestilor negutatorul Carabet Grigorovici ii vi-
neaza pestele cu cotete.
Cere sa-si ridice cotetele. Iar la 23 luni acelas an 1821
se si dal porunca de la logofetia mare catra ispravnicul de Cir-
ligatura, sa indatoreze pe orindator sa-si scoata cotetele, caci
n'a fost obicinuit vreodata de catra alti orindatori sau de
catra manastire". $i de nu se va parasi se va plati si p ?igu-
bire si "Inca ci cibote ve(i triniete" 200.

Cu toate aceste inprejurari, totus, nu uita de biserica de pe-

mosia Madarjacii-Codresti, a nepotu-sau Nicolae Drama, de a in-
griji de' ea, a ajuta cu hacul [leafa]" pe doi preoti slujitori 201,
a o inpodobi cu cele necesare, cumparindu-i mai ales carti
pentru care lucruri, cu drept cuvint $tefan clisiareul de la
aceasta biserica it numeste ctitorul biserici" 202.
CAtra 1828, cind avea inpliniti dupd a noastra socoteala
58 de ani de vetuire si 68 socotind dupd pasaport; iar 28
de casnicie cu sotia sa Rucsanda, dupa ce a vazut pe o parte
din cei mai dragi ai lui ingropati, pe soru-sa Zmaranda la bi-
serica Prapadoamna Paraschiva de la Pacurari, pe cumnatu-sau
Grigore Drama cu soru-sa Zamfira si cu fiul lor Neculai la bi-
serica sf. Gheorghe Lozonschi, pe fratii lui cu soru-sa Catrina

199 M. Costachescu o. c. p. 54.

"° Ibid. Pentru plata ciobotelor, vezi Melchisedek (Chronica HuOlorD,
Buc. 1869, n. 68.
201 V. Diata".
202 Vezi Insemnarile de pe cartile bis. din Lungani" de pe
Apostolul de Blaj din 1814 si pe Octoihul de Buda din 1811 $i Ceaslovul
de Iasi din 1817 ale bis. din Madarjasti.
www.dacoromanica.ro
 59

la biserica de pe mo$ia Todire$ti 203 dupa ce i$ ajutase pe toti

nepotii dupa cum am vazut si totu$ in cele din urma dupe
aceste faceri de bini anumi aratate" cum insu$ zice intro
unite cu toti s'au radecat asupra one si cu feliuri de jaluiri ne-
adevcirati, traganau-nza la giudecata 204 and luni si mai bini
m'au pedepsit, ca sa-mi e cell drepte a meli, ce ntai am de
chivernisald Viefiii si a casei meli" $i mai vazind cu feliuri
de ispiti suparari $i mahniciuni cu care am cunoscut desa-
varit de$artaciunea Iumii ace$tiea $i ca numai acee ce svanta
evanghelie $i svintili scripturi zic, urmandu-se de not pacato$ii
pe cat este cu putinta omeniasca pot a ni faci mo$tenitori in-
paratiei gei de sus" dupa toate acestea, mai avind amaraciunea
sa vada, o noua ocupatie rusasca", se botaraste ca sa-$ faca,
diiata" pe care o scrie in ziva de 6 April, mai ales, ca cliro-
nomi", nu avea.
Laid ce spune el in aceasta diiata cu insu$ condeiul lui.
Pentru iubita me sotie Rucsandra fiica rapousatului Pit[ar]
Iordachi Iura$cu" de ma voi savar$i eu inaintea sa o las pe
sotiea me Rucsandra, deplind clironoama pe toata averea me
atat nemi$catoare cum si pe celi mi$catoare, insa mo$ii i vii.
tigani, viti $i orice alte ramase $i nimini sa nu sa poata atinge
cat de putin, fiindca o las deplina clironoama pe toati intai
pentruca asemine $i sotie me prin diata sa ce au facut ma lasa
iara$ pe mini clironomu in viata me pe toati all sali, care la
aciasta cu toata dreptatea dupd legi $i ominire am urmat $i
nimini sa nu cutezi a o supara cat de putin sau ai ceri vreo
socoteala de ceva, caci afara de datoriile aratati dar si band
rama$i de la socru-meu pit[ar] Iura$cu sau cheltuitu fiind a sa
clironomie, iar pe cutezatori on din rudili mele sau din altii
ii leg supt cel mai infrico$at blastamu $i neertare in veci de
catre mini pacatosul, $i dupd savar$irea me in ce chipu are
a urma sotie me atat asupra grijilor sufletului meu cum $i
la altili se vor arata Innainte anumi, dupd care se fie datoari
a urma $i a inplini $i socotiala nimanue n'ari a da nici sa-i
poata ceri cineva cum $i mai sus s'au zis, de vremi ce in
viiata sa, o las deplin clironoama pe toate avand incredintare ca

203 Diata".
2" Face aluzie Indeosebi la judecata pe care o avusese cu Gheorghe
Evstatiu pornita, Inca de prin luna Octomvrie a anului 1817 si urmata
pana la 1 Fevruar 1818, pentru clironomia, ce pretindea Ca i se
cuvenea sotiei sale Maria din mosia Glodenii de piste Prut $i din alta
avere ramasa de la matusa sa Smaranda Ciudineasa, care se stapinea
numai de Banul Gosan (T. Codrescu Uricarial" VI p. 343).
www.dacoromanica.ro
 6o

va fad pentru sufletu meu $1 mai Mutt decat aceli socoteli si

hotarari de mini.
Al doile 1ndatoresc pe sotie me Ruesandta pentru eOpila
Marie pe de suflet o crestinm luind-o di la bisiiriea cariosocotesc
mai mutt decum ar fi fost faeuta de not sa-i poarti griji para va
veni la Varsta $i de va fi sanatoasa casatotindu-sa sa b agititi
cu ce va pute dandu-i se $i zaci suflete de tigani din drepti
tiganii mei cumparati de la casa rap[o]s[a]t[ului] Loglolf[alt Necu-
lai Stratulat, iar de se va duce la calugarie, sa-i de doae mii lei
cinci zaci matci di stupi $i aceli tail suflete de tigani, sa fael
ce va vre cu dansii $i-i las si tnila lui ci-i precurati fic[i]oari ,Si
blagostovenie ce parintiasca, cari bani ii va da randuti din vini-
tutile acareturilor.
lzvod de zastre a inepotului Grigoras Tufascta biv vel coniis,
ce s'au insotit cu copila noastra Ilincuta ce iaras 43 am crescut
de suflet cu indatotire catre milostivul Dumnezatt, ea sä o
Inzastratnu, cari izvod este intredintat $i de alti boeri cu loath
pojijiea casei, de aice din E$i va ave urmare sa intocma pre
cum glasuesti fara cat de puling stramutare fiindca celi dati de
sotie me sant zastre ei iar celi dati de mini au fost drepte a
meli Cari dupa svanta pravila am fost volnicu a li da mai ales
cunoscandu-ma $i mai mult Indatorit, ca m'am sprijinit la ba-
traneti $i on giudecati sau alte trebuinti de am avut prin alergare
$i Ostinelile dumisale m'am odihnitu.
Polcovnicului Toma Boncanu" ,,se i se mai de $i doao mii
lei bani randuri cum va putea ii las si ease sufleti de tigani
din drepti tiganii mei. Insa ii indatorescu $i pe nepotu meu
Grigorie cu sotie sa Ilineuta i pi copila Marie $i pe polcovnicu
Toma ca eu cata vremi le va lungi milostivul Dumnezeu viiata
cu celi ce vor putea si le va da mana sa ma grijasca la
zioa ace Insamnata ce ma voi savarsi, odihnind nepotu Grigoras
$i batranetele sotii meli nemahnindu-o cat de putinu ca aciasta
va fi fericire casii sale odihna si blagoslovenie[a] parintilor
sezand si in casi cu toata multamire sa cat va trai sotie me.
Neamurilor meli celi mai aproape macar ca svanta pravila" nu
le da dreptate a porni jaloba asupra dietii mosului sau a un-
chiului lor, adaugand ca mai bine se taca $i sa nu [se] jaluiasoa
cheltuind in ladar, fiind ca n'au nedejde a castiga". $i totus eu
umilindu-ma $i dupa aceste suparari ce am tras, aceste ce acum
prin diiata aceasta hotarasc tot le las Insa:
Lei 250 Ralotii (sic) Bosui[o]c satr. cu fii sai Costachi si
Ilium $i gineri sau Andronachi Vasiliu.
www.dacoromanica.ro
 61

250 Marii Ciudinesii ce ar-i cu_ al (toile cununie barbatta

pe Gheorghie Efstatie $i iii or sai cu cel intai barbatu Manolachi
Ciudinu 5t cu al doile a lui G,heorghi_ Efstatiu.
250, lei Enanchi Exatrasc iratile tor.
150 Epracsiei monahiei sor[a] tor.
900 Adeca noa,o sute lei acestor mai aproapi rudenii
9i nepoti de sor[al.
Profiritii llscie nepoata de nepoata de saga] a
100
surori-me Catrinu.
100 lui Dimitrachi Ilschie nepot de nepoata, de sorIal
n,epoti de fats a Zoitii Ilschie.
250 fiicilor lui Mihalachi Gosan 205 de la Singeri la
toati fetili $i la fii lui Oheorghie Gosanu 206 fratile for aceste
macar ca santu departe rudenii 207, dar fiind ca tata for Mihalachi
mi -au. facut bini, se li se de banii ce se arata.
1350 adica tma mie trei sute cinci zaci lei_
Acesti bani cum se arata mai sus, sa se de dupa savarsire
me de catre clironoma me sotie Rucsandra.
Mosie Cucutenii giumatate de sat de la tinutu Esii $i parte
din Borul de la tinutu Dorohoiului aceste le_ las, sa se vandal).
daca voi sfar$i invoiala ce din nou am facut cu mede[lnicerul
Manolachi Andrie$, iar nesfarsandu-le invoiala apoi a meli trei
part'. din Glodeni ce-i li-am dat schimb cu iconomie mede. Ma-
nolachi Andrie$ vanzandu-se se se platiasca toati datoriile ra-
mase dupa sevar$ire me se se d2 $i banii, ce se arata prin diiata
aciasta cu nestramutare se se intrebuintezi $i la grijile pentru_
sufletul meu la vremili randuite.
Slugilor meli, ce m'au slujit $i se vor intampla slujindu-ma
$i la sfarsitu meu dandu-li-se hacul [ leafa] tor, ce vor ramani,
se e se li se impartasca straile meli celi mai proasti, sa li se
de $i cate una suta lei de oin randuri precum, se va inlesni
sotie me $i vor fi multemiti cu atata.
Tiganii cu tigancile $i copii for ce i-am ertat, carora le-am

205 Mihalachi Gosan, este tatal d-nei Ecaterina, maritata intai Corban
in jud. Roman si al doilea Fundacescu-sorcra raposatului C. Climescu
tostul rector al universitatii din Iasi si mosul d-nei Clemence dr. Cor-
neliu $umuleanu.
206 In 1825 Maiu 6 loan Sturza Voda intareste stapinirea Logo-
fatului Teodor Bals, pe partea de mosie Sangerii de la tinutul Hir-
laului, a lui Gheorghe Gosan, ce o cumparase prin meza't de la medelni-
cerul Alexandru Tautul (T. Codrescu o. c. VI p. 323).
207 Printre indepartatele rudenii ale lui Tanasa Gosan, cred ca
putem socoti si pe un loan Gosan-Stolnicul, pe care-1 aflam iscalind
alaturi de marii boeri ai tarii. Acestia in 1805 trimiteau magzarul, catre
Inalta Poarta (T. Codrescu o. c. Il p. 143),
www.dacoromanica.ro
 62

dat scrisori la maul, sa fie ertati in veci, $i numai cat va till

sotie me se o slujasca precum $i prin scrisori i-am indatoritu
iar dupa sevarsire sotii meli se fie slobozi a se disci unde vor
vre socotindu-le ca nisti moldoveni fiind ertati in veci de mine,
ci $i rodu lor.
Pentru sufletul meu hotarascu $i afierosasc dupa sfarsitu
meu $i a sotii meli Rucsandra mo$ie Madrajacii $i Codrestii
pol [jumatati] sat di la tinutu CirligAturii, ce-mi sant mie
clironomie dupd svanta pravila, $i prin doao anaforali intariti
cum $i viile meli de la dialu lui Coroiu pe locul manastirii Socola
cu batic a$ezati, cari santu drepte a meli noao pogoani $i trii
firti cu case, cu crams cu livada, cat este ingradita asemine $i
-tiganii cati or ramane bez cei[i] copilii Marioarii $i Tomii
$i bez cei ertati toati aceste mosii tiganii $i vii le dau $i le afie-
rosasc bisericii, ce se numeste Talpalarii unde se praznuesti hramu
Nastirii Maicii Precurati ficioarii. Si in veci se li stapaniasca
svanta beserica cu pace $i fall nici suparari despre nimine spre
pominire[a[ me $i a parintilor mei unde se afla $i ingropati (Ata-
nasie $i Ana) $i a tot niamu men care la svanta biserica se ma
ingroapi $i pe mini in mormintu parintilor mii. tar de se va
intampla a muri la alt locu indatorescu pe sotie me de va trai
sau pe dum[nealo[r boeri epitropi ce prin rugaminte ii las, ca
sa pue la cali aducire oasilor melt Ingropandu-li la aceasta svanta
biserica. Si dupa savar$ire sotii mete indata dupa putere[a] diefii
meli, sa li e svanta biserica in stapanire $i dupa luare in stapanire
a mosiilor, viili $i tiganii de catre sfanta biserica, se mi se faca
grijili meli la tot anu la zioa acea ce ma voi savarsi cu slujire
de arhereu cu impartire de Orli lumini $i impartire de bani,
iar pana atunce se va faci de sotie me ca o clironoama, ce este
in viiata pe toate facandu-se $i dezgropare me dupa lege cresti-
niasca $i pravoslavnica $i afara de aceste mai indatoresc pe
svanta biserica a da pe tot anu. Inse lei 50 &Lich' cinci zaci lei
in biserica Prapadoamna Paraschiva de la Plicurari unde este
ingropatel sora -me Zmaranda la care sada indatoritu si pentru-
ca-mi este soda] si pentruca mi-au dat danie o parte si giuma'tati
din Imo,sie Glodenii, ce din vechl s'au numitu Dusmanii cu care
bani se faca pomenire preotii dela ace bisericii la zioa ce s'a
seviirsit sora-Me la 12 zile a falai lui Mart si cu cinci zile mai
inainte se se de la preofil ce vor fi si afar de banii acestie mai
.dau acei svinte biserici ,si trii locuri de case ce am in Thipallirie
dandu-se si scrisorili ce slintu care le va stlipani in veci fiind
cumpllrati cu drepti banii mil.
www.dacoromanica.ro
 63

Lei 20 Adica doao zeci lei la svdniu mare mucenic Gheorghie

de la Lozanschi (sic) unde sada ingropafi cumnatu meu Gri-
gorie sord-me Zanifira si nepotu Neculai stelpinind acea)tdsvantd
biserica si parte din mosie Handsenii ce atunce la savirsire
azepotu men Neculai am dat-o svintei biserici sere pomenire
for cu indatorire prin acees scrisoare de danie dupd cari se
.urnzezi stein& bisericii.
550 Adica cinci sate cinci zaci lei la shitu Vovidenie
of miindstirel Niamfului unde mlz aflu ctitor de la facire bisericii
wide se prliznuesti ci hramu svantu marl flicator de minuni
Spiridon csi se vor da banii la zioa svdntului aratatu pe tot anu
adica cinci zaci lei.
20 Adica cloud zaci lei la biserica de mit. So cola undi
iaras ma allu &tor de la zidire bisericii, cad bani, se se de la
preofii de acolo de zioa praznicului a Nastirii Maicii Precurati
Ficioari dandu-se nezmintit pe tot anu pentru lunzini si undi
lemnu la zioa hfamalui.
20 Adicii doao zaci lei la biserica de la mosie Todirestii
Vnutu Carlegaturii, unde slintu ingropaf frafii mei si sonic -me
Catrina si iarals la preofii bisericii de acolo se vor da pe totu aria.
50 Adica cinci zaci lei se se de la biserica de la mosie
Mdclargicil hacul 1leafai a doi preofi slujitori acolo cari bani
. se vor da pe tot anu preofilor de acolo purtandusi grit fig
de lumini undilemnu biserica. Acesti bani intocma precum se
randuescu de mini se se de pe tot anu si in cats vremi va fi
in viiafii sofie me IRucsanda se vor da de care sini. lar dupli
sylvdrsire sa se vor da de Mire pririnfii egumeni sau dumlnealo Jr
boerii epitropi acestei svintei biserici. lard in card vremi
va fine nzilostivul Dumnezdu lntemiere lumii, did once stapaniri,
se va intdmpla a veni mai ales pravoslavnicd an vor zmintt
afierosirili cell cu dreptate dati svinfilor lacasuri dumnezeesti.
$i din aceste afierositi de mine, nimi, nici se poata vinde, nici
a schimba nici a le instreina dela svanta biserica, ce precum
li-am afierositu asa se ramae statornici in veci dupa cuprindere
dietii acestie hotarasc si pentru figanii cei las svintei biserici,
dupa ce-i va lua in st4anire dupa sevarsire sofii meli, se pla-
tiasca numai dajdie cafe doao zaci lei pe anu adeca zaci la
sveti Gheorghie si zaci la sveti Dimitrie si copiilor in casi sa
nu li se e nici odinioara iar cind va fi trebuit de vro-n trneremet
atunce se vor aduce la lucru cu plata si cu hrana si dajdie
for nici sä se sporiasca, nici se se scads.
Aceste sant hotararele mele si diiata si afierosire care din
www.dacoromanica.ro
 64

suflet, eu am %cut si cini ua cuteza a prihani sau a umbla sa

smintiascA, ce mai mica hotArare din aGeste cuprinse prin diiata,
aceasta dreptu giudecator milostivul Dumnezau si maica pre-
curata ficioara a. carie biserici este si hramul. paras, sa li fie
si rasplatitori unora ca acelora si in lume aciasta si in ace vii-
toare; iar cari or pazi si or internee cele cuprinse prin diiata,
si or implini ertati sa fie si blagoslovit si fericiti dela milostivul
Dumnezau, si maica precurata fecioara si spre intemeiere si
infarire in veci a acestor cuprinse prin diiata si a afierosire
aciasta am iscalit cu mama me rugand si pe alti obrazi cins[ti]te
de au iscalit, Epitropi las si rog ca sa priimasca a fi preosvintitu.
Mitropolit al Moldaviei pe Dum[nea]lor boeri Pascanesti ce
santu ctitori a acestii svente biserici Talpalarii".
Printre martorii care iscalesc diiata gasim pe Filaret Mitro-
polit de Apamias, Varlaam Sardeon, Logofatul Andronachi Do-
nici, Teodor Bats, Vornicu Alecu Canta si altii.
Mitropolitul Veniamin Costache dimpreuna cu Meletie, epis-
copul de Roman punandui iscalitura zice spre nestramutare
si intocmai pazire a celor 'intru acesta cuprinsa, sa legam si cu
arhiereasca legAtura pre cei ce ar cuteza in urma, a stramuta si
a nu urma intocmai ceale de dum[nea]lui randuite drept aceia
dttpre a dumisale rugaminte legam si supt neblagoslovenie su-
punem pre acei ce inpotriva hotararilor dumisale ar cuteza sa
urmeze" 208.
Facerea acestui testament, alcatuit cu atita amanuntime, it
va fi determinat ca o masura prevenitoare nenumaratii
nepoti, care fats de averea destul de frumoasa pe care o lasa
in urma lui, ar fi deschis un proces neterminabil, si poate cu
multe necazuri pentru sotia lui Ruxanda. Deci pentru ca sa
tacii si .9,A nu se jaluiasca" el tot le lasa" ceva, insa neuitind
indeosebi bisericile cu preotii tor; iar in sotia lui avind o nes-
tramutata incredere pentru ad'ucerea la indeplinire a ultimilor
lui dorinti, cd va fad zice el pentru sufletul meu si mai
mutt, de cit aceli socoteli ,si hotariri JluateJ de mini". Totus in
afara de toate acestea, it va mai fi determinat la facerea acestui
testament si vrista precum si imprejurarile destul de critice prin
care trecea tara prin ocupatia principatelor de catre rusi, care
pe linga vexatiuni de tot felul, mai aduceau cu ei si bolile.

208 Diata" am dat-o dupa manuscrisul original, vez-o in parte pu-

blicata si-n lucrarea Biserici cu averi proprii seria 11-a" Bucuresti,
1910, pp. 184-188.
www.dacoromanica.ro
 65

Scrie unul printre amintirile sale; La anul 1829 Noempt.

24, noaptea dispre lAsatul sacului de earns di postul Craciunului
pe la 3 ciasuri dupa miezul nopte[i] s'au cutremurat pamantul.
Cutremuru, au tinut, ca la 3 menunte, Cu mare groaza. In aceasta
vreme, se afla ziland boale, ciumi in °rasp./ Esii si tura sa
intorce din roblia la patriia lor" 209.
In aceste vremi, numele lui Gosan nu-1 mai intilnim decit
printre prenumerantii angajati de a cumpara un exemplar din
Diregiitorul bunei cresteri" a lui Damaschin Bojinca .10, a
dascalului ardelean de la Socola.
MOARTEA LUI.
Inca din primavara, anul 1831, se vestea a fi un an, aducator
de multa tristeta si plins in multe case, din orasul Iasi.
Scrie acelas in amintirile sale: La anul 1831 tuna Maiu
1-ia, s'au insamnat o boaM, ce sit numesti holera morgai (sic)
[=morbus], care negurti viind a'espre marefal Niagrii in Rosiia
si deacolu si in Moldavia, an murit mult norod de oameni 211.
Iar data citim in Istoria Moldovei" a Postelnicului Mano-
lachi Draghici afra'm detalii si mai complete. El zice: La 1831
pe la slarsitul lui Maiu, au izbucnit intaeas data holera in
Moldova cu o furie ingrozitoare, in care time plenipotentid
[Kiselev] fiind in Iasi, an luat masuri energice spre a o stirpi,
dar n'au putut face nici o isprava, in potriva acestui rau, care
merge sporind, salit au fost apoi de la o vreme a se trage si
el insusi din Iasi la o vie. cind toti boerii se imprAstia pe unde
putea, ca sa scape de vazduhul Iasului, ramaind orasul pustiu
ca la o Luna de zile, unde sacera holera victimile ei ca clacasii
spicele pe lanuri; atunce au murit multi boeri din capitalie, pe
unde e-au apcat vremea, sa mearga, bra a li se face macar
datoriile crestinesti de urmasii for Ca se temea de epidemia acea
infricosata mai mult de cat de ciuma sä se apropie" 212.
Deci unul din acesti boeri refugiati la una din mosiile sale
crt aem si cu tot temeiul a fi fost si Gosan. $i cum holera intt
1-a crutat, sfirsitul zilelor i-a fost, sa-i fie, in satul Madarjesti si
ingropat in cimitirul ctitoriei de lemn a cumnatului sau Grigore
Drama in partea de meaza-noapte. Cugetind asupra dispozi-
tiunilor sale, privitoare la moartea sa si comparind ingrijirea
deosebita pe care a pus-o el la punerea petrel pe mormintul
202 Vezi insemnarile de pe cartile bis. Ziva Crucii din Iasi Nnul
Testament" de Petersburg din 1817.
210 Tiparia la Buda in 1832.
211 Insemnarile aceleias biserici.
212 Ti-. la Iasi 1857 vol. II pp. 183-4.

C. Bobtassen: ,,Buits41 Tdnasii Gown.. 5

www.dacoromanica.ro
 66

parinlilor sal din pridvorul bisericii Talpalarilor, cu peatra fara

proportii de proasta calitate, puss la mormIntul sau dar mai ales fac-
tura literilor din inscriptie sa'pate asa de primitiv, toate acestea ne
due catre concluzia constringatoare, cum ca ingroparea i-a fost savir-
ita cu groaza si-n pripa fiind in vrista de 59 ani, data tinem soco-
teala de propria-i rnarturisire a amintirilor sale 213 sau de 70 de
ani dupa declaratia din pasaportul sau pentru Bucovina 214.
Preotii care vor fi savirsit prohodul pe linga cei adusi de
prin satele vecine, obiceiu, care se pastreaza pans astazi, insa
nu vor fi lipsit popa loan, popa Gheorghi, cum si diaconul
Toader, apoi cei trei Idascali ai bisericii 215 din care putem sti
pe Stefan 216.
La capul lui, -s'a asezat piatra avind urmatoarea inscriptie:
SUB ACIASTA PIATRA ODIHNE$TE ROBUL LUI DUM-
NEZAU TANASA GOSAN BIV VEL BAND, CARL LA
ANTI DE LA HS. 1831 IUNIE (?) 17 ZALE S'AU
SAVARSIT DE ZALI. SA-[L] ERTI DOMNU..." 217
Stefan clisiarc[u]" de la aceasta biserica deasemeni nu
scapa din vedere acest insemnat eveniment de a face $i el men-
tiune pe una din cartile bisericii, ca. s'au cuntparat cu totati
dheltuiala de robul lui Dumneati japlinu Tanasid (sic) Gosan
clitoral biserici. ,Si s'au salvalrsit robul lufiJ Dumnezau.dintru
aceastd via(/ 1831 lunei" 218.
DUPA MOARTEA LUI.
Cu toata groaza care era intre oameni de frica holerii,
totus sotia sa va fi cautat, sa-i aduca la indeplinire cele prescrise
prin testament, intai pentru ca n'ar fi ertat-o gurile celor aproape
de ea $i al doilea fiindca diiata era legata cu greu blastam. 4
va fi purtat grijile pentru suflet" la vremili randuite" si
apropiate de ziva ingroparii, nu va fi uitat ca slugilor sale sa le
claruiasca ,,stralle" cell mai proasti" cum si cafe una suta lei
de om"; iar dupa trecerea flagelului nu vor fi lipsit aceleas
213 0. Lugosanu o. c.
214 Pasaportul cit. din 1821 cond. no. 759.
216 M. Costachescu o. c.
216 Vezi insemnarea de pe Tipicon" de Iasi din 1816, at bis.
din MadirjAsti.
211 Inscrip(iile bis. din satul Mddildasti, de lingc, statia Sirca,
tad. Iasi.
Cu toata deteriorarea literilor din inscriptie $i greutatea de a o resta-
bifi, ne mai vine $i un alt fapt In ajutor de a ne confirma citirea corecta a
ei. PAL Tincoca parohul bisericii, la o intrebare fAcuta ne comunica, ca noi
comemoram ziva mortii lui TAnasa Gosan la J lunie (sf. Sauel, Mar-
mel It Ismail)". Aceasta consonants, deci ne Intase$te $i mai mutt in citirea
corecta a datei mortii lui Gosan.
218 Vezi insemnarea de pe un Tipicon" de Iasi din 1816 al
bis. cit.

www.dacoromanica.ro
 67

griji la lot anu, la zioa" aceia in care s'a savirsit cu slujire de

arhjereu, cu impartire de pant, lunzini 4 immirtire de bani" 219.
Facindu-se catagrafia Cirligaturii in 1831, in ea figureaza si
satul Madirjesti, insa stapinit de vaduva Baniasa Rucsanda
Gosan 220.
Diata raposatului banului 'Masa Gosan incredintati de
Mitropolitul Veniamin este intarita abea'n 1833, Aug. 5 si de
divanul apelativ al tarii 1e sus. Partea sa din Codresti este
lasata danie bisericii Talpalarilor din Iasi, insa dupa moartea sotiei
sale 221.
Rucsanda mult n'a mai stat si ea prin lume, caci dup.&
trei ani dela moartea sotului sau, o gasim intre calugaritele
222, cu numele de Epracsia, prin urmare la
manastirii Varaticului
un loc cu Epracsia Patrascu, nepoata-sa.
Linistita, nu era £hear in acest refugiu care ar fi parut
c5 o va departa deci de zbuciumul vietii. Ca'ci in 1832 un nepot
de pe sot, Enachi Patrascu, cerea inpartirea de clironomie"
de pe matusa-sa Zmaranda Ciudineasa" precum si a varului
s5u Neculai Drama", de oarece zicea el, a laird toad in
mina" lui Tanasa Gosan 223.
Apoi de pe urma tiganilor mosteniti de nepoti, Inca era
nevoita a primi scrisori de deslusire si de pretentii de la
Marioara Draghici-vorniceasa, acolo la manastirea Varaticului' -21,
adresinclu-i-se ca. unei fete bisericesti, adeca sfintii sale mo-
nahii Epracsia Gosan" 225.
De aci si-n aceasta calitate, la 1834 Julie 13, arenda mosia Co-

219 Diata". Dorinta, lui se respecta intocmai pana 'n ziva de

azi, ne spune par. L Tincoca, parohul bis. Talpalarilor.
220 Acesta avea 2 preufi in slu jbo, pe loan sin Toader dascalu,
slujitor bisericii sfintului Grigorii Bogoslov si Gheorghii sin ,Stefan
dascalu. Apoi diaconal Toader sin Andrei, tot la acea biserica, 2 ne-
volnici: Grigori Stornescul si loan Frunza; 11 vaduve intre care Anita
lui Dumeru Scutaru, Vasilca lui losip, Nastasie lui Vasile Ciobotartt,
Tudura lui Simion Duca, Dochita lui loan Curtianu, Maria lui Gheorghi
Muntianu, Sofronia lui Ionita Fiore, Iftimia lui Toma Rotaru; 3 dascali
de biscricd; 17 birnici breslasi, intre care Vasile Ciobotaru, Alecsa
Ciobotaru Ionita sin Efrim, loan sin Simion Baban, Eftimi sin Ionita
Luca, Ihnat sin Petre Chita, Petre Cositianu; apoi 10 slugi si alti oa-
meni fara de bir. (M. Costachescu o. c. p. 55)..
221 Ibid. o. c. p. 18; vezi si , Bis. cu averi proprii" p. 188.
222 Vezi scrisoarea din 1841 Fevr. 8 din cond. no. 759.
223 Doc. din 1834 Decemv. 20, cond. no. 758.
224 Scrisoarea din 1841, Fevr. 8. Inca dela 31 Ghenar 1841, vor-
niceasa Marian Draghici, nascuta Nacu, prin zapis cu copie, adeverita
de giudec4toria de Neamt, vindea manastirii Neamtului, mosia Baltati
cu hlizele Codrestii de la tinutul lasii (M. Costachescu o. c. p. 18).
Doc. din 1838 si urm. cond. no. 759.
225 M. Costachescu www.dacoromanica.ro
o. c. p. 18.
 68

drestli, sfintei mitropolii 226 si daruia Vieti le sfintilor ale lui

Dosoftei, scriind: Atli Asia sfiintli carte am afirosit-o (sic) in
mina pdrintelai Susoi227 duhovnicu, spre pomenirelal noastrA
si a tot neanuz nostru. EpraCiie monahie Gosan". Iar parintele
Sisoi adauga: Acti lasta Sfeintil car!ite este duruita ucinicului
mea Simionu, pentru sufletal meu anume parintele Sosoi (sic)
irishimonah ucinicu Mtigurii Raraului 1835 Marie 12" 222. Si tot
aici la manastirea Varaticului, desigur ca, era preocupata de
implinirea celor sapte ani de la moartea sotului salt Tanasa,
care prevazuse in diata sa: ca tot la sviinta biserial adeca
a Talpalarilor sa ma ingroapi si pe mini in mormlintu car
rintilor fniei. lar de se va intdmpla a mini la alt loot, ?aria-
torescu pe sotietal metal de va &Zit sau pe duntnealor boeri
epitropi ai bis. Talpalarilor ce prin ragaminte ii las, ca
se pue la call aducire ousilor meli, ingroptindu-li la aceastil
svfiatri bisericui" 2. Deci dezgroparea trebue, sa i sa fi facut
prin vara anului 1838 si de acolo de la Madarjasti, s'au i
adua oasele sin gropate in pridvorul bisericii Talpalarilor alaturi
de cele ale parintilor lui, in apaosul si pecetluirea gropii
pentru vecie prin ultimile ruga'ciuni ale preofilor si multumirea
maicii Epracsiei, ca Dumnezeu o invrednicise, sa 'ndeplineasca
G dorinta cenda de multi vreme.
Reintoarsa la manastire, aflam ca'n 5 Mart 1841, Inca
reinoia contractul cu sfinta mitropolie pentru Codresti"o.
Dupa toate acestea, mult n'a mai viefuit si ea 231, de oarece
o Thsemnare fugara, ne vorbeste, cum ca fosta sotie a riiposa-
tului banului Tanasa Gosan", s'au savlirsit din viata la sv[tinta]
manzistire Varaticului, in anal curgiitor 1843, Ghetzfarl 19" 232.

226 Ibid.
227 Iroshimonahul Sisoe, a vrut intai sa mute schitul Dodu pe
mosia Domeniilor rAmasa in Moldova si a'nume pe un pirau, care se
varsa in Negrisoara, &fluent al Negrei Brostenilor. Dornenii, insa n'au
vrut s,1-1 primeasca, temindu-se sa nu le cuprinda din mosie. Si
atunci s'a intors inapoi la magura Raraului pe coasta ramasa in Mol-
dova. lar piraului unde voise a aseza schitul i-a camas numele de
pirdul Sihastriei. Deci lui Sisoe pe la 1800 se datoreste mutarea schi-
tului Rarau, ce era sihastrind prin aceste locuri. (A. Popovici si Gh.
T. Kirileanu Descrierea mosiei regale Brostvni, jud. Suceava" Bucuresti
1906 p. 204; M. Lupescu si Gh. Kirileanu, Scurf& descriere a bisericilor
din comuna Brosteni si a schitului Rarau", Buc. 1906 p. 90).
228 Proprietatea d-lui Gh. T. Kirileanu.
229
230',Diata".
M. Costachescu o. c. p. 18.
231 Doc. din 1841-43. Scrisoare din 1841 Fevr. 8; doc. din 1838
si urm. din cond. no. 759. .

232 M. Costachescu o.
www.dacoromanica.ro
c.
 (19

Odata cu aceasta, potrivit $i diatei" lui Gosan, jurnatate din mo-

$ia Codrestii, trece in stapinirea bisericii Talpalarilor. InsA fiindea
de pe urma Epracsiei acolo in manastirea Varaticului" ramasest
$i oarescari datorii in sums de 3750 lei, dupa cum arata in 19
April 1843, aga Grigore Tufascu ce se porecteste si Nita",
nepot acestor daruitori", negresit ca au trebuit sa se acopere
de cistiul in bani al sfintului Gheorghe a mosiei Madirja$tii,
din venitul anului curgator 1843"233. Epitropia bisericii Tal-
palarilor $i hotaraste plata acestor datorii spre a nu-i rihnine
sufletul indircat cu '11,9par:dere" 234.

DUPA MOARTEA EPRACSII GOSAN

Pe Enachi Patrascu, ajuns la mare saracie, it $i gasim
cerind prin jalba adresata catre Domn in 1843 ajutor din aceea
ce lasase bisericii Talpalarilor Tanasa Gosan, cad zicea el:
din inteimplcitile nenorocirilor, ci mi-au vinit pierziindu-mistare
ci (ant avut, am rilmas acurn in cea mai proasta ticiilosie, Meat
de !mu lte on sa l& lips4 si de hrana vietii, ce de toati zilili
glislinda-m4 impovorat si at casa gre de copii". Apoi explica lui
Voila maica-me Ilinca Patrascu, nascuta Gosan, au fost sora
cu raposatul mow meu Banu Tanasa Gosan $i fiind ca el
mo$ul (melt averea ci i-au ramas" au daruit-o bisericii Tal-
palarilor" pentru sufletul sau, cari averi, sa poati socoti a
da venit pe an pang la zuci mii lei; cu lacrami cad la picioarili
Inaltimii Voastri $i ma rog, sa fit milostiv, asupra saraeii
meli, bine voind a poronci, ca din venitul acei averi, epitropia
acei biserici, sa-mi faca o leafs, cat va va nastayi milostivul
-Dumnezeu".
Daca epitropia bisericii, va fi ajutat cu leafs" pe acest
nepot al lui Gosan, nu stim, desi rezolutia cancelariei domne$ti
cu pecete in regula, ii era de partea lui zicindsa recomandueste
epitropilor bisericii Talpalarilor", ca sa i se faca jaluitorului;
un potrivit agiutor pentru vietuire din veniturile acei bise-
rici" 233.
Prin 1844 luna tunic Simion nevolnicu" adresa catre depar-
tamentul averilor bisericesti o plingere prin care arata, ca
au fost robul raposatului Ban Tanasa Gosan dupa a carui
danie cu toata familia lui a trecut supt asamine categoric la
biserica numita Talpalarilor". Deci, ceri in temeiul pravilii
233 Ibid.
234 Ity.
235 Doc. 1843. Decemvri 13 cond. 758.
www.dacoromanica.ro
 70

pentru dezrobire unor asgmine tigani bisericesti, a sä dezrohi

si pe fiul sau dila Dumnealui Sardariul Andronachi Vasa liu
din Roman, caruia i s'ar fi daruit mai in tuna de raposata
shimonahiea Epracsia foasta sotie a lui Gosan" 236.
In aceasta vreme, Grigore Tufascu, ajunsese aga; iar tocmai
la 1857 August 24, gasim c5. 3700 galbeni austro inparatesti,
s'att dat la bisarica Banului" din Iasi preutului Atanasi-do-
hovnicu acestii biserici de dumneaei postelniceasa Ecaterina
Tufasca nascuta Nacu pentru sufletul si ertarea pacatelor a
tot niamul a caror pomelnic urmiaza mai gios; Intrebuintandu-
sa ac[i]asta sums de bani in facere unui aeru [epitaf] avandu
neaparata trebuinta bisarica" 237.
Dupa pomelnicul de morti, care urmeaza cu: Ana, Mihail,
Leon, Lupu, Maria, Victorie Teodor [si] Elena", etc. not lotus
dupa incringuitura a unei bane parti din neamul Gosanestilor
pe are am vazut-o, nu putem stabili gradul de rildenie acestei
Catinca, subscrisa: Catinca Tufasca Post. nascuta Nacu" 210.
Si totus erau ruda de oarece observant pe acelas Leon repausat,
figurind si-n pomelnicul lui Aga. Grigore Tufascu?-9.
Cit priveste de vie pe la 1853-54, Inca mai purta numele
de via lui Gosan. Fiind chear linga manastirea Socolei, mergea
adesea de se primbla prin ea, insus Mitropolitul cu tot an-
turattjl sau. Era desfatarea si a rectorului acestui seminar, a
profesorilor, dar mai ales a elevilor2n.

POSTSCRIPTUM
de
PAR. I. TINCOCA
Tanasa Gosan, despre care trateaza acest studiu interesant,
este unul din marii donatori, ai bisericii Nasteraa Maicii Dom-
natal" din Iasi, pronumita a Talpalarilor", care in afara
de osemintele sale si ale familici, i-a lasat dintro desavirsita
intelegere a traditiei noastre bisericesti, o buns parte din avere:
mosia Madarjesti in intindere de 688 hct., situata in judetul
Iasi, linga gara Sirca si o vie de 51/2 hct., in podgoria So-

.
2J6Doc. din 1844 lunii 20 cond. no. 759; Pr. C. Bobulescu in
rev.: Miron Costin" an. VII n-le 1-4 (1919) p. 14 a lui Andronachi
Vasiliu pentru locuinta in Ia;i, linga bis. sf. Gheorghe Lozonschi.
237 Doc. din 1843 Februar 27 din cond .no. 759.
238 Vezi Acta bis. Banu", cond. din 1799 Mart. 25 p. 27 v.
232 Cf. aceste doua pomelnice din cit. cond.
240 Vezi rev. Bis. ort. rom.", an. XIV p. 50.
www.dacoromanica.ro
 71

colei, la citiva. pa.$i, de Bisericufa" Soca lei, o ctitorie a sa.

Dumnezeu a facut, ca aceste daruiri ale lui Gosan, sa se
pastreze nestirbite, pana in 1919, rind mosia a fost expro»
piata in intregime $i pe un pret de nimic, aka dupak cum 1-a
impus legea, prin care institutiile de mina moarta, au fost
omori1e fara, mita pentru serviciile pe care le aducea, publicului
romin. Din venitul rnosiei liana la 1913, s'a putut intretine bi-
serica, in conditii exceptionale, datorita aceasta mai aleS in-
grijirei predecesorului meu Parintelui Nicolae Vereanu. Pe la-
tunci, din acest venit, se putea plati personalul, care consta
din trei preoti, un diacon, doi cintareti, un canonarh $i un
paracliser. De la 1913, data venirei mele ca paroh, biserica
are $i un bun cor.
Pima la 1919, salarul personalului, a fost intotdeauna mai
mare, ca la stat. De la aceasta data s'a mentinut pana la 1
Lamm- 1928, egal cu al statului. De aci incolo, se pare, ca
va famine mai mic, din pricina venitului redus al capitalulti
infim $i cu o infima dobinda (50/o), ce ne serveste statul
pentru foasta mosie.
Epitropia, se simte fericita, ca pana 'n prezent, n'a fost
silita, sa atace fondul. Iar daca viitorul, s'ar inegura, raspunderea
s'o poarte, cei ce n'au procedat cu toata intelepciunea la mare ex-
propiere, ce s'a %cut.
Inchei multumind in numele Onor. epitropii, parintelui C.
Bobulescu, om plin de dragoste $i evlavie pentru trecutul $i
patrimoniul nostru national. Inzestrat, cu rabdare $i pricepere,
ne da prilejul de a sculura praful uitarei de pe figurile treat-
tului, care aveau o deosebita intuitie a viitorului in cerintele vietii
noastre de ob$te $i deci o larga darnicie pentru sfintele noastre
lacasuri, pentru care cuvint cred, ca numai datorita acestor suflete
singulare, au putut, sä ajungii, ca unile din ele, sa fie o ade-
varata mindrie a neamului nostru. Deci, gratie sfintiei sale
unul din pionerii culturei rominesti Gosan, ziditor $i -n
zestrator a mai multor biserici, ocrotitor de orfani $i al seminarului
de la Socola, a ajuns, sa ne preocupe binefacerile lui ca
printro viziune cereasca, tocmai in pragul implinirei a o suta
de ani, de cind el cu o chibzuita intelepciune i$ facea diata
sau testamentul, pentru ca carAmitindu-$ aceea ce adunase cu
multa truda, la vreme sä poata, sa implineasca acolo, unde
www.dacoromanica.ro
 72

Se simtea nevoe, sä mingle, uncle $tia, ca-i suferinta $i si

intareasca, uncle i se pima, ca-i slabiciune. Dar peste toate
acestea nu putea sä lese bisericile sä fie lipsite, cu umilii for
preoti. De aceea $i ea biserica dintro adinca recunoginta, nu
1-a putut uita...
Preotul loan P. Tincoce, Econom
Paroh i Profesor.
laid, 18 Decenzur1 1927.

98 kart 1919

www.dacoromanica.ro
 TIPOGRAPIA ,,LIPTA"
NICOLAE STROIL A ::
STR. GENERAL BIERS-
TEANU 8, BUCURESTI

.."

www.dacoromanica.ro