Puterea executiva in Federatia Rusa

In conformitate cu Constitutia Rusiei, Presedintele Rusiei este seful statului,

precum si a unui sistem pluripartidism cu puterea executiva exercitata de guvern,
condusa de primul-ministru, care este numit de presedinte, cu aprobarea
Parlamentului. Puterea legislativa apartine celor doua camere ale Adunarii
Federale a Federatiei Ruse. O camera se numeste Duma de Stat (rusa Дyмa), care
este formata din 450 de deputati alesi pentru cinci ani. A doua camera se numeste
Consiliul Federatiei Ruse (rusa Совет Федерации) format din 170 de senatori care
reprezinta Subiectele federale ale Rusiei.

Presedintele Federatiei Ruse, numit mai simplu Presedintele Rusiei (in limba rusa:
Президент России) este seful statului, ocupantul celei mai importante functii
executive in Rusia. Puterea executiva este impartita intre presedinte si primul-
ministru, care este seful guvernului.

Guvernul Federatiei Ruse – autoritatea publica centrala care exercita ”puterea”

executiva in stat

Guvernul Federatiei Ruse infaptuieste ”puterea” executiva a Federatiei Ruse.

Acesta este alcatuit din: presedintele Guvernului Federatiei, loctiitorii acestuia si
ministrii federali de resort.

Presedintele Guvernului Federatiei – traseaza principalele directii ale activitatii

Guvernului federal, organizând activitatea acestuia. Guvernul Federatiei Ruse –
poseda o serie de atributii si de competente menite sa asigure:

 infaptuirea politicilor financiar-monetare; administrarea proprietatilor

federale; asigurarea
 legalitatii, a apararii tarii si a securitatii statului; ocrotirea drepturilor si
libertatilor cetatenilor;
 apararea societatii si a statului impotriva recrudescentei fenomenului
infractional si, in mod
 deosebit, impotriva ”crimei organizate”; infaptuirea politicii externe a
Federatiei Ruse .

Toate aceste atributii trebuiesc exercitate in conformitate cu Constitutia Federatiei,

cu intregul drept obiectiv (pozitiv) al statului, inclusiv in acord cu decretele sefului
statului.

In realizarea atributiilor sale Guvernul Federatiei emite hotarâri si dispozitii, acte

normative care trebuie sa fie in concordanta cu legile federale si, in mod deosebit,
cu Constitutia Federatiei. Daca aceasta conformitate este incalcata actul normativ
adoptat de Guvern poate fi anulat de Presedintele Federatiei Ruse.

Actele normative (hotarârile si dispozitiile) adoptate de Guvern in exercitarea

atributiilor sale specifice au aplicabilitate generala, fiind obligatorii pe intreg
teritoriul Republicii Federative Ruse. In caz de demisie, din dispozitia sefului
statului, Guvernul Federatiei va continua sa functioneze pâna la formarea noului
Guvern al Federatiei Ruse.

In opinia mea, având in vedere considerentele expuse anterior, cu ocazia analizarii

institutiei Presedintelui Federatiei Ruse, Guvernul Republicii Federative Ruse
reprezinta, de jure, autoritatea publica centrala, federala, care infaptuieste
”puterea” executiva a Statului Federativ Rus. Faptul ca Guvernul Federatiei Ruse
se afla sub directul si nemijlocitul control al Presedintelui Republicii Federative
Ruse nu inlatura caracterizarea – prevazuta chiar si in Constitutia Federatiei –
acestui organ etatic federativ ca fiind cea mai inalta autoritate executiva din
Republica Federativa Rusa.

Puterea de stat este organizata de gestionare a treburilor publice ale statului si

organelor sale. In conformitate cu articolul 10 din Constitutia Federatiei Ruse"
puterea de stat in Federatia Rusa se bazeaza pe separarea legislativa, executiva si
judecatoreasca"

Cum am mentionat puterea executiva este o ramura independenta de stat unificat al

Federatiei Ruse colaboreaza indeaproape cu legislativ si judiciar autoritatile sale.
Separarea puterilor nu este absoluta, de a sesiza recunoasterea independentei
depline a fiecarei ramuri. Acestea sunt toate legate intre ele. Semnul distinctiv al
acestei ramuri pare ca este pus in aplicare in ceea ce priveste atât colectiv si
membrii individuali ai societatii organizate de stat, care este, pe plan national si ca
un personaj functii specifice de aplicare a legii de stat.

Puterea executiva este investita organizatoric si managerial, precum si activitatile

de executive si administrative efectuate de catre anumite autoritati de stat si
functionarii pe baza si in conformitate cu legile in scopul de a furniza zilnic
(curent) functionarea statului si a aparatului sau. Ramura executiva singur, ci
numai in sensul de-competenta functional. Functiile sale sunt legate de punerea in
practica a legii la scara nationala (performant), care utilizeaza o anumita parte a
autoritatii publice. O alta parte din aceasta autoritate cade pe puterile legislative si
judiciare. In consecinta, ramura executiva poate fi caracterizat ca un subsistem in
cadrul guvernului unificat sau mecanismul acesteia. Calitatea fundamentala si de
numire a puterii executive sunt exprimate intr-o anumita forma de activitate de stat,
executarea esenta ei. Mai mult decât atât, spre deosebire de aplicarea puterii
judecatoresti (in cazul in care conformitatea cu cerintele legii se realizeaza in
principal in cazuri negativ) pentru ramura executiva este caracterizata indeplinirea,
in principal directa a cerintelor legislatiei la buna functionare eficienta si in
obiectele sale de influenta ai economie, politica, drept, cultura. Trebuie remarcat
faptul ca, in conformitate cu Constitutia, puterea executiva este organizat si
administrat pe baza federalismului, ca este, prin legislatie, o distinctie a
competentelor intre organele federale si executive si organismele similare ale
Federatiei. Autoritatea si capacitatea de a-si exercita puterea executiva acordata
Guvernului, ministerelor federale si alte organisme executive federale, organele
executive ale Federatiei si un numar de anumiti functionari. Problema puterii
executive este de pâna-la-data, precum si unul dintre cele mai dificile intrebari ale
stiintei juridice. Caracteristicile reale ale ramuri ale guvernului reflecta starea
statalitatii in momentul in ansamblu, ne permit sa estimeze potentialul si
perspectivele metode legale de stat de rezolvare a problemelor sociale. Obiectul
acestui lucru desigur este puterea executiva in Federatia Rusa, precum si obiectul
in sine Constitutia Federatiei Ruse. Aflati caracteristicile de baza ale executivului,
pentru a face fata organizarea si activitatile puterii executive la nivel federal este
scopul lucrarii, desigur. Dar acest lucru ar trebui sa puna un fel de probleme: locul
si rolul executivului in sistemul de guvernare, precum si principiile pe care este
construit ramura executiva in Federatia Rusa. Aceasta lucrare consta dintr-o
introducere, doua capitole, concluzii si literatura folosit. In primul capitol vom
incerca sa dezvalui conceptul, principiile de putere executiva, precum si locul ei in
sistemul de guvernare. In ceea ce priveste al doilea capitol, consideram aici foarte
structura executivului. In studiul de aceste aspecte ar trebui sa se bazeze pe un
cadru juridic specific, si anume Constitutia Federatiei Ruse, Legea Constitutionala
federala privind" Cu privire la Guvernul Federatiei Ruse" la Decretul prezidential"
Cu privire la sistemul si structura organelor executive federale", precum si Carta
regiunii Briansk.

2. Caracteristicile generale ale puterii executive

Locul si rolul executivului in sistemul de guvernare din ramura executiva este

important deoarece este cel care organizeaza viata aproape fiecare natiune.
Aceasta putere include cea mai mare parte a autoritatilor publice si cel mai mare
numar de functionari publici, aceasta are puteri largi. Executie legilor, care se afla
pe conceptul statului de drept functia principala a executivului, impune in mod
obiectiv punerea in aplicare a unei mari activitati administrative, care va afecta in
mod inevitabil drepturile si interesele cetatenilor - si ei si pauze protejeaza. Prin
urmare, grija cu care fiecare tara democratica se potrivesc pentru formare,
organizarea si responsabilitatile executivului vlasti2 puterii executive - si anume,
de ministere" putere" (. Aparare, afacerilor interne, de securitate si de altii)
reprezinta puterea coercitiva a statului, si deoarece subiectul de o atentie constanta
din partea fortelor politice si public care doreste sa evite restrictiile nejustificate de
libertate. Ca mare un rol pozitiv, si cu ea pericolul de ministere si agentii
economici, care prin promovarea unei economii si bunastare liber, pot controla
simultan lor restrânge excesiv dreptul de proprietate privata si libera. In domeniul
socio-cultural al puterii executive intr-o mare masura, depinde de punerea in
practica a principiului justitiei sociale si sprijin de stat pentru cultura. Efectuarea ca
un intreg este cu siguranta util si necesar, ramura executiva in aproape toate tarile
si la toate nivelurile dezvaluie o tendinta de a umfla aparatul de stat, coruptia,
arbitrar birocratic. Abundenta de diferite tipuri de ministere si departamente
necesita obiectiv o coordonare mare a activitatilor lor, care, din pacate, nu se
realizeaza intotdeauna. Problema constanta si generalizata este stabilirea de relatii
de afaceri, conflictul dintre executiv si autoritatile legislative si judecatoresti.
Aceasta problema devine mai acuta in statele federale, in cazul in care verticala
puterii executive este in mod constant confrunta cu dificultatile de distribuire a
competentelor intre centru si regiuni si autoritatile locale. Când vine vorba de
executivului, cu privire la starea de activitate, pe punerea sa in aplicare, intrebarea
inevitabila a ceea ce exact mecanismul puterii pe legatura de stat, construit pe
principiile separarii puterilor incredintate astfel de activitati. Constitutia Federatiei
Ruse in 1993 in loc de termenul administratiei publice a introdus conceptul de
ramurii executive . Si acum normele constitutionale contine o serie de dispozitii
generale ale continutului putand fi obtinut ca o reprezentare bine-cunoscut al
executivului si a agentiilor de aplicare a acestuia. De exemplu, art. 77 din
Constitutia Federatiei Ruse a declarat ca in jurisdictia Federatiei Ruse si subiectele
sale autoritati executive federale si autoritatile executive ale Federatiei pentru a
forma un sistem unic al puterii executive in Federatia rusa. Deci, apare pentru
prima data referire constitutional la ramura executiva. In cele din urma, legea
federala Pe principiile generale de organizare a legislative (reprezentant) si
organelor executive ale subiectilor Federatiei Ruse 06 octombrie 1999 (cu
modificarile si completarile ulterioare si revizuirile) a admis posibilitatea de a
folosi o singura valoare a termenilor autoritatile executive ale subiectului
Federatiei Ruse si autoritatile executive din Federatia Rusa . Se pare ca in aceeasi
valoare poate fi caracterizata prin toate agentiile executive, inclusiv federal.
Folosind terminologia constitutionala moderna, spunem in acest sens cu privire la
subiectele de puterea executiva sau care in mod inerent in mod corespunzator - pe
ramura executiva. Nu este identic cu conceptul subiect al puterii executive si corp
executiv . Legislatia actuala, care se bazeaza pe Constitutia Federatiei Ruse, nu
renunta la teorie si practica administrativa si juridica concepte dezvoltate necesar
pentru a caracteriza tipul de activitate de stat, care in prezent este proiectat pentru
punerea in aplicare in diferite domenii ale noastre executive vieti. Din acest motiv,
referindu-se la organele puterii executive, ne referim (in ciuda numelui lor nou)
organe ale statului, realizate in numele a activitatilor de management de stat. Prin
urmare, exista toate motivele, nu este necesar sa uitam ca ele sunt guvernul. In
acelasi timp, posibil sa se utilizeze un astfel de termen colectiv ca organisme
executive, sa se refere la toate disciplinele de activitati de gestionare publica. Ar
trebui sa se tina seama de faptul ca executivul sunt in mod inerent general, toate
organismele care desfasoara activitati administrative si in afara activitatii de
management de stat, si anume, sistem de operare a administratiei publice locale in
gestionarea viata interna a organizatiilor de stat si ONG-uri. Astfel, pozitia finala
cu privire la clarificarea conceptelor si semne de organele executive (organisme
executive) sunt exprimate dupa cum urmeaza:

1. In conformitate cu sensul exact al unui organelor executive constitutionale sunt

menite doar acele sectiuni ale aparatului de stat, care este insotit de legislatura
(reprezentant) de putere in sistem de separare a puterilor. O astfel de limitare
intelegerea lor duce la concluzia ca nerezonabil pretinsele agentiile executive
functioneaza doar la nivelul Federatiei Ruse si supusilor sai. Dezmintirea aceasta
concluzie este continuta in legea federala si, in special, legea Federatiei (de
exemplu, normele privind organele executive teritoriale si locale). In acelasi timp,
nu putem ignora absenta de lege federala asupra puterii executive si organizarea
acestuia, pâna in prezent conduce la faptul ca numai la nivel federal, sistemul si
structura puterii executive. In ceea ce priveste viitorul activitatilor de management
la nivel de stat, forma lor de organizare (de exemplu, controale) sunt extrem de
diverse si lipsa de ordine propriu. Aceasta ofera un motiv de a le considera ca
orice forme organizatorice si juridice de manifestare a activitatii de gestionare a
stat, de exemplu, le caracteriza ca organov4 executiv.

2. Organismele executive sunt o parte integranta a aparatului de stat cu sarcina

functional special, care se bazeaza in punerea in practica a sarcinilor si functiilor
puterii executive in administrarea sau la controlul in domeniile vietii economice,
sociale, administrative si politice. Potrivit specifice lor, adica, executivul, numirea
acestor organisme desfasoare activitatile zilnice ale executive si caracter
administrativ.
3. Autoritatile de aplicare sunt purtatori de o anumita cantitate de (autoritati
juridice) puterilor in stat si de guvern. Aceste puteri sunt exprimate in principal in
publicarea organele executive ale actelor juridice in capacitatea administrativa si
pentru a asigura performanta lor la dispozitie mijloace organizatorice si juridice
(inclusiv administrative, si anume in afara instantei, constrângere). Prezenta unei
anumite cantitati de autoritate legala, si-a exprimat extern, si anume in afara
corpului - elementul cel mai important al jurisdictiei executivului. Eliberat de catre
organele executive ale actelor juridice nu este un substitut pentru actele organelor
legislative si judiciare ale puterii de stat. Pe de o parte, ele sunt in conformitate cu
legea, dar sunt concepute pentru a indeplini cerintele legii. Pe de alta parte, actele
juridice ale organelor executive sunt diferite de actele judiciar, cu predominant
negativa-jurisdictionala in natura si nu exprima functiile judiciare inerente si
competentelor justitie.

4. Organismele executive sunt o varietate de agentii guvernamentale, inclusiv in

calitate de organizatsii5 publice. Dar acestea din urma nu sunt purtatori de
autoritate publica, nu indeplini functia pentru punerea in aplicare a executivului,
dupa cum nu sunt organe ale statului, si grupuri de munca in consecinta organizate,
scopul principal al care este crearea de bogatie (de exemplu, planta), furnizarea de
anumite materiale Servicii, in cele din urma, punerea in aplicare a functiilor sociale
(de exemplu, spitale, scoli). In institutiile publice existente in prezent functioneaza,
de asemenea, intr-o oarecare masura aceste sau alte unitati administrative (de
administrare a plantei), a carui competenta este pus in aplicare, in scopul de a de
sine , adica in interesul functionarea normala a organizatiei. Este in aceste limite,
astfel de unitati administrative au capacitati de putere juridica (de exemplu, intra-,
rectorul universitatii). Tineti minte ca exista o varietate de organizatii comunitare
care au propriile lor organe executive care exprima interesele si vointa membrilor
acestor organizatii. Puterile lor le elimina pur din interiorul si organizatiile
guvernamentale, intre autoritatile executive in sens juridic de stat.

5. Organismele executive reprezinta, de asemenea, anumite grupuri de munca

formate de stat, in conformitate cu scopul lor, pe baza unei structuri de organizare
specific. Aceasta se refera la constructia interna a corpului, sugerând prezenta
functiilor publice agregate (state), repartizarea intre indatoririle si
responsabilitatile, definirea domeniului de aplicare al autoritatii de fiecare angajat
(functionar), va servi serviciul public. Acesta se afla in centrul de stat
caracteristicilor angajatilor de personal ale organelor executive (organe executive).

6. Autoritatile de executare au independenta operationala, limitele fiind stabilite de

catre jurisdictia; acesta din urma determina in functie de situatia juridica a
organismului sau in prevederile Constitutiei Federatiei Ruse (de exemplu,
Guvernul Federatiei Ruse), sau in normele de constitutiile si cartele de subiecte de
federatii?? Sau in normele legislatiei federale si regionale, sau, in cele din urma, in
normele de dispozitii individuale sunt aprobate in modul stabilit. Competenta
organului executiv isi exprima sale obiective, functii, drepturi, competente si
responsabilitati. In competenta organelor executive efectua actiuni in justitie,
exprimându capacitatea lor juridica administrativa. In acest sens, cele mai
revelatoare diferitele optiuni de reglementare (stabilirea unor reguli de conduita)
pravoispolnitelnoy (asigurarea punerii in aplicare a normelor legislative si de
reglementare de conduita) si de aplicare a legii (precizie supraveghere asigure
respectarea statului de drept) activitati.

7. Descrierea organele executive in general, sa fie constienti de faptul ca aproape

actiona in numele lor si, in consecinta, sa le prezinte oficialilor specifice de relatii
administrative in sine nu sunt organe executive.

8. Fiecare agentie executiva a stabilit pentru el de lege in domeniul de aplicare

teritorial al activitatilor, luând in considerare particularitatile structurii federale a
Rusiei.

9. Educatie, reorganizare si lichidare a organelor executive sunt efectuate in

conformitate cu legislatia Federatiei Ruse si subiectele sale, presedintele Federatiei
Ruse, sefii de republici, teritorii, regiuni, etc. fie prin reprezentantul lor
reprezentare respectiv autoritatile (legislativ). Acestea sunt cele mai comune
caracteristici care impreuna pot obtine o idee a organismelor necesare
administrative de drept executive (organisme executive) sau de guvern. Cu toate
acestea, rolul puterii executive, in toate statele este foarte mare si tinde sa creasca.
Executivul raspunde cerintelor o cere societatea sa gaseasca noi modalitati de parte
eficienta activitate a reorganizarii structurii interne, actualizarea metodelor
deyatelnosti6. Rolul Executivul este deosebit de importanta in cazul in care
reformele sunt trecerea de la totalitarism la democratie. Statele post-socialiste,
inclusiv Rusia, face aceasta tranzitie, data in poarta proclamat de toate drept. Cu
toate acestea, fortele anti-reforma, profitând de dificultatile economice, beneficiile
democratiei, a reusit sa ia aproape oriunde o pozitie importanta in parlament si
pune in pericol razbunare politica. In aceste conditii, soarta reformei in principal in
mâinile executivului, ceea ce a determinat necesitatea ca acesta sa devina puternica
si independenta.
Concluzii

O prima concluzie este ca puterea executiva din R.Moldova este asemanatoare cu

cea din F.Rusa prin faptul ca aceasta este exercitata de Guvern la general si partial
citeva atributii are si presedintele.Cred ca acest fapt se datoreaza perioadei
indelungate de aflare sub dominatia ruseaaca sub diferite forme.

A doua concluzie este si fireasca ca organele executive sunt o parte integranta a

aparatului de stat cu sarcina functional speciala, care se bazeaza in punerea in
aplicare a legilor,totodata in administrarea sau la controlul in domeniile vietii
economice, sociale, administrative si politice. Potrivit specifice lor, adica,
executivul, desfasoare activitatile zilnice cu caracter administrativ.

O ultima concluzie este ca aparatul executiv al F.Ruse este foarte mare sau masiv
fapt ce este si firesc pentru statele federative astfel abundenta de diferite tipuri de
ministere si departamente necesita obiectiv o coordonare mare a activitatilor lor,
care, din pacate, nu se realizeaza intotdeauna. Aceasta problema devine mai acuta
in statele federale, in cazul in care verticala puterii executive este in mod constant
confrunta cu dificultatile de distribuire a competentelor intre centru ,regiuni si
autoritatile locale.
BIBLIOGRAFIE

http://ruminref.eu/index.php?newsid=297041&news_page=5

https://ro.wikipedia.org/wiki/Prim-ministru_al_Rusiei

http://sorincurpan.ro/wp-content/uploads/2012/11/Sisteme-constitutionale-contemporane.-Republica-
Federativa-Rusa-inclusiv-fosta-U.R.S.S.pdf

http://md.russia.edu.ru/russia/goverment/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pre%C8%99edinte_al_Rusiei