BIBLIOTECA PROFESORULUI DE FIZICh —* GABRIELA CONE GHEORGHE STANCIU PROBLEME DE FIZICA PENTRU LICEU FENOMENE ELECTRICE SI OPTICE. ELEMENTE DE FIZICA CUANTICA. FIZICA NUCLEULUIPROBLEMS OF PHYSICS FOR HIGH SCHOOLS ELECTRIC AND OPTIC PHENOMENA, ELEMENTS OF QUANTUM PHYSICS "Rucueds Puvstcs SAJAMH 110 OWBHKE [U1 CTAPILEKTACCHHKOB SAE KTPHYECKHE H ONTHYECKHE sBIEHNE. ‘ONEMENTTA! RUAHTOBOR SHRI OFSHKA AAPA EDFTURA ACADEMIE! REPUBLICH SOCIALIST ROMANIA PREPATA Prezenal slum completed prin cle 620 probleme de fero- mene electric #1 opie, lemente de fied canted # in nuclued ‘lumalopdrut tn sera” Dibloenprofeorulut defied eu proleme de: mecanic, lermadinamied # fitch molelard, find if cope prac Inireage programa anal de sed din tee Lucrarea pune ta dispositia profesritor de ies, eestor 4H silorlr candidat ta coneursurde de admire tn toed antal Superior un material necrsar tn inflegereet-oprofundares ter feromencoreecrice x oper, cuantce jt muceare, fa nivel man lr Ge ten roiemele sn resale, unde din actsen presenti 0 rest sare mat deganth dct se fuse cursing de etematied lt ‘ie de ert tn imate late (eae ferential integral) ‘Sperm ea acattcultgtre sate pe ee cre se adr- seas prin desolareadeprindrt de 0 resi. protene de [eid Alri’ matiumese Secelde ‘Sine Fetce a. Academie Repu Sactatie omnia. pentew spin coral ed ucarea 8 Gpard in condi ct mat uteTABLA DE MATERIL |. FENOMENE ELECTRICE Enunfuri Rezolviri Pa Pa Electrostatich a 1 8 Electroeinties 1% 18 CCimpal. magnetic ai curentului’eiectie. Taducfia clectromagnetiea at Hearn ariel icra” ier in ‘himpar tlectrce st_magnetice 58180 ‘arent alteraatiy 8 186 Elemente neliniare de cecil... Sl 7& 207 Oscllatit wi nde electromagnetics B20 2. FENOMENE OPTICE Fotometre.. 252 Optics ondulatorie 256 Optica geometrica, 258 ‘Teoria flatviti restease 205 3, ELEMENTE DE FIZICK CUANTICK tect fotaelestie 310 Efectal Compton 313 Seri spectral. Atomul Boke 316 Nature ondulatorie @ partcuiclor 320 4. PIZICA NUCLEULUT ..... 32 BibtigrateCapitolul 1 FENOMENE ELECTRICEENUNTURI lectrostaticd ML, Distanta dintre oud sarcini punctforme 9, -10-"C si qy= geste egald cu 10 em. Si se determine forja F care actioneard supra une sarcini punciforme ¢=10-"C. aflati la r,=6.em fata de prima sarcind i la r,—Sem fath de cea dea dou. Y 1.8, Dowd bile, avind fiecare mass m=0,1 kg. sint suspendate x fire de aceeasilungime 1-20 em in acelasi punct. Bilele se Incared electric en aceasisarcind ase Incl ficele fae intre ele un unghi 260°. SE sevcaleveze sarcina fiedrei bil #13. Dovl bile ineireate electric ldentic sit legate fntr-un punet prin fire de aceeasi lungime. fn vid fitele ce sustin bilele fac inte ele lunghiul 4. Dack se introduc In uel cu deasitaten py-8 10® kgln® a his! dintre fire rimive neschimbat. Si se determine permitvitetea Aielectrict © 2 uleulul eunossind denstates materiaulul din care slat confectonate ilele, OF gi. y 1d Dowd sfere mici identice avind aceeasi musi m—10g i ffind incireate elee- Je tric eu acceasisarcind q~5-10-1C sint legate prin fre izolate de lungime 110 em 21 (fig. 1.4), Sistemal este tinut de axjoesl f= Tui mai lung st apoi acest punct 0 tacepe si tree eu 0 accderatie @ gala in mogul cu acecleratia gravtationalé 9. SH se caleuleze tensivnes din fil mai "4 as seurt in timpal urciei sistema, eee 2 541.5, onits metaica de mash m gsarcindcestesuspendatd de un fir de Tungime (i plasatd fare plicile unvi condensstor (lig. 1.5). Diferenta de 10 potential tre plict este U, jar dis. Lanta dintre ele" d. Sa se. determine Detioada de ctilatie « bile, dacs on. Bhatia ere loc fatrun plan vertical perpendicular pe pliel R 11.6. Un conductor linisr subtire feu lungimea 1=30.em este Incdreat lectrie uallorm ea o dentate de sar ing = —10"* Chm, La distantar4=20 fem de conductor se alll". sarcink Fe ts Qia10-" e la egald depirtare de co petele conductorului. Sk se determine forta F cu care setioneard Eonductorul supra sarciall punctiforme. R +47. Un inel cu raza R, confectionat dintr-o sirm& subtire este Incareat electric cu sarcina g. in central ineolul se afd 0 sarcina Q0 > >a) de acelasi sera cu g. Si se determine tenslunea care apare In ine. A.B. 0 Dild tnchreats positiv este introdusé Intr-o sferd conduc toare ‘nelnctrcats, goala. Sa se. indice: 8) Unde apare:cimp electric? b) Care este sarcina pe fers si rmodul in eare este repartizati? ) Cum se schimbicimpal electric azul ind bile se mised in interiora sferei? d) Cum se schimba lmpul tlectrie daca In exterior sferel se afla un corp Incureat electie? 5 —.F MB. O stork de rati R, relizatd dintr-un material neconduetor, a tcc “ono eu «abate de ard cect fo) Soe Setermineintwitaten impure wmatonre sees Tore fe central ler 2° Po 2) Sa ne predate grate latest input dete in fee 6. & 41.10, Dowi sfere concentrice de metal au razele R, si Ra(RyR) au Tatdole Sect ty gh tepecliy ng. S0'se deteie’ difen SE potenti dite sore @eapactatea condensstoat ase format, F124, Un condensator plan este umplut cu un dilectie 0 cirat perthitsiate depinde de Westen eet. nts. place condensar Terai dupl legen ee-aU unde #040 In paraelen acest conden Stterte pane fe cSoauastor cinlr eu ‘vd nchrat leo dleestl a Potent 'Uys60 Ve Cae va tensucen’ pe condenatoare? 1.22, Spatil diate amStaie unul condensator plan este umplut ‘cu un dielecti ea In figuile 1-22 a gi be Aria feedrel pci este Aa permittee dllecteal estes Suse luessct capacistea com Eecetoraal tn care exe 41.23, Armiturle nui condensator plan au suprafata S si sint syecate in act la dstanta €. Si se arate cum se modiien capacitatea ‘condensatorului daca se introduce intre armaturi o lami metalled para 13tet cu acsten de grosime Cum depinde capactatea de posi ame ta pal dre Satta 124, Dipunem de tet condensaoae G, 2 pF Gy. Cid condetstauae iat legate tn parldcapadaieeetuchonth ote fait ca C=it pi lard slat Rete to Sete copeces eke She ogiu cu C1 “Se alae lore I Gs Gp ¥ 18s, Un condenstor plan ot tr avnd capaatea C~10x° te tncret Ia temaaea U=BDEV 0 dtl nee ennsiond Seaneleath dele sud ive itedtce i e's ame sd = feu grosimen egalt cu 4, unde d este distanta dintre armituri. Se onstat cf tensiunea Ie bornle condensatoruli a devenit UT com- tinvare se scoate lama de stls i ae umple un sfert cin voll doe Are armltur eu o alta lta desis de grasime eT acest cz tenslnea 1S borne devine Uy 2) S& se caleuleze alone U; gi Uy 2) Shse arate in cae eax va ma mare capacttatcacondensatorulu, Y 426 Trek condensatoare Cy, Cy, Cy sint legate ca Tn. figura 1.26 ia ‘0 surst de tense U.'SA'te determine sarcine pe fears condensator & 7 iS pe ceo) Ee v e 7427. In cireuital din figura 1.27 sarcina de pe condensato- ral Ge este 0,120 uC. Sa'se ealeuleze diferenta de botental ciate Puneisle A Se cunose: C,=2uF, Cy3uh, Catal gC Suk, Ly E28, Un condensator plan cu aria trmatuior $2107 ware dielectric mic8 cu permitivitatea delectrica.ty-=6. Distanja diate pldct este 2mm, iar sarcina de pe 0 plact este Q—4-10"" C. St se Actermine: «)dierenfa de" potential tre pc 8) orga de ates tie 2 plicit » ea “ 1.28. Si se determine tensunile U, sf Uy pe condensatori C, 81 G=7uF (lg. 1.29), dact tensiunile electromotoare ale sureelor de tensione din circuit slat Ej =12KV gi Ey=18 kV. A. pe yg. Be. U Fig. 1.90 ‘7 130, Si se determine capacitsten C a bateriei din figura 1.30 formati din condensatoare identice. 131. Por andor oo ae at Hg prim exprienfs se coteci Shula i's tut de potential V. ix ermatante FG ta un potential zero In urmioatea experents se Se conecteest E dein send WP 9 Ge ta paint. Ina tela experenth se u- nese E 4h prntrean fr etal sat. me it Sh ae isessh relajia ce treble existe fate eapacttile Cy Cys Cy pentru ca un electrometra lege fate G i pimint si nde tot timp sere 44.2. O slerh de rank R ayerath In vid ete fcdreath electric cu o sarcod cectrich avind denataten superficial, SX se eaeueze: 1) sarcina electreh seri; b)potenilul let; ©) capaitateaelee- techs) energia electrostatic 4-139. Un condentator valor de 100 pF 10 pF. In porta de capacitate maximi conden: tort eae focdrest In diferente de potential de 900 V dupa deco hectares teri butonul de ela} ete trecut pe postin de capactate ini, $A se caer: 's) valores finalt 8 frente de potengial inte armaturs 1) Weral mecanie electuat la roten atoll, 81.34. Un codenator co eapactaten 6,-0.4 este tga eo ifeeatt i pated DLO ce ays ae caleece neg eerste, D) lastin condenetral de us Teg I na conten te capes Cob. ty J 1-34) prin Intermedial une reistenté 7-°Si se ge & sett non repartzne erp 9 energie xia Tanga irene de toe 41.85. Doi condensatori eu eapacititle Gy—1 uk si Gy—2 uk slot SncSreai fiecare la tensiunea 50 kV si api slat legati fa sti. ‘Si se caleleze clidura elberaté In firle de legitard dupa legarea condensatorlr, #136, Un voltmetra cu condensator este for- ‘mat inten condensator plan eu sen, uns din ar mituri find Gxats, iar cealelti se" poate. deplasa dupl o diretie perpendicularape'supratataarmis 4 apc tutor, Armitura mobila este ‘egata. eu autora unui resort cu constanta elastic (lig. 1.90). Va~ loarea tensiuni aplicate este dats de dstanta din fre armaturl. Care este tensiunea. maxima ce poste 1 misurata ew acest daporitiv? Se cunote ar maturilon, S. i distanfa aintre armathrt pent tenslune ‘ml /Aa¥t. Doi condensatori plani eu eapacitaile Cy 91 Cy slat Incbr- ‘iferentele de potential Uy si Us (U, xU) Sh se arate cb ach acest condensatori aint legai In paralel energa lor electrostatid total ‘a Scidea. Si se explice aceasta seidere, 4.1.38. O sferi M de rari reste incireati plod la potential Vy ‘Se deconecteaz8 sfera de la sursi i print-un fir metalic (cu eapacitale eglijabilt) se pune in legitura cu 0 alert N de raed ry nelnedrcat’, In continuare se Intrerupe leqitura dintre osle dou afere i se pune fm contact sfera A cu sfera ard sarcing de tard ry Sb se determine 4) energi infild a sferet Mb) energlesferlor MV si N dupa ce au fost puse tn legitur; ©) energie sferelor Msi P dupl ce au fost puse In contact sf Iver! perdu, 4.89. Douk sfere mic, identice, de razk r inedrcate en sarcini Aileite de acclasisemn si gy se afd fifial Ia distanga lo Daca una intr sfee este fixatd, cealaltd se deplaseazd sub acfiumea forfel tec: wostatice de repulse efectuind un icra mecanic Ly. Tn earul end Inainte de a ti lisats bert sfera care se deplaseazd va fi conectata printrun conductor un timp la sfern fixk sh apol deconectata ea va putea efectua Iuerul mecanie Jy. Si te determine clldura disipata pe fonductor cind sferele sat’ conectate, Pig 104 R +140, Dout sfere punctitorme cu sarcinile qy st gy sl mascle my sm se migeh una spre alta. Ta momenta clad distenfa kintresarernh ‘ste gall on r elo au vitezele m sy. St se caleuleze distanfa.miciiad Fare Pink la care ge pot apropia sree. Alt, In ponctul de tnlbime maxims a unvi plan inclinet, care face unghial a ew orizontala se aflé 6 bil eu mara my Incireata ea sar cina 44. Inijimea planulel este h. Pe acecayverticald cu sera, po suprafajs otlzontald se afldsareina —q. Si se determine viteza eu care Dia ajunge In baza planulul. Se nogljeasi trecarea si se considera ch raza bilelr respecte condifia r- y Eyn15 V, n=ty=2 Qh, 'Stse ealenten intdnitaten treat prin btn") Inala ottmetas tes col@) inate volimetrla tes ye Gach 3.0 gi mt G, estol valorlor 1a ind aceleasl, 1 A118, Un rezistor cu rezistenpa R600 este Tegut in serie eu un alt ezistor cu rexie= tenta F400 0 lao refea en U=00'V. Un voltmetrt legat Ta capetele resistoruli R indied valoarea Uy=45 V. Si se caleuleze: s) rezistenfa voltmeteului b) indlesfia aceluiagi volt- rmetru Tegat la capetelenezistorulal Ry YAN, To figura 1.119 unreal tor et recistenta R=75 este. conee= tat inte punctelo «sib. Rezlstenta smpermetrilul este “FiO Q. SH se Caleuleze rezistenta dintre punctele b gi © (mobil) pentru ea intensitatea curea= tului prin ampermetra si tie 1 din ine tensitatea 1, 1120. In 120, B=18V, 5 —Probeme do fied 2 ireuitul ainBri 8 020. 4 se. eaten indeajin vata | le cn etm aor cra 25 Aa dct mmpermetrulut fa ele tel posi ale isensoateita Se dtete pe scare de'3 mA'se obfine valores 200 mea’ _ | Set atoiss valores conta fe Seco i ie leguea ampermetral ler ? ¥ 1124 Cleat din figura 1.124 represinté tntgaraes interna ain oltmetruca trl sale ale cori bore sat setae ce Sa k Isig 100°. Reaisteja bobiel mobile Rai Onn eure of Intenltaten Tut mA. prin aceatd bob. rovoach tesa ye pind Ta capitol seale,”SE ae ealeulse reitenfele Re Rey Re 1.121. In fig 1 rape - * 121 I gee 21 ol as wieaa an oe hh oc ki Patt ene at sects anal ea agence eh satelite oh carer "G. Si ae alesis Eee MEM Pe : $ way useyustoy felsenel in fancied datas fe cae ve Wty) SB ‘extremitates firului de rezisten}i Ry. Si se me ° yarticularzeze pentru Fe. Pig 128 cond in care RD Ry, x E125 Ohometrul din figura 1.125 are recstenta R50 i fa seal este deviat pind Ia capatul sealel cind prin bobina ial trece ub arent cu intensitatea’ I= mA, bornele a's b iind legate Inte . ‘Tem, E15 V. S8 se ealeueze: a) valoarea.reastenfa Rab ) Se ‘alorle rezistenjet R corespunzitoare’ unot “deviafl ale’ aculel dy aoe t $a Pin tungimea se, 6) Sela ohametraa te nat? L ste vnltitt.,0 telsents R este calcula pe bara dateor citite po un fmetra sl un ampe ermetru conectate ca tn figurle 1126.4 gi b tard : 4 Hn seama’de corel ce trebue acute Altona reatespor oe ES fern ale Instrumeatcior. 4) Suse determine erorea fests hk She tua wean [ares ne redstenje A= lend’ seats rele seek ea R Interad'S ampermetroud ete Rit fy cee'a vltenen ake Zigtt; lm ceuitl din tigure 1422 tensunen eletromotsere a “ ge Ee a Wrereoat intern sint necunc ite. Sursa Ey este un ele- a__¥ 8 nent eilon Weston yai.018 Vy. Cid ventional cj Be Pouila I_galvanomtatral G Yaded divides? dads cya = z utenel varable Rae all ta poneal B (BC=038 ae ot cs ef i 2 So al teins Tate panes 2-9 = 7 Dich taterupstora Kae all pe pesia 2g eanometrat t indict divislunea aero pentru 0. poutie'By 6 eurorult ett 4 e in AC), St se caleaecetemned letestone Ae 1.123. Un ampermetru cu mai multe scdri confine pentru fie ° . cave scar "un ‘alt poat. Dacha lea ampersetas ieee, Pe ti Mf * a ee iRex1kO. b) care va ‘roares la misurarea unei rezstente ¢) Gare sireult trebule folosit pentru mistrarea Tesstenfelor sein are “pentru misurarea ‘elor mari?) 1.127. Un voltmetru conectat 1a bornele uasi sune de curent contin tnd Init Int cee si puncte 1 V, fi Texistenfa eelut deal does valle &e C000 @: {:1%, 58s determine conde pe cate Leese fe nde ease o sah ch tem. Ef resutenja ice r peels Say iieele terminata daci se dispune de dou. tensiunes U" st avind’ recisten Aste, ta. resto aw tigara 4.120 “cursoral “primal ratat (ie s00 te nat In un epee S3(ee ta ange Ta areapeg a urorat ela eal den 250 ia un report 9. 'cheatd cee loge ino teen cn U8 ese fe ont tented fete Seltistrl eu restenf sterat 300 Q, 2 inte acestea 427 mm 9 confine un dielectric Si se caleuleze: a) intensita intern. o, erent de potenti Se Soe Sunes | an voller ca teristenfs tees Indie $24. acd st onecteard veltmetul ee ie ae circuit indie 65 V. Sse determine reisteala essere eae tru dak. peimol ‘oltmetre identice ce pot misura Me 120 tea curentului prin Ry ta cazul {a care lntrerupitorol K este deschis: ) sarcina elected laaseesenit 4 condensator cind intrerupator ‘all a voltmetralul necesard pentru a este inchis; ) reistenfasio- ‘misura tenslunen de alimentare (1,180. Conectind succesiv resistentele Ry si Re Is borne ‘Simulator, aotsten degajtacceasl canta de lated in inp! el Si se determine ‘eristenta tnteraR a seumulatorali, {tM © siguranté confections distro siemi de plumb eu serlunes de 02 mm ete Itrodsk fates creat da sed Meg 9 seclunes de 2mm Carental pin crea slope aes oe ae Si se determine: a) timpul dupa care siguranfa va Incepe s8 se topeasca, socal din momental ‘ind curentol ) en clte grade va crete temperativa ‘inceput sh treacd prin creat; slemel de cupru. Se negijeagd | lldura plerduta datoriticonductivitaft termice, "Se" dea Sheets 36 speitice crv 133,76 Jk, cox S8038 Ske, rexistivitiile 30-" Qrem gi poy 1,7-10°* Om. Temporatira de topite a. plumbului este 7327, ar temperature sme Ia. Inceputul.scartereutalu ‘Ty=20C. Densitsile sitmelor that dey, 4-10° hgh? dev 89-108 Keine, 41.192. 0 bateriecuot.em.inifials F este tncdteata de un generator, cai are In borne tensiunea U. exstenfa interni a baterel ester. ‘Sk se determine puterea debitati de generator necesar8Inciveéi Daten yAA82. 0 batere de acumulatosre eu tenslunea contrelectro- motoare E,=10,2 V gi resstenta internk r=0,0'0 este legats pentru afl Inedreatd la o sursd cu tensunen electsich UU V. St se calcu lege: a) nezistenfaelectrich ce trebule legaté in eirult pentru a mu de- plsi o valoare e cureatulul electric 12; b) caldura degejata th bac ferie in 20 minute; e) energia chimick fnmagetinati fn acelai timp, In baterie, ZLIBL Rertenta My conectats a refen degah 0 cldurk. te ‘a Isimin. Reatenta Re in accent cond, dogo crea edork {In =30 min, St ve ealetleae: a) Umpal fn care ele donk restenfe legate in sere conectate la seen vor dogs aceeastcildar b)tinpal tn eat cle dous rexstenfelegete in paralel vor degeja in aceles!con- Ait tecea dur. 1.135. Condenstoral de capaciate C™5,00 ak Ate copectat le sea de curest continga en 4 fensianea U=200 V (ig 1.195, Comutatoral K este ‘conectatapoi pe borna 2, i se calalese dldura Qy seals, in reastenja R000 0 pra descrenea fondensetoral, restenja 24-300 0, nepiind ‘eubtajaielor “Ge Tegitrd 11196. cite mpi eu tneandescengs de putere — L_| Palod W flea, a tenlinen‘Uvca V, te pot Is iegn tm parale dack tesionea Ia horoele generator pig 8 Fula este U=380 Vario de eghtura sha confer- jonate dim alumifu (y720-10% Cm) eu seciunea S15 mnt 9 avind lunglmea (=14 km, Care este puteres. consumatorulul? 4 1.187. 0 sursh cu tem. E i resistenfa internd r debitesz’ ta exterior puterea P, inferiard puter maxime, a) Si re determine va- lorie reistenelor pe care surse debiteask puterea P gi relatia dintre fle, b) Si s0 arate eX dacd cele doud reristenfe au aceeagi valoare pur terea furnlzath tn exterior este maxim, c aUa rept aa tes etromotonre 6.50 V aliney teu nla '=25 km, a clr pote a Tcontucnnse ieee Dlevderea depute pete Salk em far netstat ee Prului peir-to-" hia, a ‘4 sursei de tensiune este eg 1499. De ta o sursi de ten & femiune cu U—220 V se transmite ta EW cu perere w 8 ametra dancin conden fees Hemera lectice, Rertinna t Bectat la un generator ex teasiu tenta interns rod 0, SE se calculeze scestuiatrece un curent este negijabily caleueze: a) masa de Ag st de AG dopa Inte ord Ia catod; ) distanta a a sucstora ete Sar10* mat ©) teres farnizat de 8 dintre eletrosii de Cu, ff recistivitates electroital ‘motorul electri, 2 | a —————— ach sectunen Ib p30" Os 441445. Un acumulator are randamental ny, ar un altul ce debi- ‘waz pe aceeas rezistenft are randamentil 1g” S8 se determine randa- rmentul tm carul clad cele douk scumulatoare inseriate debiteasi po scecasi rezsten} ¥ 1.146, tn cireuitol ln figura 1.146 pputerea debitata de surst In elreuttul ex: terior este aceeas in cazurile fn care comu- 8 tatorul K este deschis sav Snchis. Cunos sind valoile rexistosrelor Ry=12.Q si Ry 40 si se determine rezistenta intern’ « a sured, Fig 1348 LAAT. Se di cirevitol din, figu 1.144 in care se-eunose: £10 205.0, Ey=5V, rat Q, Ra? Si Se determine putorile debitate de Je doud sure fa exter ee iF 148, Yn cirenitul ain figura 1148 Rya250, RTO. Rol Mh far tee storal este constrait din fir de niche Fg 1467 lind en diametral d=1 mm. Resistivits tea nlchelinel este p=04210-" O-m, ‘Ampermetril ‘A indick 0 Valosre Ih=1 A cind'comutatorul K'este deschis slo var al Toare 108 A cind comutatorul K este fnchis SSK se caleuleze: @) lungimes firulsi de &%] nichelind in care este construitrezstorul le ddack puterea dlsipata In aeesta cind comutato- al Keste-deschis este Pad Ws b) resistenta exterioart a. ereultulel ind comutstorul ie ste Inehis: )tensfonea electromotoare st ‘ecistenja internd r ale bate, 14149, In paratel cu un bee de putere P,=100 W este legat un reson de putere P00 W. Teasiunea de Ia refea este U=220 V. Si se calculeze tensiunea de la bornele beeuful Inalnte st dupa conectarea reyoulul dak firle de legiturk au rezistenja R=3 0, 1.150. Daed la bornele unel surse do curent continau se eonee- ‘tears revistenfa R, aceasta este strabitutA de curentel 1. Curental de seurtereut al sursei este Je. SA se determine: a) valoerea E a tensiuall lectromotosre; b) puterea maxim pe care sursa 0 poate dain exterior 39{AAS tn cect i tig 1S ge anose By V, i Taran Loa dn cae ee tein Sora alt infil a Jalen tu rasan ceunese: 60,020 magn nat reistorl se Ferg MN OC, C100 Tegal dn ee a refeaua de F de legiturd bilo singura portal UU, AEH aceeasl pLt85 Un die conductor de ra gine A $i rezis Mae nde atu eeu rentiiatea seg 8 on central dealt os i a tn elinard ea rentitate neg {288 Disc ape oteune co, nul ca ty figura 1.159, Se ere alse doce mite: ) Reastentadsealat musortd teey tletrodul central inl exten 4) nee fenstaea careatuli In fle de’ ahaa Pig 285 0 ee tare dacd disculul i se aplicé tensianen Us c) Puterea dlsipaté in dise prin efect Joule; d) Distenja de 1a axul diculut Ia care rexstenta sa Seade la jumatate 41486, Dow DHL eletrolitice, una cu FeCl, gf cealalts ex CuSO, sint legate in sere. Sa se determine masa de etpra depts ele de-a-dous Dil dack la eatodul primela s-a depus mesa de fier. Se cunose (Aym56, Aoy= Ot, Bre=3, Boum2). | 1.187. Printro hale eectrolitick eu CuSO, these un eurent care varidzi dupa o lege lnlard 7~(10—0,021)A. So se determine masa de feupra depash Ta eatod in 4—200 secunde, Se eunoapte.keved.291 10-7 YAAGE, Tatro cuv’ electelitied ce confine AgNOs, eu electro din ‘upru, ta decurs de 30 minite la eatod se depun f Cunoseind tensiunea la bornele cuvel U=4,6 Vg rexistenta =1,6.0'si se-determine tensiunes de polarizare AL 71488, Reactia de formere a apei din hidrogen st oxigen este 2H, + Gp 2H,0 457266 kaka, Si se determine valoarea minims a tensfunil ce trebuie eplicst Intre electrozl valtmetrului pentru ase produce electroiaa. apeh 71.160, Matrifele discurllor pentru Tnregistrare de suprafapa 5: =3°10° dm snt.realizate prin tebnicagalvanoplartie, Un. model e ceart este acoperit galvanie en cupra evo densitate Je curent jy 08 A/dm? trun interval de. timp. 430 minute, randameltul find 490%, Urmatoarea galvanoplstie este realizats eu 0 denstate de cutent jy A/dia? In Umpul fy 20 h st eu un randament yo 05°) Si se determine cantitatea de eupra folouth pentra o matic Se et: noaste echivalental lectrochimie al caprulul #10" kglo- / 1AGH, SH se determine capacitatea une bates (In ampert ort) ach prin clectrlize apel acidulate se obtin 51 de oxigen la temper tura "7900 K" si presiunea atmosfeich normals. (py—101,3 Nia), Se conose: denstatea oxigenulti in condi normale og 1,49 kal? fH echivalentul sia electrolitic k=8,20-10"* kqlC. Cimpal magnetic al curentului electric Inductia clectromagnetica / 1.162. Dispunem de 12 acumulatosre ex tensiunes electromotoare }2V si rerstenta internd 23 02, In cireutl exterior este legatd © Dobind eu rezistenfa R=4, Nj—240 spire, lungimes —20 em, amodu degra cumslatorlr sf tne int seen ent pin bind 3 fe ng ma a dine pure sana ue spe tc ast be, 8 2 iainares maguetlal permanent Gach tn crea sate eee in paralel cu bobina o rezistenfi R,—2 (p=4x-10-7H/m), ai) ‘St'se dotermine inducfis maguetich te interonal tevin 1464 Un curent de intestate 1, pareu rLin’ sens conductorul din interval gt cae jal cla sens conductoral exter he Sa se determine inducia impute! image tic fn puncte intr cele dat content 1.465, 0 spi vrtesls din fier ou sl 405 mente concath Ie Meg a EB) xe itera root Sa cle: deze: «)fectunea trmel de fcr estefan oe El splelinducfia cimpalulmaguele ohne ae Gomponenta orizontal'« induc cimpelul aan: tie phmintes fn acl punct ene Dg B5 10-8 tS ey rexiaivitaten th Mi p=10nQ-em; b) ebldura degejata in spiri into ‘second 1.168. Un eondensator plan x 24S Ua condense plan ete laehreat pevode de a tor ete AH ent dang ice ar q dang inte plc fot mae iinge lll iv cotta dee ceo 2 sens ee meet OB hf ay nike Ge Sip she aaa es parcge a condsctor fate meg eta cae Inducfia' magnetic’ creat’ in punetul (central, staan eile Sie eure de Plan orizontal.Cind’ prin conductor considerat tose ‘Un eurent de intensitate agus ‘magnetul formeszi cu. planal otizontel 2 ‘un unghl B=70". SA se determine: 2) Inducfia cimpuloi magnetic B treat in central spre; b) Tntensitatea Z'a cbrentulut care trece pain Spink st produce inductia magneticaB. 1468. Un condensator cu capacitates C=8 uF se incared pria- trail latrerupitor, periodic, de la-o baterie cu tam. B=100 V 5 se fdeseared prin bobina unul galvanometru, Sa se calculee de clte cri fn timpul f=1. se Incarck ‘condensatoral, dact bobine se fnclina cu fan unghi #45? clnd este parcursa de curent fad de poafia cind au ‘ste parcured de carent. Bobina are N—90 spite, raza 7-123 em gt ‘Ste sjezatd tn planul meridianulul magnetic Componenta orizonal 1 induefiel_clmpulul magnetic are Valoarea By=6l x-10-* T. 41.170, tn figura 1.170 este reprezen- yy tata!'6 ‘secfiane prin “douaconductoare Tung’ ‘parulele,perpendiculare pe _planul Joye prin care credit. corenis cu inten tate egalt 1, dar de-sensurt-opise. ‘Sk seg fgisessel: a) expresia.Inductel megnetice 45 Tnte-un punct allt pe axa Oz; b). vee foarea tol 2 pentru care B este maxim si valoares maxima @ Io B. 4 sAATL. Doul conductoare liniare foarte tong sat agezate paralel Ta distanta «50 poem fm unul de sltul’‘Curentul prin primol conductor are intensitaten ,=20 A, lar fn al dollea 14=26 A. ‘Sse calculere inducfla magneticd sf intenstaten cimpulut mag- netic Intr-un punct aflat Ia distanfa r=40em de primul conductor si =80 em de al dolea conductor, dact prin exi doi conductori curentii sireul tn sensurh opuse (ay=4e-10-7 Hm). 4AA72. Tre conductor rect, pralele oh s1tcatelnag Sot aapos ca a guia LH, Distanfa intre ele este egala cu [—20+/3 em, Ate ea int ee FE dcermine valoaen i onl secorla ie Sadie maguetie fe panctl 0. ¢ AT. Shs clears Saductia cimpulsh gay magnetic In eestal une! tungh eclateral Ge Touro deck: «) tshunghl ete percur de curentul de Intent tite; ) sure de tension ete opteata Inve oud Vs ale tun- ial ®¢] 1174, Sa se arate in ce mod poate fi bokinat un solenoid astfel Init conectat Ia o sural de curent continu capetele sale ny dees poll sud, Fe Ai AAT Ueland tegen Bit Swart sb se catutereinductia mag. ZY natled B creath de un conductor liniar AB—2( strdbitat argh cae, 8)” constant 7, inten ponet P ailat pe medion ee vine stan i eta. St se arte caf este eloaey segmental AB "Q'S fm eazul unui condctor infit de Tong me J igl7Z 4s calealeze mirimea inducfich magoetice & produsa Seon curent crear de ragh‘lintensitae flatten panct Fas itm Stat ta dlstanfa de planal spre, Cave este valores edge fn central spite? shine it. Se consideré un solenoid de tungime 1, rack R si avind N spire alaturate, parcurse de eurentul de inten oee ine marimea inducjel maguetice pentru us soled e Tangime infalt, ae ne Berl tat iSong oe tena tre ‘fluxul magnetic © prin aria secfiunii trans dial rdit8®. Un conductor de tungime 162.5 em este suspendat. eu fntorul a dout resoarte intro zons ci clmp magnetic utente So indvetie B04. Masa conductorulu este m=l0eg $4 oe ont {Rlemstaten curentulul ce trebule st treact prin cosductor peace, ‘esoartele si ramind nedeformate, felstBl- Pe dout sine paraleleaflate Ia distanta d=10 cm alunecd iuiflorm gx frecare un conductor cu masa m=I00\g. Since at hoes no ur de tensiune afl cd prin conductor trese wavs et teqstatea 110 A. In zona tespectiva afioneach un. chap eageets fuatatat perpendicolar pe planulsnelor. Ste ealdlese lnductis eget Yi magnetic act coeficientul de frecare eate a Ure “ ee ‘a3t, an dp meee ne Boa te mcf prensa Fe nile de tip a eur rein fein cre tect cuent 250 A a) siecle geome Mucor er ndchie magnet cmp te malt) Se Calas forgo sclomash iat asin unl mega eect ign 05 m Gana 0" Hla PIRSA Un contactor nr stb dew cue oe apt erjendlelar po conducon staat de corental ie, Tneragimes magnate ne le mode pai om ie Pe 18 Fie 1s 11184, Ui resort ese suapendst, Sar capt fferior al su este itrodus intron vas metalic eu meredr. Capitul superior al esrtal ff vasul cu mercur sit conectete leo sums “de curent continua (Oe "eis saan Inco mod oa va len rental dap Inher Intrerupitoral K Kr 1.485. 0 bark metalic de tun ime Is mark m, este suspendath eo : ‘Stora «dou "esontey svindfe= fare constanta elastic (fg. 1.185), es 7 Tnte-un elmp maguetic omogen cu in. ducfia i Vectoral B este. perpendi- clare suprafata esporitivl ‘Si se caleuleze tnalfimea mex a smi In care se ridich bara fat de 185 Je echo, ach prin aceasta Tee om mpd oven untae Zo dra de imp + tate se neghleazh deplasrea bari In interval de timp + st efectl rental. “64886: In igure 1.188 ttensaie ear tet crept Negte dyotpn eSB iar a=30 ch '—10 en. 8b saaldaees wa sea areca orl exerci nope aap ngs ‘conductrll prin eee tes St rental ne ta plan Digan ‘ostl ve lt pla gue Po nao a te car a itrat 1.187 a), Conductorul se post fe ams «Spal cndmarl Got ri cnt pa tv ese ‘eleste feces unghi ay—30° (fig. 1.187 *). eeemed EE ae can n ge? A A188 carat dcptunghalar din figura 88 Se poste val ajo Sly W ese pleas Se un eet en Ssllotenaten Pio aves cat, y Sk se cael: 9) fort exerce tata asp Heel lta eae “ smomentel cupola de foe necast sesjinel fla psa rath ach ‘acesta se afli intr-un cimp magnetic u- ~ Silom de indie BaO2T paraee£ axa Oz; 3) foe exeritatt aupen Pee AactriIturta cara 9 momenta ulus Gch induia Bo, ete oentatt 6) momestul fre tnd cada pete tal fn Jaren an co tree prin central Ii geste paral ca axa Oy 6 que 189, Dovk conductoare liniare de lungime infnith se gisesc a distanfa d unul de coltlalt in aer. Conductoarle sint strtbatute de curentiiJy=1 A si fy=2 A in acelasi sens. Si se ealculeze luerol mecanfe fectuat pe unitatea de longime a conductoarelor pentru a le Inde- irta la distanta ed. 2+ 1.190, S& se-caleueze forfa de interactiune dintre dou’ poriunl retiinit paralele si egale de Iunghme 1 stribitute de carenft_avind fntensitail fs Jy. Ce devine aceasth fora In azul elnd conductosrle sint infinite luni? 1 AML. O spirk cireulard cu diametrul de 10cm se aflé intrun plan vertical, perpendicular pe linile de forf8 ale unui clmp magnetic ste rotith cu un uoght caracterizat prin inducfia B10 mT. Spit ‘SA se determine sarcina clectrich indus in splst dacd ste R20 reaistenja.spirei sia galvanometruluiinseriat eu ¥1,82. Un inel conductor montat pe 0 ax ‘care tree prin central sia este. perpendicular pe lille unui emp magnetic omogen (fig. 1.192). In- Auetia cimpulut incepe si creasch. Si se gh ‘eased postille posbile de eehilibru ale ineluleh {15h se arate ponifia de echilibru stabil. Co. se ntimpld dack intensitatea cimpului descreste? 1198, Un dise metalic izolat cu raza r= -=20 mm se roteste in jurul unui ax ce trece prin central sti cu o turefie n=1 000 rot/min. Sk se calculeze diferenfa de potential ce se creeazi Inte centr ‘stu sf margine: a) tn lipsa unui elmp magnetic; ) tn prezenfa unoi elmp ‘magnetic uniform perpendicular pe disc sl avind inducfia B=10-*T, (¢=1610-, mon 0,110 bg, 41.19%, 0 bobind cu raza rad.em si N-=500 spire este plasatt inte“an cmp magnetic a eArul inductie veriazh in timp dupa legea B=0,011-42-10-418, unde B este exprimat In tesla si tn seconde. CCapetele bobinei stat legate pritr-un conductor, eireuitul forint avind redlstenta R500 0. Si se caleuleze: a) tenslunea electromotoare {ndust In Dobing; ) intenatatea curentulul tn creuit 1a momentel (108, a21185, Solent tang ain igure 1.195 eae bobint eu nib pees ss to sabiat de um cata 2 100d) ati sect ase ‘solenoidului este. Teme Si se caleule- 2 lensineslectometoase ints a, ucla. a Fu, fi180. 0 bath conductose ex masa ‘m—200 g si ungimes a—10-em este te get pe un plan orfontal de un paney ‘8x prin intermedia unul resort eu cont Fig 185 tanta elastics k= 500 N/m, Toate freiie integnlabite Tn regunea in spatiu in care se migeh bara exists snentar jamagmetie ea inducia B==100 mf onentata voice 4 tt sace ail bua este depict ao dstapa AiO cs he tye ‘mn care resortul este netensonat. i Tavath te Ss se iseaschexpreia diorenfel de potenial de la eapetle bare, + 1497, Un conductor uoghialar AOB, 6 detchideres a= * so af int-un emp ‘magnetic uniform de inductie Bo, Perpendicular pe planal eonductoraigt Dark transversalb AB se deplaseacd pos ul ind, daca rezistenta po. unitatee ip fungime ‘a ‘citeuitlul format eete 7198. Un conductor eu realstenja alsin deluge oatey Fee ge Pizistentdl pe unitatea de lungime, sede “Ae semicere, Cele dod conduetoare ithe Boat pegs, MAE Intovn clap magnetic de induc R027 perpenditlar pe suprafafa conturdulr en ‘ene intent cuenta pin Costar de nyse HEEL depen. vont 1a a cantt ce are forma unulsemicee este pus In contact S*-@ Zonk In care acfoneta un cin magnetic omogee de aaeere 0 ee 041 (fg, 1.199), Raza semicercui este -=0,3 m, Conturalincepe at ge rte cn ers vagal esate oan toh {xe O perpendicular pe. planul conturulu. Restenfa letriet x ontoralat ead #0310 0. ‘Sa se caleulezeclldura degaats in contur fn decursul une eotati complete. Js of 21 Fie 10 Fig 1.200 0. Dovd sine perfect conductoare, care fac eu orizontala i 30 snk coneetate prin rezistenta R=? 009 sursa tu tea Se alld Ia distanfe f1 m una de alta a tn figura 1.200. Pe ‘ele, dou sine aluneed_o bari conductoare eu masa m20,2 kg aie fesisten}a neghjabili. Sistemul se alla intr-un clip: magnetic talform vertical eu Inducia B=1"T, Negljind frecarea se cere: a) iteza mexind ‘linsé de conductoral ce se mlges pe sine; b) sh se fact bilaful puter, + 1.201, Un conductor eu masa m—5:10-2 kg si a lungimea' i=0'51m" poate aluneca "Tard treeare det Tungul a douk bare ‘metalce ertcale AB CD conectate prin rexstoral R10 0 Sisteinal 8 | se all into-un cimp magnetic omogen cu induc ; Bo1 T perpendicularé pe planul barelor (lg 1.201). = Cum se va misea eonductorul in cimp gravi- fsfional dacd rezistenta sa si cea a barelor este rei, a b Fig 1201 Pe doud sine paralele metalic, aflate fn plan orizontal la 1m una de alte, se poate deplasa fark freeare 0 bark ome: fend conductoare. Longimea bare este gel cu distant dintie. sve i masa sa m=10 kg. Cele doud fine sint legate la armituril tmul com. densator cu capacitatea C=100 4F. Intreg sistemal se simp maguetle omogen, 1 ciel induc ‘e modal B=10T. 4 Probleme de fi 0‘A se caleulezesarcina electricd eu care se Incarch condensatorul Ia =I dela fnceputul acfiual unei forge exteioare, aplicaté ts cect ‘ul Dave, orientathparalel cu since sf egal in mod Ot N, tal ata se fla repaus Heong electric snl este ‘neg soit Ue, conde tar mac dicen as sna ol oe inte Bot Vs eee oon Undine alle epee timp aga omperea age Dea toon i F30) HeaBe eet, siesta wie Ras St ve termi’ vole tna ureatll pa cut dad” ier endo ste 125 me os tock Hs inase cade ier itrun emp magus, Vested Weel ucts "F A Popninaar ve eal Sa maa we unde Ae sag Bate ened Sse tele Sits hist fire cdr, 1 8205. tran clmp magnetic uniform cu induetia B=27 siat Plasate dou conductoare cate fac Inte ele un ag a—a5, Plant Asterminat de cele doud condactoare cate perpendeular pe line ae inp. Un al trea conductor, perpendislar pe nul aie ele dood endactoare, i pnts ete ejasarh cern 9=t'mie ‘ondustoaele au reistena pe valtatea de lunghme cgald ea 0,1 ve Ste caleulean: a) teuiune electmotone indus ateataten feotal U3 ces propagh in imtle hey ——> £28 Ingust se tilzeach un elmp mageetic uni. =I {orm ale chrui lint sint paralele cu axa Tak, calulal (ig. 1.249). '$B se determine valowres inductiet magnetice B pentru eare.fascielul ——poyggq este focalizat pe un ecran ayezat la dstanta Bene 1 fof de tunal electron {Feld de tunul clectronic. Se cunoagte sarcina specificd a electro 1.250, Toit 4 dot izotopi ai potasilul cu mas ‘ mutta (i ue 1.67-10-" hg) dupa ee iat acceler inte ato $F potential ‘de '500.V. pitrund” intro rand cu iedutin mente B-O1GT, “perpendiculard pe diveia. itesel louie ™EM SK se determine eu lt difera raele tsiectorlorfnotopilor tn inp magnetic, duct misearea are loc In vid scan Si ype del ia id's Teese fon 1251, Intron specometra de mast Bsntidg dtm tana de ee letra de vite Fy fata tere an Tad 8 ovale Fy ig Tyee cia a ee ‘magma ae import Hebe 50 mE Vana tn te cnile climpulul electric al selectorulul se observa maxame ale curentul ionic fin detector pentru valorileintensitajl elmpultl electric £120 Vjem 4 Fy=160 Vem. ‘Sa se_determine mascle stomice ale fonilor se fe indice cAroi element chimie i corespu 1.252, Doi ion) monovaleaft accelral Ia aceesi dierent de ial patrand inten cmp’ magaelc ulform perpen pe nities magnetice Unul aint fon, cumaca metas che tn are de ere co funn Ryd cm, St se determine mast mys ‘celulalt ion care descre'un ae oe cate ea fata Ty=O om 4.252, Doub particule identice eu sarcnileq si masele m patrand ‘umaltan din acelag punct sin aceeas dicts perpendicular pe lnile flmpulul magnetic de inductie B. Sa se sere dependent de’ Up. ‘istantel dintre pasticule daek vitezele celor doua particule au valde nate 1.254. 0 particula cu masa m sl sarcina clectiea qpositiva. are ‘iteza inal ovientata dea Tune gol axel Oz. La. momentol ini (0 se ald In dstanfa ¢ fa} de orig nea axelor de coordonate (fg. 1.25), Particula se afl sub acflunea un fimp magnetic uniform. Hy. diijat dea Tungul axel Or qa nel sar~ ini electrice negative —Q afta tn forginea sistemulul de coordonate 3) Sk se ealeslere valosres & ‘Inductiet cimpului “magnetic fel init particula si deserie Fig 1354 1) Sk’ se arate ci modulul vitezel depinde doar de distanja + care se afld sarcina g de origine, dack By By 255, Printro bands metalict de atime ten 1. Banda se etic al cdr vector Indu a (fig. 1.255). Canoscind O8 | —w fata’ stomich a metallal ,denatatea $8 p, sec- funea S, mumirul lol Avogedro Ny precum 3 sar- Gna" lecronail ese cove dlorenfa de: Potefial inte punctele st 8. i. 1.238 4.256. Un fascieul de electroni monocineict (cu aceeasi vitezi) traverseard spatlul dintre armAturile unui condensster plan. Distanta inte armituri este d-=24 em (Qig. 1.256), Viteza electronlor este orfnlentatd paralel cu armiturile, In. condens achioncari si un cimp magnetic eu indacs fia B=6,2-10-"'7 onieatat ean figura 1295, a Lu 6 adit aupt ince "pependcalas ‘pe ve €]O | of 2. Cind condensatorsl nu este alimentat clectronit se deplaseaa Metron se"depisert) pe cereus “erase Fi. 1258 spool seen ete oo cnr an se oka ot fee sate el iy au a ee 21077. ste cabs aa dicular. pe cele magnetic este. uli in eimpul magnetic impute azn traiectoriei electio. Pay 1287 Fie 1258 1258, Tn visfuile ABCDEP ale unui lectee qi. 1.258) oe se deplaseana eu viere Fam dea cate, Cubul ot afid inte-un GEE Cubul se afta inten cimp magnetic de inducfe B paraiel cv nea SE se caleuere forfele ce actioneart asupra acestor sarcii 1.258. 0 partculétncareata se i cimp magnetic uniform eu in de cimp magnetic se apl sate Imiset pe un cere de razk R-—t cm ductia B=0,1'T. Paratel cu Halle un cimp electri eu intensitatea E50 Si se detecmiae interval de tiny 3 elect ‘penta dubla erga Tpareses™ "DM aca imal 02 a 1260. Un lchid eu permitivitaten dielecticd e eunge intre armi- late ale unui condensator plan cu viteze 7. Perpendicular pe vitera ¥ si paralel cw armiturile ¢ aplied un clmp magnetic cu in- ‘uctia B, Distanta dintce armitarile condensatorulul este d. Si s¢ determine diferenfa de potential care apare intre armiturl tulle L261. Pe un plan orizontaliolator se rostogoleste un inelIneteat clecteie eu sarcina 41 avind masa m. Dups conectarea unui elmp mag. fpetie orlentat orizontal sf Perpendicular pe. planul ineului, avind n= fuctia B, forfa de apasere a inelului pe suprafata orlzontala scade Ia Jumitate, Sa'se caleuleze vitern de rostogolie © inelul Curent alternativ K.1.262, Un cadru dreptunghilar ou aria suprafetei $=100 em? este hobinat cu 20 de spire de Fezisten}t neglijabils, Cadrul se roteste triform in jurul axalul stu de simetre fotr-an elmp magnetic uniform fie induce B=1'T, perpendicular pe axul shu de rotajie, La bornele fadrulul e conecteazh un bec eu o putere de 12W si de tensiune Us St2V in serie eu 0 bobind cy rerstenta Fy=10 st inductanta ~ To. H'Se cove a6 se delermine qumrul de rotaiipe secund’ penira a beeui sf fundfioneze la valorile nominale de potere si tensine, 1263, 0 pobind are rezistenta R20. La freevenfa de 100 a teraiunes in bobind este in avans fad de invenitatea curentulul cu 30", Si se determine Inductanfa bobinel. 41.264 Un circuit serie format dintr-o bobind si un condensstor ste alimentat de la un generator de curent alternativ cu tensiunea rao v, gi feeevengav—B0 Hz. Cunoscind valoarea curentulul prin Gieait 119 Ag factoral de calitate al dreuitulol Q—4a7 94 se deter~ fnine: a) valorite inductanfel a capacitahit daca allmentind bobina tn furent eontinuu eu 0 tenshone U--100 V prin aceasta trece un corent Jntd A; b) valoarea tensiuni 1 boraele condensatorulul la rezonantd 41.265, 0 bobind eu dlametrul media de 10 cm, format din N 1=100 spire se poate roti, eu viteza de 100 rotatil pe secunda, In ju ‘anui_ax ce trece, prin centrul siu, normal pe generatoare, Capetle Tiruli sint fixate la doud Inele situate pe ax. Bobina se roteste Intrun timp magnetic de indusjie B-0.2T, linle de eimp find normale pe axul de rotatie, ‘Cicuitul fled Inchis si avind sexstenfa total, R=10 Q, jar inductanfa bobine find L0,1 H se calculeze: a) tensiunes electro- Imotoare de induce B) defazajal dintre eutent si tensiune; e) valoarea Cicace a intensitifit-curentulal Indus; ) valoarea capacitaqilintro- 83m parten fixe a ireuitu 21.208, 0 bobing are reactanja de itera de 10 5-5", cind prin en trece O58. ‘Sa 2 136, 8) detazajul ta bornele obinet; ¥ 1268. La bornele Pentru a se obfine fenomenul de re 25.0 si produce cilduré eu ‘un cure en teases calculeze impedanta bobinei, satan Un cireuit de eurent alternativ este 2 alternativ este aleatuit dintro bo- bind si un condensator inserate,Stlnd c& Up UBs8 se determine; ») defazajul Ia bornele ciccuituai, ulti dia figara “ ¢ Lae apeh oon ena BEE fiate modi in care ve schinba‘sttiadees | =— GALL ecu dacd: 0) capatates condemn reste: b)fecvent erent alterna eee 1.360, Ta unui i ¢ seem 21.269 i sti. Sa se Ke 7 Pig. 1a Y 1270, to figura 1.270 este prezentat tinui circult serie-de-curent alternsuie 9 lected citeutul Slt etl) impedsafa ce HA271. In tigora 1.271 este Presents ‘aagrama. taco Un creat de curentalterhats Suse rate cae ee eh lected a reutulu; &) St Serle expresia intensitafl cles ea carentolul din treat ip funciede eemeatele creas les la borne si treeventa YF 6) cumoseind defazajele oy 41 * 9% F968 de corental din“ 6 Pip 3.268 ste preentattdiagrama_ vectorial Sate ce feomen ete desis pa et 4 eo Ld w Pe 10 tk diagrams vectoralé 4 te determine) thems lie) factoal'e oes re cuit ale tensiumilor Us i Uy 3 sclattermipe defacajat cartels p-——@— feoslune al circuit Crepe 2, In creuital din figs 2 tenslunen ta borne este frecventa y= le a aelva a iru ‘Q, iar induct oats H. Capacitates v a Variaad aettel inet voltmetest Iontat in paralel_pe Doblna 58 vig a8 rate tensiue maxims. St se de- ermine indicajia Uy a voltmeteutal si earentol prin ampermetra tn fest ear, Reaistenfa ampermetrului se neyljeazd, lar cea a volt Ineteul se considera inflata 4272, Un circuit absoarbe 110 VA de la 0 refea de eorent alter- nat de 220 Vi 50 Ha, Factorul de patere este 0,6, lat intensitatea fste-defazata in urma tensluni. a) Sd se determine eapactatea con- ‘Gensatorul care trebule montat in serie pentru a se obline wn (actor fe putere egal ex unitateas b) Sa se caleuleze puterea absorbita de SGrotit de Ia inka do_almentare J AATE Tuteun cireult serie RL, R=32, k~- H, U-10V si v=50 Fz, S& se esleeze valorle momentane ale eurentulul {si feasiunilor te gi ‘IQS. Inten ctouit serie REC tensiunea instantance a. genera- torulul poste fi seri sub form: Vi [5 sn [100 +] resin 100 nf4-15 cos 100 xf]. Si ce caleuleze vsloatea efectivd a tensiuni si defazajul dintre ceurent sl tenslane In eireut 7% Tatum cienit serie RLG, resistoral are reustenta R— 250122, bobing are InduetanjaL=0)5 H, lar condensatorul capa talen 0,02 sF. Sa se caleuleze: a) freevenfa de rezonan}a a creul- tutu; by tensionea efectiva maxiina pe care © poate avea generatorul i borne, la Trecvenfa do rezonanfa, dact condensatoral poate suporta © tensiane’ maxim Ue~350 V. 41.877. 0 bobink si un condensator slot Inseriate Ja bornele ei itu afiindurse “un generator de tensiune constanta U=52V i frecvenfavaribilé, Masurind tensiunile efiace pe hobink st conden- sator se ghseste Up-30 V si Uc=60 V la 0 freeventa v, Valoarea ten- 9 = Probleme de fied 6ik pe condensator 1a freevenfa de rezonan}a ¥150.2 He este = $20 V, iat curental din ereutteate 132A, S0'cere a4 oe deters mite: a) delagsjul dintre eutent si tensione Ia borncle ‘bobiael a la hole crevitlul; 'b) alorile clementelor cireutuluty ®).freweate tenslunt alternative in cazul 3) 21.270, Un circuit serie este format dintr-o hobind sl un conden sator, La tezonanfi puterea activa a circitalul este P25 We ge. Joarea fensiunit 1a boraele condensatorului UeynS00 V, jar weoate tensiunif Ia bornele ereuitalut U5. Su se determing: 2) ean Preeum si reactantele ciruituloi Ia rezonantiy b) factoral de pete Al cieuitulut dach valoarea freevenfei se dubleard ier tenetanes ie borne se menfine constant AAT. In cieuital din tigura 1.270, —_ Un50V. Uend0'V, Und 8, R800. T 200 Hz. “St se ealeueze Ynductants Dobines si eee dou valor ale eapacitiil_ corespunzitoare regan dat 1.280, Prin legarea unet bobine ia- uw tnsun ret de caeat tontinut et tens 3 siunea Ta borne U=n12V tn ampere i 128 tea afta elt india valonren eT Prin legareaacleas ‘bine Tatum eult_de carentalteaativ cw freevenfa de 50 asi tensiuna ls bone de 13'V “anon et A. S& se caleule- pe 2: 8) Induclana bobines 3) pate tea ctv a cettahdack sé ee | hin sere wn condenser ct se ua Peeiatea Cost at 1.201. In ciccutul din figura 1.281 puteieaabsorbitd ia curent 4 aiternativ de etre o bubind eu in ductanta 1 si rezstenta Beste Po 1 W. Suse ealeuleze valoareare- Tstentel Ry daeas Uy 61 V. Uy a ve——_J =a "0299 V! Pie tat 2.262, to circu din figura 1.282 instrumentcte indica varie WY, Ced0V, UAV, Ta0d Ay geso" (con emo Sas Si se caleuleat_parenietsit bob gala cu s=400'He 1288. Un cireuit serie RLG ex R=1 KO, L=04 1 $i C02 uF ‘steallmentat de Ia un generator de tenatune aiternativd cu freee Variabil 1 (L, R)'daca freeverfa sursel ate oo puteren activi Si se caleuleze valorlle freeventel_ pentru care puterea act este egal ou puterea reactivd, Si te interpeeteze Terullatele v 200 204, 0 suis tessones U=100V sf frevenla v 800 alinbnienes a crit ILC sre pentru ete perenepareth ete isco dial puter reactive So se eaelee volo Tesentl , nduetantel Lo eapadait , sed Cseaal in cheat ave Tntensitater 50m, temiunen Ws Borne ‘conensntorte ete Ue-=130¥ 71.205, Inteun circuit serie RC se dlsipa o putere activa P= =120'Wy ia un factor de putere cos p=0,7. Puterea reactiva a con- SGenenteralut este 2,200 VAR. ‘Si se ealeuleze valorile resistenfel Rs inductanfeZ, dack sursa aro ene OSSD Y a scenfa v H ‘120, In leita din figura 1.286 eqs act8 past 2y pene feats vere dn pone Pe Pye Pe 3's eset ed Sipe 1 id igatra este Tew In pine Pode Gemen Dy Peirce sla ature poh nee mesink eng deck L=10H, C=20uF, iar w= 100 rads. R cece c tictrsteti tel ——e tie eee ee ® ° or. Un circuit sere este format dint-o bobin’ eu induc 111 an rezistor Fe=10 Qs un condensator variabil avind Suprataja. semaiuriloe A400 em, Cireutal este conectat la, bornele nul generator de curent alterativ ew frecventa varabila. gf tensane constants. ‘Pentru ‘o frecveafa. y-~35 kMz Ia boruele.reiotorulal se bine o valoare. maxima. pentrn tensiine Uye-00 V, In cazul chad 4g Gistanta’ dintre armature. condeasatoraus este 'd--1.73 man, Deck istanta dintre armaturt se meso eu Ad se obfine acteas! valoare a fensiunii pe texistenta daca Teeevenfa curentl) este. a_-30 Kis, In azul cind freeventa curentulul este’ tensiunea 1a borne erie 3 terului va fh U,—0002 ¥. Considering ef dilectrieu inte semi rile condensttor Saisie St de a Sy AE i se ae soidals. " aon iat a tauren ‘mounds piel sete ad eae ace iad mera ee oaaT aa a eT reef Wate TED. Si pe aed eS A1a00 Url o bebe ah Stata Langan enna R=1010, este almentat de tn generator cureat alters de eg ie "chutmine )aloss capac coueratne pe oa fea dpt i abr ute asin Shcpatte Qu Gn oe es jal deta pak mae a XL201, Un lleratr de tecvelt ¥=90 He linnteeh deat 68 condensator eu capa: | 3 0, al doiles circuit contine un voltemetew 5.0. Masa de eupru depust Ie cated 1066 mg. Masa atomied a cuprulul este tenstatea"medie Js) inensi= A WAM si rexistenta Ry $c CuSO, eu tesstenta 3 tro sembperionda este in Pog 4=65,6 team. a) Si se caleuleze 1” tatea taxinty Zy-ye e corentulut in cireuital vltametrafais b) Sé =6 2 sere expresia valor instamtance a teastuni Ig borne slternatorutus 3 "Sa se calculeze intensitaten maxima a curentalul fy main primul % Ghreuits d) Sh se determine defazajl dintte-cutentul si tensiunes debi Ce tite de" alternator in circuit RC paraiel are In orme un generator de rent constant » cirsi amplitidine este. Tay,—-31 01 AL Se cunose Lo iH, He-200 12, Cai qE. Se core sh'se_ determine: a) frecvenla ccorentubul alernativ ia care amplitudinea Musshut tnagaette prin bor bing alinge 0 valoate’ maxims precum sh aceastéveloare. maxim; By repurtil vifocenve) dintre freevenfa Ta care. amplitudines_ ria ho bina stinge valoarea maxim’ Uygy si dferenja freevenjelor la eare famplitudines tension se reduce Ta 2 Upea!2 X1288, Si se determine raportol RIX: pentru un cireuit deri vate RLC peutra cme P/P,=3)4, unde Psi P, slat puter aca H vespectiy reactive ale ecuitul, lar Xe=2Ny, rT Raise. ¥4.20, SK se caleulere capacitatea cone ensatorulus C din creultulreprezentat tn figura 1.296 in funelie de rexstenga Fin dductanta T-s bobinet sf posatin« astfl ca Intensitatea eurentulul total sie Ii {528 co tensiunes. ur c Me 1.296 60ZA207. In creuitul din figura 1.297, L—25e H, y=50 He, Ro y = 20 0. Si se determine valoaren eapacitajiv condensatoralth G actich 2 intensitatea curentalul prin ampermetta simu se muuifice prt Inchideres.IntrerupatoruluiK. 6 7 1.208, Dos condensatoare cu eapacitatea C=1 uF fiecare,sint legate in sere intr cireut do curentalternatiy eu tensiones de 23) si freeventa 50 Hz. In paralel cu unul din condensatoare se Ieagi um Fezistor cu rexistenfa 100 KG (fig. 1.208), Si se caleulese ldots Aisipata Tn resistor. ¥1.299, Un motor de curent alternativ absoarbe de la refeaua e ca. Ia tensiunea U=220 Vo putere P4400 W la freevenfe or 50H, Si se ealeuleze: a) valoarea eapacitifii condensatorulul ce {rebule montat in paralel cu motorul pentru a crest factor de putere fe ta valoarea cos 90,6 la valoarea cos ¢;~0,83 b) vatatiaintensh, ‘atl curentatul prin eireuit prin legareacondensatoralut dela punctul a) 41.300. Un receptor cu puterea activi P=100 W este alimentat Ja o tensiane U=200V yi trecveati »=50H prin intermedtial a dowd fire conduetoare de la un generator de cureat alteratiy. Facloral de Dutere este inductiv si are valoarea cos 70,0. a) Si se determine flementol co trebuo jntrodus in paralel pe “receptor st valoarea ‘sa pentra a mari factoral de putero Ia ens 71-0,8; b) S4 se caleuleze aportal pierderior pe linie fa cele dowd carat 41.301, Yn circuitul din figura 1.301 s¢ eunose U=229 ¥, ¥= =50 Hi si valorileelementelor: R=10, fy=5.0, 1,-0.2, Go 10 uF, Ry=20 2, Ly=O.1 H $1 Cy=100 nF, Si 0 caleuleze: a) ch derle do tenslune Uy yi Une; b) dlageamele fazoriale pentru, tensuni st eurenti 70 302. circa din figura 1.292 este aliments co ren pats tela tae a tore find 20. Canscod aoe Teton Reto a inuetanel L0H ab be termine ee Sata treble shag expats € al ac cores ttl 3 inf ex tenant borne! Dy lest ie event tee aah ‘nt cat et pana a). Prevetta 301 7108. borne rst din tr 1.08 tn tore t-200V. Cel ste sient dt gear de cue Scrat pi ilermed 2 oat condone fete iad Te tena tO, Se emacs Myat0D, RelOVTO, Rnd New 3. Sis aetna ptesen atv 5 patern rectiva in Ces B plete We puter fe onduconle ainentre se Sela LAD, In cazul cirevitalul din figura 1.304 se eunose U—00 V, RL8O, La191109H, R500 gi C=31 4B, Freeventa teasiunit alternative este de 50 Hz. Si se determine: a) corentit din fecare ra ‘uri; B) eurentul total din creuit; e) puterle activa gi reactivi din dre "Te dt y Re PK a 6 ig 1302 Fe tom ee nA Rp A este 50 Hz. a) Sind -c8 amperme- tral arata "1m 24.A st se “determi ul hy e it Be tensinnea ta\ boraele sireutululs D) Si se deseneze’dingiama, vector ial & X 1.808, Pectoral de putere al uni Pig 1.08 lect serie RG este cas 3,000. Sb se faleulese factorul de putere al eleeitulul paralel realizat ew acelea splesere ? itulul paral realizat’ ew acelessh X1.307, Se dav circuitele din figura 1.807, Se cere sb se determine ‘aloute iui R, si C, pentru ca"eele dows circite si fle echivalente oe ie 71.808. Se consdert ci RL G, Bm si este ‘tse Caleuteze, meat care Goutal se conpart 41.908, In parael cu 0 bobink cu rerstenja R—10 0 9 inductanta Le iall ste" montat ua condensin, Cutcind ca 18 6 anata ‘seevent8 corentu total prin civeutt este 123A pentru, o tenons a tunel Um 120 V, st se caleulere: a) capaciaten. condensatoratu 1) Mreeweofa tens apes , AAI S820 calulere in 8 & tensitatea caretulut total ab. soit de cicuitl din tigura 1310 uit din figura 1.308 fn eave se cunose il. 2 induse aces! dea}, pulsatia oy pentra dack sursa ate tensionea U 5 100 V, Ia freevenfa v= 30 Ha, iar Parametri cet sit Ry 20, —— a 1310 & fea reistenfelterbtorater Masel Xpgit, In siseuital din Ogura 1.311, Pi yl iat Toeevenya ten Solin, Sa ce caleleze loa ste Fentul total si fe in fara co tensiunea ate LLP 4.312. Im figura 1.512 este reprezentar scheme unl tru lectrie, ale e&rul Tomponente au valorile R10 ki, C aI ‘ SfOaF, L160 mi, $8 se sew ‘y SaEPOH eceayactnentaui 1) report’ Une Ye sis 4.318) Cireutal ain figura 1219 este o punte folesite pentru makina ctanttor Atenel clog puntea este echibratlcarentul Dan detectoral ty ste Si se gies ca puntos Ste eehiiatt end F=f Late In ctutal dia figura 1314 anit team eect Ue cost ee) 88 se arate e& dach RL! 3h sint ast nese int EE earental J este oe dependent de tecventis ” b) Sa se calewleze diferenta de ce inte tension apvath ge tenstnta ge apa gruplah teestecondenstor fn co sale ia punctl 9) Sy create dfarjul gy dintie tense deta Capetele elt toad ott, im conde realty ‘antatre coren wl fontanea op mur expresin inductanfe J. In functie de Resi C sind4.315. Tn circuital din figura 1.315 “limentat “la tensiunea bo ~2V sin (100 nt—"), R=10, x, 2, Ry=20 g Xo-20, Sa se’ calculeze intensitatea cureatu- ~ Iai debitat de" sures Fie tas 1916 tn circitul din figura 1.316 elementele Ry, Re, Ry Re, 3 Za slot alese atfl Inet prin ampermetra nu tds Ciena ail este alimentat eu tensitne continud sau alternativas Gososciea Ry 3000, Ry Ds Ly OOOH, sae. determing ® ig 1 Fie 37 17, Si se determine natura impedanfelor 2, si Z din cievitul repreztntat in figura 1.517 sf raportul lor in asa fel init euneett 34° mu depinda ‘de valoarea’impedantes Ze 41.818, Pentra circutul reprezentat in figura 1.318 curentul gi teosunea sint in fasd Ia freevenfa »--400 He ‘Si se caleuleze: a) valoarea s earacterulreactanfet Xb) tenslunea Y cave ereazd prin condensator un curent de inteasiave fen 0.T Seeunose: E50 ml, ft-29 0 Buk 1.818 In figura 1.319 este reprezentat un cieui ternativ de freevenga v."Sb se gaseascd valve: 3) deta a de curent ale ajulul diatre Pe 138 u“ tee Ip tale conden exes psn, esata Rs Ip'dcarnjldinee‘coretal prin coodenstar 9 carenal pri re Caaf ef) detazajl dnte stan te borace rosstenfel FC 9 eas these fa borne etc, Elemente neliniare de circuit 200. Un clement nelniar a cir rexients depinde de tent anes, duph lege nary aoe lego i parla reiteat 278s seattle expla inten carenal eee prin eee Shah Spt actin tensunea C2) reese expres created ded temedtal sar ee og tn seo tater 18, dlodh ca eid Iucrezd In punta do funionare eu J nto mA i Cond Vs Sic aielre perveans ode 1222. Dow ode idence slat conectate ca In figura 1.32 (9, (oy em anode Urn gl atone aes ote {2 2h? ssate erent prin ‘ret te nl ttn car eat creat tre vlouea ce tal a : — ° > . Bp 1 1h 0 doth am carci yey ristiea prezentats in figura 1323 Curental anodic are valores = | 10 mA, iar In serie eu dioda este legatd 0 rexistenta f,=100.0. Sa 2 se caleuleze: a) tensiunea electron 4 rmotoare E, © sussl; b) putea = SSS disipata ta diods, Fie a2824. Si se determine coordonatele punetulu ‘static de fune- Vionare al diode in cireitul din figura 1324.2, In figura 1.324.b este reprezentati caractersticn diodei. Se cunose: vn 1.285. Trei diode iden- 4 ce eo urmitnarele arate Hities anodice Ten le Uy<0, enkUy ta ¥ t>o, u nde k=0.12mA/Y, sint hectate ca In figura 1325, Sa se arate cum depinde corentsl Se T ain eireut de tensionea U, Pie 193 Ges ot, Bad Vk Ey=bV! Tensiinea U vaslazs Inte —10V i +0, 1.326. Dependenta_eu- ventuloi de teustune.pentra tim tal electronic ct dal elec: {Weal se. poate expriiay pi Felajia Fat! $20" pentru Uso 1-0 poutra USO (a, $50). Douk "sttel de diode sint legate fn circuited din Tie ura 1-826, Constantcle ¢ 8 entra cele dows diode au lorile «005 mA/V, y=0,008 mA/VE gi 0482 mA/V, Sind e& E=200V 6 terea consunats de diode es OKO, ab se caleukeze pur 16 497, In figura 1.327 este Tofatiat 0 familie de cure care repreaata warafiacurential anodic Im foncie ‘de tensunes,anodicd Tira toda Si so arate care dine cUrbe corespund une! tensunl fe ile ia tie20: @) UinO 9G) Cee. wv wn . Hird eee ww cy tnetlire ‘ges, In figura 128 este reprezentata o trioda vec tind Indieate si valorle tensiunilor, a) SA se calculeze viteza iret fn oie lostronhi La aod: b) Se va mosifiea viters lec- Ee te yom, Shing la plack dact gra este Tegata a plaed st ta fee nent. ea fn Tgurs? ‘aang iodd ave In Uj=200 V sh Upae—t V un eurent anodic 1-212R® seatnindtensunea de gals constants s! miyorndo pe eae ee tsa curental anodic devine Zjy=—1 mA. In figura Son este reprezentata familia de caracterstich de grli, Sa se deter: 1300 est veDrcl de empiicare, pana si redatenta aterm D) earac- raine: 2) faetomieh a ried daca in circuital anodic se Teaga © rezis- tempi de sareini Ry =00 KO, ue) a1.890, 0 iods eu revistenta inter R\=8LO si panta $25 A/V este folostd in domeniul In care caractersticie Ge sais ay Hnjare, Unul din punctele sale de tunctionare este U2. = “AN, Jon mA. Si se caleulece: a) tensiunea anotica ix Gurcbal fn care Un=—GW si Tyt5 A; b) tensunca de lll cerca toate hui "Cy end de 1.391, Pentru 0 tuiodd se cunose uimétoarele date 2mA/V, factorul de amplifieare 459 9 temiunes vood 1.382. 0 dubia diodk ex vid este com pectatd a secundarul unos transformator (lig 11382). Amptitudinen teasiuni la. burnele oe {gondarula este de 000 V, fr freventa 30 fs Jn paralel cu vecistorul de sarcing cu vezi tenla R=5kQ se dispune un condensator de netezire. Capacitaea condensatorulti ate eae Ssemenea valoare init eutentrl prin circu {ul de sarcind de intensitate J-~30 mA este practic constant, Sas eale suleze intervatul de timp in care In decursul nel petioade euresta nu treee pein tub, 1.293. In figura 1.388 este prezentat ‘ A ne oe—| Pig 13988 ig 188 ie ampermetrli de tesinea apa, ite ponte Ai ‘SednGintgura 3 Se deena sen ete pai, 1.896, In cievital din figura 1.396.8, u=-V/2 U sina, far carae- teristica diode ideale este reprezeatata in figora 1.390. SE cesctie expresileIntensitaitinstantanee a curentulul pin citcit # @ tensiunit ‘borwele diode. tun fitru esce se coneetesea ta fesiea unui 4 rediesor bialternanta. La borne eonden L I forulul Gi. temivaea aie viloates ty250 — g} V lor tactorul de modulojic este p20. oT ie Gunoscind clementeletltralut —150 st R-10KO, L1H sh treevenfa’ tensiunid aL alteruative is intrazea in redresor yy Tle Pe a se cete si se datermine facloral de modi Tafel tensiunii ce eade pe existent Re 1.844, In ircuitul eesti in 1.835. 0 sehemé electric se a+ 2 figura "1334," 200 V. Sie cake 8 caulere tensiunea clecticd indiata de 72h Voltmetru dupa un timp sulicent de a ung! t a a {4 inte cutie sl confine nurse de fenslune continua, rooitente a diode a eate (i. 1.885). Dependent indica. ig 4. 1% 4 “ Su ud{ le 4 2 > fement nelinise #307. Carasterstica eunent-tensiane a unoi_ elem gi sepreseata in figura 1.387, Aeest element ee ad fate «ret Me cura coming, cate mat confine suet de mtn ch emis eciomotoare H= 200 V sh dat Ferstor! eu texstenta. 10 RE fl fate (237). SA se caleuleze intemsitatea crentulas electie care ‘rece prin elemental liar Fp 1397 0Linfa "sine legate ta" inomenta G t= Uq coset prin interimediul 1 trerupatorulai K. iat Ine Pendeafe dnp a intemal preznte. grafic aceasta depended ‘de tensiune este neglijabils, " wetkeosut ta 6 reise intorns a 1.308, In figura 1.3 elt fara 180 este representa Materaent “Sua es ampilodinea"tmnun debate de geacrtoe tat 10 V fr cracterhtcn odlr secu data niu 1398.5 pendent curentilal din nai Senden cuenta instr eu rensteaf. Fg, Lay satel 20; 38 fae elk dn tgua 1310 we eis feslnes orale, estrus cu ruaktenja" Bon by daca ee ce ae, tne Ah age oe ima ina ch {| aT) ° > % 1.341, In creuitel din figura 1.941 i nai Vian chdevea de tensiane pe Mlodd este Us 9V. ‘Sh se caleuleze: a) valoares exis: tented R, ast cu prin diodd si treach all Vaeurent T=10smA; b) valoares reais i Wuigel Ry daca in paralel cu dioda se o- y ovens rexistenta de sarc Ry=CO0 J ‘ante Inct eurental prin diodS 58 ri- fnink constant; e) mitele de varisie ale vaenfel de sarend,cind R,—440 ©, astel ca intenitaten, curentul seep ak vaere tm domenul cuprins Tare Imp™O.8 A Tou Orig mA, curentul total ramfatnd 7 : OD ¥ : = P6130 Pa sae 137, In iesital din tiara SZkO B10 VStind os eds din creat ene aa ‘nine curentul prin reistenfa ihe 2 ko, in iru este deals se defor. acd a) U3 V, By UAB Y, AU/O dia “texts lh 1.348, In circuit din figure 1.948 se cunose Ey—20 V,E.=10 V, RyaSkth, St-se caleuleze valoarea rezlstental Ry tnclt dlods 3 se Adschida, ‘Se va considera eb dioda este ideals, Re L774 tlh} Pig 1300 1.848, In figura 1.319 este prezentat un redresor monoalternen}, slimeniat: prin intermediul une transformator care are 500 spite fn primar $1m-100 spire fn sccundar, cu tensiunea uy-=100 sina (V). Cutba caractefstica« diodet are pants ‘S=2mA/V, lar rexistoral ce Sarena are teclstenfa Ry—1,5 KO, Se cere sf se caleuleze: a) valorle Imaxima si respectiv eficace ale corentuluk din cieuitul secundarul; 2b) veloarea componente! continue a eurentulul sa tenslunl la bornee Fedstenfel de sarcing; ©) valoarea factorului de modulafie. Freevenja 4.250, In figura 1.350 este. pre- ental punte redresoare, Tensitnea ‘be alimentare este 1,—100 sin of, Lar traneformatoral are 'mj=50 spire, gt gs 1000 spire, Rezistoral de sarelnd tie rerstenta R,~2kO. Sa so caleu- lege: a) valoarea maxim a curentulal prin diode: b) componenta continu ensiunil la orale vezistoralu de sar ‘ak; c) tensiuneainverss maxim splicats. diodelor L951. Sk se determine relajin de caleul a factorilor de ampli- tieare in curent“y Sh By dack se cunose curentul rezidual de ealector dng chtenfl do baz4 Zy i colector I, misursfi Intr-un punet de fune- ‘onan. 11252, Un tranzistot conectat_ In conexiunea bari comunt, funcfioveadt in regim activ normal. Cind curentul din emitor are va- loarea I,=2mA in eolector se misoari J,=1,06 mA. Cunoscind ° 03factoral de amplificare In. curent 2— ‘W98 ce core st se determine ‘eurental in colector in canal cind curental de emitoe are valonrea Zo—3 mA. 4.353. Un transistor pnp este ‘ontat in’ conexiunea be2t comunt &l a in figura 1358. Tranzstoral are Perma ay=008 le =a) ph Pea Esnoscnd valor suelor de tem, Es 2BY qi Eeni0' 9 ch tantra Iereass tn ponte " creak In pune sale de fnjimare Usm02 V, Ycamag Use gv Bie a a rezistenfele Ry sl R.. BY. SE se detec 1364 In gure 1.254 esto reprezent tn conelanes Dut comma Cenercina Wie Beno wl tn pact sai fe factor de ampltieare IR euent Bo S50° UNCUT, we masetat fesioal de colestr ete Is A,a8 selene: punctate de funcfionare al tranzistorulai (I.,'Us). es tat un tranzistor npn montat Re=2UO, R=okO, E, tunctionare transistoral, k al 4 41.955. In circuitul dia figura 1.355 tranzstorul npn are factoral de ampiificare tn curent 200 gi curentol residual de colector Tary= BA. Cunoscind Ey=8V, Ee=1 eV, Re—i00 KO. Real KO, Heo S5KO'S Use=00.V'si se" determine panctul static de fancfionare a tranzistorul, 4.356, Un tramaistor pnp tn com & nexiunea bagi comund ca figura 1.300 ee puneta state de funcfinare in reglanen activ normal, Hlementele schemel sit Re=TKQ, Reo kil, Eom2V, Ee-10'V. Teansistoral are hs factor ‘de amplfcare in curent a . 0.08 si Unn02V sh Useit V. SE Se caleuleze curental Iq a a 1.857. Si se caleuleze rezistivitaten unui monocristal de Si in tuinsee la temperatura 730 K, Se cunose. concentrafia intcinseck f portatoior de 5 =2-108 msi mobilitatea purtitonlor av aceaststemperatira: iy 0,22 mH/V's sh py~0,00 mi/V-s, 41.350, Si se determine concentrafia de goluri si electron In ger- mani intringee: Ig temperatura, 1-300 K,-dact "p=0472 Om. "Se Pg y= O17 me ii si unde electromagnetice + 1,359, Condensatorul Cy este Inchreat la K tensiunea U—10 Ven sarcina g=5-10-°C, In ontinuere este montat ca In figura, 1381, unde selenotdul are o.rezisteat’ negijabil. —¢; Prin inchiderea comtatoralul K se realizeaza fchiibrl eletrostati ear fn care fre armé- it ttle condensatoralal Gy tensiunea este Uy= S5V. La bomele solenoidulal se conectesst Spoio sureh de curentslternativ ev tenses {100 sin SO. Se cere: a) Valoarea induc {anfel solenoldulul stind cb feevenja de re- ronan{a a cireitulat LC este. v3.8 Ha; Dy curenfl prin eelo doud rerun 1.360 Si se determine Iungimes de und8 a oxilailorelectro- rmagueijee fn vid pe care este acordat un cieult osllant, dack s asin pe condeusator este qq—2-10-* C si curentol’ maxim prin reuit ese T/A. Care este veloarea,capscitil condensatoralui ach Induetanta'clreuitulul este 2-107? A361. Totesun circuit ew inductanfa: L—2.10-? H si capacttates G~10-F se produc oscilai bere neamortizate. Cunoselnd valoares tensiunil maxime. pe condensator Uq=10 V si se determine curental maxim In ireuit. Fig 1380 7 ‘1a6e, Intrun_igeit_osclant condnsatral Geste neheat 4a tensisnes maximé Up. Si se determine freevenfa de rezonanka a fonction iret ded curentul maxim prin el este Iq, Se considerS Great f6r8 reaisteaps 1.363. Se consderd un ceeult osclant eu inductanta L=O4 eapastater C—210°F gi curental maxim 10-" A. Duck oselail Sut prodoce in mod continu si sc determine tenshinea pe conductor in momental cind energile cimpulst magnetic l cimpulul electric sat cexale, 5S190, Un et oat te atu datan_condestar a si bobina eu inductanfa Lt mits essen. nial cndenstorl Se tncarch In tenltnea manind Use004. Se sede {ermine: 4) setina maxima. «candemsatoruia Si etrenéal maxi Inet yb) Conslerad chose it prodse tn mod come 5 So'sene"expreiaIntesitiIstantanee fa drei, 41.305. Iote-an circult osellant format dintrun rezstor eu rezis: tenga R, 0” bobint eu inductanfa Z al un condensator eu copacitates G se propaga o cscllatie electomagneticd amortizata, Dud un snumit interval e'timp intensitatea curentull seade de la alone. fla va, Heaen Zine enlclese irs dogsjtd a newt interval de a Im rezistor. * ° +, 1366, Intran ciel nok LC, condenatra ete tneret cu" sara mana gy $8 se strminnLinpal opt cae Serpe it repartizatd in mod egal intre bobind si condensator. a 1.867. Un circuit electric oscilant este alei- tuit din condensatoarele Cy si Cy sto bobia de ine dductanfi 1 si reisten}tneghjabia (lg, 1367). Con densatorul se Tneareh inifial cu sarcina iar Cy Cx este nelnesrest, Sj se determine Valores waaimt 2 Intensitajit curentaloh din. circuit dup Inehiderea it Intreeupatora 1. + 1.368. Si se arate ei intr-un circuit serie RLC T° aportulIiZy, unde I este curentul prin circuit la 0 frecvenfa aflate la Av Tapa de freevenfa de vezonanl® ag gany splat Zp este corentul ia freevenfar de. resoneué, tie 0 Tiefie de factoral de calitate al clreuitul, de freeventa v si eas, 1.869. Un_cireult_oxellant este alestoit distro bobing sium conden ‘ator montate tn paralel:Ciruitul este alimentat de lao sursa eu tem, © si rezstenta (lig, 1.360). 2) Sse af] Tate In ee posifie trebule si se afle trerupitoral pentru cain circus para oseilafiiy b) Si se determine e- hatla de varafie a tenslani labor hele cireuitulul in" cazul osellafilor permanente. Pip Lae 1.370. O bobind eu Inductanja L=3-10-% H este legati de un condensator plan cu suprafafa armitorilor S100 em distanfa ‘intre aeestea d—0,1 mm. Si se ealeuleze’permiivitaten ‘lected ieecticulol din condensator ach oscilaile clreultului format au Tangimea de nds 2750 m. L371. Un vibrator eu © Hunglme [0,5 m este introdus trun vvas cn petiol care are constanta dilectria ej 2. Care este lungimea Ue undd'@ undelor electromagnetice emise de vibrator In petrol. (Free venga sibratilor In vid y=<)2). 1.372. Si se determine Iungimes de und ¢ une radia letio- magotiie. to id dach evel ue, Aso He Gre ete ene Ee propogere 9 lunglmea de nda acelcayi nde in enzen a irul Constant uectsid tote 228. Se conoses «y—S,85-10-" Fn $b bom SSO" Him 1.373, Inilfimea unei antene este 1200 m, Se cere sh se deter. sine: a) fecvenla undelor emise de antenas b)Induetanbe umth cree Talent de recephie pentru respi undelor dach acewta are capac Stee SpE 1.574, Circultal oscilant al unsi emijator este format dinteo ‘oink un condensstor cu set, Antena emiatorul este o antent Uipal te tangine minim Capactatea condensaorlul poate Ht varia Pio schimberes dstanfel date plac Daca cireutl osllant este FlasatTntrun media lelectic ichid, lar antena In aet,emifitord Ente in conf bune, dachstanta altre pice condensatorus Ste dinA\mm Dacd autena este fe ichld far ceuitl osiant tn aer oft oemsi normals ditantsdiatre pc esto d= mim. Sts eles Ree indicate de rlrcjic al dsectricult 9 dstanfa diate pele con AEesatoraul pent emis optima In cas cd antena 9 civil ‘allot sat plaste ia ace 1275, 0 antend semiundi, izolatt de pamint, are de 20 cm.) Sd se determine frecventa generatorului de oscil explat fnduettv ct, antena; b) Com trebuie mri Iungimea antene, dack Lceaste se otroduce im apf, pontra a rhmnne acordats pe trecventa ‘de Iueru a generator, tungimeREZOLVARI Hlectrostatie’ Ld. A=, = ee aap Fe Prin compunere vectorist se objine: POYRT FRR F, col, BD. sf reruta: 1.2. Conform gust 1.2.R. tn por se poate sero @ unde q este sarcina cu eave au inctreat cele doul bil ar r= 2 Tin Se obfine (= =aG a “y E C eetng Dac s introduc bile fn le anupra lor va acon forta anki medic’, F,, indreptati in sus, ™ “tions 9 fora a ea. # (8D Goh mene ta topo relafilor (1) si @) se obtine: 2 Prin tmpas ek Asupra flecbrel sfere acfio- east patru forfe (ig. TA.R). Legea 2 dous a Ini Newton se sere: Rat AT, ‘are, proiectatt pe direcile verticals Si orizontalk conduee 1 mon Tysin= mgs 5 s_# JT 47, cos = Om T+T, cos = Ee de unde Tye 22mg etg 501 N, ieee 2 15, Asupra ile acloneard groutatea lel si forfa datorata impulat electric F,,Rezultanta ocestor forje este FHV a HOEY. atorats forfel rezultante este tore + unde B=. Dect perioada scilajiei va fl: é Acelerat Verte 1.6, Considerim acjivnea unui clement Incaea lected conductor supra sa fall Gy (ig. 1.0.8). Deoarece sareina Tul fete dra forge’ de respingere. a dintre *—— Qe st do este Pie a 1 aar ~ 3 2, unde r este distanga de la elemental df Ia Qy. Din figura 1.0.t se vede reap ae. astfel ch relajin (1) devine a2 4g, Se observa ei 4F are dou componente, una paaleld cu conductorul i alte perpendiculars pe el, Din motive. de simetric componentele Durslele determinate de elemental conductor se anlear ecproe Sel fc orga erttant-ce va sions aunpra Il Qyva perpen: Inn pe eondicter. ‘son snp Os va pen Qescsade Fy unde a variazi de la 9 ta 8, a ee 4.7, Deoarece Q>g, interactions Intre lemenisie separate ale incall ae eg ae 32h fiaea 17 ete presents “nea a dint: 0 1m clement de fel de angie ‘Rds, Sarcinn Q actioneasa asupra elementes x tui eine cu torpa ® ‘he Inelul este supus la forte de tensiune de mirime 7, care ecil breazd pe AF. in condiia de echlibru: AF = 27 sin (= deoarce sia( 2) 288, cimp in ioterioful si In exterioral store 1) Prin induct va aplrea o sareial negativa pe suprafata inte- rioara& sere si ea rezultat una poaitivd pe suprafata extetioar. ‘) Se va schimba numal clmpul din interiorul sere 4) Se va schimba numai cimpul din exteriorul sfert. av ch de sarcina i iat electric In distanfa rR este determinat doar ul sferel de Feed ?- Deck 2 Pentru rR clpul este determinat de sarcina de pe inteaga ster gate me € Decl E = a. 1) Grafieut dependents lui E de + 05- te prozentat in figre 1.8.1 140, 2) Pentra a rezolve_ problema pornim de In faptul cf In exterioral uel Fe 1a. toate. cimpul electri produs feu col reat dact sarcing ar fi concentrala fa central sf fei, jar in interiorul ‘tune sfere conductoare intensitatea clmpulul elee- frie este nul Pe bara. principivlui superpoaitiel, in interioral sferel met Baketia0 9 VaVerVn ge +. 1» BeBe. 140 ° E(t lh v. 4) Veal figura 1.10, b,R. Fig 1308 1.11 To figura 11.8 sit r= Brevenials intensitijie cipunior —g % 5 Etecte neler oglu Cae ink este reprezentat cimpul gene- Fat de place Tocireath elect cy ela eo lnk Tnterupth impel frverat de pla indveat exo Mintle intestiior cpu ‘ior electice generale de ae dou pit “ttate Sint By SE repectiy Bet. Se vede eh Ey= Bea ky + ,=28,3-10°, jar By Fy—F|=17-10 112, Cimpat electiie este produs tn dielectric de sarcina g si de so ° Interstates clmpului E creat de o sarcin§ q intrun dielectric este legatt de intenstatea clmprlst By creat de sarc tn vid: prin sais: de unde: 1.18, La Inljimea maxima viteza sere se anulea iar summa pe tector forgeior pe divectiafiraui este giea mula (Ug. 113.8), adieh: P(g 4-q8) coss=0 (1), Unghiuk rezultt dia legea conserviit energie: (ng +81 —c0s 2) @), mp de unde cont “ Tings n sain (D, +08 rb oo Fe 110. 41.14, Insinte de punerea tn contact a sferelor, potenfialele lor at: ‘unde 4, 51 gy sint sarelaile sterelor. Sarcina totald va fi 0g tre RV Hine Ve Dupa puneres tn contact, sferle vor avea scelasi potential; Vin viev= i. week,” er ‘unde ine RV He RV.Se objine va Zui a] 1.15 Tntenitatea chmpulatreztant este e Fe | Ne , sit reprezentate In figura 1.15.8, ee Pentru a obfine poteniatl elects din celal punct sriem super- posits * Vavi+Vq unde Yet ye, Tea roe Potenfialul rezultant este Teer ee ye 116. Se utilizea2i principiol supespositiel sf totruct ra se poate serie ef Vac tn ot Teg Tee elt: fietrear Hi, 8 terteeyar MH ny (Va) = 0880-96 1t, Potala 0, datorat sarc de pe sen 0 8 er de pra val al decree Oeste gel i Pa o Potenfiahul creat in centrl stu de sfera de raz8 r gi tncdreaté ev sarcina este Vet Ye=0, de unde 9-02 = stone 1.18. 3) Cele doud sarcins Q si 0 pasate in punctele M si Mtg. 1855 frecezi futeun punet oarecae de'pe medi. toarea Iu ALM? potential Vat cs Yo ar eae Se observ echivalenta discului As store inchreat cu sareina Q cu dowd sarin “+0 51-0 simetrice in raport ca v0 Forfa electrostatic ce scfionearS ase ra lok este Fie 138.8 +) Cimpul electric ce apareintze cele douk discul este: ar poteafiatul electric In dstanta x de discal A esto va Dar, sera find in legituri eu discul A, care este legat la. pint, po- ‘eas van ade Vy -+V)=0, de onde = trey VV.) Emo 41076, Nova valoare a fortei clectrosttice va fi V,) Ca12.40-4N, 984.19, 2) Intensitatea,capulul eloctic E fntrun puuet pe axa inellul se objine din s ima vectorals a iotensitatilor produge de sarci- hile elementare ale ioe fa figura 149.8 slot reprezentste inten- sititle' cimparilor slectree "produse. de. dou Satelnl elementare dQ diametfalopuse, Se ob- Serva ch din cauza simetviel componestele or Zontale se anuleazi, cimpul find delerminat de omponentele din Iungul axel, Deck D) Intensitatea E ave un extrem cind 2 Dar, #2, _oimt—20 oF ea Rerutts et So, pentra ¢=# © a Tntroductad in expresia Ii E se obfine Em 2¥E 2. 3 eal 1.20, Poteofiall lectss al sort fnterioare ete Westby teats teas ws ny) 3 al sferel extercare Ve eto. Diterenta de potential dintre cele doud sfre este deci Va VV BR, me Fay Capacitatea condensatorulul va fi Lat Condensatonls esi deur in dete din ‘Antre capacitiitile lor exista relati ® fin ae * Conceal unde Gea capaisten condos tu id Saran pe andes: ‘torul cu permitivitates variabili este ae 96 (-CU=a64 4 sercina initials po condensatoral eu vid Danurece qay emuita aU" +U~ oa de unde 4.22, 8) Capacitaten cehivalentd este aceea a doi condensatori tegati fn paral >) Capacitatea este egald eu capactaten a dows condensstosre Iegate In sere unde: rele 1, rin introdceey Ime mes 1, Intotdeauna oe 1.20, UAW Uae unde 1; este tensiunea pe Cy i Use edderea de tensiune intre punctele AGE. Copactate sistemali este C= S206. Datoritilegasi in sere sarcina pe Cy este aceeasi cu aceea de po sistemul Cy, Cy. Dec: cya et@ae © Cereral Pentru condensatoatelo Cy si Cy avem: Glan, = GUan wade Vane =U tae tha Rerultt Us ot Laiav. oes 5) Cimpul dine plich este catzst de superponia Impure epale create de pil. Dec o armitur se afl fn elmpul E,—* eeat de cealalti. lack, unde 1a a) Um,TE Renta: FB 28 1.29, Suma eiderilor de tensiune pe un circuit inchis este nulé, dec Eth —U,-Uj=0, (1) Sarcinle pe condensatoare stat acleas C-Gtin-Gu, — @, Din (1) $1) se objine: ARON, 4 GeigtE NBII WV: Uae 288,48) 15 1m Conds tbat ase aie ohne fie ete eee 8 Dock itor th tna a me Ott ts C=£ 6) amie Onn ttotqe (2). Me 1908 Scuind e& summa ciderlor de tensiune pe ochi este nuls se objin Renulté Q=2p si deci; Cm 2, a 1.1, Dups prima experieni (fig. 1.31. aR) Q=GVs C= 0: Q=C,V5 Q.0 si sarcina totale C= 014 Q=G.469¥ W). Dupi dous experienta (fig. 11 b-R) pentru ca electrometral fh Indice zero trebule ca diferents de potentha dae, Ga amet ah Poient iit, 100 c. ao ra. t T Ede F J repartinss8 Cindtegim pe de sarlile elctice pe CG rep pe toate eele patra condensatoare. Dac nou! potential a atmstorlor ern cote Vin conservarea saint OUCH HEED ‘ste cehivalent cu otf din Dar G find legat la ptt, montajul este echivalent figura 131.e., In eare cele patra condensatoare sint legate tn parall Din (1) ) (HCN =GAG+G +E Dupa a dou experienta sardiaa Q, de pe Cy se repartizear’ pe rsh Gy, astel cf 05 +05 far din figura 1316 R, O-Gv si i=GV' ©, & = a 2 | sstfel eb din (4) 8 : : | GVA +E Son Irmpartind (3) la (6) vezul- a ts GC C1Ce | 1.82, a) Prin deficiie «= 2-2, | de unde Q—teRts: 101a wet Sr T= CUCU, eezults Uy 2%. — g099 y, +b) Lucrul mecanic efectuat este 7 ile cectiostatice fn ee to nos Law UU. egal cu diferenta dintre ener: Pe G-G)Ut ~40,5.10 134 a) Ww. Leurao0s 1 ) Notim eu gsi gy sarcinile de echitib {oar at cu Q sarclna inflata Tul Cn Attn! dia Condifig ne eer foam wen 0 "Minch din conde ‘de egetate de unde quae Ba” GG Energie inmageziate in cle dout condemstore sine id de or Mag agra ar FH am vee 2G 3G +G aa far onergia totals W—W,+ Wy J. Diterenja WoW Ls ya Pierdut prin efect Joule in rezistenta = 19% Energia ecto statck tomagazinatt fn oe toareInante de Tegaea fo este eNAAME T9 cole dou conden. Wonk outst Graney In urma tegsrit condensatosreor sstord canal andeeatonrcor sina each do pe conden Fino pe chess 2rjes dee conaeonatorl Cy sarin Rta car eG —Cyw. Energia electrostatic finalé din condensatonre este G6) _ 1 GOL NEY yyy 102 TT sursi, atunci sarcina sa va fi Q=CU si energia: wae. Prin variapia sae te semitreu Ae-cdem condensate ae tty tae) as, 50 (e-eaC (Ge as e ade (ese eapacaten candenstoraal pent dana dn ame Unde JO SS Kelas vanaf a energie cate egala cu Iverul mecanle EAE Sge'h pe dna wach ae w. @ 2 ax, de unde F: ack i se aplich condensato- rului tenshane exterioard Uy 3h in Conseciagé armature mobil @ con- ‘enoatoruel se deplaseaad eu 2 fa}h fe poaitiazy--0, Forfa de_atrachie inkee, armaturle eondeasetoru waft ules sf Pega aaa Aceastl forts egleand forfa &= tastied din resort ules I EE ae vote UI iE unde Ui Fatt ‘cautim maximul fanetiel Uy(2), adied f(a)=3et Ade paP0, cate are rdicnile lreia ti corespunde faes2)=e (fig. 1.36:R) st functiet f(a) —a(e—a: and (anim), mt [Done FY Se gt. Energia totald a condensatoarelor Inaintea conectarit este 103Won pul suh 2) Avem de rersvat seem 1 dups conectare: ' Beds wins tel 1 @ 1 Guan “opine TG EG soot 6G ut gut We GE (UI UI-avyUy>0, Be wieulawwy Se vede ef dae U,—U atunci Wa —W,, a Sciderea energie} electrstatice se datoreste curgert sercinilor Wi tan ela un condensator ta we alto, in eonductoarele de legitura find liberate S * flues, De renaseat eh ene ald nu depinde de rezisten Lueral pierdut prin eouectareasferelor M si P este 138 &) G.—tnen Energia sferei M este W, G.VI=2ner, Vb 4.39, Luerul mecanic efectuat In primul caz este egal eu energia potential seri liber: Sarcina serei M pind la legarea eu sfera Neeste H=GVitren Vy. ven aceenst sarin Pepi puneiea fn legiturt a eelor dou sfre, le au acelas potew Dupi conectare,sferele vor Sial Vy 9 sacs 9 ce Se poate serie : far Iueral mecanicefectuat de sfera liber este: Iga st | restarea celor dou sfere Se vedo cA La>Lo, dearece pin, conetaea edor doul ere printrun fir conduetor 0 parte din erergie se plerde sub f a " “ ‘Notind eu W energia propric a sferelor view Hh dup toner epee soto neg {des LLegea consorvini energie se sere Energile eelor dou sfere vor fh carne! Mae 105 1081640 Distata dine sfere devine minim’ in. mome itera Tor relative anuessh, Detaree In act moder eked Nita in legen conser impulses pa I mm ‘Legea conservltl energict se sere atts z ‘Substituind pe o se objine: Al. Pe basa legit conserviri coors ermal ae Wane (ty ade Wa si We repecath eerste {ctl afer inpancite gL (fig. 141.R). Se poate serie: ad ® Woon Fie tain In punctul B sfera ace ene cosa Bt nig inetd si energia potentials Wee War tWy unde Wy, Energia potential in B este: ——t, Tahoe Pe baza rlajiet (1) aver: . gh — de unde ft [ion Ee tas] 1.42.) Sistemul format din cete cyte Sinema format din cle tri particule este toch, det cn ico este egald cu sctderea ensryei poteiaie, $07 mst ae 106 Pentru r+2p, viteza fecieel particule Unde spre valoarea limits =A >) Datorita moditicasii configuratiel sistemlui, uerst mecanie al tuturor forfelor de interatie este egal cu seiderea energie! potestiate ‘deoarece in pozifia finald (r-+20) E,-=0. “Atuncl, lucral mecanie efectuat asupra unei particule va f: Loe 3 Fen ca maximd Inte colo dous bile este 1.4, Forta de Fount Ze, unde 4) Dach T Fras, cloenirea se ob) DET? Fas ‘a avea loc fn momentul cind 2=2R, ‘unde teste falfimea colos ‘Masa de ule care se 4 aoestel mase va f i do ls died esto gin(b*—e, iar encrpla potentials f eox(l* ayy ay. Din egalarea relator (1) si (2) reat ho tatte—» oer sell ts sip rmulsi din figura 143.8. ve MtN® Me sate: Forfa ‘electrostated deat cele dot siren var th) SST tee Snr energia potential electrostatics este uv Graces 1 ag ema pees ld ala fg net sarc ie tn vas devas dine eu ei ¢ distanja 2, de plack va th 108 Se observ’ cf pentru 2-0, Wyo, ceca ce nu are sens file, ‘Acest revit ne indies faptol eb penta valor! mil ale ll placa con ‘yetoare au poate fl aprosimata cu un conductor plan Idea 18. gin Intend» condos ind W= £5 vain scastolenergit confine doi termeni: ya awe. OW, +a, unde primsl termen dW, ‘orate Iucruluk mecanie efectuat de fortee electrie ale hateriei petra va~ Fiala saci cleteice @armiturior, lar al dolleatermen dW, — og reprezina vita ener interac dae represiots varlatia energie} interne datoraté Iueruloi mecanie efectuat {de Torfele mecanice pentru variajia.eapactajit condensatorulut ° reas Loy | 0 dyads», este tension constant abate care gin cel in care se opreste, viteza fsa cineca este nul, Dechy Intro seeste Dunete Iuerul_mecanie total efectuat este ntl. Acest Tueru este posi- IM deoavece In prima parte a deumolsi particula este acelerata de elm pl electric si twerul mevanis este efectuat de cimp supra particule, far ina dows parte a dramalit particula este frinat, Iucral-mecanie fiind efectuat de particuld supra clnpulul, Decl, de unde <2 m, 109) Acceleratia in orice punct este en Be, 0, = Ets 1.48, Componentele vi- texeielectionulti pe anele + $4 lg 148.R) cad cesta 4 mised in interiorul con ensatoralus stat San, at unde yanysing gh ope Acceleratia mis ‘Vitera etectronutat fest deci: tg pm Rerulté: eon Fie LR Be verticalé este an”, readin condensator este: Crore aa) Vitera clectronului ta tesirea din condensator este: Vira Energia cinetict a electro w, 148, 9) Pattcula are 0 mi smigeare uniform acceerata fae 0 ca mull va fi deci melee eo scare uniform ia fa lungul axed = gio gud ai y (fg. 140.8) . Fg LER In interiorul condensatorulut asupra particuei actioneaz fortsle ‘esteale: grestaten G—my 3iforta datoratd empului eects Feng = a Accra pare a mignon pe yet dec engta Durata migcint partlelel Inte armaturile condensatoruli este ‘La siren din condensator particula are viteza aViEran, unde » pa singnata(o Spaffol steabatut pe verticals la iepirea din condensator este oS-(Ele ‘impact peu diag pla nanan Dup& ce iese din condensator partieula are 0 migeare uniform’ pe axa z sf uniform accelerats pe y, datoriti greutajil ‘Spatil pareurs pe verticala fn timpul este: soy a ot Sen(ostt) eae Spatial ttl pers pe vata ste alnde sa finut seama e&: W, ang gg) 18 228 cind partes care = pepe vi be(S+)} Analyse genera mecanie al te sg Cis CU Se obfine: ya S%scu, ») IH: CUCU, 3 U2 GU GUy 1.52. Se determina ae cu Qc Hi especie Gut Se dud condensate e~0, unde U, si ty ® fy Sat eke aout condonac ole ek Mlensatoare, Tate ele exitt egy aw (+85) (Fu, realli este Lemp, unde 08 retain Pan te UL In condenatr este ctectron ti, Se obtine: Sint Tegate ta parse: m6, i Sarcinile pe armiturile celor dous condensatoare sint O-O= BE Ccondensatoarele sit fnchreate ca tn figura 1.52.R, Tn cavl elnd intre- Corson eate uch eadetle de tense pe condensatoare vor 1 B=075-10-4 6. seine Gi Se vede ci Qj-<0, desi prin 1 trece spre sural sarcina negativa = 0-0) Eno gt0-46 4 0-6. % in (2) toece spre condensator sarcina negativi n= -@i-a)=— “E28 Se observi eh prin intrerupitoral K rece spre conductoral ce leagh armiturite comune spre pamint sarcina negatlvl: qq= —fe— 1.53, In timp de o secundl prin sectiumes de atle Aa conducto sulut ice tof leetronit contin in volumol Av. Intesitatea cureatalut este deck 1-Aone de unde cas 1.54. Late-un interval de timp Af pe anod cade on numir N= Ite clecteoal fiecare transiniiad snodulul un tpuls pm, unde # este Siteza eu care eleetvont ating anodul ‘Lege conserviril energel se sere 28 jeu ae unde: om Impulsol transmis eatodulul de eel N electron va PoNpa th YQ tebe. 1 Probleme de i 13De Fa E, te PL Vea 1.55, Considerim oporfune dn con ‘4 Create care stribate conductor are incense 18 cane . Into, unde este namirlelectrontr lie GN ete sumdral lector ibe da vlumul A, arene Hetron prcurge lunge 2 Se poate acts fe tpl NengvmngAl, unde: mye Unde Ns reprerinta Intensitatea ‘umdrut 1ut Avogadeo, mig este nt” Fipse AIO ma, 56 La treceren carentlst_prin cons eatulah prin conductor se efectue Hf Le_RE. In acest cam curental varias de a 8 seloee ee I are tree prin conductor sf on cine ssttel: qu Luerol se mat poate serie dec Jn aclayi timp se sie ea Taen fick cnetice NP A* HE A tur L=RI-2, smecanic este dat de variatia ener =| Naw wa(@2} 9 28, de este nual electron lector ibe din riafia energiei cinetice a electronilor ites Tntensitatea eur rf me TCuerl mecanic se see Z: Com nina teal ctator Meee 8 Nan 8 ag undesqn na de timp 1 c0 Hf Notim sarcinile pe cele dows condensatoare la momentut ai “Acestea sint legate prin relatiile: nnd deo gnde a gh Oy telocuind C; si Gy obfinem pent gu valle on OSE sa Ge sarcinil pe un condensator ee egal cere Doar cider inenststen caren cin irl v2 f toren sarin pe celiat, int Incroath positiv a condensatoru Bincatncdreatspoaitiv « Ccurental curge de 1a pla ‘a ell distant dintre armitusl reste {etullatt condensator, ‘st, In cazul end condensatorul sioned Re cbndensator va fr egala ca B, Decl sarcina ¢ TW canal cind condensatorul si rezistoral sint in par fe venistora est rexstorul sit in svi, tone ‘Deasarcna ete: n= CE le atweel tensianea la borne oR si teosune, deel sarcina La bornele condensatorului este acces va fl =cr 2 @ wrer se, O Aphid (1) 1a (2) rez Ded: ra BRAD 1.59. a) Rgatitatea meselor se serie: suhds—sl iar egaltaten rezistenfelor ation @ utDin () 51 2) se obfine 2) In ela (2) 4.68. Considerin Cc Sonductoral fn douk porfiua ea” iets e imPatt 50.8), rie Dortiunt eu existence Rezistenta conductor este Ramp t rezistentele celor dou’ regiuni ae Memes at Ryne ht unde peste rexstivitte ste cinfecionat conducts MOE Stare ‘onductoarele ce para etotle ce crespund ele dood regan sink aint conectate tn Pig 100.04 Rafik satan, em sr um Be. Com Fan rezute ate 4 sata 2 P=) : Se observa e ed este necesaré condita m4 41.62, Notim cu R resstenta ech sent ee ee a er din re celule, £ a © celuld rezistenta lent& trebuie si fle egald tot " | lied (fig. 1.62,R); an r | an Re” —RR—RR,—0, Pe 1.62 } re ate radScina postiva aA pet, Rath Rok ess) cal conc ty sree rst et Rea taba ee aa penta R= yl ta) ae Po cen d aS npn eat Sa Ryd 43"0 Rg Sa ete coer tht Bll wR 1 ce se aduce In acelagh mmitor in (1) © neglijeaz. termenit ‘dusele coefilentilor de temperaturd rezull HyaRalos +29)— Ry Regs” + Roles + Reet 1.64, Temperatura de echilibra se stabileste cind puterea dsipatt in semesbdvctar este egala eu puterea cliberats mediuil Ioconjurstor, sic: ack dup fe contin pr =a (2 |i) smaxime & tensivnl le eare se =u, de unde to (tz JIB) otim Uo |Z, atte ht nde Uy ae semaicaia finch va poste stabil ehilbrul termic. 1.65, Dupa anularea cusentulsi tensiuile pe cele doud condens toare tnt egale, Notam valosrea comond eu U. Din eonservarea sara slectrice Ss, Gtr4Gea(Gs CU, OY sau = U.4G UG FEU, Gre Sar din consorvarea energie, eAldura degajats tm rexistor este gals cu ‘Serenga inte energie totale finalt 5. Hnal, aed avi ath escoe a ntmutator 18 de ten 69, a) Tn acest az condensatoarele slnt legate fn serie, dee mndensotoarele slat legate in serie, “ ae ui Kieren. Yat Dee, Q= 8S sea. 1045 ' ete nce condensatoele, sare 6 ae by ach comutatorl et Ma Smell 1.66. La inchiderea. 5 piaiterului, condensatorul se comport ca un respunzitor tensivailor Ur si ‘onan tor teens pin sro facie eG Ce oth, aie a8 he DUPE tne, condensin ms conde, sort BR g UjaIR, unde UTR Gps BY Jar covet prin Cy B04 si Ce Rs 10-4. oes 170, 2) Jn cua Fauna inferioars toatd tensiunea €0 Din) 9 se tin OE Se ee ems rin Inchiderea comutatorulul Ke re oP a Sede de tensiane pe Te data 161 ten deci 10, eae . te sareinile condensatoa- Comp Boba. Desi @. Uy sclor eta 83,4.10-4, 1.68, 8) Notim eu U; cle Gy sh reapectiv Coe & Sarcinite pe cele dou Cee ca mah \densatoarelor sint 1 Sls dere de tensiune pe ‘condensatoa. ‘Dupa Inchiderea +UynE, Pe at see ndstenfelor eu care sint in parael. SF acca eae rasta F__gt0-* 1 condensatoare sint egale (9 C,U,—C,U), | neit se obtine a . %, ee GR GUiRGE Ta lem ect A ee oa eu U, daaree Use Vigo 2) Do motive de inet ee Boy Notind cu U; cdderea de tensune pe R; ae objine | iat ee ga ex. sma eter tak Sh din ules fear ner Rem fig tia) Ded Hh Uf Vu ste tnt hath ( VirVawE SOR, onsiderdm cla sfirsitol_deseticie arate) etc RD a estunea pe Hetare condensator ») O=C(V4—Vs)—2,12-10-49 ¢, " 9Ws i ind tegti tm paral). Deosece_tensunen ca andra eat? nts areca Me ‘oarele laterale in timpul desedredrit sine date de relatia * “ nne(E-u,) a, "a ce strabate condensatorul din mile va fh wc(F+u,) @, eoarece la afrt, cesta are polaritate opusi elotate, egat in paraieh Polatitate opusa eeloralte, Pe baza relay (1) se poste sere 2e(F-u,)-c(Exv,) wren Ty i Jp {ind dati de sarcinite ce au sttbitut condensl ent 2 trBbAtUL condensatoarcte Unk >) cStdura a ral Sandra @SAUA pe fear rexstor se determing din tegen cone aS(eys ch de 1a £73 In 0 si apoio incared de a vi vor existe nk mente de tmp Wl cree connector eats ‘pul desedreirii la momentil 4, legea lal Ohm se serie a G0 = 5 Hy) Ut Rh 0), le Un ese tensinea pe condensatra ater lays Fe "Sariie etree In aeest moment Wied a rin cl din milo sn legate poate oe SeFF-8) Din (6) 51) resus urentul satoarele Tater initials pe " In azul cind condensatoral din mijloe ce incared la momentul os nn, 6 (2 Din ©) $ 00) sents 1h 4.7%, 9) Curentul iculi prin contural ADHGFBA, Aplicind legea lal Ohm rezut Vpn Vo—Eym- Vee Vet Rta 2BCE=E 9 y ry 7 Verve Riehl gy 3y Ver Vetiy ZEEE Es ogy VoxVatte BERR oy WHE CUV so) +(We Ve HeVe)+ HV 9—VoF]=13,5-10- 4.70, Deoarece bara ese omogent arent electie este repat 2 sinetie ta aport cu punctal Ae Aste, Puoetal © canada es oe pal AD a baci ta N pt egate, Not mpd mintalportiunes AB a baret tm N piri egal Notoen 2 caventa electri fa eopatl prime! pei. potind aa; Aloe 1a capatl portiunil a es eurental va Ty=ify far in poet Bee Nob de unde t= Resenfa eect flee portions va fh egala ew + ‘iar pe porjiunea a ka tensiunea electricti esteRaportul curenfitor va f 4178, Circuitl find Totrerupt, pe rexstentele Ry. Ry str nu sak deri de tensione, inet EU. LB EAU. hr iv, eaistenta Ry st EE, Fezistenta 1B, Tn esau eind la 1.79. Notind eu rreristenta intern a baterisi si cu I dstanta_pind mH 8 Us hy, ome cnen | tate pages Sn ee te 8 ian clnd Ia borne se conecteant . " Din cele patru écusfil se objine: RE Rib) rant anf] za, fe unde rezulth pentru Ry eeuafia: B+ Uy~ a, M7. RE—SRs47=0 cu dou ridicink: Ren 10 si R 17% Consideriin 5 sta, Sais gf Lene conductor, — exis we Hines, lat E este tensunea eecromotoue a a rata debitat de sues tn can ‘are conduce la varie 41,058 LE (impositil) st al comectari tn serie este: 1,22 ) sin paratel er 4.80, Dach becul Iumineaz& # dows oard ta fel ca prima daté ine seamna ef el funcfioneaza la parameteil nominal Sin al doileacaz Vensivnes de le borotle Din tegea tut Onm, aaEnh Rd Us RRR | 185, r=, unde I=. Vans Van Ve-IRi=—8 Vi Ve. Eni 28 V; Vow VemIRj=—82V; Ve=Vo4By—Iyo12 Vi Sareina ele i de pe armaturile condensatorulul va fi vs He gna B0-, » ven y, Vand, BiBPthy 2 994 RelA R100 R= ~2vi $2 CCl Un) C(I oo) SY, Ven Vet B,=2V, Vet Bind, Ve—Ry- 1.82. Tensionea a bornele generatorulul va fk data de U=Us-4U unde Ui, este chderea de tensione pe conductoarele de legitard, adicd Coat ante Fontwn © ar Rs 2 Ast, Uenoe 22 AAV, iar U=214V se 1.88, Din teges tui Onni, 1—E—B=B, far Ue By—Hltiy¢ i) BE MEAENEAPD 45, 1.84, Clreuit este echivaent ex cel din figura 1.84, unde Dingrama este prezentata tn figura 1.80.8. 1 Din legea ul Ohm pentru intreg circuited Fea Bete t0 Rea a0 unde 11,4 9h eR, Potenfialal ponetulul A este gal eu Van TR, By, Aik tay MME, wr Raa BoM 12 5Tnlocuind (2) si (3) im (1) rezules FRR o5.0 1.88. Din legile Iu Kirehhot, Tahths Birth Ry Ra hPys rena = Et Selind raportl valor eistentelbarel a temperature —0°C si fy rezulti: ° de unde r= B= 2I4 910 DRy= MEM o475 0, ITohthtle Its [Bem Rabi si Ugh by Rew U-Fitas BOs That UR) 1.90, a) 28271 sau IE =3 A; Uae=te= » I=0, Un12V, 191, Legile Iai Kitehhott se seriu: heth-I-0; RI-Ryh- EB, Fuh Ray 126 Rezolvind sistemul se obfine pentru I valoares 12 -ERoBR RD CCondiia ca prin rezstenfa Fs nu cieule curentul este ca BAM 5 V. 4.92, Revatlle Kirebhott ssc In HRB here IR-B hthet, Fezolvind aceste ecuatit se obtine: 0; BoB 15.0, fea ha05 A, 41.99. Din legit loi Kirenhost, Tattle: WR, LR EAR, LR) +HR, eR ROT RR Notind cu 2—y=R, rezslts reat = TRE ERe este maxim dack S.=0, adied 2*— RyRy, sau 2-V Ry 354. 4.84, Notind cureniicu acias indie ea exstenfle, lar eurentut pin sure eu I lege lui Kirchho se seria: azzm 5A de unde = noEnahs = 1.95, Pentru a arala ef eele dou, f cireuite sat echivalente trebute aritat e@ a intensitates eucentuluk prin existent I fate acces e all [le cazul (a), conform figui 1.95.2, healetl: Bahr tig: GR-1R=0; de unde 1 tn carat 0), fn en ey 1.96, a) Luind sensurte curenttor prin ramurile cu baterli de Ia plus ta'minns sf notind curentsl prin rexistenta Bc J, aver’ Rly si +h ezolvind acest sistem se obfine Uae BI Bake hy Batata Sh Valorile postive ale eureatilor arats e& sensuile curenpilor au fost eatect alse, by Dack 0, aly gh Use =B= r= hR, Renu R= BE ©) Dack J, este opus lol By atunel ecuatile Kirchhoff se ser Uge= By Eble Ry: ah 2. Result: J.—— Conditia pusi este verticta dack 0, Este necesar ea 128 EyByEy EO sa Ro 10, 1.97.) Ecuatille Kirchhoff peatra ochitl, nla seama e& prin Be curetal este ft svt : ” Ian—heee=Bi— Bes M+R) +R Es, de unde resulta ye bt Un E38. 4) Pe bara ecuatilor Kirchhoff se obtine Ilys THs Bul Rule Es—E, RulyRaly=Eys Bly +Ryly0. au Ty Hatlyle=0; 2h-Al,=6 Bhy~ALy=10; 41, 421y=0. Rezolvind acest sistem eu ajutorul determinanfilor obfinem: Rezults: I Laos) Observim ef sensul lui 1, este opus cela ales, D) Uae EA. 1.99, 0) Uae Ru HUN) de unde dale 1, 2B +R —D, 9 —Probleme de iid 129far ether Tenet “ Iya, 1= BD athaan 2) Usa tRan, de unde Rane BbAC=Ha Ril any sn T pares © Rea O-eRage Ps Ryncs Ren Py 4 Pitas Kymco Ream Ry ARP, Ram ROR 4 Ryo Ra 9. Ciruituldintre C sD este Ident eu cel din problema 1.09, Ry, deck Rew SEBO Tes RRA tunel curentul Serind logit lui Kirebbott: JI, Tae lyly sh EDR ATR rezult Jaye BEB 08 8 naan Ry 1.01, Notdm cu ry sire rezistenfelelaturilor de lungime a 5B sh co 7 rexistenfadiagonatel AC. ezisenfa echivalenta fntre punetele A si C este Rao ett, nde Inlocuind in Rese obi: =. Pye 2b ER it, entra a ealeoa reistenta intre punctele Ds B vom fie seama de A, Feptul 5 cireuitul este eebivalent ex e401. 130 co} din problema 1.99 dock Ry petra tezstenta. Reng expresia. 2 2 stein Jaz 1.102 Din eeuafile lu Kirehbt reaults 1408, 1 Intensitaple Jy sh y-Ey (Py 4 RE RY ATER: Ey Eyah (RAR AR) HRs hehth ERG Pe Rt Ros RO FO Res RANT READ i he RM HRB FRET A Ty Rye RORr (Re Bet ROT RAPD hehtls Ihe de wae FE ei RUB SU Hy RNB TERR Ht RE ROR HR Be RORY mom Rak hem er fill Ha Bite Bee 20,5 As jexultS din ecvatile ol Kirehhot: a 0,068. i Rare. Atunel se obtine 131110%, 2) K este deschis, Cir. ental” pe" tamara ab este deschis, atfet cd VEN RIT RAR) Hh Uy ARR Ran)? B) Keste nehis, Un =JyR Mie 1400.8 Curengit 1 i My rezultind din lege Toi Kirchhoff (fig. 1.104.R): Towables Ietlymlys Mth R, LR, Infig+hRe—LaRy0 si UR HR, Hak Rezultd: 12 A; Uw =5,14 V. 1.05. Din legle Iul Kirehhott F,—B y= fly LiBy (1) Ey 1Ry—1aR 2) IR hR ALR, (8): Lely +15=0 (2. (2 in ecuatia (1) sh comparing rezultatut cu cuafia (@) resulta eh 140, de unde 1 Inlocuind (4) tn (1): By—E,=1Ry +R) +a, Ae unde fy EB beh tA 4, Haloouind fn (2): pat BD MBs) 5 a, Ay Met My RD) id iar po Be R= Tal RA +) Sms yn PAB MBO REE RyRy Rah By 41.108. 2) Resistenfele de pe Iaturile punt co tne ‘ch potenfalele punctelor B si sint egsle, deci reasten}a de pe ‘iagonalé nu este stribatuta de eurent (Gg. 1108), Puntea se presi i 63 ma, slat egale ca doud gropirt fn serie legate tn pa- fale, Fezistenfa echivatenta este: e RoR, CCurentul din circuit va fis ») Datertsimetrei lature opu- a se le punt sint pareurse de aces tu fea aga cum se Vede in figara 1108.2, Scrind eevafile Kirchhoff pen: Ss teu nodusle AB sipentra och meet ABC 36 obfine I-hbhi thohi Rh+Rl,2Riy=0, de unde rezuts 1, 21g het [ezistenpa echivatents Re Potentalul punetulut A va fi: 4.107. ») Dup& atingerea regimulul permanent, tensunes armi- tuslor” condensataralut este Vp—Vou VeVi (Vo—Va) Ry Term ya CE 7 aC. 2) Din expresia li Q se vede cd Vp este pentiv dack @>0, deck ach MyR RP ©) QO dack RyRy~RyRy (consitin de punte), 1331.408, «) tn azo ind comatatorl ete deschis extent extern ‘echivalents este * * i ets mo Rim, CCurental debitet de sussd va Oh 1a pnoz a. Notind eu 0 i Uy elder de tesine pe veltmete: Ube B ts ad ra Solnile acest sistem sat Uy 2808 V; Uyet68,1 V, 1b) Prin tnchldevea comutatorulul reistenfa cieuitulat exterior vt ee Corentol debitat de sors este acum po Boaoma. far ederile de tenshure pe voltmetre tat Be canon vs Cyt BE 1.08, Exists deus modusi de conectare a baterilr. aterile pot f conectate In sere in grupart separate a apoi geapuriteconectate In paroel, sau baterie se conecteaze In paral grupurile astfel formate sin legate In sei. ‘Notim'eu N numirul total at bateror si cu m numérul baterlor dinte-un grup separat (format prin legarea baterifor In sevie sau ta patel ') Baterile se leaga In serie gi grupurile sit legate In parle 2 atoge minimal, Avem do Curentul Jy atinge un maxim cind ®. 13 are RN =A. Results rt 1, Curental tinge on maxim elnd n=V/FNTR—6. Results Leen VBR wae Deci valoarea maxim a eurentuli ce poste fi debitat pe R—0,20 este de 20. 0. 3) Fie m numiral baterlor eonectate fn sie pe fecare ramuri a unoi grup, Notlnd ew N numral total de bate, atunch et rental din creut va: CCurentul din circuit a fk maxim In eazul ind m are o astfel de vs Sct numitorl este maim. eoarece produsutermenilor dela numitor este constant ry NA), vases numitorl ent mini ing termes snk ea desi Decl pentru a obfine in exterior curent maxim, rezistenta intern’ bi {evil echivalente trebuie st Ge egeld eu reustenfa cicuitulul exte by ma NRfiga i decks I=10 8, 135indepen. . nud rete treble MgB—2Inge $1R; aE. Binge +l Fe LL Pri289 1 (Tei 207) 612.0, 10, 2) Dach se face presupunerea ch Ri-20 stunel se obfine FY de 4.2 orl mat mied dectt R. 1A. a) UE Ir de unde Dat 00528, L114 In cazul cind ampermetrul este suntat avem: Tate () si Th @ Tnlocuind 2) tn (1) obsinem 1.115, In primul eaz srind legea Ohm se obtine: 2 unde R, este reistenta galvanometeulu 4 In al doilea eaz curental prin galvanometru este dat de relatia font 136 unde R, este rezistenta suntalui, jar J este curentel ce strate rerse tenta Fy si este dat de relaia Inlocuind 1 din (3) ta (2) si spot tmpsetind (1) In expresin ob- sinwta rezulta BBM R050 Deci eurentul va fk dat de (3) 1=205 A. 1.116. 2) Tenslunile electromotosre ale baterie si acumulatorulat prodwe eurenfi de sens opts pin sectiunea AB s potenfiometr aul CCurentel prin galvanometra se anuleazi cid diferenta de po- tenjial Ula capetele secfunit AB devine egela cu team, a bate= ect Um ') Cresterea potenfalelor in diferite punete ale potenfiometralut ‘este proportionals eu eregterearenistenfetseciunit ABY Astel: LAT, 4) Dac Ry, Ze=0 gi din legen tai Ohm, ) Indicatia voltmetrull este mols deonrece cdderea de tensiune In interiorul fieedrui element este egals cx te-m. a elementulul Uy.= Fe sou Ua Eby gh dee Ba E 1 =075 4. AExg—Inyg=0. 9) t= B05 A gi UB, —In=-0,75 V, iar Up E,— —Iy=075 V: 075. Uy 118, 9) Conform figuel 1118.8, astdevnde Rum zt 00 0, by Up ti—,a_oy, Hoth yy ER Fave 1.119, Notind eu x reistenta inte punctele b se lege ul Kirebhott Ianet at 1ex-L Usk», de unde X. Samet ies a ‘Mate posit eta ampermataa ts dh, dc 18 tat de taal te ehh Ry=1,7982 V. In positia 2, R, si Ra slat legate In pars Asti, La lybla sh Blt ym TR tits 0,514 V Births 4m raport cu bate de unde U1, In porta 8, F—tatdy oh EM eminem ae mde UR =165¥ Stee ea Be i tet, Soro toe ft Ried! 2g, (6a. aL) Uy Pare adm tyra te a sl elimi cores 1, renee aaa Oe naa ® 138 Cind HDR, termenul Ryx(l—2) este neghjabil fap de PR sstfel vase. Notind cu J intensitatea cutentulai debitat de sussa B, dar 10,90 RE, si Use D) tn avest az, B= 1087 R0,17-B— 1890 V, 1.192, Notim cu U tensiunea elected splicata citeatalul st eu R resistenta totals a eltvitull, Atunel, In psa ampermeteulut u=nR, in preventa ampermetrulul fiat pe scara de 10 mA, URHR +R) iin presente ampermetsulufixat peseara de3 mA, I(R+R), de unde thm 2 th 967 5 8 ots 46124 Sectind legea Iai Ohm de unde RyRy 2085 Vs 6 atm nn 1425. 2) Din legea Lui Om, 1 de unde 1450 0. 130ey 37 Reve, #15000; R500 0; Toe, # Rome, ) Aparatol de misurd indicd intensitatea eurentulul prin cir Jae din legea Tul Oh RyRy dependent tntre Rs find neiniara, 1.128, 4) Dack datele indicate de Instrumente sint U si respectiv 1 atunel valonrea ealeulaté pentra R va fl RL, Se vede ef fa carol figurli 1.126 a recstenta R’ va fk egala cu cea’ sechinnié AA” deci BRR AR, bar in cazal din figura 1126 b, rezistenta Rv fh egal cu cea a section! BB errs fectuind ealeulee se giseste ck penteu carol cind se misoard re. tistenfa de 10, eroarea de masira, Tolosind schema din figure 1.120, fste de 0,1 © sau 10% st felosind schema din 1.120 b eroatea tale 66 O.001 0 sau 041% by Pentru R= 800 0 eu schema 1.124 a ce obtine o eroare de 0,1 sau 0,02% si eu schema din figure 1.1281 se objine o eroare de 167 Q ae ©) Civeital a este mat bun ta a cel din b in msurarea ezistenfelor mari area rerstenfelor mii, iar 4.127, Intrucit Ia conestaren veltmetrului ex rezstenfainfnits tn serie aceste arath chiar I, eieulte find fatrerupt, dect E63 Vs Pentru eazurile cind se montesza fccare din cele trei voltimetre {in paralel, eu elreultal din legea Iai Ohm teal AuRen=E, 40 ind FR, Ry, sh Sstemal se mai serie @. Prin impartires relafiet (1) ln (2) se obfine Bathe He BAM ge unde R=1,2kO. Tntroducind 2 tn (8) rezlta 2,10 KO LAR. Voltmetrele pot 1 eonectate fn Aisi modurl aga eum se sath fa figura 1.128 2, b, 6, R. KO. Din (2) se obfine Re, Gel Gal Fed ig 138. Pentru a misura tem, m sursel in cazul a este neces UpE nae 1 aul Beu(tet) «wo. Pesta cela eau zeufeet) @ rev(t+%) ©. Wa scheme din cele tre prezentate mai sus fn urma tepeezentirt Araice a inecuailor (1), (2)51 (3). Regiunea hagurata tn figura 1.128 d. ‘eprezintéreglunea In care se pot sla E cmDeci shemele (Hs (€) pot {1 utizate pentea a determing E Si (in reglunea basurataalta- ‘vse gf regiunea ce verified © eustia'D) ‘Daci indicetia voltmetre tu tn sehen (b) este Uy=—E- sh acces tn schema (© ete Uy tunel se obfine 41.129, a) Tn carol intrervpatora «8 clreutuliéente oa din figura 1-12 aR, yf Lot v in aa Lio y ® Seriing Yn canal Interuphtorai K Inclssekema echivalent®. a = colt este ce din figura 11298, Astle g= CU Fy =205-10-4 a | OR fe —3) ~31 500 0. 1190, Seriind teges Jonlg-Lenz in ele dout cazurh ee obtine VR LAM, Cidora elibersta pe unitatea de lungime a siguranfel nr CCildura necesari topisilunitabit de lungime de stoma din plum va fi QmenedesSeu(T —T) primits pentew tncataices vnitafii de Tungime # stemet Din cele dou seat senulta: 1 o1-10-%, cata de capri ete: Q=cevrdosSe TT) far aoeen cedaté La trecereaeurentiul oor 4 ‘Tinind seams de valoarea lui J se obfine, TTy= 1.19%, La inedreasea huterct o paste din puterea generatorul ste folosit pentru Inedteaten proprv-aish si o parte este disipata pe reaislenta Intersi ra beterc Paterea folosits pent inedrearea baterie este Py=BL unde (0 —E)lr Rerulté: Py=(UB—EAVr. usPy Pr=(U EVs, | to old ego vs P= PP 1a») Dn pat Oom iL. | Cw sal & Pig 198. D) Qa Prt=4920 J. ©) Wess = UH PO 4 Rta PE t48 900 J, 13h 0) @ ae te RT e unde ty fy—45 minute » ED, 113K Condensatorul C ecumuleazs energia W—Tcare se di sipeaza in sealstentele Ry si Re pea efect Joule, adie W—= PCR, +R ‘Egalind cele dowd expeedi ale lui W reauitd ci nha Ccildura Q, degajats fn revistenta Ry va fh QA PR 625 mS. 41.126, Curentul printro lampa este iar prin circuit va ft Tonh Mt Serlind legea tut Ohm UAUp— Tey aes Eee de wnde n= BEBE, Pan 1900 1.197, 3) Comiderim cf Ia bornele sone se oft rexistenta Puterea furnizat de sureh va fh PRP, ante 1 un 4 Relais (1) se mat sve 18-2 Ergo, @ Pateres se sere acum: Eeuofia (2) re slit: Rem (E-a fF be} Ver Oseevimn cf sursa poate debita acceasi putere pentru dout rexis- tente ferite. Neesten sint legate folie ele pein Flatia Ry (asa fim se vede din evatia (2). 1) Daca fe fag—r-atane’ relaia (1) devine P= BAe unde P este puterea maim furnlzatt de sured, conform condifiel de existent | fC radtcinitor date de (0): P= Bie | 1.198, Puteren debitatd de sursd Ps este egald cu P= P-+Py nde puterea peedita Py PR, iat Pew El | Result eeuatia in Fo TEPER Ielocuind vatorle numerice ebjinem Jy=1021 A sl f=21 A, arora ‘le corespund vatorte patent pierdute Py = S004 KW st Pym 2I1.7 W. In practcd este convenabila a dow ridicind deoarece corepunde Ja o plentere de putere mult mal mic, 1.138, Notam eu Pps poterea.pierdutd pe Hie. y= o. creme ine (taf rea ce treble tansmisd pe lini seu PY 0 Probleme fics MsAvem P=R-P (), unde R. 10%P (2. Tntensitates curentulul se eslovleszs din eatin I=, rezultind T4545 4, gana () 0 @ 8 obtne Pat 38,8 mm. Inlocuind 2 sezuta: ¢=1 | EE 1.140, Pe Ram ORF 1375, 10,5825 W. G1= Pit=168 750.3 sb Qe Py—tO1 250 J. 114i, tail, P=. a iar dupa reparare puterea absorbitit de inctitor va PoE HE Bat poss. Deoarece Py>P exist. perieolul ca si se topeases conduetorul de! nicheling. 142, To figura 1.142.F. este repre- entatd sehema de legare a hecurilo. Contormscdeme, yf +7 adeaZt— SU R2Us= Us 4Uy ceea ce ask arametst Pig eR Sesiind tegea Tui Ohm a0 de unde na AU= Uo 3: PyanP=1300 W 14 1a hornele surset se afl reristenta R. Poterea furniall de surst va fh PARP, unde I ar ‘eafia (1) se mal seve: Paterea se serie acuime ©, ©, Observinm ea sursa poate debita aceeast tenfa diferite.Acesten sint legate fare cle p cum se vede din echotin (2) by Daca Hy Myr tine eelalia (1) devine P—BY/Ar unde P ste puterea maxim furnizta de sursd, conform condifil de existent fradicinilor date de (3): Pe l3jir 198, Paterea debitsti de sussi P, este egald cu P= P4Pp, unde uteies pierdutd Py PR, jae Py BY. FRezultd teuajia tn Fe JE ewe esse oye (1 mE Intend aloe. momerie tjimem 4081 As 1 sro onan alone pate pede Py SO0A KW 3h Pgh In practicd este convenabila a dows ‘0 pierdere de pultere mult mal mic w. ink deoarece corespunde 1.138, Notdm cu P-paterea ee trebule transmis pe lnie sh ou PY rire pierduld pe Tinie, 10—obleme de fod usAvem PoR-P (), unde Rap 9D Intenstates curentuli ce ealeuleaz® dn relatia 124545 8, ZmRP. Egalind (1) eu @) se obtine Inesnd reutts «= 1, Po Ram Opes jar din legea lui Ohm, I~ Deoarece Py>P exist pericolul ea ‘8 se Ropensed conductorul de nicbeli. 1.142. In figura 1a42.m este repre- aentatd schema de legarebeeurloe Conform seem, Iy=Iy-+1y, adi? ay Us+U, cece ce asie urd funcblonarea becurilor Ia parametrii ‘normal a6 —10%P £, reultind T 1.142, Din legea conservirit energie, E1= Pace PR41), de unde Pyne IE—HR 41). Potevea electricd consumat8 de eletromotor este Pons Ul=(E =H Randameatul electromotorvlvi este Lah, a) = BaBe by do BS, O halk + Penvty=nu(t— =), 41.145, Randamentul unol acumolator c& debiteazs pe rezistenta Rese Ren as? under este reistenta Interna Se poate deci see y= —! 1 3 find rezistenfele interne ale celor dowd acuimutatoare, 46, Ntind cu valosrea Lem. asune yea R= 2% valonrea rexistenfel externe it cazul cind comutatorul este inthis’ condifia "e egalitate e puteslor se serie, Gatni Teank Se sttine r= WRG {A47, Pentru circuit din figura 1.147, legile lul Kirchhoff ce seria | Lthl=0, bntRImE, yh +RInBy utRezolvind acest sistem se obfine SUT A sh 214 A. ‘Semi minus pentru Fy arti o& bateria Ese neared (primeste putere aia exterion. Puteres debitata de Hy va i Pye Ugh =(Ey Fill 4082 We Puterea abcorbits de Ey este: Pro U ale 5.27 W. aie 9 poker by ct comaatora ese Jace rertoral Ry est sete caitat sstfel ca rezistenfa echivalenta a circuitului exterior va fi egala Asiel, Rea 2. © act comutstorul K este deschis rexistenfa echivalents a ei- cuit exterioe este egal eu ya Legea lui Obm i cele dout cazurt se serie: BoM +R B=VC+R) nde Petey WEEE ay BBB, “ mieten EE Bia tan tne ue 414143. Din legen consesvésii energie, El= Pao (R42), 86 unde Pape IE—MR-41), Puterea electric consumatS de electromotor este Prvgeya=UI~(E =I), Randamentul clectromoterulu este LAK a) I by d= BS 10+, hath 145, Rondamentol wnvi acum tor ce debiteaxh pe rezistenta nde 7 este renstenta 50 intern Beste Se poate deci see ys— 14h find rezistenfele interne ale eelor dou acumulatoare, Regulth: n— MAO), 5, Red Hi det y= te nan Wek ae 1146. Notind ev E valoarea te.m, asutselsicu R=! yatoarea featenfel_externe tn earul_ ln ealitate-a puterilr se serie “inst Teer \d_comutatorul este inthis’ conditia "= Pentru circuitel dla figura 1.147, Jegile lul Kinchhot se Ith—I=0, ht RIB, lyre + RI 71.16%, Insinte de conectaren reyoula Rezolvind acest sistem se obfine: Insinte de conect i, a5 A gh tee 1a Ee Senn mies pet ater Hare inte pten 0 Py RES OPA —U5R, LPR ain exter ORR—UIR, +P Pateres deitatd de F va f anne Jaa Ra Py U yh (Ey—hbayly~A0 82 W de unde R=. Puterea abvorbith de Fy este entra Ry reed lore 478.36 020 (lnaceptail practic Py Ualy= 15.27 W deoareceIntensitaten curentlul ar aves valazen 1,211 000 8) aie, 9) Pak Ohl de ante 15,35, ups conectates reyou 1) ind comtatorul K este jnchis resistor Ry este seurtee a cuit” afl ch testenaechvalents a citla exter af eat Te unde B. Uw Asti, Ri ©) Daca comutstorul K este deschisrezistenfa ect cvitulul exterior este egal eu" Rew CHa. Hetil Legea tui Ohm In cele dou cazuti se sere sande By 2) Puterea furnizatdrevistentes R este Tere Conform problemel 1.137 paterea maximal este: u Pore. tune 148 | 149rezistenja extern ste egald cu reistenfa interns a saree paterea fur Iizatd In exterior este maxims fi ate valoarea a ABI. 2) Legile Kirehhotfaplicate cireuitalal se seria ALFRINEy, (y+ le+RIMEy, Iythy—-1=0. [ezolvind sistem ee oboe a GeeME ERE) isan sia, 4 CHR AR (RPA oDRETDS i: Pentru ea 1 s8 nu depinda de r este nevesar ea ea Garsia de unde R6.0, solufia banalé neflind Iuath ta considers, }) Dact r=0, valoarea enrentului prin R este Johtha gt Puteres dezveltatl fn 2 este aaa Pe seams encrgiet dezvoltate prin efect Joule are loc variatia. fenergiet interne care duce In eresterea temperaturll resistoraui co ‘AO, In urma eresteri temperatini valonren reistentel erste eu A= PoRPH, 0 W. ‘=aRAO, Deel 4.10-2R—a2RAO, de unde AO. 1 grad. La OC rexisteapa este raph An 3-108m-1 (1 fi a) si din egatitatea mCA0—P.t unde m=Sid ee obfine st Pt. Mine Sim 59-10-9 m2), Din (1) sl @) rezultd 1288 m gi 25 mm, 150 114% Insinte de conestareaesouTu he sau P, RY }OPR—U9R,+PR-O, wanes Vie de ude R= Pentru Ry rerula valoile 478.0 sf 0,020 (inacceptabil practic eoarece inlensitatea curentulul ar avea valoazea /,~=11 000 A) AR, 2186 ¥. Dup& conectarea reyoutu he de unde F,2120 0. Dye fat = 9 Bit 19. 1.150, a) Curentul cate trece prin rexstenta F este: Conform problemei 1,137 puterea maxim este ©, 0Comparind relaile (1) si @) rexulti Rr, Deet In cazul cind resistenpa extern ste egal cu rezistenfa interna surseipoterea fur nizati tn exterior este maxim sl are ASL, a) Legile Kirehhotfoplicatecirouitobei se seriu: AN ARIAEy, (at hy+RImEy, Ie bly~I=0. ezolvind sistemul se obfine: DBARE,E) LORD te RintnsyR UL De OARS Pentru ca fy si nu depinds de reste necesar ea de unde R60, slofinbandlk mind aati conser 3) Deck r=0, aloaea eurentull pin este Inhthesgtiy Puterea dezvoltata in R este - Pai 1006 W Pe seama encrgiei desvoltate prin efest Joule are loc variatia fenerget interne care duce la evesterea temperaturii rezistorslul ew ‘80, In urma erestert temperaturilvaloarearezistente\ reste eu AR. a0, Desi 4-10-9R—2240, de unde A0-—1%0". rad, La OC rezistafa R este wm") Din (1) a4 @) sexultS 185 m gi $=0,28 ma’. . venneny-[Eeen) care are Hidicini confundate dae PRs, de unde Ry unde P, este poterea consumatorulu, adich , Pe ine Py paterea generators adie Nar atone, y= Ea |LaS8. Dak notim prin r teustenfa conductorlor de legiturs, puters berth de gnertor te gala pei ir puterea dlsipatd pria efect Joule, 1st“iain cont de condita ca geneatorl sh elibereze aceas putere in ambele cazuri, adied = ne real eh 1.155. a) Considerim up inet de grosime dr situat la dstanfa r de axl diculuh, ean figora 1.155.R. Reristeafa unui sstel "de. inel iar eezstenfa intregulul dis: deel VR 41.156. Din legen Faraday reaulta 1.157, Din legen de variate a enrentalui ce vede ed la’ momental Inijiat Tg= 10-8, laf dups un timp de 200 tecunde, 10 8 Utilizing ensitatea medin in logon Faraday: mak 182 1152 6) Serind loge lui Ohm pentra fatregl circuit uanRsRy=] Eman) rezulté eeuatia In B PREY ROPR,—U9)+PRI=0 cave are rade confundate dacd -108 —APR,, de unde R= A164, Dacd notém prin r rexistenfa conduetorlor de legiturd, putereaeliberata de generator este ezald eu far puterea disipata prin efect Joule, wm Pyar OE, a Raportal puteilor disipate va fh uf eryt ot Uae 1st“Tinind cont de conti éageseratorl sh elibereze acess putere ambele cazuri, adie& ™ pat 1.155. 2) Considecim un inet de_grosime situate distant r'de-axul “dscului can ora T.AS5.R. Reaistenfa ‘nv astel “de ined 171g 1.157, Din legea de variate a enrentatul se vede cd la momental ial Ty=10 A, far dups vn timp de 300 secunde, 76 A, Uuilizind intenstaten medic Tos MEL ain tages Faraday mohyn0,528 g 1.158, Cin electront nu sint din argint se produce polarizares lor, tensiunea de polarizare opunindu-se aceleia de la borne. Curentul ce rece prin euvd va Dar mass depos este: mkt, MOmR oz. uct rezutas Uy 159. Pentru eecteliza uneh cantititi dinto substants este secesnr energla: W-—UZt, unde U este tonsiunea la bornele euvei Teatental ce o steibate, lar £ timpul eit doreazi proces. Ialoevind cart pe baza legilelectelizei se objine w Lome, Desi tensiones ce se aplicd bail este In cazal problemel energia necesara descomponesi a doi moli de apa, car In care se elibereazi m=4g hidrogen, este 872,65 kJ, dec: v=a7v. 41.100, Eticeata eurentulal indick procentul de substan depust in masa teoretied: =n unde masa teoreica se ine din legen Faraday. wa gZt, unde mu = Alf deci m= -mhiiShy st analog ym mbit Cantitater de cupre separata este samy amyl yal) 094 AGL, Sercing electric necessr’ electolizel este g—m/ks masa de oxigen este reo unde: Y, Desi: gE 22 Ah 159Cimpal magnetic at curentalui electric, Inductia electromagnetic 4.162 2) Conform probleme 1.109 numarul de gruplet fm para seumolatoarelor, astfel Ineit ntensitatea eurentutul tn circuit | exterior sf fle maxim este Se vor loga ete pateu acumulatoare in serie si tre seri in paral 3. Intensitaten curentului In ereuitalextestor va f 1a 22-10-87 © Corentol in crcuitul exterior devine ats ‘Tensiunea ta bornele batelel de acumulatoace va fi si curentul prin bobind are intensitatea Aton, tg pte! 1.163, Corentol ce strabate tubul poate considerat ca sume ‘anor eurenfi linia identieh distribuifi pe suprafata tubului, In. mod ‘induct cimpulul magnetic tn orice puact al spaliul poate fi 1158, Cind electeozl nu sint din argint se produce polatizarea lor, tensiunes de polarizare epunindw-se aceeia de la borne, Curental ce ‘uece prin cuva va fi Dar masa dep Moan ogy, Init rezutas 1.459. Pentru electroiza nek canttifi dintro substanga este ecesari energia: W-—UIt, unde U este tensiunea Ia bornele cuveh, Teureatul ce 0 stribate, iar f timpul eit dureazs procesul. Tnloeuind catental pe baza legi electroliei ve objine Wau-onk, Deci tensunea ce se aplied bull este: u-wtA.t Jn cagul problewel energia necesari descompunerl @ dol moll de apa, feaz In care oe eliberenzi m= hidiogen, este 572,663, deci mAdTV. LGD, Eficleata eurentulotindic& procental de substan} depust din masa tooretiohs y=m/mor unde masa teoreticd se ebfine din Tegea Faraday ht deck m= mbhSt, i analog Canttates de cupru separata este maim bmg kStyait bts) Wg. LAG Sarcina electrics necosarh electroize este de oxigen este mmeg¥y unde: Vy 22 ey mass Decis g=2s# 99 An, 189Cimpul magnetic at curentulul electric. Inductia electromagnetics 41.182 a) Conform probleme 1.109 numatul de grupdri in parslel al acumulatoatelor, astfel Inet intensitaten curentalul in citeuitul cesterior sh fie maxim este Se vor lega cite patru acumulatoate tn seri gi tre seri in paralel. Tntensitatea eurentulul In eireuital exterior va fis 1 <6 ) Inductia magoeties a cimpului ereat de bobind pe axa si este Poot Wai gem, rent Beng ME tgan5.22-10-9. (©) Carentol fn crcuital exterior devioe '—Ta ve * ‘Tensiunea ta bornele ateriel de acwmnulatoare va fi Atund, tg p= tgand VE, adict paar. 1.163, Curentul ce strbate tubul poate fl considerat ca suina lunor corenf liniari identict dstribuiji pe suprafata tubului. In mod similar inducfia elmpului magnetic in orice pict al spatial poate fi 154 conirath sme Indie spasor ce ate de curenfii liniari. In figura 1,163.R este 2 Mecnats sone travels pin tab ‘acini prod de slemetle sa Spnibuie de euch lp Bate endet ok Ladi nde erent tana dee ora, pane {ade tte aleurone gua prada de Sy eae pe Fe 160.8 pit init Bat, Rete By Bya0, Deoarece este posibil ca pentru fiecare element de sestiune si se igiseazed un element pe tub care si compenteze inducfla data de el re {Ith cd lnduetia va ft nold fa orice punet din interiors Cabal Tash Bema thst Bam 1.164. Conform probleme 1.163 inductia magnetic’ itr-un punct situat fn diclectricul dintre cele dous eonductoare va fi dats de condue- torah later. Decis Bayh 1.165. a) In central spite va teebui ea inducfia magntic® creati de eurentul prin sped s8 fle egalé si de sens epus cu By, ste ch » oer n(E 1.108, Duph fiecare descdreare # condensatorulul prin solenoid trove cantitatea de electnetate q=CU unde C este capactatea conden sstorala Intensitates medie a cucentalui ce trece p unde m este numirul de desedreds pe secunds, solenoid este Ing 155Inductia clmpulul magnetic din solenoid este pa BtseAUOM srs, 167, Module vector idan mates «cipal creat fn ponetol Ade cele tit Tatrt sit egle st veto aa sel Sene, siete de unde 1-22-21 A, ten, ) Soin ey India mauled eat de mage, th staf euch ga eae io inrin prezenta curentolot It de unde B= Byltg ts) ») B=, de unde 1 A108, Babin se apart posi wide Bey te to Aste, n— 2H 10, 1.170, 8) Tn figura 1.170. stat re prezentafi veetoutiindutie magnetick in {usa de cel dei conductor Astfel, By = tel — = Dy nye Hi BOB 4R) cas am mater Din condi en 20 ress ne 0, adic Baas LAT, Conform tur 1A7LR, 186 considerstac& soma inducfilor_cimpusior c1e- ate de curentii liniari, In figura 1.163.R este a iperentath osetia irasvetalt prin tad, ‘Analzim indacile produse. de elementele 5, 9 Sytiabauate de coreg sty ste evident cb 4 unde ry reprezint distanga de la arcul Sta punc- feldelntreti al carr din figura r= presintd distanfa de la Sy la aeelal punct Rezults eb By By~0. Deoarece este posibil ea pentra fleare clement de sectnne 34 se sriseasel un element pe tub cate sh compenceze induct data de el e- zolta cl inducfia va (told fm orice punct din iaterioral tubal 1.165, Conform problemet 1.163 inductia magneticd iate-un ponct situat in deletieal dine cele dou conductoare va fi data de conduc- torul interior Dect: Bop oh 165.) In central spiel va trebui a inducfia magnetied crest de curentul prin spits fe egal de sens opus ew By, deci BoM, unde 1=-—E mF = East a era Bt 5B 208-10-" wt ieee et) » e=rnt= P(E) (et oe 3 1.166, Dup& fiesare descBreare # condensatorulal prin solenoid trove cantitatea de electictate q=CU unde C este capacitatea conden satorull Tntensitatea medic a curentulsi ce tree prin solened este Ing ‘unde n este numaril de desciceis pe secunds 155,TInducfia clmpuloi magnetic din solenoid este 3.97-10-2 7, 7. Moddulele vectorlor inductie magnetich a cimpulv creat 2anctal A de'cele fret Totct slat agate st vecto ay acl Som, ste 1.108, 9) Notind eu By induetia magoetiek creat de magnet, in enta curentulud 1, tga Dy) Bp rn presenta curentului 1. Y ezenlafi vector: inductie magnetics ine sh de cel dol conductor , Din conditia ca 42-0 results x= 0, adied Byyy=pylla Pig a7 LATE, Conform figurii 1.171. 11M, Petru panel 0 (te 1.1722) Bopp nO Dy aya =5:10-; Byty 2510-47, Rezultanta veetorlor By si By este Bag VIET ERD, om aa ied By =805:10-°, BV BTSBE~1.5200-", 1.173, 2) In ponetol G inductin magaetich vezultanta este sume inductilor eimputilor determinate de cele tei Iaturi, Cet tel vectort fu acelasi sens, adied intrd In planel heii, pentra sensi! enrentoloi cousiderat (lig. 1178.2.8). Desi, Bem si Ben 5. 20h Pe ee 7 2 Bae D) In acest az (fig. 1.173.0.R) Iy~2p, devarece ceistenta con ductorului EAD este dubli foi de rezistenfa conductorilai DE 137Asfel, Be=Bar-4Bap—Bor? te 7A, Veo fgura 1.174. 75, Consider conductor agezat in ngal axel Ox ca In figura LI73.R. Fie dr element de langime aflat 1x distaxta 2 ee iloest O al condyetorelut AB, Tnductiamagueticdelementard reat + elemental de curent dx ti punc- P Preste, conform leh Bit Savatt, apaal deseo In tiunghial MOP, ch ‘eh! dad ot. eet eb 2 cn em 2 co ad teqiind expresa de mal sus Inte —3y sey se oboe: B= sina, ar sinay——-—, intrest ord Se observ eh dock avemn un conductor infinit ung, deel I-20 se ine nde a repretintd distanfa de la conductor In punctul P, 58 Rezultanta vestorilor By si By este Day V BEY BYOB Fy cos, die Bey 865-107, BaV BBE 1,32-10-57. 1.173. 2) th punctul € inductia magnetich rezultanth este sume inductilor cimputiloe determinate de cele tre Latur, Cei tei vector fu acelasi sens, adie intra fe planul hirtie, pentru sens eurentull comida (ig, L17Ba.F), Decl, Bem, gud = ag Pt Ht Bote D) To acest can (fig. 1472.) I ductorului EAD este dubla fat de rezistenfa conduetorului DE. 2 9 € " a T a Ze ° > atAstfel, Bom Bast Bar—Bor LATA, Ves! figura 1A7GR, Pee ee t 1475, Comiderim concer eat in CY Iungol tre co in gare CUS. He at y tiraemeat de ongime ast in datente = eo + ‘ilocstO al condctrsul 4h : indecia’ agoetct clepetaré_ reat | de sementel de trent fn Uh Ste! oaform og Biot ‘ut den ap, In tionghiol MOP, 2—atga, deci arnt ae Rents ok an 2 sin pte tL cos Tntegrind expresia de mat sus intre ri 0580 obfine Dar sinsy——_., ‘Se observa e8 dacd avem un conductor inficit lang, deci I-+00 se obtive 1.176, Procediad ea in problema 1.175 se obfine path Ginetsinp unde a reprevintd distaata de la conductor Ia punctal P. 138 1.177. Se considers un clement de tan lime ol aflat Ia distanta F {495 de. panetal P (fig. 1177.8), Conform leg Blot-Savarat in- dductis elementard generats de acest element pareurs decurentul I fn punetul P va ft 4 Jara ap. Unghiul 9 este ueghiul facut de AP ex at, deci Bo)? Rez ap, ral Se observa c& proiefille ll dB Int-vn plau perpendicular pe OP. sae anoleara pentru elemente af dlometral opie. Inductia, magnetic reaultants se gaseyte In Tongul axel perpendicuare pe cent te Tougrind pe toata Langimea spite si finind seama e8 8 desi Bopol/2R, 78. s) Vor presupune cf firul este bobinat spit lingd spirs it mumar de spite este constant pe toatl lungimen sole ‘noldulu, iar nomi de spre pe unitates de tungime n= VOTRE renal, Be central spied rin Infasurare curentut cireol8 helio dot dar spltele find infayurate una ling alta poate ahtmulaSolenordater eu n-mesede se ‘ire pareuse de curent. Vom caiula indecia Mageeticl In ponctul Pde pe axa solenchdu- Wi, Wom considers mai fod contributia piel sMoiDututl de cureut, cuprinst Inte razele co fac cu axa unghiuile 0 si 0-440. Lungimea sestoi segment de saleneld este, asa cum se vede in figura 1178.2.,rdfjsia 6, Asada, seest segment de solenoid este echivaleat ew 0 spird Mrabituta de un curent de intesitae: 180Deoarece 1 contrbutia acestl spre la inductia magnetics peanieste ap jee sin 0, Integrind aceasth selafieintre wnghiorle 8 si 6, se obtine Be (orb, —008 4) 0 2) In expreia senor Omit pl al 4.178, Flunol magnetic printrum element de aie situat ta distanta 2 de firateonductor st de grosime dx este dO=R¢Ampae fb dx Fluxul ce stribate fatreaga sectiune transversls este det often 1,840-° Wh, 1100, mgt, te onde 122-04 A, LAGI, Coneltia de migeare uniform se seri: Bld—umg, de unde B=! 0,27. 1.182. 9) Inductia magoetied este nul in punctele fa eave induct rmagneiies creata-s eurentaleselectite dia conductor este egell si de Sens contrar eu induefia adie Bett, de unde r= £5.10 m: & Loct geometric este o desparate reciaconductorlur sft la distanfar=-5-10-%m W) P==510 28 1.189, Tn. igora LI85.R ste preaeatatr @---\H pe actiunea cimpuleh magnetic prods de unconde- {or asypra cela condor Trducile magneice de_aceetsi_ marine y= di puneele A 90 crear forte eae sie sen contar care tnd. aisiezeeonace Thre pareurs defy parle ea eiialt conductor. 100 LITT. Se considert un clement de jme af aflat ta distanta r ff8 de punctul P (fg, 147.R). Conform legit BYot-Savarat in- (ivela elementard generats de acest element pareure de curentot I In punetal P va fi ssn ape tase Voghial B este unghiul feat de AP eu di Fe 7 Se observ ch proecile Ioi if intron plan perpendicular pe OP se anuleszd pentru elemente df diametral opine. aduetia magheties feellanta se giseste in langul axel perpendiculare pe central spiel gt B= 288 eo On ee Integend pe toat longimea spire si find senna ci VFR erat, Bt Im central spiel a0 si deck B= l/2R. 1.178. 0) Vor presupune c& firol este bobinst spi Haga spird sniform, Inet nomarbl de spite este constant pe Lost lengimea sole teidull, lar numirul de spire pe unitstes de lungime n= Prin tofapurare curentol elreuldheliol- al dar spiele find tfagurate ana Tinga alta ‘poate stimilasolonoidulu co un nmr’ de ‘ple pareurse de curent, Vor caloula iadvctis Ssageeticd In punctal P de pe axe solenolds Tei Vom considera mi Ent conten. speek sMHbatutd de curent, copriase Inte razele co fie cu axa unghiurile 9 si O-+d8. Lungimea seestul segment de solenoid este, 95a. cum se vede in figura 1.178.R. rd8fsin 8, Asadar, acest segment de solenoid este echivalent ew 0 spirk iibatuta de Un curent de inteastate: e178 R 159T Deoarece r= igs contibuia acest spices inducfa, mogoetia pe axt este apt tl sa Integiad centile Hace hile 8 6 btn B82 oo e088) | by In expresia (I) setnlocueste 8 0548, Int: Bley 1.178, Fluxal magnetic print-un element de ari sitnat Ia distant de firubeonductor si de grosime de este d= BdA=uyie 2h ds} Fluxul ce stribate tntrenga sectiune transversal este desi o= fasten a1,8.10-° Wh, 480, my=BHl, We unde 1 204 A, LAB. Conditia de migeare uniform’ se serie Bid—amg, de unde B= #8 0,2 | 1.182, 4) Inductin magic este null in punctle fn cate Induct rmoguetich cfeath a curentulul electric din conductor este ego 3d Sens contrar eu inducfia 2 adied para Loci geometric seo dreapt paral c rea condor fh deta 310-9 Wo PB 510 8, 1188, fa tguia LING tate presents @ sctivaea caput mogetie prods de em conduc: s sr asupra ctl condor Tidus mogeatier de sceea misine yoy in panes Aveta S'ipinscontrar coe ind sisson Tort pursue de poral ox ela condactor. de ade r= M50, ae 4 160 ‘Dup& ce conductoayele devin paralele ele se vor atrage. 184, La Inchiderea Intrerupstorulul curentol care stribate 1e- sortul va da nastere unor forge de atracfe Intre splele seestua, Tn i ‘destinderea resortulul sh del Ia reaparf FResortal va executa © mijeare osllatorie periodid, 1185. In decursul treceriiimpulsului electric actioneass asupra Darel forts electromagnetics. FoBn ‘care imprim& Darel vitesa » dupi tpl +; Din tegen conservisit 2 AS me sau ktm ZEE de unde (i 1.186, 2) Conform rezultatului problemei 1.170 inducfia magne tied ereati de curenfil y's J, In punctul fn care se alt Ty este att 6 FB Bae i PB, at Tere Forfa este indreptath tn jos. ‘by Forfa are acelast modul, dar este indreptata fn sus. 1.187. Asupra flecérei portiuni de conductor scfioneazd o forth electromagnetic’ (lig. 1187.8), La ‘momentul ‘inifial forja electromagneticd act foneaza doar atupra Latur de Jos. Rotaiiacadri- Ti se datoreste, momentului-forgei taf de punc- tal 0, {m pouifia de cchiibra, w92-10-+ Faces e,—mg aig £siny=0 (), sau Ble easat—2mg asina,=0, (2) ‘unde @ este latura patratull Din @ rex tea, — 22, 1 —Probleme de fact 181rato, tenet Dis 0), feml, HE mahwd A, 1am, 9) Paseo Poo PagnBladin 0088 oats nl snl Oo produce omental fate atone erpendicla pe CD, Worle cevaconeast supra lator BC AD BIb=0,16N. MF p= 8 10-N- 0, D) Fae st Fey vain accleasl, i Pron F sor Blasi a)-aySi07N, A= Pet = 2610-9N on. ©) Momentul rimine. cela! eo-+Fa) 1:10-ENem. 4.189, Forfa de interacic dintre conductori este BE ea( ug ME dee de higlinz Deo fads ieet10 16190, Curental Jy ereeaas Int-un ponet P (Gg. 1.190.R) situpt'Ia dstenta de’ com ‘ductoral pe care il strdbate inducfia By de mi- Hime (ver! problema 1.175) 2, At [cos 2, +008 +l Forfa clomentarS Fig eu care inducia Mie 1800.8 B aciloneask aupra unui cement dr el cone ‘ductorulal este djg= Ble dz, lar forfa totals de interacfiune se objine tet inegracea pe tat tiglnes conductor pareurs de co 162 pene In eazul ind conductoarele slat infnit de longi forta. devine fore tf Silas 1.19% Io ambele eazusi echtibral este sealizat in. momenta! find forfele exercitate de elmpul magnetic asupra curentalul indus fn nel stat oule sau dact nu exists cutent indus, Aste, dacl pleat Inelulot este paralel eu line. de cimp, eurentul indus este zero, iat fn cazul eind plaoul ineolul este stefet perpendicular a line de eimp smomentul forelor este ntl In concordanfi cu legea lui Lenz ta cresterea inductiet prima porife va fi stabils lar cea de-a doua instabilé, Cind inducfa eimpule magnetic descreste prima pezifie va ft inatabilé sb doua sta 1.193. 2) Datorti rtafii, electron int aruncai spre margive. Aiscului ceea ce conduce la apaifia unei diferente de potential ae unde v= 2 ») un -28. 1108. 9) = BNO 4610-48) = — 251210 4650-48) 00. dy I= 5 = 038 10-9 A. 1195 © BS—p_AlS sh em — 1631196, Lege de migeare x bares i YHA sinfot+9), unde o=-//ijm=50 radjs, iar 9 recut in condi nil cat 1-0, =A ack go ‘Viteza barei la momentul f va fi 2 powd eo) Si iteenta de potential de a cael bar v aw cnet 9)= 005 (0145) Blom 1.197. La momental de timp cind bera AB se alld la distanta eet de punctuk O, aria trunghiulol OA este saABtaatygsone a amg 1 0A a” ameaoay “ oh, T= Bas, Aa Tm cnet anes “4 ee eee -igho. far iotensitatea curentulul indus va 164 La o rotate complets a conturull In acesta se degnjt eAldura = Bee 510-44, 4.200, a) Bara se deplascazt pe tle doul sine sub actiunea a trei forte: components tangeutiall.a greutajl propa —mg ina, Toa lectromagoetieh datoratd curentelui generat In creult de aursa By forja electromagnetics obfinvta prin mijearoa conductorulul {in clap ‘magnetic, Uulisiod regula mllnl sting’ se observi ch fora. datorat fretentel1ul-E in cre componenta tangentald a greutiqlcondue- orulal au acelag sens, Ele eu valor: Framgsina si Fy=B cos all=B © 1 cos ‘Tenslunes indusk In circuit datoritd migelsl conductorulul are valoarea ¢=Blo cosa sl genereazh un curent [= 2°22 care a nay- tere unel forge electromagnetice opusk migetri Rap Beste 1 ack meso tags dd F-+FF, rerulth: v4=6,3 m/s, by EEEBESME 4 (ng in ayn SoBe, 1.201, La un moment # de timp conductorul are vitera gi dest dish va fh e=Boo. Curental care ereald prin conductor are vatoarea I= 3 Datortteflunilcimpolut magaetle apare 0 frfh lectromagne- tek ce se opune elderit conduetorotul: ‘La momentul # se poate serie legea a down a dinsmict mammq ~F Deoarece viteza conductorulul creyte rezultt cl acclerafia sa seade pla In momeatal cind mg=F, 105Din acest moment conductorul va avea o miseare uniform’ eu witers = 28H mys, 1.202. Datorits deplasvi! bare in clmpul mageetic 1a capetele cl spare tensiunes e—Blo, unde o este vitera bare {a moment res. Pectiy. Ca rezultat, prin cirufttrece curentul de inductie I, care incarch fondessatoral, Dupa timpul Ar satena de pe armituriie condensa: torulut vaiaz4 en qm 1At=CAU=CBIAD, sau 1 unde @ esto accelertia arel, Conform legit te unde am ups timpul + sarcina de pe condensator este Tea BEE 410-46. 4.203, Prin deplasares conductoral sone eletromotoare se Induce in clteuit 0 ten- —BW de sens opus tensvnes sure exteoare, Conform leg I Ohm: nn Et tho, de unde ===" 44 gi 8A. 4.204 In punctele de coth 2, Inducfia magoetics are. expresia By By tke, tar in punctele de cot Gyo)" expresia” By By K(e+0) (ig. L200), Brin elderea atari superoare se Induce tensiuses electromotoare jeo= [Be +K(24-0)00 in lature infrioard tensivnen slectromotoare ea Bad =(B +42 Legea Iul Ohm pentru tateegul cadru se sete 105 Ataneh y= Bula [By +H 40) 2 1 Fa Bylo (By 4 Vitera limith se obfine pentru Fy=F,-timg adica (By +he-+0) 2 (tte) m4, te onde vo 1.205. 2) e= nde = EH 2 HE yg 1.208.R. Ast Bet tga 21 (W), Dar, Im de RanOA-4ACHCO)=FOA (Leger) (Het) 1) eB Bat gee = tera dup parcurgerea spout Nie rmgitned co imp mageeti, miyares (ind anor mg Eden ne 6B pes eles santos Ins br, Decis B= (mp4 22). (1); Bi=I8¥. etcing 122), Bara, stnge ites, limits (mine staioart atone ind tensionea electromotoare.indusi in ea compenseazi. tensivnea ‘sursel de curent continuu, deci Ble E say » flecare moment prin bari trece curental ya Be ‘Stlind ch a (0 avem 90 pri integraren relaiei (1) se bine: a. Zane ) tn cet cat scala do lene are forma: <-2-% Bir @). Micarea barei devine uniforms act “0 (oe) Din @) se obfive om — 4.208, Conform legii lui Faraday, tensiunea indust In ine este = tr ‘Tensiunea de induct este numeric egalh eu Iuerul realizat de simpul electric cind 0 singurA sarcad positiva efectueaza 0 rotajie, ‘ect e~2nrE unde E represiat intensitates cimpulti electric, Dei, B= 168 Mirimen intensitipit clmpulul eloctic este deci E—kr/2. [Acest cimp electric este produs de cimpol magnet variabil timp (gnu de sarcini electrics). 1.208, Ia figura 1.200.R se ps inti sensul inducfei magnetice 3 cel GT tensiunid dnduse pentru F>0.Da- {aritsverstenfloraiferite pentru cele a aie 6 ee a “Tensiunea de induct este (vert problems 1.208), e=kert CCurental prin inelul conductor este dat de legea lui Ohm Fig 1.208 8 im [Notim cu Vs si Ve potenfisleleclmpulul electrostatic In punctele AGB Pe bazs legit loi Ohm, pentro cele dout jumatafi de cere se poate see Veveth ent, sh VeVatt enh Tolocuind pe e fn una din cele dou rel VaVomknrt eB se obtine: ae Cimpul deetrostae ete ded cs aie Bo a aay Sensul acestoi cimp este reprezentat fa figura 1,200.14 Se observ ed in eazul clnd R,—Ry chmpul dectric se anuleazt Un cimp electric poste fi creat de sorcin electuce (cimp electro- stati) sau de un eimp magnetic variabil, Interstates cimpului electric creat de clmpul magnetic variabil este (vex! problema 1.208) Ey=hr/2 1691.210, 3) Considesiad unghiul fieut de bark ew axa orizontala ce rece prin 0 si intersectesza ineol of, sezults 6 forfa electoomag. Detich trebuie si egaleze componenta my coset a. grewtapi= Blammg coset, deci 1=(22) covet >) Sursa de tensiune electromotoare trebuie x4 egaleze ciderea de tensiune pe bara tnsumatd cu cea din slreultal exterior, CAderes fe tensiune [pe bars este acfmrtint toe, ‘Tensiunea pe cite fl exterior al barei este I= RA cosa. Dect B= 1 Boe +R ™ cosa 1211, Forfele ce acfioneazd asupra Inturlor BG si AD nu efec- tueoz4 Iueru mecanie ele flnd enlentate tn lungul saci OO". Forfele ce acfioneaza pe AB si CD sint constant formeazi un unghl dept fu directia cimpuiui sf eu valoarea F~ Fa, Luerul mecanie efectuat de unt din eele dout forte este Wy lab unde b este deplasarea lat tani AD sau CD pe diceetia forge, Rezulti e& luerul total va fi: W=2W,=2B/ab, 41.212, In conductoral BC epare © teasiune de inducfie care nu este constant, dati de 89) unde jot sh SS, +n. Reculta desl ¢=R(S, +10 0g Lh) i 1th 121s. pat B find induct tnt fe Uejime a it mm pune situat Ia distanfa r. Printrun element ta dibtanfa r de conductor fusul va fis d= Badr 170 1) Sensi se determin’ eu regula afin drepte, 1.214, fn timpul miseart conduetoruul, Meal m care strabate suprafaya delimitata de eireuit duce la apariia uaei ten- sluni electromotoare: e= —Ble, Asupra conductorslui se exercit& forfa electromagoetic® opusi sitesth de forma: F=BUl~— Be), “Aceasta for}a duce la Tneetinifea miscArit eu acceerafia data de legos a dova a. dinamicii:ma= P= — 2 =10°76, 1.216, Tnitisl, tenslunea clectromotoare indusl! in contr,’ este Ee sagt | ach se construire dou pitrate ea tn figure 1216.2.% tenstunle electtomateare Aise Tn cele dou patrate sit de sens contrar ma 1216bR, Aensiunleletromatoare slat de acca seus anaes 4 nut 1.217, Faxal magnetic prin suprats Inchist "de “temiceresl de rand 'r este = BS conan? wt cast, iar te je electromotoare de inducie va fh SOE Burtt sin etme gas sn ot, unde tqqe—2 Borst, entra curent, ina 1.218. Diferenja de potential Intre capetele bare este tensiunes fletrmotare cae sparen bare ce se depistsk Tn chp magnetic pa at = P=8Ma. Deal eB 2t 1.218. Tije incepe 6 se deplaseze pe bare In momentul in care forfa clectromagnetict egaleash Torta de frecare, edict 1IB—ump, unde curentul 1 ce trece prin ereult este I leat ee Bi. heen tote doo apes ant ara po plielle Condensatorului, unde IT Qnec— Bic. 1m creuit va apare un eutent dat de reajia 40. ye to Bop. im | Ccutental 1 produce o forth electromagnetics Fia—BIl care te opune coi a a tama Pm fags ae nn aeons neeec srs ens er a ts» dr ut) Peg mt ce eee eee eae 1 Suce shee Blo sine, Ded 1acB1 Sanam Casta « FaCBtasins, [Leges de migcare a barel se serie: mg sin a—F sin ama de unde a —— 488 4,09 myst, ER ae 4.222, a) Tensianen indush prin deplasarea conductorului este 2=Blr=08 V. ‘Carental tn conductorul care se deplaseazi este act 02a, ae Re, nem CCureopii tm reistoarele Ry gt Ry sint 1b) Paterea mecanich necesari deplasiei barel este P=Fr=Bllo~0,12W. 1.228, In crcuitol ABCD tensiunea electromotoare Indust are expres 13far tn clreuital CDFE, & Boot) reprexentat eiruitnlechivalent, ‘Seria lege ll ‘IKleehhott Lekytly aohPe the, heal, unde Ri=SaR; Rywaly $3 Ry—2aly rerulta = 2-42, 1 et wh ah 224, «) Considerim inte-o anumiti posite » conductoruti AB, ln dstanfa r (a

You might also like

• Model Contract Nou

  

  Document4 pages

  Model Contract Nou

  Katy Cat

  100% (1)
• Biochim Clinica p1 PDF

  

  Document58 pages

  Biochim Clinica p1 PDF

  Katy Cat

  No ratings yet
• O Mie Si Una de Nopti - Vol 8 PDF

  

  Document321 pages

  O Mie Si Una de Nopti - Vol 8 PDF

  Katy Cat

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• O Mie Si Una de Nopti Vol 07 PDF

  

  Document336 pages

  O Mie Si Una de Nopti Vol 07 PDF

  Katy Cat

  No ratings yet
• Al Rosetti Istoria Limbii Romane

  

  Document914 pages

  Al Rosetti Istoria Limbii Romane

  ElviraDinu

  100% (4)
• Mitoza Şi Meioza

  

  Document3 pages

  Mitoza Şi Meioza

  Katy Cat

  100% (1)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5796)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (895)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (838)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (400)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1891)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (589)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (345)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1091)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1016)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1713)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1840)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2519)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1938)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4201)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John Le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)