Argument

Contabilitatea a apărut pe o anumită treaptă de dezvoltare a societăţii omeneşti, din

nevoia de a cunoaşte volumul de muncă vie şi materialitatea cheltuită şi rezultatele producţiei
şi schimbului. Ea a izvorât din cerinţele activităţii practice şi s-a perfecţionat continuu ca o
consecinţă firească a dezvoltării relaţiilor economice de producţie şi de schimb.
Prima definiţie dată contabilităţii aparţine italianului Luca Paciolo, fiind formulată în
lucrarea sa „Summa de Arithmetica, Geometria, Proportioni et Proportionalita’’, care a apărut
în Veneţia în anul 1494. El analizează contabilitatea ca un ansamblu de principii şi de reguli
privind înregistrarea în partidă dublă a averii ce aparţine unui negustor, precum şi la toate cele
ce aparţin acestuia, în ordinea în care are loc. În concepţia sa, partida dublă este definită prin
prisma ecuaţiei de schimb dintre avere şi capital. Fiecare mişcare sau tranzacţie intervenită în
masa averii, implicit a capitalului este reprezentată ca un raport dintre primire şi dare,
respectiv între debitor, cel care primeşte valoarea şi creditor, cel care o avansează.
Contabilitatea este astăzi o ştiinţă economică specializată în gestiunea valorilor separate
patrimonial, inclusă în familia ştiinţelor sociale. De aceea, împreună cu alte ştiinţe de aceeaşi
vocaţie, sunt tratate ca o grupă distinctă de ştiinţele economice generale.
Obiectul contabilităţii constă în evidenţă, calculul, analiza şi controlul raporturilor de
schimb dintre alocarea şi finanţarea, destinaţia şi provenienţa, utilizarea şi reproducţia
valorilor economice şi separate patrimonial, cu dezvăluirea situaţiei nete şi financiare a
patrimoniului, precum şi a rezultatelor obţinute.
Oricum, nu e de prisos să afirmăm că de modul cum este cunoscută, înţeleasă şi aplicată
contabilitatea, depinde viaţa unei societăţi comerciale şi care o cunoaşte fragmentat, fie doar
din presă, fie de la alţii, poate însemna şi riscul de a greşi cu bune intenţii.
Sub aspect economic, capitalul cuprinde totalitatea resurselor materiale care, prin
asocierea cu ceilalţi factori de producţie (munca, ştiinţa, informaţia, pământul), participă la
producerea de bunuri în scopul obţinerii unui profit.
Din punct de vedere contabil, capitalurile deţinute de agenţii economici reprezintă surse
stabile şi permanente de finanţare a activului patrimonial.
Cu ajutorul capitalurilor, societatea îşi procură mijloacele economice necesare : utilaje,
clădiri, mijloace de transport, stocuri şi materii prime şi materiale, obiecte de inventar etc.
Din punct de vedere patrimonial, capitalurile sunt elemente de pasiv.
Capitalurile se formează la înfiinţarea societăţii, iar pe parcursul desfăşurării activităţii,
ele se majorează sau se diminuează, după caz, iar la încetarea activităţii se lichidează.
Conturile de capitaluri cuprind totalitatea resurselor de finanţare stabile, aflate la
dispoziţia unităţii patrimoniale formate din :
- capitaluri proprii ;
- provizioane şi ajustări pentru riscuri şi cheltuieli asimilate capitalurilor proprii;
- împrumuturile pe termen mediu şi lung şi alte surse cu durata de finanţare mai
mare de un an.
Informaţiile pe care le-am utilizat sunt din consultarea bibliografiei :
1. I.Nicoară, C.Sabău - Capitalul social şi a primelor de capital, Ed.CCI Timişoara

1
2. Bazele contabilităţii - Ristea M. „Călin O” Editura economica-Bucureşti 2004
3. Carmen Harău - Bazele contabilităţii, Ed.Brumar, Timişoara 2002
4. Epuran M., Băbăiţă V., Grosu C. - „Contabilitatea financiară în noul sistem contabil”, Ed.
De Vest, Timişoara 1994, Vol.I
5. Nicolecu C.-„Contabilitatea financiară”,Vol.I,Ed.Mirton 2001
Astfel am constatat modul în care se aplică Contabilitatea capitalului social şi a
primelor legate de capital. Lucrarea mea mai conţine şi o monografie contabilă a unei societăţi
comerciale în care am prezentat facturi din luna noiembrie 2017.
Activitatea de cercetare şi de redactare a fost deosebit de instructivă şi sper ca
informaţiile şi experienţa acumulată să mă poată ajuta în activitatea mea de tehnician în
activităţi economice.

2
 1. Delimitări şi poziţionări privind capitalurile

Unităţile patrimoniale, indiferent de tipul şi forma de organizare, trebuie să-şi constituie

capitalul ca primă măsura şi ca element important al patrimoniului care le creează
posibilitatea stabilirii relaţiilor cu terţii pentru demararea şi dezvoltarea obiectului activităţii.

Organizarea contabilităţii capitalurilor

Obiectivul fundamental al contabilităţii capitalurilor îl reprezintă evidenţa mărimii şi
mişcării acestora. Pornind de la acest obiectiv, se desprind câteva obiective concrete :
- stabilirea corectă a mărimii capitalurilor ;
- evidenţierea corectă a capitalurilor pe baza de documente legal întocmite ;
- conducerea curentă a evidenţei operative a capitalurilor;
- delimitarea obligaţiilor unităţii în ceea ce priveşte aportul la capitalul social;
- valorificarea eficientă a capitalului prin plasamente rentabile.
Conservarea şi dezvoltarea capitalurilor proprii urmărind prin aceasta realizarea
autonomiei financiare şi întărirea poziţiei financiare, a întreprinderii la organizarea
contabilităţii capitalurilor, trebuie avuţi în vedere şi câţiva factori specifici:
- tipul unităţii patrimoniale (societate comercială, regie autonomă, asociaţie etc);
- forma de organizare juridică a unităţii patrimoniale (S.A., S.R.L etc);
- compoziţia şi structura capitalului (în numerar, în natură);
- provenienţa capitalului (autohton-în lei, din străinătate - în valută).
Evidenţa operativă a asociaţiilor/acţionarilor societăţii se realizează cu ajutorul
registrului asociaţiilor/acţionarilor. În acest registru se ţine evidenţa nominală pe fiecare
asociat/acţionar cu numărul de acţiuni sau părţi sociale subscrise şi valoarea nominală a
acestora, vărsămintele efectuate la capitalul subscris, precum şi menţiuni speciale privind
gestionarea acţiunilor/părţilor sociale.
În mod concret, datoriile pe termen lung şi mediu se identifică cu împrumuturile din
emisiuni de obligaţiuni, credite bancare pe termen lung şi mediu, datorii legate de participarea
în cadrul întreprinderilor în participaţie sau asociative, datorii privind concesiunile şi locaţiile
de gestiune, alte împrumuturi şi datoriile asimilate (credite de la alte întreprinderi sau instituţii
financiare), precum şi dobânzile aferente datoriilor pe termen lung şi mediu.
Capitalurile proprii sunt incluse într-o categorie mai simplă şi anume : capitalurile
permanente.
Capitalurile permanente finanţează activele imobilizate, cât şi o parte din activele
circulante care nu sunt finanţate de pasivele circulante. Această structură o reprezintă fondul
de rulment (care se determina ca diferenţă între capitalurile permanente şi activele imobilizate
sau ca diferenţă între activele circulante şi pasivele circulante).
Capitalul propriu reprezintă sumele nedatorate în momentul închiderii exerciţiului
(anului) şi aparţin de drept asociaţilor sau acţionarilor. Capitalurile proprii constituie resursa
de finanţare proprie, destinată pentru procurarea activului patrimoniului pe o durată
nedeterminată. Ele reprezintă pasivul intern al întreprinderii calculat ca diferenţa între

3
patrimoniu (activul) şi angajamentele sale faţă de terţi (angajamente sau datorii numite şi
pasivul extern al întreprinderii).
Capitalurile proprii şi situaţia netă.
În timp ce capitalurile proprii sunt determinate la sfârşitul exerciţiului, deci înaintea afectării
rezultatului, situaţia netă se poate calcula după afectarea rezultatului ca sumă a următoarelor
posturi : - capital şi prime de capital ;
- rezerve din reevaluare ;
- rezerve ;
- rezultatul raportat.
Spre deosebire de capitalurile proprii, situaţia netă exclude subvenţiile pentru investiţii,
element care introduce distorsiuni fiscale în contabilitate.

4
 2. Operaţii privind capitalul social

Pe parcursul funcţionării întreprinderii, capitalul social se poate majora prin emisiunea

de acţiuni noi şi prin operaţii interne (încorporarea de rezerve, capitalizarea profitului
exerciţiului precedent, transformarea de obligaţiuni în acțiuni). De asemenea, capitalul se
poate micşora prin rambursarea către asociaţii unei părţi din capital, prin răscumpărarea de
acţiuni, prin acoperirea pierderilor provenite din exerciţiile precedente şi prin alte operaţii
potrivit legii.
Contabilizarea capitalului social se realizează cu ajutorul contului sintetic de gradul I
101 „Capitalul social”, dezvoltat pe două conturi sintetice de gradul II 1011 „Capital subscris
nevărsat” și 1012 „Capital subscris vărsat”. Contul 101 „Capital social” este un cont de pasiv
cu ajutorul căruia se ţine evidenţa capitalului social subscris şi vărsat în natură şi/sau în
numerar de acţionarii sau asociaţii societăţii conform actelor de constituire a societăţii şi a
documentelor justificative privind vărsămintele de capital, precum şi evidenţa creşterii sau
reducerii capitalului social.
Contabilitatea analitică a capitalului social se ţine pe acţionari sau asociaţi cuprinzând
numărul şi valoarea nominală a acţiunilor sau a părţilor sociale subscrise sau vărsate.
Se creditează cu :
- valoarea capitalului subscris la constituirea societăţilor;
- rezervele destinate măririi capitalului social;
- profitul net realizat în exerciţiile precedente sau la închiderea exerciţiilor curente destinate
capitalului social;
- rezervele din reevaluare;
- primele de fuziune şi de aport legate de capital încorporate în capitalul social;
- cu valoarea mijloacelor fixe executate sau achiziţionate,în cazul măririi capitalului social;
- cu valoarea obligaţiunilor transformate sau convenite în acţiuni.
Se debitează cu :
- valoarea capitalului social retras de acţionari sau asociaţi;
- valoarea pierderilor înregistrate în exerciţiile financiare precedente şi după închiderea
exerciţiului curent care reduc capitalul social;
- valoarea acţiunilor proprii (acţiuni nominative) aparţinând acţionarilor la capitalul social
care nu au făcut piaţa vărsămintelor datorate.
Soldul creditor reprezintă capitalul social subscris, vărsat/nevărsat. Delimitarea în
contabilitate a capitalului subscris nevărsat se realizează prin contul 1011 „Capital subscris
nevărsat”, care se creditează cu mărimea capitalului subscris nevărsat şi se debitează pe
măsura realizării aporturilor. Soldul creditor exprimă mărimea capitalului subscris nevărsat.
Se soldează când eliberarea aporturilor este terminată. Pentru evidenţa capitalului subscris
nevărsat se utilizează contul 1012 „Capital subscris vărsat”, care se creditează pe măsura
încasărilor aporturilor subscrise şi a creşterilor de capital prin autofinanţare şi din alte surse şi
se debitează cu diminuarea capitalului. Soldul creditor exprimă mărimea capitalului subscris
vărsat.

5
 Pentru reflectarea în contabilitate a operaţiilor referitoare la decontările cu asociaţii sau
acţionarii privind aportul acestora la capitalul social subscris se foloseşte contul 456
„Decontări cu asociaţii privind capitalul”, se debitează cu capitalul social subscris sub forma
aporturilor în numerar şi/sau în natură.
Subscrierea poate fi făcută la valoarea nominală a acţiunilor sau la o valoare superioară
valorii nominale. Se creditează la realizarea aporturilor subscrise prin transferul bunurilor sau
valorilor de către asociaţi, în proprietatea societăţii în contrapartida drepturilor lor sociale.
Soldul poate fi debitor şi reprezintă aportul la capitalul subscris nevărsat (creanţa societăţii
asupra investitorilor). În acelaşi timp, în contul 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”
sunt reflectate şi datorii ale societăţii faţă de asociaţii săi. Astfel de operaţii constau în
rambursările de capital sub formă de numerar sau de bunuri cu ocazia reducerii capitalului
social, retragerii unor asociaţi sau lichidării societăţii. Ca urmare, din momentul constituirii
obligaţiei de a restitui părți din capital până în momentul stingerii datoriei, contul 456
„Decontări cu asociaţii privind capitalul” are soldul creditor.
În raport cu cota de participare la capitalul social, fiecare acţionar primeşte o cota parte
din profit denumită dividend. Urmărirea contabilă a dividendelor se realizează cu ajutorul
contului de pasiv 457 „Dividende de plată”. Cu ajutorul acestui conţinut se ţine evidenţa
dividendelor datorate acţionarilor sau asociaţilor potrivit aportului lor la capital.
Contul 457 se creditează cu dividendele datorate acţionarilor sau asociaţilor din profitul
realizat. Se debitează cu sumele achitate acţionarilor sau asociaţilor, cu impozitul pe
dividende şi cu sumele lăsate în contul asociaţilor reprezentând dividende. Soldul contului
reprezintă dividendele acţionarilor sau asociaţilor.

6
 3. Contabilitatea capitalurilor proprii

CAPITALURI PROPRII care cuprind totalitatea capitalurilor aflate în proprietatea titularilor

de patrimoniu (acţionari , asociaţii , întreprinzători individuali ).
Acestea se constituie din aportul proprietarilor, din profit , din subvenţii , etc. Principalele
forme de manifestare ale capitalurilor proprii sunt :
o capital social
o prime legate de capital
o rezerve din reevaluare
o rezerve
o rezultat reportat (profit nerepartizat (+)/ pierdere neacoperită(-))
o rezultat curent (profit (+)/ pierdere (-))

Contul 101 „Capital social”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența capitalului social subscris și vărsat în natura
și/sau în numerar de acționarii sau asociații societății, precum și mărirea sau reducerea
capitalului social.
Contul 101 „Capital social” este un cont de pasiv.
În creditul contului 101 „Capital social”se înregistrează:
o capitalul social subscris de acționari sau asociați în natura și /sau numerar (456)
o rezervele destinate creșterii capitalului social (106)
o profitul realizat în exercițiile anterioare destinat măririi capitalului social (107,
121)
o primele legate de capital încorporate în capital (104)

În debitul contului 101 „Capital social” se înregistrează:

o capitalul retras de acționari/asociați (456)
o pierderile realizate in exercițiile anterioare care diminueaza capitalul social (107,
121)
Soldul contului reprezintă capitalul social subscris vărsat/nevărsat
Capitalul social are un caracter avansabil. El se constituie, la înfiinţarea întreprinderii, fiind
o condiţie a existenţei şi funcţionării acesteia. La întreprinderile individuale constituirea capitalului
are loc pe calea aportului personal al proprietarului, iar la societăţile comerciale, prin aportul în
numerar şi/sau în natură al asociaților/acționarilor, după caz.
În funcţie de tipul societăţii comerciale, se stabileşte limita minimă legală a capitalului
social:
o pentru societăţile pe acţiuni ( S.A.) : 90.000 lei;
o pentru societăţi cu răspundere limitată ( S.R.L.) : 200 lei
Constituirea capitalului social ca principală sursă a societăţii comerciale, presupune

7
parcurgerea a două etape:
o subscrierea capitalului social;
o vărsarea capitalului social.

Subscrierea capitalului reprezintă angajamentul scris al asociaţilor/acţionarilor de a

participa cu aporturi la constituirea capitalului social.
Vărsarea capitalului reprezintă aducerea efectivă a aporturilor promise (subscrise) de către
acţionari/asociaţi şi punerea acestora la dispoziţia societăţii.

Căi de majorare a capitalului social:

o prin aducerea de noi aporturi
o prin operaţii interne
o prin conversia obligaţinilor în acţiuni

Căi de diminuare a capitalului social:

o prin retragerea acţionarilor/asociaţilor
o prin acoperirea pierderilor precedente
o prin răscumpărarea de la acţionari şi anularea acţiunilor proprii etc.

Principalele formule contabile legate de capital

o subscrierea capitalului:
456 = 101
o aport la capital în natura și în numerar:
% = 456
203, 205, 207
208, 211, 212
301, 321, 361
371, 5121, 5131

o se înregistrează trecerea capitalului subscris nevărsat la capital subscris vărsat:

1011 = 1012
o subscrierea de capital suplimentar cu prima de aport:
456 = %
101
104
o mărirea capitalului din profitul realizat:
129 = 101

8
 o mărirea capitalului din profitul realizat în exercițiile precedente:
117 = 101
o mărirea capitalului din rezerve:
106 = 101
o încorporarea în capital a primelor legate de capital:
104 = 101
o retragerea de catre acționari sau asociați a capitalului subscris:
101 = 456
o reducerea capitalului cu pierderile din exercițiile precedente:
101 = 117
o reducerea capitalului cu pierderile înregistrate in exercițiul curent:
101 = 121

Contul 104 „Prime legate de capital”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența primelor de emisiune, de fuziune, de aport la
capital.
Contul 104 „Prime legate de capital” este un cont de pasiv.
În creditul lui se înregistrează:
o primele stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii sau a aportului la capital (456)
În debitul contului 104 „Prime legate de capital” se înregistrează:
o primele legate de capital încorporate la capitalul social (101)
o primele legate de capital transferate la rezerve (106)
Soldul contului reprezintă primele de emisiune de fuziune sau de aport la capital
neîncorporate la capitalul social sau la rezerve.
Primele de capital sunt elemente de capital propriu, deci surse, constituite în cazul emisiunii
de noi acţiuni, cu ocazia aducerii de noi aporturi sau fuziunii cu alte societăţi. În ambele cazuri, se
produce creşterea capitalului social.
Primele legate de capital, denumite în mod curent prime de capital, reprezintă
excedentul sau plusul de valoare care se determină prin compararea valorilor: de emisiune a
aporturilor în numerar, contabilă în cazul fuziunii cu absorbţie şi de aport pentru subscrierile
noi în natură (mai mari) cu valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale.

Clasificarea primelor legate de capital

În funcţie de modul de constituire, acestea se grupează astfel:
a.) primele de emisiune se determină prin diferenţa dintre valoarea de emisiune a noilor
acţiuni sau părţi sociale şi valoare nominală a acestora
b.) primele de fuziune apar în cazul fuzionării mai multor societăţi, operaţiune care
presupune emisiunea de noi acţiuni. Se calculează ca diferenţă între valoarea bunurilor primite prin
fuziune şi suma cu care a crescut capitalul social al întreprinderi absorbante.
c.) primele de aport apar în cazul creşteri capitalului social prin aport în natură. După

9
evaluarea acestui aport se calculează numărul de acţiuni noi care trebuie emise. Primele de aport se
determină ca diferenţă între valoarea matematică-contabilă a acţiunilr şi valoarea lor nominală.
Pentru societăţile care emit acţiuni, primele legate de capital reprezintă o resursă proprie
permanentă de finanţare a activelor.

Principalele formule contabile legate de primele de capital

o înregistrarea în contabilitate a primelor de capital:
456 = %
1041, 1042
o încorporarea primelor în capitalul subscris vărsat:
1041 = 1012
o transferarea primelor la rezerve:
% = 1068
1041, 1042

Contul 106 „Rezerve”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența rezervelor constituite până la decizia
organelor competente. Contul 106 „Rezerve” este un cont de pasiv.
În creditul contului 106 se înregistrează:
o rezervele constituite din profitul realizat în exercițiile precedente;

În debitul contului 106 se înregistrează:

o rezervele destinate creșterii capitalului social
o rezervele utilizate pentru acoperirea pierderilor din exercițiile anterioare (107)
Soldul contului reprezintă rezervele existente.
Rezervele sunt surse proprii care pot fi constituite din: profit, prime legate de capital,
diferenţe din reevaluare etc. Ele se constituie de regulă la sfârşitul exerciţiului financiar.
Rezervele consolidează baza materială a unităţii, sporind capacitatea acesteia de a face faţă
unor conjuncturi nefavorabile şi a eventualelor pierderi. Sunt într-un fel,, bani albi pentru zile
negre”, adică o expresie a spiritului de prevedere. În principal rezervele se pot utiliza pentru
acoperirea pierderilor sau pentru majorarea capitalului social.

Clasificarea rezervelor
a). Rezervele legale care se constituie la sfârşitul anului, obligatoriu, în cotă de 5% din profitul
brut contabil, anual, până când ating 20% din capitalul social. Se utilizează pentru acoperirea
pierderilor precedente.
b). Rezervele statutare se aseamănă cu rezervele legale, cu deosebirea că modul de constituire nu
este stabilit prin lege, ci este prevăzut de statutul societăţii comerciale şi prin contractul dintre
asociaţi sau acţionari. Aceste rezerve nu pot fi modificate decât după modificarea statutului societăţii
comerciale.

10
 Procentul de statut se aplică asupra profitului net. Se utilizează mai ales pentru a fi în
capital cu scopul majorării acestuia.
c). Alte rezerve sunt prevăzute de lege sau de statut şi pot fi constituite facultativ din profitul net
obţinut (rămas după deducerea impozitului pe profit), fiind destinate acoperirii pierderilor, creşteri
capitalului social, acordări de dividente şi în anii de exerciţiu financiar care se încheie cu pierderi,
pentru răscumpărarea propriilor acţiuni de către societate si alte destinaţii stabilite prin hotărârea
generală a asociaţilor/acționarilor

Principalele formule contabile legate de rezerve

o constituirea rezervelor din primele legate de capital:
104 = 106
o constituirea rezervelor legale din profit:
129 = 106
o utilizarea rezervelor pentru acoperirea pierderilor din exercițiile anterioare:
106 = 117

Contul 117 „Rezultat reportat”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta rezultatului exercițiului precedent a

cărei repartizare a fost amânată de AGA. Este un cont bifuncțional.

În debit se înregistrează:

o pierderea înregistrată in exercițiile precedente

În creditul contului se înregistrează:

o rezervele utilizate pentru acoperirea pierderilor din exercițiile anterioare

o pierderile din exercițiile precedente care diminuează capitalul social

Soldul debitor al contului reprezintă pierderea ner epartizată iar soldul

creditor al contului reprezintă profitul nerepartizat. Rezultatul reportat reprezintă profitul
nerepartizat sau pierderea neacoperită din anii precedenți.
Evidenţa rezultatului sau părţii din rezultatul exerciţiului precedent a căror repartizare a f
ost amânată de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor se ține cu ajutorul acestui cont.

a) Profitul nerepartizat
Profitul reprezintă o sursă proprie de finanţare până în momentul distribuirii sale pe
destinaţii stabilite prin lege sau prin statutul societăţii comerciale. Profitul reportat se poate
repartiza în exerciţiile următoare pentru constituirea de rezerve, creştere de capital social,
dividende de plată către acţionari.

b) Pierderea neacoperită
Pierderea neacoperită se poate acoperi din exerciţiile următoare din: profitul
curent, rezerva legală, alte rezerve, sau din capitalul social. Conform legii, pierderea

11
neacoperită din anii precedenţii se poate scade din profitul brut înainte de impozitare,
pe o perioadă de 5 ani.

Principalele formule contabile legate de rezultatul reportat

o mărirea capitalului din profitul realizat în exercițiile precedente

117 = 101

o acoperirea pierderii utilizând capitalul social

101 = 117

Contul 121 „Profit si pierdere”

Cu ajutorul acestui cont se tine eviden ța profitului sau a pierderii realizate în

cursul exercițiului. Contul 121 este un cont bifuncțional.

În creditul contului 121 se înregistrează:

o sumele înregistrate în creditul conturilor din clasa 7 la sfârșitul lunii

o pierderile realizate în exercițiile precedente care diminuează capitalul social

o pierderea realizata în exercițiul precedent suportată de întreprinzător.

În debitul contului 121 se înregistrează:

o cheltuielile înregistrate în conturile din clasa 6 la sfârșitul lunii

o profitul realizat în exercițiile precedente destinat măririi capitalului

o profitul realizat în exercițiul precedent cuvenit întreprinzătorului

Soldul creditor reprezintă profitul realizat dacă veniturile sunt mai mari decât cheltuielile
iar soldul debitor reprezintă pierderea realizată dacă cheltuielile depășesc veniturile.

Sub aspect financiar-contabil rezultatul exerciţiului (R) reprezintă diferenţa

dintre venituri (V) şi cheltuieli (C), care poate fi profit sau pierdere.
R=V–C

Rezultatul exercițiului reprezintă o sursă proprie de finanțare a activelor economice.

Rezultatul se determină cu ocazia închideri conturilor de venituri şi cheltuieli, operaţie care se
face la sfârşitul fiecărei luni, când veniturile se transferă în creditului contului 121, iar
cheltuielile în debitul contului. Repartizarea profitului, contul 129, se poate face, în afara
destinaţiilor de exemplu, pentru: rezerve statutare, alte rezerve, fonduri proprii, creștere de
capital, acoperirea de pierderi precedente etc.
În debit se înregistrează:
o rezervele constituite din profitul realizat în exerciţiul curent

12
 o acoperirea pierderilor contabile realizate în exerciţiile precedente din profitul realizat în
exerciţiul curent
o sumele repartizate pentru participarea salariaţilor la profit, dividende, vărsăminte
din profitul net al regiilor autonome.

În credit se înregistrează:

o profitul net realizat în exerciţiul precedent care a fost repartizat pe destinaţii legale

Soldul debitor reprezintă profitul repartizat aferent anului în curs

13
 4. Documentele justificative şi evidenţa operativă a capitalurilor

Baza juridică a organizării contabilităţii capitalurilor o constituie documentaţia de

înfiinţare a unităţii comerciale care este alcătuită din :
- statutul societăţii şi contractul de societate sau actul constitutiv prin care este stabilit
modul de organizare şi funcţionare a societăţii ;
- sentinţa de autorizare emisă de instanţă judecătorească ;
- codul unic de înregistrare la Registrul Comerţului, fiind documentul ce atestă înfiinţarea
societăţii comerciale şi existenţa sa ca persoană juridică ;
- prospectul de emisiune pentru societăţile constitutive din iniţiativa unor membri
fondatori pe baza subscripţiei publice de acţiuni ;
- declaraţia de subscriere semnată de persoanele care acceptă să participe la constituirea
capitalului social .
Actul constitutiv în baza căruia se naşte o întreprindere se traduce întotdeauna printr-un
prim flux sau aport de fonduri al întreprinzătorilor (asociaţi sau acţionari). Aceste fonduri
reprezintă pentru întreprindere, resurse de o natură apropiată celei de datorii, dar totuşi diferite.
Diferenţa constă în faptul că aceste fonduri sunt puse la dispoziţia întreprinderilor pe termen
lung, fără obligaţia de rambursare la o anumită dată şi fără dobânzi. Astfel, capitalul, prin
modul în care este constituit, cât şi prin elementele sale componente , trebuie să prezinte un
caracter stabil în sensul că garantează finanţarea activităţii agenţilor economici pe o perioadă
mai îndelungată (mai mare de 1 an).
Deci, sub aspect financiar, capitalul reprezintă resursa durabilă adusă de către
întreprinzători, riscată de întreprindere şi a cărei remunerare va fi rezultatul (profitul, dacă este
favorabil sau pierdere în caz contrar).
Capitalul reprezintă o categorie economică sub forma de bani sau bunuri destinate
activităţii economice din care se obţin alte bunuri şi servicii cu scopul de a obţine profit,
raportată la terminologia contabilităţii europene. Determinativul stabil marchează prezenţa
acestor surse la dispoziţia întreprinderii pe o perioadă mai mare de 1 an. O asemenea trăsătură
reprezintă unul dintre elementele care pledează pentru desemnarea lor şi prin noţiunea de
capitaluri permanente sau prin recurs la contabilitatea anglo-saxonă (capitaluri angajate).
În ceea ce priveşte noţiunea de capital angajat prin referinţă la OMFP 1752/2005 , acesta
se referă la banii învestiţi în întreprindere atât de către acţionari, cât şi de creditorii pe termen
lung şi include capitalul propriu şi datoriile pe termen lung sau activele totale minus datorii
curente.
Elementele ce pot fi reţinute în definirea compoziţiei capitalurilor,sunt :
- capitalul propriu ;
- datorii pe termen lung (necurente) .
Observaţie: Dacă se face recurs la contabilitatea anglo-saxonă, prin natura lor, provizioanele
sunt tratate ca obligaţii sau datorii. În schimb, în contabilitatea europeană, ajustările pentru
riscuri şi cheltuieli sunt definite ca structură calitativă distinctă a pasivului bilanţier, fiind
situată între capitalurile proprii şi datorii.
Capitalurile proprii delimitează resursele financiare constituite prin :
o aportul proprietarilor, acţionarilor, asociaţilor în calitatea lor de investitori în capital ;
o autofinanţarea şi anume capitalizarea profitului ;

14
 o din alte surse financiare nerambursabile stabilite prin lege.

Prin recurs la Cadrul ISAC, pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare, capitalul
propriu, ca structură descrisă în situaţiile financiare, reprezintă interesele reziduale ale
proprietarilor (investitorilor) în activele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor
sale.
Datoriile pe termen lung (datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de 1 an)
reprezintă resurse financiare străine, furnizate prin termen mediu sau lung, de terţe, persoane în
raport cu întreprinderea prin referinţă la reglementările bancare.
Sunt considerate datorii pe termen mediu, dacă durata de finanţare este până la 5 ani şi pe
termen lung, dacă durata de finanţare este de peste 5 ani. Prin raportare la referenţialul ISAC,
delimitarea „termen scurt/lung” se reformulează „curent/necurent” şi are în vedere durata de 1
an de la data bilanţului contabil sau durata ciclului de exploatare. Capitalurile delimitează
resursele (sursele) stabile (pe termen lung) de finanţare a valorilor economice constituite ca
activ patrimonial.

15
 5. Prezentarea societăţii comerciale „Practic” S.R.L

Societatea comercială „Practic” S.R.L a fost înfiinţată în 07.11.2016 şi este înmatriculată

la Registrul Comerţului sub nr. 28792 . Sediul societăţii este în Arad, pe strada Unirii, Nr. 19.
În toate actele, facturile, anunţurile, denumirea societăţii va fi precedată sau urmată de
iniţialele „S.R.L”, sediul societăţii, capitalului social şi numărul de înregistrare în Registrul
Comerţului.
Societatea comercială „Practic” S.R.L este o societate juridică română, având forma
juridică de societate cu răspundere limitată cu capital privat. Societatea îşi desfăşoară
activitatea în conformitate cu legile române şi cu prevederile din contractul şi statutul societăţii.
Funcţionarea acesteia este nelimitată cu începere de la data înregistrării in Registrul
Comerţului.
Obiectul de activitate al societăţii este obţinerea şi vânzarea produselor din piele şi
deţine personal calificat.
Capitalul social al societăţii este de 10.000 lei şi este în întregime privat. El este format
din 1.000 de părți sociale cu valoare nominală de 10,00 lei/parte socială.
Acţiunile sunt nominative şi cuprind toate elementele prevăzute de lege. Ele nu vor
putea fi emise pentru o suma mai mică decât valoarea nominală. Societatea ţine evidenţa
acţiunilor într-un registru special, numerotat, sigilat, parafat de Preşedintele Consiliului
Administrativ. Fiecare acţiune dă dreptul la un vot în adunările generale ale societăţii. Odată
cu bilanţul anual se va prezenta situaţia acţiunilor, dacă au fost integral plătite şi eventualele
vărsăminte neefectuate.
Societatea comercială prezintă 10 de angajaţi şi 2 acţionari majoritari care au contribuit
substanţial la patrimoniul întreprinderii „Practic” .
1. Brancu Nicolae
2. Tomescu Cristian
În cazul lichidării întreprinderii, fiecare va fi revalorificat patrimonial şi împărţit acţionarilor
proporţional cu valoarea cu care au contribuit la înfiinţarea firmei S.C „Practic” S.R.L . Deţine
un proces tehnologic bine pus la punct, fuziunea cu alte societăţi comerciale se va realiza în
condiţiile de strictă respectare a acestui proces şi dotarea cu aparatură specifică.
Întreprinderea se va dizolva când nu vor exista posibilităţile financiare şi reglementare cu
desfăşurarea activităţii.

16
 6. Monografia contabilă

1. În data de 07.11 se înfiinţează societatea comercială „Practic” S.R.L ,

microîntreprindere, având 2 asociaţi ce aduc ca aport, un capital social de 10.000 lei,
unul deţinând 80% din părţile sociale, iar celălalt 20% format din :
- numerar în contul bancar, aport asociat A 7000 lei
- calculator, aport asociat A 1000 lei
- utilaj, aport asociat A 2000 lei

456 = 1011 10.000

2. În data de 10.11 se aduc aporturile promise

% = 456 10.000
2131 2.000
214 1.000
5121 7.000

3. În data de 10.11 se transformă capitalul subscris nevărsat în capital subscris vărsat

1011 = 1012 10.000

4. În data de 11.11 se înregistrează cheltuieli de constituire în valoare de 360 lei plătite în

cont
201 = 5121 360

5. În data de 11.11 se înregistrează amortizarea lunară a cheltuielilor de constituire, care se

amortizează lunar în 3 ani (360/36 luni)
6811 = 2801 10

6. În data de 15.11 se ridică numerar de la bancă de 250 lei

581 = 5121 250
5311 = 581 250

7. În data de 15.11 se achită numerar chiria către proprietarul spaţiului închiriat în suma de
750 lei
6588 = 5311 250

8. În data de 21.11 se achiziţionează un mijloc de transport în valoare de 2.500 lei

% = 404 2.975
2133 2500
4426 475

9. În data de 21.11 se înregistrează amortizarea lunară a mijlocului de transport, care se

amortizează lunar timp de 5 ani

17
 6811 = 2813 42

10. În data de 26.11 se plăteşte furnizorul din cont de la bancă

404 = 5121 2.975

11. În data de 27.11 se cumpără materii prime în valoare de 2000 lei

% = 401 2.380
301 2.000
4426 380

12. În data de 28.11 se plăteşte furnizorul de materii prime

401 = 5121 2.380

13. În data de 30.11 se închid conturile de cheltuieli

121 = % 302
6588 250
6811 52

14. În data de 30.11 se realizează regularizarea TVA

4424 = 4426 855

18
 7. BIBLIOGRAFIE

1. I. Nicoară, C. Sabău – „Capital social şi a primelor legate de capital”, Ed. CCI

Timişoara
2. Ristea M – „Bazele contabilităţii” ,Editura economică , Bucureşti 2004
3. Carmen Hat – „Bazele contabilităţii” ,Ed. Brumar , Timişoara 2002
4. Epuran M., Băbăiță V., Grosu C. –„Contabilitatea financiară în noul sistem
contabil”,Ed. De Vest, Timişoara 1994 , Vol. I
5. Nicolaescu C. –„Contabilitatea financiară” ,Vol. I, Ed. Mirton 2001

19
20
 „Practic” S.R.L Nr. Pagina 1
(Unitatea)

Registrul - Jurnal

Nr. Data Explicaţii Simboluri conturi Sume

Crt. Înreg.
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
REPORTAT 0 0
7.11 Infirmarea soc. 456 1011 10000 10000
2 10.11 Aducere aporturi % 456 10000
2131 2000
214 1000
5121 7000
3 10.11 Transf. CCSN în 1011 1012 10000 10000
CCSV
4 11.11 Ch.de constituire 201 5121 360 360
5 11.11 Amortizarea ch. 6811 2801 10 10
de constituire
6 15.11 Depunere 581 5121 250 250
numerar 5311 581 250 250
15.11 Achitare chirie 6588 2813 42 42
8 21.11 Achiziţie mijl. de 404 2975
transport
2133 2500
4426 475
9 21.11 Amortizare mijl. 6811 2813 42 42
de transport
10. 26.11 Plata furnizorului 404 5121 2975 2975
11 27.11 Achiziţie materii % 401 2380
prime
301 2000
4426 380
De reportat : 39284 39284

Întocmit Verificat,

21
 „Practic” S.R.L Nr. Pagina 2
(Unitatea)

Registrul - Jurnal

Nr. Data Explicaţii Simboluri conturi Sume

Crt. Înreg.
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare

REPORTAT 39284 39284

12. 28.11 Plata furnizorului 401 5121 2380 2380
30.11 Închiderea contului de 121 % 302
cheltuieli

6588 250
6811 52
14. 30.11 Regularizare TVA 4424 4426 855 855
De reportat : 42821 42821

Întocmit, Verificat,

22
Registrul - Cartea Mare

D 456 C D 1011 C
R.O 10000 R.C 10000
R.D 10000 R.C
10000

D 1012 C D 2131 C

R.C 10.000 R.D 2000

Sf.C 10.000 Sf.D 2000

D 2014 D 5121 C
C R.D 7000 R.C 360
R.D 1000 R.C 250
R.C 2975
Sf.D 1000
R.C 2380
Sf.D 1035

D 201 C D 2801 C
R.D 360 R.C 10
Sf.D 360 Sf.C 10

D 6811 C D 404 C
R.D 10 R.D 2975 R.C 2975
R.D 42
Sf.D 52

D 301 C D 2813 C
R.D 2000 R.C 42

Sf.D 2000 Sf.C 42

23
D 5311 C D 4424 C
R.D 250 R.C 250 R.D 855

D 2133 C D 401 C
R.D 2500 R.D 2380 R.C 2380
Sf.D 2500

D 121 C D 4426 C
R.D 302 R.D 475 R.C 855
Sf.D 302 380

D 581 C
D 6588 C R.D 250 R.C 250
R.D 250 R.C 250

24
 Balanţa de verificare

Simbol Solduri iniţiale Rulaje luna Sold final

D C D C D C
1011 - - 10000 10000 -
1012 - - 10000 - 10000
121 - 302 - 302 -
201 - - 360 - 360 -
2131 - 2000 2000 -
2133 - 2500 - 2500 -
214 - 1000 1000 -
2801 - - 10 - 10
2813 - - 42 42
301 - - 2000 2000 -
401 - - 2380 2380 -
404 - - 2975 2975 -
4424 - - 855 855 -
4426 - 855 855 - -
456 - 10000 10000 - -
5121 - 7000 5965 1035 -
5311 - - 250 250 - -
581 - 250 250 - -
6811 - - 52 52 -
6588 - - 250 250 -
TOTAL - - 43029 43029 10052 10052

25
 Seria AR nr.178565

FACTURA Nr. facturii 54782145

Data 21.11.2017

FURNIZOR CUMPARATOR
Nume S.C. Adonis SRL Nume S.C. PRACTIC SRL
Nr.ORC/an 14582/2008 Nr.ORC/an 28792/2017

C.I.F 18763458 C.I.F 24867954

C.U.I 24891347 C.U.I 64851237
Sediul Arad Sediul Arad
Județul Arad Județul Arad
Contul ROBTRL2471425XXX Contul ROBTRL1244758XXX
Banca Banca Transilvania Banca Banca Transilvania

Nr. Denumirea produselor sau a V.M Cantitatea Preţul Valoarea

serviciilor unitar
0 1 2 3 4 5 (+TVA)
1 Mijloc de transport (Automobil) 1 2500 2975
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Total 2975
Accize 0
Moneda RON EXPEDIŢIA
Numele delegatului Cabulea Calin
B.1./C.I. Seria AR Nr.247696
Eliberat(a) Pol Arad
Semnătura şi ştampila Semnătura de primire
furnizorului

26
 Seria AR nr.298565

FACTURA Nr. facturii 67782145

Data 27.11.2017
FURNIZOR CUMPARATOR
Nume S.C. Pielarul SRL Nume S.C. PRACTIC SRL
Nr.ORC/an 25582/2014 Nr.ORC/an 28792/2017

C.I.F 18863460 C.I.F 24867954

C.U.I 39891401 C.U.I 64851237
Sediul Arad Sediul Arad
Județul Arad Județul Arad
Contul ROBTRL2454625XXX Contul ROBTRL1244758XXX
Banca Banca Transilvania Banca Banca Transilvania

Nr. Denumirea produselor sau a V.M Cantitatea Preţul Valoarea

serviciilor unitar
0 1 2 3 4 5 (+TVA)
1 Piele 100buc 20 2380
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Total 2380
Accize 0
Moneda RON EXPEDIŢIA
Numele delegatului Carera Cătălin
B.1./C.I. Seria AR Nr.289699
Eliberat(a) Pol Arad
Semnătura şi ştampila Semnătura de primire
furnizorului

27