OGORUL DOMNULUI VOLUMUL XXXI ISTORIA BIBLICA VECHIUL TESTAMENT de Profesorul A. P. LOPUHIN TRADUCERE de Patriarhul NICODIM Tomul al doile EDITIE ILUSTRATA TIPOGRAFIA CARTILOR nISERICESTI, nUCLRESIT 1944EFabricarea cérdmizel (dupé un monument egiptean) ‘ CAPITOLUL I. ISRAELITII IN EGIPT in timpul stramut&rii fui Iacov in Egipt, fara aceasta avea deja o viata istorici de mii de ani. In fruntea ei se perindase saisprezece dina+ stii, care carmuisera succesiv soarta ei. Acum domnea dinastia a gaptesprezecea, cunoscuté sub denumirea de pastoreascé sau a hicsilor.— Ea, dup’ cum s’a spus mai sus, apartinea unui neam strain, care navalise..cu-puterea in Egipt. si pusese mana pe tronul faraonilor. Exact nu se stie, de unde se iviseré acesti cuceritori si cSrui neam aparfineau ei. Dar fri indoialé, Egiptul datoreste aceast ras: turnare de fucruri uneia din acele migcari ~de popoare, care din cand in cand se ri- dicau din fundurile Asiei si valurile cirora se revarsau pana departe spre apus. Egiptul trebuia s& pazeascd cu mare grijé hos tarele sale nord:estice de invazia popoarelor nomade si in acest scop se construiser& fortificafii si un zid puternic, asemenea celui chinezesc. Dar neamurile nomade p&trundeau si dupa acest zid si cu invoirea guvernului egiptean se asezau in unghiul nord: estic al f&rli, Cat& vreme a fost puternicd stdpanirea de stat, as ceasta cu izband& r&sfrangea incursiunile de dinafaré gi finea in supunere pe cei asezati in Delta. Dar reprezentan{ii acestor din urmé in fafa acelor dinastii, care mulfamita slabiciunii lor, 18sau st&panirea din ménile lor, fara se imp&rfi in céteva pari indes pendente, reprezentanfli cirora slabir& statul prin rivalitafife lor.6 De aceasta s'au folosit hicsif, n&valira asupra Egiptului si cu ae jutorul strAinilor din far& o coprinsera si puseré mana pe tron. Primul timp: al st&panirii hicsilor s'a distins prin silnicii, jafuri si ucideri; dar incetul cu incetul ‘cultura frii supuse siegi ardtd ins fluenfa sa civilizatoare asupra cuceritorilor; acestia se supuserd ei si curtéa nouei dinastii, isi {ui un aspect curat egiptean, cu fuxil si fustrul curfii faraonifor. Sub unul, din reprezentantif aces+ tei dinastii, anume sub Apapil,a si carmuit Egiptul Iosif. Numai Sub un faraon din dinastia p&storeasc& s'a putut, ca un rob nes insemnat, esit din p&storii disprefuifi de egiptenii de bastind, sd fie numit in postul de caérmuitor suprem al Egiptului. In vremea fui dinastia p&storeasc igi atinse stralucirea ei cea mai inaltd si fara, dup& turburari, incepu din nou s&si indrepte starea ei de prosperitate interna. Dar in ‘acelasi timp printre printii vechi egip- teni, cari se aflau supusi {ui faraon, incepu sé se observe mis+ c&ri politice, care tindeau fa eliberarea farii de sub strdini. Pre* simtind primejdia, dinastia pastoreascd, firegte, se ingrija, ca sd-si consolideze situatia si proteja pe str&ini, imparfind acestora pens tru agezare cele mai bune piménturi cu acel scop, ca sd aibd _ intr’ingii alfafii cei mai credinciogi fa vreme de nevoe. Prin ase= menea politica se poate explica si acel fapt, ci faraonul Apapi III a dat israelitilor, nouii veniti in Egipt, unul din cele mai bogate finuturi. Tinutul Gesem se intindea fa hotarul nord-estic al Egiptului. Acolo si mai inainte se asezasera diferifi nomazi, deoarece el se deosebeau prin p&suni minunate. In timpul de fafa, din cauza unei pustiiri de veacuri, finutul acesta ne infétiseaz& o pustietate tristd, acoperité de nisip, petrarie risipité si pSpuris. Dar semnele vechei sale rodnicii se pot vedea siacum pe malurile canalului tras de Lesseps dela Nil fa canaful de Suez. Indaté ce patrunde apa un- deva, pustia invie si infloreste minunat'). Infine, trebue numai umezeala, ca si se transforme tot finutul infr’o cémpie roditoare si in p&suni luxuriante. Napoleon I observa cu tot dreptul, ca sub un guvern infelept Nilul cucereste pustiul, iar sub unul réu pustiul cucereste Nilul. Guvernarea vechilor faraoni se ingrija foarte mult de udarea farei, de care fucru mérturiseste refeaua de canaluri indreptate in toate partile. De aceea si Egiptul se distingea prin o fertilitate neobisnuit’, de care nu ne putem da seama fata de paragina de ast&zi. Orasele si satele se zideau pe anumite tidic&turi, care impedecau revarsarea apelor. In gesuri si”pe tes 1) Ebers, Durcly Goseny pags 21.