aborata conform programe! ul a fost tecditat dupt edifia 1980, 4 : ey : si Invat&mintnini om nT, seolare aprobate de Ministerul Educatict 3448/1979. Relerenti: dr. ing. Valerius Stansie ing. prof. Corina Svare Redactor; ing. Marie Beliat ennoredactor: Olle Faraschiy Nersote Coperta: Dumitra Negresow Partea intii APARATE ELECTRICE Capitolul 1 P INTRODUCERE IN FUNCTIGNAREA _ $l CONSTRUCTIA APARATELOR ELECTRICE A. ROLUL S$! IMPORTANTA APARATELOR ELECTRICE in cadrui acestui manual sint tratate aparatele electrice de comu- i (conectare si deconectare) gi aparatele electrice de protectic, uti- ite in domeniul producerii, transportului si distribufiei energiei dlactrice. Ele se gasesc in wumeroase variante constructive si functionale ) toate instalatiile electrice indeplinind, in circuitele dintre gursele de ie gi receptoare, functii de deosebiti important’: inchiderea, deschiderea sau comutarea circuitelor ¢lectrice; —supravegherea si protectia instalafiilor si receptoarelor (impo- Ya suprasarcinilor, scurtcircuitelor, supratensiunilor ete.). Th fara noastr4, asimilarea in fabricatia de serie a aparatelor clec- € a inceput in primii ani ai constructici socialiste. Sub conducerea Partidulud Communist Romdn, 0 dati cu dezyol- fitea intregii industri, s-a dezvoltat intr-un ritm rapid si mdustria etrotehnicd si, in cadral ei, productia de aparataj electric. S-au linfat nuteroase intreprinderi care s-au specializat gi dezvoltat pe curs si care, datorité intensei activitati desfasurate pentru asimilarea “noi produse si gentru diversificarea productici, pot acoperi astazi etic tot necesarul economiei nationale de aparatej electric de joa: alii tensiune. yincipalele intreprinderi producitoave sint: Blecivopuiere — Cra-Bucwrest?, pentru intreruptoare automate, contactoare, confattoarecn relee, echipamente de tractiune; Iutreprinderea de aparataj electric de tnsialapii —- Titu: Intreprinderea de contactoare — Buxdu> Electrocon- tact -— Botosani, pentru aparataj antigrizutos si antiexploziv, comuta- toare cu came, limitatoare; Blectyomagnetica — Bucuresti, pentru rele} ‘niveprinderea de masini electrice — Bucuresti, pentru aparataj de por- nire ete B.CMARIMILE CARACTERISTICE ALE APARATELOR ELECTRICE Principalele mirimi caracteristice, reprezentind si criterii de cla- sificare sint: numArul de poli, felul carentului, tensiunea si curental nominal etc. Se yor presenta in continuare cileva caracteristici mai importante. e Tensiuni nominale. Distingem iensiznea mominala de tzolare, teasinnea nominalé de utilizave legata de diferiti curen{i-nominali de utilizare 3i tensianes nominald de comandd pentru care este dimensionat dispozitivul de comand’ al aparatului, Cele mai mari tensivni de utili- zare i de comanda nu pot depdsi valoarea tensiunii nominale de uti- lizare. De exemplu, un contactor poute avea (onsiunea nomiaalA de izolare de 660 V, ten- siunea aominals de utilizare de $50 V la 40 A 51 380 V la 63 A si tensinnea nominala de comand’ de 220 V. Pentru circuitele polifazate, tensiunea de utilizare $i tensiunea de izolare se exprima prin tensiunea intre faze, Tensiunile nominale de dzolave siandardizate sint: — pentru aparatele de joasi tensiune: 60, 250, 380, 500, 660, 800, 1000 V ca. 60, 250, 440, 600, 800, 1200 V cc. -- pentru aparatele de inait tensiune: 6, 10, 20, 110, 220, 420, 765 kV Tensiunile nominale de utilizave standavdizate sint: Slabilit de consiructor in functie di i inala 4 er cHie de tensiunea nominal de util Cuventii nominali lermici standardizali pente j eiTenbie i pentru aparatele de joask Wiasione sint: 2; 2,5; 3,15; 4 (5): 6,3; (8); 10; (12,3): 16: 20:25; 315: 0, (50) ; 63 ; 80; 100; 125: 160; 200; 250; 315; 400 (500): 630. 800. 000; 1250; 1 600; 2000; 2'500;°3130: 4000 A © Capacitatea de comutatie. La a, ele de a i Po . atie. La aparatele de joast tensinne, capa- Sitatea de comutatie se exprima prin eurentul de Aen elfen parent Pe care aparatul este capabil si it intrerupa sub o tensiune dati VW prin curental de tachidere, cel mai mare carent pe care aparatul il Poate stabili sub o tensiune dati. Se dau in valori efective, La aparatel inalta 4 E ‘ Dipere Pe de malts tensiune se folosest nofiunile de putere de ivan’ gi PB V3U,7,(MVAJ (1.1) i putere de inchidere: Py = ¥3U,7, (MVA), (1.2) nade: U,este tensiunea nominali, in kV; y — curentul de rupere, in kA: 4; — curentul de inchidere, in 4A. ® Servicii nominale. Servicied continuu (de duraté) este cel in ee principale ale aparatului sint strabatute de curent Ferupere, un interval de timp mai mare de 8 h. Sryvicint intermitent este caracterizat printr-a suceesiune atit d Meeventi de conectaxi si deconectiri ineit in timpul in care apart ale inchis, el nu atinge temperatura maxim, iar in timpul in cae este nine: pt nu atinge temperatura ambiant&. ie ee de scurtd duratd este serviciul in care contactele princi- pit ale aparatului sin strabitute de curent un timp insuficient de lune Pier 2 permite atingerea temperatutii maxime, Car timpul de intre. hiante. —~ 34, 36, 48 (42), 60, 110 (127), 220 sau 250, 380) 440, 500, 669, fae este suficient de lung pentru a permite atingerea tempsraturit 750, 1000 V ca. — 24, 48, 60, 110 (120), (127) 220 san 250, 440, 690, 800, 1 200 Vac. randardizate. Yulorile date cu cifre ingragate sint tensiunile de comand’ @ Curenti nominali. Se disting curentwl nominal formic pe care) 7 @ Freeventa de concctare este dat de relatia : f 3 6011 a (1.3) aparatul il poate suporta timp de 8h firk ca incilzirea diferitelor sale | piri si depas d sci limitele admisibile si curentul nominal de ubilizare WMO % este darata unui cictu.