NEÎNDEPLINIREA ÎNDATORIRILOR DE SERVICIU SAU ÎNDEPLINIREA LOR DEFECTUOASĂ

NORMA DE INCRIMINARE – ART.329 C.PEN.

(1) Neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă de către angajaţii care
gestionează infrastructura feroviară ori ai operatorilor de transport, intervenţie sau manevră, dacă prin
aceasta se pune în pericol siguranţa circulaţiei mijloacelor de transport, intervenţie sau manevră pe calea
ferată, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Dacă fapta a avut ca urmare un accident de cale ferată, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.
Această infracţiune este reglementată printr-o formă tip şi o formă agravată.
Prima formă, reglementată de legiuitor în art.329 alin. 1 C.pen., constă în neîndeplinirea îndatoririlor
de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă de către angajaţii care gestionează infrastructura feroviară ori ai
operatorilor de transport, intervenţie sau manevră şi dacă prin aceasta se crează starea de pericol a siguranţei
mijloacelor de transport, intervenţie sau manevră pe calea ferată.
Cea de-a doua formă, cea agravată, prevăzută de art.329 alin.2 C.pen., constă în săvârşirea uneia
dintre faptele menţionate la alin.1, dacă a avut ca urmare un accident de cale ferată.

STRUCTURA INFRACŢIUNII
Obiectul infracţiunii
Obiectul juridic special este reprezentat de acele relaţii sociale privitoare la siguranţa circulaţiei pe
căile ferate.
Obiectul material. Infracţiunea în forma tip nu are obiect material. În cazul infracţiunii în forma
agravată, obiectul material este reprezentat de instalaţiile şi materialul rulant specific căilor ferate.
Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ este, în această categorie de infracţiuni, calificat, deoarece personalul căilor ferate este
un personal calificat, respectiv are o anumită calitate, necesară pentru transportul, intervenţia, manevra pe
calea ferată şi specifică acestei activităţi.
Subiectul pasiv este Compania Naţională de Căi Ferate; subiectul pasiv adiacent este persoana
prejudiciată în orice mod de fapta comisă de subiectul activ al infracţiunii prevăzute de art.329 C.pen.
Latura obiectivă a infracţiunii
Elementul material este reprezentat, în cazul neîndeplinirii îndatoririlor de serviciu, de o inacţiune. În
cazul îndeplinirii defectuoase a atribuţiilor de serviciu de către angajaţii care gestionează infrastructura
feroviară ori de către operatorii de transport, intervenţie sau manevră, dacă prin aceasta pun în pericol
siguranţa circulaţiei mijloacelor de transport pe calea ferată, apreciem că aceasta este o acţiune, în sensul legii
penale.
Urmarea imediată – constă în crearea unei stări de pericol pentru siguranţa circulaţiei mijloacelor de
transport, intervenţie sau manevră pe calea ferată, în forma tip. În forma agravată, urmarea imediată constă
într-un accident de cale ferată.
Legătura de cauzalitate – trebuie stabilită între acţiunea ce constituie elementul material al infracţiunii
şi rezultatul acesteia.
Latura subiectivă a infracţiunii
Forma de vinovăţie este intenţia directă sau indirectă. În cazul formei agravate, forma de vinovăţie
este intenţia depăşită1, situaţie în care apreciem că eventuala infracţiune de distrugere din culpă este absorbită
în conţinutul infracţiunii prevăzute de art.329 C.pen. sau dacă făptuitorul, în mod intenţionat, produce
accidentul feroviar vom avea un concurs de infracţiuni, între infracţiunea de distrugere şi infracţiunea de
neîndeplinire a îndatoririlor de serviciu, care are ca urmare producerea unui accident de cale ferată, prevăzut de
art.329 alin.2 C.pen.

1
M. Hotcă, Noul Cod penal comentat, vol II, pag. 746
1
 Mobilul şi scopul – prezintă relevanţă doar pentru justa individualizare şi o corectă aplicare a pedepsei
de către magistratul judecător.

Actele preparatorii şi tentativa, deşi posibile, nu sunt incriminate.

NEÎNDEPLINIREA ÎNDATORIRILOR DE SERVICIU SAU ÎNDEPLINIREA LOR DEFECTUOASĂ

DIN CULPĂ

NORMA DE INCRIMINARE – ART.330 C.PEN.

(1) Neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă, din culpă, de către
angajaţii care gestionează infrastructura feroviară ori ai operatorilor de transport, intervenţie sau manevră,
dacă prin aceasta se pune în pericol siguranţa mijloacelor de transport, intervenţie sau manevră pe calea
ferată, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Când fapta a avut ca urmare un accident de cale ferată, pedeapsa este închisoarea de la unu
la 5 ani.

Din reglementarea legală, rezultă că această infracţiune prezintă două forme:

Forma tip, art.330 alin. 1 C.pen., constă în neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor
defectuoasă, din culpă, de către angajaţii care gestionează infrastructura feroviară ori ai operatorilor de
transport, intervenţie sau manevră, dacă prin aceasta se pune în pericol siguranţa mijloacelor de transport,
intervenţie sau manevră pe calea ferată.
Cea de-a doua formă, cea agravată, prevăzută de art.330 alin.2 C.pen., constă în săvârşirea uneia
dintre faptele menţionate la alin.1, dacă a avut ca urmare un accident de cale ferată 2.

STRUCTURA INFRACŢIUNII
Obiectul infracţiunii
Obiectul juridic special îl reprezintă acele relaţii sociale ce privesc siguranţa circulaţiei pe căile ferate.
Aşa cum precizează şi literatura juridică 3, în cazul formei agravate, obiectul juridic este principal –
funcţie de valoarea socială ocrotită, respectiv siguranţa circulaţiei pe calea ferată şi adiacent, atunci când
constă în relaţiile sociale de ordin patrimonial ocrotite de legiuitor.
Obiectul material nu există în cazul formei tip, iar în cazul formei agravate, obiectul material este
reprezentat chiar de acele mijloace de transport, instalaţii sau materialul rulant specific căilor ferate.
Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ nu poate fi, aşa cum am arătat şi la infracţiunea prevăzută de art.329 C.pen, decât din
rândul acelor angajaţi ai Căilor Ferate Române. Aşadar, putem vorbi de un subiect activ calificat.
Subiectul pasiv este Compania Naţională de Căi Ferate sau orice persoană prejudiciată prin fapta
prevăzută de art.330 C.pen.
În prezent, Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R. S.A., înfiinţată prin H.G. nr. 581 din 10
septembrie 1998, prin reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, are capital integral de stat şi
îşi exercită drepturile şi obligaţiile prin Ministerul Transporturilor.
Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R. S.A. aplică principiile de guvernanţă corporativă 4, în
conformitate cu care Compania respectă un ansamblu de reguli privind sistemul de administrare şi control,

2
Decizia nr.114/1994, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara
3
I. Rusu, Infracţiuni specifice circulaţiei şi transporturilor feroviare, Ed. Pro Universitaria, Bucureşti, 2009, pag.33
4
OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 883
din 14/12/2011, cu modificările şi completările ulterioare
2
raporturile dintre autoritatea publica tutelară şi organele sale, între consiliul de administraţie/de supraveghere,
directori/directorat, acţionari şi alte persoane interesate.
Apreciem, în consonanţă cu ultimele acţiuni de privatizare din Romania, este adevărat eşuate, că statul
nu mai poate fi singurul proprietar al acestei infrastructuri feroviare, urmând ca subiectul pasiv al infracţiunii
să fie entitatea/entităţile căreia/cărora li se vor transmite drepturile patrimoniale, în eventualitatea unei
privatizări reuşite!

Latura obiectivă a infracţiunii

Elementul material este reprezentat fie de o acţiune, fie de o inacţiune.5
Neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu presupune neefectuarea unei activităţi de către subiectul activ
calificat al infracţiunii, care încalcă, desigur din culpă, fişa postului.
Îndeplinirea defectuoasă, neglijentă a atribuţiilor de serviciu, are loc, dar nu în totalitate, de asemenea
în mod obligatoriu din culpă, punându-se astfel în pericol siguranţa mijloacelor de transport, intervenţie,
manevră, pe calea ferată.
Astfel, fapta inculpatului, care, având calitatea de şef de manevră al unui convoi feroviar, nu a asigurat
fixarea pe loc a unui convoi de marfă în condiţiile unei linii în pantă (având drept urmare crearea unei stări de
pericol), urmată de punerea în mişcare necontrolată a convoiului feroviar care, ajuns la trecerea la nivel cu
calea ferată ce intersectează DN 72, cu bariera aflată în poziţia deschis, a lovit un autoturism condus
regulamentar, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de neîndeplinirea a atribuţiilor de serviciu sau
îndeplinirea lor defectuoasă, din culpă, faptă care a avut drept consecinţă producerea unui accident feroviar
(catastrofă feroviară), din care a rezultat decesul a două persoane şi rănirea gravă a altor două.
Aceeaşi încadrare juridică a primit şi fapta acarului, care "nu a asigurat sabotul fix de deraiere în
poziţia aşezat pe şină", precum şi fapta manevrantului vagoanelor convoiului feroviar, care nu a asigurat
strângerea corespunzătoare a frânei de mână la două dintre vagoane aflate în convoi. 6
Urmarea imediată – constă în crearea unei stări de pericol pentru siguranţa circulaţiei mijloacelor de
transport, intervenţie sau manevră pe calea ferată, în forma tip. În forma agravată, urmarea imediată constă
într-un accident de cale ferată.
Legătura de cauzalitate – trebuie stabilită între acţiunea ce constituie elementul material al infracţiunii
şi rezultatul acesteia.
Latura subiectivă a infracţiunii
Forma de vinovăţie este, aşa cum se subliniază chiar în textul incriminator, numai culpa.

Actele preparatorii şi tentativa, nu sunt incriminate, întrucât nu sunt posibile.

PĂRĂSIREA POSTULUI ŞI PREZENŢA LA SERVICIU SUB INFLUENŢA ALCOOLULUI

SAU A ALTOR SUBSTANŢE

NORMA DE INCRIMINARE – ART.331 C.PEN.

(1) Părăsirea postului, în orice mod şi sub orice formă, de angajaţii cu atribuţii privind siguranţa
circulaţiei mijloacelor de transport, intervenţie sau manevră pe calea ferată, dacă prin aceasta se pune în
pericol siguranţa circulaţiei acestor mijloace, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează îndeplinirea îndatoririlor de serviciu de către un angajat
având atribuţii privind siguranţa circulaţiei mijloacelor de transport, intervenţie sau manevră pe calea
5
M. Hotcă, Op.cit., pag. 746
6
Sentinţa nr. 91/28.05.2013 pronunţată în dosarul nr. 165/42/2013 de Curtea de Apel Ploieşti, definitivă prin Decizia
ÎCCJ din 19.02.2014
3
ferată, care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge ori se află sub influenţa unor
substanţe psihoactive.
(3) Când faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au avut ca urmare un accident de cale ferată,
pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

Aşadar, părăsirea postului şi prezenţa la serviciu sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe este
prezentată de legiuitor sub 3 forme7:
Forma tip – este realizată prin părăsirea postului, în orice mod şi sub orice formă, de angajaţii cu
atribuţii pentru siguranţa circulaţiei, pe calea ferată.
Forma asimilată - priveşte tot aceeaşi categorie de angajaţi, care îndeplinesc atribuţii de serviciu
privind siguranţa circulaţiei pe calea ferată, care au o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge
ori se află sub influenţa unor substanţe psihoactive.

Noţiunea de substanţă psihoactivă nu este definită în mod explicit de norma de incriminare. Se

regăseşte însă, ca noţiune de bază în reglementarea Legii nr.194/2011, privind combaterea operaţiunilor cu
produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare,
republicată în Monitorul Oficial nr. 140 din 26 februarie 2014.
Potrivit art.2 alin.1 lit.e) din acest act normativ, prin efect psihoactiv se înţelege unul dintre
următoarele efecte pe care le poate avea un produs, atunci când este consumat de către o persoană: stimularea
sau inhibarea sistemului nervos central al persoanei, având ca rezultat modificări ale funcţiilor şi proceselor
psihice şi ale comportamentului ori crearea unei stări de dependenţă, fizică sau psihică.
Având în vedere efectele pe care le pot avea astfel de substanţe asupra sănătăţii populaţiei, legiuitorul a
înţeles să reglementeze orice operaţiune de fabricare, producere, tratare, sinteză, extracţii, condiţionare,
distribuire, punere în vânzare, plasare pe piaţă, livrare, procurare, ambalare, transport, stocare-depozitare,
manipulare sau orice altă activitate legală de import, export ori intermediere de produse care sunt susceptibile
de a avea efecte psihoactive, asemănătoare celor determinate de substanţele sau preparatele stupefiante ori
psihotrope, plantele sau substanţele aflate sub control naţional, altele decât cele care au regimul juridic stabilit
prin acte normative în vigoare.
Ca reglementare suplimentară, legiuitorul a înţeles să includă plantele şi substanţele nesupuse
controlului internaţional care, datorită proprietăţilor psihoactive, prezintă un risc pentru sănătatea publică într-o
anexă distinctă, în cuprinsul Legii nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor
stupefiante şi psihotrope, sub denumirea PLANTE ŞI SUBSTANŢE AFLATE SUB CONTROL NAŢIONAL,
care cuprinde:
1. Acid ibotenic
2. Amanita muscaria (L: Fr.) Lam
3. Amanita pantherina
4. Amida acidului lisergic 5. Toate speciile din genul Argyreia
6. BZP (benzilpiperazina)
7. DOC (2,5-dimetoxi-4-cloroamfetamina) = 1-(4-clor-2,5-dimetoxi-fenil)
propan-2-amina
8. DOI (2,5-dimetoxi-4-iodoamfetamina) = 1-(2,5-dimetoxi-4-iodofenil)-propan-
2-amina
9. CPP (clorofenilpiperazina)
10. CP 47,497 = 2-(3-hidroxiciclohexil)-5-(2-metiloctan-2-il) fenol
11. CP 47,497-C6 = 2-(3-hidroxiciclohexil)-5-(2-metilheptan-2-il) fenol
12. CP 47,497-C8 = 2-(3-hidroxiciclohexil)-5-(2-metilnonan-2-il) fenol
13. CP 47,497-C9 = 2-(3-hidroxiciclohexil)-5-(2-metildecan-2-il) fenol
7
M Hotcă, Op.cit., pag. 750
4
 14. Fluorometcatinona (flefedrona) = 1-(fluorofenil)-2-(metilamino) propan-1- ona
15. Indanilamfetamina
16. JWH-018 = Naftalen-1-il-(1-pentilindol-3-il) metanona
17. 4-metilmetcatinona (mefedrona) = 1-(4-metilfenil)-2-metilaminopropan-1- ona
18. 4-metoximetcatinona (metedrona) = 1-(4-metoxifenil)-2-(metilamino) propan-1-ona
19. Muscimol
20. Nymphaea caerulea Sav.
21. Turbina corymbosa (L.) Raf., Sin. Rivea corymbosa (L.) Hallier f.
22. Toate speciile din genul Psilocybe
23. TFMPP (trifluorometilfenilpiperazina)
24. beta-ceto-MDMA (metilona) = 2-metilamino-1-(3,4-metilendioxifenil) propan-1-ona
25. beta-ceto-MBDB (butilona) = 1-(1,3-benzodioxol-5-il)-2-(metilamino) butan-1-ona
Cu privire la reglementarea noţiunii de “efect psihoactiv” s-a invocat, pe cale excepţiei de
neconstituţionalitate8, respinsă, că Legea nr. 194/2011 nu se defineşte deplin înţelesul noţiunii de „efecte
psihoactive”, întrucât se poate desprinde concluzia că şi alcoolul, cafeaua, nicotina, ceaiul negru sau
ciocolata intră în categoria substanţelor ce pot avea ca efect „stimularea sau inhibarea sistemului nervos
central al persoanei, având ca rezultat modificări ale funcţiilor şi proceselor psihice şi ale comportamentului
ori crearea unei stări de dependenţă, fizică sau psihică”. Art. 3 alin. (3) şi (4) introduce în ecuaţie o confuzie
şi mai mare, lăsând practic la aprecierea subiectivă a oricui caracterul de substanţă susceptibilă de a avea
efecte psihoactive şi nelimitând modul în care în mod rezonabil se poate aprecia acest caracter.
În aceste condiţii, autorul excepţiei susţine că întreaga lege nu oferă gradul necesar de claritate pentru
opozabilitate erga omnes, întrucât persoanele cărora le este adresată nu pot cunoaşte de la bun început
consecinţele faptelor în situaţia în care se produce o încălcare a dispoziţiei.
Forma agravată – constă tocmai în formele descrise mai sus (forma tip şi forma asimilată), dacă a avut
loc un accident de cale ferată cauzat de nerespectarea atribuţiilor de serviciu.
Literatura juridică9 precizează că forma tip şi forma asimilată sunt, cum apreciem şi noi, fapte
distincte, având incriminări distincte respectiv alin. (1) şi alin. (2) ale art. 331 C.pen.
În acest sens s-a pronunţat şi practica judiciară, care nu este unanimă în soluţionarea unor astfel de
speţe.
Dacă în fond, prima instanţă l-a condamnat pe subiectul activ la două infracţiuni distincte, prevăzute în
forma tip şi forma asimilată, instanţa de control judiciar, a avut o altă opinie, în sensul că, conţinutul primei
fapte privea părăsirea postului de către angajaţii căilor ferate şi crearea pericolului în acest fel pentru siguranţa
circulaţiei pe căile ferate, nefiind absorbită de forma agravată sau invers (s.n.) în mod automat.
Apreciem că, fiind incriminate de legiuitor în mod distinct infracţiunile săvârşite în forma tip şi forma
asimilată, nefiind o infracţiune complexă, soluţia instanţei de control judiciar este criticabilă, întrucât,
inculpatul a părăsit postul, a mers şi a consumat băuturi alcoolice (nu se precizează gradul de îmbibaţie
alcoolică), a revenit la locul de muncă, preluând atribuţiile specifice fişei postului. Potrivit actualei
reglementării – art. 331 alin. (1) şi (2) C.pen., apreciem că faptele inculpatului reprezintă conţinutul constitutiv
a două infracţiuni distincte, aflate în concurs, dacă şi îmbibaţia alcoolică este mai mare de 0,80g/l.
Forma agravată este reprezentată de forma tip şi forma asimilată, aşa cum precizează chiar legiuitorul,
dacă a avut loc un accident de cale ferată.
STRUCTURA INFRACŢIUNII
Obiectul infracţiunii

8
DECIZIA Curţii Constituţionale Nr. 134 din 7 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
Legii nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele
prevăzute de acte normative în vigoare
9
M. Hotcă, Op.cit., pag. 751
5
 Obiectul juridic special - îl constituie acele relaţii sociale care reglementează în principal siguranţa
circulaţiei pe căile ferate.
În cazul unui accident de cale ferată, în forma agravată, se pun în discuţie şi acele relaţii care
reglementează şi patrimoniul persoanelor prejudiciate, urmare a pagubelor produse de accident.
Obiectul material – în forma tip şi forma asimilată nu avem obiect material în schimb în formă
agravată, obiectul material este dat de o parte a însăşi infrastructurii feroviare (mijloace de transport, materiale
şi instalaţii de cale ferată, etc.).
Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ – numai angajaţii Companiei Naţionale de Căi Ferate Române, care au pregătirea
profesională necesară. Aşadar subiectul activ este calificat.
Subiectul pasiv - este Compania Naţională de Căi Ferate sau orice persoană care a fost prejudiciată
prin fapta/faptele subiectului activ al infracţiunii.
Latura obiectivă a infracţiunii
Elementul material – este reprezentat de acţiunea de părăsire a postului în orice mod a angajaţilor
CFR, dacă prin aceasta se pune în pericol siguranţa circulaţiei pe calea ferată.
Nu suntem în consens cu punctul de vedere exprimat în literatura juridică 10 potrivit căruia şi
nerevenirea la post după plecarea permisă, realizează conţinutul prin inacţiune al acestei infracţiuni, întrucât nu
este incriminat de textul de lege, art. 331 C. pen. Mai mult, credem că cel care permite plecarea angajatului îşi
asumă responsabilitatea postului rămas fără angajat, fie asigură siguranţa circulaţiei personal, fie asigură
înlocuirea acestuia de către o persoană calificată, pe segmentul de timp respectiv. Admitem, pentru o înţelegere
mai bună a acestei ipoteze, că angajatul se deplasează fiindu-i permisă plecarea 11 la o unitatea medicală pentru
investigaţii paraclinice şi, urmare a rezultatului acestora, nu se mai poate întoarce la serviciu. În acest context,
este greu să admitem că devine răspunzător de cele întâmplate, în lipsa sa de la locul de muncă, care conduc la
punerea în pericol a siguranţei circulaţiei pe calea ferată.
Considerăm că cel ce substituie angajatul şi chiar cel care permite plecarea acestuia, devin subiecţi
activi ai unei eventuale infracţiuni prevăzute de art. 331 C.pen.
Urmarea imediată – constă în crearea unei stări de pericol pentru siguranţa circulaţiei mijloacelor de
transport, intervenţie sau manevră pe calea ferată, în forma tip. În forma agravată, urmarea imediată constă
într-un accident de cale ferată.
Legătura de cauzalitate – trebuie stabilită între acţiunea ce constituie elementul material al infracţiunii
şi rezultatul acesteia.
Latura subiectivă a infracţiunii
Forma de vinovăţie este numai intenţia directă sau indirectă. Nici de această dată nu putem fi de
acord cu punctul de vedere exprimat în literatura juridică 12 potrivit căruia în forma agravată este posibilă
preterintenţia (intenţia depăşită).
Apreciem, fără a intra aici în detalii că siguranţa circulaţiei pe cale ferată este extrem de importantă.
În eventualitatea producerii unui accident de cale ferată, consecinţele sunt uneori catastrofale.
Subiecţii activi ai acesteia răspund, printre altele, şi pentru infracţiunea de ucidere din culpă, în cazul
unor prezumate victime ori este imposibil să ne gândim la cristalizarea elementelor constitutive, respectiv a
laturii subiective, a formei de vinovăţie concret săvârşită cu intenţie depăşită

Actele preparatorii şi tentativa - nu sunt incriminate, deşi uneori sunt posibile.

10
M. Hotcă, Op.cit., pag. 752
11
M. Hotcă, Op.cit., pag. 752
12
M. Hotcă, Op.cit., pag. 752

6
 DISTRUGEREA SAU SEMNALIZAREA FALSĂ

NORMA DE INCRIMINARE – ART.332 C.PEN.

(1) Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a liniei de cale ferată, a
materialului rulant, a instalaţiilor de cale ferată ori a celor de comunicaţii feroviare, precum şi a oricăror
altor bunuri sau dotări aferente infrastructurii feroviare ori aşezarea de obstacole pe linia ferată, dacă prin
aceasta se pune în pericol siguranţa mijloacelor de transport, manevră sau intervenţie pe calea ferată, se
pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează săvârşirea de acte de semnalizare falsă sau
săvârşirea oricăror acte care pot induce în eroare personalul care asigură circulaţia mijloacelor de
transport, manevră sau intervenţie pe calea ferată în timpul executării serviciului, dacă prin aceste fapte se
creează un pericol de accident de cale ferată.
(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au avut ca urmare un accident de cale ferată,
pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(4) Când faptele prevăzute în alin. (1) - (3) sunt săvârşite din culpă, limitele speciale ale pedepsei
se reduc la jumătate.
(5) Tentativa la infracţiunile prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) se pedepseşte.
Aşadar, această infracţiune se realizează sub două forme tip, o formă agravată şi o formă atenuată:
Prima formă tip constă în distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a liniei de
cale ferată, a materialului rulant, a instalaţiilor de cale ferată ori a celor de comunicaţii feroviare, precum şi a
oricăror altor bunuri sau dotări aferente infrastructurii feroviare.
Considerăm că prima formă tip are şi o formă subtip, caracterizată prin aşezarea de obstacole pe linia
ferată dacă prin aceasta, ca şi în cazul primei forme tip, se pune în pericol siguranţa circulaţiei, lato sensu, pe
cale ferată.
A doua formă tip este reprezentată de semnalizarea falsă sau săvârşirea oricăror acte care pot induce în
eroare personalul care asigură circulaţia mijloacelor de transport, manevră sau intervenţie pe calea ferată, în
timpul executării serviciului, dacă prin aceste fapte se creează un pericol de accident de cale ferată.
Forma agravată, comună celor două forme tip şi formei subtip, se materializaeză printr-un accident de
cale ferată în cazul distrugerii, degradării ori aducerii în stare de neîntrebuinţare a liniei, instalaţiilor şi
materialelor de calea ferată, aşezării de obstacole pe cale ferată sau în cazul semnalizării false menite să inducă
în eroare personalul care asigură buna circulaţie feroviară.
O formă atenuată comună celor două forme tip, a formei subtip şi a formei agravate, dacă acestea sunt
comise din culpă.
STRUCTURA INFRACŢIUNII
Obiectul infracţiunii
Obiectul juridic special – reglementează acel gen de relaţii privitoare la siguranţa circulaţiei pe cale
ferată, dar şi a celor care privesc bunurile patrimoniale.
Obiectul material - constă în chiar linia de cale ferată, material rulant, a instalaţiilor şi a celor de
comunicaţii feroviare sau, aşa cum precizează dispoziţiile art. 332 C.pen., a oricăror altor bunuri sau dotări
aferente infarstructurii feroviare.
Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ – orice persoană care distruge, degradează sau aduce în stare de neîtrebuinţare
materialul, instalaţiile, comunicaţiile, infrastructurii feroviare, ori săvârşeşte acte de semnalizarea falsă menite
să inducă în eroare personalul calificat al companiei de căi ferate.
Subiectul pasiv - persoana care a fost prejudiciată prin comiterea faptei prevăzute la art. 332 C. pen.,
în special compania sus arătată.
Latura obiectivă a infracţiunii

7
 Elementul material – vizează acţiunile de distrugere, ori aducere în stare de neîntrebuinţare a
structurii şi infrastructurii feroviare sau acţiunea de aşezare de obstacole pe linia ferată sau semnalizarea falsă
care să inducă în eroare personalul specializat al CFR.
Apreciem că, dacă sunt întrunite elementele constitutive ale celor două forme tip, putem vorbi de un
concurs real de infracţiuni, în acord cu o parte a opiniilor exprimate în literatura juridică.
Urmarea imediată – constă în crearea unei stări de pericol pentru siguranţa circulaţiei mijloacelor de
transport, intervenţie sau manevră pe calea ferată, prin realizarea acţiunilor ce constituie elementul material. În
forma agravată, urmarea imediată constă într-un accident de cale ferată.
Legătura de cauzalitate – trebuie stabilită între acţiunea ce constituie elementul material al infracţiunii
şi rezultatul acesteia.
Latura subiectivă a infracţiunii
Forma de vinovăţie este intenţia directă sau indirectă în formele tip (inclusiv în forma subtip), precum
şi în forma agravată.
În cazul formei atenuate, aşa cum arată şi legiuitorul în textul incriminator (art. 332 alin.4 C.pen.),
forma de vinovăţie nu poate fi decât culpa.
Scopul şi mobilul
Actele preparatorii – nu sunt incriminate şi nici posibile.
Tentativa – este posibilă şi este expres incriminată în alin.(5) al art. 332 C. pen.

ACCIDENTUL DE CALE FERATĂ

NORMA DE INCRIMINARE – ART.333 C.PEN.

Accidentul de cale ferată constă în distrugerea sau degradarea adusă mijloacelor de transport,
materialului rulant sau instalaţiilor de cale ferată în cursul circulaţiei sau manevrei mijloacelor de
transport, manevră, întreţinere sau intervenţie pe calea ferată.

Din lectura textului rezultă definiţia accidentului de cale ferată, care constă, aşa cum precizează
legiuitorul în art. 333 C.pen., în distrugerea sau degradarea adusă mijloacelor de transport, materialului rulant
sau instalaţiilor de cale ferată (mai puţin a celor de comunicaţii feroviare) în cursul circulaţiei, manevrei
mijloacelor de transport, manevră, întreţinere sau intervenţie pe calea ferată, oricare, apreciem noi, ar fi
întinderea prejudiciului şi a gravităţii faptelor produse prin comiterea acelor infrcţiuni.