DUMITRU T. BUIUC MICROBIOLOGIE MEDICALA Ghid pentru studiul si practica medicineiEditura Gr. J. Popa TASI, Str. Universititii nr. 16 Referenti stiintifici: Prof. dr. Marian NEGUT Prof, dr. Vasile LUCA Prof, dr. Sofia TIMOSCA Edifia Ia, 1974, LM.F. lagi Editia a Il-a, 1977, ILM.F. lagi Editia a Ill-a, 1982, .M.F. lagi Editia a [V-a, 1987, LMP. lagi Editia a V-a, 1992, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti Edifia a VI-a, 2003, Editura .,Gr.T-Popa” lasi Tehnaredactare: Sorin Oreste Popescu, Ana Vornicu. Grafica: Marius C. Atanasiu Coperta: Marius C. Atanasiu Descrierea CIP a Biblioteci BUIUC, DUMITRU MICROBIOLOGIE MEDICALA: ghid pentru studiul si practica medicinei / Dumitru T. Buiue. — Iasi : Editura Gr. T. Popa, 2003 ISBN 973-7906-16-0 tionale a Romaniei 579(075.8) * Toate drepturile asupra acestei lucriri apartin autorilor si Editurii Gr. T. Popa Iasi. Nici o parte din acest volum nu poate fi copiatd sau transmisa prin nici un mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv fotocopiere, fir permisiunea scrist din partea autorilor sau editurii.LA 125 ANI 4] FACULTATI DE MEDICINA DIN [&S1 OMAGIU PROFESORULUL ALEXANDRU SLATINEANU SI COLABORATORILOR CU CARE A CTITORIT PRIMA SCOALA IESEANA DE BACTERIOLOGIE DISTRUSA DE VITREGIA YREMURILOR SI RAUTATEA OAMENILOR. , Dune Miriator , Doolin aw Laborato ‘ 2) Wer an muriylincele reer organs Tartar Anas Laboretsr De doi mifee “te tet Cont ° aimgrA dat de Dawe cbiom Master Suc. Sublres be he ami pum de Let 40.000. Gr acearti wet a dtede orprerizve ony (atonaber melant de comin — [daw ates Ye cum mer Lihoretn de Bathinda, / — ‘ —a "1) Nu am laboretor, 2) Nu am mijlowes pentru orga.rizaree unui lahorator: De doi ani ~ mi sa dat mumai 0 singurd dat de D-nu Arion Ministr Dist: Publice sie pe aturei suna de lei 10000. Cu acest: sumé.se poate organiza iw laborator volant d? campanie - dar nici de cum un laborator de invéigimant.” Alexandru Stitineans Jasi 22 Februarie 1914, Advesa ws: 13 oltre Ministeut Cuttelor si Insieuctienit Sublice, Bucuresti Vo on ee a (kr vet hg A bag Tete’ bom drotlpcnm ts Seach sich ~ fa tos ern nae Mita ho oem sn tm eg hay (a a ee Sori Flip barn tom iw BO pn oh Vas a att A ba inn lowe de phe Cron rb Pres SG fodtin® tpn kB tn PE Ray OG Caden = fue po Siectll Vypnite hE pote lok yom ba pm yr Wee Sale bitdig Coble, nin eae Ind” an” Edna" ol “inalt Prea Sfinte Doammnelar : Den Vai rog sd ingéiduiti unui Moldovean de sei receati - pentru ed din nastere sunt 9S Oltean - sa ian cuvéintul in aceastis aduneve care sve de scop propasiree Tasului. ep2G Sunt aproape 25 de ani de cand sunt profesor la lasi - si fapt curios am rimas Fp Tesean. - Intr’un sfert de veac am putut sa-mi dau seama de lipsurile lasului si de puting ingrijire pe care lasul a avut de la centru - precum si de defectele legenilor. ~ De la inceput pot spune cé nu voi crufa nici nepasarea centrului, nici «lasi-ma sa te las» al lesenilor". Alexandru Slatineanu, 1936 mind in calltate de Profesor de Bacteriologie la Iasi, va mrturisesc cl m& | -ptam si gésese un laborator foarte modest dac& nu chiar in mizerie, ca gi targul in care se afl, ca si alte laboratoare ale facultatii noastre iegene. Spre plicuta mea surprindere gi cu orgoliul de specialist si de bun roman, am constatat ¢& ldboratorul a c&irul conducere am luat-o e mai bogat ca cel al cArui titular am r&mas inca in institutul Pasteur din Paris. Aparate moderne gi extrem de costisitoare, microsoapele cele mai bune din lume; instalatie cu peste 25 de mese cu fatdi de lava (gi care azi costé.in medie peste 20000 lei bucata)...0 estimatia preliminaré m-a facut s& prefuiesc intre 10 gi 20 milioane lei averea laboratorului de Bacteriologis.” Stefan 8. Nicolau agi 3 Nolembrie 1939, Adresa nr. 88, | Domnului Judecstor de Instructie al Cab. IIT Trib. Tagi ” Tovardse Pregedinte, | Subsemnatul dr. Gheorghiu loan, fost profesor agregat Facultatea de Medicing lasi,..la 18 mai 1950 ‘am fost arestat, cu mandatul nr 3425/1951, pentru faptul de uneltire, condamnat la 15 ani munca silnica...dm luat parte la toate campaniile 1913, 1916, 1919, 1921...concentrat si mobilizat din 1940- 1945...am instruit 33 promofii de studenji.. ered cdi nu mai este cazul si dau concurs ca medic entra un servic find medic primar din 1927 si ca profesor universitar sd tree concursul inaintea unei comisitformaud din medici care altddatd mi-au fost studenyi la examene...Mi s-a adus vina cf as Ji fost legionar sau simpatizant, insd autoritijile de anchetd, ca si cercetirile din inchisoare, de la Suceava, Aiud yi Gherla, nu au gasit nici un indiciu in aceasta acuzayie..u am fost amnistiat in 4 iumie 1964 La lupta pentru pace!” Joan Gheorghiu, primul colaborator de la Iasi si sef de lucréri al Profesorului Slatineanu, din Memoriul adresat Presedintelui Republicii Populare Romane | @ BD Sn lun ficusbiic lary saa ep lay to daa, wdrlos emf od A shiotods | Stag id mrdic; Ce ale fection cs hw parsl onyra nasee wee Mode do a pow Fhe Tag, refed dorifde tel foltubl Mepe ocse. stun7 es avenue Mases fapatas ire the autuc ter ed IN Mate diy fof mekle rubs - th wweties deg re Page Hepineeren. bey — Ces gl EMS cle 0 bead de Jag’ 4: pune Meclaaal c8 UP hiasstpest ca Retprke S$ aosten © curt Mjurfonks: i weeiper” Meyer ea (ulerss/ Sep lie pe Ton Alexa, apropiat colaborator al Profesorului Slitineanu, arestat dupa ce a condus cu | succes campania antimalaricé, 1947, din judepul Tulcea ‘am fost demis din toate functille de la lasi in 194?....acelasi Minister ma demitea lunar din functia de medic sef de laborator jar autoritayile locale ma menfineau $i apelau la experienta mea in cazuri de epidemii.” Constantin Bart, condamnat politic, apropiat colaborator al Profesorului Slétineanu, din Curriculum Vitae |Plange CAPITOLUL 1PLANSA 1.1 1.1 IMAGINI DIN ISTORIA MICROBIOLOGIEI 1 ANTONIUS VAN LEEUWENHOEK (1632-1723) mare microscopist olandez, a descoperit microorganismele. Nascut la Delft, a fost initial contabil la un magazin de textile din Amsterdam. in 1654 a revenit in oragul natal. Catre varsta de 40 de ani a invafat sa slefuiasca lentile gi a construit microscoape al c&ror secret de constructie nu I-a divulgat. A comunicat ins observatiile sale microscopice, printre care primele protozoare (1674) si bacterii (1675), Societiii Regale din Londra. A fost cel mai faimos si fecund corespondent al acestei societati stiintifice, care I-a ales membru in 1680. 2 Facsimil din Arcana naturae ope microscopiorum detecta, Delft 1695, o sinteza a scrisorilor publicate intre 1674-1676 in revista Philosophical Transactions. Pagina cu animaleulii observati de Leeuwenhoek. Pot fi recunoscuti in desen: A un bacil, B traseul unui bacil mobil (linia punctaté dintre C si D), E coci, F bacili polimorfi, G un spiril. in 1923 C. Dobell recunostea in aceste desene Leptothrix buccalis (F) si o specie dz Selenomonas (G). 3 LOUIS PASTEUR (1822-1895) genial chimist francez. Profesor de fizica la liceul din Dijon, de chimie la Universitatea din Strassbourg (1852), Decan al Facultafii de stiinfe din Lille (1854), Director de studii la Scoala Normala din Paris. A fondat stereochimia prin studiul izomerilor acidului tartric, Este pirintele microbiologiei experimentale prin demonstrarea corelajiei a variate fermentafii cu microorganisme vii definite, studiul cauzelor unor boli infectioase ale animalelor si omului. A dat solufii pentru prevenirea pierderilor determinate de perturbarea fermentatiilor vinului si berii. A descoperit vaccinurile atenuate contra holerei gainilor, antraxului, rujetului porcilor, rabiei. Economiile aduse prin aplicarea acestor descoperiri in industria bauturilor fermentate si zootehnie depaseau cele 5 miliarde de franci aur, datoria de rizboi a Franfei cAtre Prusia in 1870. Inestimabilé ramane insi contribufia pe care a adus-o la dezvoltarea medicinei si chirurgiei. La moartea sa, in 1895, Franfa a organizat funeralii nationale cu onoruri militare si a fost inmormantat intr-o somptuoasa cripta de la Institutul pe care il fondase savantul la Paris. 4 ROBERT KOCH (1843-1910) chirurg in razboiul franco-prusian din 1870. in 1872 era medic al plasei Wollstein din Prusia. A devenit al doilea parinte al microbiologiei prin studiile si descoperirile sale epocale asupra cauzei antraxului (1876), etiologiei infectilor posttraumatice (1878), prepararea mediilor solide pentru izolarea bacteriilor in culturi pure (1881), descoperirea bacilului tuberculozei (1882), a vibrionului holeric (1883), a tuberculinei (1890), studiile asupra pestei bovine si a bolii somnului in Africa (1896). Premiul Nobel pentru medicina (1905).| unquam fanguinem emittar, Nec tat funt puri, quin , ubi cos per fpecult tuerer, viderim crefcéntem inter de oe fy a > i fen . cer foe dig a me rir fromm a s pe ani ht —— fali — ore fem =ePLANSA 1.2 1.2 IMAGINI DIN ISTORIA MICROBIOLOGIEI 1 JOSEPH LISTER (1827-1912). Vestit chirurg englez, profesor de Chirurgie la Edinburgh (1869), la King’s College din Londra (1877). Parintele chirurgiei antiseptice (pe baza principiilor pasteuriene). Innobilat ca baron Lister (1902). 2 VICTOR BABES (1854-1926). Vestit anatomopatolog si bacteriolog romvin, fotografie din 1886 cind devenise cel mai tanar profesor al Facult&tii de medicin& din Budapesta. $i-a aprofundat studiile la profesorii Bollinger si Zimssen (Munchen), Amold (Heidelberg), Recklinghausen si Waldeyer (Strassbourg). intre 1882 si 1884 era la Paris in Institutul Pasteur si preparator al profesorului Victor Cornil impreun’ cu care a publicat primul tratat de bacteriologie din lume. A continzat cercetirile in laboratoarele lui Koch si Virchow la Berlin (1884-1886). Din 1888 a fost profesor de anatomie patologic’ si bacteriologie la Facultatea de medicina din Bucuresti. .Numele meu a sunat ca oricare alt nume strein necunoscut la urechile comesenilor. Dar cénd s'a zis ca sunt din Romédnia, am fost apostrofat scurt $i cuprinzator ~ ah! vous étes de Bucarest! Connaisez-vous le professeur Babes, l'un des grands renoms de la science moderne?” (relatare din Geneva intr-o scrisoare a lui Dimitrie A. Sturza, presedinte al Partidului liberal si viitor prim-ministru). 3 IOAN CANTACUZINO (1863-1934), fotografie din 1901 cand era numit profesor de Patologie experimentalé la Facultatea de medicina din Bucuresti. Descendent al Cantacuzinilor, care au dat Tarii Roménesti gi Moldovei domnitori, cirturari si mari dregatori Savant cu vasté cultura umanista. Studii la Paris: Liceul Louis le Grand (1881), licenfiat in filosofie (1885), in biologie (1889) si medicin (1894). Elev al lui Ilia Mecinikov. Profesor de morfologie animal la Facultatea de stiinte din Iasi (1894-1896). Reintors la Paris ca asistent al lui Ilia Mecinikov pani la numirea ca profesor la Facultatea de medicin& din Bucuresti. in 1918, la Spitalul militar francez din Iasi, era decorat cu Legiunea de Onoare france in grad de Comandor, ocazie cu care ministrul Maurice de Saint-Aulaire il numea ,Ambasador permanent al stiinjei si constiingei franceze in RomGnia”. A semnat in 1919, ca prim delegat al Romaniei, tratatul de pace de la Trianon, 4 ALEXANDRU SLATINEANU (1873-1939) fondator in 1912 a Catedrei de bacteriologie la Facultatea de medicind din Iasi. Licenfiat in chimie la Sorbona, extern al spitalelor din Paris si doctor in medicina (1901). Elev al lui Ilia Mecinikov. ,....2u a uitat exemplele de acasdi sau a strdbunilor ~ adica grija de cei multi obiditi. Daca strébunicul sé s-a silit sa traduc versurile lui Pietro Metastazio si chiar sii faci unele desene pe editia scoasci de el la Sibiu in 1797, nepotul s-a silit sd adune carti rare, stampe de Daumier $i felurite opere de arta. Dac& bunicul lui a fost printre pandurii lui Tudor Vladimirescu, doctorul Slétineanu se ocupa de farani $i muncitori pentru ca ei sa ducd o viafa mai omeneasca...nici doctorul, nici profesorul Slatineanu nu au avut 0 preferinfa pentru o problema, si mai pujin sii se anchilozeze intr-o disciplind a medicinei. El vedea medicina ca un tot, ca atare nu dicotomiza cazul clinic, de faptul experimental, va utiliza laboratorul ca i spitalul in acelasi scop $i pentru acelasi subiect si obiect: omul.” (Dr. Constantin Bart, ,care un timp a fost colaboratorul si, iar la boald I-a vegheat pant la obstescul sfarsit.” In memoriam, la centenarul Profesorului in 1973, undeva in fara, nu la Tasi)LISTA COLABORATORILOR (Catedra de Microbiologie, U.M.F. ,,Gr.T-Popa” Iasi) 1. DANIELA BOSNEA. 2. DUMITRU BUIUC 3. GABRIELA COMAN 4. MARIA DAN 5. OLIVIA DORNEANU 6. ROXANA FILIP 7. DRAGOS FLOREA 8. LUMINITA SMARAMDA IANCU 9. CARMEN PANZARU 10. IRINA POPOVIC 11. ANA VORNICU Sef de lucrari universitar, doctor mei Profesor universitar, doctor medic Profesor universitar, doctor medic Preparator universitar, medic Sef de lucrari universitar, doctor medie Sef de lucrari universitar, doctor medic Asistent universitar, medic Conferentiar universitar, doctor medic Conferentiar universitar, doctor medic Preparator universitar, medic Preparator universitar, medicPREFATA Omul, prin inteligenta sa, a modificat natura, in timp istoric, si continua si o modifice, tot ‘mai alert, pang la limitele echilibrului ecologic. Cum intr-un réstimp atat de scurt nu si-a putut modifica biologic propriul organism, a intrat in crizi de adaptare, manifestata printr-o patologie cu care este tot mai dur confruntat. Vezi evolutia morbiditatii prin tulburari psihice particulare crizei de adaptare, bolile cardiovasculare, cancerul si noua patologie infectioas S& ne limitam Ia aceasta din urma. In cursul celor 30 de ani trecuti de la prima editie a manualului au mai aparut 0 boala infectioasa care face ravagii, Sindromul Imunodeficientei Dobandite (SIDA) si 0 a doua boala infectioasa, Sindromul Acut Respirator Sever (SARS), prea recent pentru a-i aprecia potentialul evolutiv; au reaprut boli infectioase foarte grave, si agravate de context, ca tuberculoza, in general, si tuberculoza determinati de Mycobacterium tuberculosis multiplu rezistent la antibiotice, tuberculoza pacientilor cu SIDA; in conditiile pandemiei de SIDA si a utilizarii tot mai largi a imunosupresiei cunoastem acum potenfialul patogen a noi si noi microorganisme ,,nevinovate” cu numai 20 de ani in urma. Sub impactul mod brutale a ambientului am sirdcit si sérdcim fondul genetic al organismelor superioare, care dispar specie dup specie, nu insi si fondul genetic al microorganismelor — pe acesta, din contra, il dezvoltam. Numarul antibioticelor aparute numai in ultimii 25 de ani a crescut impresionant, dar mai impresionanti este viteza cu care icroorganismele dezvolta rezistenfA la aceste antibiotice, incét acum suntem confruntati cu leterminate de bacterii total rezistente. [ata numai céteva din motivele pentru care formarea medicilor (si nu numai a lor) trebuie regandits. Din aceste evenimente biologice si microbiologice traite de generafia mea, si care se vor amplifica in generafiile urmitoare, decurg modificarile apirute in prezenta edifie a manualului de Microbiologie Medical, pe care |-am dorit in continuare ghid in studiul si practica medicinei Am amplificat mult capitolele care privesc relafia microorganism — gazda si bazele ei, in primul rand genetica microbiand. Am incercat si expliciim mai clar ci, in confruntarea microorganisme — om, microorganismele prin maniera lor de ,,a face” au si loc (superorganismul bacterian planetar) si timp (evolueaz de aproape 3 miliarde de ani cu succesiuni de ordinul minutelor intre generafil) pe care noi, cu toatd inteligenta noastra rational, nu le aver. Privitor fa controlul infectiei am amplificat capitolul care trateaza bazele microbiologice ale antibioticoterapiei. Am consacrat un capitol distinct etiopatogeniei infectiei nosocomiale. Dupa ce am explicat potenfialul adaptativ si evolutiv al microorganismelor, urmeazi sublinierea consecintelor logice: sistemul imun stie sa se confrunte mai bine cu microorganismele decat oricare dintre substanjele pe care le-am inventat de 150 de ani incoace; s& revenim cu mai mare exigenfi la principiile pasteuriene ale antisepsiei prin agenji fizici, care omoard microorganismele si nu le permite si-si valorifice potenfialul genetic; si limitim la strictul necesar (ca loc si moment) utilizarea substanfelor antimicrobiene pentru cA acestea selectes: — vivariante rezistente; sa constientizam c& dezinfectantele gi insecticidele nu pot elimina matura, apa gi sipunul Am actualizat capitolele de microbiologie specials, Sper c& am ajuns la o prezentare mai clara a relagitlor clinica — laborator de microbiologie. in fine, dar nu in ultimul rand, am amplificat privirea retrospectiva si prospectiva a conexiunilor interdisciplinare ale microbiologiei pentru ci, cine nu cunoaste istoria riscd sci repete toate nenorocirile si este lipsit de valenfele educative ale exemplelor pozitive. Desigur, timpul studenfilor este limitat. De aceea am subliniat in text, prin caractere diferentiate, notiunile indispensabile de cele facultative, pentru moment, dar care pot fi consultate ulterior in raport cu nevoile. Nou este glosarul, util pentru accesul imediat la nofiuni Regindirea de aceasti manieri a rolului microbiologiei in formarea medicului si in practica medicald este un act temerar. De aceea suntem convinsi ed am avut si lipsuri, care pot fi inst depasite printr-o corespondenta colegial’ cu cititorii avizafi, arora le mulfumim anticipat. Dumitru Buiuc, lasi 2003 DIN PREFATA LA PRIMA EDITIE Cartea a fost conceputd ca un ghid pentru lucrarile practice de bacteriologie ale studenyilor din anul al [lI-lea al Facultafii de Medicina gi Pediatrie, intt-o epoca particularizata prin evidente mutatii in etiologia bolilor infectioase — interventia tot mai larg’ a bacteriilor conditionat patogene ~ iar experienga de trei decenii a antibioticoterapiei a amplificat scopurile diagnosticului microbiologic si a evidenfiat eroarea de a considera antibioticele ca panaceu in lupta contra infectiei. in materialul prezentat ne-am straduit si cuprindem de maniera comprehensiva toate aceste aspecte care ridica atitea probleme pentru medic, indiferent de specialitate, atat din punct de vedere diagnostic si terapeutic, cat si din perspectiva combaterii si profilaxiei infectiilor actnale. Pentru a usura munca studenfilor am plasat la sfarsitul capitolelor intrebari utile fixdrii cunostinfelor. Credem cf, reflecténd asupra rispunsurilor, studentul va sesiza mai usor esenta problemelor prezentate, Am folosit alte caractere pentru paragrafe sau subcapitole care cuprind aspecte facultative, dar utile infelegerii mai aprofundate a unor prevederi ale programei analitice. in masura in care studentii vor fi interesafi, si vor dispune de timp, vor putea parcurge gi aceste rinduri, Avem convingerea c& multe capitole vor putea fi revizute cu folos si de studentii ultimilor ani de studi Dumitru Buiue, lagi 1974 vuCUPRINS Lista planselor alb — negru Imagini color selectate si comentate: compact (Carmen Panzaru) isc (CD) anexa 1. Introducere in studiul microbiologiei (Dumitru T. Buiuc, Irina Popov’ 1.1. Definigii 1.2. Istoricu! microbiologiei 1.3. Lumea microorganismelor . Conexiuni interdisciplinare ale microbiologiei medicale Locul lui Babes i Cantacuzino in medicina roméneascd ‘Taxonomia microorganismelor Obiective instructionale ale microbiologiei medicale San 1 1 1 ie 2. Anatomia functionala a bacter 2.1. Protoplastul bacterian 2.2. Peretele bacterian 2.3. Straturile S 2.4, Glicocalixul procariot 2.5. Organitele de locomotie ale bacteriilor 2.6, Pilii bacterieni 2.7. Endosporii bacterieni 2.8. Microscopia uzuali lor (Dumitru T. Buiue, Maria Dan) 3. Nutrifia, metabolismul si cresterea bacter 3.1. Nutritia bacterian 3.2. Metabolismul bacterian 3.3. Cresterea bacteriilor 1 (Gabriela Coman) 4. Virusuri (Dumitru T. Buiuc, Dragos Florea) 4.1. Anatomia functional a virusurilor 4.2. Cultivarea virusurilor gi t 4.3, Replicarea virusurilor anit 4.4, Relatiile virus ~ celuld gazda 4.5. Taxonomie viral 4.6. Bacteriofagii 5. Genetica microbiand (Dumitru T. Buiue, Ana Vornicu) 5.1. Genetica bacteriilor 5.2. Genetica virusurilor 5.3. Genetica microbiana: de la cercetarea fundamentalé la inginerie XIV XIV 2 39 52 68 IxRelatiile microorganism — gazd umana (Du 6.1. Definirea relatilor gi particularititile lor 6.2. Colonizarea microbiand a omului. Microbiota indigend 6.3. Patogenitatea microorganismelor versus apararea antimicrobiand a gazdei, o istorie continua 6.4, Infectia u T. Buiue) 84 7. Controlul infectiei 112 7.1, Bazele microbiologice ale profilaxiei infectiei (Dumitru T. Buiuc, Ana Vornicu) 7.2. Actiunea agentilor fizici si chimici asupra microorganismelor (Gabriela Coman) 7.3. Agenti terapeutici antimicrobieni (Gabriela Coman) 8. Stafilococii (Luminifa Smaranda lancu) 154 8.1. Stafilococii coagulaza-pozitivi 8.2. Stafilococii coagulaza-negativi 9. Streptococii si enterococii (Carmen Panzaru) 161 9.1. Genul Streptococcus 9.2. Enterococcus 10. Neisseriile si moraxelele (Olivia Dorneanu) 173 10.1. Neisseria 10.2. Moraxella 11. Enterobacteriaceele (Gabriela Coman) 181 11.1, Catactere generale 11.2. Genuri care includ speci cu patogenitate primara 11.2.1, Genul Escherichia 11.2.2. Genul Shigella 11.2.3. Genul Salmonella 11.2.4. Genul Yersinia 11.3. Genuri care includ specii oportuniste 11.3.1, Genurile Klebsiella, Enterobacter, Serratia 11.3.2. Genurile Proteus, Morganella, Providencia 11.3.3. Genul Citrobacter 12. Vibrioni, Spirili si bacterii inrudite 197 12.1, Familia Vibrionaceae (Roxana Filip) 12.2. Spirili ( Olivia Dorneanu ) 13. Pseudomonade, acinetobacterii si alfi bacili gram-negativi 206 (Roxana Filip) 13.1. Pseudomonas aeruginosa 13.2. Alte pseudomonade cu interes medical 13.3. Genul Acinetobacter 13.4. Genurile Flavobacterium $i Alcaligenes 14, Cocobacili gram-negativi (Roxana Filip) 212 14.1. Genul Haemophilus x - a14.2. Grupul bacterian HACEK 143. Gardnerella vaginalis 14.4, Genul Bordetella 14.5. Genul Brucella 14.6. Genul Pasteurella 14.7. Francisella tularensis 15. Legionele (Roxana Filip) 16. Bacili gram-pozitivi nesporulati (Daniels Bosnea) 16.1. Bacterii corineforme 16.2. Genul Listeria 16.3. Ensipelothrix rhusiopathiae 17. Bacili gram-pozi 17.1. Genul Bacillus 17.2. Genul Clostridium sporulati (Daniela Bosnea) 18. Bacteriile anaerobe nesporulate (Daniela Bosnea) 18.1, Privire general 18.2. Bacterii anaerobe nesporulate cu interes medical 19. Micobacteriile (Olivia Dorneanu) 19.1. Bacilii tuberculozei 19.2. Micobacteriile atipice 19.3, Mycobacterium leprae 20. Spirochetele (Olivia Dorneanu) 20.1. Genul Treponema 20.2. Genul Borrelia 20.3. Genul Leptospira 21, Micoplasmele (Olivia Dorneanu) 20.1. Mycoplasma pneumoniae 20.2. Micoplasmele genitale 22. Genul Bartonella (Dumitru T. Buiue) 23. Familia Rickettsiaceae (Dumitru T. Buiuc) 23.1. Rickettsia 23.2. Coxiella 23.3. Ehrlichia 24.1. Genul Chlamydia 24.2. Genul Chiamydophila 25. Picornavirusurile (Luminita Smaranda lancu) 25.1. Caractere generale 224 227 235 245 261 272 276 278 285 290 XI25.2. Enterovirusurile 25.3. Rinovirusurile 26. Reovirusurile si alte virusuri diareigene.(Dumitru T. Buiuc) 27, Orthomixovirusurile (Luminita Smaranda Iancu) 28. Paramixovirusuri, Virusul rubeolei si Coronavirusuri 28.1. Familia Paramyxoviridae (Luminita Smaranda Tancu) 28.2. Virusul rubeclei si alte virusuri teratogene (Dumitru T. Buiuc) 28.3. Familia Coronaviridae (Dumitru T. Buiuc) 29. Virusul rabic (Luminita Smaranda lancu) 30, Parvovirusurile (Dumitru T.Buiuc) 30.1. Virusul Bis 30.2. Dependovirusurile umane 31, Adenovirusurile (Luminita Smaranda [ancu) 32. Herpesvirusurile (Luminita Smaranda Iancu) 32.1. Caractere generale 32.2. Virusurile Herpes-Simplex (VHS) 32.3. Virusul Varicela~Zoster (VVZ) 324, Virusul citomegalic (VCM) 32.5. Virusul Epstein-Barr (VEB) 32.6. Alte herpesvirusuri umane 33. Poxvirusurile (Dumitru T.Buiue) 33.1. Virusul variolei 33.2. Alte poxvirusuri 34. Arbovirusuri si Robovirusuri (Luminita Smaranda Lancu) 34.1, Generalitati 34,2. Patogenitate naturala si patogenez’ 34.3. Diagnosticul de laborator 35. Virusurile hepatitei (Luminit 35.1. Virusul hepatitei A 35.2. Virusul hepatitei E 35.3. Virusul hepatitei B 35.4. Virusul hepatitei D 35.5. Virusul hepatitei C Smaranda Iancu) 36. Retrovirusurile si SIDA (Luminita Smaranda Iancu) 36.1. Generalitati 36.2. Virusul imonodeficientei umane 37. Oncogeneza viral (Dumitru T. Buiue, Dragos Florea) xn —— 296 298 302 310 313 315 318 327 333 340 34737.1. Generalitati 37.2, Virusurile tumorale ARN 37.3. Virusurile tumorale ADN 38, Prionii (Dumitru T. Buiue) 39. Diagnosticul de laborator al infectiei (Dumitru T. Buiue) 39.1. Erori gi variatii in investigatia microbiologic’ clinica 39.2. Performanjele testelor de laborator si relatia cost-beneficiu 39,3. Metodele microbiologiei clinice 40. Hemocultura in diagnosticul infectiei (Carmen Panzaru) + 41, Examenul lichidului cefalorahidian in diagnosticul + infectiilor sistemului nervos central (Olivia Dorneanu) 42, Examenul microbiologic al puroiului (Carmen Panzaru) -¥ 43. Diagnosticul de laborator al infectiilor tractusului respirator superior (Carmen Panzaru) 44, Diagnosticul de laborator al infectiilor respiratorii subglotice “ (Dumitru T. Buiuc) 45. Diagnosticul de laborator al infectiilor tractusului urinar * (Carmen Panzaru) 46. Diagnosticul de laborator al infectiilor tractusului genital * (Gabriela Coman) 47. Diagnosticul iafectiilor perinatale (Carmen Panzaru) 48, Examenul microbiologic in sindromul diareic infectios (Carmen Panzaru) 49. Investigatia etiologic in toxiinfectiile alimentare (Ana Vornicu) 50. Infectia nosocomial& (Dumitru T. Buiuc, Ana Vornicu) Glosar (Ana Vornicu) Bibliografia Index alfabetic (Dragos Florea) 353 356 372 378 383 387 393 398 406 414 418 423 429 439 476 480 XULISTA PLANSELOR ALB-NEGRU Dupa pagina 20 1.1 Imagini din istoria microbiologiei 1.2 Imagini din istoria microbiologiei 1.3 Imagini din istoria microbiologiei Dupa pagina 38 2.1 Anatomia functionala a bacteriilor 2.2 Anatomia functionala a hacteriilor 2.3 Anatomia furictionala a bacteriilor st notiuni de microscopic Dupé pagina 67 4.1 Anatomia funcfionala a virusurilor 4.2 Culturi celulare gi efecte citopatice determinate de virusuri 4.3 Eefecte citopatice determinate de virusuri 4.4 Efecte citopatice determinate de virusuri. Replicarea viral 4.5 Ciclul replicativ al bacteriofagilor, tipuri de bacteriofagi 4.6 Lizotipia Dupa pagina 83 5. Transpozitia gi conjugarea bacteriand 6.1 Colonizarea bacteriané normalé a invelisurilor; apararea antiinfectioasa a epiteliului respirator; efectul bacteriolitic al complementului LISTA IMAGINILOR COLOR ce apar pe compact discul anexat volumului la cerere 2-1. Coloratia Gram. 2-2. Controlul de calitate a coloratiei Gram. 2-3. Coloratia Ziehl-Neelsen. 3-1. Cresterea satelita a Haemophilus influenzae in jurul striei de cultura a Staphylococcus aureus. 7-1. Testul biologic de control al sterifizarii la autoclav, 7-2. Detectarea rapida a B-lactamazelor prin testul cu nitrocefin 8-1. Staphylococcus aureus, frotiu din puroi. 8.2. Staphylococcus aureus, frotiu din cultura. 8-3, Stafilococi in cultura pe geloza-singe. Staphylococcus aureus, coloniile mari galben-aurii si cu [-hemoliza; S.epidermidis. cotoniile mici albe, nehemolitice. XIV —8-4, Infecfii stafilococice — furuncul al cefei. 8-5. Infectii stafilococice — sindromul pielii opatrite. 9-1. Cultura pe gelozi-singe a unui streptococ B-hemoiitic: Streptococcus pyogenes. 9-1 bis. Tipurile de colonii ale S. pyogenes. 9-2. Cultura pe gelozi-sange a unui strepiococ a-hemolitic: streptococ viridans. 9-3, Frotiu din cultura de Streptococcus pyogenes . 9-4, Infectii streptococice — impetigo. 9-5, Frotiu din puroi: Streptococcus pyogenes. 9-6. Testul sensibilitatii la bacitracina si la cotrimoxazol: streptococ de grup A. 9-7. Testul sensibilitafii la bacitracina i la cotrimoxazol: streptococ non-grup A. 9-8, Testul CAMP: streptococ grup B. 9-9. Streptococcus pneumoniae: a-hemoliz8 pe gelozi-singe 9-10. Streptococcus pneumoniae. Colonii in curs de autoliza pe gelozd-singe (detaliu). 9-11, Scorul de calitate al sputei. Sputd Q = +3. 9-12. Streptococcus pneumoniae pe frotiu din sputa unui bolnav cu pneumonie. 9-13. Sput& cu scorul Q = 0. 9-14. Celule epiteliale scuamoase (CES) cu sroorganisme de contaminare, Q <1. 9-15. Streptococcus pneumoniae, testul sensibilitatii la optochin. 9-16. Streptococcus pneumoniae, depistarea polizaharidului capsular prin latexaglutinare. 10-1, Frotiu din puroi uretral colorafie cu albastru de metilen: gonococi. 10-2, Frotiu din sediment LCR colorafie Gram: meningococi. 10-3. Meningita meningococica — zone de necroza si petesii. 10-4, Meningococcemie — eruptie hemoragica. 11-1. Enterobacteriaceae (Escherichia coli) frotiu din cultura, coloratie Gram. L1-2. Klebsiella pneumoniae, amprenta de splina colorati Gram. 11-3. Klebsiella pneumoniae, cultura pe mediul MacConkey. 11-4, Proteus, cultivarea sub forma valurilor concentrice. ~ xv11-5, Enterobacteriaceae, cultura pe mediul MacConkey. 11-6. Coprocultura pe mediul Hektoen. 11-7, Aspectul microscopic al culturii de celule HEp-2 inoculata cu £, coli enteropatogen. 11-8. Aspectul microscopic al culturii de celule HEp-2 inoculata eu E. coli enteroagregativ. 11-9, Aspectul microscopic al culturii de celule HEp-2 inoculata eu £. coli aderent difuz. 11-10. Bubon pestos. 11-11. Yersinia pestis aspirat din bubon coloratia Leishman. 11-11 bis, Yersinia pestis aspirat din bubon coloratia Gram. 11-12. Cultura de Proteus: fenomenul Dienes. 12-1. Campylobacter jejuni fratiu din scaun diareic, coloratia cu albastru de metilen, 12-2. Helicobacter pylori frotiu din biopsie gastrica, coloratia Gram. 12-3. Helicobacter pylori testul ureazei cu fragment biopsic din mucoasa gastrica. 13-1. Pseudomonas aeruginosa frotiu din cultura, coloratie Gram. 13-2. Pseudomonas aeruginosa cultura pe gelozA nutritiva. 13-3, Pseudomonas aeruginosa culturi pe gelozi-singe. 14-1. Frotiu din sputd colorat Gram: Haemohpilus influenzae. 14-2, Frotiu din sputa: Haemohpilus influenzae (alb-negru). 16-1. Corynebacterium diphtheriae frotiu din cultura pe mediul Loeffler, coloratie Gram. 16-2. Corynebacterium diphtheriae cultura pe mediul Tinsdale (1/1). 16-3. Difterie: aspectul faringelui cu prezenta falselor membrane. 16-4. Difterie: desen al falselor membrane. 16-5. Difterie: tumefactia gatului 16-6, Listeria monocytogenes frotiu din cultur’. 16-7. Listeria monocytogenes cultura pe gelozi-singe de 72 ore (1/1). 16-8. Listeria monocytogenes cultura pe geloza-singe de 24 ore (detaliu, 3X). 16-9. Listeria monocytogenes culturd de 24 ore pe mediul selectiv PALCAM (1/1) XVI -17-1. Bacillus anthracis amprenta din splina de soarece, colorati cu albastru de metiten policrom. 17-2. Bacillus anthracis frotiu din cultura 17-3. Bacillus anthracis cultura de 24 ore pe gelozi nutritiva (1/1). 17-4, Bacillus anthracis cultura de 24 ore pe gelozi nutritiva (detaliu, 3X). 17-5. Bacillus anthracis cultura de 24 ore pe gelozi-sange. Comparativ cx B.cereus (1/1). 17-6. Bacillus anthracis cultura pe geloz#-singe de 24 ore (detaliu 3X). 17-7. C&rbune cutanat forma buloasa. 17-8. Carbune cutanat leziune necrotic’. 17-9, Bacillus cereus producere de lecitinazs. 17-10, Clostridie cu spori ovali subterminal, frotiu din cultura. 17-11. Clostridium éetani frotiu din cultura. 17-12. Clostridium perfringens frotiu din cultur’. 17-13. Clostridium tetani cultura pe gelozi-singe. 17-14. Clostridium perfringens cultura pe gelozi-singe 17-15. Clostridii, cultur’ fr cofoani de gelozi moale in tub Weinberg. 17-6. Clostridium perfringens testul de neutralizare a a. toxine. 18-1. Actinomyces frotiu din cultura colorat Gram. 18-2. Actinomicoza: ,granule de sult”, 18-3. Prevotella melaninogenica, Bacteroides, Fusobacterium cultura de 5 zile pe mediul Witkins-Chalgren (detaliu, 4X). 18-4, Angina Vincent, examen microscopic: asociatia fusospirilard. 19-1. Mycobacterium tuberculosis frotiu din sput& coloratia Zichl-Neelsen. 19-2, Mycobacterium tuberculosis agezarea in corzi. 19-3. Mycobacterium tuberculosis cultur’ de 4 siptamani pe mediul Lowestein Jensen. 19-4, Micobacterii fotocromogene: cultura pe mediul Lowestein Jensen de 3 siptimani: a. M. marinum b. M. kansasii c. M. simiae - — - XVII19-5, Micobacterii scotocromogene: cultura pe mediul Lowestein Jensen de 2 siptimani. a. M. gordonae b. M. flavescens 19-6. Micobacterii cu crestere rapida: cultura pe mediul Lowestein-Jensen. Primele colonii observate dupa 6 zile. Fotografiile culturilor in varsta de 8 zile. a. M, chelonae b. M fortuitum 19-7. Mycobacterium leprae frotiu din raclatul unei leziuni ulcerate, colorafie Zichl~ Neelsen motificaté. Globi leprosi. 19-8. Lepr tuberculoida. 19-9. Lepr lepromatoasi, 19-9 bis, Lepra lepromatoasti: facies leonin. 20-1. Treponema pallidum, microscopie pe fond negru din exsudatul unui sancru sifilitic. 20-2. $ancru sifilitic al penisului. 20-3. Leziuni eruptive ale sifilisului secundar. 20-4, Sifilis terfiar: goma. 20-5. Pian: sancru de inoculare. 20-6. Borrelia recurentis frotiu din sange in cursul unui acces febril, coloratie Giemsa. 20-7. Leptospira: microscopie pe fond negru. 21-1. Mycoplasma pneumoniae, proteina P; si functia de adezina. 21-1 bis. Mycoplasma pneumoniae, proteina P; si functia de adezin’. 28-1. Rujeola: aspectul eruptiei. 32-1. Herpes labial. 32-2. Herpes genital. 32-3. Varicela: eruptia. 32-4, Herpes zoster. 40-1. Hemocultur’ in mediu difazic. XVIIIINTRODUCERE IN STUDIUL MICROBIOLOGIEI 1 DUMITRU T. BUIU IRINA POPOVICL win domeniul stinelor de observayie intémplarea ‘mu favorizeazt decat spiritele pregatite. LOUIS PASTEUR Ag veeea mult mai bine gridina, isi spuse Alice, dlacd as putea si ajung in varful coline: $i exist o ctrare.. Dar ce cotituri ciudate face!” LEWIS CARROL 1.1, DEFINITIL Microbiologia este un ansamblu de discipline experimentale care studiazit microorganismele si activitatile lor Microorganismele pot fi observate numai prin microscoape. Prima dati au fost vazute de olandezu! Antonius van Leeuwenhoek (planga 1.1,1). Excelent observator, Leeuwenhoek a studiat, cu microscoapele pe care si le construia, lumea cuprinsa in picaturi de saliva, sange, suspensie a propriilor fecale, de must al beri, apa de rau, infuzii de piper. Incepand cu 1673 a comunicat Societatii Regale din Londra observatiile sale in peste 200 de scrisori, din care multe semnaleazi existena unor minuscule formatiuni animate de migcéri, motiv pentru care Je-a numit animateuli (plansa 1.1,2). Prin comparatie cu hematiile, cu grauntele de nisip etc., a masurat animaleziii si preciza c& uni ,sunt de o mie de ori mai mici decdt ochiul unui purice”. in desenele lui Leeuwenhoek identificam ast&zi protozoare, bacterii si levuri Activititile microorganismelor — in esenfi nutritia, metabolismul, cresterea si inmultirea — au fost studiate abia din secolul XIX. Dar efecte ale acestor activitati erau cunoscute ined din preistorie si apar consemnate in texte antice. Pragmatici, stramosii nostri cAutau mai ales si le obtind (e.g., fermentatiile implicate in acrirea laptelui si prepararea branzeturilor, transformarea mustzlui de struguri in vin, dospirea aluatului pentru paine) ori s& le evite (e.g., bolile contagioase). Doar filosofi, poeti ori medici reflectau asupra cauzelor posibiie, fara a depasi stadiul de simple ipoteze, 1.2. ISTORICUL MICROBIOLOGIEI Nu cunoastem bine 0 sting dacit me it cunoastem istoria.” AUGUSTE COMTE Fermentafiile si putrefactia. Sacerdojii egipteni imbalsamav cadavre eviscerate pentru a intarzia utrefactia, pe care o eredeau cauzatt de un spirit din intestin. Biblia consemneaza: ,Atunci a inceput Noe sa fie lucritor de pamdnt si a sddit vie, A baut vin si, imbeidndu-se, s-a dezvelit in cornil sau.” (Geneza 9: 20, 21). Cuttul elenie al lui Dionysos era legat de efectul euforizant al vinului. Desi fierberea, spumarea mustului si cldura degajata in cursul vinificatiei erau stiute de mult, abia in secolele X-XI alchimigti, prin distilarea Vinului, au identificat alcoolul ca principiu eutorizant al bauturilor spirtoase. au ravagii, incat cauza lor era consideral a fl nde zerlor”. Dar Hippocratc - 1Introducere in microbiologie (460-377 a. Chr), medic din Cos, cauta cauza acestor boli in aer, apf, sol gi afirma c& miasmele ~ gaze putride care provin din alterarea resturilor animale sau vegetale pe cale de descompunere si transportate in aer, mai ales fn caldura umeda ~ transmit bolile contagioase. Poetul roman Titus Lucretius Carus (98-55 a. Chr.) explica aparitia pestei prin ,germenti boli si ai mort”. Microbiologia, sind experimental, a aptrut cénd savangii au demonstrat c& animalculi sunt cei care provoaci putrefactia, fermentafi ori boli. Metodee gi facilitiile de studiu au fost imaginate abia pe pareursul a douk secole de dispute savante in jurul a dous ipoteze: ipoteza heterogeniei, animalculii se nase spontan din materia organic in putrefactic sau fermentafie, si cea a germenilor drept cauza de boald. A mai existat un impuls al cercetirilor care au dus, incepénd cu anii 1860, la nagterea microbiologiei: crize industriale si eriza chirurgiei Céteva decenii dupa revolujia industrial au intrat in impas industria bauturilor fermentate (bolile vinului ori cea 8 matisii (bolile viermilor de matasc). Chirurgia, revolujionaté de introducerea anesteziei generale cu eter (William G. Morton, 1846), era in crizi din cauza mortalitiii post-operatorii de peste 60% dupa marile amputafii, o mortalitate aseménatoare cu cea din maternitajile vremii. ‘Glsuie indatt gi-izice lui Tes. ‘Eu mei-narmez si mii dc, dar foarte mi-e-n grija de una: Cét of fi ew la rizboi, & mu dea de mort si sa intre ‘Mustele-n ranele-i pricinuite de suliti, sé nasca Viermi rozitor si sivl facd batjocurd, schimonosindel Trupul de viata lipst i putred s-ajungé cu totul Zina picioare-de-argint aga lui Achile-i raspunse: «Eu am sé-l apar pe el de necrufatoarele goange.»” ILIADA XIX: 23-27 Infirmarea ipotezei heterogeniei. Accasts ipotezA era varianté a ,teoriei generatiei spontane”. Aristote! (384-322 a. Chr.) credea cd anghilele se nase spontan din nmol. Francesco Redi (1626-1697) a infirmat ipoteza aritnd cA este suficient si protejezi, printr-o bucata de pan2i, camea dintr-un vas de accesul mustelor pentru a impiedica aparitia viermilor. Deci viermii se nasc nu spontan, ci din ouale mustelor. Desi Leeuwenhoek considera c& animatculi provin din aerul unde ei exist ca ,.germeni” ori ,seminje”, naturalistul francez Georges Louis de Buffon (1707-1788) si abatele englez John Needham (1713-1781) susfineau c& moleculele inerte din lichidele organice se pot grupa pentru a forma animatculi, Aceasta era ipoteza heterogeniei: c& animalculi se nase spontan in lichidele organice. Italianul Lazaro Spallanzani (1729-1799) a publicat in 1765 un memoriu in care demonstra cd bulionul de came limpede si fiert se tulbura in teva ile, cu aparitia de animaicull, act era Kisat in contact cu aerul, dar Fiménea indefinit limpede iar animalculi nu apdreau cind era menfinut in balon ermetic. inchis. Contraargumentul lui Needham, c& animalculi apar numai la contactul bulionului cu aer proaspat, a fost combatut de germanii Theodor Schwann si Franz Schultze (1810) apoi de Theodor von Dusch si Heinrich Schroder (1854), Schwann gi Schultze au atras in balonul cu bulion fiert aertrecut printr-o spiral& infierbantata (fig.1-1A). Bulionul rimanea limpede. Ca inealzirea nu denatureaz& capacitatea de a genera animalculi a aerului au demonstrat-o von Dusch si Sehréder, care au atras in balonul cu bulion aer trecut printr-un filtre de vata (Bg. 1-1B), ® Scurgerealichidului Bullon 8 Scurgere creeaz’ Bulla ereeagi presiune ste resume negativa. seri negativd in sister insistem Fig 1-1 Dispozitive pentru sterilizarea aerului in experimentele care au discreditat ipoteza heterogeniei: A experimentul lui Schwann si Schultze, B experimentul lui von Dusch si Schréderfn 1836 disputa trecea din laborator in practica fermentatilor Louis Joseph Gay Lussac formulase deja ccuatia fermentajci alcootice (1810) dupa primele determinari cantitative ficute de Antoine Laurent de Lavoisier (1789). Acum. inginerul francez Charles Cagniard-Latour (1777-1859) sernnala c mustul in fermentare confine globule similare cu cele din drojdia de bere si sustinea c& sunt organisme vii, care se inmuljese prin inmugurire iar rezultatul activitatii lor vitale este transformarea glucozei in alcool gi COs, Le considera plante penta c& exau imobile, dar nu preciza cum apireau, Pentru unii erau simple precipitate albuminoase care catalizeazA fermentajia, pentru alti fiinje vii, dar nu cauza, ci efect al fermentafiei. in anii 1850 industria francezé a vinului_ intra in impas ameninjator din cauza unor pertarbri_ ale fermentarii mustului. Brau ,bolile vinului” boaia ingrosarit (vinuri filante, uleioase), boala amararii etc. Tocmai atunci un chimist genial, Louis Pasteur (planga {.1,3) studia fermentajia alcoolic’, descoperea fermentatia factic8, butiric gi aceticd. El preciza cf fiecare dintre noile fermentatii era cauzati de fermenfi torfologic diferiji de cei ai pig 1-2 Balonul cu gat de lebada ferment! skooice, i eA fermentatis but, spe dosebite de imaginat de Pasteur infiema! celelalte, are loc numai in absenja oxigenului, A mai constatat ¢& levura fare fermenteaza berea este facultativ anaeroba gi, pomind de aici, q POte?A heterogenied deseris efectul Pasteur, cunoscut de voi end afi studiat metabolismul glucozei. Pasteur a imaginat in 1861 balonul cu gat de lebdda (fig.1-2) in care acrul avea acces direct, dar mustul riménea limpede pentru c& fermenfii din aer erau opriti in meandrele tubutui care prelungea gatul balonului. Era suficient ca, printr-un tub lateral astupat cu vata si folosind o pipett capilara, s4 introducd in balon o picdtura de must in fierbere pentru ca fermentatia s& inceapa si in mustul limpede, Nu acclasi lucru se intimpla cénd introducea 0 picatura de suc aspirat din boabe ale unui ciorchine crescut i copt intr-un cilindru de sticl& astupat cu vatd la ambele capt. Studiile facute I-su convins pe Pasteur ca bolile vinului si berii apar prin contaminarea mustului cu alte microorganisme decat levurile (fermentii) normale i e& pot fi prevenite prin incalzirea acestor bauturi la 50° 60°C urmatt de racire brusci, procedeu utilizat si astizi, la scard industriala, si cunoscut sub qumele de pasteurizare. Pastcur si-a sintetizat observatiile din experimentele privind fermentatile in cinei memorii ramase celebre: ,Fermentatile” (1857-1863), ,Generafille zise spontane” (1860-1866), ,Studii asupra ofetului” (1861), Studi asupra vinului” (1866), Studi supra berei” (1876). Heterogenia era de acum o simpli ipotezi parfindnd istoriei Confirmarea teoriei germenilor. in 1762 Antonius von Plenciz (1705-1786) relua o idee mai veche a medicului italian Girolamo Fracastoro (1468-1553), aceea c& anumii germeni (agenti vii, seminaria morbi in conceptia lui Fracastoro) produc anumite boli Din primele decenii ale secolului XIX dateaz4 observatii c& injectarea de puroi Ia animale determina infectii aseminatoare celor umane: abcese diseminate, infectia putrida a sfngelui (septicemie). Chiar Pasteur se referea la aceste boli cu termenul de fermentafii putride. fn 1837 italianul Agostino Bassi (1773-1856) demonstra ci! muscardina, o boali contagioasd. a Viermilor de matase, era determinaté de un fung num, mai térziu, in onoarea sa Botrytis bassiana. Dupa 30 de ani Pasteur studia alte dou boli contagioase aie viermilor de matase,flageria gi pebrina, care produceau pierderi mari creseatorilor de viermi sf industriei matdsit din Franja. int-un voluminos memoriu, ,Studit asupra bolii viermilor de mate” (1870), recomanda masuri pentru prevenirea si combaterea acestor boli. La mijlocul secolului XIX, o boald contagioas8, mortal, a vitelor facea ravagii in turme gi cirezi. in 1850 Pierre Frangois Rayer si Casimir-Joseph Davaine descoperiser, micrascopic, in singele animalelor moarte prin antrax niste filamente pe care le considerau cauza bolii pentru ci un asemenea singe injectat la animale slinatoase le imbolnivea. Au fost dispute: filamentele observate in singe erau cauza sau efectut antraxului? Acestor controverse le-au pus capat studiile lui Pasteur, dar mai ales ale lui Robert Koch (plansa 1.1.4). La acea ‘vreme Koch era un tinar medic in plasa Wollstein din Prusia. El observa fa mieroscop microorganisme pe care le cultiva in picdturi suspendate de ser sanguin (cum este sugerat in fig.1-3). Intr-o asemenea picaturd a depus 0 infim cantitate din séngele unui animal mort de antrax iar in alta picdturé din séngele unui animal sintos, Dupa tun timp, microscopul i-aarétat aparitia filamentelor in prima picatura si absenja lor ina dova. A injectat cele ddoua picdturi ia animale difeite. Animalulinjectat cu serul in care aparusera filamente s-a imbolnavit de antrax sia murit, celalalt a rdmas santos. Animalele injectate cu alte microorganisme asemndtoare morfologie cu cel care determina antraxul (e.g, microorganisme din infuzia de fan) fie c& ficeau alte boi, fie nu se fmbolnaveau, Rezultatele acestor experimente au fost publicate in 1876 intr-un memoriu devenitIntroducere in microbiologie — istoric. Din acest memoriu au fost deduse cele trei postulate ale Ivi Koch, care findamenteaz’ experimental teoria germenilor gi stau la baza diagnosticului etiologic al bolilor infectioase: (1) Microorganismul trebuie si se gaseasca la tofi bolnavii suferind de o anumiti boala tioasd, distribuit in corpul bolnavilor in raport cu leziunile observate. (2) Microorgenismul trebuie izolat din corpul botnavului si menfinut in culturi pure mai multe generatii (3) Cultura purd inoculata la un animal receptiv trebuie s& determine boala tipica, Disputele privind heterogenia si teoria germenilor ne-au lsat primele metode si tehnici pentru studiul microorganismelor gi activitatilor acestora: « primul mediu de cultivare A Fig 1-3. Picatura suspendata de ser sanguin in care Koch a izolat Lamela~ Ulei de" Ser 'Godeu Lama bacteridia cirbunoas’ din singele parafing sanguin unui animal bolnay de antrax iar cu bacteridia izolat’ a indus experimental boala. Astfel a fost confirmata teoria germenitor. (bulionul de came), © modalitatea macroscopic’ de urmarire a cultivarii (tulburarea bulionului), © primele metode de sterilizare (prin caldurd si prin filtrare). ¢ importanta metoda de conservare (pasteurizarea), « un instrument pentru manipularea microorganismelor (pipeta capilara Pasteur), ¢ primele metode pentru studiul metabolismului mticroorganismelor (diferitele fermentafii), © un principiu al asepsiei (manipularea la adpost de pulberile din aer). Aceste metode $i tehnici au fost dezvoltate ulterior in scolile lui Pasteur $i Koch (tabelul 1-1), Repere semantice. Microorganismele au purtat nume diferite de-a lungul vremii, in raport cu cunostinfele asupra lor: miasme, germeni, animalculi, fermengi etc. Numele de ‘microb a fost inventat de un chirurg, Charles Sédillot (1804~1883), care I-a folosit prima data in 1878 in comunicarea ,,Despre influenja lucrérifor D-lui Pasteur asupra dezvoltarii chirurgiei” prezentata Academiei de Stiinfe din Paris. Desi acceptat de filologi, termenul de microb nu a patruns in mediul academic si raméne doar de uz. comun. Termenul stiinfific este cel de microorganism. Numai ocazional mai este utilizat, cu tent& de arhaism, numele de germen. 1.3. LUMEA MICROORGANISMELOR Lumea microorganismelor este vasti, divers’ si am cunoscut-o pe masura perfectionarii metodelor de studiu. Diferentiem microorganisme celulare si microorganisme acelulare, (1) Microorganismele celulare includ protozoarele, fungi microscopici, bacterile, algele albastre sau cianobacteriile. Au, in general, toate cele trei atribute ale viepii: flex material, flux energetic si flux informational, 4 -Tabelul 1-1 © cronologie a dezvoltarii tehnicilor microbiologice 1673 su. A. van LEEUWENHOEK 1867 L. SPALLANZANI 1854 T. von DUSCH gi H. SCHRODER, 1850 P-F.RAYER $i C. J. DAVAINE 1860-1864 L. PASTEUR 1876 R. KOCH 1876 L. PASTEUR 1877 R.KOCH 1877 L. PASTEUR gi CH. CHAMBERLAND 1877 JOHN TYNDALL. 1878 JOSEPH LISTER 188) J, TYNDALL 1881 _R.KOCH si G.WOLFFHUGEL 1882 R. KOCH 1883 CH, CHAMBERLAND. 1884 CHRISTIAN GRAM 1887 RICHARD JULIUS PETRI 1892_D. IVANOWSKI Lumea microorganismelor mentare ‘Construieste microscoape cu aberafiile lentilelor corectate si, folosind tehnici originale de iluminare, observa primul microorganisme. Prima argumentare ci aerul vehiculeaza germeni vitali in lichide putrescibile. Bulionul de came incalzt convenabil in recipiente ermetic inchise rmane indefinit limpede: primul experiment care implica actiunea cAldurii supra vitalititii microorganismelor si prima ‘manipulare aseptic (Ia adapost de mieroorganisme). Reiau experimentul tui Spallanzani. Pentru a nu inchide ermetic recipientul cu bulion fiert, imagineazA primele dispozitive de decontaminare a aerului: un tub spiralat si incalzit in flaciré. si respectiv un filtru din vaté prin care aerul are acces spre bulionul fiert. Observa bacteridia cirbunoasi sub forma unor filamente in singele animalelor bolnave de antrax. Imagineaza balonul cu gat de lebdidd, care decontamineazd aerul prin sedimentarea pulberlor in meandrele tubului efilat care continua gatul balonulu. in contact cu un asemenea aer, mustul de struguri sau ‘bufionul de carne fierte rman limpezi, Pipeta capilart Pasteur. ‘Memorial privind izolarea si cultivarea in vitro a bacteridiei clrbunoase cu care determina antraxul experimental, Baza postulatelor lui Koch. Conservarea prin pasteurizare. Tehnici de fixare si colorare a bacteriilor. Sterilizarea prin cildura umeda sub presiune (autoclavarea), Argumentul decisiv e& pulberile transmit microorganisme: bulionul de carne fiert si limpede expus la aer in tuburi deschise intr-o camera obscuri imaine limpede dacin cameré nu se observa fenomenal Tyndall (absenta pulberfor) dar se tulburd dupé ce fenomenul este produs prin introducerea in camera a unei pulberi (fig. 1-8); baza experimental a asepsie. Izolatea bacteriilor lactice prin dilufi seriate in mediu lichi. Constaté termorezistenfa diferentiata la fierbere a microorganismelor si concepe sterilizarea fractionata (tyndallizaea). Sterilizarea prin aer cald Uber Tuberculose” (Premiul Nobel, 1905) Filtrul din porfelan nesmaltut Colorarea diferentiala a bacterillor (colorajia Gram), Inventeaza cunia Petri Mozaicul tutunutui este cauzat de un agent infectios filtrabil «Fungii si protozoarele sunt microorganisme eucariote. ‘*Bacteriile sunt procariote, adica au structur celulara primitiva particularizata prinIntroducere in microbiologie —_____— iipsa oricarui sistem intern de membrane si prezenta unui singur cromosom (fig.1-4 versus 1-5). Ca urmare a adaptirii la parazitismul strict intracelular, unele bacterii au pierdut capacitatea de a initia catabolismul glucozei: rickettsiile sunt total dependente de coenzima A a celulei gazda si inifiaz metabolismul energetic numai din acizi tricarboxilici; altele au pierdut in totalitate metabolismul energetic: chlamidiile sunt complet dependente de ATP-ul celulei garda. Algele albastre sunt bacterii fotosintetizante. (2) Microorganismele acelulare, virusurile si viroizii, aw numai flux informational. *Virusurile sunt metabolic inerte, nu au mecanisme necesare sintezei_ proteice, producerii si stocirii energiei. Ca atare, virusurile nu eresc, nu se divid, ci sunt reproduse de catre o celula pe care o paraziteaza la nivel genetic. Fimbrii Mezosom Mezosom lateral cite Leaps Meroe ‘Complex | fy __—_— Spatiu. ies : Gy Bian Ribosomi- —S «. ———Lipopolizaharid Fig 1-4 Sectiune schematica printr-o celulé procariota cil Detaliu — Tubul ii — = cenial Cineratt Margine in perie ane _—— Complex bazal [vse ——— soos ~ Reticul endoplasmic \ Pinocitoza, Fagosom —__ Fagolizosom— granular Lizosom ‘Aparat Golgi : a Nileol Centrosferi — —_— Microwubuli— _-Membrana nuclear’ Mitocondrie cu pori nucleari ADN ‘itocondrial Filamente cromosomale ——— Reticul endoplasmic agranular Picaturi lipidice ——Granule de glicogen Detaliu Fig 1-5 Sectiune schematica printr-o celuld eucarioté— Conexiuni interdiseiplinare- *Viroizii sunt mici molecule de ARN nud, pe care ii cunoastem doar ca agenti infectiosi ai plantelor. Nici unul nu a fost depistat in celule animale. *Prionii sunt izomorfe ale unei molecule proteice normale din membrana citoplasmica. Apar prin mutatii punctiforme in gena care codifica proteing normala, dar pot fi transmigi pe orizontala (de la un organism adult la altul), intra- sau interspecific. in prezenta prionilor exogeni proteina prionicd normala suferd modificdri post-translationale, care au creat impresia replicirii lor. De aceea prionii sunt agenti psexdoinfectiosi iar bolile, inevitabil mortale, pe care le produc le numim pseudoinfectii. Le-am rezervat prionilor un capitol in acest manual doar pentru ca initial au fost studiafi prin metode virologice, un timp fiind considerai chiar virusuri particulare. Disciplinele microbiologice sunt tot atét de variate ca si microorganismele ori activitatile lor. Unele sunt fundamentale: protozoologia, micologia, bacteriologia, virologia, genetica si taxonomia mierobiand. Altele sunt aplicative, in variate domenii, cum sunt: medicina uman& gi veterinara, agricultura, zootehnia, variate biotehnologii, Chiar gi genetica microbiana a dat nastere unei discipline tehnologice: ingineria genetic’. 1.4. CONEXIUNI INTERDISCIPLINARE ALE MICROBIOLOGIEI MEDICALE Conexiunile cu biochimia, chirurgia, morfopatologia, patologia experimentalé, epidemiologia, imunologia si biologia molecular sunt istoric determinate gi v4 vor ajuta s& {nfelegeti mai bine si sa aprofiundati studiul acestor discipline. Alte conexiuni aduc fondul aperceptiv pentru infelegerea microbiologiei medicale: cu biofizica pentru infelegerea functionarii unor structuri bacteriene (membrana citoplasmic membrana externa etc.), cu anatomia gi histologia pentru intelegerea functionarii unor bariere antimicrobiene mecanice (epiderm, corionul mucoaselor, fesutul conjunctiv dens, transportul mucociliar, spalarea membranelor mucoase prin secrefii si excrete) 5.a. (1) Conexiuni cu biochimis, Corelerea de citre Pasteur a diferitelor fermentafii eu microorganisme specifice a fost una din bazele microbiologiei. Desi in 1877 Moritz Traube afirma intuitiv 8 fermentapile sunt realizate de fermen} intracelutari de naturé proteied, Pasteur in 1878 mai sustinea cd fermentatia este rezultatul nforfei vitale” a intregit celule, Abia in 1898 Edouard Biichner separa din levuré extracte care fermentau, ir Vitro, glucoza cu producere de alcool in absenfa orieirei celule. Date importante privind legaturile reciproce dintre microbiologie si biochimie gasiti in tabelul 1-2 (2) Conexiuni cu chirurgia, La mijlocul secolului XLX, inci inainte de aparitia microbiologiel, doi obstetricieni, Oliver Wendell Holmes, la Boston, $i lgndc Fulop Semmelweis, la Viena, publicau, independent tunul de altl, observatile lor privind transmiterea febrei puerperale de Ia lehuzele bolnave si cadavee la lehuzele sndtoase prin instrumentarul si mainile medicilor contaminate cu lohii si singe. Holmes scria in 1843: Women in childbed should never be attended by phusicians who have been conducting postmortem sections or cases of puerperal fever”. Semmelweis indica utilzarea de instrumente separate la necropsi, la consultul boinavelor gi al Jehuzelor sanatoase. Mai recomanda medicilor si-si spele méinile si to final s8 Te clatease8 cu o solujie de hipoctorit de caleiv, Era prima aplicare a antisepsiei in medicind, dar nu a fost gencralizaté lipsindu-i baza experimental, iar chirurgifor fondul aperceptiv pentru infelegerea ei. Chiar la inceputul anilor 1870 Pasteur mai cra ridiculizat de edtre medic, in Academia de Medicina din Paris, find numit ,chimiatru”. A fost foarte bine fnfeles insi de cite chirurgul englez sir Joseph Lister (plansa 1.2,1) care, din 1867, introducea in serviciul séu aerosoliztrile gi pansamentele antiseptice cu solutie de acid fenic. lath ce ti seria Lister lui Pasteur in 1874: \Permitefi-mi sd vd exprim din toatd inima recunostinfa mea. Prin experientele Dv. strlucite m-afi convins cit tearia despre germenii putrefactiei este adevarata. Asifel mi-ati dat ideea fundamentalé pe care se bazeazd suecesul sistemului meu antiseptic. Dacé veti veni vreodatd la Edinburgh, cred cd veti gasi cea mai bogatd resplaté vdzdnd in spitalul nostru ce binefaceri produce pentru umanitate opera d-voastra™ In 1874 Alphonse Guérin, chirug la Hote! Dieu din Paris, comunica la Academia Franceza descoperirea pansamentului cu vati, iar Pasteur explica, pe baze microbiologice, eficienfa acestei proceduri:,,Vata acfioneazd evident, cum gdindeste d-l Guérin: ea mu aduce in plaga decat aer filtrat pur; poate are de asemenea, comparativ - ~ — 7