17. Dereglarile circulatiei sanguine regionale 17.1. Hiperemia arterial’ 17.2. Hiperemia venoasi 17.3. Ischemia 11.4, Embolia 17.5, Staza sanguind 17.6. Tulburarile reologiei sngelui Clasificarea, caracteristica si functiile vaselor sanguine. Sistemul ‘microcireulator include urmatoarele vase: arteriole, metarteriole, anastomoze arteriolo-venulare, capilare si venule, Microcirculajia realizeaza funetia pri cipali a hemocirculatiei $i anume metabolismul vasculo-interstital Arteriolele constituie vasele de rezistenfa si prezint’ ramitieaile terminate ale sistemului arterial cu diametrul de 60-120 ps structuratipiea pent artere eonstwita din rei star: endoteli, sratul muscular bine prezentat gi adventitiu. Ameriolele au funetia unor valve de control, prin care este controlat pasajulsangelui in eapiare Stratul muscular al arteiolelor este bine dezvoltat si capabil a le inhida completa- mente, Relaxarca miocitelor vasculare conduce la dilatarea vaselor, modificdnd astfel ysul songuin Tn capitare tn functic de necesita tisulare actual. Aneriolele se ramifick in metarteriofe cu diametrul de 40-70 4 si museulara constiuita dint singur strat de miocite Ultrior metarerilele se ramific fn eapifar, la nivelulcarora sratul muscular se pistreaza doar la locul de emergent a caplarului- sfineterul precapilar format din 1-2 fibre musculare netede, care prin contractie determina inchiderea total a capil rului, iar prin relaxare deschiderea sa. Tn rest capilarul este lipsit de tunica museulara side adventiju, stratul extern find reprezentat prin membrana bazald. Astfel, capil Tele sunt structuri eu pereitformati dint-un singur stat de celule endoteliale aranjate pe membrana bazala, Grosimea peretelui capilar este de ova 0,5, cxea ce favorizeazt schimbul de substanje fn ambele sensu: capilar~ interstii si invers, intetstiiu ~ ca Pilar, Diametral capiarului este de eca 4-D 11, suficient pentru pasajul eritrcitelor. Diametrul sumar al capilarelor este de cea 800 ori mai mare decat al aorte Capilarele, denumite vase metabolice, asigura functia principalé a sistemului vascular ~ schimburile lichidiene, nutritive, electrolitice, hormonale si ale alto sub- stan in diterite regiuni vasculare capilarele au ultrastructura diferta, deosebindu-se opie somatice, viscerale gi sinusoidal. in piele, museulatura scheletict si neted8, miocard, plimani sunt prezente capi- larete somatice, al eBror perete este aledtuit diur-un strat continuy de colule endote- 243lial, cu un numar mare de .pori" eu diametrul de 4-5 nm, permeabile pentru apa si cristaloizithirosolubili, dar” impermeabile pentru protcne. Capilarele viscerale sunt caracteristice penteu rinich, intestine, glandele endo- rine organe, unde se absoarbe o cantitate mare de apa gi substante dizalvate, Aceste capilare formeaza in perete Inte conexiunile celulelor endoteliale eai minuscule eu diametrul de 6-7 am, ce conecteazd interiorul capilarului cu spatial interstitial, denu- mite ,fanteintecelulare”. Fiecare fant intercelulara este intrerupts din loc in loc de proeminente proteice scure, care mentin celulele endoteliale impreuna. Permeabili tea capilarelor viscerale este mai mare deed cca a capilarelor somatice. Th splind, feat, mikiiva esnasd se intlese enpilarede de ti sinusoidal ex ste tul de endoteliu discontinuu cu fisuri larg fre celule, unde lipseste si membrana ba- zali, Aceasta structur a capilarelor determina o permeabilitate sporita nu numa pen tuw apa, dar si pentru proicine, gi chiar pentru celule sanguine. In afaré de fisurile intcrendotcliale in insisi celulele endoteliale mai sunt prezente vezicule miei plas- ‘malemale, formate la una din suprafejele celle’ (bazala sau lumenala) prin absorbyia lunor pietturi minuscule de plasm sanguin sau lichid extracelular, transportind astfel cantitaji semnificative de substanfe prin peretelecapilar i ambele sensuti. Deoarece suprafaja sumara a capilarelor 0 depaseste de sute de ori pe cea a ar- terelor, nu toate caplarele pot fi deschise concomitent (0 atae situatie ar conduce la mmicyorarea rezistenjei peiferice vasculare gi la prabusirea presiuniiartriale) Starea funcjionala a rejleicapilare se earacterizeazA prin raporvul capilarelo funetionale c+ tue cele nefuncjionale. De exemplu, in musculatura scheleticd in stare de repaus fur ctioneazi doar 20-30% din eapilare, Agadar, exist o medie a ratei de flux prin fiecare pat capilar, 0 prosiune copilara medie gi o rath modie do transfor al substanjei Intro Singele capilar gi lichidul interstitial. Toate copilarele, care provin dintr-o arteriol, formeaz o unitate de circulate terminala, care conflucaza int-o vend, iar acest, Ja rdndul lor, eonflueaza gradat in vene de ealibru din ce in ee mai mare, in general superior ealibrului anerei corespunzatoare. Reglarea circulatiel, Aperatul circulator este dotat eu un sistem complex de reglare a debituui sanguin diferit in diverse zone ale organismului uman, Debitul san- iuin fn vase ~ cantitatea de singe ce trece printr-un anumit local sistemului circulator intr-o perioada de timp — este determinat de diferenta de presiune la capetele vasului si de rezistenta vasculara. Totusi procesul de reglare a circulatet locale se realizeaz in special prin modificarea lumenului vasculae 4 corespunzator a rezistentei vasculare periferice (rezistenid hidrodinamica), deoarece ea este invers proponjionalé eu raza ‘vasului la puterea @ patra (R=Si/nr* Om ). Conform eonceprului eontemporan cireu- lafia local este reglath prin mecanisme locale, umorale gi nervouse, in diferite organe swenic mecanisite avdod ¥ poudere deusebitd in reglarea tonusulu vascular si debitur Inj sanguin Reglarea locali a circulafei periferice. Una din caracteristicile principale ale circulate este capacitatea fiecdrui fesut de a-si controla propriul debit sanguin th a> port cu necesitjile actuale. Controlul local al Muxului sanguin poate fi rapid, ce pro- ‘duce moditicdri in cdteva secunde sau minute th vederea menyinerit condifilor 244sulare adeevate gi controlul pe termen lung, cu modifickri lente ale Muxului timp de Zile, siptamani sau luni. Reglarea circulayiei sanguine locale prin mecanisme autono- ime si rapide se numeste autoreglare. Ea are seopul de a mente tonusul bazal al mus: ‘ulaturit netede a vaselor de rezistenjd si consecutiv rezistena circulatie! si debitul sanguin conform necestiilorfunctionale si metabolice. Tonusul vascular repeezints starea de semicontractie 2 musculaturii netede din vasele de rezstent, menjinut prin 0 actvitateinirinseed miogend si care reculté din instabilitatea polariarit membra relor celulare ale fibrelor musculare, Procesul de aucoreglare se realizeaza prin dows mecanisme: miogen si metabolic. Mecanismul miogen are Ja baz8 corelatia dintre gradul de extindere a peretelui vascular de eftre presiunes intravascular si gradul de incordare a peretelui vascular: extinderea bruscd a vaselor sanguine mici de citre presiunea intravascular’ antreneazi contractia muschilor netezi vascular, in timp ce micsorarea presiun intravasculare conduc la relaxarca mioctelor vasculare. Astfel este asigurata menfinerea debitului sanguin constant, Avest mecanism proicjeaza vasele sanguine, in special capilarle, de ereterea excesiva a presiunii sAngelu', care amenin(a cu edem vasogen si ruperea, ‘vasului cu hemoragi. In cazul micgoraitpresiuni arterial sia gradientulu proximo- distal de presiune, care ar conduce la seddlerea debitului sanguin, gradul de extindere a peretelui vascular scade, muschii netezi se relaxeaza, antrendind dilatarea vaselor, miegorarea rezistenjet circulaiet cu menjinerea debitului sanguin constant. Autoreg- larea miogend este mai bine exprimata in vasele renale, dar este prezentd gn vasele encefalulu, cordulu, fcatului, inestinelor si musculatrit scheletice, ins ipseste la rivelul dermei, ‘Mecanismul metabolic ceprezinté reglarca fuxului sanguin de cate diverse substante, care se clasificd in tei grupe: substanfe ce se formeaza continu in eadeul teaefilor metabolice (CO, I), substante ce se formeaza in cazul micsorari debitului sanguin (acidul Intic, ADP, AMP, adenozina, K” extracelular) si substanfe vasoeon- strictoare (0, viteza acumulari sau uiliziii edrora depinde de intensitatea metabo- lismuli Aceste reactii au semnificatie homeostatica:astfel miesorarea debitului sanguin determina acumularea in jesuturi @ substanjelor ce provoged diminuarea tonusului ‘vascular, dilatarea vaselor $i cresterea afluxului de singe concomitent cu oxigenul yi substanfele nutritive; fluxul sporit de singe spre fesuturi aduce substanfe nutritive in exces gi In acelasi timp, indeparteaza substanjele vasodilatatoare din fesuturi. “Mecanismul de reglare pe termen lung const in modificarea gradului de vaseu- larizare tisularé (a densitait vasclor sanguine in fesut) prin angiogeneza sau reductia vaselor. Astfel, atunci cénd metabolismul unei portiuni de fesut se mentine la un nivel ‘alto perioada indelungatd, angiogeneza se intensifia si gradul de vascularizare a acestua crete. Atunci cand metabolismul timp indelungat este diminuat, ae loc re- ducfia vaselor sanguine cu scéderea gradului vascularizrié acestei poriuni de fesut Se considers c& unul din stimuli prineipali, care mfreste sau reduce gradul de vaseu- larizare in diverse condi, este necesarultisular de oxigen.