1

1. Partile componente ale unui generator pentru aparat roentgen sunt:

a. Transformatoarele
a. Redresoarele
b. Temporizatoarele
c. Pupitrul de comanda
2. Care sunt elementele metalice ale unui tub roentgen?
a. Anodul
a. Filamentul catodic
b. Piesa de concentrare a catodului
c. Peretii tubului RX
3. Care dintre parametrii constructivi ai unei anode de tub Rx influenteaza incalzirea ei:
a. Materialul din care este contruita
a. Viteza de rotatie
b. Panta de inclinare a fetei active
c. Diametrul anodei
4. Rolul cupolei unui tub radiogen este:
a. Contentia uleiului de racire
b. Protejarea mecanica a tubului
c. Oprirea diseminarii haotice a radiatiilor in mediul ambiant
2. Interactiunile direct ionizante ale radiatiilor Rontgen cu materia sunt:
a. Colisiunea
b. Frinarea
c. Efectul Compton
d. Efectul fotoelectric
3. Alegeti tehnica radiologica cea mai iradianta
a. Radiografia pulmonara
b. Urografia intravenoasa
c. Irigoscopia
d. Tomografia computerizata abdominala
4. Precizati care este rolul grilei antidifuzoare in achizitia radiografica a unei imagini radiografice :
a. Reducerea iradierii
b. Focalizarea radiatiilor
c. Reducerea radiatiei secundare
d. Cresterea contrastului imaginii
5. Care sunt elementele care determina dimensiunile imaginii obiectului radiografiat fata de original:
a. Dimeniunea obiectului
b. Distanta obiect film
c. Distanta sursa obiect
d. Unghiul razei incidente centrale cu planul sau axa obiectului
6. Precizati ce elemente intra in structura derivatilor farmaceutici cu care se realizeaza contrastul
artificial pozitiv in radiologie:
a. Plumbul
b. Iodul
c. Cuprul
d. Bariul
7. Care dintre modificarile clinice de mai jos se inscru in categoria acuzelor uzuale la administratrea i.v.
de substanta de contrast iodata:
a. gust metalic
b. Rush-ul cutanat
c. Colicile intestinale
d. Senzatia de caldura generalizata
8. Care dintre structurile de mai jos sunt hiperdense fata de structurile inconjuratoare in examenele CT
craniene:
a. Calciul
b. Tumorile cu contrast
c. Sangele proaspat
d. Edemul perilezional
9. Ce artere abdominale se pot identifica ecografic
a. Aorta
b. Trunchiul celiac
 2

c. Artera mezenterica inferioara

d. Arterele renale
10. Precizati afectiunea care constituie indicatie de ecografie diagnostica de prima intentie:
a. Litiaza urinara
b. Litiaza veziculara biliara
c. Tromboza de vase porte intrahepatice
d. Ureterohidronefroza
11. Selectati tipurile de afectiuni care beneficiaza la maximum de examenul IRM ca examen de prima
intentie:
a. Tumorile suprarenaliene
b. Tumorile pituitare
c. Tumorile cardiace
d. Tumorile primitive de cai biliare
12. Care este cea mai eficienta tehnica radiologica de punere in evidenta a fetelor sternului:
a. Radiografia toracica de fata
b. Radiografia toracica de profil
c. Computer tomografia
d. Radiografia toracica in oblic anterior stg
13. Care vase sanguine determina existenta amprentelor vasculare de pe conturul stg al traheei:
a. Aorta ascendenta
b. Crosa aortica
c. Vena azygos
d. Trunchiul brachiocefalic arterial
14. Cite segmente formeaza lobul superior pulmonar sting:
a. 3
b. 4
c. 5
15. Care sunt sectoarele circulatorii vasculare din interiorul parenchimlui pulmonar explorabile radiologic
standard:
a. Sectorul intramediastinal
b. Sectorul hilar
c. Sectorul central
d. Mantaua pulmonara
16. Care sunt structurile histologice care fac ca alveolele pulmonare sa nu fie structuri terminale:
a. Comunicari alveolo-alveolare porii Kohn
a. Comunicari intre alveolele si bronsiolele terminale: canalele Lambert
b. Ambele concomitent
c. Incorecte toate cele de mai sus
17. Care sunt formatiunile arteriale care formeaza marginea anatomica dreapta a mediastinului :
a. Crosa aortica
b. Trunchiul arterial pulmonar
c. Artera subclavie stinga
d. Trunchiul brachiocefalic arterial
e. Nu exista structuri arteriale pe marginea mediastinala dreapta
18. Care sunt elementele structurale ale mediastinului care beneficiaza de diagnostic cert
computertomografic fara contrast:
a. Vasele sanguine
a. Grasimea
b. Ganglionii limfatici calcificati
c. Fluidele clare din chiste
19. Care sunt portiunile din aorta vizibile pe radiografia toracica in incidenta postero-anterioara:
a. Marginea laterala a Aortei ascendente
a. Marginea mediala a portiunii orizontale a crosei
a. Marginea mediala a aortei descendente toracice
b. Niciuna din cele de mai sus
20. Cum se conecteaza in incidenta de profil proiectia trunchiului arterei pulmonare cu marginea anterioara
a ventricolului drept.
a. In continuare pe marginea anterioara., artera cranial fata de ventricolul drept
b. In continuare pe marginea anterioara artera caudal fata de ventricolul drept
c. Nu se conecteaza una cu cealalata pe marginea anterioara a cordului
 3

21. Selectati situatiile clinice in care sunt create conditiile de aparitie a bronhografiei aerice
a. Edemul pulmonar acut
a. Pneumonia franca la debut
b. Pneumonia franca la vindecare
c. Tuberculoza cavitara.
22. Care este limita de dimensiuni a opacitatilor pulmonare denumite “micronoduli”:
a. 1 mm
a. 3 mm
b. 5 mm
c. peste 5 mm
23. Semnele radiologice specifice unor opacitati cu punct de plecare parietal sunt:
a. Densitatea mare
b. Conturul net si regulat
c. Vizualizarea numai partiala a conturului
d. Racordul in panta lina
24. Selectati cauzele de ridicare bilaterala a cupolelor diafragmatice
a. Obezitatea
b. Sarcina
c. Ascita
d. Expirul
28. Dublul contur al marginii craniale a unei opacitati pleuretice libere se datoareaza:
a. miscarilor respiratorii
b. pozitiei bolnavului
c. decalajului de inaltime intre marginea anterioara si cea posterioara a fluidului
d. nici una dintre cele de mai sus
29. Selectati aspectele radiografice specifice pleureziilor interlobare:
a. forma lenticularta
a. localizarea pe traiectul unei scizuri
b. lipsa modificarilor cu pozitia
c. alte semne de afectare pleurala la distanta
30. Incercuiti leziunea tumorala hepatica ce prezinta in computer tomografie densitati negative:
a. chistul biliar
a. lipomul
b. hemangiomul
c. hiperplazia nodulara focala
d. colangiocarcinomul
31. Care este sensul de deplasare al bontului pulmonar intr-un pneumotorax partial :
a. Cranial si dorsal
a. Caudal si medial
b. Caudal si ventral
c. Caudal si lateral
32. Care dintre afectiunile de mai jos pot determina dilatatie vasculara poststenotica :
a. Stenoza valvulara mitrala
a. Stenoza valvulara aortica
b. Coarctatia de aorta
c. Stenoza infundibulara pulmonara

33. Opacitate masiva, sistematizata lobar, cu bronhografie aerica poate apare in:
a. Sindromul alveolar
a. Sindromul bronsic
b. Sindromul vascular
34. Cel mai fin ca structura compartiment al interstitiului pulmonar, vizibil pe o radiografie standard in incidenta
postero anterioara este :
a. Compartimentul peribronhovascular
a. Compartimentul interlobular
b. Compartimentul parietoalveolar
35. Alegeti afectiunile care se manifesta radiologic prin prezenta de micronoduli interstitiali mai mici sau egali
cu diametrul de 1,5 mm :
a. Infiltratele inflamatorii cu aspect de geam mat
a. Metastazele carcinomatoase
 4

b. Pneumoconioza
c. Hemosideroza primitiva
36.Imaginile directe de sindrom bronsic sunt:
a. Ingrosarea peretelui bronsiei
b. Cresterea diametrului unei bronsii cu perete ingrosat
c. Obstructia unei bronsii cu atelectazie adiacenta
d. Disparitia aeratiei bronsiei prin inclocuire cu fluid
37. Care sunt caracteristicile structurale si functionale ale circulatiei pulmonare cu efect in formarea imaginii
radiologice.
a. Debitul circulator mare
b. Presiunea intraarteriala pulmonara mica
c. Complianta capilara mare
d. Structura musculara sau elastica a arterelor in functie de distanta fata de hil
38. Hipervascularizatia arteriala pulmonara difuza (pletora) apare in:
a. Hipervolemie
b. Hiperchinezie
c. Shunt sistemico-pulmonar
d. Fistula arterio-venoasa
39.Semnele radiologice de hipovascularizatie pulmonara difuza bilaterala congenitala sunt:
a. Hipertransparenta pulmonara difuza , bilatarala, simetrica
a. Desen pulmonar gracil
b. Hiluri pulmonare mici, simetrice
c. Dilatatie poststenotica a arterei pulmonare
40. Sindromul vascular capilar pulmonar caracterizeaza :
a. Emfizemul pulmonar diffuz
a. Atelectaziile parcelare
b. Fibrozele pulmonare
c. Staza pulmonara cronica
41. Nodulii opaci hemosiderotici din staza pulmonara cronica se caracterizeaza prin:
a. Foarte numerosi
a. Localizati perihilar
b. Cu diametrul de maxim 3mm
c. Ireversibili in timp
42. Care dintre semnele radiologice de mai jos exprima hipertensiunea vasculara pulmonara anterograda:
a. Imbogatirea desenului vascular apical
a. Amputarea perihilara a benzilor vasculare
b. Marirea de volum a hilurilor pulmonare
c. Dilatatia de Artera pulmonara
43. Care este diametrul limita inferior al al unui nodul izolat malign pulmonar :
a. Sub 3 cm
b. 5 cm si peste
c. 7 cm si peste
d. Nu exista corespondenta volum/etiologie.
44. Selectati semnele radiologice pulmonare ale sancrului de inoculare tuberculos:
a. Intensitate mica
b. Localizare predominenta in lobul inferior drept
c. Cu adenopatii hilare
d. Cu benzi de limfangita
45. Semnele carecteristice infarctului pulmonar sunt:
a. Forma rotunda
b. Localizarea bazala dreapta
c. Semne de staza venoasa cronica
d. Asociaza hemoptizia
e. Reactie pleurala de la inceput
46. O cavitate intraparenchimatoasa pulmonara cu pereti grosi, cu contur intern neted , cu leziuni satelite si
bronsie de drenaj este:
a. Abces pulmonar cu germeni piogeni evacuat
b. Chist hidatic evacuat partial
c. Caverna tuberculoasa deterjata
d. Cancer pulmonar necrozat
 5

47. Care dintre afectiunile de mai jos se manifesta prin cavitati pulmonare multiple cu pereti subtiri:
a. Bula de emfizem
b. Displazia emfizematoasa
c. Polichistoza bronsica congenitala
d. Niciuna dintre cele de mai sus
48. Care dintre tipurile de leziuni mediastinale de mai jos beneficiaza de diagnosticul cert computer tomografic
cu contrast i.v.:
a. Lipoamele
a. Chistele
b. Vasele sanguine
c. Adenopatiile calcificate
49. Care dintre tumorile de mai jos sunt localizate in mediastinul antero+inferior
a. gusa plonjanta
a. timomul
b. lipomul
c. chistul pericardic
50. Marirea opacitatii cardiopericardice prin prezenta de lichid pericardic se caracterizeaza prin:
a. Marirea predominent in sens transversal
a. Unghiuri cardiofrenice obtuze
b. Absenta pulsatiilor pe contur
c. Modificari de aspect cu pozitia
51. Marirea de volum a atriului sting se materializeaza prin semne radiologice de modificare a contururlui
cardiac . In care dintre directiile spatiuli marirea nu are corespondent
a. Posterior
b. Lateral stg
c. Caudal
d. Cranial
52. Care dintre semnele radiografice de mai jos exprima marirea de volum a ventricolului sting:
a. Ascensionarea apexului cardiac pe radiografia PA
a. Lateralizarea spre stinga a arcului inferior sting al cordului
b. Deschiderea unghiului cardiofrenic sting al cordului
c. Depaseste dorsal punctul de intersectie al diafragmului cu vena cava inferioara
53. Marirea careia dintre cavitatile cordului determina in mod particular dilatatia tranversala cu etalarea cordului
pe diafragm:
a. Atriul stg
a. Ventricolul stg
b. Ventricolul dr
c. Atriul drept
d. Crosa aortica
54. Care dintre segmentele aparatului circulator toracic umple prin dilatatie spatiul retrosteranl inferior:
a. Aorta ascendenta
a. Trunchiul arterei pulmonare
b. Ventricolul sting
c. Atriul drept
d. Ventricolul drept
55. Care este segmentul aortic care nu se vizualizeaza nici macar partial pe radiografia toracica de fata dura:
a. Aorta ascendenta
b. Crosa aortica
c. Aorta descendenta
56. Ce cavitate conexa atriului sting apare marita in stenoza mitrala ?
a. Ventricolul sting
b. Artera pulmonara trunchi
c. Urechiusa stinga
d. Aorta ascendenta
57. Care sunt modificarile radiologice specifice insuficientei mitrale:
a. Staza pulmonara discreta
b. Marirea foarte accentuata a atriului sting
c. Marirea de volum a ventricolului sting
d. Dialatatia de aorta ascendenta
 6

58. Care valvulopatie se manifesta cu puls hilar pulmonar:

a. Stenoza mitrala
b. Insuficienta trcuspidiana
c. Insuficienta aortica
d. Stenoza valvulara pulmonara
59. Stenoza mitrala cu plaman sarac fara semne de staza pulmonara apare in :
a. Stenoza mitrala cu defect septal atrial asociat
b. Stenoza mitrala cu insuficienta tricuspidiana concomitenta
c. Stenoza mitarala cu insuficienta tricuspidiana consecurtiva
d. Stenoza mitrala cu atriu sting locuit.
60. Care dintre afectiunile de mai jos evolueaza cu aspect de cord mic sau de dimensiuni normale :
a. Pericardita constrictiva
a. Tetralogia Fallot
b. Stenoza valvulara aortica
c. Emfizemul pulmonar
61. Care dintre afectiunile de mai jos dau dilatatie partiala limitata de aorta descendenta toracica
a. Coarctatia de aorta
a. Disectia de aorta
b. Anevrismnul de aorta
c. Pseudoanevrismul postraumatic de aorta
62. Semnele radiografice ale dextropozitiei de Aorta :
a. Absenta butonului de la locul sau normal
a. Traheea deplasata spre stinga
b. Doua amprente vasculare pe marginea dreapta a traheei
c. Buton aortic pe marginea dreapta a mediastinului
63. Semnul faldului intimal la examenul CT al aortei cu contrast caracterizeaza:
a. Anevrism trombozant de aorta
a. Disectie de aorta
b. Ulceratie ateromatoasa
c. Decolarea unei placi de aterom
64. Care este elementul principal care sta la baza achizitiei unei imagini digitale:
a. Viteza fotonului Roentgen
a. Intensitatea quantei de lumina emisa de cristalul de scintilatie
b. Amplitudinea curentului generat in fotomultiplicator
c. Distanta de parcurs de la foton la calculatorul program.
65. Explicati mecanismul creerii de contrast pozitiv de catre suspensia de sulfat de bariu.
a. Cresterea absorbtiei radiatiilor
a. De catre o substanta inerta chimic, nemiscibila cu apa
b. Cu viteza de sedimentare mare
c. Care adera de mucoasa digetiva fara sa se absoarba
66. Ce are particular examenul cu sulfat de bariu al esofagului;
a. Consistenta semisolida a SO4Ba
b. Incidentele oblice
c. Examinarea rapida in dinamica deglutitiei
d. Examen de mucoasa in strat subtire la finele examenului propriu-zis
67.Indicatiile de utilizare ale computer tomografiei in patologia digestiva sunt:
a. Depistarea si stadializarea tumorilor organelor parenchimatoase
b. Monitorizarea post-terapeutica a lor
c. Depistarea determinarilor secundare hepatice
d. Decelarea de colectii fluide intraperitoneale
e. Studiul traectului si permeabilitatii unor axe vasculare
68. Ecografia este indicata in diagnosticul afectiunilor :
a. Tractului digestiv
b. Organelor parenchimatoase abdominale
c. Scheletului osos abdomino-pelvin
d. Adenopatiilor intra sau extraperitoneale
e. A fluxurilor sanguine pe vase
69. Proiectarea metamerica a orificiului Killian si a cardiei este :
a. C7/T12
b. C6/T12
 7

c. C6/T11
a. C7/T11
70. Cum variaza dimensiunile diferitelor zone topografice ale esofagului in repletie completa :
a. Diametru redus in regiunea cervicala
a. Diametru maxim in portiunea toracala
b. Dilatatie ampulara suprafrenica
c. Nu se vizualizeaza niciodata in repletie completa
71. Care este semnul cert ca radiografia unui stomac in repletie este efectuata in ortostatism:
a. Substanta baritata la polul distal al stomacului
b. Vizualizarea chineticii pe mica curbura
c. Nivelul orizontal al partii opace a suspensiei baritate
d. Niciunul dintre cele de mai sus.
72. Selectati rapoartele anatomice ale fetei posterioare a stomacului:
a. Pancreas
b. Glanda suprarenala stinga
c. Rinichiul sting
d. Duodenul ascendent.
73. Autoplastica mucoasei gastrice depinde de :
a. Tonicitatea peretelui gastric
a. Incidenta radiografiei in ortostatism sau decubit
b. Starea de contractilitate a muscularis mucosae
c. Gradul de repletie a stomacului
74. Peristaltica stomacului apare sub forma :
a. Fornix/2-3 unde
a. Marea curbura /3-4 unde
b. Mica Curbura/3-4 unde
c. Marea curbura- da/mica curbura- nu
75. Alegeti portiunile fixe ale duodenului:
a. Bulbul
a. Genunchiul inferior
b. Unghiul Treitz
c. Tot conturul extern al doudenului D2
76.Duodenul descendent si cel ascendent au rapoarte directe cu :
a. Pancreasul
a. Fata viscerala a splinei
b. Aorta
c. Vena cava inferioara
d. Artera mezenterica superioara
77. Precizati cum apar orientate ansele jejunului si ileonului :
a. Ansele jejunale verticale si cele ileale orizontale
a. Toate ansele orizontale indiferent de regiune
b. Ansele jejunale orizontale si cele ileale verticale
78. Precizati portiunile fixe ale colonului:
a. Cecul si colonul ascendent
a. Unghiul hepatic
b. Colonul transvers
c. Colonul descendent
d. Sigmoidul si rectul
79. Diferenta dintre spasm si stenoza unui segment digestiv se defineste in functie de :
a. Localizarea ingustarii
a. Lungimea ingustarii
b. Caracter tranzitoriu sau definitiv
c. Reactia la tratamentul antispastic
d. Aspectul reliefului mucos
80. Hiperchinezia unui segment de tub digestiv se traduce prin :
a. Cresterea numarului de unde peristaltice
a. Stergerea reliefului mucos
b. Adincirea undelor peristaltice
c. Evacuarea accelerata a segmentului digestiv
d. Staza persistenta in segmentul afectat
 8

81. Hernierea stomacului prin hiatusul diafragmatic al esofagului se materializeaza prin :

a. Ascensionarea unui segment gastric cu migrarea in torace
b. Aparitia unei opacitati mediastinale inferioare cu sau fara nivel hidroaeric
c. Existenta unui esofag mai scurt decit normal
d. Stergerea reliefului mucos al segmentului gastric herniat
82. Dolicosegmentul de tub digestiv se defineste prin:
a. Alungirea segmentului
a. Pozitia sinuoasa
b. Stergerea mucoasei
c. Contururi regulate
83. Caracterele radiologice ale unei stenoze benigne de segment de tract digestiv sunt:
a. Sunt scurte
a. Pot fi multiple
b. Sunt situate in axul segmentului afectat
c. Orificiile de intrare si iesire din stenoza au forma de pilnie
84. Selectati caracterele radiologice ale unei amprente asupra unui lumen digestiv:
a. Deformeaza o portiune din contur fara sa-l intrerupa
a. Nu deplaseaza segmentul de tract digestiv
b. Apar de regula pinteni si semitonuri
c. Pliurile sunt deplasate , nu sunt intrerupte
d. Lumenul restant este ingustat
85. Incizura se deosebeste de ancosa unui lumen digestiv:
a. Are o forma ascutita in unghi
a. Laturile unghiului sunt rectilinii
b. Apare pe ambele contururi ale unui lumen
c. Are caracter definitiv
86. Diverticulii digestivi de pulsiune :
a. Sunt imagini aditionale de plus de umplere
a. Au forma rotund ovalara
b. Sunt legati de lumenul principal printr-un pedicol
c. Continutul poate fi omogen sau neomogen
87. Diverticulii digestivi de tractiune prezinta :
a. O forma triunghiulara cu baza in lumenul digestiv
b. Au contururi regulate rectilinii
c. Se umplu si se evacueaza complet
d. Apar localizati pe orice segment digestiv, mai frecvent pe esofag
e. Continutul este omogen
88. Aspectul radiologic al unei nise in incidenta ortograda :
a. Opacitate centrala data de substanta de contrast din nisa
b. Inel semiopac concentric cu conturul opacitatii centrale = edem perilezional
c. Pliurile de mucoasa pot fi sau nu convergente spre leziune dupa natura leziunii
d. Continutul opacitatii centrale poate fi neomogen.
89. Elemente semiologice radiologice specifice nisei benigne sunt:
a. Depaseste limita peretelui digestiv
b. Suprafata locului de implantare este totdeauna mai mica decit adincimea nisei
c. Nisa este circumscrisa de un inel transparent (edemul perilezional)
d. Pliurile mucoasei sunt convergente spre nisa
e. Detritusul necrotic determina neregularitati ale fundului nisei.
90. Aspectul radiologic al lacunei benigne implica:
a. Este o fornatiune protruziva in interiorul lumenului digestiv adiacent
b. Are de obicei contur net
a. Forma este rotund ovalara
c. Pliurile mucoase sunt impinse si deplasate
d. Peretele lumenului in zona de insertie are mobilitatea pastrata
91. Care dintre modificarile de mucoasa de mai jos caracterizeaza afectiunile digestive maligne:
a. Hipertrofia pliurilor
b. Atrofia pliurilor
c. Intreruperea pliurilor
d. Convergenta de pliuri
e. Dezorganizarea de pliuri
 9

92.Cite segmente orientate orizontal are lobul sting hepatic:

a. 1
b. 3
c. 2
93.Alegeti entitatile patologice care pot da calcificari hepatice:
a. Granuloamele postinflamatorii
b. Abcesele parazitare vindecate
c. Chistele esentiale
d. Hemangioamele
e. Hidatidoza
94. Diagnosticul pozitiv computer tomografic de tumora hepatica implica urmatoarele semne
a. Imagine rotund ovalara cu densitate si iodofilie mai mici decit ale parenchimului hepatic
inconjurator.
b. Limitele imprecis conturate
c. Cu priza de contrast precoce
d. Cu leziuni asociate de ciroza hepatica sau dilatatie de cai biliare
95. Care sunt caracterele CT specifice chistului hidatic:
a. Densitate fluida
a. Aspectul de vezicule fiice
b. Aspectul de membrana proligera decolata
c. Calcificarile parietale
d. Absenta iodofiliei
96. Alegeti locul de electie de injectare cu contrast pentru realizarea unei portografii directe :
a. Transhepatica
b. Transjugulara retrograda
c. Trans-splenica
d. Transparietala abdominala venoasa mezenterica
97. Care sunt factorii de care depinde calitatea unei colangiografii orale ?
a. Absorbtia contrastului in intestin
a. Capacitatea de preluare activa a contrastului de catre ficat
b. Permeabilitatea canalelor biliare intra si extrahepatice
c. Concentratia de iod in bila
98. Precizati metodele radiologice de explorare directa a cailor biliare:
a. Colangiografia percutana
a. Coledocopancreatografia endoscopica retrograda(ERCP)
b. Colangiografia preoperatorie
c. Colangiografia postoperatorie pe tub Kher.
99 Care este metoda imagistica de baza pentru diagnosticul calcificarilor intrapancreatice:
a. Radiografia abdominala simpla
a. Ecografia
b. Computer tomografia
c. Imagistica prin rezonanta magnetica
100. Alegeti indicatiile corecte de explorare CT cu contrast a splinei:
a. Diagnosticul pozitiv si diferential de organ
a. Diagnosticul splinelor accesorii sau reziduale postoperatorii
b. Diagnosticul formatiunilor localizate intrasplenice
c. Diagnosticul splinei de staza
d. Diagnosticul limfoamelor cu determinare splenica .
101. Care dintre categoriile de substanta de contrast iodate de mai jos dau cea mai mica rata de reactii adverse:
a. Substantele ionice
b. Substantele nonionice monomerice
c. Substantele nonionice dimerice
d. Substantele iodate liposolubile
102. Precizati care dintre simptomele de mai jos se incadreaza in categoria accidentelor minore sau reactii
adverse medii la administrarea i.v. de contrast iodat:
a. Greata
a. Eruptiile cutanate
b. Cefalee
c. Gust metalic in gura
d. Hipotensiune
 10

103.Care este intervalul de timp limita intre timpul nefrografic si cel pielografic in urografia intravenoasa:
a. 1 minut
a. 3 minute
b. 5 minute
c. nu exista un timp standardizat
104. Precizati nonindicatiile de explorare urografica:
a. Insuficienta renala acuta
a. Insuficienta renala cronica
b. Colica renala
c. Intestin cu resturi alimentare si fecale
105. Indicatiile de utilizare a pielografiei directe :
a. Traumatisme renale cu hematurie
b. Litiaza ureterala radioopaca
c. Tumorile uroteliale inalte
d. Leziuni inflamatorii incerte pe UIV
e. Obstructia ureterala de cauza neprecizata UIV
106. Indicatiile explorarii computer tomografice in patologia urinara :
a. Depistarea si caracterizarea morfologica a maselor tumorale vezicale
a. Stadializarea tumorilor si monitorizarea postoperatorie
b. Abcesele renale
c. Absenta vizualizarii unui rinichi in lomba
d. Litiaza urinara radiotransparenta
107. Conturul policiclic al rinichilor la copil sub 5 ani se considera dat de :
a. Polichistoza renala
a. Lobulatie fetala
b. Tumora Wilms
c. Rinichi dublu unicapsular
108. Care sunt strimtorile fiziologice ale ureterelor:
a. Jonctiunea pieloureterala
b. Intersectia cu vasele iliace
c. Portiunea intramurala vezicala
109. Precizati etiologia posibila a calcificarilor renale lineare rectilinii sau curbe:
a. Vasculare hilare
b. Tumori maligne
c. Chiste hidatice
d. Boala Cacchi – Ricci
e. Nefrocalcinoza
110. Cite feluri de ectopie renala cunoasteti?
a. Joasa
b. Inalta
c. Directa
d. Incrucisata
e. Cu fuziune
111. Rinichiul de dimensiuni reduse, unilateral cu contur neted apare in:
a. Hipoplazia renala congenitala
b. Rinichiul ischemic cronic
c. Tuberculoza renala
d. Nefrita radica
112.Evaluati in timp entitatea de “rinichi mut” urografic:
a. 1 ora
b. 2 ore
c. 30 minute
d. Pina la disparitia substantei de contrast din sistemul pielocaliceal contralateral.
113. Selectati cauzele malformative de dilatatie a sistemului pielocaliceal
a. Reflux vezico-ureteral
b. Ureterocel
c. Necroza papilara
d. Ureter retrocav
e. Anomalii arteriale in hilul renal
 11

114. Care dintre formatiunile aditionale de mai jos comunica direct cu caile urinare?
a. Diverticolul caliceal
b. Caverna tuberculoasa
c. Chistele parapielice
d. Necroza papilara
e. Hematomul intraparenchimatos post-traumatic
115. Selectati modificarile functionale urografice din sindromul obstructiv urinar superior unilateral:
a. Absenta secretiei de contrast pe partea bolnava
b. Intirzierea eliminarii contrastului pe partea sanatoasa
c. Nefrograma palida de partea sanatoasa
d. Intensitate redusa a contrastului in caile urinare bilataral
e. Nefrograma de partea bolnava persistenta de ordinul orelor.
116. Alegeti metoda radioimagistica de electie pentru diagnosticul si stadializarea carcinomului renal(Gravitz)
a. Urografia intravenoasa
b. Scintigrama renala
c. Ecografia
d. Computer Tomogafia
e. Angiografia selectiva renala
117. Alegeti metoda diagnostica de baza in diagnosticul pozitiv al metastazelor osoase
a. Imagistica prin Rezonanta Magnetica
b. Computer Tomografia
c. Radiografiile osoase simple
d. Scintigrama cu Tc 99 difosfonat
e. Arteriografia periferica
118. In ce stadiu N se incadreza adenopatia hilara renala contra-laterala dintr-o tumora Gravitz:
a. 2
b. 3
c. 4
d. 5
119. Limita de virsta pina la care trebuie sa se realizeze sudarea nucleilor epifizari cu diafiza este:
a. In primul an de viata
b. In jurul virstei scolare
c. In jurul virstei de 12 ani
d. Intre 16 si 22 de ani
120. Care dintre modificarile elementare ale osului se exprima prin modificari de forma
a. Oedostoza
b. Scoliostoza
c. Hiperostoza
d. Exostoza
121. Alterarea structurii spongioasei unui os in sensul: reducerea opacitatii, reducerea grosimii traveelor,
cresterea areolelor osoase si aspect fasciculat al compactei reprezinta :
a. Demineralizare
b. Osteoporoza
c. Osteoliza
d. Combinatia dintre primele doua
e. Toate 3 combinate.
122. Care dintre imaginile radiologice de mai jos se incadreaza in categoria “osteoliza”
a. Lacuna osoasa centrala
b. Periostoza
c. Caria osoasa
d. Eroziunea osoasa
e. Amprenta osoasa
123. Endostoza apare localizata la nivelul:
a. Spongioasei epifizare
b. Fetei externe a compactei
c. Fetei interne a compactei
d. Corticalei
124. Selectati modificarile osoase care apar in osteomalacie:
a. Rezorbtie osoasa circumscrisa
b. Striuri Looser
 12

c. Fracturi in lemn verde

d. Deformare a nucleilor epifizari
e. Deformari osoase
125. Selectati afirmatiile corecte asupra modificarilor radiologice din faza initiala inflamatorie de vindecare a
unei fracturi:
a. Fragmente fracturare osteoporotice, traiect de fractura identic celui din momentul producerii
fracturii
b. Fragmente fracturare demineralizate la extremitati si largirea traiectului de fractura fata de cel
initial
c. Fragmente fracturare de forma, dimensiuni si structura normale cu largirea traiectului de
fractura
126. Alegeti categoriile de semne radiologice pe care le intilniti in osteoartrita tuberculoasa
a. Demineralizare
b. Osteoliza
c. Osteoscleroza
d. Reducerea progresiva a spatiului articular
127. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU corespunde aspectului de chist osos esential:
a. Localizarea de electie la metafizele oaselor lungi
b. Sufla si intrerupe de regula corticala
c. Interior poliseptat
d. Lizereu osteosclerotic la polul inferior
128.Alegeti semnele corecte de osteosarcom osteogenic:
a. infiltrarea si densificarea structurilor moi
b. incluzii osoase in modificarile de structuri moi
c. intreruperea corticalei
129. Particularitatile aspectului radiologic toracic la copil sunt:
a. Arcuri costale posterioare orizontalizate
b. Mediastin ingustat
c. Calibrul arterelor intrapulmonare egal pe toata aria de proiectie a fiecarui pulmon
d. Bifurcatia traheei proiectata la nivel T3
e. Hemidiafragme decalate invers decit la adult, cel sting situat mai cranial
130. Aspectul radiologic normal al esofagului la copil implica :
a. apare ca banda transparenta mediastinala fara contrast
b. nu se vizualizeaza pliuri de mucoasa
c. nu se vizualizeaza contractii pe contur
d. prezinta in primele doua luni de viata un mic reflux gastro-esofagian
131. Craniul copilului este diferit de cel al adultului:
a. Viscerocraniul este proportional mai mare fata de neurocraniu
b. In primul an de viata se vad fontanelele
c. Cele doua ramuri mandibulare sunt separate de o banda clara
d. Sinusurile craniene apar esalonat, la sugari nu exista decit cele maxilare
132. Care dintre modificarile de mai jos se incadreaza in limitele normalului:
a. Suturi cerebrale supranumerare
b. Anterolistezis vertebral C3-C4
c. Nucleii de osificare supranumerari la oasele membrelor
d. Nucleii de osificare asimetrici la oasele pereche
e. Modificari de structura mixte ale zonelor metafizare
133. Specificati care dintre modificarile functionale de mai jos insotesc stenoza hipertrofica de pilor :
a. Hiperchinezie
b. Hipotonoie
c. Reflux gastro-esofagian
d. Niciuna dintre cele de mai sus
134. Care este diferenta dintre rinichiul miniatural si rinichiul hipoplazic:
a. Morfologia sistemului pielocaliceal normala , redusa ca dimensiuni in rinichiul miniatural fata de
modificari morfologice de dimensiuni si orientare ale calicelor in rinichiul hipoplazic
b. Functia renala normala in rinichiul miniatural fata de opacifiere tardiva sau rinichi mut in rinichiul
hipoplazic
c. Contururile nete si regulate in rinichiul miniatural fata de aspectul polilobat al rinichiului hipoplazic.
d. Pozitia ectopica a rinichiului miniatural fata de pozitia normala a celui hipoplazic.
 13

135. Selectati semnele radiologice corecte de luxatie congenitala de sold:

a. Intreruperea arcului cervico – obturator
b. Reducerea unghiului de inclinare a plafonului acetabular
c. Deplasarea lateral si cranial a nucleului epifizar
d. Lateralizarea axului diafizar
136. Sifilisul osos la sugar prezinta:
a. Localizare poliostica
b. Predominent la oasele scurte si cele late
c. Pe oasele lungi are localizare metafizara
d. Diafiza are structura modificata prin prezenta de lacune gomatoase
e. Este frecventa reactia periostala lineara
137. Selectati calcificarile intracerebrale normale:
a. ale glandei pineale
b. ale plexurilor coroide
c. ale coasei creierului
d. ale vaselor arteriale
e. ale nucleilor bazali
138. Pe radiografia de fata a segmentului atlo-axoidian al coloanei vertebrale, se pot examina:
a. condilii occipitali
b. apofizele transverse ale atlasului
c. corpul axisului si apofiza odontoida
d. apofiza spinoasa a axisului
e. arcurile anterior si posterior ale atlasului
139. Incarcarea cu contrast iodat a unei leziuni cerebrale se datoreaza:
a. unei tromboze venoase profunde
b. unei malformatii vasculare
c. unei hipervascularizatii tumorale
d. alterarii barierei hematoencefalice
e. nici uneia dintre cele de mai sus
140. Selectati leziunile care dau hipodensitate spontana fata de tesutul cerebral la examenul computer tomografic
fara contrast:
a. sangele proaspat
b. pierdere neuronala prin leziune ischemica
c. demielinizare
d. edemul
e. necroza
141. Angajarile intracerebrale sunt de mai multe tipuri. Selectati pe cele corecte.
a. Sub coasa creierului
b. Prin fantele sfenoidale
c. Prin foramen ovale
d. Prin foramen magnum
e. Prin voletul cranian post operator.
142. In ponderatie T1 la examenul IRM, zonele de hiposemnal/negru corespund :
a. Lichidului cefalorahidian
b. Aerului
c. Calcificarilor
d. Necrozei
143.Limitele examenului IRM sunt date de :
a. timp de examinare lung
b. rezolutie spatiala inferioara CT
c. absenta de vizualizare a calcificarilor
d. necesitate de utilizare de echipamente nemetalice pentru operatiunile conexe
144. Avantajele explorarii IRM fata de CT a leziunilor inflamatorii vertebrale:
a. diagnostic precoce
b. evaluarea leziunilor plurietajate
c. extensia in spatiul epidural
d. evidentierea semnelor de suferinta medulara
e. extensia in partile moi paravertebrale
 14

145. Cite tipuri de redresoare cunoasteti:

a. Redresoare uscate
b. Redresoare cu dublu circuit
c. Supape cu vid
146.Piesa generatoare de fotoni Rontgen a unui tub RX este:
a. Catodul
b. Anodul
c. Peretele tubului
d. Piesa de concentrare
147.Care dintre parametrii unui cablu de alimentare a unui aparat Rx influenteaza valorile curentului primar:
a. Diametrul cablului
b. Lungimea cablului
c. Materialul din care este construit cablul
148.Filtrele amplasate la iesirea din tub sunt confectionate din:
a. Plumb
b. Carbon
c. Aluminiu
d. Cupru
149.Interactiunile indirect ionizante ale radiatiilor Rontgen cu materia in cadrul radiologiei diagnostice sunt:
a. Coliziunea
b. Franarea
c. Efectul Compton
d. Efectul fotoelectric
e. Efectul de materializare
150.Alegeti tesutul cel mai radiorezistent:
a. Pielea
b. Maduva osoasa
c. Miocardul
d. Osul
151.Alegeti cea mai putin iradianta tehnica radiologica:
a. Radiografia pulmonara cu raze dure
b. Radiografia pulmonara cu regim standard
c. Radiografia coloanei vertebrale lombare
d. Tomografia computerizata
e. Tomografia plana
152.Alegeti elementele care contribuie la calitatea filmului radiografic:
a. Dimensiunea granulului de bromura de argint
b. Emulsia fotografica pe ambele fete ale filmului
c. Spectrul de sensibilitate albastru sau verde
153.Cum se obtine departajarea pe imaginea radiografica a doua obiecte suprapuse cu imagine sumata:
a. Prin inclinarea razei incidente centrale
b. Prin inclinarea planului in care se afla obiectul
c. Prin reducerea distantei focar-film
154.Precizati care dintre elementele de mai jos se utilizeaza ca substante de contrast artificial:
a. apa
b. aerul
c. derivatii iodati
d. sulfatul de bariu
155.Care dintre semnele clinice de mai jos definesc o intoleranta minora sau medie la contrast iodat injectat
i.v. :
a. Greata
b. Eruptiile cutanate
c. Frisonul
d. Senzatia de caldura generalizata
156.Cate forme farmacologice de substante de contrast iodate cunoasteti:
a. Hidrosolubile cu eliminare urinara
b. Hidrosolubile cu eliminare biliara
c. Hidrosolubile cu metabolizare integrala
d. Uleiuri iodate cu injectare directa
 15

157.Ce vene abdominale se identifica ecografic:

a. Vena cava inferioara
b. Vena porta
c. Vena mezenterica superioara
d. Venele renale
158.Precizati afectiunile in care ecografia diagnostica reprezinta un gest inutil:
a. Litiaza coledocului distal
b. Litiaza vezicala urinara
c. Chistele intraparenchimatoase pulmonare
d. Nici una dintre cele de mai sus.
159.Alegeti formatiunile anatomice care beneficiaza de explorarea IRM:
a. Caile biliare
b. Caile urinare
c. Venele suprahepatice
d. Pulmonul aerat
160.Precizati care sunt elementele anatomice ale capului coastei care realizeaza articularea cu vertebrele:
a. Capul costal
b. Colul costal
c. Tuberculul costal
d. Nici una dintre cele de mai sus
161.Amprentele multiple pe marginea arcurilor costale posterioare pot fi date de :
a. Art. intercostale in CoAo
b. Art. intercostale in obstructia de artera subclavie
c. Tumoretele nervoase din boala Recklighausen
d. Adenopatii
162.Cate segmente formeaza lobul superior pulmonar dr.:
a. 3
b. 4
c. 5
163.Modificarile vasculare din cadrul redistributiei vasculare pulmonare progreseaza din aproape in
aproape:
a. Caudo-cranial
b. Cranio-caudal
c. Dinspre medial spre lateral
d. Dinspre lateral spre median
164.Care este cea mai mica structura pulmonara cu functie eminamente de conducere:
a. Bronsiola respiratorie
b. Bronsiola terminala
c. Canalele alveolare
165.Care sunt elementele vasculare continand sange neoxigenat vizibile pe marginea stanga a mediastinului:
a. Vena cava superioara
b. Vena azygos
c. Artera pulmonara
d. Nici una dintre cele de mai sus
166.Care elemente anatomice delimiteaza loja Baretty:
a. Vena cava superioara
b. Aorta ascendenta
c. Traheea
d. Esofagul
e. Nici una dintre cele de mai sus
167.Care sunt cele mai caudale cavitati cardiace:
a. Atriul stg
b. Ventricolul dr
c. Atriul dr
d. Ventricolul stg
168.Care sunt elementele anatomice mediastinale fixe utilizate la quantificarea maririlor ventricolului sting:
a. Artera pulmonara stinga
b. Vena cava superioara
c. Esofagul
d. Vena cava inferioara
 16

169.Selectati modificarile radiologice normale ale aspectului radiologic al toracelui in inspir:

a. orizontalizarea coastelor
b. ascensionarea si orizontalizarea cordului
c. cresterea transparentei pulmonare
d. ascensionarea cupolelor diafragmatice
170.Care dintre aspectele de mai jos sunt incriminate in geneza termenului semiologic de “structura
neomogena” a unei opacitati pulmonare:
a. necrozele
b. abcedarile
c. calcificarile
d. hemoragiile
171.Alegeti carcaterele radiologice ale unei coaste cervicale:
a. lungimea mai mica decit coasta 1
b. formata numai din arc posterior si eventual lateral
c. cu extremitatea anterioara flotanta
d. articulata cu apofiza transversa C7
172.Selectati cauzele de ridicare unilaterala a unui dom diafragmatic:
a. atelectazia plamanului sau a unui lob
b. embolia pulmonara unilaterala
c. emfizemul pulmonar
d. hepatomegalia
173.Care afectiuni pleurale sau pulmonare realizeaza deplasarea mediastinului spre partea bolnava:
a. Atelectazia
b. Pleurezia libera
c. Emfizemul
d. Pahipleurita
174.Alegeti criteriile de diagnostic pozitiv ale pleureziilor franc lichidiene:
a. localizarea in sinusurile costodiafragmatice
b. modificarea cu pozitia
c. largirea spatiilor intercostale
175.Metoda cu randamentul diagnostic cel mai bun in evaluarea obstructiei biliare distale cu substrat litiazic
este reprezentata de:
a. colangiografia transhepatica
b. radiografia abdominala pe gol
c. ecografia abdominala
d. computer tomografia
e. rezonanta magnetica cu secvente de colangio-RM
176.Aspectul radiografic de torace nelocuit fara nici o structura radioopaca in aria de proiectie a unui
hemitorace caracterizeaza :
a. Tromboza unilaterala de artera pulmonara
b. Atelectazia completa a unui plaman
c. Pneumotoraxul sufocant cu supapa
d. Emfizemul compensator pulmonar unilateral
177.Care dintre afectiunile de mai jos pot evolua cu cord radiologic normal ca dimensiuni si configuratie :
a. Stenoza mitrala
b. Stenoza aortica
c. Tetralogia Fallot
d. Pericardita exsudativa
178.Selectati caracterele radiologice ale nodulilor acinari:
a. Dimensiuni sub 3 mm
b. Forma rotund ovalara
c. Contur sters
d. Potential de confluenta in timp
179.Opacitatile din sindromul interstitial indiferent de tipul lor se caracterizeaza prin:
a. Contur net
b. Lipsa sistematizarii
c. Lipsa bronhografiei aerice
d. Evolutia lenta
 17

180.Care dintre liniile septale Kerley au orientare strict orizontala si sunt obligatoriu in contact cu pleura:
a. Liniile Kerley A
b. Liniile Kerley B
c. Liniile Kerley D
d. Nici una dintre cele de mai sus
181.Care dintre consecintele ventilatorii sunt efectul unei obstructii bronsice incomplete sau tranzitorii:
a. Atelectazia
b. Emfizemul localizat cu aer captiv
c. Atelectazia lamelara Fleischner
d. Nici una dintre cele de mai sus
182.Care sunt conditiile de redistributie vasculara nepatologica :
a. starile febrile
b. decubitul dorsal
c. obezitatea
d. sarcina
183.Semnele radiologice de pletora pulmonara sunt:
a. Reducerea transparentei pulmonare globale
b. Cresterea numarului si grosimii benzilor vasculare (desen pulmonar)
c. Absenta leziunilor parenchimatoase pulmonare
d. Caracterul pseudotumoral al hilurilor pulmonare
184.Hipovascularizatia difuza unilaterala congenitala se manifesta radiologic prin:
a. Hipertransparenta difuza unilaterala
b. Desen pulmonar gracil pe toata aria de proiectie a pulmonului
c. Hil mic sau absent de partea hipertransparentei
d. Nici una dintre cele de mai sus
185.Aspectul radiologic al edemului pulmonar cronic este :
a. Desen areolar perialveolar
b. Prezenta de linii Kerley B
c. Epansament pleural mic cu pleura groasa
d. Noduli radioopaci de tip interstitial
186.Alegeti caracterele radiologice ale nodulilor de osificare din staza pulmonara cronica:
a. Diametre de pina la 1 cm
b. Distributie aleatorie
c. Numar redus
d. Intensitate calcara
e. Structura neomogena
187.Sindromul de hipertensiune pulmonara retrograda se caracterizeaza prin:
a. Transparentizarea pulmonului periferic
b. Amputarea perihilara a benzilor vasculare
c. Reducerea de volum a hilului pulmonar
d. Persistenta leziunilor interstitiale pulmonare periferice
e. Dilatatia de ventricul drept.
188.Care dintre semnele radiologice de mai jos sugereaza etiologia maligna a unui nodul izolat pulmonar:
a. diametru mai mare de 5 cm
b. conturul spicular
c. neomogenitate de structura
d. localizare ventrala
189.Selectati caracterele radiologice ale chistului hidatic pulmonar neevacuat:
a. dimensiuni mari
b. intensitate hidrica
c. contur net
d. calcificari parietale
e. forma variabila cu timpii respiratori
190.Semnele radiologice ale hamartomului pulmonar sunt:
a. Dimensiuni sub 1 cm
b. Contur net
c. Intensitate mare
d. Excavare frecventa
e. Prezenta calcificarilor
 18

191.Alegeti cavitatile pulmonare cu pereti grosi:

a. Bula de emfizem
b. Abcesul pulmonar cu germeni piogeni
c. Cistul hidatic evacuat
d. Caverna pulmonara deterjata veche
e. Tumora necrozata
192.Care dintre afectiunile de mai jos se incadreaza in categoria cavitatilor pulmonare dobandite cu pereti
subtiri multipli:
a. Bronsiectaziile
b. Pneumatocelul poststafilococic
c. Caverna tuberculoasa veche
d. Bula de emfizem pericicatriceal
193. Care este cea mai frecventa tumora solida localizata in mediastinul posterior la copil:
a. Meningocelul
b. Neuroblastomul
c. Gusa plonjanta posterioara
d. Abcesul rece toracic
194. Semnul diafragmului continuu apare in:
a. Pneumomediastin
b. Emfizem subcutanat toracic
c. Pneumopericard
d. Pneumoperitoneu
195. Semnele directe de marire a opacitatii cardiopericardice:
a. Dimensiunea transversa mai mare decit ½ din diametrul maxim al toracelui
b. Unghiuri cardiofrenice obtuze
c. Reducerea amplitudinii pulsatiilor pe contur
d. Nici unul dintre cele de mai sus
196. Care dintre partile componente ale aparatului cadio-vascular determina prin dilatatie modificari ale
pozitiei esofagului:
a. Ventricolul sting
b. Aorta ascendenta
c. Atriul sting
d. Aorta descendenta
197. Care este semnificatia semiologica a aspectului radiografic in incidenta postero-anterioara de “apex
cardiac globulos”:
a. Marirea de ventricul dr
b. Dialatia de ventricul stg
c. Hipertrofia de ventricul stg
d. Hipertrofia de ventricul dr
198. Aspectul radiografic de staza pulmonara cronica se poate asocia cu:
a. Marirea cavitatilor stangi
b. Dilatatia trunchiului de artera pulmonara
c. Marirea de ventricul drept
d. Reducerea de flux si de volum a cavitatilor drepte
199. Deplasarea spre dr. fata de axul median al traheei superioare pe radiografia toracica AP este semn de:
a. Marire a atriului stg
b. Reactie lichidiana pericardica
c. Dilatatia crosei aortice
d. Dilatatia venei cave superioare
200. Marirea carei formatiuni anatomice de mai jos determina largirea unghiului bifurcatiei traheei:
a. Vena cava superioara
b. Atriul stg
c. Urechiusa dreapta
d. Sinusul coronar
e. Crosa aortica
201. Care este metoda imagistica de diagnostic de prima intentie a mixomului atrial stg:
a. Ecocardiografia
b. Rezonanta magnetica
c. Angiocardiografia
d. Radiografia toracica dura in incidenta PA
 19

202. Care dintre situatiile clinice de mai jos asociaza stenozei mitrale o crestere a circulatiei pulmonare prin
debit:
a. Stenoza mitrala cu persistenta de canal arterial
b. Stenoza mitrala cu componenta de insuficienta mitrala
c. Sindromul Lutembacher
d. Stenoza mitrala cu drenaj venos pulmonar aberant
203. Care afectiune cardiaca asociaza pulmon sarac, dilatatie anevrismala de atriu drept, marire accentuata
de volum a cordului si absenta shunturilor cardiace:
a. Sindromul Lutembacher
b. Sindromul Marfan
c. Boala Ebstein
d. Pericardita exudativa
204. Care valvulopatie modifica aspectul normal al pulsatiilor pe marginea cordului:
a. Stenoza mitrala
b. Insuficienta aortica
c. Insuficienta mitrala
d. Insuficienta valvulara pulmonara
e. Niciuna dintre cele de mai sus
205. Care este semnul computer tomografic specific de infectie mediastinala :
a. Disparitia structurilor grasoase ale tesutului de impachetare
b. Aparitia de imagini fluide
c. Prezenta de bule de gaz
d. Prezenta de hiperdensitati delimitate pseudochistice
206. Care sunt variantele de marire a arcului arterei pulmonare pe radiografia toracica de fata:
a. Bombare prin cresterea curburii
b. Aspect rectiliniu prin cresterea lungimii
c. Aparitia unui arc suplimentar
d. Calcificari arcuite concentrice
207. Care dintre hipertensiunile pulmonare dau dilatatie de trunchi de artera pulmonara :
a. Cele prin crestere de presiune
b. Cele prin crestere de debit
c. Dilatatia post-stenotica
d. Orice hipertensiune pulmonara indiferent de cauza, tip sau localizare
e. In nici una dintre situatiile de mai sus
208. Metoda de electie de diagnostic a disectiei de aorta cu hematom periaortic este:
a. Ecografia trans-esofagiana
b. Radiografia toracica standard in incidenta PA si OAS
c. Angiografia
d. Computer tomografia
209. Care dintre elementele constituente ale unei imagini analoge finale din computer tomografie nu este
influentata de sumatia de planuri:
a. Voxelul
b. Pixelul
c. Nici unul dintre cele de mai sus.
210. Contrastul negativ in lumenele digestive se realizeaza :
a. Prin potiunea gazogena, care in contact cu acidul clorhidric, gastric genereaza dioxid de carbon
b. Prin insuflare de aer direct pe o sonda tip Nelaton pozitionata la locul de interes
c. Utilizarea concomitenta cu suspensie de sulfat de bariu se numeste examen in dublu contrast
d. Dublul contrast se poate realiza si prin insuflarea de aer consecutiv administrarii de BaSo4
211. Ce are particular examenul radiologic cu BaSO4 a colonului:
a. Administrarea de contrast prin clisma
b. Insuflarea de aer dupa evacuarea suspensiei baritate
c. Explorarea obligatorie in dublu contrast
d. Nici una dintre cele de mai sus.
212. Angiografia selectiva a axelor vasculare abdominale se utilizeaza in:
a. Studiul vascularizatiei intratumorale
b. Diagnosticul pozitiv si etiologic al unor cavitati paraarteriale
c. Stadializarea unor tumori in special ale organelor parenchimatoase
d. Manevre terapeutice, embolizari sau dezobstructii
 20

213. Care lumene abdominale beneficiaza de examenul IRM:

a. Lumenele digestive
b. Caile biliare intra si extrahepatice
c. Trunchiurile arteriale mari emergente din aorta
d. Elementele constituente ale circulatiei portale
214. Stramtorile fiziologice ale esofagului sunt:
a. Stramtoarea cricoidiana
b. Stramtoarea aortica
c. Stramtoarea atriala stinga
d. Stramtoarea diafragmatica
215. Selectati caracterul pliurilor mucoase esofagiene:
a. Sunt paralele
b. Dimensiuni egale intre ele
c. Situate in treimea inferioara a esofagului
d. Isi modifica aspectul in decubit
e. Se intretaie la nivelul hiatusului diafragmatic
216. Portiunea orizontala a stomacului se imparte in:
a. Antrul piloric
b. Canalul piloric
c. Pilorul propriu-zis
217. Selectati afirmatiile corecte privitoare la rapoartele marii curburi gastrice:
a. Colonul, ligamentul gastrocolic
b. Splina, fata externa prin ligamentul gastrosplenic
c. Diafragmul prin ligamentul gastrofrenic
d. Lobul sting hepatic prin ligamentul rotund
218. Alegeti regiunile gastrice cu pliuri mucoase paralele:
a. Fornixul gastric
b. Corpul gastric
c. Antrul gastric
d. Canalul piloric
219. Alegeti incidenta radiologica de electie pentru vizualizarea pilorului:
a. Decubitul dorsal
b. Ortostatismul
c. Decubitul lateral drept
d. Decubitul ventral
220. La ce nivel se proiecteaza punctul unde duodenul traverseaza linia mediana :
a. T12
b. L2
c. L4
d. Promontoriul sacrat
221. Pliurile mucoasei duodenului descendent si ascendent sunt orientate:
a. Longitudinal
b. Transversal
c. Se intretaie
d. Nu se vad
222. Cum sunt dispuse pliurile mucoasei jejunale si cele ale mucoasei ileale:
a. Jejun pliuri transversale, contur dintat. Ileon pliuri transversale cu contur neted al ansei
b. Nu au o orientare stabila din cauza autoplasticii
c. Variaza ca orientare cu peristaltica
223. Precizati regiunile colonice lipsite de haustratie:
a. Cecul
b. Colonul ascendent
c. Colonul descendent
d. Sigmoidul
e. Ampula rectala
224. Cu care dintre aspectele patologice de mai jos se asociaza hipotonia unei anse intestinale:
a. Hipersecretia
b. Tranzit ingreunat
c. Stergerea mucoasei
d. Fixarea ansei
 21

225. Hipersecretia unei segment de tub digestiv se traduce prin:

a. Evacuarea accelerata a segmentului respectiv
b. Dispersia suspensiei baritate cu aspect patat
c. Sedimentarea BaSO4 in stomac cu aparitia unui mediu intermediar intre bariu si aer
d. Stergerea reliefului mucos
226. Ptoza gastrica se vizualizeaza prin:
a. Alungirea stomacului
b. Deplasarea craniocaudala a tuberozitatii si a polului inferior
c. Disparitia reliefului mucos
d. Nici una dintre cele de mai sus
227. Brahisegmentele de tract digestiv se definesc prin :
a. Reducerea lungimii segmentului repectiv
b. Pastrarea normala a calibrului
c. Cu modificari functionale de tip hipotonic/hipokinezic
d. Cu pastrarea reliefului mucos
228. Caracterele radiologice ale unei stenoze maligne de segment de tract digestiv sunt:
a. Are lungimea mica (sunt scurte)
b. Sunt de obicei unice
c. Sunt centrate pe axul segmentului afectat
d. Au contururi interne neregulate cu stergerea pliurilor
e. La orificiile de intrare si de iesire pot apare pinteni, semiton sau (si) rigiditate
229. Care este principalul caracter radiologic care diferentiaza ancosa de unda peristaltica:
a. Forma rotunjita
b. Numarul intotdeauna mic, chiar unic
c. Simetria pe ambele curburi
d. Caracterul definitiv al imaginii
230. Intreruperea conturului unui lumen digestiv:
a. Este expresia locului de implantare a unei lacune
b. Se asociaza cu rigiditatea
c. Intrerupe pliurile.
231. Diverticulii digestivi de pulsiune care insotesc leziuni inflamatorii:
a. Apar cel mai frecvent la nivelul colonului
b. Continutul este de obicei neomogen
c. Umplerea si golirea sunt incomplete
d. Mucoasa care protruzioneaza prin colet este ingrosata
e. Conturul este perfect net
232. Spiculii de la nivelul lumenelor digestive :
a. Reprezinta leziuni ulcerative de suprafata sau de profunzime mica
b. Au forma triunghiulara
c. Sunt de mici dimensiuni 1-2 mm
d. Se pun in evidenta mai bine in semirepletie
e. Au localizare de electie pe ultima ansa ileala si pe colon
233. Nisa benigna in incidenta longitudinala se prezinta astfel:
a. Opacitate de forma variabila
b. Depasind conturul opacifiat cu bariu, peretele normal al lumenului sau suprafata unei lacune
c. Are continut de regula neomogen
d. Mobilitatea segmentului de insertie este pastrata
234. Elementele semiologice caracteristice nisei maligne sunt:
a. Nu depaseste conturul lumenului ci apare incastrata intr-o lacuna
b. Are baza mai larga decat adancimea
c. Pliurile mucoasei sunt intrerupte la distanta de nisa
d. Are de regula continut neomogen
e. Asociaza la locul de implantare rigiditate, semiton si pinteni
235. Aspectul radiologic de lacuna maligna implica:
a. Sunt unice, marginale sau intralumenale
b. Determina intreruperea conturului in zona de insertie
c. Are contur regulat partial sters
d. Prezinta la periferie pinteni maligni si semitonuri
e. Pliurile de vecinatate sunt intrerupte sau infiltrate
 22

236. Care dintre modificarile de mucoasa de mai jos pot apare in cadrul afectiunilor digestive inflamatorii:
a. Hipertrofia pliurilor
b. Atrofia pliurilor
c. Disparitia reliefului de mucoasa
d. Convergenta pliurilor
e. Dezorganizarea de pliuri
237. Cate segmente caudale are lobul drept hepatic :
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
238. Prezenta de gaz in perimetrul opacitatii hepatice poate apare in :
a. Tumori necrozate
b. Abcese piogene
c. Angiocolita
d. Anastomoze biliodigestive
e. Infarct mezenteric
239. Care dintre tumorile de mai jos beneficiaza de diagnostic cert computer tomografic:
a. Hepatocarcinomul
b. Hemangiomul
c. Colangiocarcinomul
d. Adenomul
240. Ce afectiuni pot da hiperdensitate difuza a parenchimului hepatic:
a. Hemocromatoza
b. Cirozele
c. Icterele obstructive vechi
d. Steatoza hepatica difuza
241. Injectarea de contrast iodat pentru realizarea unei portografii directe sau anterograde se face in :
a. Artera mezenterica superioara
b. Artera splenica
c. Vena iliaca comuna
d. Vena ombilicala
242. Substanta de contrast iodata cu selectivitate biliara se elimina activ. Specificati afectiunea in care nu se
elimina:
a. Cirozele hepatice
b. Hepatocarcinomul
c. Icterele de orice natura
d. Hemocromatoza
243. Care sunt indicatiile specifice ale angiografiei mezenterice superioare in studiul ficatului:
a. Punerea in evidenta a anomaliilor frecvente de arc art. hepatic cu emergenta din artera
mezenterica superioara
b. Diagnosticul stenozelor arteriale mezenterice
c. Evidentierea circulatiei porte la bolnavi splenectomizati
244. Precizati care sunt semnele cele mai fiabile de diagnostic ale cancerului de pancreas:
a. Masa solida intrapancreatica
b. Colectii fluide peripancreatice
c. Adenopatii celiaco-mezenterice
d. Metastaze hepatice mici, multiple
245. Imaginile de calcificari nodulare in splina provin din:
a. Granuloame tuberculoase
b. Chiste hidatice calcificate
c. Hemangiomul splenic
d. Granuloame bruceloase
e. Resturi de substanta de contrast iodata
246. Care dintre obiectivele diagnostice de mai jos se pot rezolva cu ajutorul unei radiografii reno-vezicale
simple:
a. Aprecierea dimensiunilor rinichiului
b. Prezenta de procese inlocuitoare de spatiu extraperitoneale parapsoice
c. Prezenta calculilor calcificati
d. Traiectul ureterelor
 23

e. Prezenta de adenopatii calcificate

247. Cum se face profilaxia reactiilor adverse la substante de contrast iodat injectate iv pentru urografie:
a. Restringerea indicatiilor la bolnavii cu factori de risc
b. Anamneza detaliata asupra unor manifestari alergice de orice natura in antecedente
c. Corticoterapie si antihistaminice cu 48-72 de ore inaintea injectarii
d. Testarea sensibilitatii inainte de injectare
248. Care sunt contraindicatiile examenului UIV cu compresie:
a. Colica renala
b. Hidronefroza
c. Traumatismele renale
d. Anevrismele de aorta abdominala
249. Indicatiile de explorare prin radiografie renala simpla si urografie i.v.:
a. Sindromul obstructiv
b. Sindromul tumoral
c. Malformatiile cailor urinare
d. Modificari unilaterale de volum ale rinichiului
e. Leziuni inflamatorii ale aparatului urinar
250. Indicatiile angiografiei pediculilor renali este indicata in:
a. Stenozele arterelor renale
b. Traumatismele arteriale
c. Anevrisme si fistule arteriovenoase
d. Evaluarea vascularizatiei renale la donatorii de rinichi pentru transplant
e. Manevre interventionale arteriale
251. Diametrul longitudinal al rinichilor este de aproximativ:
a. 6-10 cm
b. 8-12 cm
c. 10-14 cm
252. Care metoda radiografica permite diferentierea morfologica intre corticala si medulara rinichiului:
a. Radiografie renovezicala simpla
b. Tomografia plana renala
c. Urografia intravenoasa cu tomografie plana
d. Ecografia
e. Computer tomografia cu contrast
253. In cate portiuni este impartita si subimpartita radiologic uretra la barbati:
a. 3 portiuni a cite trei subdiviziuni
b. 2 parti cu cite doua subdivizuni
c. 3 parti, una cu doua subdiviziuni si una cu trei
d. nu este impartita
254. Precizati sub ce forma apar calcificarile vasculare pelvine vizibile pe radiografia renala simpla:
a. Lineare
b. Rotund ovalare
c. De forma neregulata
d. Mobile de forma variabila
e. Nu se vad pe radiografia renala simpla
255. Cauzele de rinichi mare, unilateral cu contur regulat sunt:
a. Hipertrofie compensatorie
b. Pielonefrita acuta
c. Tromboza de vena renala
d. Hidronefroza
e. Ischemie renala cronica
256. Ancosa pe conturul rinichiului poate fi data de:
a. Tumora renala
b. Persistenta lobulatiei fetale
c. Rinichiul dublu unicapsular
d. Pielonefrita cronica
e. Infarct renal vechi
257. Alegeti indicatiile cistografiei retrograde:
a. Diverticuloza vezicala
b. Papilomatoza vezicala
c. Refluxul vezico-ureteral
 24

d. Traumatisme pelvine
e. Ptoza vezicala
258. In care grad de hidronefroza apare nemodificat indicele parenchimatos:
a. In toate cele patru grade
b. In nici unul dintre ele
c. Gradele III si IV
d. Gradele I, II, si III
259. Selectati imaginile lacunare endolumenale cu punct de plecare in peretele caii urinare:
a. Papila necrozata
b. Cheagurile proaspete
c. Papiloamele
d. Calculii radiotransparenti
260. Selectati modificarile morfologice ale cailor urinare caracteristice sindromului obstructiv urinar
superior:
a. Dilatatia de calice
b. Amputatia de zona papilara a calicelor
c. Dilatatia de ureter
d. Prezenta de imagini lacunare intralumenale
e. Ingustarea treptata, progresiva a ureterului
261. Alegeti metoda radioimagistica de electie pentru diagnosticul tumorilor uroteliale inalte:
a. Urografia intravenoasa cu compresie
b. Urografia minutata
c. Computer tomografia
d. Pielografia retrograda directa
e. Ecografia Doppler
262. Alegeti metoda radioimagistica de electie in manevrele mini-invazive (punctii diagnostice sau
terapeutice) aspra structurilor osoase profunde:
a. Ecografia
b. Rezonanta magnetica
c. Radioscopia
d. Computer tomografia
e. Mielografia
263. Care dintre elementele osoase de mai jos nu are in structura sa os spongios:
a. Apofiza
b. Metafiza
c. Diafiza
d. Epifiza
264. Care dintre modificarile de mai jos se insoteste de alterari ale structurii osoase:
a. Aplazia
b. Hipoplazia
c. Hiperplazia
d. Displazia
265. Care sunt mecanismele de aparitie ale unor modificari de structura osoasa de tip distructiv:
a. Flux sanguin crescut
b. Ischemie locala
c. Imobilizare prelungita
d. Procesul de imbatrinire
266. Care dintre modificarile elementare de mai jos se incadreaza in aspectul radiologic al osteonecrozei :
a. Prezenta unui sechestru osos
b. Zona de osteoliza in jurul sechestrului
c. Reactie periostala adiacenta osteolizei
d. Demineralizare circumscrisa necrozei
267. Care dintre modificarile periostale de mai jos, are opacitate de intensitate asemanatoare celei a osului
adiacent:
a. Periostoza lineara
b. Periostoza lamelara
c. Pinetenii periostatici
d. Spiculii periostatici
 25

268. Selectati semnele radiologice ale rahitismului comun:

a. Largirea cartilajului de crestere
b. Aparitia de pinteni marginali la limita diafizara a cartilajului de crestere
c. Demineralizarea difuza cu compacta subtiata
d. Periostoza lamelara sau lineara
e. Incurbari de oase lungi
269. Selectati modificarile periostale posibile intr-un focar de osteomielita acuta bacteriana:
a. Reactie periostala liniara sau lamelara
b. Spiculi periostatici
c. Decolarea periostala
d. Disparitia completa a periostului
270. Selectati modificarile radiologice ale nucleilor epifizari in necrozele aseptice osoase:
a. Deformare la copil
b. Fracturi intratravelare
c. Prabusiri ale corticalei epifizare
d. Microgeode in osul limitrof
e. Largiri ale spatiului articular
271. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU corespund aspectului de tumora cu mieloplaxe:
a. Se localizeaza predilect pe diafiza oaselor lungi
b. Apare intotdeauna inainte de inchiderea cartilajelor de crestere
c. In perimetrul zonei de liza se pune in evidenta o traveatie care ii da aspectul de “bule de
sapun”
d. Cind se malignizeaza poate intrerupe corticala
272. Mielomul multiplu poliostic, politop se caracterizeaza radiologic prin:
a. Leziuni de liza mici rotunde
b. Zonele de liza sunt net conturate de osul normal, fara osteoscleroza
c. Leziunile litice sufla corticala fara sa o sparga
d. Localizare predilecta la oasele bogate in maduva hematogena
273. Particularitatile aspectului radiologic ale cordului normal la copil sunt:
a. Dimensiuni proportionale cu toracele mai mari la copilul mic
b. Aspect globulos fara arcuri pe contur la sugar
c. Aparitia butonului aortic la virsta scolara
d. Adancirea arcului mijlociu stang
274. Aspectul radiologic al stomacului la copil prezinta :
a. Timp de evacuare mai lung decit la adult
b. Volumul comparativ cu cel al adultului este mai mare
c. Are o forma globuloasa fara curburi
d. Nu prezinta aspect de pliuri de mucoasa
275. Particularitatile radiologice ale coloanei vertebrale la copilul prescolar sunt :
a. Corpii vertebrali au unghiurile rotunjite
b. Prezenta benzii transparente vasculare perpendiculare pe linia conturului ventral al corpului
vertebral
c. In incidenta frontala platourile corpilor vertebrali apar neregulate
d. Se finalizeaza osificarea nucleilor secundari de la nivelul corpului si arcului vertebral
276. Care dintre malformatiile pulmonare de mai jos se prezinta sub forma de hipotransparenta unui
hemitorace:
a. Absenta arterei pulmonare
b. Hipoplazia pulmonara
c. Agenezia pulmonara
d. Boala polichistica pulmonara
277. Megadolicocolonul congenital se prezinta astfel:
a. Colon dilatat
b. Evacuare colonica foarte lenta prin preaplin
c. Ingustare inelara cu aspect de “palnie” cauza a dilatatiei
d. Haustratie colonica pastrata
278. Duplicitatea pieloureterala difera de bifiditatea bazineto-ureterala prin:
a. Rinchiul apare marit cu doua sisteme pielocaliceale separate
b. Ureterele sunt separate pina la jonctiunea uretero-vezicala
c. Ureterul sistemului pielo-caliceal inferior prezinta frecvent reflux vezio-ureteral
d. Unul dintre sistemele pielocaliceale este frecvent displazic
 26

279. Selectati semnele radiologice corecte ale mucoviscidozei pulmonare:

a. Hipertransparenta difuza la sugar
b. Ulterior ingrosarea peretelui bronsic si noduli bronhopneumonici
c. Ulterior microabcese pulmonare cu imagini hidroaerice
d. Ulterior semne de hipertensiune pulmonara
e. Ulterior atelecatazii masive
280. Leziunile osoase specifice histocitozei Langerhans la copilul de varsta prescolara sunt:
a. Lacunele osoase de forma rotunda
b. Net delimitate de tesutul osos inconjurator
c. Unice sau multiple, mono sau poliostice
d. Localizarea electiva pe oasele craniului sau pe oasele plate
281. Selectati calcificarile intracerebrale patologice :
a. Ale ligamentelor interclinoidiene
b. Ale granulatiilor Pachioni
c. Ale toxoplasmozei
d. Ale nucleilor bazali
e. Ale craniofaringiomului
282.Selectati conditiile patologice care se pot pune in evidenta pe radiografia standard a coloanei vertebrale:
a. Eroziuni sau amprente marginale ale corpilor vertebrali
b. Tasari vertebrale
c. Lacune intraosoase ale pediculilor vertebrali
d. Anomalii congenitale de forma sau structura a corpilor vertebrali
283. Care dintre spatiile meningeale este un spatiu real si se vizualizeaza computer tomografic:
a. Spatiul extradural (endocraniu/dura mater)
b. Spatiul subdural (dura mater/arahnoida)
c. Spatiul dintre arahnoida/piamater
d. Spatiul dintre piamater si cortexul cerebral
284. Selectati leziunile spontan hiperdense la examenul computer tomografic cerebral fara contrast:
a. Sangele proaspat
b. Calcificarile
c. Edemul
d. Demielinizarea
e. Tumorile
285. Sindromul de pierdere neuronala globala se materializeaza prin :
a. Cresterea de volum a sistemului ventricular
b. Cresterea de volum a cisternelor si spatiului subarahnoidian
c. Relief cortical cu fisuri adanci
d. Adancirea vailor silviene
e. Hipodensitatea cortexului cerebral
286. In ponderatie T2 la examenul IRM, zonele de hiposemnal corespund :
a. Lichidului cefalorahidian
b. Aerului
c. Calcificarilor
d. Hemosiderinei
e. Vaselor sanguine cu flux rapid
287. Contraindicatiile absolute ale examenului IRM body :
a. Clipuri feromagnetice
b. Pacemakeri cardiaci
c. Proteze valvulare cardiace
d. Corpi straini metalici
e. Claustrofobia
288. Obiectivul examenului IRM in patologia traumatica vertebrala este :
a. Diagnosticul contuziei medulare
b. Evaluarea hematomului epidural
c. Diagnosticul herniei discale traumatice
d. Diagnosticul leziunilor sechelare
e. Evidentierea cavitatilor intramedulare sau a chistelor arahnoidiene posttraumatice
 27

289. Accesoriile unui tub Roentgen sunt :

a. Cupola
b. Diafragmul
c. Grila antidifuzoare
d. Filtrele
e. Centrorul
290. Care dintre generatoarele de mai jos genereaza direct curent continuu:
a. Generatoarele de inalta frecventa
b. Generatoarele cu supape vidate
c. Generatoarele cu condensatoare
d. Generatoarele cu redresoare
291. Care este randamentul energetic al unui tub Roentgen:
a. 92% caldura, 8% energie radianta
b. 999‰ caldura, 1‰ energie radianta
c. 900‰ caldura, 100‰ energie radianta
292. Metalul din care e construita anoda trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a. Sa aiba un punct de fuziune cat mai mare
b. Sa aiba un numar atomic cat mai mare
c. Sa aiba o masa cat mai mare
d. Sa aiba o conductibilitate termica cat mai mare
293. Care dintre parametrii de mai jos determina penetratia unui fascicol de radiatii:
a. Numarul de fotoni emis pe unitatea de suprafata
b. Utilizarea pentru constructia anodei a unui metal cu “Z” cat mai mare
c. Lungimea de unda a fascicolului cat mai mica
d. Reducerea distantei focar/obiect de radiografiat
294. In timpul efectuarii unei radiografii locul cel mai expus iradierii este:
a. In spatele tubului roentgen
b. La pupitrul de comanda
c. In proxima vecinatate a pacientului
d. In spatele stativului vertical
295. Punerea in evidenta a radiatiei roentgen sub forma unei imagini vizuale se poate realiza prin:
a. Efect de fluorescenta
b. Efect fotochimic
c. Efect de scintilatie
d. Nici una dintre cele de mai sus
296. Televiziunea radiologica are urmatoarele avantaje:
a. Activitate la lumina zilei
b. Doza de radiatie necesara mai mica
c. Stabilitate automata permanenta a claritatii imaginii
d. Puncte de analiza multiple
e. Posibilitati de inregistrare si prelucrare digitala a imaginii
297. Calitatea imaginii pe un film radiografic este influentata de:
a. Natura chimica a emulsiei fotosensibile
b. Dimensiunea granulului de substanta fotosensibila
c. Grosimea stratului de emulsie de substanta fotosensibila
d. Luminozitatea imaginii emise de foliile intaritoare
298. Calitatea unei imagini radiografice se apreciaza in functie de urmatorii parametrii:
a. Viteza de reactie a filmului
b. Contrastul
c. Definitia
d. Puterea de rezolutie
299. Cate tipuri de substanta de contrast pozitiv iodate se utilizeaza:
a. Hidrosolubile cu eliminare biliara
b. Hidrosolubile cu eliminare urinara
c. Hidrosolubile fara eliminare, metabolizare completa
d. Liposolubile
300. Care tehnica de explorare radiologica este cea mai iradianta in profunzimea structurilor anatomice:
a. Radiografia pulmonara
b. Radioscopia cu amplificator
c. Computer tomografia
 28

d. Imagistica prin IRM

301. Care dintre elementele de mai jos sunt caracterizate in computer tomografie prin prezenta artefactelor:
a. Aerul sau gazele
b. Substanta de contrast iodata in aorta
c. Corpii straini metalici
d. Niciuna dintre cele e mai sus
302. Ce procent aproximativ din scoarta cerebrala este dedicat vederii:
a. 18%
b. 50%
c. 24%
d. nu a fost estimat
303. Conditiile obligatorii de aparitie a ecourilor in ultrasonografie sunt:
a. Trecerea prin medii cu impedante acustice diferite
b. Existenta fenomenului de reflexie
c. Energia fascicolului reflectat sa fie suficient de mare pentru a nu fi complet atenuata
d. Reflectia sa se faca in directia transductorului
304. Pentru explorarea ultrasonografica a structurilor superficiale se utilizeaza sonde cu frecventa
nominativa de:
a. 3,5 – 5 MHz
b. mai mici de 3,5 MHz
c. 5 – 7 MHz
d. Nu necesita o frecventa speciala
305. Selectati caracteristicile corecte ale explorarii ecografice:
a. Achizitia se poate practica in orice plan
b. Metoda este caracterizata prin inocuitate
c. Este foarte operator dependenta
d. Timpul minim de obtinere a informatiilor este de ordinul minutelor
306. Care dintre structurile de mai jos sunt anecogene sau transonice:
a. Structurile parenchimatoase
b. Structurile lichidiene
c. Structurile osoase
d. Corpii straini metalici
e. Gazul
307. Examenul ecografic sau cel computer-tomografic evidentiaza la nivelul ficatului normal:
a. 3 lobi / 10 segmente
b. 2 lobi / 10 segmente
c. 3 lobi / 8 segmente
d. 2 lobi / 8 segmente
308. Selectati afectiunile hepato-biliare care beneficiaza de diagnostic ecografic:
a. Litiaza veziculara
b. Aerobilia
c. Dilatatia de cai biliare indiferent cauza
d. Tumori solide intracanalare de cale biliara principala
e. Boala polichistica hepato-renala
309. Explorarea ecografica in patologia aparatului reno-vezical permite diagnosticul:
a. Litiazei renale, ureterale sau vezicale
b. Dilatatiei de cai urinare cu precizarea localizarii cauzelor de obstructie
c. Tumorilor parenchimatoase renale
d. Hematoamele post-traumatice
e. Leziunilor inflamatorii
310. Urmatoarele medii sau structuri prezinta hipersemnal T1 in rezonanta magnetica:
a. Grasimea
b. Apa
c. Methemoglobina
d. Melanina
311. In care dintre afectiunile cerebrale de mai jos explorarea IRM este de maxima utilitate:
a. Afectiunile demielinizante ale substantei albe
b. Leziunile hemoragice vechi
c. Microadenoamele hipofizare
d. Malformatii congenitale si tulburari de mielinizare la copil
 29

312. Alegeti cele mai importante indicatii ale examenului IRM in patologia viscerelor abdominale:
a. Colangiopancreatografia
b. Natura nodulilor hepatici
c. Urografia
d. Calcificarile aortice
313. Care dintre structurile anatomice sau epansamente patologice de mai jos beneficiaza de examenul IRM:
a. Sistemele ligamentare ale articulatiilor mari
b. Meniscurile intra-articulare
c. Lichidul intra-articular
d. Hemoragiile intramusculare
e. Osteonecroza aseptica
314. Selectati elementele anatomice ale vertebrelor toracale vizibile pe radiografia toracica dura in incidenta
PA:
a. Spatiile intervertebrale si platourile vertebrelor T1-T3 si T11-T12
b. Procesele transverse
c. Pedicolii vertebrali ortograd
d. Procesele spinoase longitudinal
315. Selectati elementele anatomice ale vertebrelor toracale vizibile pe radiografia toracica de profil:
a. Spatiile intervertebrale si platourile vertebrale
b. Gaurile de conjugare
c. Procesele spinoase longitudinal
d. Procesele transverse longitudinal
e. Pedicolii vertebrali
316. Analiza morfologica a coastelor pe radiografia toracica de fata implica urmatoarele elemente:
a. Numarul coastelor
b. Dimensiunile (latimea)
c. Orientarea
d. Morfologia articulatiei costovertebrale
e. Structura
317. Calcificarile mamelonare:
a. Au o incidenta foarte mare
b. Apar de regula la femei dupa 50 de ani
c. Se pun in evidenta numai pe radiografia toracica de profil
d. Sunt simetrice pe radiografia de fata
318. Hilul pulmonar stang fata de cel drept:
a. Este situat mai cranial
b. Artera ocoleste bronsia primitiva prin cranial
c. Artera pulmonara stanga este mai lunga si orientata cranial
319. Circulatia vasculara intrapulmonara este:
a. Mai bogata la baze
b. Mai bogata la varfuri
c. Egala pe toata suprafata plamanului
d. Niciuna dintre cele de mai sus
320. Care este diferenta de imagine a butonului aortic la pacinetii de virsta a III-a fata de sugar:
a. Butonul aortic este mai bombat la virsta a III-a
b. Butonul aortic este mai putin bombat la virsta a III-a
c. Butonul aortic lipseste la sugar
d. Nici una dintre cele de mai sus
321. Selectati elementele care apar de culoare inchisa pe o radiografie:
a. Stomacul plin cu sulfat de bariu
b. Gazele din colon
c. Cordul
d. Traheea
e. Sistemul pielocaliceal cu contrast
322. Care este latimea normala a mantalei pulmonare:
a. 1,5-2 cm
b. 2-2,5 cm
c. 2,5-3 cm
 30

323. Care dintre afirmatiile de mai jos privind aspectul desenului pulmonar NU corespunde realitatii?
a. Are forma de benzi opace
b. Sunt dispuse paralel cu diafragmul
c. Sunt de grosime egala pe toata lungimea
d. Se divid dicotomic
e. Este mai bogat la baza decat la varfuri
324. In care dintre situatiile de mai jos opacitatea cardiomediastinala apare fiziologic scurtata
cranio-caudal si latita lateral:
a. La indivizii scunzi
b. La obezi
c. In incidenta in decubit
d. In expir
325. O opacitate toraco-pulmonara care intereseaza peretele toracic poate prezenta:
a. Cresterea localizata a grosimii peretelui toracic
b. Prezenta epansamentului pleural adiacent
c. Osteoliza unei piese scheletice limitrofe
d. Fracturi costale vicios consolidate
326. Localizarea topografica predominenta a ganglionilor limfatici mediastinali este :
a. In loja timica
b. Circumscris cailor respiratorii
c. Periesofagian
d. Retrosternal
327. Orizontalizarea uni sau bilaterala a cupolelor diafragmatice apare in:
a. In cazul conformatiei breviline a pacientului
b. In hiperinflatia prin emfizem
c. In atelectaziile unui pulmon intreg
d. Cifozele accentuate
e. Scoliozele pe partea convexa
328. Cauzele de ridicare bilaterala a cupolelor diafragmatice sunt:
a. Inspirul incomplet
b. Marirea de volum a abdomenului
c. Obezitatea
d. Emfizemul pulmonar difuz
329. Modificarile de contur ale diafragmelor pot aparea in:
a. Alterari ale tonicitatii diafragmului
b. Hipoplazii parcelare
c. Pahipleurite retractile
d. Mase tumorale subdiafragmatice
330. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU apartin unei pleurezii in cantitate medie, libera in
cavitatea pleurala:
a. Sistematizarea lobara
b. Caracterul neomogen al opacitatii
c. Intensitatea cea mai mare pe marginea superioara a opacitatii
d. Cu efect de masa asupra structurilor limitrofe
e. Variabila cu pozitia bolnavului
331. Pleureziile masive se exprima prin:
a. Opacitate a unui hemitorace in totalitate
b. Intensitatea opacitatii identica pe toata suprafata de proiectie
c. Intensitate supracostala
d. Impingerea structurilor mediastinale
e. Necesita examen CT pentru analiza pulmonului mascat de pleurezie
332. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU apartin pleureziilor inchistate interlobare stangi pe
radiografia de profil:
a. Forma fuziforma a opacitatii
b. Orientarea cranio-caudala si dorso-ventrala
c. Fara conexiune cu hilul pulmonar
d. Cu alte semne de afectare pleurala la distanta
e. Forma variabila cu pozitia

333. Care dintre hipertransparentele pulmonare de mai jos se insoteste de absenta totala a desenului
 31

vascular in perimetrul afectat:

a. Embolia unui ram de artera pulmonara
b. Emfizemul pulmonar vicariant
c. Pneumotorax
d. Bula de emfizem
334. Alegeti semnele radiologice caracteristice pahipleuritelor:
a. Stergerea unghiurilor cardiofrenice
b. Adancirea unghiurilor costodiafragmatice
c. Existenta de „corturi pleurale”
d. Dublul contur extern axilar
335. Precizati care dintre caracteristicile imaginii radiologice de mai jos NU apartin sindromului
alveolar:
a. Contururi sterse
b. Sistematizare segmentara sau lobara
c. Prezenta bronhografiei aerice
d. Evolutie lenta cu imagine reziduala indelungata
e. Intensitate hidrica a opacitatii
336. Valoarea diagnostica a bronhografie aerice include:
a. Precizarea localizarii alveolare a leziunii
b. Caracterul acut al afectiunii
c. Excluderea unui sindrom tumoral
d. Evolutie rapida
337. Alegeti leziunile elementare specifice sindromului interstitial:
a. Imagini nodulare si micronodulare
b. Opacitati masive sistematizate
c. Imagini hidroaerice
d. Imagini lineare
e. Imagini reticulare
338. Opacitatile sindromului interstitial indiferent de tipul lor se caracterizeaza prin:
a. Contur net
b. Caracter confluent
c. Absenta sistematizarii
d. Absenta bronhografiei aerice
e. Evolutie rapida
339. Micronodulii interstitiali din silicoza se caracterizeaza prin:
a. Diametrul intre 1,5 si 5 mm
b. Intensitate mare
c. Distribuiti predominent in campurile pulmonare superioare
d. Asociaza linii interstitiale hilifuge
e. Asociaza adenopatii frecvent calcificate
340. Care dintre opacitatile in benzi de mai jos au in mod obligatoriu legatura cu hilurile pulmonare:
a. Liniile septale Kerley C
b. Opacitatile lineare de pneumonie interstitiala
c. Desenul vascular pulmonar normal
d. Emfizemul subcutanat
341. Bronsiile devin vizibile radiologic in urmatoarele situatii:
a. Cand isi ingroasa peretii fara sa-si modifice calibrul
b. Cand se opacifiaza structurile pulmonare din jurul bronsiei
c. Cand bronsia se umple cu continut fluid
d. Sunt vizibile in mod normal
342. Bronsia cu perete ingrosat si calibru normal se materializeaza pe imaginea radiografica sub forma:
a. Doua benzi groase bordate de ambele parti de transparenta aerica
b. O singura banda subtire bordata de transparenta si paralela cu o banda groasa
c. Un inel cu contur clar
d. O opacitate circulara omogena
343. Venele pulmonare au aspect radiologic diferit de al arterelor:
a. Au traiect diferit care pleaca de la periferia lobulilor
b. Se proiecteaza orizontal in plin parenchim pulmonar
c. Ramificatia este de tip lateral si nu dicotomica
 32

d. Colecteaza in patru vene pulmonare care se varsa in atriul drept si sunt vizibile pe computer-
tomografie
344. Sindromul de hipervascularizare arteriala pulmonara se caracterizeaza radiologic prin:
a. Reducerea transparentei pulmonare globale
b. Ingrosarea benzilor desenului pulmonar
c. Redistributia vasculara baze / varfuri
d. Absenta semnelor de afectare alveolara sau interstitiala
e. Hiluri voluminoase pseudotumorale
345. Sindromul de hipovascularizare pulmonara unilaterala difuza congenitala sa caracterizeaza radiologic
prin:
a. Hipertransparenta pulmonara unilaterala asimetrica
b. Desen vascular pulmonar cu benzi gracile
c. Hil mic de partea afectata
d. Redistributie vasculara baze/varfuri de partea neafectata
346. Aspectul radiografic al hipertensiunii vasculare pulmonare precapilare include:
a. Existenta concomitenta de pletora perihilara si olighemie periferica
b. Existenta concomitenta a leziunilor de tip alveolar
c. Aspectul net al limitei intre pletora si olighemie
d. Dilatatia arterei pulmonare si a cavitatilor cardiace drepte
347. Edemul interstitial pulmonar de cauza hemodinamica se materializeaza radiografic prin :
a. Accentuarea desenului areolar perialveolar
b. Aparitia liniilor Kerley
c. Prezenta de micronoduli hemosiderotici
d. Epansament pleural bazal sau linie pleurala groasa in axila
e. Emfizem vicariant asociat
348. Nodulul pulmonar izolat neoplazic se caracterizeaza prin:
a. Opacitate densa
b. Structura omogena
c. Dimensiuni mai mari de 4 cm
d. Localizare ventrala
e. Contururi neregulate, boselate, franjurate sau spiculate
349. Tuberculomul este un focar cazeos care se materializeaza:
a. Forma rotund ovalara
b. Intensitate mare
c. Diametrul intre 2 si 4 cm
d. Contur net
e. Frecvent calcificat
350. Aspectul radiologic al chistului hidatic pulmonar evacuat partial se caracterizeaza prin:
a. Intensitate hidrica
b. Forma rotunda sau rotund ovalara
c. Contururi nete variabile cu timpii respiratori
d. Calcificari parietale masive
e. Transparenta aerica mulata pe contururl cranial
351. Caracterele specifice ale aspergilomului pulmonar sunt:
a. Localizarea in cavitati vechi
b. Mobilitatea in cadrul cavitatii
c. prezenta calcificarilor
d. Conturul infiltrativ
352. Cavitati pulmonare mutiple cu pereti subtiri congenitale sunt:
a. Pneumatocelele stafilococice vindecate
b. Displazia emfizematoasa
c. Polichistoza bronsica
d. Bula de emfizem
e. Bronsectaziile pline
353. Opacitatile mediastinale au urmatoarele caractere generale:
a. Intensitati supracostale
b. Structura neomogena
c. Cu conturul intern nedefinibil
d. Racordata in panta lina cu mediastinul
e. Cu contur extern net, convex si continuu
 33

354. Care dintre semnele de mai jos opereaza in diagnoticul unei tumori esofagiene?
a. Deplasarea uneia sau mai multor linii mediastinale
b. Semnul convergentei hilare
c. Deplasarea unei structuri mediastinale spontan vizibile
d. Semnul atractiei esofagului
e. Semnul cervico-toracic
355. In mediastinul posterior la adult tumorile cu cea mai mare frecventa sunt:
a. Tumorile neurogene
b. Herniile transhiatale
c. Tumorile esofagiene
d. Anevrismele de aorta descendenta
e. Adenopatiile
356. Adenopatiile tumorale mediastinale apar localizate in mod predominent in:
a. Mediastinul antero-superior
b. Mediastinul antero-inferior
c. Mediastinul postero-superior si inferior
d. Mediastinul mijlociu superior si inferior
357. Opacitatea cardio-pericardica apare redusa de volum fara semne de shunt sau boli vasculare in :
a. Microcardia congenitala
b. Emfizemul pulmonar difuz
c. Boala Addison
d. Tetralogia Fallot
e. Pericardita constrictiva
358. Dilatatia de ventricul stang se exprima prin:
a. Alungirea arcului inferior stang
b. Deplasarea laterala spre peretele toracic stang a apexului
c. Amprenta sau deplasarea esofagului
d. Inchiderea unghiului cardiofrenic stang
e. Modificari asociate de aorta
359. Dilatatiile de aorta se pot asocia cu alte modificari radiologice. In continuare selectati pe cele corecte:
a. Modificari ale pulsatiilor aortei
b. Modificari ale scheletului
c. Calcificari mediastinale lineare
d. Modificari de circulatie pulmonara
e. Niciuna dintre cele de mai sus
360. Pliurile mucoase ale esofagului:
a. Sunt vizibile pe esofagul terminal
b. Sunt in numar de 2-4
c. Sunt orientate longitudinal
d. Sunt egale intre ele ca grosime
361. Selectati portiunile de stomac unde pliurile mucoase sunt orientate altfel decat longitudinal, paralele:
a. Fornixul gastric
b. Marea curbura gastrica
c. Sinusul gastric
d. Cardia
e. Antrul prepiloric
362. Care dintre portiunile duodenului sunt orientate vertical cranio-caudal:
a. Bulbul duodenal
b. Duodenul II
c. Genunchiul inferior
d. Duodenul III
e. Unghiul Treitz
363. Hipotonia unui segment de tract digestiv este definita prin:
a. Cresterea de calibru a segmentului respectiv
b. Stergerea reliefului mucos
c. Kinetica slaba cu evacuare intarziata
d. Este reversibila
e. Asociaza nivel orizontal de staza

364. Selectati timpii de tranzit digestivi eronati dintre urmatorii:

 34

a. Esofag: 5-7 secunde

b. Stomac: 15 minute
c. Intestin subtire: 3-5 ore
d. Colon: 18-24 ore
365. Particularitatile imaginii de megadolico-segment digestiv sunt:
a. Dilatatia segmentului respectiv
b. Contururi regulate
c. Umplere omogena
d. Evacuare lenta
e. Asociaza modificari ale rapoartelor cu organele vecine
366. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU caracterizeaza stenoza benigna a unui segment digestiv:
a. Lungime mare
b. Localizari multiple
c. Excentrice fata de axul segmentului digestiv interesat
d. Cu intreruperea pliurilor pe toata lungimea stenozei
367. Care dintre semnele radiologice de mai jos sunt comune amprentelor si ancoselor:
a. Reprezinta o deformare a conturului unui segment digestiv
b. Nu intrerupe conturul
c. Sunt multiple
d. Nu deplaseaza organul
368. Care dintre tipurile de leziuni digestive de mai jos dau ulceratii spiculiforme?
a. Lacunele ulcerate
b. Ulcere duodenale multiple
c. Leziunile inflamatorii colonice
d. Diverticulitele
369. Care dintre modificarile de mucoasa digestiva de mai jos sunt specifice ulcerului benign gastric:
a. Hipertrofia de pliuri
b. Convergenta de pliuri
c. Intreruperea pliurilor
d. Atrofia pliurilor
370. Care dintre unghiurile intestinului subtire nu exista in caz de mezenter comun:
a. Genunchiul inferior duodenal
b. Unghiul Treitz
c. Unghiul Hiss
d. Unghiul hepatic al colonului
e. Unghiul splenic al colonului
371. Care dintre semnele radiologice de mai jos apar in gastrite:
a. Hipersecretia gastrica
b. Hipertonia stomacului
c. Ingrosarea pliurilor mucoasei
d. Pliuri suple cu autoplastica exagerata
372. Alegeti semnele radiologice ale enteritei tuberculoase:
a. Localizare pe ileonul terminal cu extindere la cec
b. Dilatatii ale lumenului urmate in timp de stenoze
c. Contururi regulate
d. Pliuri mucoase sterse
e. Fistule tardive
373. Selectati metodele de explorare biliara care utilizeaza contrast hidrosolubil iodat:
a. Duodenografia hipotona
b. Colangiografia percutana
c. Colangiografia endoscopica retrograda
d. Portografia anterograda
374. Care dintre segmentele hepatice se intinde pe toata inaltimea organului de la cupola diafragmatica pana
la polul inferior :
a. Segmentul II si III
b. Lobul caudat
c. Segmentul IV
d. Segmentele V si VI
e. Segmentele VII si VIII
375. Care dintre afectiunile de mai jos pot da calcificari intraparenchimatoase hepatice:
 35

a. Histoplasmoza
b. Amoebiaza abcedata
c. Litiaza colesterolica intrahepatica
d. Metastaze hepatice
e. Hemagioamele
376. Aeroportia se deosebeste de aerobilie prin:
a. Asocierea de infarct mezenteric sau pancreatite acute
b. Benzile transparente intrahepatice mai subtiri
c. Distributie pana la periferie (subcapsular)
d. Pot da aspect trabecular
377. Varicele esofagiene din hipertensiunea portal :
a. Au aspect lacunar serpiginos
b. Apar in treimea distala a esofagului
c. Se accentueaza in decubit si Valsalva
d. Dimensiunea lor nu este concordanta cu gradul de hipertensiune portala
378. In care dintre situatile de mai jos vasele sanguine intrahepatice se vad cel mai bine spontan fara
substanta de contrast:
a. Hemocromatoza hepatica
b. Icterul obstructiv prelungit
c. Steatoza hepatica
d. In ficatul normal
e. In nici una dintre cele de mai sus
379. Alegeti indicatiile arteriografiei hepatice:
a. Hemobilia
b. Traumatisme hepatice inchise
c. Tratamentul citostatic direct
d. Leziuni focalizate tumorale
e. Anomalii arterio-venoase
380. Selectati contraindicatiile colangiografiei intravenoase:
a. Reactii adverse la substante de contrast iodate
b. Icterul de orice natura
c. Hipertensiune portala
d. Anemii marcate
381. Alegeti cel mai sigur argument semiologic computer tomografic pentru cancerul pancreatic:
a. Prezenta unui nodul heterodens intrapancreatic
b. Marirea de volum global a pancreasului
c. Prezenta metastazelor hepatice mici multiple
d. Prezenta de calcificari granulare
382. Selectati afectiunile care pot genera calcificari nodulare la nivelul parenchimului splenic:
a. Tuberculoza
b. Histoplasmoza
c. Bruceloza
d. Afectiuni renale explorate cu contrast
383. Diagnosticul localizarii unor calcificari suprapuse ariei renale se face prin:
a. Radiografie abdominala de profil
b. Tomogafie plana
c. Angiografie selectiva renala
d. Tomografie computerizata
384. Compresia abdominala ca tehnica de ameliorare a umplerii sistemelor pielocaliceale la pielografie
intravenoasa este contraindicata in:
a. Colica renala
b. Hidronefroza
c. Traumatismele renourinare
d. Anevrismul de aorta abdominala
385. Urografia intravenoasa este nerelevanta tehnic in urmatoarele situati:
a. Insuficienta renala acuta sau cronica
b. Colica renala
c. Ischemia renala partiala
d. Gaz si (sau) resturi fecale suprapuse
386. Indicatiile pielografiei directe sunt :
 36

a. Obstructiile ureterale
b. Tumori uroteliale inalte
c. Leziuni inflamatori intrarenale
d. Manevre interventionale diagnostice sau terapeutice
387. Angiografia selectiva a arterelor renale este indicata in :
a. Stenoza arterei renale respective
b. Fistule arterio-venoase homolaterale
c. Anatomia pedicolului renal la donatorii vii de rinichi pentru transplant
d. Menevre interventionale (dilatatii, embolizari, etc)
e. Diagnosticul anevrismului de aorta
388. Alegeti formatiunile anatomice incluse in spatiul perirenal drept :
a. Rinichiul drept
b. Glanda suprarenala dreapta
c. Aorta abdominala
d. Vena cava inferioara
e. Pancreasul
389. Alegeti forma vezicii urinare in repletie completa :
a. Semilunara
b. Triunghiulara
c. Rotund ovalara
d. Tubulara
390. Selectati portiunile fixe ale uretrei la barbat:
a. Prostatica
b. Membranoasa
c. Bulbara
d. Peniana
391. Pentru precizarea notiunii de ptoza renala in comparatie cu ectopia folositi urmatoarele criterii :
a. Deplasarea rinichiului spre caudal in ortostatism sau inspir
b. Aspectul sinuos al ureterului
c. Rotatia in plan frontal a jonctiunii pieloureterale
d. Dilatatia de calice
392. Selectati cauzele de marire a volumului rinichilor:
a. Inflamatiile acute glomerulare sau pielonefritice
b. Ischemia renala acuta
c. Pielonefritele cronice
d. Obstructia ureterala cu hidronefroza
393. Selectati cauzele ancoselor conturului renal :
a. Lobulatia fetala
b. Rinichiul dublu
c. Inflamatii cronice
d. Infarctul renal acut
394. Selectati cauza unei modificari functionale renale constituite din nefrograma normala, simetrica si
pielograma intarziata unilaterala:
a. Colica renala
b. Ischemia renala acuta
c. Pielonefrita acuta
d. Sindromul obstructiv
395. Dezorganizarea unui sistem pielocaliceal este efectul :
a. Tumorilor renale maligne
b. Obstructiei urinare distale vechi
c. Chistelor parapielice
d. Boli polichistice forma adulta
396. Selectati situatiile in care pentru urografie intravenoasa injectati contrast iodat in cantitate sporita:
a. La o creatinemie de peste 2 mg/dl
b. In colica renala
c. In rinichiul mut unilateral
d. In hidronefrozele voluminoase

397. Care dintre tipurile de calculi urinari de mai jos apar hiperdensi in computer tomografie:
 37

a. Fosfatici
b. Uratici
c. Cistinici
d. Nici unul dintre cei de mai sus
398. Alegeti metoda de rutina de explorare a uretrei in adenomul de prostata :
a. Uretrografia retrograda
b. Uretrografia mictionala
c. Endoscopia uretrala
d. Cistografia post-mictionala
399. Care dintre modificarile cavitatilor pielocaliceale de mai jos apartin naturii maligne a unei tumori
renale:
a. Amprentarea
b. Stenozarea
c. Amputarea
d. Ecartarea
400. Care dintre semnele de mai jos fac parte din semiologia UIV a tuberculozei urinare :
a. Rinchi mic cu calcifcari granulare
b. Imagine aditionala la nivel papilocaliceal
c. Stenoze ureterale etajate multiple
d. Vezica urinara mica cu calcificari parietale
401. Precizati care dintre afirmatiile de mai jos sunt corecte:
a. La periferie osul lung are un strat de tesut compact care se subtiaza spre capete
b. Corticala osoasa este corespondentul la nivelul metafizei a compactei de la nivelul diafizelor
c. La nivelul diafizei grosimea sumata a compactei trebuie sa corespunda la ½ din grosimea
globala a osului
d. Periostul este vizibil la adult numai la nivelul epifizelor
402. Nucleii epifizari se sudeaza cu diafiza la varsta de :
a. In ultimul trimestru de sarcina
b. Intre 1 si 3 ani
c. La varsta scolara
d. Intre 16 si 22 de ani
e. Nu se sudeaza la adult
403. Elementele anatomice articulare de la nivelul unei diartroze radiotransparente sunt :
a. cartilajele hialine
b. spongioasa epifizara
c. capsula fibroasa
d. ligamentele de orice natura
e. lichidul intraarticular
404. Modificarile de forma ale osului sunt :
a. sinostoza
b. hiperostoza
c. exostoza
d. oedostoza
e. scoliostoza
405. Care dintre modificarile de forma ale osului se mai numeste si «os suflat» :
a. scoliostoza
b. oedostoza
c. exostoza
d. hiperostoza
406. Alegeti factorii locali incriminati in geneza osteoporozei :
a. Sindroame vasculare hiperkinetice
b. Imobilizarea prelungita
c. Imbatranirea fibrelor de colagen
d. Hiperparatiroidism
407. Osteoporoza se manifesta si la nivelul tesutului osos compact sub forma:
a. Reducerea intensitatii opacitatii
b. Structura patata sau fasciculata
c. Vizualizarea periostului
d. Subtierea compactei
408. O lezoiune osoasa elementara de osteoliza marginala cu profunzimea mai mare decit diametrul se
 38

numeste :
a. Lacuna
b. Eroziune
c. Carie
d. Ancosa
e. Amprenta
409. Spongioscleroza osoasa se vizualizeaza radiografic sub forma :
a. Ingrosarea compactei osoase
b. Reucerea diametrului canalului medular
c. Ingroasarea traveelor osoase existente
d. Aparitia de noi travee
e. Largirea areolelor intertraveale
410. Periosotoza lamelara se aseamana cu periostoza lineara prin:
a. Caracterul linear al opacitati extraosoase
b. Aspectul bine conturat, regulat, de intensitate similara osului
c. Linii opace periostale multiple paralele intre ele
d. Existenta semnelor de edem osos
411. Care dintre diplaziile de mai jos determina modificari de dimensiuni si forma ale osului :
a. displazii prin tulburarea mecanismului de crestere encondrala
b. displazile cartilaginoase
c. displaziile periostale
d. displaziile prin tulburarea mecanismelor de modelare si tubulatie
412. Selectati semnele radiologice osoase ale rahitismului comun precoce :
a. Largirea cu aspect de cuva a metafizei
b. Depasirea de catre corticala a liniei metafizo-epifizare spre epifiza
c. Ingrosarea compactei osoase cu canal medular ingustat
d. Traveatie a spongioasei redusa si areole largi
413. La cat timp de la producerea unei fracturi calusul are aspect de os defnitiv :
a. La doua saptamani
b. La trei-patru luni
c. La doi ani
d. Nu mai are niciodata aspect de os definitiv
414. Care dintre semnele radiologice de mai jos exprima modificari de debut ale ostomielitei acute :
a. Demineralizarea
b. Periostoza
c. Necroza
d. Nu sunt modificari radiologice in primele doua saptamini
415. Alegeti particularitatile modificarilor radiologice in osteoartrita tuberculoasa :
a. Apar la interval de luni de la debutul real
b. Intereseaza metafizele si epifizele
c. Se extind de regula intraarticular
d. Osteoliza este marginala sub forma de carii sau geode
e. Asociaza de regula osteoporoza
416. Alegeti particularitatile imaginii radiologice in necozele aseptice:
a. Nu exista o varsta predilecta de aparitie la adult
b. Localizarea este predilecta la nivelul nucleilor epifizari sau a unor nuclei secundari
c. Da sechestre voluminoase
d. Se vindeca cu aparitia osteosclerozei si artrozei
e. Spatiul articular este totdeauna pastrat
417. Tumorile osoase benigne au urmatoarele particularitati radiografice :
a. Au localizare metafizara cu extindere diafizara
b. Au contur net, bine precizat
c. Imping structurile moi de vecinatate fara sa le infiltreze
d. Sunt eminamente osteolitice
e. Nu dau reactie periostala
418. Condromul este o tumora osoasa care :
a. Este localizata periferic sau central
b. Pe diafiza oaselor lungi
c. Are un contur bine delimitat
d. Leziunea dominanta este osteoliza
 39

e. In perimetrul zonei de osteoliza prezinta calcificari

419. Caracterele definitorii ale tumorilor osoase maligne sunt:
a. Localizare metafizara cu respectarea cartilajelor de crestere
b. Sters conturate
c. Cu corticala intrerupta prin infiltratie sau fractura
d. Insotite de reactie periostala spiculiforma
e. Infiltrative in tesuturile moi
420. Metastazele osteolitice apar predominent in cancerele cu urmatoarele localizari:
a. Plaman
b. Cai urinare superioare
c. Vezica urinara
d. Tub digestiv
e. Rinichi
421. Particularitatile imaginii radiografice toracice la sugari sunt :
a. tendinta la egalizare a diametrelor
b. orizontalizarea arcurilor costale posterioare
c. mediastin superior largit
d. hemidiafragm la acelasi nivel
e. bifurcatia traheei proiectata la vertebra T3
422. Particularitatile imaginii radiologice a cordului la sugari sunt :
a. raport cardio-toracic mai mare decat cel de la varsta prescolara
b. absenta butonului aortic
c. bombarea arcului arterei pulmonare
d. largirea mediastinului superior
423. Duplicitatea bazineto-ureterala presupune :
a. existenta a doua sisteme pielo-caliceale
b. ureter dublu pe toata lungimea lui
c. jonctiune ureterovezicala separata pentru fiecare ureter in parte
d. reflux vezicoureteral pe sistemul pielocaliceal inferior
424. Care dintre osteodisplaziile nou nascutului se manifesta radiologic cu osteoscleroza :
a. osteogeneza imperfecta
b. osteopetroza
c. disostoza cleidocraniana
d. scolioza
425. Precizati semnele radiologice de mucoviscidoza :
a. hipertransparenta pulmonara difuza
b. ingustarea prin retractie a grilajului costal
c. ingrosarea peretelui bronsic cu mici abcese
d. prezenta de bronsiectazii
e. dilatatie de artera pulmonara
426. Selectati semnele radiologice ale sifilisului congenital:
a. osteoporoza metafizara
b. osteoliza metafizara
c. lacune mici multiple metafizare
d. diafiza cu strucura modificata
e. reactie periostala lineara
427. Modificarile craniene in rahitism sunt :
a. dehiscenta suturilor
b. lipsa de inchidere a fontanelelor
c. bose frontale
d. rahitismul nu da modificari osoase craniene
428. Leziunile craniene de histiocitoza pot fi :
a. lacune oasoase net delimitate
b. unice sau multiple
c. cu aspect de harta geografica la nivelul calotei
d. cu distrugerea fosei pituitare
e. cu aspectul de « dinti flotanti »

429. Semnele radiologice din afectiunile sinusale inflamatorii pe radiografia craniana standard sunt :
 40

a. voalarea sinusurilor prin ingrosarea mucoasei

b. opacifiere omogena prin prezenta de lichid in sinuzita acuta
c. nivel orizontal de lichid in ortostatism
d. intreruperea partiala a conturului peretilor sinusali
430. Alegeti tumorile cerebrale care dau calcificari vizibile pe radiografia craniana standard:
a. meningiomul
b. craniofaringiomul
c. oligodendrogliomul
d. adenomul hipofizar
e. cordomul
431. Incidenta radiografica standard de profil a coloanei vertebrale permite evidentierea :
a. corpilor vertebrali
b. pediculilor vertebrali
c. apofizelor transverse
d. apofizele spinoase
e. spatiilor intervertebrale
432. Disparitia barierei hematoencefalice cu migrarea extravasculara de contrast in computer tomografia
cerebrala exprima :
a. hipoxie difuza acuta sau cronica
b. structuri anatomice fara bariera hematoencefalica
c. distructia tesutului nevraxial prin leziuni ischemice
d. aparitia unui tesut de neoformatie (tumori)
e. aparitia de acumulari de tesut strain structurilor cerebrale (metastaze)
433. Sindromul intracranian de masa se exprima computer tomografic prin :
a. Deplasarea structurilor adiacente masei
b. Ingustarea spatiilor arahnoidiene
c. Modificari de contur a vaselor adiacente
d. Dehiscenta suturilor la copil
e. Angajarea parenchimului cerebral prin orificiile durei mater
434. Sindromul de pierdere globala de substanta cerebrala (atrofia cerebrala):
a. Este un proces fiziologic la varsta de 3 ani
b. Se manifesta prin largirea fisurilor corticale
c. Asociata cu larghirea cisternelor
d. Hidrocefalie interna simetrica biventriculara laterala
e. Dimensiuni globale scazute ale creierului
435. Care sunt indicatiile examenului computer tomografic cranian in afara creierului:
a. Patologia orbitei
b. Studiul fosei pituitare
c. Patologia stancii temporalului
d. Patologia masivului facial
e. Malformatii ale oaselor calotei
436. Semnele computer tomografice ale spondilodiscitelor sunt:
a. Alterarea structurii si dimensiunilor discului intervertebral
b. Leziuni osteolitice marginale ale platourilor vertebrale adiacente
c. Acumulare de gaz intra si perivertebral
d. Aparitia abceselor paravertebrale
e. Osteoporoza in cazul leziunilor tuberculoase
437. Contraindicatii de utilizare a rezonantei magnetice in explorarea extermitatii cefalice:
a. Corpi straini feromagnetici oculari
b. Clipuri metalice intracerebrale
c. Claustrofobia
d. Lucrari metalice dentare
438. Care dintre structurile de mai jos sunt in hiposemnal IRM atat in T1 cat si in T2:
a. Lichidul cefalorahidian
b. Vasele cu flux rapid
c. Artefactele metalice
d. Necroza
e. Calcificarile
439. Care dintre structurile de mai jos sunt in hipersemnal IRM atat in T1 cat si in T2:
a. Sangele in stadiu subacut
 41

b. Grasimea
c. Edemul
d. Lichidul cefalorahidian
e. Tesutul tumoral
440. Alegeti indicatiile corecte ale examenului IRM in patologia vasculara cerebrala:
a. Infarctele din sistemul bazilar
b. Infarctele cerebrale in momentul producerii
c. Malformatiile arterio-venoase
d. Trombofeblitele cerebrale
441. Alegeti indicatiile corecte ale examenului IRM in patologia substantei albe cerebrale:
a. Leuconevraxita
b. Adenoleucodistrofia
c. SIDA
d. Sarcoidoza
442. Reducerea in amplitudine si intensitate a ultrasunetelor in timp ce acestea străbat un anumit mediu se
numeste:
a. absorbtie
b. impedanta
c. difuzie
d. atenuare
e. refractie
443. Viteza ultrasunetelor in tesuturile moi este de aproximativ :
a. 3600 cm/secundă
b. 1540 m/secundă
c. 185000 km/secundă
d. 1540000 m/oră
444. Care din urmatoarele tesuturi reprezinta un obstacol major in transmiterea ultrasunetelor:
a. muschi
b. grasime
c. os
d. sange
445. Zona de contact a doua medii cu impedanta acustica diferita se numeste:
a. ecou
b. reverberatie
c. interfata
d. coeficient alfa
446. Energia utila a unui fascicol fotonic intr-un tub Rontgen depinde de:
a. intensitatea curentului catodic
b. patratul tensiunii
c. numarul atomic al materialului anodei
447. Tesutul osos embrionar se intalneste in:
a. faza initiala a calusului
b. osificari heterotope
c. productii osoase maligne
448. Radiosensibilitatea biologica a unui tesut este proportionala cu :
a. masa iradiata
b. cu numarul atomic al structurilor iradiate
c. cu numarul de mitoze pe unitatea de volum de tesut iradiat
449. Pe imaginea radiografica urmatoarele elemente sunt de culoare inchisa :
a. oasele
b. aerul
c. suspensia de sulfat de bariu
450. Sindesmofitul reprezinta:
a. osificarea sincondrozei
b. productie osoasa marginala
c. periostoza maligna

451. Zgomotul in imagine sau factorii de perturbare a imaginii sunt dati de :

a. diametrul focarului
 42

b. radiatia difuzata
c. numarul atomic al structurilor traversate
d. lungimea de unda a fascicolului
452. Osteoliza se produce prin:
a. halistereza
b. activitate crescutã osteoblastica
c.osteoclazie
453. Aspectul radiologic de “stomac hipoton” cuprinde:
a. modificãri de pozitie
b. modificãri de formã
c. modificãri de tonus
d. modificãri de evacuare
454. Reconstructia spatiala a imaginii:
a. se efectueaza pe scoarta lobului occipital
b. utilizeaza efectul de acoperire
c. utilizeaza material vizual perceput biplane
455. Angiopneumografia este o metoda:
a. de explorare a patului vascular functional pulmonar
b. care se realizeaza prin injectare de contrast iodat in ventricolul drept sau artera pulmonara
c. care necesita cateterism arterial prealabil
456. Raportul normal intre diametrul compactei si diametrul total al diafizei in treimea medie este:
a. 2/3
b. 1/2
c. 1/3
457. Unghiul dintre cele doua bronsii primitive la nivelul bifurcatiei traheei este de :
a. 40-70º
b. 70-90º
c. 90-110º
458. In hilul pulmonar drept bronsia primitiva are fata de artera pulmonara o pozitie:
a. craniala
b. dorsala
c. caudala
d. ventrala
459. Ce metode radio-imagistice se utilizeaza pentru diagnosticul specific al tumorilor vasculare hepatice:
a. scintigrama hepatica cu TC 99
b. tomografia computerizata cu contrast iodat
c. angiografia hepatica selectiva
d. ecografia Doppler
460. Opacitatile masive din cadrul sindromului pulmonar alveolar se caracterizeaza prin:
a. intensitate subcostala
b. structura omogena
c. contururi sterse
d. sistematizarea segmentara sau lobara
e. absenta bronhografiei aerice
461. Opacitatile tumorale mediastinale se caracterizeaza prin:
a. densitate mult supracostala
b. structura relativ omogena
c. contur extern net, continuu si convex spre pulmon
d. racord in panta lina cu marginea restului mediastinului
e. contur intern invizibil
462. Radiografia toracica in decubit dorsal prezinta fata de cea in ortostatism urmatoarele aspecte
particulare:
a. largirea medistinului supracardiac
b. redistributia vaselor pulmonare spre virfuri
c. ridicarea apexului cordului de pe diafragm
d. ascensionarea diafragmelor

463. Alegeti entitatile patologice care pot da calcificari mediastinale lineare (rectilinii sau curbe):
a. tumorile mediastinale dense
 43

b. anevrismele arteriale
c. chistele hidatice
d. gusele plonjante intratoracice
e. ateromatoza aortica
464. Care dintre unghiurile costodiafragmatice se proiecteaza pe radiografia de fata sub nivelul de proiectie
al cupolei diafragmatice:
a. unghiurile cordio-frenice
b. unghiurile costodiafragmatice anterioare
c. unghiurile costo-diafragmatice posterioare.
465. Pe imaginea radioscopica urmatoarele elemente au culoare deschisa:
a. oasele
b. aerul
c. suspensia de sulfat de bariu
d. corpii straini metalici
466. Conform efectului de paralaxa deplasarea imaginii unui obiect in sens invers fata de deplasarea
fascicolului este cu atat mai mare :
a. cu cat obiectul este mai departe de placa
b. cu cat obiectul este mai aproape de sursa
c. cu cat diametrul conului de emisie este mai mare
467. Perceptia denaturata a unei realitati existente se numeste :
a. halucinatie
b. iluzie
c. nici una dintre cele doua
468. Care sunt avantajele explorarii radiografice a toracelui fata de cele ale examenului radioscopic:
a. iradiere mai mica
b. explorare “real time”
c. informatii mai multe
d. cost mai mic
469. Care sunt dezavantajele tomografiei plane fata de radiografia toracica standard:
a. iradiere mare
b. timp lung de expunere
c. sumatia de planuri
d. cost mai mare
470. Microradiofotografia este metoda radiografica prin care :
a. se obtine o imagine fotografica a unei imagini radioscopice
b. se pot asigura debite mari de bolnavi examinati
c. imaginea este obtinuta pe un film 10/10 cm
d. este de slaba calitate
471. Scizura orizontala dreapta separa:
a. lobul superior de cel mijlociu
b. lobul inferior de cel mijlociu
c. lobul superior de cel inferior
472. Scizura oblica dreapta separa:
a. lingula de lobul inferior
b. lobul superior de lobul inferior
c. lobul superior de lobul mijlociu
473. “Desenul vascular” pulmonar reprezinta:
a. benzi opace
b. dispuse radial dinspre hiluri spre periferie
c. de grosime descrescatoare dinpre centru spre periferie
d. ce se divid dicotomic
e. formate din arterele circulatiei functionale pulmonare
474. Precizati grupul ganglionar limfatic mediastinal care reprezinta statie de drenaj a limfei pulmonare
drepte si a portiunii inferioare a pulmonului stang:
a. ggl. precarinali
b. ggl. paratraheali inferiori drepti
c. ggl. aortico-pulmonari

475. Care este cantitatea minima de lichid pleural care permite obtinerea unei imagini radiologice relevante:
a. 200 – 300 ml
 44

b. 300 – 400 ml
c. 400 – 500 ml
476. Aspectul radiologic particular al modificarilor bronsiilor in cadrul bronsiectaziilor se defineste prin:
a. ingrosarea peretelui bronsic, care devine vizibil radiologic
b. aparitia dilatatiilor bronsice sub forma de opacitate inelara
c. dispunerea imaginilor inelare de bronsii dilatate in buchete
477. Cate vene hepatice se varsa in vena cava inferioara:
a. 3
b. 4
c. 5
478. Incarcarea cu substanta de contrast a structurilor parenchimatoase hepatice evidentiabila prin
tomografia computerizata este caracteristica :
a. parenchimului hepatic normal
b. chistelor hepatice
c. hematoamelor hepatice vechi
d. tumorilor hepatice
479. Precizati care dintre masele tumorale intrahepatice de mai jos au perete propriu:
a. chistele hidatice
b. adenomul
c. abcesul hepatic
d. hematomul
480. Timpul normal de evacuare gastrica la sugar este de cca.:
a. 1,5 – 2 h
b. 2 – 2,5 h
c. 3 h
d. 4 h
481. Care din urmatoarele afirmatii de mai jos NU caracterizeaza imaginea radiologica normala a esofagului
la sugar:
a. vizualizarea mai buna a contractiilor pe contur
b. lipsa de vizualizare a pliurilor in strat subtire
c. dimensiunile proportional mai mici decat la adult
482. Modificarile elementare de pozitie ale unui segment de tub digestiv pot fi:
a. Torsiunea
b. Ptoza
c. Bilocularea
d. Tractiunea
e. Amprenta
483. Selectati semnele radiologice pe care le puteti intalni in osteomielita stafilococica in primele 3
saptamani de la debut:
a. demineralizarea
b. osteoscleroza
c. sechestrul osos
d. apozitii periostale
484. Miscarea de rotatie a anodei este destinata :
a. cresterii energiei fotonilor emisi
b. reducerii incalzirii anodei
c. directionarii fascicolului fotonic
485. Cat este procentul de iradiere medicala din toata cantitatea de iradiere naturala:
a. 8,4%
b. 11,5%
c. 14,2%
486. Necroza aseptica la adulti are ca localizare preferentiala :
a. epifizele
b. diafizele
c. nucleii epifizari
d. oase scurte

487. Un calcul situat în vezica urinară apare ecografic ca:

a. imagine transonică situată într-o masă hipoecogenă
 45

b. imagine hipoecogenă situată într-o masă anecogenă

c. imagine anecogenă situată într-o cavitate enecogenă
d. imagine hiperecogenă cu con de umbră posterioară situată într-o cavitate enecogenă
488. Imaginea radiologica a scheletului membrelor la sugar prezinta:
a. nucleu secundar de osificare epifizar
b. cartilagiu de crestere
c. metafiza mai lata cu marginea rotunjita
d. fina reactie periostala
e. absenta imaginii de compacta osoasa
489. Examenul radiologic al intestinului subţire se poate face:
a. prin ingestie de suspensie de sulfat de bariu
b. ingestie de substanţe iodate hidrosolubile
c. administrare i.v. de substanţe iodate
d. pe sondă enterală
e. retrograd, cu insuflaţie
490. Litiaza radiotransparenta bazinetala este:
a. evidentiabila pe UIV
b. evidentiabila pe RRVS
c. evidentiabila la CT
d. evidentiabila ecografic
491. Injectarea i.v. a unei substante de contrast iodate ionice pentru obtinerea UIV, este contraindicata daca:
a. exista antecedente de astm bronsic alergic
b. exista valori crecute ale creatininei serice
c. testul la substanta de contrast iodata este negativ
492. Strâmtorile fiziologice ale esofagului sunt date de:
a. joncţiunea faringoesofagiană
b. amprenta aortică
c. amprenta venei azygos
d. hiatusul diafragmatic
493. Cantitatea de electroni accelerati in cimpul electric din interiorul unui tub Roentgen este in functie de :
a. diferenta de potential dintre anod si catod
b. structura chimica a anodului
c. gradul de incalzire a filamentului catodic
d. presiunea gazelor din interiorul tubului radiogen
494. Proiectia bifurcatiei traheei pe radiografia toracica de fata se face la nivelul vertebrei toracale:
a. T3 – T4
b. T4 – T5
c. T5 – T6
495. “Bronhografia aerica “ este caracteristica :
a. sindromului de obstructie bronsica
b. sindromului interstitial difuz
c. emfizemului centro hilar
d. sindromului de invazie alveolara
496. Marginea mediala a ferestrei aorto-pulmonare este data de:
a. trahee
b. aorta ascendenta
c. aorta descendenta
d. artera pulmonara dreapta
497. Fenomenul de atenuare a radiatiilor X are la baza:
a. divergenta
b. absorbtia
c. difuziunea
d. materializarea
498. Rolul grilei antidifuzoare este acela de a :
a. creste netitatea imaginii
b. reduce iradierea bolnavului
c. mari imaginea
d. nici una din cele de mai sus
499. Proiectia radiologica a venei cave inferioare se face :
a. In unghiul cardiofrenic lateral drept
 46

b. In unghiul cardiofrenic lateral sting

c. In unghiul cardiofrenic posterior
d. In unghiul cardiofrenic anterior
500. Care tip de radiatii Roentgen au utilizare diagnostica:
a. Radiatia incidenta
b. Radiatia reziduala
c. Radiatia secundara
d. Nici una din cele de mai sus
501. Care dintre arcurile imaginii mediastinale scad electiv ca dimensiuni proportional cu virsta:
a. Arcul superior drept
b. Arcul superior sting
c. Arcul mijlociu sting
d. Niciunul dintre cele de mai sus
502. Spasmul cardial produce:
a. oprirea tranzitului
b. ingustarea lumenului esofagului
c. destinderea lumenului esofagian supraiacent
503. Care dintre organele parenchimatoase abdominale de mai jos nu se vad in conditii fiziologice pe
radiografia abdominala simpla :
a. splina
b. ficatul
c. pancreasul
d. rinichii
504. Care dintre elementele radiologice semiologice de mai jos caracterizeaza notiunea de “structura” a
unei opacitati pulmonare:
a. Intensitatea opacitatii
b. Omogenitatea opacitatii
c. Netitatea conturului opacitatii
505. Cate circuite de alimentare electrica are un tub radiogen:
a. Unul singur
b. Doua separate
c. Doua seriate
d. Trei
506. Lichid de staza se intilneste la nivelul lumenelor tubului digestiv:
a. in caz de stenoze
b. in caz de spasme prelungite
c. in caz de atonii
507. Precizati tehnica radiologica in care fascicolul de radiatii are forma unui trunchi de con:
a. Radiografia standard
b. Radioscopia conventionala
c. Computer Tomografia
d. Nici una din cele de mai sus
508. Pancreasul ca organ extraperitoneal este inclus in unul din spatiile vizibile densimetric:
a. Spatiul pararenal posterior
b. Spatiul perirenal
c. Spatiul pararenal anterior
509. Care dintre segmentele tractului digestiv prezinta in mod normal continut de aer la sugar spre deosebire
de adult:
a. esofagul
b. stomacul
c. intestinul subtire
d. colonul
510. Opacităţile liniare care rămân după dispariţia cartilajului de creştere persistă până la:
a. 20 – 30 de ani
b. 30 – 40 de ani
c. 40 – 50 de ani
d. până la pubertate

511. Ansele jejunale au următoarele caractere:

a. dispoziţie orizontală
 47

b. pliuri longitudinale
c. pliuri circulare
d. sunt aglomerate în pelvis
512. Boselura renala poate fi generata de:
a. nefrita de iradiere
b. prezenta unui oncocitom
c. prezenta unei tumori Grawitz
d. infarcte renale
513. Nefrograma este:
a. expresia perfuziei parenchimului renal cu substanta de contrast
b. expresia timpului tisular al substantei de contrast
c. absenta in displazia multichistica
d. intirziata la pacientii cu antecedente alergice
514. Calcificarile renale parenchimatoase sunt :
a. proiectate in patrulaterul Bazy – Moyrand
b. proiectate peste coloana vertebrala pe radiografia de profil
c. mobile la schimbarea pozitiei
d. de aspect muriform
515. Caverna renala are urmatoarele caracteristici :
a. este proiectata inafara liniei interpapilare
b. persista pe clisee tardive urografice
c. impune diagnostic diferential cu chistul fistulizat
d. presupune existenta unei zone de necroza in parenchim
516. Atrofia prin presiune a osului determina :
a. modificări de lungime a osului
b. modificări de forma a osului
c. modificări de grosime a osului
d. periostoza
517. In tuberculoza vertebrala fusul paravertebral este expresia :
a. modificării de poziţie a corpurilor vertebrale
b. extensiei leziunii la nivelul muşchilor paravertebrali
c. abcesului rece paravertebral
518. Caracterele osteomului osteoid sunt :
a. este o tumoră benignă osteolitică
b. este o tumoră benignă osteogenica
c. prezintă nidus
d. metastazează
519. Criteriile radiologice de diagnostic ale condromului sunt :
a. este o tumora litică
b. are reacţie periostală
c. subţiază corticala
d. prezintă calcificări
e. sparge corticala
520. Care sunt caracterele radiologice specifice ale nodulilor hemosiderotici din pulmonul de staza :
a. Dimensiuni peste 3 cm
b. Intensitate mai mare decit a celor din sindromul interstitial obisnuit
c. Distributie perihilara
d. Structura neomogena.
521. Care dintre elementele lumenale de mai jos se proiecteaza pe o imagine axiala in interiorul capului
pancreatic:
a. coledocul
b. vena splenica
c. artera mezenterica superioara
d. vena cava inferioara
522. HTA de cauza renala este investigata de regula prin:
a. ecografie Doppler
b. urografie cu proba de incarcare cu apa
c. scintigrafie renala
d. imagistica prin rezonanta magnetica
523. Osteoporoza este vizibilă pe o radiografie standard la o pierdere de calciu de minim:
 48

a. 10%
b. 20%
c. 30%
d. 40%
524. Lipomatoza sinusala renala are urmatoarele caracteristici pe secventele urografice:
a. determina amprente ale sitemului pielocaliceal si ureterului
b. tije efilate
c. aspect ”in ciuperca” al cupelor caliceale
d. se asociaza frecvent cu pensa vasculara
525. Apofizele şi epifizele osoase se formează din:
a. cartilaj de creştere
b. ţesut embrionar
c. nuclei secundari
d. periost
526. Ureterohidronefroza de gr. II poate fi generata de:
a. litiaza vezicala
b. reflux vezico-ureteral
c. tuberculoza reno-urinara
d. fibroza retroperitoneala
527. Selectati semnele radiologice caracteristice unui sindrom tumoral malign gastric:
a. convergenta de pliuri
b. întreruperea pliurilor
c. lacuna cu contur neregulat
d. lacuna cu contur regulat
e. pinteni
528. Colectiile peripancreatice sunt delimitate de:
a. fasciile perirenale anterioare
b. capsulele renale
c. peritoneul posterior
d. pilierii diafragmactici
529. Pe curba de inegrire a filmului radiografic imaginea obtinuta este utilizabila in scop diagnostic daca se
incadreaza in :
a. pragul de reactie
b. zona de proportionalitate
c. zona debutului saturatiei
d. zona de saturatie
e. zona de solarizare
530. Alegeti elementele chimice folosite pentru fabricarea de substante producatoare de contrast artificial
pozitiv in structurile biologice parenchimatoase:
a. Iodul
b. Calciul
c. Plumbul
d. Bariul
531. O tumora mediastinala al carei pol superior depaseste nivelul de proiectie al articulatiilor
sternoclaviculare este situata:
a. In mediastinul anterior
b. In mediastinul posterior
c. Nu se poate preciza
532. Scizura oblica stinga separa:
a. lingula de lobul inferior
b. lobul superior de lobul inferior
c. lingula de lobul superior
533. Caracteristicile stenozelor maligne esofagiene :
a. sunt axiale
b. sunt excentrice
c. au lungime mare
d. sunt scurte
e. sunt de obicei unice
534. Imaginea radiologica a rinichiului la sugar este caracterizata prin:
a. axul lung paralel cu coloana vertebrala
 49

b. ambii rinichi la acelasi nivel

c. opacifiere tardiva a cavitatilor intrarenale
d. diametrul bipolar proportional mai mare decit la adulti (4-4,5 corpi vertebrali)
e. incizuri pe contur
535. Creşterea in lungime a osului se realizează pe baza :
a. periostului
b. nucleilor epifizari
c. cartilajului de conjugare
536. Alegeţi criteriile radiologice de benignitate ale tumorilor oasoase:
a. au contur net, bine precizat
b. sparg corticala sau compacta
c. nu au reacţie periostală
d. structurile moi sunt împinse si infiltrate
e. sufla corticala dar nu o intrerupe
537. Selectaţi caracterele lizereului de siguranţă vizibil in explorarea digestiva cu bariu:
a. ilustrează integritatea mucoasei
b. reprezintă conturul lumenului digestiv
c. se evidenţiază în dublu contrast
d. integritatea lui garantează caracterul malign al unei leziuni
538. Bulbul duodenal are în mod normal:
a. dispoziţie oblică dinspre ventral spre dorsal
b. dispoziţie oblică dinspre caudal spre cranial
c. situaţie corespunzător vertebrei L4
d. două curburi
539. Timpul nefrografic al urografiei dureaza:
a. sub 1 minut
b. intre 1 si 3 minute
c. intre 1 si 5 minute
d. nu este perceptibil radiologic in mod curent
540. Disparitia la nivelul unui os a sarurilor de calciu cu alterarea fara disparitie completa a traveelor cu
substrat conjunctiv se numeste:
a. demineralizare
b. osteoporoza
c. osteoliza
541. O opacitate pulmonara de forma lineara marginita de ambele ei parti de transparenta aerica se numeste:
a. contur
b. banda
c. nici una din cele doua
542. “Lingula” este:
a. segmentul apical al lobului superior
b. suma segmentelor caudale ale lobului inferior drept
c. echivalentul segmentelor lobului mijlociu sting, integrate in economia lobului superior drept
d. niciuna din cele de mai sus
543. Referitor la segmentaţia şi la lobulaţia pulmonară:
a. Între lobii pulmonari pătrund septuri generate de pleura viscerală, formate dintr-o singură foiţă
pleurală.
b. De partea dreaptă există trei lobi împărţiţi în 10 segmente;
c. În stânga, lobul superior înglobează, sub denumirea de lingula, lobul mijlociu
d. Scizurile sunt vizibile sub forma unor benzi fine numai atunci când razele sunt perpendiculare pe
suprafaţa lor.
e. Scizura oblică stângă se vizualizează numai în incidenţa de profil, pe când cea de partea dreaptă
se poate evidenţia în mod normal şi pe o incidenţă de faţă
544. Diagnosticul radiologic al emfizemului subcutanat toracic se bazează pe:
a. Existenţa unor antecedente specifice, iatrogene sau traumatice;
b. Existenţasemnelor radiografice ale unor eventuale leziuni traumatice toracale;
c. Prezenţa unei hipertransparenţe difuze omogene la nivelul întregului torace;
d. Extinderea leziunilor în zonele limitrofe (cervical, abdominal etc.);
e. Existenţa unor alte acumulări specifice în mediastin sau pleură
545. Revărsatele lichidiene pleurale închistate posterior:
a. Sunt bine vizualizate atât în incidenţa de faţă, cât şi în cea de profil;
 50

b. Radiografia de faţă este incidenţa cea mai evocatoare;

c. De profil, se proiectează peste coloana vertebrală;
d. Nu siluetează cu marginea anterioară a cordului;
e. Nu sunt sistematizate
546. Ureterele normale :
a. nu se vad ecografic
b. pot fi examinate prin ureteropielografie retrograda
c. au peristaltica evidentiabila la UIV
547. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?
a. CT este metoda de elecţie şi cu cea mai mare fiabilitate diagnostică în evaluarea pancreatitelor
acute
b. calcificările pancreatice nu pot fi niciodată vizualizate pe Rg. abdominală simplă
c. ecografia reprezintă metoda de primă intenţie şi de elecţie în evaluarea litiazei biliare
d. coledocopancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP) reprezintă o metodă de diagnostic şi
tratament în patologia căii biliare distale
548. Aspectul radiologic standard în pneumothoraxul liber al marii cavităţi pleurale cu cantitate medie de
gaz:
a. Hipertransparenţă periferică şi inferioară;
b. Absenţa desenului pulmonar în zona hipertransparentă;
c. Bontul pulmonar se află situat central şi paramediastinal inferior;
d. Mediastinul este tracţionat către pneumothorax;
e. Pulmonul controlateral este în hiperinflaţie, cu redistribuţie vasculară
549. Încercuiţi afirmaţiile corecte:
a. grosimea peretelui veziculei biliare nu trebuie să depăşească la examenul ecografic 4 mm
b. coledocul intracefalic pancreatic apare sub forma unei imagini transonice rotunde cu diametru
axial maxim de 9 mm
c. abcesul hepatic este o leziune cu conţinut hipoecogen delimitat de un perete gros ecogen.
d. calculii apar sub forma unor imagini rotunde, hipoecogene cu întărire posterioară
550. Care dintre următoarele principii geometrice de formare a imaginii radiologice sunt FALSE:
a. Proiecţia unui obiect pe filmul radiografic este mai mare decât obiectul;
b. Cu cât un obiect este mai aproape de film şi mai departe de sursă, proiecţia lui este mai mărită;
c. Un obiect plan dispus paralel cu razele şi perpendicular pe film se proiectează ca o umbră liniară;
d. Un obiect plan situat paralel cu filmul apare mărit şi deformat;
e. Două obiecte suprapuse situate la distanţe diferite faţă de sursă şi faţă de planul filmului se
proiectează sumate.
551. Selectati enunturile adevarate privind spatiul perirenal:
a. Este delimitat anterior de peritoneul parietal posterior
b. Este invadat de tumorile Grawitz T3a
c. Este invadat de tumorile Grawitz T4
d. Este delimitat posterior de fascia Zuckerkandl
552. In clasificarea TNM diagnosticul de tumora Grawitz T3a se bazeaza pe:
a. Invazia hilului renal
b. Invazia spatiului perirenal
c. Invazia spatiului pararenal
d. Invazia glandei suprarenale
553. Periostoza este modificarea radiologică elementară întâlnită în:
a. tumori benigne
b. tumori maligne
c. fracturi
d. infecţii ale osului
554. Radiografia abdominală simplă permite evidenţierea:
a. calcificărilor
b. imaginilor de tip hidroaeric
c. varicelor localizate în fornixul gastric
d. pneumoperitoneului
555. Obstructiile ureterale cronice au urmatoarele semne radiologice :
a. Au indice parenchimatos redus la ½ in treimea medie a rinichiului
b. Asociaza hidronefroza gradul III
c. Concentratie redusa a substantei de contrast in calea excretorie a rinichiului afectat
d. Excretie intirziata
 51

556. Metastazele hepatice sunt:

a. cele mai rare leziuni inlocuitoare de spatiu hepatice
b. variaza ca aspect functie de punctul de plecare
c. nu calcifica niciodata
d. au o iodofilie variabila
557. Aspectul granulat al mucoasei intestinale la sugar reprezinta :
a. sindrom de malabsorbtie
b. aspect normal
c. enterocolita acuta
d. defect de tehnica radiologica
558. Edemul pulmonar acut se prezinta radiologic :
a. ca noduli acinari sistematizati intr-un lob
b. ca accentuare a opacitatilor micronodulare in mod difuz bilateral
c. ca sindrom alveolar nesistematizat
d. ca multipli noduli omogeni, net conturati diseminati in ambii plamini
e. nici una dintre cele mentionate mai sus
559. Modificarile de contur ale stomacului sunt reprezentate de :
a. neregularitati
b. incizuri
c. ancose
d. plusuri de umplere
e. minusuri de umplere
560. Care este segmentul pulmonar care lipseste deobicei de partea stinga :
a. Segmentul azygos
b. Segmentul Fowler
c. Segmentul paracardiac
d. Segmentul apico-dorsal
e. Nici unul dintre cele de mai sus
561. Care dintre fazele metabolismului substantelor de contrast iodate se foloseste pentru sporirea
contrastului computertomografic al tumorilor maligne parenchimatoase:
a. Faza vasculara
b. Faza de difuziune tisulara
c. Faza de eliminare urinara
d. Niciuna dintre cele de mai sus
562. Scara conventionala de densitati computertomografice cuprinde ca densitati de referinta:
a. Aerul
b. Grasimea
c. Singele
d. Apa
e. Calciul
563. Semnele specifice pleureziilor masive unilaterale pe radiografia toracica de fata sunt:
a. Largirea spatiilor intercostale
b. Marginea superioara a opacitatii ascendenta spre peretele toracic
c. Stergerea conturului hemidiafragmului
d. Deplasarea mediastinului spre partea sanatoasa
564. Care din următoarele afirmaţii sunt false:
a. rezoluţia geometrică se referă la cea mai mare dimensiune a unui detaliu din imagine care poate
fi vizualizat ca atare.
b. rezoluţia în densitate reprezintă diferenţa între densităţile a două structuri contigue la care
acestea pot fi percepute separat.
c. cea mai bună rezolutie de densitate se obţine cu ajutorul filmului radiografic
565. Aspectul radiologic al polipilor colonici maligni:
a. sunt imagini adiţionale pe conturul colonului
b. sunt lacune unice sau multiple
c. au contur net, regulat
d. sunt situaţi într-un segment rigid
566. Hiperkinezia gastrica se caracterizeaza prin :
a. Cresterea frecventei (numarului) de unde perstaltice
b. Inghetarea lor, propagare enta dinpre cranial spere caudal
c. Adincirea incizurilor date de unde
 52

d. Fragmentarea coloanei baritate prin cresterea amplitudinii

e. Nu este influentata de atropinizare
567. Selectati cauzele de rinichi mic unilateral:
a. hipoplazia congenitala
b. ureterohidronefroza obstructiva veche
c. stenoza de artera renala
d. pielonefrita cronica
e. glomerulonefrita cronica
568. Infarctul pulmonar rotund :
a. Apare pe fond de staza pulmonara cronica
b. Asociaza de la inceput hemoptizia
c. Are totdeauna localizare apicala
d. Asociaza pleurezia de la inceput
e. Se asociaza cu leziuni nodulare satelite
569. Selectati elementele semiologice imagistice sugestive pentru patologia renala inflamatorie cronica
a. Dimensiuni renale reduse cu depresiuni de contur
b. Necroza papilara
c. Stenoza ureterala
d. Dezorganizarea SPC
570. O tumora uroteliala inalta are urmatoarele caracteristici imagistice:
a. Imagine lacunara in SPC, inconjurata partial de substanta de constrast iodata , imobila
b. Formatiune cu densitate solida si iodofilie intensa la tomografia computerizata
c. Imagine ecogena cu atenuare acustica posterioara
d. Calcificari in interiorul patrulaterului Bazy- Moyrand pe RRVS
571. Pentru a obtine o opacifiere mai buna in SPC si ureterala se pot efectua urmatoarele manevre:
a. Decubit ventral
b. Compresie ureterala
c. Injectarea a 40 mg furosemit i.v.
d. Efectuarea unei urografii minutate.
572. Papila duodenala se află :
a. pe conturul lateral al duodenului descendent
b. pe conturul medial al duodenului descendent
c. pe conturul medial al duodenului ascendent
573. Bolile inlamatorii colonice prezintă:
a. dehaustrare
b. lacune multiple
c. modificări de pliuri
d. rigiditate
574. Care dintre tumorile de mai jos au sediul de electie in mediastinul posterior :
a. Teratomul
b. Neurinomul
c. Anevrismele aortei descendente
d. Meningocelul
575. Precizati care sunt parametrii unui fascicol de raze X la emisie, de care depind particularitatile
operatinale :
a. numarul de fotoni emis pe unitatea de suprafata in unitatea de timp
b. intensitatea fascicolului
c. lungimea de unda
d. penetranta fascicolului
e. distanta focar obiect
576. Care este mecanismul de actiune directa a radiatiilor ionizante la nivel celular ?
a. ruperea arhitecturii moleculare
b. alterari morfologice ale genelor, cromozomilor si enzimelor
c. efectul celular este direct proportional cu doza utilizata
d. generarea de substante care actioneaza prin mecansme secundare concordant cu cele de mai sus
577. Modalitatile de receptare a informatiei obtinute prin iradierea unui corp de examnat sunt :
a. fluorescenta unei substante luminiscente
b. impresionarea directa si luminoasa prin mecansim chimic al unei emulsii fotografice
c. actiunea fizica directa asupra unor cristale de scintilatie
d. ionizarea unei minicelule de scintilatie
 53

578. Care sunt particolele utilizate in cadrul sistemelor de radioscopie televizata pentru transformarea
imaginii primare in imagine secundara :
a. fotonii
b. protonii
c. electronii
d. ionii negativi
579. Care sunt parametrii tehnici ai unui fascicol de radiatie, care pot fi modulati si monitorizati din masa de
comanda a unui aparat roentgen :
a. intensitatea in mA
b. tensiunea in KV
c. incalzirea in unitate de caldura (HU)
d. timpul in ms
e. gradul de ionizare a mediului ambiant in jurul instalatiei Rx
580. Accesoriile obligatoriinecesare expunerii diagnostce a unui film radiografic sunt :
a. grilele antidifuzoare
b. foliile intaritoare
c. casetele
d. dozmetrele cu camera de ionizare
581. Care sunt elementele care pot altera transparenta primara a unui film radiographic cu aparita
“voalului”:
a. vechimea filmului(film expirat)
b. expunere cu doza insuficienta
c. developare prelungita sau la temepratura prea mare
d. actiunea involuntara a luminii
e. miscarea in timpul expunerii
582. Natura structurilor traversate de un fascicol de raze X, actioneaza asupra radioatiei ncidente prin:
a. marimea numarului atomic
b. masa fizica (grosimea)
c. structura histologica
d. densitatea fizica