NOŢIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT

Formule de calcul
(a  b) 2  a 2  2ab  b 2
(a  b) 2  a 2  2ab  b 2
a 2  b 2  (a  b)(a  b)
a 3 b 3  (a  b)(a 2  ab  b 2 )
a 3 b 3  (a  b)(a 2  ab  b 2 )
(a+b) 3  a 3  3a 2 b  3ab 2  b 3
(a-b) 3  a 3  3a 2 b  3ab 2  b 3

Funcţia de gradul I
Definiţie: f:R  R,f(x)=ax+b,a  0 , a,b  R , se numeşte funcţia de gradul I
Proprietăţi: Dacă a>0 f este strict crescătoare
Dacă a<0 f este strict descrescătoare
Punctul A ( ,  )  G f  f ( )  
Funcţia de gradul II

Definiţie: f:R R,f(x)=ax bx  c, a  0 ,a,b,c  R se numeşte funcţia de gradul II
2

Maximul sau minimul funcţiei de gradul II

 b
Dacă a<0 atunci f 
, realizat pentru x =
max
4a 2a
 b b 
Dacă a >0 atunci f min  , realizat pentru x = ;Vârful parabolei V( , )
4a 2a 2a 4a
b 
Ecuaţia de gradul II: ax 2 bx  c  0 ;x 1, 2  ,   b 2  4ac
2a
b c
Relaţiile lui Viete: x 1  x 2  , x1  x 2 
a a
Dacă   0  ecuaţia are rădăcini reale şi diferite.
Dacă   0  ecuaţia are rădăcini reale şi egale.
Dacă   0  ecuaţia nu are rădăcini reale.
Dacă   0  ecuaţia are rădăcini reale.
Intervale de monotonie :a<0
x b
 2a

f(x) 
4a
a>0
x b
 2a

f(x) 
4a

Semnul funcţiei de gradul II

1
0
x - x1 x2

f(x) semnul lui a 0 semn contrar lui a 0 semnul lui a
0
x - x 1  x2

f(x) semnul lui a 0 semnul lui a
0
x -

f(x) semnul lui a

Imaginea funcţiei de gr.II


a<0, Imf=(  , ]
4a

a>0, Imf=[ , )
4a

Funcţia exponenţială
Definiţie f: R→ (0,∞), f(x)= a x , a>0,a  1 se numeşte funcţie exponenţială.
Propriet ăţi:
1) Dacă a>1 ⇒ f strict crescătoare
2) Dacă a  (0,1)  f strict descrescătoare
3) Funcţia exponenţială este bijectivă
Funcţia logaritmică
Definiţie: f:(0,∞) →R, f(x)= log a x , a>0, a ≠ 1 se numeşte funcţie logaritmică.
Propriet ăţi:
1) Dacă a >1 ⇒ f strict crescătoare
2) Dacă a  (0,1)  f strict descrescătoare
3) Funcţia logaritmică este bijectivă
4) log a xy  log a x  log a y 5) log a x m  m log a x ,m  R
x
6) log a  log a x  log a y 7) a log a x  x
y
log b A 1
Schimbarea bazei: log a A  , log a b 
log b a log b a

Progresii aritmetice
Definiţie: Se numeşte progresie aritmetică un şir de numere reale (a n ) în care diferenţa
oricăror doi termeni consecutivi este un număr constant r, numit raţia progresiei aritmetice: a
n 1 a n  r , n  1
Termenul general al unei progresii aritmetice:a n  a1  (n  1) r
ac
Propozitie: Numerele a,b,c sunt în progresie aritmetică  b 
2
(a1  a n ) n
Suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice: S n 
2

2
 Progresii geometrice
Definiţie : Se numeşte progresie geometrică un şir de numere reale (bn) cu b1≠0 în
care raportul oricăror doi termeni consecutivi este un număr constant q, numit raţia progresiei
bn 1
geometrice:  q ,q  0
bn
Teoremă: şirul (bn ) n1 este progresie geometrică  bn 2  bn 1  bn 1 , n  2
Termenul general al unei progresii geometrice:b n  b1  q n 1
Propozitie: Numerele a,b,c sunt în progresie geometrică  b 2  a  c
b1 ( q n  1)
Suma primilor n termeni ai progresiei geometrice: S n  ,q  1 sau S n  n  b1 , dacă q =
q 1
1

Geometrie vectorială
Definiţie:
Se numesc vectori egali, vectorii care au aceeaşi direcţie,acelaşi sens şi acelaşi modul. Doi vectori se
numesc opuşi dacă au aceeaşi direcţie, acelaşi modul şi sensuri contrare:
AB   BA
Definiţie:
Doi vectori se numesc coliniari dacă cel puţin unul este nul sau dacă amândoi sunt nenuli şi au
aceeaşi direcţie. În caz contrar se numesc necoliniari.
Teoremă: Fie aşi b doi vectori necoliniari. Oricare ar fi vectorul v , există  ,   R(unice)
astfel încât v    a    b
AB  ( x B  x A ) 2  ( y B  y A ) 2 -modulul vectorului AB

AB ( x B  x A , y B  y A )  coordonate le vectorului AB
x  xB y  yB
Mijlocul segmentului AB:x M  A , yM  A
2 2
x x x y  y B  yC
Centrul de greutate al triunghiului ABC: x G  A B C , yG  A
3 3
Adunarea vectorilor se poate face după regula paralelogramului sau triunghiului

Teoremă:Vectorii u şi v sunt coliniari ⇔    R a.i. v =  ⋅ u .

Punctele A, B, C sunt coliniare     R a.i. AB =  AC
AB CD     R a.i. AB =  AC
Produsul scalar a doi vectori .

3
u  v  u  v cos(u, v)
2 2
u  x1 i  y1 j , v  x 2 i  y 2 j  u  v  x1 x 2  y1 y 2 , u  x1  y1

Daca u, v  0 ,atunci u  v  u  v  0

Ecuaţiile dreptei în plan

Ecuaţia carteziană generală a dreptei: ax+by+c=0 (d)
Punctul M(x M ,y M )  d ⇔ a  x M + by M  c  0 (coordonatele punctului verifica ecuatia
dreptei).

Ecuaţia dreptei determinată de două puncte distincte:A( x A , y A ) ,B(x B , y B )

x y 1
AB: x A yA 1 =0
xB yB 1
Ecuaţia dreptei determinată de un punct A(x A , y A ) şi panta m : y-y A  m( x  x A )
Dreptele d 1 ,d 2 sunt paralele  md  md 1 2

Dreptele d 1 ,d 2 sunt perpendiculare  md1  md 2 = -1

Distanţa dintre punctele A(x A , y A ) ,B(x B , y B ) :AB= ( x B  x A ) 2  ( y B  y A ) 2
Distanţa de la punctul A(x A , y A ) la dreapta h: ax+by+c=0:
ax A  by A  c
d(A,h) =
a2  b2
xA yA 1
Punctele A,B,C sunt coliniare  x B yB 10
xC yC 1

Matrice

 a11 a12 ......a1n 

 
 a21a22 ......a2n  A  (aij )i1,m
A=
 ....................  -matrice cu m linii şi n coloane;
j 1,n
 
 a a .....a 
 m1 m 2 mn 
A  M m , n (C ) ,unde M m , n (C ) -reprezintă mulţimea matricelor cu m linii şi n coloane
cu elemente din C.
t
A  M n , m (C ) -reprezintă transpusa lui A şi se obţine din A prin schimbarea liniilor
în
coloane(sau a coloanelor în linii).
Dacă m = n atunci matricea se numeşte pătratică de ordinul n şi are forma

4
  a11 a12 ......a1n 
 
 a21a22 ......a2n  A  M
A=
 ....................  - n (C )

 
 a a .....a 
 n1 n 2 nn 
Tr(A)= a11  a 22      a nn -reprezintă urma matricei A
Sistemul ordonat de elemente ( a11 , a 22 ,  , a nn ) se numeşte diagonala principală a
matricei A,iar sistemul ordonat de elemente ( a1n ,  , a n1 ) se numeşte diagonala
secundară a matricei A.

100      0   000      0 
   
 010      0  -matricea unitate de ordinul n ; O  000      0  -matricea nulă
                       
In = m ,n =

   
 000     1   000      0 
   
Propriet ăţi ale opera ţiilor cu matrice .:
1)A+B=B+A , A, B  M m , n (C ) (comutativitate)
2)(A+B)+C = A+(B+C) , A, B, C  M m, n (C ) (asociativitate)
3)A+ Om , n = Om , n +A = A , A  M m, n (C )
4) A  M m.n (C ), (  A)  M m ,n (C ) a.î. A+(-A) = (-A)+A= Om , n , A  M m , n (C )
5)(AB)C = A(BC) , A  M m ,n (C ), B  M n , p (C ), C  M p ,q (C ) (asociativitate)
6)a)A(B+C) = AB+AC , A  M m ,n (C ), B, C  M n , p (C ) (distributivitatea înmulţirii faţă de adunare)
b)(B+C)A = BA+CA, B, C  M m ,n (C ), A  M n , p (C )
7) AI n  I n A  A, A  M n (C )
8)a(bA) = (ab)A, a, b  C , A  M m , n (C )
9)(a+b)A=aA+bA, a, b  C , A  M m , n (C )
10)a(A+B)=aA+aB, a  C , A, B  M m ,n (C )
11)aA = Om,n  a  0 sau A= Om ,n
12) t ( t A)  A, t ( A  B ) t A t B , t ( aA)  a t A, t ( AB ) t B t A

Determinanţi.
a b
 ad  bc (determinantul de ordinul doi)
c d
Determinantul de ordinul trei (regula lui Sarrus)

5
 a b c
d e f  aei  dhc  gbf  ceg  fha  ibd
g h i
a b c
d e f
Proprietăţi:
1. Determinantul unei matrice este egal cu determinantul matricei transpuse;
2. Dacă toate elementele unei linii (sau coloane) dintr-o matrice sunt nule, atunci determinantul
matricei este nul;
3. Dacă într-o matrice schimbăm două linii(sau coloane) între ele obţinem o matrice care are
determinantul egal cu opusul determinantului matricei iniţiale.
4. Dacă o matrice are două linii (sau coloane) identice atunci determinantul său este nul;
5. Dacă toate elementele unei linii(sau coloane) ale unei matrice sunt înmulţite cu un element a,
obţinem o matrice al cărei determinant este egal cu a înmulţit cu determinantul
matricei iniţiale.
6. Dacă elementele a două linii(sau coloane) ale unei matrice sunt proporţionale atunci
determinantul matricei este nul;
7. Dacă o linie (sau coloană) a unei matrice pătratice este o combinaţie liniară de celelate linii(sau
coloane) atunci determinantul matricei este nul.
8. Dacă la o linie (sau coloană) a matricei A adunăm elementele altei linii (sau coloane) înmulţite cu
acelaşi element se obţine o matrice al cărei determinant este egal cu
determinantul matricei iniţiale;
a b c a b c a b c
9) d m en f  p  d e f  m n p
g h i g h i g h i
10)det(A  B )  det A  det B ,  A,B  M n (C )

Matrice inversabile
Inversa unei matrice :A  M n (C ) se numeşte inversabilă dacă există o matrice notată A
1
 M n (C ) a.i. A  A 1  A 1  A  I n
Teoremă: A M n (C )inversabilă  det A  0
1
A 1  A ,A  adjuncta matricei A. A  se obţine din t
A înlocuind fiecare element cu
det A
complementul său algebric.
Dacă A,B  M n (C ) sunt inversabile,atunci au loc relaţiile: a) (A 1 ) 1 = A b)(AB) 1  B 1 A 1

Rangul unei matrice

Fie A  M m ,n (C ) , r  N ,1  r  min(m, n)
Defini ţie : Se numeşte minor de ordinul r al matricei A,determinantul format cu elementele matricei
A situate la intersecţia celor r linii şi r coloane.
Defini ţie: Fie A  O m,n o matrice . Numărul natural r este rangul matricei A ⇔ există un minor de
ordinul r al lui A,nenul, iar toţi minorii de ordin mai mare decât r (dacă există)sunt nuli.
Teorem ă: Matricea A are rangul r  există un minor de ordin r al lui A, nenul , iar toţi minorii de
ordin r+1(dacă există)obtinuţi prin bordarea(adaugarea unei linii şi a unei coloane)minorului de
ordin r cu elementele corespunzatoare ale uneia dintre liniile şi uneia dintre coloanele rămase sunt
zero.

6
 Sisteme de ecuaţii liniare
Forma generală a unui sistem de m ecuaţii cu n necunoscute:

a ij -coeficienţii necunoscutelor, x 1 , x 2 ,  , x n - necunoscute, b 1 , b2 ,  , bm -termenii liberi

 a11 a12 ......a1n   a11a12 ......a1n b1 

   
 a21a22 ......a2n   a21a22 ......a2n b2 
A=
 ....................  -matricea sistemului, A = ....................  -matricea extinsă
   
 a a .....a   a a .....a b 
 m1 m 2 mn   m1 m2 mn m 
 b1   x1 
   
 b2   x2 
B=
 ....  matricea coloană a termenilor liberi,X=  ...  .matricea necunoscutelor.
   
b  x 
 m  n
AX=B -forma matriceal ă a sistemului
- Un sistem se numeşte incompatibil dacă nu are soluţie;
- Un sistem se numeşte compatibil dacă are cel puţin o soluţie;
- Un sistem se numeşte compatibil determinat dacă are o singură soluţie;
- Un sistem se numeşte compatibil nedeterminat dacă are mai mult de o soluţie.
Rezolvarea sistemelor prin metoda lui Cramer:
Un sistem de ecuaţii liniare este de tip Cramer dacă numărul de ecuaţii este egal
cu numărul de necunoscute şi determinantul matricei sistemului este nenul.
Teorema lui Cramer: Dacă det A notat   0 , atunci sistemul AX=B are o soluţie unică x i

= i ,unde  i se obţine din ∆ înlocuind coloana i cu coloana termenilor liberi.

Teorema lui Kronecker- Capelli: Un sistem de ecuaţii liniare este compatibil ⇔ rangul
matricei sistemului este egal cu rangul matricei extinse.
Teorema Rouche: Un sistem de ecuaţii liniare este compatibil ⇔ toţi minorii caracteristici sunt
nuli.

Formule trigonometrice.Propriet ăţi.

sin 2 x  cos 2 x  1, x  R
-1  sin x  1, x  R -1  cos x  1, x  R
sin(x+2k  )  sin x , x  R ,  k  Z cos(x+2k  )  cos x, x  R, k  
sin(a+b)=sinacosb+sinbcosa cos(a+b)=cosacosb-sinasinb
7
sin(a-b)=sinacosb-sinbcosb cos(a-b)=cosacosb+sinasinb
sin2x=2sinxcosx, cos2x=cos 2 x  sin 2 x
 
sin (  x)  cos x cos (  x)  sin x
2 2
ab a b ab a b
sina+sinb=2sin cos cosa+cosb=2cos cos
2 2 2 2
a b ab a b ab
sinasinb = 2sin cos cosa-cosb= -2sin sin
2 2 2 2
sin x cos x
tgx= , cos x  0 ctgx= , sin x  0
cos x sin x
tg(x+k  )  tgx ctg(x+k  )  ctgx
 
tg (  x)  ctgx ctg (  x)  tgx
2 2
tga  tgb tga  tgb
tg(a+b)= tg(a-b)=
1  tgatgb 1  tgatgb
2tgx
tg2x=
1  tg 2 x
x x
2tg 1  tg 2
sinx = 2 cosx = 2
x x
1  tg 2 1  tg 2
2 2
Valori principale ale func ţiilor trigonometrice
x 0      3 2
6 4 3 2 2
sinx 0 1 2 3 1 0 -1 0
2 2 2
cosx 1 3 2 1 0 -1 0 1
2 2 2
tgx 0 3 1 3 - 0 - 0
3
ctgx - 3 1 3 0 - 0 -
3
Semnele func ţiilor trig (pe cadrane):
sin: +,+,-,- tg.,ctg.: +,-+,-
cos: +,-,-,+
sin(-x)= -sinx (impară) cos(-x)=cosx(pară)
tg(-x)= -tgx ctg(-x)= -ctgx

a b c
Teorema sinusurilor:   =2R,unde R este raza cercului circumscris triunghiului.
sin A sin B sin C
Teorema cosinusului: a 2  b 2  c 2  2bc cos A
Aria unui triunghi:
bh AB  AC sin( AB, AC ) abc
A A A p ( p  a )( p  b)( p  c ) ,p=
2 2 2

8
 xA yA 1
 c1  c 2 2
A ABC  ,   xB yB 1 A dreptunghi c  A echilateral  l 3
2 2 4
xC yC 1
abc
Raza cercului circumscris unui triunghi: R= ,unde S este aria triunghiului
4S
S abc
Raza cercului înscris într-un triunghi: r= ,unde S este aria triunghiului iar p=
p 2

Grupuri
Defini ţie: Fie  : M  M  M lege de compozitie pe M. O submultime nevidă H a lui M, se numeşte
parte stabilă a lui M în raport cu legea “  ”dacă x, y  H  x  y  H .

Propriet ăţile legilor de compozi ţie

Fie  : M  M  M lege de compoziţie pe M.
Legea “  “ se nume şte asociativ ă dacă (x  y )  z  x  ( y  z ), x, y, z  M
Legea “  “ se nume şte comutativ ă dacă x  y  y  x, x, y  M
Legea “  “ admite element neutru dacă exista e  M a.i .x  e  e  x  x, x  M

Defini ţie : Cuplul (M, ) formează un monoid dacă are proprietăţile:

1)(x  y )  z  x  ( y  z ), x, y, z  M
2) există e  M a.i .x  e  e  x  x, x  M
Dacă în plus x  y  y  x, x, y  M atunci monoidul se numeşte comutativ.
Nota ţie : U(M)={x  M / x este simetrizabil}

Defini ţie : Cuplul (G, ) formează un grup dacă are proprietăţile:

1)(x  y )  z  x  ( y  z ), x, y, z  G
2) există e  M a.i .x  e  e  x  x, x  G
3) x  G , x '  G a.i. x  x '  x '  x  e
Dacă în plus x  y  y  x, x, y  G atunci grupul se numeşte abelian sau comutativ.
Defini ţie : Un grup G se numeşte finit dacă mulţimea G este finită şi grup infinit ,în caz contrar.
Se numeşte ordinul grupului G ,cardinalul mulţimii G(numărul de elemente din G).
Ordinul unui element
Defin ţie : Fie (G, ) un grup şi x  G .Cel mai mic număr natural nenul n cu proprietatea x n  e se
numeşte ordinul elementului x în grupul G.(ordx = n)

Subgrup
Defini ţie:Fie (G, ) un grup.O submulţime nevidă H a lui G se numeşte subgrup al grupului (G,
) dacă îndeplineşte condiţiile:
1) x, y  H  x  y  H .
2) x  H  x '  H

9
 ^^ ^
Grupul claselor de resturi modulo n:
Zn {1,2, ,n 1}
( Z n ,)  grup abelian

^
( Z n ,) -monoid comutativ ,în care
U (Zn )  {k  Zn / c.m.m.d.c.(k, n)  1} (un element â din Zn este

inversabil daca si numai daca a este prim cu n)

Morfisme şi izomorfisme de grupuri

Defini ţie: Fie (G, ) şi (G ' ,) două grupuri.O funcţie f:G  G ' se numeşte morfism de grupuri
dacă are loc conditia f( x  y )  f ( x )  f ( y ), x, y  G
Dacă în plus f este bijectivă atunci f se numeşte izomorfism de grupuri.
Prop. Fie (G, ) şi (G ' ,) două grupuri.Dacă f:G  G ' este morfism de grupuri atunci:
1)f(e)=e ' unde e,e ' sunt elementele neutre din cele două grupuri.
2)f(x ' )  [ f ( x)]' x  G

Inele şi corpuri
Definiţie: Un triplet (A, ,) , unde A este o multime nevidă iar ,,  ” şi ,,  ” sunt două legi de
compozitie pe A,este inel dacă:
1) (A,  ) este grup abelian
2) (A,  ) este monoid
3)Legea ,,  ”este distributivă fata de legea ,,  ”:
x  (y  z)=(x  y)  (x  z),(y  z )  x  ( y  x)  ( z  x)x, y, z  A
Inelul (A, ,) este fără divizori ai lui 0, dacă x. y  e  x  y  e ( e  element neutru de la
legea ,,  ”)
Un inel (A, ,) , se numeşte comutativ dacă satisface şi axioma: x  y  y  x, x, y  A
Un inel (A, ,) , comutativ,cu cel putin 2 elemente şi fără divizori ai lui 0, se numeşte domeniu de
integritate .
Definiţie : Un inel (K, ,) cu e   e  se numeşte corp dacă x  K , x  e , x '  K a.i.
x  x '  x '  x  e (e , e fiind elementele neutre )
Un corp (K, ,) , se numeşte comutativ dacă satisface şi axioma: x  y  y  x, x, y  K
Obs.: Corpurile nu au divizori ai lui zero.

Morfisme şi izomorfisme de inele şi corpuri.

Definiţie :Fie (A, ,), ( A ' ,) două inele. O funcţie f:A  A ' se numeşte morfism de inele dacă :
1)f( x  y )  f ( x)  f ( y ), x, y  A
1)f( x  y )  f ( x)  f ( y ), x, y  A
3)f(e  )= e (e  , e fiind elementele neutre corespunzătoare legilor , )
Dacă în plus f este bijectivă atunci f se numeşte izomorfism de inele.
Definiţie: Fiind date corpurile K, K ' ,orice morfism(izomorfism) de inele de la K la

10
K ' ,se numeşte morfism(izomorfism)de corpuri.

11