05.X.

2017
HISTOLOGIE CURS 1
ȚESUTUL EPITELIAL 1

INTRODUCERE
Organismul uman este un tot unitar, format din multe unitati distince. Numarul de celule din
organism depășește 75 de trilioane (mai mare decat numărul de stele din galaxia noastra). Există
peste 14 miliarde de neuroni in scoarta cerebrala.
Tesuturile au:
• celule
• matrice extracelulara = molecule sau structuri rezultate in urma ativitatii secretorii a
celulelor
Celulele pot fi:
• nediferențiate (aproximativ 10% din celule) – celulele stem „nemuritoare”
• diferențiate - se diferentiaza și realizeaza un anumit tip celular; doar 200 tipuri de celule
se specializeaza (ex: hematia este specializata pentru transportul oxigenului)
Cele 200 de tipuri de celule diferentiate se asociaza in cele 4 tiputi de tesuturi:
• epitelial
• conjunctiv
• muscular
• nervos
TESUTUL EPITELIAL
Etimologie
• „ephi” = deasupra
• „thele” = ridicatura
Prin modul in care este organizat se distinge de celelalte tesuturi. Prezintă mase celulare
compacte, fara goluri! Celulele sunt unite prin jonctiuni.
Indiferent de localizare sau de dispunere a epiteliului, la nievelul sau se descriu 2 suprafete:
• suprafata libera - poate privi spre mediul extern sau spre cavitatea unui organ
• suprafata in raport cutesutul conjunctiv- se atasaeaza de el prin membrana bazala, o
structură acelulară, omogenă și acidofilă. Nu intotedeauna membrana bazala e vizibila
la MO!

1
Caracteristici
• mare diversitate ca forma si functie
• forma de poliedre, pentru a se orgniza in mase bombate/straturi celulare
• poliedrele sunt:
o pavimentoase = turtite = scuamoase (solz de peste) cu nucleu turtit
o cubice cu nucleu rotund
o cilindrice = columnare = prismatice, cu nucleu ovoidal, situat bazal
La MO nu se vede membrana celulară, iar forma și numărul nucleilor reprezinta o
cale indirecta de a stabili tipul epiteliului.
Functie
• formeaza invelisuri membranare
• epiderma este o bariera impermeabila, nelasand molecule sa treaca din mediul extern in
cel intern
• captuseste toate cavitatile inchise ale organismului (pleurala, peritoneala, pericardica)
EXCEPTIE: cavitatea articulara este captusita de membrana sinoviala, care nu este de
natura epiteliala!
• captuseste toate caile de comunicare cu mediul extern (caile urinare și genitale, arborele
traheo-bronsic)
• rol protector, protejand unele organe - ovarul
Cu toate acestea, majoritatea organelor sunt protejate de capsula!
• transport selectiv de substante, mediind toate schimburile care au loc la nivelul
organismului - tubul digestiv
• schimburile dintre diferite compartimente - sange-tesut
• se afla în structura unor organe solide sau spongioase, formand parenchimul organului
• rol sensorial – raspunde la actiunea unor stimuli specifici (receptorul pentru gust/
echilibru)
• rol contractil – celulele mioepiteliale = subpopulatie de celule epiteliale, care au in
citoplasma filamente de miozina si actina
Proveniență - din toatecele 3 foite embrionare
• ectoderm - epidermul și anexele
• mezoderm - epiteliile care captusesc caile genitale
• endoderm - tub digestive si glandele anexe

Vascularizatie
• tesut avascular - nu contine vase sanguine sau limfatice
• troficitatea este realizata pe seama tesutului conjunctiv cu care se asociaza orice epiteliu;
tesutul conjunctiv are vase proprii, iar substantele nutritive difuzeaza prin membrana
bazala si ajung la celule
EXCEPTIE: stria vascularis – epiteliu cu vase de la nielul urechii interne, pe peretele
lateral al melcului membranos!

2
Inervatie
• inervatie senzitiva foarte bine reprezentata - terminatii nervoase ale SNP
o libere
o ramificate
o in cosulet
Sunt și epitelii care nu au inervatie pentru durere:
o epiteliu gastric și intestinal
o colul uterin
Astfel, la endoscopia în scop diagnostic, se poate preleva un fragment din epiteliu
gastric sau intestinal, fără ca pacientul sa simta durere. De asemenea, raclarea sau
cauterizarea unor eptelii nu provoaca discomfort pacientului.
• inervtie motorie pentru celulele care au activitate secretorie
Proprietatea de regenerare
• regenerarea este un process fiziologic prin care sunt inlocuite celule nefunctionale sau
imbatranite – țesutul epitelial are o mare capacitate de refacere
• la baza ei se afla activitatea mitotica permanenta a celulelor stem adulte
o celule epiteliale nediferențiate, denumie astfel, deoarece sunt prezente si dupa
nastere
o au proprietatea de a se diferentia numai in celulele tesutului din care fac parte
• mecanismele de regenerare sunt necesare deoarece prin raportul pe care il are cu
mediul extern sau unele lichide care inconjoara anumite organe, țesutul epitelial este
supus la variatii mari de temperatura, trauma mecanică, radiatii, toxine

Celulele stem adulte

• au capacitate de autoreplicare – asigura supravietuirea populatiei de celule stem

adulte, pe toata durata vietii
• celula stem se divide asimetric, pentru a proteja informatia genetică și rezultă:
o o celula alta stem adulta – păstrează catena matriță de ADN
o o celula tranzitorie, care se angajeaza intr-un proces de diferentiere – are
catena nouă de ADN
Astfel, daca apare un defect de sinteza, scade riscule de transmitere - evitarea
formarii unei populatii de celule clonale mutante!
• sunt multipotente = se pot diferenția în toate celulele acelui epiteliu
o unele epitelii au o singura populație celulara – epidermul are doar
cheratinocite
o de regula sunt mai multe tipuri celulare, care se diferențiază din celula
tranzitorie – epiteliul intestinal are cel puțin 7 tipuri de celule
o datorita acestei capacitati, rezulta si posibilitatea de reconstructie a tesutului -
pornindu-se de la o singura celula stem, se poate obtine experimental o
structura glandulară/ de folciul pilos etc.

3
Identificarea celulei stem adulte
• se poate face doar cu tehnici speciale:
o marcarea materialului genetic cu precursori radioactivi - timidina tritiata
o metedode imunocitochimie, care folosesc nucleozide sintetice - bromo deoxi
Uridina (BrdU) este cel mai folosit
Principiul este identic la ambele metode:
o celulele incorporeaza moleculele
o celulele stem vor incorpora mai mult timp markerii, deoarece au rata de
diviziune scurtă și viață lungă (raman mult in faza C0 a ciclului celular)
o identificrea markerilor, dupa un interval de timp, arata ca celula este o celulă
stem adulta
• se mai pot identifica markerii de suprafata (molecule specifice de la suprafata
celulelor)
o se gaseste un marker care dispare cand celula se angajeaza in diferentiere si un
marker care sa lipseasca la celula stem adulta
o celulele cluster of designation pozitive (CD34+) – CD34 este o proteina
care dispare cand celula se angajeaza in diferentiere
o celulele integrina α6 negative (integrina α6 –) – intergina α6 este un
receptor transmembranar care lipseste la celula stem adulta (dar apare la
celula care incepe diferentierea)
• în testu epitelial, celulele stem adulte se gasesc atașate de membrana bazala
• celula isi mentine multipotentialitatea atata timp cat ramane atasata de membrana
bazala - cand s-a detasat, si-a inceput diferentierea

Rata de inlocuire a celulelor

• timpul necesar pentru inlocuirea totala a popuatiei celulare
• variza in limite foarte largi
o epiteliu cu rată rapida - intestin stubtire (4-5 zile)
o epitelii cu rată lenta
- epiderm (1 luna sau chiar ani)
- epiteliul din rinichi sau plamani
Repartitia
• depinde de tipul de epiteliu
o epiteliul unistratifiact
 izolate
 grupate in zone germinative:
- mucoasa gastriva, în partea profunda a criptelor
- intestinul gros, în partea profunda a invaginarilor
o epiteliul stratificat – in structura stratului germinativ

4
 Metaplazia
• „metaplassein” (latină) = schimbare
• un epiteliu supus actiunii indelungate a unor factori de agresiune din mediu are
capacitatea de a se transforma intr-un alt tip de epiteliul - transformare morfologica si
functionala – o celulă ciliată își poate pierde cilii
• frecventa
o la nivelul epiteliului pavimentos – cea mai frecventă
o la nivelul epiteliului respirator - la fumatori
o in carente vitaminice – mai ales avitaminoza A
• are caracter reversibil = cand inceteaza actiunea factorului de mediu, înceteaza și
metaplazia
• apare și la țesutul conjunctiv
CLASIFICAREA EPITELIILOR
Din punct de vedere funcțional, epitellile sunt:
• de acoperire
• glandulare
• senzoriale
Epiteliile senzoriale nu au criterii de clasificare, deci se va vorbi doar despre
epiteliile de acoperire si cele glandulare.
Epiteliile de acoperire
Pentru clasificare se folosesc 2 elemnte vizibile la MO (clasifcare traditionala, cea mai
buna din punct de vedere descriptiv):
o forma celuleor
o numarul de straturi celulare
Dupa numarul de straturi celulare:
• unistratificate - toate celulele au raport cu matricea, prin membrana bazala
La MO, nucleii apar dispuși pe același rând!
• pluristratificate - numai o parte din celule sunt in raport cu matricea
Dupa forma
• pavimentoase
• cubice
• cilindrice
Toate pot fi uni- sau pluristratificate!
Denumirea dupa forma se da dupa forma celulelor de la suprafata epiteliului
pluristratificat.

5
 Rol - difera in functie de organiare
• Unistratificate – procese de absorbtie si secretie, avand rol protector
• Pluristratificate – rol protector, unele fiind modert permeabile pentru apa si
molecule mci
1) Epiteliul simplu pavimentos
• endoteliu - captuseste un vas sanguin sau limfatic, indeferent de calibru
• mezoteliu - captuseste cavitati inchise (pleurală, pericardică)
2) Epiteliu pseudostaratificat
• ,,fals stratificat” – celulele au nuclei cu forma si dimensiuni diferite, nefiind aseazti pe
acelasi rand - falsa impresie de stratificare
La MO, nucleii apar dispuși ca o linie în zig-zag!
• celulele au inaltimi diferite si numai o parte ating suprafata
• apar imagini nucleare care se adapteaza tipului celular
• celulele care ating suprafata epiteliului au specializari de tipul
o cililor: epiteliu ciliat in caile respiratorii = epiteliu de tip respirator - specific
cailor respiratorii)
o stereocililor: în caile genitale masculine - epididim si în canalul
Sunt mai lungi decat cilii, dar diagnosticul de stereocili este pus doar de ME!
3) Epiteliu de tranzitie = uroteliu epiteliu polimorf - forma speciala de epiteliu pluristratificat
Denumirile arata particularitatile epiteliului:
• uroteliu, deoarece apare numai la nivelul cailor urinare - de la nivelul calicelui mic mai
departe, inlusiv segmenul proximal al uretrei
• polimorf, deoarece
o celulele sunt pe mai multe straturi, numai o parte avand raport cu membrana
bazala
o mai multe forme celulare care se potalinia in 3 straturi:
 bazal - celule cubice sau cilindrice
 intermediar - celule alugite, cu forma de raceheta de tenis
 superficial – umbeliforme, care la MO prezintă o cuticulă!
Unele celule intermediare si superficiale au prelungiri prin care se
ancoreaza pe membrana bazala, alunecand unele pe celelalte!

Celulele umbeliforme:
• mari, latite, acoperind una sau doua celule intermediare
• membrana apicala are particularitatea ca este asimetrică, cu grosimi diferite
• placile rigide = zonele îngroșate, care reprezintă 75% din memmbrană, unite prin zone
subtiri
• îngrosarea este data de prezenta unor uroplakinelor – proteine cu domeniile
extracelulare mult mai lungi decat cele intracelulare, astfel încât foița externă este de două ori
mai groasă decât cea internă

6
 • domeniul intracitoplasmatic al uroplakinelor este ancorat la citoschelet si prin ele
actioneaza placile rigide
• prin tractionare, placile rigide se invagineaza - rol de rezerva membranara
o cand vezica este goala, placile sunt invaginate in membrana
o cand se exercita presiune, revin la suprafata
• compzitie chimica deosebita – membrana apicala este mai bogata cerebrozide - lipide cu
rol de bariera osmotica
Astfel, epiteliul de tranziție are proprietatea de a-si modifica numarul de straturi si forma
celulelor din stratul superficial – modificare care este corelata cu gradul de intinderea al
epiteliului.

Epiteliul glandular
• dupa locul unde celula elimina produsul de secretie:
o exocrin – elimina in mediul extern
o endocrin – elimina in mediu intern (limfa, sange, lichide interstitiale)
• se formează din lame epiteliale, in raport cu tesut conjunctiv adiacent, aparand un proces
de inmugurire
• mugurele creste treptat si se deplaseaza spre mezenchimul adiacent
• evolutia se face spre epiteliu exo- sau endocrin in funcție de raportul cu lama
o daca se mentine legatura cu lama de origine → evoluează spre epiteliu glandular
exocrin
La nivelul mugurelui se diferențiază celulele care formează secreta
 adenomerul - partea funcțională a glandei
 ductul extern
o daca se pierde legatura cu lama de origine → migreaza spre mezenchim si evoluează
spre epiteliu endocrin
Glandele sunt:
1) Exocrine
2) Endocrine
3) amficrine (mixte)

1) Glandele exocrine - criterii de clasificare

• structură - numărul de celule care intra in structura:
o unicelulara – celula caliciformă, singura celulă considerată glandă
Doar datorită existenței celulei caliciforme se face clasificarea după structură!
o multicelulara
 intraepiteliala: in epiteliu de invelis – mucoasa nazala
 epiteliu de invelis secretor - epiteliul gastric, unde toate celule componente
secreta mucus care se dispune ca un strat ce protejeaza de sucul gastric
 grupuri compacte = acini (cu forma boabei de strugure)– se remarca la MO
atmosfeera de tesut conjunctiv si de vase capilare

7
• aspectul ductului excretor
o glande simple - un singur canal
o glande compuse – canal ramifiact
• aspectul adenomerului
o forma de tub
o forma acinoasa = formă alveolara - ca un sac mic
o forma tubulo-acinoasa (tubule-alveolara) - incepe ca un tub si se termina dilatat, ca
un acin
Denumirea unei glande exocrine, din punct de vedere morfologic, se face cu 2 adjective:
o primul - aspectul ductului
o al doilea - aspectul adenomerului
• natura produsului de secretie
o cu secretie mucoasa - mucus cu aspect vascos, deoarece contine proteine mucine –
glicoprotinltglicozliate
o cu secretie seroasa - secretie asemanatoare cu apa continut mare de enzime și
proteine
o cu secretie mixta - de obicei domina un tip de secreție:
 secretia seroasa – glandă sero-mucoasă
 mucoasa - muco-seroasă
o cu secretie uleioasa - glandele sebacee secreta o mixture de lichide, ce conțin
trigliceride
• mecanismul de excretie
• merocrin
 „mero” = parte
 eliminarea produsului prin exocitoza
• apocrine
 „apos” = din
 o parte din cel se elimină
 produsul se acumulează la polul apical si se detaseaza cu membrana si
citoplasma:
- glandele mamare
- glandele ceruminoase din conductiv extern
- glandele Moll
• holocrine
 „holos” = tot
 se acumulează produs și apoi se produce liza nucleară
 celula moare → se elim si celula, împreună cu produsul
Țesutul epiteloid are toate caracteristicile țesutului epitelial, dar:
• celulele epiteliale formeaza mase compacte, în raport cu membrana bazala
• lipseste suprafata libera
Este prezent la majoritatea componentelor sistemului endocrin și se poate diferenția
doar la ME!