TRIBOLOGIE 1

Strat de lubrifiant adsorbit (2…80 Å) N

l2
Structura cristalina puternic deformata (0,1…5 µm) l1
Structura cristalina deformata (10…50 µm)
Structura cristalina tensionata (0,02…0,5 mm)
Figura 4.1 ai

Figura 4.3 ci

Figura 4.2

Ff = µ a ⋅ N (4.1)
N
Ar = (4.2)
σc
Ff = A r ⋅ τr (4.3)
τ
µ= r (4.4)
σc

N N N
v v
dur v dur dur
moale
dur moale dur
Figura 4.4.a Figura 4.4.b Figura 4.4.c
Tabelul 4.1
OL / Bz OL / Bz OL / Compozitie OL/ferodo (azbest
µ OL / OL OL / Fc OL / Grafit
fosforos sinterizat (aliaj moale neferos) impregnat cu rasini)
Regim uscat 0,7 0,28 0,6 ÷ 1,2 0,18 ÷ 0,6 0,08 ÷ 0,1 0,15 ÷ 0,18 0,3 ÷ 0,4
Regim limita
0,1 ÷ 0,2 0,11 ÷ 0,25 0,1 ÷ 0,25 0,1 ÷ 0,2 - 0,08 ÷ 0,1 -
sau mixt

500 µm Mo S

v straturi de clivaj

Figura 4.5
Figura 4.6
Tabelul 4.2
Cupla de frecare Tipul stratului Coeficientul de frecare
Molecular de ulei 0,1 ... 0,16
OL / OL, OL / Fc , OL / Bz
Acizi grasi 0,05 ... 0,12
OL / OL Acid stearic 0,1 ... 0,11
OL / Cu Acid stearic 0,09

0,4

0,2
Figura 4.7 T [°C]
0
200 400 600
Figura 4.8
 2
Tabelul 4.3
Tipul de frecare Tipul de ungere Coeficientul de frecare
Uscata Fara ungere > 0,3
Limita Ungere la limita 0,1…0,3
Mixta Ungere mixta 0,005…0,1
Fluida Ungere HD sau HS 0,001…0,005

µ
h a – regim uscat, limita sau mixt
a b c b – regim limita sau mixt
c – regim fluid (HD sau HS)
µs
h

v v ω v

µ pa
HD EHD squeeze-film HS
p p p p
η⋅ v
µmin
N 4.10.a 4.10.b 4.10.c 4.10.d
0
Figura 4.9

dv
τ = η⋅ (4.5)
dn
Ff π⋅d ⋅ ν
τ= = η⋅ (4.6)
A ∆r
π⋅d ⋅ν
A ⋅ η⋅
f =
Ff
= ∆r = π ⋅ d ⋅ l ⋅ η ⋅ π ⋅ d ⋅ ν = π 2 ⋅ η ⋅ ν ⋅ d (4.7)
Fn pm ⋅ d ⋅ l ∆r ⋅ p m ⋅ d ⋅ l p m ∆r
Fn ν d −6
pm = = 10 7 N / m 2 si f = π ⋅ η ⋅ ⋅ = 10
2
(4.8)
d ⋅l p m ∆r
∂  h 3 ∂p  ∂  h 3 ∂p  v ∂h
 ⋅ +  ⋅ = ⋅ (4.9)
∂x  12 ⋅ η ∂x  ∂z  12 ⋅ η ∂z  2 ∂x

R2 ′′
R2 ′ N
N N
R
R1 R
b
b
a

a L
a

Figura 4.11.a Figura 4.11.b Figura 4.11.c

N ⋅ (K1 + K 2 )  N ⋅ (K1 + K 2 )
13 13
3 3
a = n1 ⋅  ⋅ π ⋅  , b = n 2 ⋅  ⋅ π⋅ 
(4.10)
4 B+A  4 B+A 
3 N
Distributia este de forma elipsoidala cu un maxim central de marime σ H max = ⋅ .
2 π⋅ a⋅ b
τ max ≅ 0,3 ⋅ σ H max (4.11)
η = η0 ⋅ e α⋅ (p−p0 ) (4.12)
n
 p
η = η0 ⋅ 1 +  (4.13)
 k
 3
 0,6 ⋅ (p − p0 ) 
ρ = ρ 0 ⋅ 1 +  (4.14)
 1 + 1,7(p − p 0 ) 
dp  ρ ⋅ h − (ρ ⋅ h )m 
= 12 ⋅ η ⋅ u ⋅   (4.15)
dx  ρ⋅h3 
dp h − hm
= 12 ⋅ η ⋅ u ⋅ (4.16)
dx h3
dp h − h m α⋅p
= 12 ⋅ η 0 ⋅ u ⋅ ⋅e (4.17)
dx h3
3 N
σ H max = ⋅
2 π⋅a ⋅b

y
b

z Figura 4.12

N
R2 ′

ωr = 0 O O τ

z R1 ′
0,786⋅b

bH bH
τH max

z
σH max

Figura 4.13

h = h 0 + h1 + h 2 (4.18)
2
x x 2
x  12
1 
h = h0 + + = h0 + ⋅  +  (4.19)
2 ⋅ R1 2 ⋅ R 2 2  R 1 R 2 
x2
h = h0 + (4.20)
2⋅ Re
+ z e xi
N−
∫ ∫ p(x, z) dx dz = 0
−z e x e
(4.21)
 4
− α⋅ p
dΠ h − hm 1− e
= 6 ⋅ η0 ⋅ u 0 ⋅ , unde Π = si u 0 = 2⋅u este viteza redusa de rostogolire. (4.22)
dx h 3 α

y y y
R1 Re
u1
N N N
h1
x h1
h h0 h0 x
x
h2

u2 R2

Figura 4.14 Figura 4.15

Pentru rezolvarea acestei ecuatii, Grubin a facut mai multe ipoteze:
a) Într-un contact hertzian lubrifiat, geometria este data de teoria lui Hertz, cu o translatare pe directia Oy a celor doua
solide.
b) Filmul separator este continuu si nu modifica distributia de presiuni.
c) Presiunea redusa Π atinge valoarea 1/α si are distributia din figura 4.16.
Din teoria hertziana au rezultat urmatoarele caracteristici:
2 N
- presiunea maxima hertziana este data de σ H max = ⋅ ;
π bH ⋅L
1
 4⋅ N ⋅R  2
- semilatimea contactului este b H =  ;
 L ⋅ E′ 
−1
 R ⋅R 
- raza redusa (echivalenta) este R e =  1 2  ;

 R1 + R 2 
−1
 1  1− ν2 1− ν2 
- modulul de elasticitate redus E ′ =  ⋅  1
+ 2  .
π  
  1
E E 2 

H m = 1,13 ⋅
(G 0 ⋅ U 0 )0,727
(4.23)
W 00, 091
- G 0 = α ⋅ E′ este parametrul de material;
η0 ⋅ u 0
- U0 = este parametrul vitezelor;
E′ ⋅ R e
F q
- W0 = = este parametrul sarcinii;
′ ′
E ⋅ Re ⋅ L E ⋅ Re
h0 h
- H0 = (sau Hm = m ) este parametrul grosimii filmului.
Re Re
Hm = k ⋅ Ga ⋅ Ub ⋅ Wc (4.24)
hT = Φ T ⋅h0 (4.24)

Π σH max σ
σH σEHD termic
1
α

p u0
0 izotermic
1 2
hm

h0

Figura 4.16

bH bH
Figura 4.18
Figura 4.17
 5
h T = ΦT ⋅ Φ A ⋅ h 0 (4.26)
 ∂u 
τ = τ 0 ⋅ sin h  β ⋅  (4.27)
 ∂y 
  T + 135  − S0  
η = η0 ⋅ exp  (ln η0 + 9,67 ) −9
(Z
 1 + 5,1⋅ 10 ⋅ σ − 1  ) (4.28)
  T − 135   
 d ⋅σ 
ρ = ρ 0  1 + 1 [1 + d 3 ⋅ (T − T0 )] (4.29)

 1+ d2 ⋅σ 
h0
χ=
(R ) 1 (4.30)
2
a1 + R 2a 2 2

h, [%] limita acceptabila pentru regimul EHDp

h [µm]
100
HD EHD L
80
U M
60 EHD v2 v1 < v2
sau sau
40 L L v1
EHDa
20 EHDp 0,5
χ σmax [MPa]
0
0,8 1 1,5 2 3 140 2100
Figura 4.19 Figura 4.20
∆V
λ ∆V
ϕ3

ϕ2

ϕ1
t
rodaj exploatare uzura distructiva
Figura 4.21

N ⋅ Lf
Uv = Ku ⋅ (4.31)
HB
U v K u ⋅ σm ⋅ Lf
hm = = (4.32)
An HB
U v K u ⋅ σm
I uh = = (4.33)
Lf HB
Uv K u ⋅ N ⋅ v
v uh = = (4.34)
t HB
−β⋅(t −t 0 )
η t = η0 ⋅ e (4.35)
S m ⋅ τ r + (1 − S m ) ⋅ τ rf
µ ak = (4.36)
σc

Tipuri de uzare
Adeziune
Gripaj incipient. Transfer de
material. Adeziune moderata.
Adeziune severa: gripaj total
Abraziune.
Microaschiere. Rizare. Eroziune
abraziva. Brazdare. Zgâriere
Oboseala
Oboseala mecanica. Pitting.
Termo -mecanica
Exfoliere. Oboseala termo -mecanica
Coroziune
Coroziune chimica
Ruginire
Coroziune galvanica
Ciupire electrica
Coroziune biochimica
Tribocoroziune
Coroziune de fretare
Cavitatie
Impact
Cojire
Deformare la rece
Încretire
Brinelare
Interferenta
Fisurare de rectificare
Fisurare de tratament termic
Deformare la cald
Decolorare (patare)
6
Tabelul 4.4
Natura uzarii Tipuri de cuple de frecare
Mecanica, Majoritatea cuplelor de frecare, lagare, asamblari demontabile,
metalurgica si glisiere, ghidaje, piston-cilindru, angrenaje, variatoare, scule
termica aschietoare etc.
Organele de masini functionând în mediu abraziv, lanturi de
Mecanica antrenare, cuple de frecare insuficient protejate (piston-cilindru,
lagare cu alunecare, rulmenti, angrenaje etc).
Cuple hertziene lubrifiate (angrenaje, rulmenti, suruburi cu bile,
Mecanica. cama -tachet, role de lant). Cuple hertziene cu frecare uscata sau
supuse unui tratament termic defectuos (rola, sina-bandaj,
angrenaje etc.
Organele de masini în medii corozive, neprotejate sau în
Chimica prezenta lubrifiantului degradat, a apei (piston-cilindru, lagare
cu alunecare, rulmenti).
Cuple de frecare unse si sub actiunea curentului electric:
Electrochimica
Flancurile unor angrenaje, bandaj-sina, contacte electrice.
Ghidaje si conductele lichidului de ungere-racire de la masini-
Biochimica
unelte.
Cuple de frecare în prezenta lubrifiantului degradat: piston-
Mecanochimica cilindru, ghidaje, lagare etc. Cuple de frecare cu deplasari mici
în medii corozive: fuzete, rulmenti, caneluri, asamblari filetate.
Suprafetele supuse imploziilor de gaze, în apa sau ulei (palete
Mecanotermo -
de turbine, pompe, elice de nave, lagare cu alunecare, angrenaje
chimica
etc.). Organe de maruntire, angrenaje etc.
Suprafetele unor organe de masini deformate plastic în urma
unor puternice solicitari mecanice (angrenaje, rulmenti etc.).
Mecanica
Flancuri de angrenaje solicitate si imperfect unse.
Cai de rulare la rulmenti, flancuri de angrenaje.
Angrenaje nedeplasate sau imperfect deplasate.
Organe de masini cu defecte de rectificare, angrenaje etc.
Termomecanica Organe de masini tratate termic necorespunzator (angrenaje,
role, arbori etc.).
Organe de masini puternic solicitate mecanic si termic:
rulmenti, angrenaje, ghidaje, discuri de frâna etc.
Termica
Suprafete supraîncalzite: camasi de cilindru, angrenaje, discuri
de frâna etc.

η [Pa ⋅ s] η [Pa ⋅ s]
105 105
v1
p2
104 v2 104
p1
3 v1 < v2 103
10
p1 < p2
T [°C]
p H ⋅ 10 [Pa]
8
102
2
10 0 20 80
Figura 4.22 0 5 10
Figura 4.23 Figura 4.24