+ $i voi pleca. Dar pasdrile vor ramine, cintind, si grddina mea va ramine, cu copacu-i verde si izvoru-i rece. Multe fi-vor dupa-amiezele cu cer albastru blind, iar clopotele vor suna in clopotnita asa cum bat in chiar aceasta clipa. Oamenii care m-au iubit cindva s-or duce, si orasul va renaste, mereu altul, in fiece an. Dar spiritul meu va rataci mereu nostalgic prin coltul tainic al gradinii mele in floare.* Juan Ramon Jimenez plata ce ti-a spus Genaro cu povestea lui: el si-a lasat legiturile de suflet in Ixtlan — casa, toti ai lui, lucrurile care fi pléceau —, iar acum ratdceste singur cu simtamintele sale ; uneori, asa cum o spune el insusi, aproape ca ajunge la Ixtlan, Tuturor ni se intimpla asta. In cazul lui Genaro e vorba de Ixtlan ; in al tau — de Los Angeles, cit despre mine...“R00277480812 RAO International Publishing Com; HER P.O, Box 37-198 Bucuresti, RO. CARLOS CASTANEDA Journey to Ixtlan Copyright © Carlos Castaneda, 1972 All rights reserved Traducere din limba engleza GABRIEL FLORENTIN POPA Editia I en Copyright © 1995 R4&O\ International Publishing Company S.A. \ ‘i 7 : __wbentru versiunea fn limba romana Coperta pas ~-DONE STAN eo ; 1 Tiparul executat de GH 2. (25 % ELSNERDRUCK , {As _Berlin, Germania August 1995 ISBN 973-576-005-3 CUPRINS Introducere / 7 Bw oN mn 14. to, 16. 17. PARTEA iNT{I: ,,OPRIREA LUMII“ Reconfirmari de la lumea din jurul nostru / 17 Stergerea istoriei personale / 27 Pierderea importantei de sine / 38 Moartea e un sfetnic / 48 Asumarea responsabilitatii / 60 Adeveni un vindtor / 74 A fi inaccesibil / 87 {ntreruperea sabloanelor vietii / 101 Ultima batalie pe pamint / 111 . A deveniaccesibil puterii / 124 . Atitudinea unui vindtor / 144 . O batdlie a puterii / 164 . Ultima rezistenta a luptatorului / 187 Mersul puterii / 207 Non-actiunea / 240 Inelul puterii / 264 Un adversar pe masura / 281PARTEA A DOUA: CALATORIE LA IXTLAN 18. Inelul cu putere al vrajitorilor / 303 19. ,,Oprirea jumii* / 321 20, Calatorie la Ixtlan / 334 INTRODUCERE Simbita, 22 mai 1971, am plecat la Sonora, in Mexic, s4 ma intilnesc cu don Juan Matus, un vrajitor indian Yaqui, pe care il cunosteam din 1961, Mi-am spus ca vizita din ziua aceea nu avea s& se deosebeasca in vreun fel de nenumaratele dati in care m& dusesem sd-1 vad in cei zece ani de cind fi eram ucenic. Evenimentele care au avut'loc in acea zi si in cele urmatoare au fost totusi importante pentru mine. Ucenicia mea a luat sfirgit cu acea ocazie. ; Nu a fost vorba de o retragere arbitrara din partea mea, ci de o incheiere hotdrita cu buna stiinta. : Am prezentat deja experienta uceniciei mele in doud ! lucrari precedente : Invaitdturile lui don Juan si Cealalta realitate. Ideea de baz’ in ambele carti era aceea cd in deprinde- rea tainelor vrajitoriei elementele-cheie sint starile de realitate neobignuita produse prin ingestia unor plante psihotrope. fn aceasta privintd, don Juan era un expert in utiliza- rea a trei asemenea plante: Datura inoxia, indeobste cunoscut& sub denumirea de buruiana jimpson, Lophor- phora williamsii cunoscuta ca peiota, si o ciupercd haluci- nogend din specia Psilocybe. Modul in care am perceput lumea ca efect al acestor plante psihotrope a fost atit de ciudat si de impresionant, fncit m-am vazut nevoit s4 presupun ca aceste stari repre- zinta singura cale de comunicare si fnvalare a lucrurilor pe care incerca s4 mi le spuna.