INTRODUCERE Gt 2 th umd ams oe ae ee ne ‘aqui din nord-vestul Mexicului, fi spuneam don Je a spn ox vn pnt ene ca agen Ac ii nunc rc sale de acu, nian og pn insane am bare ac. Duptaniony ens wn Patient Dues on yagi batut pe umar, ee ae — Acestai omul de care ti-am vorbit, ‘Yoce scazuta, ae A arftat cu capul spre A spul spre intrare. Tocmai intrase un — Ce mi-ai spus despre el ? am intrebat —E un indian care : poe sie multe despre peiots, fyi : ae amintit c& eu si Bill am condus o zi intreaga tn cas onion meccan ssc, zona, Nu 3 f B Penis ee ae siaveam sentimentul c4 indienii : at ne-au indrumat eronat in m 10d deli- Pea Bll mia spc omen uajeten erence GEALALTA REALITATE 2 eatin) # ORCAS care adund si vinde plante medicinale si c& stia foarte multe despre cactusul halucinogen, peiota. El a mai spus cA ar fi foarte bine si-l intfinese. Bill era ghidul meu tn cealitoria pe care o Intreprinsesem in sud-vest, pentru & coulege informatii si specii de plante medicinale folosite de indienii din ond. Bill s-a ridicat si ba salutat. Indianul era de fnalkime edie, Parul sau era scurt gi alb gi crestea putin peste ure- chi, accentuindu-i rotunjimea capului. Era destul de smead; cutele adinci de pe fay fi sugerau virsta, totus, corpul stu parea si fie puternic, L-am urmarit pret de clip. Se migca cu o sprinteneall pe care o eredeam impo- sibila pentru un batrin, Bill m-a chemat Lingd el. — E un tip simpatic, mi-a spus Bill. Dar nu-l pot {nfelege. Spaniola lui ¢ ciudata, plina de cuvinte locale, banuiesc. Batrinul a privit pe Bill gia zambit, Ghidul meu, care ru stia decit citeva cuvinte tn spaniola, a format o frazi absurdA fn aceasté limba. M-a privitca si cum ar fi vrut sa stie daca aveau vreun sens cele spuse de el, dar nu stiam ce are tn cap; apoi a zimbit si s-a departat, Batrinul m-2 privit si a izbucnit in ris, am explicat eX prietemal meu vita uneori cd nu vorbea spaniola. — Cred ci a uitat, de asemenea, si ne fact cu- nostinta, am spus sii-am dezvaluit numele meu, — Tar eu sint Juan Matus, ta dispozitia dumnea- vvoastri, a spus el. ‘Ne-am dat mfinile si am rimas o vreme tcugi, Am spart gheata gi i-am destainuit subiectul interesulti meu. Tam spus c& era vorba de orice informatie despre plante,10 CARLOS CASTANEDA ‘n special despre peiotd. Am vorbit exagerat de mult, desi stiam c4 eram un ignorant in materie, Sustineam c& stiam multe despre peiota, Credeam c4, daca mi voi declina cu- nostin{ele, va fi interesat de continuarea discutiei. Dar el za spus nimic, A ascultat cu atentie. Apoi a aprobat ugor din cap si m-a privit, Ochi sai pareau sa straluceasca, vind o lumina proprie. I-am evitat privirea. M-am simtit jenat, Aveam certitudinea c4 in acel moment stia ci vor- bese prostii — Vino odata la mine, a spus tn final, luindu-si ochii 4e pe mine. Probabil cA vom putea vorbi mai in tihnd. 1N-am stint ce s& spun, Nu ma simteam in largul meu. Dups o vreme, Bill s-a intors fn camerd. Si-a dat seama de situagia mea, dar n-a spus nimic, Am rimas tcuti o ‘yreme, Apoi batrinul s-a ridicat. Venise autobuzul stu. $i lat la revedere, N-a mers prea bine, nu-i aga? Nu Lai intrebat despre plante ? Da. Dar cred ca am gresit — Ti-am spus, ¢ excentric. Indienii din jur il cunosc, totusi nu vorbesc niciodata despre el. Iar asta e ceva. — Mia spus totusi cd pot sit viitez. — Se distra cu tine, Binetnfeles, poi si te duci Ia el, ar ce folos ? N-o st-ti destdinuie niciodata nimic. Dac& o sé-1 Intrebi ceva, el va amuti, ca gi cum ai fi un idiot care debiteazi prosti. Bill mi-a spus c4 a mai intilnit oameni ca el, care dideau impresia c& stiu foarte multe, Dupé el, nu merita atita atentie, céci puteai objine aceeasi informatie, mai devreme sau mai tirzi, de la altcineva, care nu era atit de ‘CEATAUTA REALITATE, Ty greu de convins. A adiugat cd nu avea infelegere, sau rabdare pentru niste batrini nebuni gi cf era posibil cd cesta sii se fi dat cunosc&tor al ierburilor, cind fn real tate, probabil, c& si el cunostea tot atlt de puyin ca toficei- lal Bill a continuat s& vorbeasc&, dar nu-l ascultam, In si- nea mea continuam si m& gindese la batrinul indian. $tia ‘c& vorbeam prostii. Mi-am amintit de ochii Iui, Efectiv, stréluciserd. Cfteva luni mai tirziu, m-am intors si-1 revad, nu atit fn calitatea mea de student in antropologie interesat de plante medicinale, ct ca 0 persoand minata de o curiozi- ‘ate inexplicabila, Modul in care ma privise era un fapt fara precedent in viata mea. Voiam s& stiu ce insemna acea privire. Devenise aproape 0 obsesic pentru mine, ‘Am reflectat la asta, iar cu cit ma gindeam mai mult, cu tit imi prea mai neobignuitd, ‘Am devenit prieten cu don Juan, iar timp de un an. iam facut numeroase vizite. Géseam cf folul stu de a fi cera foarte linistitor, iar simul umorului superb ; dar, din- colo de toate, simteam c4 exist o substan’ teuti tn acjiunile sale, o consistent care mA uimea pur si simplu. ‘Simjeam o plicere ciudata in prezenta lui si, in acelasi timp, so jena ciudat. Compania lui ma forjat st-mi re- evaluez propriile modele comportamentale. Fusesem ‘educat, ca toatd lumea probabil, si accept cl omul este 0 ‘creatura extrem de slaba gi de supust groselilor. Ceea ce ‘ma impresiona cel mai mult la don Juan era faptul e& el rnu-si punea aceasti problema, iar pe mine, care eram lings cl, m4 determina si fac o comparatie favorabild intre ‘modul stu de a se purta si al meu, Probabil, una dintreTy ARLOS_CASTANEDA cele mai impresionante declarafii pe care mi le ficea atunci se referea la deosebirea inerenta dintre noi. fnainte de al vita, ma simjeam relativ neferict, din cauza cursu- Jui viefii mele gi a unui numar de conflicte personale pe care le aveam, Cind am ajuns la casa lui eram destul de agitat Vorbeam despre interesul meu fay de cunoastere, dar, ca de obicei, ne aflam pe doud cai diferite, Eu ma re- feream la cunoasterea academica rezultata din experient’, far el vorbea de cunoasterea directa a lumii. = Stii ceva despre lumea din jurul nostru ? — $tiu.0 mulime de lucruri. — Vreau sé spun, ai simgit vreodata lumea din jurul nostra? — Percep din lumea din jur attt de mutt cit pot. — Nu-i de ajuns. Trebuie s& simti totul, altfel lumea {si pierde sensul, Am expus argumentul clasic, cA nu trebuie s& gust supa entra a-i cunoaste refeta, sau ci nu trebuie st suport un soc electric pentru a afla despre electricitate. — Coca ce spui n-are sens, a spus ol. Dupi cum vid, vrei sa te agiti de argumentele tale, in pofida faptului c& ele nu-ti aduc nimic bun ; vrei s& rémti acelasi, chiar cu prequl bunastarit tale — Nustiu despre ce vorbesti. — Vorbesc despre faptul c4 nu esti complet. Nu ai pace. Afirmatia m-a deranjat. Ma simteam ofensat. Gindeam c4 nu avea dreptul si-mi judece faptele, sau per- sonalitatea, — Esti coplesit de probleme. De ce ? ‘CEALALTA REALITATES~S~«~SS = Sint doar un om, don Juan, am spus arjagos. ‘Am filcut afitmatia exact in acelasi mod tn care obignuia tatal meu s-0 faca. De elte ori spunea ef e doar ‘un om, infelegea prin asta cd e slab s{ neajutorat, iar afir~ smatia sa, ca gi a mea, era plind de un sentiment extrem al Adisperaii Don Juan m-a privit ca fn prima zi fn care ne-am, intlnit. — Te gindesti prea malt la tine, a spus si a zimbit. ‘Asta iti genereazA o oboseala ciudati, care to face sf blo- chezi lumea din jurul tau si si te agiti de argumentele tale, De aceea tot ce obtii stnt doar probleme. — Ce vrei si spui? — Eu mi-am invins problemele. Pacat ct viaja mea e atit de scurtd, fncit nu pot sa mai abordez altele. Mi-ar face plicere, Dar asta nu e o problema, e doar o pirere. M&A cucerise tonul afirmatici sale, In el nu era nici dis- perare, nici autocompatimire, fn 1961, la un an dupa prima noastra intilnire, don Juan mi-a dezvaluit c stia un secret despre plantele ‘medicinale, Mi-a spus cA era un brujo, Cuvintul spaniol ‘brujo poate fi tradus in engler4 prin vrajitor, vraci, medic curant. De atunci, relatia dintre noi s-a schimbat. Am devenit ucenicul sau, iar in urmatorii patru ani el ma invitat mistercle vrdjitoriei, Mi-am deseris ucenicia in prima mea carte initulatInvaganurile iui don Juan. O cale Yaqui de cunoastere. Conversatia noastra se desfasura in spaniola si, mult iti superbei cunoasteri a acestei limbi de cate el, am obtinut explicatii detaliate despre complicatele intelesuri ale sistemului séu de credinge. M-am referit la acest corpus