DIP-curs 1 02.10.

2012

DIP studiaza raporturile juridice care contin un element de extraneitate, apartine ramurii dreptului
privat.

DIP este compus din 3 mari parti

 partea generala-notiuni globale de aplicare comuna pentru toate institutiile dreptului privat

 normele conflictuale in diferitele ramuri ale dreptului privat

 procesul civil international

Particularitatile raportului juridic de drept international privat

Ceea ce caracterizeaza raporturile juridice de drept international privat este existenta in cuprinsului
raportului juridic a unui element de extraneitate sau a unui element starin.

Elementul de extraneitate este acea parte componenta a unui raport juridic , parte care se afla in
strainatate sau sub incidenta unei legi straine.

Privim elementul de extraneitate prin ochii sistemului de drept roman.

Elementul de extraneitate nu constituie un al patrulea element al raportului juridic, ci se regaseste in

oricare dintre cele 3 elemente ale raportului juridic (subiect, continut, obiect).

Poate aparea in legatura cu subiectele raportului juridic daca sunt PF-ex: cetatenia straina a partilor,
resedinta obisnuita in strainatate a uneia sau ambelor parti

La PJ-sediul in strainatate

Exista elemente de extraneitate si in ceea ce priveste obiectul raportului juridic-ex: obiectul derivat –
bunurile plasate in strainatate sau sa fie in Romania, dar sa fie supus unei alte legi-ex ambasada

Continutul raportului juridic-drepturile si obligatiile partilor care sunt elemente imateriale care se
materializeaza prin locul incheierii cintractului, al executarii acestuia.

Poate aparea element de extraneitate si in legatura cu faptele juridice, nu numai cu actele-ex : locul
savarsirii delictului

In materie de procedura-instanta competenta , instanta care a pronuntat hotararea

Conflictul de legi

In momentul in care intr-un raport juridic apare un element de extraneitate, cu privire la acel raport
juridic se naste un conflict de legi.

Conflictul de legi este susceptibil de o definitie stiintifica, juridica si de o definitie “metaforica”

Dpdv juridic, conflictul de legi este situatia care apare in cazul in care intr-un raport juridic exista un
element de extraneitate exista un conflict de legi si care consta in faptul ca acelui raport juridic i se pot
aplica doua sau mai multor sisteme de drept apartinand unor state diferite.

Dpdv metaforic, acest conflict de legi este o intrebare, o problema , o indoiala pe care o are judecatorul
sau arbitrul in momentul in care solutioneaza un litigiu cu element de extraneitate-problema este care
sistem de drept se va aplica acelui raport juridic.

ex: Contract de vanzare-cumparare intre o firma din Romania-vanzator- si o firma din Franta-
cumparatoare. Contractul s-a incheiat la Bucuresti, dar livrarea marfii se face in Franta. Intre parti
izbucneste un litigiu generat de executarea necorespunzatoare a contractului de catre una dintre parti.
Inainte ca judecatorul roman sa solutioneaze litigiul pe fondul sau trebuie sa vada in temeiul carui sistem
de drept judeca. In prezenta speta sunt 2 sisteme de drept. Ambele sisteme de drept au temeiuri sa se
aplice. La o prima analiza, dreptul roman s-ar aplica pentru ca una din parti este romana si locul incheirii
contractului este Romania sau se poate aplica dreptul francez pentru ca cealalta parte este franceza si
locul executarii contractului este Franta.

Elementele definitorii/esentiale ale conflictului de legi

1. izvorul conflictului de legi este elementul de extraneitate-numai el face sa se ridice o asemenea

problema

2. notiunea de conflict de legi , mai ales prin termenul de conflict, poate duce cu gandul la un
conflict de suveranitati intre statul roman si cel francez-nu este asa pentru ca acest conflict de
legi se solutionbaeza potrivit normei conflictuale-norma specifica dreptului international privat si
care, de principiu, apartine sistemului de drept al instantei sesizate. Judecatorul roman, de
principiu, aplica norma conflictuala romana. Mai potrivit ar fi sa folosim termenul de concurs de
legi decat de conflict de legi pentru ca in cazul acelui raport juridic exista 2 sisteme de drept.
Englezii folosesc termenul de conflict of laws pentru a defini in ansamblu dreptul international
privat.

3. existenta in raportul juridic al unui element de extraneitate face ca in legatura cu acel raport
juridic sa fie susceptibile de a se aplica doua sau mai multe sisteme de drept diferite. In final,
se aplica doar un sistem.

4. notiunea de lege din sintagma conflict de legi inseamna un intreg sistem de drept.
 Lege=intregul sistem de drept, indiferent ca este sistemul de drept roman sau strain, cu toate
izvorele dreptului. Conflictul de legi departajeaza intre sistemele de drept aplicabile. In
momentul in care norma conflictuala a indicat sistemul de drept aplicabil, rationamentul de
drept international privat se incheie, se aplica in continuare rationamentul specific sistemului de
drept ales ca fiind cel corect de a se aplica. Gasirea izvorului de drept in temeiul careia decizia se
va pronunta este ulterioara , dar este absolut necesara pentru ca rationamentul juridic sa se
finalizeze printr-o sentinta.

Conflictele de legi apar pentru ca sistemele de drept nu au aceeasi norma, aceeasi solutie juridica pentru
aceeasi problema.

ex: termenul de prescriptie difera intre sistemele de drept

Tendinta internationala este de uniformizare a dreptului.

Dreptul international privat va exista atata timp cat nu vor exista norme comune intre state.

Norma conflictuala

Norma juridica specifica care solutioneaza conflictele de legi se numeste norma conflictuala. Aceasta
este specifica dreptului international privat si se deosebeste de norma materiala prin cel putin 2
elemente esentiale:

1. norma conflictuala nu carmuieste raportul juridic pe fondul sau, ci numai ii indica sistemul de
drept aplicabil in speta. Norma conflictuala este o norma de trimitere, de fixare

2. norma conflictuala se aplica esentialmente inaintea normei materiale.

Succesiunea logica obligatorie este intai sa se aplice norma conflictuala pentru a vedea ce sistem de
drept se aplica in speta, apoi se aplica norma materiala din sistemul de drept indicat.

Norma conflictuala influenteaza norma materiala si implicit solutia pe fond.

ex : daca apare o problema de stare civila sau capacitate a PF-ex varsta de casatorie- englezii aplica, de
obicei, legea domiciuliului -lex domiciulium. Astfel, judecatorul englez va aplica legea tarii unde persoana
in cauza isi are domiciliul. Judecatorul roman va alica legea cetateniei-lex patriae.

Structura normei conflictuale

Norma conflictuala este o norma juridica si are 2 elemente esentiale:

 ipoteza normei-situatia de fapt, materia la care norma se refera

 dispozitia normei-ce spune legiuitorul sa facem

In cazul normei conflictuale, exista aceleasi elemente-ipoteza si dispozitia, dar ele poarta denumiri
specifice si au acceptiuni specifice

1. Continutul normei conflictuale-este primul element de structura a normei conflictuale=ipoteza

normei-materia la care norma conflictuala se refera- ex act juridic, fapt juridic, delict, fapt juridic
licit, act de procedura etc

2. Legatura normei= dispozitia normei –este cea care ajuta sa plasam continutul normei in sfera
unuia sau altuia dintre sistemele de drept . In mod concret, legatura normei conflictuale se
materializeaza prin punctul de legatura, care este continutul legaturii, elementul concret care
permite localizarea continutului in sfera unui anumit sistem de drept.

 art 1272 NCC –Starea civila si capacitarea PF sunt guvernate de legea sa nationala.

Continutul normei, materia la care norma se refera este starea civila si capacitatea PF.
Aceasta este ipoteza normei.

Legea nationala este legatura normei conflictuale-ori de cate ori exista o problema de stare
sivila si capacitate a PF trebuie rezolvata dupa nationalitarea persoanei.

 art 2568 NCC- Legea nationala este legea statului a carui cetatenie o are PF.

Punctul de legatura, adica elementul concret de localizare, este cetatenia PF.

 art 2580 NCC-statutul organic al PJ este carmuit de legea sa nationala.

Continutul este statutul organic al PJ. Acesta este plasat in sfera nationala a PJ-legatura
este nationalitatea PJ

 art 2571-PJ are nationalitatea statului pe al carui teritoriu si-a stabilit, potrivit actului constitutiv,
sediul social.

Punctul de legatura este sediul social.

 art 2613 NCC-Posesia, dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra bunurilor sunt
carmuite de legea locului unde acestea sunt situate sau se afla.
 Continutul normei conflictuale-drepturi reale-posesia , dreptul de proprietate si celelalte
drepturi reale

Plasarea se face unde bunul este situat sau se afla-punctul de legatura.

 art 3 , alin 1 din Regulamentul Roma 1-Contractul este guvernat de legea aleasa de parti

Continutul este contractul.

Punctul de legatura-vointa partilor

 art 4, alin 1 din Regulamentul Roma 2-Legea aplicabila obligatiilor necontractuale care decurg
dintr-o fapta ilicita este legea tarii in care s-a produs prejudiciul.

Continutul- obligatiile necontractuale care decurg dintr-o fapta ilicita

Punctul de legatura - locul unde s-a produs prejudiciul (locus damni)

Principalele norme conflictuale din perspectiva punctului de legatura

1. cetatenia-este intalnita nu numai in materia starii civile si a capacitatii, ci si in materia

succesorala, forma actelor juridice, jurisdictia competenta- lex patriae ( este sistemul e drept la
care legatura este data de cetatenie)

2. resedinta obisnuita a PF-este punct de legatura pentru starea civila si capacitatea PF , in materie
de mostenire, in materia conditiilor de fond, forma a actelor juridice, in materia jurisdictiei
competente

3. domiciuliul PF-este intalnit in materia jurisdictiei- lex domicilii

4. sediul social-pentru statutul organic al PJ, dar si in alte norme conflictuale privind conditiile de
fond ale actului juridic, privind jurisdictia competenta-lex societatis

5. lex personalis-legea personala care acopera cetatenia, domiciul , sediul social al PF, respectiv PJ
6. fondul de comert-pentru conditiile de fond ale actelor juridice cand sunt facute de un
profesionist comerciant

7. locul situarii bunului-punct de legatura major pentru regimul real , bunuri mobile sau
imobile, pentru forma testamentului, pentru anumite categorii de succesiuni- lex reisitae/ lex
situs (legea situarii bunului). In materie succesorala, se numeste lex succesionis

8. vointa partilor-in materia obligatiilor necontractiale, fiducia-se numeste lex voluntatis

9. locul incheierii actului juridic-forma adoptiei, forma testamentului. Sistemul de drept se

numeste lex locii actus/contractus . Este expresia lui locus regit actus.

10. locul executarii contractului-contractele de munca, jurisdictie-lex locii executionis sau pentru o
suma de bani lex locii solutionis

11. autoritatea care intocmeste actul-materia ocrotirii minorului-lex auctoris. Expresia este auctor
regit actum

12. locul producerii prejudiciului-regimul obligatiilor izvorate din fapte ilicite- lex locii damnii / lex
locii laesiones

13. locul unde se savarseste faptul juridic-anumite obligatii necontractuale licite sau ilicite-lex locii
delicti commissi

14. instanta competenta- in materie de jurisdictie-lex forii

Sistemul de drept cauia ii apartin normele conflictuale

Regula : norma conflictuala apartine sistemului de drept al instantei sesizate . Astfel, apartine lui lex
forum. Ca regula, judecatorul aplica propriul sau sistem de norme conflictuale . Argumente:

a) instanta de judecata este o autoritate publica romana si aplica legea ei de drept international
privat

b) marea majoritate a normelor conflictuale sunt imperative, cu exceptia contractelor unde este lex
voluntatis si a altor materii, celelalte sunt imperative

c) argument de reducere la absurd a solutiei alternative, adica a aplicarii legii la care norma
conflictuala trimite. Legea la care norma conflictuala trimite se numeste lex causae. Alternativa
este norma conflictuala-norma conflictuala poate apartine legii forului sau lui lex causae.
Raspunsul :norma conflictuala nu poate apartine lui lex causae pentru ca lex causae nu este
determinata inca in acest moment, lex causae se determina dupa ce aflu care este norma
conflictuala pentru ca legea aplicabila este data de norma conflictuala.Deci, ar fi absurd sa spun
ca norma conflictuala apartine legii cauzei pentru ca lex causae nu este determinata in acel
moment. In concluzie, singurul sistem de drept cert in acest moment este legea instantei
sesizate-lex forum

Exceptii :

1. in arbitrajul international ad-hoc-arbitrajul international poate fi :

a. institutionalizat- atunci cand este efectuat de catre o institutie de arbitraj, cum este
Curtea de Arbitraj de la Bucuresti, Paris, Geneva etc si atunci exista o lege a forului

b. ad-hoc-este cel care se organizeaza pentru un singur litigiu, el nu are o structura

institutionala.Se organizeaza pentru un singur litigiu si isi incheie misiunea cand hotarea
este data.Acest tip de arbitraj nu are lex fori –exista regulamentul UNCITRAL, organism
specializat al ONU , acesta este un regulament ad-hoc

2. in cazul retrimiterii de gradul I

In continutul dreptului international privat nu intra numai normele conflictuale, ci si normele materiale,
adica care nu sunt de trimitere, ci dau solutia pe fondul cauzei.

ex: normele privind recunoasterea HJ sau arbitrale straine sunt cuprinse in NCC, in CPC
Normele de aplicatie imediata (necesara)

Normele de aplicatie imediata, conform art 9 din Regulamentul Roma 1, sunt norme a caror respectare
este privita drept esentiala de catre o anumita tara pentru salvgardarea intereselor sale publice, precum
organizarea politica, sociala sau economica, in asemenea masura incat aceste norme sunt aplicabile
oricarei situatii care intra in domeniul lor de aplicare, indiferent de legea apliucabila contractului in
temeiul regulamentului.

Aceeasi idee se regaseste si in regulamentul Roma 2 si in art 2566 din NCC-Norme de aplicatie imediata
si care a preluat unele confuzii de exprimare.

Din aceasta definitie, rezulta elementele esentiale ale normelor de aplicatie imediata :

1. sunt norme materiale , deci norme care dau solutia litigiului pe fond, nu norme de trimitere

2. apartin unui sistem de drept care poate fi fie sistemul de drept al forului, deci al instantei
sesizate sau pot fi ele dintr-un sistem de drept al unui stat tert, altul decat lex causae

3. aceste norme prezinta un grad inalt de imperativitate-sunt esentiale pentru o tara , pentru un
stat, pentru salvgardarea intereselor sale publice-organizarea politica, economica, sociala

4. se aplica cu prioritate, imediat pentru ca de aceea se numesc norme de aplicatie necesara,

imediata-se aplica imediat unui raport juridic international atunci cand acel raport juridic are o
legatura cu statul in al carui sistem de drept exista norma de aplicatie imediata

5. norme de aplicatie imediata se aplica anterior normei conflictuale-exclude rationamentul

conflictual. Daca exista o norma de aplicatie imediata, o aplicam inainte de a aplica o norma
conflictuala in acea materie.

- normele de aplicatie imediata sunt foarte rare, sunt anti-sistem

Exemple :

 in materia adoptiei internationale , legea 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei prevede
anumite conditii ale adoptiei, mai ales pentru adoptator, dar si penrtu adoptat-aceste conditii se
aplica daca raportul de adoptie are legatura cu dreptul roman

 reglementarile BNR-regimul valutar, mai ales prevederile Regulamentului IV din 2005 privind
regimul valutar-platile intre rezidenti se fac in moneda nationala, in lei, indiferent care este legea
aplicabila contractului

 regimul juridic privind autorizatiile de import-export tranzit

Aceste conflicte de legi apar in domeniul dreptului privat-civil, familiei, muncii, proprietate intelectuala.
Si in ramura dreptului public exista element de extraneitate. In materie penala, administrativa nu se
pune problema aplicarii de catre judecatorului penal roman a unei legi penale straine.

Principiile prevauzte de Codul penal Roman-art 3-6 au menirea ed a circumstantia aplicarea legii penale
romane, dar acelasi judecator penal care judeca dupa legea penala romana, dar din punct de vedere al
laturii civile aplica rationamentul normei conflictuale.

Izvoarele dreptului international privat

Ca orice ramura de drept, dreptul international privat are izvoare interne si internationale.

Izvoare interne: Cartea a VII-a NCC si CPC

Izvore internationale : prioritate au izvoarele internationale si reglementarile UE ( tratate-in special

Lisabona si izvoarele derivate-regulamentele si directivele)

 Regulamentul Roma 1-Regulamnetul 593/2008 privind legea aplicabila obligatiilor contractuale

 Regulamentul Roma 2-Regulamentul 864/2007 privind legea aplicabila obligatiilor

necontractuale

 Regulamentul Roma 3-Regulamentul 1259/ 2010-legea aplicabila divortului si separarii de corp

Exista regulamente ale UE in materia procesului civil international-regulamentul 44 / 2001 privind

competenta judiciara, recunoasterea si executarea hotararilor in materie civila si comerciala –
Regulamentul Bruxelles I –va fi inlocuit din 2015 cu Regulamentul 1215/2012 cu aceeasi denumire

Este foarte importanta jurisprudenta CJUE-ideea este aceea ca deciziile CJUE interpreteaza textul din
reglementarile UE pe principiul interpretarii autonome-in dreptul UE exista principiul conform caruia
interpretarea regulamentelor, a directivelor nu se face dupa dreptul intern al statelor, ci dupa principiile
autonome.

Dreptul international privat este un drept conflictualist, in succesiunea logica a solutionarii unor litigii cu
element de extraneitate pot aparea mai multe tipuri de conflict.
Principalele tipuri de conflicte care pot aparea in raporturile juridice cu element de extraneitate

1. conflictul de jurisdcitie-primul lucru pe care judecatorul trebuie sa il vada este daca este
competent .Este o problema de proces civil international, este reglementata de regulamentele
UE, cu statele terte de conventii internationale, de CPC

2. conflicetele de legi aplicabile procedurii-dupa ce s-a stabilit competenta, trebuie sa vedem dupa
ce procedura se judeca. Este reglementat de CPC

3. conflictul de calificari- primul pas in solutionarrea pe fond a cauzei , trebuie gasita norma
conflictuala care sa identifice sistemul de drept aplicabil. Norma conflictuala este exprimata in
notiuni juridice care nu au aceeasi acceptiune in taote sistemele de drept : stare civila,
capacitatea , prescriptia extinctiva. Se pune problema calificarii

4. conflictul in spatiu al normelor conflictuale- apare in cazul in care am gasit norma conflictuala,
al facut calificarea continutului, am constatat ca este o problema de stare civila si norma
conflictuala romana face trimitere la un alt sistem care si el contine norme conflictuale. Se pune
problema retrimiterii , este posibil ca legea romana sa spuna ca se aplica legea cetateniei, iar
legea respectiva are alta norma conflictuala

5. conflictul de legi materiale-se solutioneaza de catre norma conflictuala . Daca aceasta face
trimitere la sistemul roman, se judeca ca si cand ar fi un raport de drept intern. Daca se trimite la
un alt sistem de drept, se pune problema aplicarii legii straine

6. conflictul de legi in timp si spatiu/ problema recunoasterii drepturilor legal dobandite intr-o
tara straina

7. conflictul mobil de legi-apare in cazul in care sotii cetateni italieni au pana azi cetatenie italiana,
apoi devin cetateni romani. Se pune problema ce lege va guverna efectele casatoriei lor-legea
romana sau cea italiana