DEVA — LEAGAN AL MISCARII| DEMOCRATICE JARANESTI HUNEDORENE ‘MIRCEA VALEA GHEORGHE 1 IONTTA Deplina ineredere acordata de cdire tnéregul nostru popor Partidulul Comu- nist Roman Is are o bani temeinicd in caracterul militant, consecvent revolutio- nar al activitafti desfagurate In vederea apararii intereselor fundamentale ale ma- selor muncitoare de la orase si sate. ‘Actionind cu fermitate pe linia mobilizarij si organizdrii tuturor forfelor s0- clale asuprite si exploatate, PCR. a situat, statornic, in centrul, prevcupdirilor sale, realizarea allanjel dintre clasa muncitoare s1 arafime cao cerin{a de bazd a asigurarii vieloriel in lupta sa revolufionara pentru progres si bundstarea po- orali © data eu scoaterea sain afara leeilor, una dintre problemele vitale care se puneau in fala partidului comunist. era cea'a stringerii legaturilor cu masele largi populare de Ja orase sl sate, Pe aceastd.linie, Plenara CC. al PCR. sia Comi- Siei Centrale de Control, din iulie 1925, a constituit un moment) important. tn ac- fivitatea partidutulcomtist, siabilind In mod realist, in deplina concordanta cu realitatile romdnesti, principalul aliat al claseimuneitoare, in lupta pentru, de- mocratizarea {érli, ca fiind. .,ardnimea, nu numai cea sdracd, dar si cea mijlo- cie gi chiar o parte din chiaburime* | In rezolufia Plenarei se preciza ed mijlo- capil constitule acea categorie jardneascd care nu are pAmint suficlent sau, in- venta suficient sl, ca sa-gi complecteze pamintul necesar, ia In arenda pamint", jar patura de jos ‘a chiaburimii are pamint suficient pentru a procura de lucru, intreeii familij si fsi asigurd existenta prin cultivarea numai_a acestul pamint" 2 Importantele hotariri adoptate de catre Plenara C.C. al PCR. din iulie 1025 au creat conditii priclnice pentru ca partidul comunist si-si posté amplifica legi- turile eu masele. Practicile unor elemente siingisie din conducerea partidului, eft si directivele Cominternului, in vadita contradiclie cu inleresele poporuilii nostru, gu au in= Mluentat, in anit urmatori, activitatea revolutionara in. totalitatea ei.(O serie de militanfi comunisti, printre care gi cel din Deva, au actionat potrivit indicaillor plenarei, prin metode si mijloace adecvate, in vederea atragerii in lupta democra- Mick a celor mai largi mase ale farénimil, In acest sens, organizatia P.CR, din Deva, prin comunistul Samoila Gombo, Incepind din anul 1927, reuyesle “si-si apropie o sama de farani, ca: Miron Belea, Romulus Zaroni, Ion Moga Filect, Tovita Dumbrava §.a.’, gospodari fruntasi ai satelor hunedorene si membri ai Partidului liberal sau_nafional-faranesc. Tn felul acesta, comunigiii din Deva dé eau dovadé de maleabilitate tacticd tn abordarea problemei taranesti, in canali zarea framintarilor {aranimil spre lupia revolutionard a clase! muneltoare si spre desprinderea, in acest fel, de sub influenta partidelor burghezo-mosierest. © strinsé colaborare a existat, in tot acest timp, Intre comunistul Samoilé Gombo si dr. Petri Groza, cunoscitor al realitafilor satului romanese, al eauta~ rilor fargnimii de a iesi din marasmul politic al vremli, Dealtfel, organizatia PCR. din Deva a acordat, inci de la crearea sa, 0 atentie deosebita evolutiel Do- Iitice a dr. Petru Groza, orientérii tot mai accentuate a aceste}. marcante persona- A, Documente din storia Partiduluf Comunist in Rominia, 1225—1022, vol. If, Ed, pentra Ieeratuea polities, 1983, 3. 0. a. idem, pe 2. 4 Samoula’ Gorabo, Relatéri despre Frontil plugarilor, (materiale aflale in arhiva familiel S!Gombs). 415TitSYi a viefit politice romAnesti spre o just’ Infelegere a importantei tezelor: mar- ‘ist-leniniste privitoare la necesitatea Inchegdrii aliantei _muneitoresti-tardnestl, @ rolului conducdtor ai partidului comunist in lupta dus de cétre cele dou clase exploatate Impotriva nedreplei orinduieli capitaliste *), ‘Retras la Deva in 1927, dr, Petru Groza se dedic& unor aprofundate analize ‘a migedrilor politice, finind,’pe parcursul anilor, o legaturd trainicA eu comunisil ‘Despre strinsele relafii dintre dr. Petru Groza si comunistii din Deva, in anti i economice, se fac dese consemnari In rapoartele autoritifilor. Astfel, ches- {bra de polifie din Deva informa tn 8 aprilie 1993 cA: Dl, Petru Groza... gi-a indreptat privirile spre partidele de stinga si chiar extremiste, preconizind un ‘aproplat regim comunist in faré, de aceea D-Sa a clutat o trasura de unire spre Dartidul comunist s.. pAstreaza legéturi de prietenle, de idei polttice si chiar de Actiune cu capiii migedrii comuniste din Deva, anume avocatul Almagan Augustin SM Samollé Gombo, cunescuti agitatori comunigti si elementele periculoase ordinel Hi siguranfel publice, pentru care fapte au fost arestafi gi detinu{l. In toamna anu- Jus 1981 — continua raportul — flind descoperitA 0 organizatie comunisté tn loce- tate, au fost arestali numerogi comunisti, iar Dl. Groza a dat sprijin familillor acestor arestati, ajutindu-i cu’ bani, iar comunistilor definufi 1a inchisoare le-a {rimis alimente’ pe timpul isplgirli pedepsei... DI. Petru Groza adesea este vazut $n compania avocatulut Akmagan si Gombo, cu care se plimba pe strazile orasu- Tut s1 schimba carti de literatura cu caracter socialist 31 comunist In decembrie 1931, dr. Petru Groza a intrat in leg&turd cu dr, Kohn Hillel, membru al Comitetulii regional al P.C.R, Cluj, prin Samoila Gombo§ Intfinirea dintre cei dol_a avut loc la Cluj? si spunea dr. Petru Groza — .a durat multe ‘ore din noapte. Tovardgul respectiv’ care venea din partea Partidulul Comunist mia. schifat un tablou ‘aift de clar al situalie! politice mondiale si al locuhut Roméniei in acest tablou, tnelt nu numai ed m-a surprins, dar m-a zguduit pro- fund. La sfirgitul convorbiri, am rugat s4 repetim IntiInirea peste elteva sap- ‘tdmini, Aceasta s-a si realizat, de asté data ajungind s& stabilim probleme. con- crete de politica interna in legAtura cu care urma si actionez* ®, Incepind din $932; lunar, au avut Joe Inilinirl intre dr. Kohn Hillel gt dr, Petra Groza la Chu} sau ia Deva’. Problemele dezbitute cu prilejul acestor repetate inttiniri au fost, nemdo- fetnic, axate, in primul rind, pe rezolutiile Congresulti al V-lea al P.C.R. Pornind de la constatarea realisti cd yexproprierea (aranimii de cdtre binci ji cdmatari Vinzarea averii cu toba lovese’ nu numai taranimea sarac& si mijlocasd, cl i pa turile de jos ale tardnimii Instarite™ ®, congresul sublinia cd wlupla contra dato- tiilor gi a tuturor felurilor de impozite, banesti si In natura, ‘pentru desfiintares tuturor categoriilor de plati (de rascumpdrare, arenda, de asigurare, cotizajii_ la camerele agricole, plata datoriilor si dobinzilor etc), trebule st fie’ inelul prin- cipal de organizaze (6n.) §i de desfasurar> a luptelor’ maselor muncitoresti pentru pAmint fra plata, de indreptare a masclor {aranesti pe drumul luptel comune pentru doborirea ‘domniel burghezo-mosieresti sia monarhiel semifeudale” " Totodata, se trasa, ca o sarcind de seama comunigtilor in munca la sate, demas- carea, subminarea ‘si destramarea partidelor burghezo-mosieresti In vederea tntaririi. gi lrgirit influentei partidului comunist Ja tard, Con- gresul al V-lea a hotérit’ organizarea editirli nei literaturi fardnesti de mast (gazeta {drneasca in diferite limbi)..., Pe aceastd line, in septembrie 1932, a aparut la Cluj ziarul s&ptiminal in limba maghiara .Faivak Nepe", tndrumarea cartia fiind asiguratd de dr. Kohn Hillel si Vineze Ianos, din parted Comitetulut %) Materiale documentare referiiogre la prietenia inchegatd. inck din 1918 Intre Samoita Gombo si dr. Petru Groza se sila in activa st biblioteca tamlel 8. Gombe. 4. Be, Petty ‘Grom, Pile autoblogratice, in Magazin istorie", anal Tne. 1 (0, tanuarie tea; p. 89; tordaky Lajos, Intiinirile"mele”eu Or. Petru Groza, t »Mawazin lstoriey. anu VEL’ of. 1 (0), Januarie 13, p. 49-30; Declarafia’ dr. petra Groza, privitoare In activitates fevelutionasa a 2uf Samolia Combo, (Arhiva. famaliel's. Gombo). 5 Athiva Cc. al Pen, fond 20, dosar 4072, fa 10 = fordakty Eason, is, ph: Deolaralio a Pett Groza Le: Adresta, Previdinial MAN, eltre FLA. din % lenuarie 157 (copia se afis fo posesianoastea); Samolll Gombo, ‘Relatiet despre Front ‘phugaruer, 1. Dr. Petru Grose, Multe ‘ame vamit, prin multe am trecut, in Magazin jstorle", anul VI, Br 1. Gi), Sanuarie 1072, p. 6/8. 4 Iotdaigy Lajos, Les, p- 50. ®: Toidem: 1. Bocumente, din ietoria Partigusl Comunst ain Roménis, vol, HH, 1880180, ESPLP,regional Cluj al P.CR. In redactia ziarului munceau ,tineri intelectuali comu- nigti gi simpatizanti ai miscdrii muncitoresti* “ Ziarul demasca si combitea mi- varia si teroarea care bintuiau satele, executiile silite, abuzurile organelor fiscale, chemind firanimea maghiara la luptd, aldturi de cea roménd, in alianfd cu mun citorimea, Impotriva samavolniciilor petrecute in fard. ‘Concomitent, la Deva, se tiparea ziarul siptammal ,Horia", al cdrui director era avocatul Aurel Filimon, Paginile ziarulul inserau, tot mai ‘des, la fel ca ale publicatiei din Cluj, probleme care frémintau masele fardnesti in anil crizei eco- nomice. Orientarea ‘data ziarulul Horia", in directia canalizarii nemulfumirilor {aranimii pe fagasul organizérii de clasi, se datora preocuparii in acest sens a ar. Petru Groza, cooptat, impreund cu avocatul comunist dr. Augustin Almagan, in redaclia saptiminalului independent“ din Deva, De remarcat este faptul in acea vreme, cind Inceperea s& se contureze un profil democratic ziarulul .Ho- nia‘, intre dr. Petru Groza si dr. Kohn Hillel, comunistul care asigura tndru- marea Ziarului ,Falvak Nepe’, se stabiliserd deja relatii trainice prin intilnirile avute 1a Cluj sali la Deva, Aldturi de articolele mobilizatoare cuprinse in paginile ziarulul ,Horia“, o contribufie activa in antrenarea magelor exploatate de la sate la lupta organi- zat a avut refeaua agitatoricd alcdtuitA din numerogi farani, al edrui nucleu il constituia grupul celor cu care militantul comunist Samoila Gombo stabilise le- gaturi fn anil anteriori crizei economice. Acest grup de farani, lérgit intre timp, hotardste, cu ocazia unei consfdtuiri tinute 1a Deva in ultimele zile ale anului 1992, sd publice in ziarul .Horia“ un apel adresat tardnimii hunedorene #, Si. tn- teadevér, ziarul Horia" din 23 decembrie 1032 lansao chemare ‘pein, care’. oe cerea téranilor s4 participe in data de 8 januarie 1933 la intrunirea de la Deva, entry oft Pune raspicat cuvintul in legaturé cu legea conversiunii datoriilor ‘agricole* #, Mobilizarea la adunarea populard s-a facut, de asemenea, de cdtre farani, care se anunfau unul pe altul, si prin foi volante raspindite in satele hunedorene In dimineaja zilei de @ ianuarie 1933, — potrivit consemndrilor ziarului. fo ria —, gStrdzile Devei gemeau de multimes faranilor romani veniti la aduna- tea lor“ ¥. Impresionate de mille de farani incolonati pe strazile oraului, auto nitdtile erau silite sé recunoaseé faptul cd niciodata vreun guvern salt” partid Politic burghez nu a reusit, pind atunci, si organizeze vreo intrunire mai gran~ dioasa in judejul Hunedoara ™. ‘Marea intrunire de la Deva, din lie tn organizarea de clas a {érinimi maselor exploatate de la sate la lupt clasei muncitoare din Roménia. Valoroasa experien{é a Partidului Comunist Roman tn problema fauririi ali- anjel muncitoresti-faranesti, confirmati strilucit prin {nflinfarea organizafiel jkfontul plugarilor* si prin realizarea, tn scurt timp, a unui larg front de lupta Impotriva exploatiril capitaliste, a fascismului, pentru democratic si progres $0 cial, constitule realé contribujie la patrimoniul migedrii comunisie $i muncito- Zesti internationale, partidele comuniste $i muneitoresti din farile care plgese pe calea dezvoltarii, economico-sociale independente avind posibilitatea sd folo- Seased ca un tndreptar tn desfasurarea huptel lor revolutionare. ianuarie 1033, a constituit piatra de teme- fn antrenarea viguroasé de citre P.CR. a ta revolufionaré, aldturi si sub conducerea DEVA COMME CENTRE FOLITIQUE DES ROUMAINS DE TRANSYLVANIE DANS LES DERNIERES ANNEES DU XUX-EME SIBCLE Résumé Fondés, sur, ne, riche documentation archiviste, les auteurs. souligatent Vimportance de Lorganisution ‘aépartainential S.Cck. Hunedoara, dans ia exesson “eieat Mave des paysans Prontu ‘Phugarlior™. eng Tariile. on “abuse Lessons tate ae Se Feist Groza ‘sux ligne @appul 1a lutte di Part! Communist Doutnale poo HSs Yen, lance des ouvriecs et des paysans’ 2 eee Os Hee Ents suy senna soto tase enor copa, an. er aceat lai Smo ee at Se eS 5 Sei" ncaa Gane Shae, ve, Gh on, Gov Tu, omen pune Gee), Deere 9.1; ON. Ate, ‘Scat a ta Ea en Aa OE AE, rr Goa a ee oa ae amar oh aanears Bok a Se Micon ba Rabi hs et 31, SARGETIA a7