DEONTOLOGIE Asistenta medical este o meserie ce implicd 0 activitate deosebit de complexa. in exercitarea ei s-au cerut intotdeauna multiple CALITATI, cele de ordin moral considerate, de fiecare data, ca avand o important majora. Faptul ci medicului si asistentului medical fi se incredinteazA viata unui om, recunoscandu-li-se, acelasi timp, dreptul dea decide anumite misuri in scopul vindecdrii si al promovarii sindtatii individului, instituie pentru aceasta profesie importante cerinte morale. Actul medical, exercitat pe un solid temei stiintific, implica in acelagi timp (din partea celui care-I efectueaz) o puternicd angajare etic’. Profesiunea medical, daca o iubesti cu adevarat, este suficient& pentru a-i umple viata; asistentul medical este pretuit atat prin profesie, cat si prin profilul siu moral. ETICA MEDICALA se constituie ca 0 teorie a —moralei, ca ta ce studiazi ansamblul de cerinte, deprinderi, atitudini si obiceiuri morale specifice activitaqii medicale si care se manifesta in fapte, in moduri de comportare in cadrul profesiei medicale. Etica medicali inseamna, de fapt, infruntarearea responsabilitatilor, gisirea unor solutii cand datoria o cere si actionarea in consecinfi DEONTOLOGIA desemneaza acea parte a eticii, care se ocupa cu studiul datoriilor morale, al originii, naturii si formelor acestora, in calitatea ei de component esenfiali a constiintei morale a oamenilor (totalitatea normelor de conduita si obligatiilor etice ale unei profesii, in special cea medicala) Prin CONDUITA ETICA $I DEONTOLOGICA intelegem ansamblul de atitudini si actiuni cerute de normele morale si cele tehnico-profesionale, fra de care nu e posibila exercitarea profesiunii la nivelul exigentelor societafii. Obiectul si scopul profesiunii medicale, multiplele relafii interumane, care sunt angajate in timpul si pentru realizarea actului medical, au implicat de la inceput o conduit profesional cu un bogat confinut etic. CONCEPTE CHEIE incd de mici suntem invafati si discernem intre bine si rau, intre dezirabil si indezirabil, intre util si inutil etc. Uneori ni se impune, alteori suntem Lasati si experimentim, ins in cele din urma sfarsim prin a prefera anumite situatii, actiuni si prin a manifesta anumite atitudini Structurarea, sistematizarea si ajustarea in timp a acestor valori conduce la constituirea sistemului propriu de valori care ne ghideaz& optiunile, alegererile gi actiunile noastre, Valoarea sta la temelia aparitiei sistemului propriu de valori care apoi, prin acordarea cu sistemul de valori al semenilor, constituie premisele internalizarii unui cod de valori acceptat social/de grup, ce constituie morala acelei societiti sau a grupului. Sti incearca sa valideze permanent acest cod poart& denumirea de etic’,Astfel, observatiile anterioare reunite se constituie intr-o definitie a moralitatii si a eticii in conformitate cu viziunea autoarei Ayn Rand “MORALA este un cod de valorice ghideazi alegerea actiunilor umane. Acompaniazi comportamentele precum surdsul buzelor. Surisul nu existi decit prin jocul buzetor, Ia fel morala exist’ doar prin manifestirile comportamentale. ETICA este stiinfa definirii si validiirii' acestui cod. Daci muzicologia este studiul muzicii, etica jul moralei.” Altfel spus, morala are ca referinf& ceea ce numimin mod obisnuit standard gi Conduite morale in timp ce etica reprezinta studiul formal al acestora. Din acest motiv, studiul eticii este adesea numit FILOSOFIE MORALA, MORALA cf. DEX; Provine din moralis (lat), moral (fr) si reprezint& ansamblul facultiilor sufletesti si spirituale. Este 0 stare afectiva, dispozitie sufleteasci temporara care priveste puterea, dorinta, fermitatea de a suporta pericolele, oboseala, dificulttile si se caracterizeaza prin curaj, tiie sufleteasca Este o ramura al eticii, diciplina a filozofiei. Exist& moral& social si crestina, prima, de obicei, sprijinindu-se pe a doua Moralitatea e un cod al conduitei care poate avea drept sursi un contract social, legi naturale, Precepte divine sau standarde individuale. Doua concepte particulare trebuie exact injelese, find general valabile: oricine are, in orice situatie, obligatii si drepturi Importanta lor este egala in mod normal, iar incdlcarea uneia 0 exclude pe cealalta. Dihotomia antinomicd de la baza etic (relatia bun-rdu sau pozitiv-negativ) se regaseste, invariabil, in modul nostru de Bindire: definim, de exemplu, virtui (intelegerea, imtegritated) mult mai usor prin aspectul contraponderal al viciilor (ldicomia, inyeliciunea), si invers, Moralitatea nu este astfel, 0 Problema de optiune, ci, mai degrabi, o raportare bisensuali, cu atat mai mult ‘ce cit pozitiv sau negativ sunt situational relative VALOAREA cf. DEX: Privine din valeur (ft), valor, -oris (lat) si desemneaz& o insusire @ unor hucra fapte, idei, fenomene de a corespunde necesit traducindu-se prin suma calitajilor care dau pre lor sociale si idealurilor generate de acestea, 4 unui obiect, unei fiinfe, unui fenomen ete. Am putea defini mai simplu ca reprezentind acele principii, standard ce cdliuzese actiunile omului, Valoarea ctic& este dati de personalitatea omului, de tot cel defineste gi Caracterizeaza, este binele si bunu! uman acumulat. Valoarea este nu numai un pret al > dar si o calitate a persoanelor, este ceva spre care fiecare tinde, atat pe plan fe compatibila cu propria noastra existenta individuald, dar Free regula noastra ca filme sociale, Valoarea este cea care ne poate ajuta in procesul de luare a deciziETICA ef. DEX: Provine din érhique (f.), ethicus (lat. si este stiinja care se ocup& cu studiul teoretic al valorilor si conditiei umane din perspective principiilor morale i cu rolul lor in viaga social, Mai pe scurt, desemeneazi totalitatea normelor de conduit moral corespunzatoare. Etica este un ansamblu de actiuni si fapte civice si morale pe care fiecare individ le accept i le respect, dupa cum crede de cuviinta. Etica implicd respectul fata de sine, individ si comunitate, respect ce include necesitatile, valorile, convingerile si perceptiile individuale. Etica medical este mai profunda si mai complex, Este stiinta gi arta de a ingriji bolnavul Ea necesita cunostiinte profesionale temeinice, bun simf, empatie, receptivitate la problemele celor care au nevoie de ajutor, atasament, ribdare, daruire de sine, intelegere si respect pentru individ, intai ca om, apoi ca pacient, Atat etica, cat gi bivetica, constituie o parte componenti, de sine s ndirii filosofice, este orientat& spre o cercetare complex a morale sia modelelor conceptuale de interpretare a acesteia.