Langues pour tous Coordonatorilcolecil= Doris Moegtin Francette Thomas-Weissbart Denise Trag Philippe Mag?re Germana rapida ‘Traducere: Dana Mihaela Zamfir NICULESCU‘Deere CIP Hike Nona Romiis (Geaea rap ropes vibe x2 span /Dae Moen, France Thom Weastar, Dense Tn, alge Matas ‘ed: Dane MZ” ecw Es NICUEESCU, 2071 ISoN sre re as0 Moos Dre “Thoma Weber Prancrte Ting Dane. 1V. Mage Phipe V. Za Dana inl (ead) siii2207s4) ‘© FOCKET, Langues porous ‘Til egal on de te ‘ir Dore Mogi. Facete Thomas West, Deine Trg Philippe Mage ene iin in roa (© fra NICULESCU, 2007 ‘Aes Bd Regie &D (at ‘ratan anal sia9789 ras Ermitebgielscu Inert nor mse einer: Denese sti cope Came cet Isy 97877480502 Tel ple rrr Nop ated ew pate eek staan ub ic an 9 _piicunnc dre sa cane wean pt kage eps ss pn oc sr esha {loner adr Li prsonn Ett MOOS ‘ror epee aca pro once ma aden rsa perl ide ale rae ‘Hmerafeoe pins poptan rca Pronuntia ‘Afbetul german cuprinde © lira special. & (schares S, .s aicutt), fotos in cul grupull ss pentru a eda sunetl ssa fens]. Stace [fn 89} ‘in pozie inal itervocalicd red sunetl fz] (ean rom. 2; Sand (zany, Eso (e-zai, 's in gupurieinijale sau precedate de prefcele sp 9st red sunetul {cain rom. astope Spier (Jp, Stem [term Grupul stn poe finala se ‘romunf ins (st: est es) ‘58 In porie intervocaicé = iainte de ate consoane dectt p 9it ‘re¢au sunetul (8 (6 In rom. sing: essen [esan}, wechseln [veksain). Se Pronunta de asemenea, [ss final bis bis], Gripul sch red sunetul [/] (ca tn rom. game): schade [fards). Fac ‘excepto situate in care arupul apare la jonctunes Inte fnala -s 2 unui {cunt gi suf diminutival chen, In aceste eazurs gi ch find repertizate Insite dilerite: Hauschon ha}span) ‘n precedat de vocal (ncferent dacd este urmat de 0 vocals sau de © consoané) nu se pronuntd, dar are roll! de a indica kingimea vocalel precedente: stahon {tea}, steht [fet ‘in porte ina se pronunt fh (ea In rom. hind: Held thet ‘eigen thaesan} ‘oh dupa vocalele (a), i, 8, d se pronunt fe (un h mult, can om, dll. ior fer): brechen [brecan, sicher [igan, mochie {meogta, Kucho [K¥¢9], La fel se pronunté ch in sufbul diminutval chen, indferent ce ‘Sunetul precedent: Machen (megan) ‘ch dup vocalele 2, 0, u $e pronunt {x (un h asprul: acht text, ‘mochte(r2xt], Buch bux ch mat de s, chiar daca este procedat de una din cele patu vocale ‘enumerate mai sus, se pronunf [KI weehsoln [veksaIn). | majortates cuvintelorimprursutate din ate fbi, che pronunté ca Jin imbie respective: Charakter[karakta). Chior (Kor) Chale ale) Fac ‘excepfie cwvinte precum Chemie, Chinese, unde ch se pronunta dupa ‘regula mbit germane, [¢: Gemi}, [ine-29}, @ nainte e 0,1 se prount cai Maine de a, 0, U6, 0) (eat rom: gu, nu 3} a rom. gome, ange): gohen ge: 2n. Gite lit 9 precedet de / se pronunté Ic] in posite finala sau urmat des, ‘eiQig Masse), NiGigate (Maesista), dar fo] atunel e&nd este urmat do wocald:Feitige tzesiga} ‘9 Precedat de © se pronunta Isa fo: Regen (e:gan}, Prego foe's). Indiafileprivind ponunta cin text exighal rane find cu atl nerelevante entra publcul romanesc, lam iniocaltc indicapileadapate acest pute ‘Am at nw. paranieze)GrepleWanscrerea foneicd a cuviilcr pot onvenilorAsociafel Fonetice.Inemajonale (v- Dicfensr german oman [coordonaton! Mina isbagescu si Maria flescu: contol suinpc Sruno Color, [Bucures),Ediura Acadomil RSA. 1066, p. XVI 5.) 59 precedat den modtica natura consoanel precedente, dar nu se pronunts: Menge (mena) ([] = rom. ng in ung, sténg). ‘nurmal de k 28 pronun{a cain fom. munca luncd: Onkel [nk se pronunta (ea in rom. fapt) Voge! f:gal, Vator fata. wae pronunta(] (ea ia fom, vedea): Wert (van, Wager [v8'g30) 22511250 prorunt fs] (ean om. fa. re). Zor som] setzen feta {ise pronunta fi] consonantic, ca in rom. far, fer, ute: Jagd a) sede e:¢2). Jung Wn} Consoanele sonore b, d. 9, 5 (= gatm, (lil pled sonoratea in pocttie tinala sau Inaintea altel consoane, devenind Wentice cu co- fespondentele surde pt , $3: halo [hale Rad [rat], Krug [ark bes (8) Jn imba germans exist distinct foarte important ntre wocale lng! {marcate cu [}) $1 Scurte, Inchise gi deschise, care se face In cazul tutu timbre vocalice- a ¢ (8), 1,0, u- 0 ‘Gele mai generale regu (earn anmpart Ine i exenptl)pritoare Ia ‘opozita de lungime (cantata) si deschidere (apertura) sunt = voealele deschise (a, (2), (Uc, [¥] sunt ntotdeaune scute, rnumai voeala[e}(= @ descris) poate lunga sau scutd ‘yecalle neaccentuate Sunt scute,voealanotalée red, atunci cing se fig in porite finalé sau Inainte deo consoand in silabé finals eaccentuata, un sunet apropiat ce 2 romanesc, dar mai scur s} mai In tanscrierea fonetick din cupnnsul ear, vocalele sau dong accentuai se indlca prin earactere aldne; accentul nu este marcat in cazul ‘ewintelor monosiabice, 6 Paroa A ‘At Evan rp ets) ~ Me tote foarte) ir eunt teat) YER M0 mem (2 Ex sunt eos te) Eu an te an) Me i ate oe) Teh i= ihn AB Eu—Pomine nie leh=Mich—. ” “ 6 a ‘#9. Uroosto?~ Une sit? Wo et?—Wo sind? ‘Ato lccte? - rate? Woh? Woe? Att Ase gsi A ce norte ‘Sieh bofnden= Sih etton.. ‘Ar2 ut? — Nea) oust Gites? Es gitthan.. .A13/Am nevis eli tebe leh bauche. ‘Ava ca ~ Camo? 2 Bees ts # eB eeane eg