1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
APARE DE LA DATA DE 7 OCTOMBRIE 1995
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
SÃPTÃMÂNAL CULTURAL, SOCIAL-POLITIC ªI ECONOMIC
ÎN LIMBA ROMÂNÃ
Anul 23. Nr. 44 (1.179) Vineri, 9 noiembrie 2018 Difuzare prin abonament
Caleidoscop informativ
CENTENAR CU HIUDUIELI
Printre oamenii politici sosiþi la Cernãuþi pentru a
marca centenarul Vecei Populare Ucrainene s-a aflat
ºi lidera Partidului “Batkivºcina” Iulia Timoºenko. În
centrul oraºului ea a fost pichetatã de un grup de
activiºti mai patrioþi ºi acuzatã de faptul cã serveºte
nu interesele Ucrainei, ci ale... României.
Sã fie de vinã preºedintele Consiliului regional care,
deºi s-a nãscut român, dar tot Ivan se scrie?
CE NE-AU LÃSAT ÎNAINTAªII
Clãdirea primãriei Cernãuþi se numãrã printre cele
mai frumoase din vestul Ucrainei. Orologiul din turnul
ei ºi melodia “Maricica” atrag turiºti din toatã þara. Ca
ºi cea din Mucacevo (Muncaci), din Ivano-Frankivsk
(Stanislaw) ºi multe altele, ea a fost construitã cu
mai bine de 100 de ani în urmã.
Înaintaºii ne-au lãsat amintiri frumoase. Noi nu
lãsãm urmaºilor nimic de preþ.
CEAS DE FLORI CU GHINION
Pe perioada iernii ceasul de flori de lângã Podul
Turcesc din Cernãuþi va fi demontat. Instalat cu prilejul
jubileului de 500 de ani de la prima atestare
documentarã a oraºului, ceasul a fost vandalizat de
nenumãrate ori, reparat ºi iar stricat, încât mai mult a
stat decât a funcþionat.
Cam în aceeaºi situaþie se aflã ºi þara, cu unica
deosebire cã nimeni n-o poate repara.
PÃZEA, AISTA NU-I PE LISTÃ!
Pe lista sancþiunilor personale aplicate de Federaþia
Rusã faþã de Ucraina se regãsesc ºi câteva persoane
originare din regiunea Cernãuþi: deputaþii poporului M.
Burbak, B. Onufrik, V. Sevriukov, G. Timiº, fostul
premier A. Iaþeniuk, procurorul militar principal A.
Matios, ministrul informaþiilor I. Steþ...
Alþi demnitari, care n-au încãput pe listã, sunt priviþi
chiorâº: nu cumva se au de bine cu Putin?
ªI CEI GRAªI AU FOST ARªI
La o fermã de proci din raionul Zastavna, ragiunea
Cernãuþi, au fost arse toate cele 2.328 de animale
infectate de pesta porcinã africanã. Au fost întreprinse
toate mãsurile de dezinfecþie a utilajelor ºi teritoriului.
Autoritãþile au adoptat un plan de acþiuni pentru
prevenirea epidemiei.
În ultima vreme, din cuza pestei porcine africane
au fost arse mii ºi mii de animale.
COADA SE LUNGEªTE IAR
Odatã cu sosirea sezonului rece se lungesc cozile
la oficiile de protecþie socialã a populaþiei din regiunea
Cernãuþi. Tot mai mulþi cetãþeni aºteaptã subvenþii de
la buget la plata serviciilor comunale, dar lucrãtorii
acestora nu-i pot ajuta, deoarece încã nu au fost puse
la punct programele necesare.
Scumpirile din ultima vreme lovesc tot mai dureros
în persoanele cu venituri mici.
BÃTAIE SORÃ CU MOARTEA
Combatantul Iaroslav Havriliuk din regiunea
Cernãuþi, care zilele trecute a fost adus în sicriu de
pe frontul din estul þãrii, n-a cãzut pentru apãrarea
Patriei. El a fost bãtut pânã la moarte de comandantul
sãu, cu care se zice cã se afla în relaþii de duºmãnie.
Cama aºa mor eroii nemuritori.
A fost deschisã o anchetã penalã, dar existã
temeri cã ucigaºul va scãpa de pedeapsã.
Victor
HIGO:
“MODA
A FÃCUT
MAI MULT
RÃU
DECÂT
REVOLUÞIILE”.
Instantaneu
Doina BOJESCU
NOSTALGIA TOAMNEI
E noapte, ºi þin în palmã oraºul
meu înveºmântat în mireas-
ma toamnei. Este romantic. ªi eu,
ºi el privim visãtori spre cerul cârpit
cu câteva stele reci. Bufniþa cea
bãtrânã îngânã un cântec al linºtii,
iar oraºul picurã de somn. Deodatã
începe sã viseze. Iatã, rutierele s-au
transformat în pãsãri galbene care
zboarã lin deasupra strãzilor. Fãrã nici
un zgomot. Pietonii au luat chipul
picãturilor de ploaie, curate ºi scli-
pitoare ca niºte pietre scumpe, s-au
lipit de aripile pãsãrilor ºi au început
sã cadã pe la geamurile propriilor case.
Erau mulþi. Plini de emoþii ºi ostenealã,
fiind scuturaþi de pe aripi, au adus ploaia
tristeþii. Strãzile au devenit invizibile.
Clãdirile s-au topit într-un fum plum-
buriu, lãsat de ultimele focuri ale toamnei, care a învãluit ceaþa. Poate cã a dormit prea mult... Poate a vãzut un
ºi strãzile. Fumul se luptã cu ceaþa. Noaptea a devenit vis cam trist... Sau l-a cuprins, pur ºi simplu, nostalgia
lungã ºi plictisitoare. Prin ea, într-un voal strãveziu, toamnei?.. Pe geamul deschis abureºte cafeaua din
danseazã inspiraþia. Aºa cã oraºul meu va putea dormi cana mea. În oglinda ei se priveºte inspiraþia, potrivindu-
destul. Copacii dezbrãcaþi s-au îmbrãþiºat prin umbre ºi ºi voalul strãveziu pe care vântul încearcã sã-l smulgã.
au venit la balul nocturn ca sã danseze valsul toamnei. ªi nostalgia poate fi frumoasã atunci când prin ea te
Erau palizi, vorbeau despre dimineþile de primãvarã, despre însoþeºte inspiraþia.
tinereþe ºi nu vroiau nicidecum sã recunoascã tristeþea ºi Zboarã o frunzã aurie în cer. E gândul meu spre
mediul în care respirau. Dumnezeu ºi, cã mâine, va fi cea mai frumoasã zi,
Deodatã, oraºul a tresãrit prin somn: când voi lua din nou condeiul ºi voi scrie cele mai
– Dar aerul, aerul de ce nu s-a transformat în nimic? splendide cuvinte despre aceastã lume minunatã ºi
O fi bolnav, oare, o fi prea poluat?.. despre viaþã, cel mai frumos dar dumnezeiesc.
Oraºul a respirat adânc, dupã care simþi o ametealã O frunzã aurie, o scrisoare pecetluitã de vremuri,
uºoarã în urma fumului abundent ce se tot lupta cu se perde în cer...
ABONAREA-2019
DECÂT O GÂLCEAVÃ MARE,
MAI BINE O CONCORDIE MICÃ
Stimaþi prieteni!
A început abonarea la presa periodicã pe anul
2019. Dintre toate ziarele ºi revistele care apar în
Ucraina Concordia este unul dintre cele mai
accesibile. Sãptãmânalul figureazã în Catalogul
ediþiilor periodice locale ºi Catalogul presei din
Ucraina, care poate fi consultat la orice oficiu poºtal
din þarã, unde vã puteþi abona pe anul viitor.
Un abonament n-o sã vã spargã bugetul familiei,
mai ales cã vã puteþi abona numai pe jumãtate de an
sau chiar pe trei luni. Comparaþi preþurile la celelalte
ziare ºi grãbiþi-vã la oficiile poºtale, ca sã vã faceþi la
timp abonamentul! 6 luni – 58,26 grn.;
Preþul de abonament la Concordia a crescut, dar 1 an – 116,52 grn.
nu din vina redacþiei, ci din cauza scumpirii serviciilor Oficiile poºtale mai percep o micã taxã supli-
poºtale. Astfel, un abonament a ajuns sã coste: mentarã pentru completarea chitanþelor, care variazã
1 lun㠖 9,71 grn.; în funcþie de termenul pentru care vã abonaþi.
3 luni – 29,13 grn.; Nu ne uitaþi ºi nu vã vom uita!
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
ACTUALITATE
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

ROMÂNII DIN NORDUL BUCOVINEI
SUNT INVITAÞI LA „FESTIVALUL BUCOVINEI”
Toate asociaþiile românilor din
regiunea Cernãuþi, reprezentanþii presei
de limba românã din Ucraina, primarii
localitãþilor cu populaþie româneascã din
nordul Bucovinei, personalitãþi ale
comunitãþilor româneºti din aceastã
regiune sunt invitaþi de Centrul Cultural
Sector 1 Bucureºti la „Festivalul
Bucovinei”, organizat cu ocazia Unirii
Bucovinei cu Þara. Cei mai iubiþi artiºti
din cele douã regiuni ale Bucovinei vor
aduce arta, tradiþiile ºi portul acestei
zone.
Este cazul ca, dupã atât de mult
timp, sã ne amintim cã în vecinãtatea
nordului României supravieþuiesc cultural
mai mulþi fraþi români. Mãcar cu prilejul
Centenarului sã ne aducem aminte de
ei, sã-i cunoaºtem ºi sã reînnodãm
legãturile de sânge pe care le avem. Dãm
timpul înapoi ºi, pentru o clipã, inima
Bucovinei va fi întreagã ºi va bate în
unison cu inima Þãrii-mam㠖 se spune
într-un comunicat de presã al Centrului
EXPOZIÞIE DE ARTÃ
CONTEMPORANÃ LA CERNÃUÞI
Cultural Sector 1, remis Agenþiei
BucPress.
Trei zile (Piaþa George Enescu, fostã
Piaþã a Palatului Regal, 23-25 noiembrie
2018) cu peste 200 de artiºti ºi
ansambluri folclorice din sudul ºi nordul
Bucovinei, cei mai buni meºteri populari
ºi cele mai gustoase bucate vor însoþi
campania de informare a opiniei publice
cu privire la situaþia învãþãmântului de
limbã românã din Ucraina ºi a strângerii
de fonduri pentru grãdiniþele ºi ºcolile
româneºti din aceastã þarã.
800 DE ELEVI ROMÂNI DIN REGIUNEA
ODESA, AJUTAÞI DE ROMÂNIA
SÃ VADÃ CETATEA ALBÃ
Institutul „Eudoxiu Hurmu-zachi”
pentru românii de pretutindeni a
desfãºurat proiectul „Cheia spre Þarã
– excursii tematice pentru tinerii
români din Basarabia istoricã”, în
perioada 27 octombrie – 4 noiembrie
2018 la Cetatea Albã din sudul
Basarabiei (Ucraina). Derularea
proiectului s-a realizat în parteneriat
cu Asociaþia Naþional-Culturalã a
Românilor din regiunea Odesa
„Basarabia”.
800 de persoane, din care 736 elevi
ºi 64 de cadre didactice sau pãrinþi
însoþitori, din satele cu populaþie majoritar
româneascã din Bugeac, au participat la
o excursie impresionantã. În fiecare zi a
acestei perioade, cel puþin douã autocare
au pornit din Ismail spre Cetatea Albã,
cu rute de cãlãtorie prin cinci raioane
(Reni, Ismail, Chilia, Tatarbunar, Sãrata),
conform unui program bine stabilit.
Toþi copiii au fost încântaþi de ceea ce
au aflat, cât ºi de ceea ce au vãzut legat
de Istoria Neamului Românesc. Apro-
ximativ 90% dintre elevi au vizitat pentru
prima datã Cetatea Albã ºi au remarcat
ªtiri BucPress
însemnele româneºti pe lespezile
originale de la cetate. Pentru câteva ore,
cât s-au aflat între zidurile cetãþii, au simþit
cã fac ºi ei parte din istorie.
Impresionanta fortãreaþã este loca-
lizatã în sudul Basarabiei ºi a reprezentat
unul dintre punctele-cheie ale apãrãrii lui
ªtefan cel Mare, dar a fost ocupatã în
1940 de Uniunea Sovieticã, iar dupã 1991
a devenit parte a Ucrainei. Un alt obiectiv
a fost Muzeul oraºului, care este unul
complet, prezentând istoria regiunii de
la paleolitic pânã la al Doilea Rãzboi
Mondial, dar ºi etnografie sau istorie
naturalã.
Scopul acþiunii a fost acela de a
facilita cunoaºterea unor realitãþi din
trecutul istoriei naþionale româneºti, în
vederea recuperãrii ºi menþinerii vii a
memoriei istorice, ºi a conºtientizãrii
apartenenþei la neamul românesc.
Totodatã, proiectul a vizat creºterea
gradului de informare cu privire la valorile
istorice, culturale ºi spirituale româneºti,
în sensul cultivãrii respectului faþã de
acestea ºi a asumãrii lor în viaþa
cotidianã.

În perioada 24-27 noiembrie 2018 la cultura îi înalþã ºi îi uneºte pe oameni, îi

Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hur- face mai demni ºi mai buni.
muzachi” ºi 28 noiembrie – 2 decembrie Arta reuºeºte sã trezeascã noi
2018 la Consulatul General al României speranþe ºi sã deschidã porþile spre o
la Cernãuþi va avea loc Expoziþia de Artã lume a imaginarului ce are puterea de a
Contemporan㠄Reconstituiri”, consacratã
Zilei Bucovinei.
face imposibilul posibil. O MILITANTÃ ANTICORUPÞIE
Câþiva artiºti români bucovineni din
Potrivit unui comunicat al Centrul
Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”,
diferite generaþii: maeºtrii Constantin A DECEDAT DUPÃ UN ATAC
Flondor, Maria Coþofan (Sârbu) ºi Ion
remis Agenþiei BucPress, Centenarul Sveclã ºi mai tinerii artiºti consacraþi: CU ACID SULFURIC
Marii Uniri (1918-2018) este o dovadã Mihai Chiseliþã, Nicolae Chiseliþã,
de netãgãduit cã spiritualitatea româ- Gheorghe Dârda, ªtefan Purici, Ale- O tânãrã militantã îm-
neascã odatã închegatã nu mai poate fi xandru Timciuc ºi Gheorghe Zvarici aduc potriva corupþiei din Uc-
destrãmatã sau luatã de cineva, prin subtilitãþile penelului omagiu raina, Katerina Handziuk,
asemenea Credinþei. Sensibilitatea, Pãmântului din care au fost modelaþi. grav rãnitã dupã un atac cu
acid sulfuric, a decedat la
spital.
66 DE ANI DE PUªCÃRIE „Katerina a murit. De-
PENTRU CONTRABANDÃ CU ÞIGÃRI taliile vor fi disponibile în
curând”, a indicat pe Face-
La 66 de ani de închisoare au fost cu þigãri, pe care le transportau cu barca book un grup care a pu-
condamnaþi traficanþii de articole de peste Tisa. Criminalii au folosit telefoane blicat pânã acum cu regu-
tutungerie care au creat un grup criminal mobile înregistrate pe numele altor laritate buletine despre
organizat ºi au transportat þigãri cu persoane, în discuþii utilizau pseudonimele starea de sãnãtate a activistei ºi
Poroºenko într-o postare pe contul sãu
barca din Ucraina în Ungaria – infor- membrilor grupului infractor, în timpul informaþii cu privire la investigarea
de Twitter.
meazã corespondentul BucPress în conversaþiilor s-au folosit ºi de un receptor acestui atac. Preºedintele ucrainean
Militantã ºi consilierã a primarului din
regiunea Transcarpatia, Elvira Chilaru. radio din Ucraina. Petro Poroºenko a confirmat decesul ºi
Herson (sud), Katerina Handziuk, de 33
Aceastã decizie a fost luatã de O parte a grupului era implicatã în a prezentat condoleanþe rudelor mili-
de ani, a denunþat corupþia în cadrul
instanþa judiciarã din Niredgaza (Un- livrarea ºi vânzarea de þigãri pe piaþa tantei în timpul unei întâlniri cu re-
filialei regionale a Ministerului de Interne
garia). În special, doi organizatori ºi neagrã, alta supraveghea frontiera ºi prezentanþi ai comunitãþii ucrainene din
ucrainean ºi a fost atacatã la sfârºitul
beneficiarul transportãrii peste frontierã þinea legãtura cu partea ucraineanã. S- Turcia, unde a efectuat o vizitã oficialã.
lunii iulie, când un necunoscut a aruncat
se vor afla în detenþie 6,9 ºi 7,5 ani. a constatat cã inculpaþii, împreunã cu „Mã adresez forþelor de ordine sã facã
asupra ei aproape un litru de acid
Ceilalþi inculpaþi au fost condamnaþi de alþi complici neidentificaþi, au transportat tot posibilul pentru ca asasinii Katerinei
sulfuric. Ea a fost spitalizatã în stare
la un an pânã la 6 ani de închisoare. cel puþin 53.477 pachete de þigãri pe Handziuk sã fie gãsiþi, judecaþi ºi
„gravã”, cu arsuri pe mai mult de 30%
S-a stabilit cã gruparea interlopã a teritoriul Ungariei, cauzând daune pedepsiþi”, a scris de asemenea
din suprafaþa corpului.
acþionat cu regularitate din anul 2015, bugetului þãrii în valoare de aproape 40
membrii ei fãcând sistematic contrabandã de milioane de forinþi. Agenþia BucPress, www.bucpress.eu
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
 9 noiembrie 2018
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
LA IZVOARE
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Aniversãri
Ion DRÃGUªANUL

SAMUIL ANDRIEVICI – SILVESTRU MORARIU

Samuil Andrievici, viitorul mitropolit de luminoasã
ulterioarã aducere aminte, Silvestru Morariu, obligã la
respectul memoriei. Ca versificator al Calendarului,
dovedeºte o oarecare îndemânare („Astãzi darã te
zoreºte / Alte zori nu aºtepta, / Cã nãdejdea ameþeºte
/ ªi norocul te-a-nºela“), dar textele lui, scrise dupã
ortografiile vremii, chiar ºi adaptate de Constantin
Loghin la ortografia unicã, stabilitã de Academia
200 de ani de la naºtere
Românã ºi acceptatã în 1904, rãmân tot la nivelul
versificãrii. „Mai importantã este fabula, devenitã azi
istoricã, „Cucoºu curcãnit“, scrisã în 1864. Aici poetul
ne descrie pe „prinþul paserilor“, un cucoº „mândru ºi
frumos“, „cu coada încordatã în ºepte vãpsele ca un
curcubãu“ ºi cu glasul sãu puternic, care noaptea este
un „oarnic bun“. Dar acest cucoº ambiþios, vãzând pe
curcani „rotindu-se ºi urlucând“, s-a însoþit cu ei. ªi
atunci curcanii au început a-l preface pe noul tovarãº
dupã chipul ºi asemãnarea lor. „Curcanii-ndatã creasta
i-au ciupit / Penele i-au smuls ºi l-au pãcliºit“ de au
fãcut dintr-însul o simpl㠄caricaturã“. Iar naivul cucoº
se bucura cã s-a uºurat „de straiul cel vechiu“. ªi, ca
sã placã ºi mai mult curcilor, strângea pene ce cãdeau
de pe curci ºi curcani ºi le înfigea pe trup. Dar ce folos?
„... când sã rãschira / El în pene ca curcanii, penele
pica“. Ba chiar ºi-a pierdut ºi glasul. ªi poetul continuã:
„În acest chip cucoºul cel mãrit, / Vrând a fi curcan, s-au
pãcliºit. / Smult, ciupit ºi amorþit între curcani umbla / ªi
cine îl videa râdea ºi sã mira“. Iar morala acestei fabule?
„Soiul tãu pãzeºte, nu te fã curcan, / Limba ta cinsteºte,
de eºti moldovan! / Nu te urî însuºi, nu te depãrta / De
obiceiul tãu ºi de limba ta; // Cã nici german, nici francez
vei fi / Alt naþional nu vei dobãndi. / ªi, de laºi aice, pre
ai tãi strãmoºi, / Te prefaci în altul ca acel cucoº“.
Este aceastã dojanã foarte caracteristicã, pentru cã o
aruncã un preot mai ales colegilor sãi, pe atunci singura
categorie de intelectuali români, cãrora le plãcea sã
se umfle în penele împrumutate ale culturii germane ºi
care preferau sã fie preoþi internaþionali ortodocºi, un
tip creat de episcopul de tristã memorie Eugeniu
Hacman“ (Loghin, op.cit., pp. 60, 61).
Samuil Andrievici, fiul parohului Gherasim din Mitocu
Dragomirnei (la bãtrâneþe, ieromonah al mãnãstirii) ºi
al Zamfirei, fiica preotului Grigorovici din aceeaºi
localitate, a fãcut ºcoala primarã la Suceava, iar
gimnaziul ºi teologia la Cernãuþi (pânã în 1843). În al
treilea an de teologie s-a cãsãtorit cu Ileana Cea-
hovschi, fata rãposatului preot din Ceahor, care se trãgea
din familia rãzeºeascã ªcraba din Stãneºtii de Sus
(pe Ceremuº) ºi a fost rânduit preot la Ceahor, dupã
absolvirea seminarului teologic. La Ceahor rãmâne
vreme de douã decenii, timp în care este numit ºi
protosviter al þinutului Cernãuþi ºi se ocupã, cu hãrnicie
ºi pricepere, de înfiinþarea de ºcoli poporale. Din 1862,
Samuil Andrievici lucreazã la Consistoriu, iar din 1865
a fost înaintat, prin decret imperial, consilier consistorial.
S-a cãlugãrit în 1874, luând numele Silvestru. Era
preþuit de împãratul Francisc Iosif, pe care îl vizita
adesea la Viena, dupã cum rezultã din comunicatele
din presa bucovineanã, iar prietenia aceasta slujeºte
ºi Bucovinei, Silvestru Morariu fiind desemnat Arhi-
episcop ºi Mitropolit al Bucovinei, curând dupã îmbrã-
carea straiului monahal, în 1880. Dupã Silvestru Morariu
au rãmas 28 lucrãri teologice, cele mai multe dintre
ele publicate, începând cu „Cuvântare spre mângâierea
ºi îmbãrbãtarea norodului celui certat prin secetã,
lãcustã, rãsboi ºi cholerã în vara anului 1848“, tipãritã
pe cheltuiala sa, în condiþiile unui an nefericit, ºi
terminând cu „Apologie der orthodoxen griechisch-
orientalischen Kirche der Bucovina“ (Cernãuþi, 1890).
De-a lungul întregii sale vieþi, s-a implicat în activitãþi
sociale (pensii pentru preotesele vãduve ºi pentru orfanii
lor; mãrirea lefurilor dascãlilor bisericeºti ºi ale preoþilor
cooperatori; burse pentru copiii sãrmani etc.) ºi
culturale (înfiinþarea de ºcoli, sprijinirea financiarã a
publicaþiilor, tipãriturilor ºi cãrþilor bucovinene etc.), fiind
ales, în mai multe legislaturi, deputat în parlamentul
imperial vienez ºi în cel provincial din Cernãuþi.
În multe privinþe, Silvestru Morariu a fost, alãturi de
Hurmuzãcheºti ºi, mai târziu, dupã ei, un „Grach al
Românilor“, cum obiºnuia sã spunã Iraclie Porumbescu.

Sãrbãtori creºtine

La 26 octombrie (stil nou)/ 8 noiem-

brie (stil vechi), atât creºtinii ortodocºi,
SFÂNTUL DUMITRU þãranii aruncã un cãrbune în grãdinã,
pentru ca aceasta sã primeascã putere
cât ºi de cei catolici, îl sãrbãtoresc pe se facã praznice în fiecare cetate, în de a rodi.
Sfântul Mare Mucenic Dumitru care, în cinstea zeilor. Sfântul Dumitru este considerat ºi
tradiþia popularã româneascã, este Ajuns la Tesalonic, Maximian l-a patronul pãstorilor, ziua lui fiind aceea
considerat patronul pãstorilor sau cel chemat pe tânãrul voievod ºi l-a întrebat în care, spune tradiþia, ciobanii aflã cum
care desfrunzeºte codrul ºi usucã toate de cele auzite. Dumitru a mãrturisit cu va fi iarna. Aceºtia îºi aºeazã cojocul în
plantele. mare îndrãznealã a cã este creºtin ºi a mijlocul oilor ºi aºteaptã sã vadã ce oaie
Pãrinþii Sfântului Dumitru nu aveau defãimat închinarea pãgâneascã. Pe- se va aºeza pe el. Dacã se va culca o
copii ºi numai dupã multã rugãciune la deapsa împãratului a fost maximã: Dumitru oaie neagrã, iarna va fi bunã, iar dacã
Maica Domnului ºi la Mântuitorul Hris- a fost aruncat în închisoare. În ziua de se va culca o oaie albã, anotimpul rece
tos, au dobândit un fiu. Când copilul a douãzeci ºi ºase a lunii octombrie va fi aspru. Ziua Sfântului Dumitru era,
ajuns la vârsta la care sã poatã cunoaºte temnicerii, gãsindu-l stând la rugãciune, pe vremuri, ºi o zi a soroacelor. Se
ºi sã înþeleagã adevãrul, l-au dus pãrinþii l-au împuns cu suliþele ºi l-au ucis. terminau învoielile încheiate între stãpânii
în casa lor de rugãciune unde i-au arãtat În noaptea urmãtoare creºtinii au luat oilor ºi ciobani la San-George, de unde
icoana adevãratului Dumnezeu, Care a trupul Sfântului Mucenic ºi l-au îngropat, ºi zicerea c㠄la San-George se încaierã
fãcut cerul ºi pãmântul, ºi icoana iar deasupra mormântului au zidit o câinii, iar la Samedru se sfãdesc
Nãscãtoarei de Dumnezeu. Aici au bisericuþã în care se sãvârºeau multe stãpânii”.
chemat în tainã un preot ºi pe câþiva minuni. În aceastã bisericuþã a intrat În anumite zone, þãranii îl cinstesc
creºtini ºi l-au au botezat pe fiul lor în prefectul Iliricului, Leontie, ºi în timp ce pe Sfântul Dumitru ca fiind cel ce a dat
numele Preasfintei Treimi. se ruga, s-a vindecat de o boalã care îl oamenilor vinul folosit la Sfânta Împã-
Dupã moartea tatãlui sãu, Dumitru a chinuia de multã vreme. Pentru acest rtãºanie.
fost chemat de împãratul Maximian (286- fapt, Leontie a mulþumit lui Dumnezeu ºi Potrivit statisticilor Direcþiei pentru
305) ºi numit în locul acestuia, încre- Sfântului Mucenic Dumitru ºi a zidit o În credinþa popularã, anul este Evidenþa Persoanelor ºi Administrarea
dinþându-i-se Tesalonicul, cu porunca de bisericã mai mare ºi mai frumoasã în împãrþit în douã anotimpuri: varã ºi iarnã. Bazelor de Date din MAI, în 2013 ºi-au
a-l curãþa de creºtini: „Pãzeºte patria ta locul celei dintâi. Când s-a sãpat temelia Dacã Sfântul Gheorghe „încuie” iarna ºi sarbatorit onomastica 315.895 de
ºi s-o cureþi de necuraþii creºtini, uci- pentru aceastã construcþie, au fost gãsite înfrunzeºte întreaga naturã, Sfântul persoane, dintre care 277.700 barbati,
gându-i pe toþi cei care cheamã numele moaºtele Sfântului Dumitru, care izvorau Dumitru desfrunzeºte codrul ºi usucã iar 38.195 femei.
lui Iisus Hristos Cel rãstignit”. mir bine mirositor, în aºa fel încât toatã toate plantele. Existã credinþã cã în ziua Dintre barbaþii sarbatoriþi cu acest
Sf. Dumitru nu numai a încãlcat cetatea a fost umplutã de mireasmã. De Sf. Dumitru cãldura intrã în pãmânt ºi prilej, 261.437 poarta numele de
acest ordin, dar a început sã propo- aceea, i se mai spune Sfântului Mucenic gerul începe sã-ºi arate colþii. Dumitru, 8.112 se numesc Miticã, 5.393
vãduiascã Evanghelia. Împãratul Ma- Dumitru ºi Izvorâtorul de Mir. În ajunul sãrbãtorii Sfântului Dumitru, – Dimitrie, iar 1.036 – Dumitrache. În
ximian a aflat cã Dumitru este creºtin, Edificiul paleocreºtin original existã se aprind focuri, peste care sar copii, randul femeilor, 29.941 poarta numele
lucru care l-a mâniat foarte tare. Drept ºi astãzi ºi, din anul 1988, se aflã în pentru a fi sãnãtoºi tot anul. Focul are de Dumitra, 6.580 – Dumitriþa, 480 –
urmare, întorcându-se biruitor dintr-un lista monumentelor Patrimoniului Mon- ºi menirea de a alunga fiarele ºi de a Mitra, 383 – Dumitrica, 340 – Demetra,
rãzboi cu sciþii, Maximian a poruncit sã dial UNESCO. încãlzi morþii. Dupã ce focul este stins, iar 337 – Dumitrana.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
9 noiembrie 2 018
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234 Ž
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
DIVERSE
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Veºti din Transcarpatia

LECÞIE DESCHISà ”CENTENAR ÎN 100 DE CULORI”

LA UNIVERSITATEA DIN UJGOROD
Pe 29 octombrie 2018, Gabriel Nicola,
consulul României la Solotvino, a susþinut o
lecþie deschisã pentru studenþii Facultãþii de
Istorie ºi Relaþii Internaþionale din cadrul
Universitãþii Naþionale din Ujgorod (UzhNU)
având ca temã Serviciul Diplomatic al
României ºi aspecte de actualitate în
domeniul consular.
Manifestarea a avut loc la iniþiativa dlui
Alen Panov, preºedintele filialei din Trans-
carpatia a Uniunii Diplomaþilor Ucrainei ºi
ºeful catedrei de relaþii internaþionale din
cadrul UzhNU, bucurându-se de participarea
dlui Mykola Palinchak, decanul Facultãþii de
Istorie ºi Relaþii Internaþionale, dlui Mykhailo
Dzyhor, ºeful reprezentanþei MAE al Ucrainei
la Ujgorod, cadre didactice ºi peste 30 de
studenþi.
Consulatul României la Solotvino
mulþumeºte ºi pe aceastã cale organi-
zatorilor ºi îºi exprimã speranþa cã astfel de
colaborãri vor continua.
Centrul de Informare al României la
Solotivno va organiza, pe 17 noiembrie 2018,
în colaborare cu Consulatul României la
Solotivno ºi partenerii tradiþionali (Asociaþiile
”Nadia/Speranþa” ºi ”Maramureº – Solo-
tvino”), concursul de pictur㠔Centenar în 100
de culori”, destinat copiilor din ºcolile cu
predarea în limba românã din Transcarpatia,
citim un comunicat pe pagina de Facebook
a instituþiei diplomatice.
Fiecare ºcoalã este rugatã sã trimitã
câte trei picturi de format A3 la sediul
Centrului de Informare al României la
Solotvino (Solotvino, str. Harkivska nr. 1)
pânã la data de 14 noiembrie 2018. Persoana
de contact este dna Mariana Dan, care
poate fi contactatã la numãrul de telefon
096.914.7308 sau adresa de e-mail:
danmaryana93@gmail.com
Rezultatele concursului vor fi anunþate la
sediul Consulatului României la Solotvino
sâmbãtã, 17 noiembrie 2018, ora 16.00.,
când vor fi înmânate premiile ºi menþiunile
participare.
Aceastã acþiune face parte din calendarul
de activitãþi pe anul 2018 al Centrului de
Informare al României la Solotvino ºi este
sprijinitã financiar de Ministerul pentru
Românii de Pretutindeni.

Anunþ File de calendar

EXPOZIÞIE DE ARTÃ CONTEMPORANÃ NOIEMBRIE
„RECONSTITUIRI” 17 – Ziua Internaþionalã a Studenþilor. 21 – Ziua Mondialã a Salutului.
Centenarul Marii Uniri (1918–2018) este o dovadã de netãgãduit cã Declaratã în 1941 de cãtre Consiliul Inter- – 235 de ani de la realizarea primului
spiritualitatea româneascã odatã închegatã nu mai poate fi destrãmatã sau naþional al Studenþilor, ca urmare a eveni- zbor din lume într-un balon cu aer cald.
luatã de cineva, asemenea Credinþei. Sensibilitatea, cultura, îi înalþã ºi îi uneºte mentelor din 1939 de la Praga, când nouã Zborul a durat 25 de minute, pe o distanþã
pe oameni, îi face mai demni ºi mai buni. studenþi ºi-au pierdut viaþa, iar alþi peste de 9 km, iar altitudinea maximã atinsã a
Arta reuºeºte sã trezeascã noi speranþe ºi sã deschidã porþile spre o 1.200 au fost trimiºi în lagãre de concen- fost de 900 de metri.
lume a imaginarului ce are puterea de a face imposibilul posibil. trare. – Ziua Mondialã a Televiziunii.
Câþiva artiºti români bucovineni din diferite generaþii: maeºtrii Constantin – 85 de ani de când Statele Unite au 22 – 110 de ani de la naºterea lui Iulian
Flondor, Maria Coþofan (Sârbu) ºi Ion Sveclã ºi mai tinerii artiºti consacraþi recunoscut Uniunea Sovieticã. Vesper.
Mihai Chiseliþã, Nicolae Chiseliþã, Gheorghe Dârda, ªtefan Purici, Alexandru – a treia zi de joi a lunii noiembrie – Ziua 24 – 1473: ªtefan cel Mare cucereºte
Timciuc ºi Gheorghe Zvarici aduc prin subtilitãþile penelului omagiu Pãmântului internaþionalã fãrã fumat. Cetatea Dâmboviþei (Bucureºtilor).
din care au fost modelaþi. – 55 de ani de când în SUA a fost 1843 Mihail Kogãlniceanu a rostit
Consacratã Zilei Bucovinei ºi Centenarului Marii Uniri, Expoziþia de Artã introdus în circuit comercial primul telefon memorabilul „Cuvânt de deschidere al celui
Contemporan㠄Reconstituiri” invitã publicul la o redescoperire a unor noi cu taste. dintâi curs de istorie naþional㔠la Academia
valenþe ale autenticului ºi identitarului în dialog cu imaginarul la Centrul Cultural Mihãileanã din Iaºi, în care defineºte istoria
Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernãuþi în perioada 24-27 noiembrie 2018 ºi rolul ei în cristalizarea conºtiinþei na-
ºi la Consulatul General al României la Cernãuþi în intervalul 28 noiembrie – 2 þionale.
decembrie 2018. 26 – 130 de ani de la naºterea lui Vasile
Centrul Cultural Român Gherasim.
„Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernãuþi. – 200 de ani de la naºterea lui Silvestru
Morariu-Andrievici.
27 – 125 de ani de la moartea lui ªtefan
ªtefureac.
Colectvul pedagogic de la CIE Cupca, raionul – 200 de ani de la naºterea istoricului
Hliboca, exprimã sincere condoleanþe familiei literar lingvist Aron Pumnul, (1818-1866).
profesorilor Petru ºi Viorica Marcu în legãturã cu 19 – Ziua Internaþionalã a Bãrbatului. 28 – 1918: Consiliul General al Bucovinei
pierderea irecuperabilã, moartea mamei ºi soacrei 20 – Ziua Internaþionalã a Drepturilor adoptã moþiunea privind unirea ne-
Elena MARCU Copiilor. condiþionatã a Bucovinei cu Regatul
din Molniþa, raionul Herþa. – 155 de ani de la naºterea lui Mihai României.
Sã-i fie þãrâna uºoarã ºi amintirea veºnicã. Teliman. 30 – 1858: Americanul John Landis
Dumnezeu sã-i aºeze sufletul – 155 de ani de la naºterea lui Teodor Mason a patentat borcanul cu ghivent,
în grãdina raiului. Robeanu. cunoscut sub numele de „Borcanul Mason”.

CONCORDIA – ziar al minoritãþii naþionale româneºti din Ucraina Colegiul de redacþie aduce la
FONDATORI: Ministerul Culturii al Ucrainei; Întreprinderea colectiv㠓Redacþia ziarului minoritãþii naþionale cunoºtinþa tuturor cã rãspun-
româneºti din Ucraina Concordia”. derea pentru veridicitatea fap-
ÇÀÑÍÎÂÍÈÊÈ: ̳í³ñòåðñòâî êóëüòóðè Óêðà¿íè; Êîëåêòèâíå ï³äïðèºìñòâî “Ðåäàêö³ÿ ãàçåòè ðóìóíñüêî¿ telor ºi datelor publicate în ziar
íàö³îíàëüíî¿ ìåíøèíè Óêðà¿íè Êîíêîðä³ÿ”. o poartã autorul materialului.
Redactor-ºef: Doina STARIC Punctul nostru de vedere nu
concordia.ziar@gmail.com întotdeauna poate sã coincidã
Adresa redacþiei: str. O. Kobyleanska, 13 (et. 2), Cernãuþi–58000, Ucraina. Tel: +38 0972337516 cu punctul de vedere al semna-
Cont bancar: Êîä 21434406 ×Ô "Ïðèâàòáàíê", ð/ð 26002051607984, ì. ×åðí³âö³, ÌÔÎ 356282. tarului, deoarece vom respecta
Apare sãptãmânal. INDICE 33914. Certificatul înregistrãrii de stat: Seria KB, nr. 19246-9046 ÏÐ. Tiraj: 1.000. principiul democratic al plura-
Imprimare: IP Kliuciuk S.M. CUI 2272500317 Cernãuþi, str. Zavodska, 37. lismului de opinii.