You are on page 1of 4

1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123

1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
APARE DE LA DATA DE 7 OCTOMBRIE 1995
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123

Victor
HIGO:
“MODA
A FÃCUT
MAI MULT
SÃPTÃMÂNAL CULTURAL, SOCIAL-POLITIC ªI ECONOMIC
RÃU
ÎN LIMBA ROMÂNÃ DECÂT
Anul 23. Nr. 44 (1.179) Vineri, 9 noiembrie 2018 Difuzare prin abonament REVOLUÞIILE”.
Caleidoscop informativ Instantaneu
CENTENAR CU HIUDUIELI Doina BOJESCU
Printre oamenii politici sosiþi la Cernãuþi pentru a

NOSTALGIA TOAMNEI
marca centenarul Vecei Populare Ucrainene s-a aflat
ºi lidera Partidului “Batkivºcina” Iulia Timoºenko. În
centrul oraºului ea a fost pichetatã de un grup de
activiºti mai patrioþi ºi acuzatã de faptul cã serveºte
nu interesele Ucrainei, ci ale... României.
Sã fie de vinã preºedintele Consiliului regional care,
E noapte, ºi þin în palmã oraºul
meu înveºmântat în mireas-
ma toamnei. Este romantic. ªi eu,
deºi s-a nãscut român, dar tot Ivan se scrie? ºi el privim visãtori spre cerul cârpit
CE NE-AU LÃSAT ÎNAINTAªII cu câteva stele reci. Bufniþa cea
Clãdirea primãriei Cernãuþi se numãrã printre cele bãtrânã îngânã un cântec al linºtii,
mai frumoase din vestul Ucrainei. Orologiul din turnul iar oraºul picurã de somn. Deodatã
ei ºi melodia “Maricica” atrag turiºti din toatã þara. Ca începe sã viseze. Iatã, rutierele s-au
ºi cea din Mucacevo (Muncaci), din Ivano-Frankivsk transformat în pãsãri galbene care
(Stanislaw) ºi multe altele, ea a fost construitã cu zboarã lin deasupra strãzilor. Fãrã nici
mai bine de 100 de ani în urmã. un zgomot. Pietonii au luat chipul
Înaintaºii ne-au lãsat amintiri frumoase. Noi nu picãturilor de ploaie, curate ºi scli-
lãsãm urmaºilor nimic de preþ. pitoare ca niºte pietre scumpe, s-au
lipit de aripile pãsãrilor ºi au început
CEAS DE FLORI CU GHINION sã cadã pe la geamurile propriilor case.
Pe perioada iernii ceasul de flori de lângã Podul Erau mulþi. Plini de emoþii ºi ostenealã,
Turcesc din Cernãuþi va fi demontat. Instalat cu prilejul fiind scuturaþi de pe aripi, au adus ploaia
jubileului de 500 de ani de la prima atestare tristeþii. Strãzile au devenit invizibile.
documentarã a oraºului, ceasul a fost vandalizat de Clãdirile s-au topit într-un fum plum-
nenumãrate ori, reparat ºi iar stricat, încât mai mult a buriu, lãsat de ultimele focuri ale toamnei, care a învãluit ceaþa. Poate cã a dormit prea mult... Poate a vãzut un
stat decât a funcþionat. ºi strãzile. Fumul se luptã cu ceaþa. Noaptea a devenit vis cam trist... Sau l-a cuprins, pur ºi simplu, nostalgia
Cam în aceeaºi situaþie se aflã ºi þara, cu unica lungã ºi plictisitoare. Prin ea, într-un voal strãveziu, toamnei?.. Pe geamul deschis abureºte cafeaua din
deosebire cã nimeni n-o poate repara. danseazã inspiraþia. Aºa cã oraºul meu va putea dormi cana mea. În oglinda ei se priveºte inspiraþia, potrivindu-
PÃZEA, AISTA NU-I PE LISTÃ! destul. Copacii dezbrãcaþi s-au îmbrãþiºat prin umbre ºi ºi voalul strãveziu pe care vântul încearcã sã-l smulgã.
Pe lista sancþiunilor personale aplicate de Federaþia au venit la balul nocturn ca sã danseze valsul toamnei. ªi nostalgia poate fi frumoasã atunci când prin ea te
Rusã faþã de Ucraina se regãsesc ºi câteva persoane Erau palizi, vorbeau despre dimineþile de primãvarã, despre însoþeºte inspiraþia.
originare din regiunea Cernãuþi: deputaþii poporului M. tinereþe ºi nu vroiau nicidecum sã recunoascã tristeþea ºi Zboarã o frunzã aurie în cer. E gândul meu spre
Burbak, B. Onufrik, V. Sevriukov, G. Timiº, fostul mediul în care respirau. Dumnezeu ºi, cã mâine, va fi cea mai frumoasã zi,
premier A. Iaþeniuk, procurorul militar principal A. Deodatã, oraºul a tresãrit prin somn: când voi lua din nou condeiul ºi voi scrie cele mai
Matios, ministrul informaþiilor I. Steþ... – Dar aerul, aerul de ce nu s-a transformat în nimic? splendide cuvinte despre aceastã lume minunatã ºi
Alþi demnitari, care n-au încãput pe listã, sunt priviþi O fi bolnav, oare, o fi prea poluat?.. despre viaþã, cel mai frumos dar dumnezeiesc.
chiorâº: nu cumva se au de bine cu Putin? Oraºul a respirat adânc, dupã care simþi o ametealã O frunzã aurie, o scrisoare pecetluitã de vremuri,
ªI CEI GRAªI AU FOST ARªI uºoarã în urma fumului abundent ce se tot lupta cu se perde în cer...
La o fermã de proci din raionul Zastavna, ragiunea
Cernãuþi, au fost arse toate cele 2.328 de animale ABONAREA-2019
infectate de pesta porcinã africanã. Au fost întreprinse
toate mãsurile de dezinfecþie a utilajelor ºi teritoriului.
Autoritãþile au adoptat un plan de acþiuni pentru DECÂT O GÂLCEAVÃ MARE,
prevenirea epidemiei.
În ultima vreme, din cuza pestei porcine africane
au fost arse mii ºi mii de animale.
MAI BINE O CONCORDIE MICÃ
COADA SE LUNGEªTE IAR Stimaþi prieteni!
Odatã cu sosirea sezonului rece se lungesc cozile A început abonarea la presa periodicã pe anul
la oficiile de protecþie socialã a populaþiei din regiunea 2019. Dintre toate ziarele ºi revistele care apar în
Cernãuþi. Tot mai mulþi cetãþeni aºteaptã subvenþii de Ucraina Concordia este unul dintre cele mai
la buget la plata serviciilor comunale, dar lucrãtorii accesibile. Sãptãmânalul figureazã în Catalogul
acestora nu-i pot ajuta, deoarece încã nu au fost puse ediþiilor periodice locale ºi Catalogul presei din
la punct programele necesare. Ucraina, care poate fi consultat la orice oficiu poºtal
Scumpirile din ultima vreme lovesc tot mai dureros din þarã, unde vã puteþi abona pe anul viitor.
în persoanele cu venituri mici. Un abonament n-o sã vã spargã bugetul familiei,
mai ales cã vã puteþi abona numai pe jumãtate de an
BÃTAIE SORÃ CU MOARTEA sau chiar pe trei luni. Comparaþi preþurile la celelalte
Combatantul Iaroslav Havriliuk din regiunea ziare ºi grãbiþi-vã la oficiile poºtale, ca sã vã faceþi la
Cernãuþi, care zilele trecute a fost adus în sicriu de timp abonamentul! 6 luni – 58,26 grn.;
pe frontul din estul þãrii, n-a cãzut pentru apãrarea Preþul de abonament la Concordia a crescut, dar 1 an – 116,52 grn.
Patriei. El a fost bãtut pânã la moarte de comandantul nu din vina redacþiei, ci din cauza scumpirii serviciilor Oficiile poºtale mai percep o micã taxã supli-
sãu, cu care se zice cã se afla în relaþii de duºmãnie. poºtale. Astfel, un abonament a ajuns sã coste: mentarã pentru completarea chitanþelor, care variazã
Cama aºa mor eroii nemuritori. 1 lun㠖 9,71 grn.; în funcþie de termenul pentru care vã abonaþi.
A fost deschisã o anchetã penalã, dar existã 3 luni – 29,13 grn.; Nu ne uitaþi ºi nu vã vom uita!
temeri cã ucigaºul va scãpa de pedeapsã.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
ACTUALITATE
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

ªtiri BucPress
ROMÂNII DIN NORDUL BUCOVINEI 800 DE ELEVI ROMÂNI DIN REGIUNEA
SUNT INVITAÞI LA „FESTIVALUL BUCOVINEI” ODESA, AJUTAÞI DE ROMÂNIA
Toate asociaþiile românilor din
regiunea Cernãuþi, reprezentanþii presei
SÃ VADÃ CETATEA ALBÃ
de limba românã din Ucraina, primarii Institutul „Eudoxiu Hurmu-zachi” însemnele româneºti pe lespezile
localitãþilor cu populaþie româneascã din pentru românii de pretutindeni a originale de la cetate. Pentru câteva ore,
nordul Bucovinei, personalitãþi ale desfãºurat proiectul „Cheia spre Þarã cât s-au aflat între zidurile cetãþii, au simþit
comunitãþilor româneºti din aceast㠖 excursii tematice pentru tinerii cã fac ºi ei parte din istorie.
regiune sunt invitaþi de Centrul Cultural români din Basarabia istoricã”, în Impresionanta fortãreaþã este loca-
Sector 1 Bucureºti la „Festivalul perioada 27 octombrie – 4 noiembrie lizatã în sudul Basarabiei ºi a reprezentat
Bucovinei”, organizat cu ocazia Unirii 2018 la Cetatea Albã din sudul unul dintre punctele-cheie ale apãrãrii lui
Bucovinei cu Þara. Cei mai iubiþi artiºti Basarabiei (Ucraina). Derularea ªtefan cel Mare, dar a fost ocupatã în
din cele douã regiuni ale Bucovinei vor proiectului s-a realizat în parteneriat 1940 de Uniunea Sovieticã, iar dupã 1991
aduce arta, tradiþiile ºi portul acestei Cultural Sector 1, remis Agenþiei cu Asociaþia Naþional-Culturalã a a devenit parte a Ucrainei. Un alt obiectiv
zone. BucPress. Românilor din regiunea Odesa a fost Muzeul oraºului, care este unul
Este cazul ca, dupã atât de mult Trei zile (Piaþa George Enescu, fost㠄Basarabia”. complet, prezentând istoria regiunii de
timp, sã ne amintim cã în vecinãtatea Piaþã a Palatului Regal, 23-25 noiembrie 800 de persoane, din care 736 elevi la paleolitic pânã la al Doilea Rãzboi
nordului României supravieþuiesc cultural 2018) cu peste 200 de artiºti ºi ºi 64 de cadre didactice sau pãrinþi Mondial, dar ºi etnografie sau istorie
mai mulþi fraþi români. Mãcar cu prilejul ansambluri folclorice din sudul ºi nordul însoþitori, din satele cu populaþie majoritar naturalã.
Centenarului sã ne aducem aminte de Bucovinei, cei mai buni meºteri populari româneascã din Bugeac, au participat la Scopul acþiunii a fost acela de a
ei, sã-i cunoaºtem ºi sã reînnodãm ºi cele mai gustoase bucate vor însoþi o excursie impresionantã. În fiecare zi a facilita cunoaºterea unor realitãþi din
legãturile de sânge pe care le avem. Dãm campania de informare a opiniei publice acestei perioade, cel puþin douã autocare trecutul istoriei naþionale româneºti, în
timpul înapoi ºi, pentru o clipã, inima cu privire la situaþia învãþãmântului de au pornit din Ismail spre Cetatea Albã, vederea recuperãrii ºi menþinerii vii a
Bucovinei va fi întreagã ºi va bate în limbã românã din Ucraina ºi a strângerii cu rute de cãlãtorie prin cinci raioane memoriei istorice, ºi a conºtientizãrii
unison cu inima Þãrii-mam㠖 se spune de fonduri pentru grãdiniþele ºi ºcolile (Reni, Ismail, Chilia, Tatarbunar, Sãrata), apartenenþei la neamul românesc.
într-un comunicat de presã al Centrului româneºti din aceastã þarã. conform unui program bine stabilit. Totodatã, proiectul a vizat creºterea
Toþi copiii au fost încântaþi de ceea ce gradului de informare cu privire la valorile
EXPOZIÞIE DE ARTÃ au aflat, cât ºi de ceea ce au vãzut legat
de Istoria Neamului Românesc. Apro-
istorice, culturale ºi spirituale româneºti,
în sensul cultivãrii respectului faþã de
CONTEMPORANÃ LA CERNÃUÞI ximativ 90% dintre elevi au vizitat pentru
prima datã Cetatea Albã ºi au remarcat
acestea ºi a asumãrii lor în viaþa
cotidianã.

În perioada 24-27 noiembrie 2018 la cultura îi înalþã ºi îi uneºte pe oameni, îi
Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hur- face mai demni ºi mai buni.
muzachi” ºi 28 noiembrie – 2 decembrie Arta reuºeºte sã trezeascã noi
2018 la Consulatul General al României speranþe ºi sã deschidã porþile spre o
la Cernãuþi va avea loc Expoziþia de Artã lume a imaginarului ce are puterea de a
Contemporan㠄Reconstituiri”, consacratã
Zilei Bucovinei.
face imposibilul posibil. O MILITANTÃ ANTICORUPÞIE
Câþiva artiºti români bucovineni din
Potrivit unui comunicat al Centrul
Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”,
diferite generaþii: maeºtrii Constantin A DECEDAT DUPÃ UN ATAC
Flondor, Maria Coþofan (Sârbu) ºi Ion
remis Agenþiei BucPress, Centenarul Sveclã ºi mai tinerii artiºti consacraþi: CU ACID SULFURIC
Marii Uniri (1918-2018) este o dovadã Mihai Chiseliþã, Nicolae Chiseliþã,
de netãgãduit cã spiritualitatea româ- Gheorghe Dârda, ªtefan Purici, Ale- O tânãrã militantã îm-
neascã odatã închegatã nu mai poate fi xandru Timciuc ºi Gheorghe Zvarici aduc potriva corupþiei din Uc-
destrãmatã sau luatã de cineva, prin subtilitãþile penelului omagiu raina, Katerina Handziuk,
asemenea Credinþei. Sensibilitatea, Pãmântului din care au fost modelaþi. grav rãnitã dupã un atac cu
acid sulfuric, a decedat la
spital.
66 DE ANI DE PUªCÃRIE „Katerina a murit. De-
PENTRU CONTRABANDÃ CU ÞIGÃRI taliile vor fi disponibile în
curând”, a indicat pe Face-
La 66 de ani de închisoare au fost cu þigãri, pe care le transportau cu barca book un grup care a pu-
condamnaþi traficanþii de articole de peste Tisa. Criminalii au folosit telefoane blicat pânã acum cu regu-
tutungerie care au creat un grup criminal mobile înregistrate pe numele altor laritate buletine despre
organizat ºi au transportat þigãri cu persoane, în discuþii utilizau pseudonimele starea de sãnãtate a activistei ºi
Poroºenko într-o postare pe contul sãu
barca din Ucraina în Ungaria – infor- membrilor grupului infractor, în timpul informaþii cu privire la investigarea
de Twitter.
meazã corespondentul BucPress în conversaþiilor s-au folosit ºi de un receptor acestui atac. Preºedintele ucrainean
Militantã ºi consilierã a primarului din
regiunea Transcarpatia, Elvira Chilaru. radio din Ucraina. Petro Poroºenko a confirmat decesul ºi
Herson (sud), Katerina Handziuk, de 33
Aceastã decizie a fost luatã de O parte a grupului era implicatã în a prezentat condoleanþe rudelor mili-
de ani, a denunþat corupþia în cadrul
instanþa judiciarã din Niredgaza (Un- livrarea ºi vânzarea de þigãri pe piaþa tantei în timpul unei întâlniri cu re-
filialei regionale a Ministerului de Interne
garia). În special, doi organizatori ºi neagrã, alta supraveghea frontiera ºi prezentanþi ai comunitãþii ucrainene din
ucrainean ºi a fost atacatã la sfârºitul
beneficiarul transportãrii peste frontierã þinea legãtura cu partea ucraineanã. S- Turcia, unde a efectuat o vizitã oficialã.
lunii iulie, când un necunoscut a aruncat
se vor afla în detenþie 6,9 ºi 7,5 ani. a constatat cã inculpaþii, împreunã cu „Mã adresez forþelor de ordine sã facã
asupra ei aproape un litru de acid
Ceilalþi inculpaþi au fost condamnaþi de alþi complici neidentificaþi, au transportat tot posibilul pentru ca asasinii Katerinei
sulfuric. Ea a fost spitalizatã în stare
la un an pânã la 6 ani de închisoare. cel puþin 53.477 pachete de þigãri pe Handziuk sã fie gãsiþi, judecaþi ºi
„gravã”, cu arsuri pe mai mult de 30%
S-a stabilit cã gruparea interlopã a teritoriul Ungariei, cauzând daune pedepsiþi”, a scris de asemenea
din suprafaþa corpului.
acþionat cu regularitate din anul 2015, bugetului þãrii în valoare de aproape 40
membrii ei fãcând sistematic contrabandã de milioane de forinþi. Agenþia BucPress, www.bucpress.eu
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
 9 noiembrie 2018
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
LA IZVOARE
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Aniversãri
Ion DRÃGUªANUL

SAMUIL ANDRIEVICI – SILVESTRU MORARIU
200 de ani de la naºtere
Românã ºi acceptatã în 1904, rãmân tot la nivelul gimnaziul ºi teologia la Cernãuþi (pânã în 1843). În al
versificãrii. „Mai importantã este fabula, devenitã azi treilea an de teologie s-a cãsãtorit cu Ileana Cea-
istoricã, „Cucoºu curcãnit“, scrisã în 1864. Aici poetul hovschi, fata rãposatului preot din Ceahor, care se trãgea
ne descrie pe „prinþul paserilor“, un cucoº „mândru ºi din familia rãzeºeascã ªcraba din Stãneºtii de Sus
frumos“, „cu coada încordatã în ºepte vãpsele ca un (pe Ceremuº) ºi a fost rânduit preot la Ceahor, dupã
curcubãu“ ºi cu glasul sãu puternic, care noaptea este absolvirea seminarului teologic. La Ceahor rãmâne
un „oarnic bun“. Dar acest cucoº ambiþios, vãzând pe vreme de douã decenii, timp în care este numit ºi
curcani „rotindu-se ºi urlucând“, s-a însoþit cu ei. ªi protosviter al þinutului Cernãuþi ºi se ocupã, cu hãrnicie
atunci curcanii au început a-l preface pe noul tovar㺠ºi pricepere, de înfiinþarea de ºcoli poporale. Din 1862,
dupã chipul ºi asemãnarea lor. „Curcanii-ndatã creasta Samuil Andrievici lucreazã la Consistoriu, iar din 1865
i-au ciupit / Penele i-au smuls ºi l-au pãcliºit“ de au a fost înaintat, prin decret imperial, consilier consistorial.
fãcut dintr-însul o simpl㠄caricaturã“. Iar naivul cucoº S-a cãlugãrit în 1874, luând numele Silvestru. Era
se bucura cã s-a uºurat „de straiul cel vechiu“. ªi, ca preþuit de împãratul Francisc Iosif, pe care îl vizita
sã placã ºi mai mult curcilor, strângea pene ce cãdeau adesea la Viena, dupã cum rezultã din comunicatele
de pe curci ºi curcani ºi le înfigea pe trup. Dar ce folos? din presa bucovineanã, iar prietenia aceasta slujeºte
„... când sã rãschira / El în pene ca curcanii, penele ºi Bucovinei, Silvestru Morariu fiind desemnat Arhi-
pica“. Ba chiar ºi-a pierdut ºi glasul. ªi poetul continuã: episcop ºi Mitropolit al Bucovinei, curând dupã îmbrã-
„În acest chip cucoºul cel mãrit, / Vrând a fi curcan, s-au carea straiului monahal, în 1880. Dupã Silvestru Morariu
pãcliºit. / Smult, ciupit ºi amorþit între curcani umbla / ªi au rãmas 28 lucrãri teologice, cele mai multe dintre
cine îl videa râdea ºi sã mira“. Iar morala acestei fabule? ele publicate, începând cu „Cuvântare spre mângâierea
„Soiul tãu pãzeºte, nu te fã curcan, / Limba ta cinsteºte, ºi îmbãrbãtarea norodului celui certat prin secetã,
de eºti moldovan! / Nu te urî însuºi, nu te depãrta / De lãcustã, rãsboi ºi cholerã în vara anului 1848“, tipãritã
obiceiul tãu ºi de limba ta; // Cã nici german, nici francez pe cheltuiala sa, în condiþiile unui an nefericit, ºi
vei fi / Alt naþional nu vei dobãndi. / ªi, de laºi aice, pre terminând cu „Apologie der orthodoxen griechisch-
ai tãi strãmoºi, / Te prefaci în altul ca acel cucoº“. orientalischen Kirche der Bucovina“ (Cernãuþi, 1890).
Este aceastã dojanã foarte caracteristicã, pentru cã o De-a lungul întregii sale vieþi, s-a implicat în activitãþi
aruncã un preot mai ales colegilor sãi, pe atunci singura sociale (pensii pentru preotesele vãduve ºi pentru orfanii
categorie de intelectuali români, cãrora le plãcea sã lor; mãrirea lefurilor dascãlilor bisericeºti ºi ale preoþilor
Samuil Andrievici, viitorul mitropolit de luminoasã se umfle în penele împrumutate ale culturii germane ºi cooperatori; burse pentru copiii sãrmani etc.) ºi
ulterioarã aducere aminte, Silvestru Morariu, obligã la care preferau sã fie preoþi internaþionali ortodocºi, un culturale (înfiinþarea de ºcoli, sprijinirea financiarã a
respectul memoriei. Ca versificator al Calendarului, tip creat de episcopul de tristã memorie Eugeniu publicaþiilor, tipãriturilor ºi cãrþilor bucovinene etc.), fiind
dovedeºte o oarecare îndemânare („Astãzi darã te Hacman“ (Loghin, op.cit., pp. 60, 61). ales, în mai multe legislaturi, deputat în parlamentul
zoreºte / Alte zori nu aºtepta, / Cã nãdejdea ameþeºte Samuil Andrievici, fiul parohului Gherasim din Mitocu imperial vienez ºi în cel provincial din Cernãuþi.
/ ªi norocul te-a-nºela“), dar textele lui, scrise dupã Dragomirnei (la bãtrâneþe, ieromonah al mãnãstirii) ºi În multe privinþe, Silvestru Morariu a fost, alãturi de
ortografiile vremii, chiar ºi adaptate de Constantin al Zamfirei, fiica preotului Grigorovici din aceeaºi Hurmuzãcheºti ºi, mai târziu, dupã ei, un „Grach al
Loghin la ortografia unicã, stabilitã de Academia localitate, a fãcut ºcoala primarã la Suceava, iar Românilor“, cum obiºnuia sã spunã Iraclie Porumbescu.

Sãrbãtori creºtine

La 26 octombrie (stil nou)/ 8 noiem-
brie (stil vechi), atât creºtinii ortodocºi,
SFÂNTUL DUMITRU þãranii aruncã un cãrbune în grãdinã,
pentru ca aceasta sã primeascã putere
cât ºi de cei catolici, îl sãrbãtoresc pe se facã praznice în fiecare cetate, în de a rodi.
Sfântul Mare Mucenic Dumitru care, în cinstea zeilor. Sfântul Dumitru este considerat ºi
tradiþia popularã româneascã, este Ajuns la Tesalonic, Maximian l-a patronul pãstorilor, ziua lui fiind aceea
considerat patronul pãstorilor sau cel chemat pe tânãrul voievod ºi l-a întrebat în care, spune tradiþia, ciobanii aflã cum
care desfrunzeºte codrul ºi usucã toate de cele auzite. Dumitru a mãrturisit cu va fi iarna. Aceºtia îºi aºeazã cojocul în
plantele. mare îndrãznealã a cã este creºtin ºi a mijlocul oilor ºi aºteaptã sã vadã ce oaie
Pãrinþii Sfântului Dumitru nu aveau defãimat închinarea pãgâneascã. Pe- se va aºeza pe el. Dacã se va culca o
copii ºi numai dupã multã rugãciune la deapsa împãratului a fost maximã: Dumitru oaie neagrã, iarna va fi bunã, iar dacã
Maica Domnului ºi la Mântuitorul Hris- a fost aruncat în închisoare. În ziua de se va culca o oaie albã, anotimpul rece
tos, au dobândit un fiu. Când copilul a douãzeci ºi ºase a lunii octombrie va fi aspru. Ziua Sfântului Dumitru era,
ajuns la vârsta la care sã poatã cunoaºte temnicerii, gãsindu-l stând la rugãciune, pe vremuri, ºi o zi a soroacelor. Se
ºi sã înþeleagã adevãrul, l-au dus pãrinþii l-au împuns cu suliþele ºi l-au ucis. terminau învoielile încheiate între stãpânii
în casa lor de rugãciune unde i-au arãtat În noaptea urmãtoare creºtinii au luat oilor ºi ciobani la San-George, de unde
icoana adevãratului Dumnezeu, Care a trupul Sfântului Mucenic ºi l-au îngropat, ºi zicerea c㠄la San-George se încaierã
fãcut cerul ºi pãmântul, ºi icoana iar deasupra mormântului au zidit o câinii, iar la Samedru se sfãdesc
Nãscãtoarei de Dumnezeu. Aici au bisericuþã în care se sãvârºeau multe stãpânii”.
chemat în tainã un preot ºi pe câþiva minuni. În aceastã bisericuþã a intrat În anumite zone, þãranii îl cinstesc
creºtini ºi l-au au botezat pe fiul lor în prefectul Iliricului, Leontie, ºi în timp ce pe Sfântul Dumitru ca fiind cel ce a dat
numele Preasfintei Treimi. se ruga, s-a vindecat de o boalã care îl oamenilor vinul folosit la Sfânta Împã-
Dupã moartea tatãlui sãu, Dumitru a chinuia de multã vreme. Pentru acest rtãºanie.
fost chemat de împãratul Maximian (286- fapt, Leontie a mulþumit lui Dumnezeu ºi Potrivit statisticilor Direcþiei pentru
305) ºi numit în locul acestuia, încre- Sfântului Mucenic Dumitru ºi a zidit o În credinþa popularã, anul este Evidenþa Persoanelor ºi Administrarea
dinþându-i-se Tesalonicul, cu porunca de bisericã mai mare ºi mai frumoasã în împãrþit în douã anotimpuri: varã ºi iarnã. Bazelor de Date din MAI, în 2013 ºi-au
a-l curãþa de creºtini: „Pãzeºte patria ta locul celei dintâi. Când s-a sãpat temelia Dacã Sfântul Gheorghe „încuie” iarna ºi sarbatorit onomastica 315.895 de
ºi s-o cureþi de necuraþii creºtini, uci- pentru aceastã construcþie, au fost gãsite înfrunzeºte întreaga naturã, Sfântul persoane, dintre care 277.700 barbati,
gându-i pe toþi cei care cheamã numele moaºtele Sfântului Dumitru, care izvorau Dumitru desfrunzeºte codrul ºi usucã iar 38.195 femei.
lui Iisus Hristos Cel rãstignit”. mir bine mirositor, în aºa fel încât toatã toate plantele. Existã credinþã cã în ziua Dintre barbaþii sarbatoriþi cu acest
Sf. Dumitru nu numai a încãlcat cetatea a fost umplutã de mireasmã. De Sf. Dumitru cãldura intrã în pãmânt ºi prilej, 261.437 poarta numele de
acest ordin, dar a început sã propo- aceea, i se mai spune Sfântului Mucenic gerul începe sã-ºi arate colþii. Dumitru, 8.112 se numesc Miticã, 5.393
vãduiascã Evanghelia. Împãratul Ma- Dumitru ºi Izvorâtorul de Mir. În ajunul sãrbãtorii Sfântului Dumitru, – Dimitrie, iar 1.036 – Dumitrache. În
ximian a aflat cã Dumitru este creºtin, Edificiul paleocreºtin original existã se aprind focuri, peste care sar copii, randul femeilor, 29.941 poarta numele
lucru care l-a mâniat foarte tare. Drept ºi astãzi ºi, din anul 1988, se aflã în pentru a fi sãnãtoºi tot anul. Focul are de Dumitra, 6.580 – Dumitriþa, 480 –
urmare, întorcându-se biruitor dintr-un lista monumentelor Patrimoniului Mon- ºi menirea de a alunga fiarele ºi de a Mitra, 383 – Dumitrica, 340 – Demetra,
rãzboi cu sciþii, Maximian a poruncit sã dial UNESCO. încãlzi morþii. Dupã ce focul este stins, iar 337 – Dumitrana.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
9 noiembrie 2 018
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234 Ž
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
DIVERSE
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Veºti din Transcarpatia

LECÞIE DESCHISà ”CENTENAR ÎN 100 DE CULORI”
LA UNIVERSITATEA DIN UJGOROD Centrul de Informare al României la
Solotivno va organiza, pe 17 noiembrie 2018,
în colaborare cu Consulatul României la
Solotivno ºi partenerii tradiþionali (Asociaþiile
”Nadia/Speranþa” ºi ”Maramureº – Solo-
tvino”), concursul de pictur㠔Centenar în 100
de culori”, destinat copiilor din ºcolile cu
predarea în limba românã din Transcarpatia,
citim un comunicat pe pagina de Facebook
a instituþiei diplomatice.
Fiecare ºcoalã este rugatã sã trimitã
câte trei picturi de format A3 la sediul
Centrului de Informare al României la
Solotvino (Solotvino, str. Harkivska nr. 1)
pânã la data de 14 noiembrie 2018. Persoana
de contact este dna Mariana Dan, care
poate fi contactatã la numãrul de telefon
096.914.7308 sau adresa de e-mail:
Pe 29 octombrie 2018, Gabriel Nicola, ºeful catedrei de relaþii internaþionale din danmaryana93@gmail.com
consulul României la Solotvino, a susþinut o cadrul UzhNU, bucurându-se de participarea Rezultatele concursului vor fi anunþate la
lecþie deschisã pentru studenþii Facultãþii de dlui Mykola Palinchak, decanul Facultãþii de sediul Consulatului României la Solotvino
Istorie ºi Relaþii Internaþionale din cadrul Istorie ºi Relaþii Internaþionale, dlui Mykhailo sâmbãtã, 17 noiembrie 2018, ora 16.00.,
Universitãþii Naþionale din Ujgorod (UzhNU) Dzyhor, ºeful reprezentanþei MAE al Ucrainei când vor fi înmânate premiile ºi menþiunile
având ca temã Serviciul Diplomatic al la Ujgorod, cadre didactice ºi peste 30 de participare.
României ºi aspecte de actualitate în studenþi. Aceastã acþiune face parte din calendarul
domeniul consular. Consulatul României la Solotvino de activitãþi pe anul 2018 al Centrului de
Manifestarea a avut loc la iniþiativa dlui mulþumeºte ºi pe aceastã cale organi- Informare al României la Solotvino ºi este
Alen Panov, preºedintele filialei din Trans- zatorilor ºi îºi exprimã speranþa cã astfel de sprijinitã financiar de Ministerul pentru
carpatia a Uniunii Diplomaþilor Ucrainei ºi colaborãri vor continua. Românii de Pretutindeni.

Anunþ File de calendar
EXPOZIÞIE DE ARTÃ CONTEMPORANÃ NOIEMBRIE
„RECONSTITUIRI” 17 – Ziua Internaþionalã a Studenþilor. 21 – Ziua Mondialã a Salutului.
Centenarul Marii Uniri (1918–2018) este o dovadã de netãgãduit cã Declaratã în 1941 de cãtre Consiliul Inter- – 235 de ani de la realizarea primului
spiritualitatea româneascã odatã închegatã nu mai poate fi destrãmatã sau naþional al Studenþilor, ca urmare a eveni- zbor din lume într-un balon cu aer cald.
luatã de cineva, asemenea Credinþei. Sensibilitatea, cultura, îi înalþã ºi îi uneºte mentelor din 1939 de la Praga, când nouã Zborul a durat 25 de minute, pe o distanþã
pe oameni, îi face mai demni ºi mai buni. studenþi ºi-au pierdut viaþa, iar alþi peste de 9 km, iar altitudinea maximã atinsã a
Arta reuºeºte sã trezeascã noi speranþe ºi sã deschidã porþile spre o 1.200 au fost trimiºi în lagãre de concen- fost de 900 de metri.
lume a imaginarului ce are puterea de a face imposibilul posibil. trare. – Ziua Mondialã a Televiziunii.
Câþiva artiºti români bucovineni din diferite generaþii: maeºtrii Constantin – 85 de ani de când Statele Unite au 22 – 110 de ani de la naºterea lui Iulian
Flondor, Maria Coþofan (Sârbu) ºi Ion Sveclã ºi mai tinerii artiºti consacraþi recunoscut Uniunea Sovieticã. Vesper.
Mihai Chiseliþã, Nicolae Chiseliþã, Gheorghe Dârda, ªtefan Purici, Alexandru – a treia zi de joi a lunii noiembrie – Ziua 24 – 1473: ªtefan cel Mare cucereºte
Timciuc ºi Gheorghe Zvarici aduc prin subtilitãþile penelului omagiu Pãmântului internaþionalã fãrã fumat. Cetatea Dâmboviþei (Bucureºtilor).
din care au fost modelaþi. – 55 de ani de când în SUA a fost 1843 Mihail Kogãlniceanu a rostit
Consacratã Zilei Bucovinei ºi Centenarului Marii Uniri, Expoziþia de Artã introdus în circuit comercial primul telefon memorabilul „Cuvânt de deschidere al celui
Contemporan㠄Reconstituiri” invitã publicul la o redescoperire a unor noi cu taste. dintâi curs de istorie naþional㔠la Academia
valenþe ale autenticului ºi identitarului în dialog cu imaginarul la Centrul Cultural Mihãileanã din Iaºi, în care defineºte istoria
Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernãuþi în perioada 24-27 noiembrie 2018 ºi rolul ei în cristalizarea conºtiinþei na-
ºi la Consulatul General al României la Cernãuþi în intervalul 28 noiembrie – 2 þionale.
decembrie 2018. 26 – 130 de ani de la naºterea lui Vasile
Centrul Cultural Român Gherasim.
„Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernãuþi. – 200 de ani de la naºterea lui Silvestru
Morariu-Andrievici.
27 – 125 de ani de la moartea lui ªtefan
ªtefureac.
Colectvul pedagogic de la CIE Cupca, raionul – 200 de ani de la naºterea istoricului
Hliboca, exprimã sincere condoleanþe familiei literar lingvist Aron Pumnul, (1818-1866).
profesorilor Petru ºi Viorica Marcu în legãturã cu 19 – Ziua Internaþionalã a Bãrbatului. 28 – 1918: Consiliul General al Bucovinei
pierderea irecuperabilã, moartea mamei ºi soacrei 20 – Ziua Internaþionalã a Drepturilor adoptã moþiunea privind unirea ne-
Elena MARCU Copiilor. condiþionatã a Bucovinei cu Regatul
din Molniþa, raionul Herþa. – 155 de ani de la naºterea lui Mihai României.
Sã-i fie þãrâna uºoarã ºi amintirea veºnicã. Teliman. 30 – 1858: Americanul John Landis
Dumnezeu sã-i aºeze sufletul – 155 de ani de la naºterea lui Teodor Mason a patentat borcanul cu ghivent,
în grãdina raiului. Robeanu. cunoscut sub numele de „Borcanul Mason”.

CONCORDIA – ziar al minoritãþii naþionale româneºti din Ucraina Colegiul de redacþie aduce la
FONDATORI: Ministerul Culturii al Ucrainei; Întreprinderea colectiv㠓Redacþia ziarului minoritãþii naþionale cunoºtinþa tuturor cã rãspun-
româneºti din Ucraina Concordia”. derea pentru veridicitatea fap-
ÇÀÑÍÎÂÍÈÊÈ: ̳í³ñòåðñòâî êóëüòóðè Óêðà¿íè; Êîëåêòèâíå ï³äïðèºìñòâî “Ðåäàêö³ÿ ãàçåòè ðóìóíñüêî¿ telor ºi datelor publicate în ziar
íàö³îíàëüíî¿ ìåíøèíè Óêðà¿íè Êîíêîðä³ÿ”. o poartã autorul materialului.
Redactor-ºef: Doina STARIC Punctul nostru de vedere nu
concordia.ziar@gmail.com întotdeauna poate sã coincidã
Adresa redacþiei: str. O. Kobyleanska, 13 (et. 2), Cernãuþi–58000, Ucraina. Tel: +38 0972337516 cu punctul de vedere al semna-
Cont bancar: Êîä 21434406 ×Ô "Ïðèâàòáàíê", ð/ð 26002051607984, ì. ×åðí³âö³, ÌÔÎ 356282. tarului, deoarece vom respecta
Apare sãptãmânal. INDICE 33914. Certificatul înregistrãrii de stat: Seria KB, nr. 19246-9046 ÏÐ. Tiraj: 1.000. principiul democratic al plura-
Imprimare: IP Kliuciuk S.M. CUI 2272500317 Cernãuþi, str. Zavodska, 37. lismului de opinii.