Cuprins: 1. studierea imbinari sudate” °°? 2. sudarea prin topire-sudare cu fleara de gaze 3. standarde armonizate adoptate ce SR EN sub incidenta directive Simple pressuee vessels. 4studierea standardelor europene referitoare la simbolizarea materialetor de adios utilizate in productia de structuri sudate $. incercari mecanice ale imbinarilor sudate prin presiune 6. incercari mecanice ale imbinarilor sudate prin presiune 7. analiza metalografica a imbinarilor sudare 8. controlul nedistructiv al imbinarilor sudate 9. studiul tensiunilor din structurile sudate 10, studiul deformatilor structurilor sudate si metode de prevenirea lor" 11. cunoasterea si urmarirea flucului tehnologic de fabricatie a uunei structuri sudate (pod) 12. echipamente de sudare folosite in fabricarea sructurilor sudateA. fmbinarea sudati 1.1. Definize, components caracterizare Bass > Imbinaren sudtd este 0 tmbinare nedemostabilt ne dou sw mai multe pise sol inure nu poss et > Triana sida materialiind cones ail nt peste de mibina reat ch umare « coalesceeilcalizate a materialeor, produ le prin nelztea Leal a Scenora lao amu teriperatrk (Bcd aplicaren sinultank a unei presund, fie prin 4 sere i local co uma a une pein cs rt ce felt Sfmutan tlt sas msn mfral de as > Citoutor modu de alae 4 bint sue (pin topire seu mesine) Clemente component le sl sont (9 11) A 3 4 6 5 CZK SX) a) ») Fig Bente component ae wei iit tie prin top; b— prin peste PH na soma meer, 3 mae infer ermcd material de hs Sia cna ds tnbi: 6 soma de fas temomecane care) 4 audra sau metal suai (5) xe zo Tints ut prin ole ce mateiaack ‘nate mara oe plsle Ent, ela rua solid bk de Shin Beis de sudur ese frat ats atria top provenit dn MB fepetv MD. 4 nae cme 2) su delphi hr mati ess i materi de bos eo sone cue de gust deseo tl oar miressope, ar rope sub SSpectl cite suc 2 eee Gentine (ZI) ete ona ibn sud rin tpi, proven in » MAD pol et cre sue ic srl tfc su inion ah ica proce dedi 4 nuns Se tine (2) Tb sue pin pesone eto zon ngs ce ‘Racin consmctc maleate pele nba, grad de tegen T*Gpnvind de odenul de concent al aerallorpeseor tbe de fons sud: 4 Sana fue emomecanict (TT) sau mecaics (2 » mb sue pln ‘etait Ca putes dia MB ce suf tansforma sata su mecanice cous a uma tempeatur an fost plane Tcl peso dn 20 ‘tre 1 Pent binge sudate pin tp, propel bin ant determinate ol de ‘hile. Dilla pate fi determina pin planimesie sou snaiztchimis8 si poate f realzath prin MB, espectiv MD (Bg. 1.2.‘& Defines pein planimetie a dilute presupune determinarea seine provenite din (MB (Aa) § sespectiv MD (A,) si: definite fartipiiorsau-dlue prin MB (Pa), respectiv MD (Pm). ~ 1 Din punet de vedere geometric pirundere, lime, supratnare sau prin grosime gi malime in eazulimbinilr a olf (ig. 13). J 1 Raportul dine tatimea si parmderea (Inkinea) metaulul suduri repreina coefcintul de fort al acesteia, clement important in apreceres rezstenel ‘ehnologice a imbintei sud, grosimea a) b) Fig. 13, Hlementle geome ale uel inbindrsudt: ap a cap () sau eo): p~plrunderea: b~ ltmea h~ seprainaliarea (Ppairundvea 217: B~lajmea 217 1.2. Tipuri de imbintt sudate: Pozi de sudare 1 Criterile de lasiicre a imbinalor sud, sunt ‘Mol de realizare; Poza relaiv a peseor de imbinat ‘Numb de weceris Pozitia in spat timpol execute; Forma rast