Capitol 7

Măsurarea comerțului cu valoare adăugată

7.1 Lanțurile valorice globale (GVC) sau procesul de fragmentare internațională a producției pot fi
analizate atât din perspectivă micro cât și macro.

Perspectiva micro este ilustrată de tipologia aranjamentelor globale de producție din capitolul 2,
dar și de binecunoscutul exemplu "Apple iPod" (Dedrick et al, 2010), care a arătat că din prețul la
poarta fabricii (China) de 144 USD, mai puțin de 10% a contribuit la valoarea adăugată a Chinei,
cea mai mare parte a componentelor (aproximativ 100 USD) fiind importate din Japonia și restul
provenind preponderent din Statele Unite (SUA) și Republica Coreea. Această abordare stilizată
este obișnuită pentru anumite produse și explică doar o parte a povestii despre cine beneficiază
de comerț și despre modul în care funcționează GVC-urile, deoarece în mod obișnuit nu pot fi
identificate mișcările intermediare. De exemplu, mesajul ar fi semnificativ diferit dacă, din motive
de argument, piesele importate din Japonia folosite pentru a face iPod-ul necesită un conținut
semnificativ chinezesc.

7.2 Pentru a aborda imaginea de ansamblu și, de asemenea, pentru a surprinde toate efectele din
amonte, un număr de studii au adoptat o abordare macro, bazată pe construirea unor tabele de
input-output la nivel internațional sau mondial (Hummels et al. (2001), Daudin și colaboratorii
(2006, 2009), Johnson și Noguera (2010) și Koopman și alții (2011)). O serie de inițiative de
pionierat au contribuit la îmbunătățirea statisticilor care stau la baza obtinerii rezultatelor,
initiative precum Proiectul de analiză a comerțului global (GTAP), studiile Organizației Mondiale a
Comerțului (OMC) in colaborare cu Institutul pentru Dezvoltarea Economiilor, Organizația
Japoneza de Comert Exterior (IDE-JETRO) și, de asemenea, Baza mondială de date input-output
(WIOD).

7.3 Cu toate acestea, studiile și inițiativele au fost în general de natură unică și necesită utilizarea
unor date statistice neoficiale. Ceea ce lipsea până acum a fost o încercare sistematică de
integrare a dezvoltării statisticilor în acest domeniu. Ca răspuns la această necesitate, la 15 martie
2012, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și OMC și-au unit forțele
pentru a dezvolta o bază de date a indicatorilor Comerțului cu valoare adăugată (TiVA) și pentru
a-și integra producția în cadrul sistemului statistic internațional. O serie de rezultate preliminare
ale aceastei inițiative au fost lansate la 16 ianuarie 2013, iar câteva dintre cele mai importante
sunt prezentate mai jos. Cea mai recentă versiune a fost produsă în iunie 2015. Dar, așa cum este
descris în acest capitol, sunt necesare eforturi suplimentare (și se pot face) pentru a îmbunătăți
calitatea estimărilor produse sub umbrela "comerț cu valoare adăugată".1

1
Pentru a integra producția de tabele globale de input-output în sistemul de informații statistice internaționale,
OCDE și OMC întăresc în mod activ colaborările în curs și dezvoltă noi colaborări cu partenerii regionali, inclusiv
printre altele: proiectul Eurostat / JRC pe Global Full and Global Conturi pentru cercetare în analiza input-output
(FIGARO) în Uniunea Europeană; IPEA-UNECLAC, în curs de dezvoltare TiVA pentru regiunea latin-americană; APEC-
Tiva; ONU ESCWA, UNECA și Banca Africană pentru Dezvoltare.

1
7.4 În anumite privințe, acest capitol demonstrează importanța tuturor capitolelor precedente,
acționand ca un apel clar, împreună cu capitolele anterioare, către institutele naționale de
statistică (INS), că lumea este din ce în ce mai interconectată și că abordările convenționale
utilizate pentru a înțelege modul în care funcționează economiile nu se mai pot baza doar pe
statisticile naționale. Din ce în ce mai mult, pentru a înțelege modul în care funcționează
economiile și cum să fie țintite și create politici industriale care să vizeze competitivitatea, de
exemplu (fără a aduce atingere politicilor comerciale, implicațiilor și importanței comerțului), este
necesar să vedem întregul.

Statisticile naționale creează imagini bazate pe relațiile dintre producători, consumatori și restul
lumii. Dar aceste relații, în special cele cu restul lumii, devin din ce în ce mai complexe și, ca atare,
există o nevoie tot mai mare de a lua în considerare producția globală într-un cadru contabil
global. Aceasta implică o deviere de la rolul tradițional al organizațiilor internaționale ca si
compilatoare ale statisticilor naționale comparabile la nivel internațional, cum ar fi tabelele
naționale de input-output sau tabelele resurse-utilizari. În schimb, este necesar ca acestea să
reunească tabelele naționale pentru a crea o tabelă globală și, de asemenea, să acționeze ca si
conducători pentru a rezolva diferențele existente între statisticile in oglinda. Acest ultim punct a
fost deja evidențiat în capitolul 5.

7.5 Restul acestui capitol descrie factorii determinanți ai politicilor și necesitățile unui astfel de
cadru, precum și metodologia și ipotezele care stau la baza estimării comerțului cu valoare
adăugată, înainte de a finaliza implicațiile pentru INS-uri, în special în ceea ce privește colectarea
datelor și compilarea tabelelor input-output. Capitolul se încheie prin descrierea viitoarelor căi de
cercetare pe termen lung.

Figura 7.1

Dubla inregistrare a fkuxurilor brute de comert

Export brut (110)

Export brut
(intermediates) Tara B
(100)
Tara A Valoare adaugata (10) Tara C

Valoare adaugata (100)

2
Principiile cheie ale TiVA

7.6 Inițiativa TiVA abordează implicit dubla contorizare a fluxurilor brute de comerț actuale și, în
schimb, masoara fluxurile legate de valoarea adăugată (compensarea forței de muncă, alte
impozite pe producție și excedentul de exploatare sau profitul) de către o țară în producția de
bunuri sau servicii exportate.

7.7 Exemplul simplu de mai sus ilustrează acest lucru. Țara A exportă 100 de mărfuri, produse în
întregime în A, în țara B, care le prelucrează în continuare înainte de a le exporta în C unde sunt
consumate. B adaugă o valoare de 10 USD mărfurilor și, astfel, exportă 110 USD până la C.
Măsurarea convenționala a comerțului indică exporturi și importuri globale totale de 210 USD,
dar numai 110 USD din valoarea adăugată au fost generate în producția lor. De asemenea,
măsurarea convenționala indică faptul că tara C are un deficit comercial de 110 USD cu tara B și
niciun comerț cu tara A, în ciuda faptului că tara A este beneficiarul principal al consumului din
tara C.

7.8 Dacă, în schimb, vom urmări fluxurile de valoare adăugată, se poate recalcula deficitul
comercial al tarii C cu tara B pe baza valorii adăugate pe care o "cumpără" de la tara B ca cerere
finală, care reduce deficitul pe această bază la 10 USD și aplică aceeași abordare a valorii
adăugate a tarii A pentru a arăta tarii C un deficit de 100 USD cu tara A. Rețineți că deficitul
comercial global al tarii C cu restul lumii rămâne la 110 USD. Tot ce sa schimbat sunt pozițiile sale
bilaterale. Această ilustrare simplă arată modul în care producția dintr-o țară poate fi afectată de
consumatorii din alta și de cât de mult poate fi afectata (cum ar fi consumatorii tarii C care conduc
producția tarii A), dar poate și să afișeze multe alte informații importante despre GVC. De
exemplu, rezultă că exporturile tarii B depind în mod semnificativ de importurile intermediare de
la tara A, ceea ce demonstrează că măsurile protecționiste asupra importurilor din tara A ar putea
dăuna propriilor exportatori și, prin urmare, competitivității. Într-adevăr, prin furnizarea de
informații la nivel de industrii specifice, este posibil să se ofere informații și în alte domenii, cum
ar fi contribuția sectorului de servicii la comerțul internațional.

Nevoia de TiVA

7.9 În timp ce literatura de specialitate cu privire la comerțul cu valoare adăugată este destul de
tehnică, ea a atras atenția factorilor de decizie politică. Ceea ce inițial părea o preocupare pentru
statisticienii de comert este în prezent înțeleasa ca o chestiune esențială pentru dezbaterea
politică. De exemplu, Pascal Lamy, directorul general al OMC a menționat că "prejudecățile
statistice create prin atribuirea valorii comerciale ultimei țări de origine pervertesc adevărata
dimensiune economică a dezechilibrelor comerciale bilaterale. Acest lucru afectează dezbaterea
politică și conduce la percepții greșite."2 Recent, Senatul francez a dedicat un seminar special
chestiunilor legate de statistică și politică3.

2
Financial Times, 24 January 2011
3
WTO and Commission des Finances du Sénat, (2011) "Globalization of industrial production chains and measurement of
trade in value added", Conference proceedings.

3
7.10 Există o serie de domenii în care măsurarea comerțului în termeni de valoare adăugată
aduce o nouă perspectivă și poate avea un impact asupra politicilor:

a) Comerțul, creșterea și competitivitatea: o mai bună înțelegere a valorii adăugate interne

generate de exportul unui bun sau serviciu într-o țară este esențială pentru strategiile de
dezvoltare și politicile industriale. Unele țări au valorificat GVC-urile dezvoltând avantaje
comparative în anumite părți ale lanțului valoric. De exemplu, în China, o mare parte din
exporturile sale reflectă activitatea de asamblare, în care conținutul străin este ridicat. Prin
urmare, accesul la importuri mai ieftine și accesibilitatea în cadrul GVC-urilor contează atât într-o
lume a fragmentării internaționale, cât și accesul pe piețe.

Cu toate acestea, statisticile de comerț brute convenționale nu sunt capabile să dezvăluie

conținutul străin al exporturilor și, astfel, există riscul ca politicile care protejează industriile în
care statisticile brute sa dezvaluie un avantaj comparativ ar putea diminua competitivitatea
acelorași industrii interne, stilul-mercantilist "in dauna vecinului" se poate transforma greșit in
"dauna proprie".

b) În plus, valoarea adăugată nationala nu se regăsește doar în exporturi, ci și în importuri:

bunurile și serviciile produse într-o industrie nationala sunt intermediar expediate în străinătate, a
căror valoare revine în economia națională încorporată în importurile altor și adesea aceloraşi
industrii. În consecință, tarifele, barierele netarifare și măsurile comerciale - cum ar fi drepturile
antidumping - pot, de asemenea, să influențeze competitivitatea producătorilor interni din
amonte (precum și competitivitatea producătorilor din aval, așa cum sa menționat mai sus), pe
lângă producătorii străini. De exemplu, un studiu al Consiliului Național al Comerțului Suedez
privind industria europeană a încălțămintei evidențiază faptul că încălțămintea "fabricată în Asia"
încorporează între 50% și 80% din valoarea adăugată a Uniunii Europene (UE). În 2006, Comisia
Europeană a introdus drepturi antidumping privind încălțămintea importată din China și Vietnam.
O analiză în termeni de valoare adăugată ar fi arătat că valoarea adăugată a UE era, de fapt,
supusă drepturilor antidumping4

c) Privind comerțul din perspectiva valorii adăugate, acesta este capabil să dezvăluie mai bine
modul în care industriile autohtone din amonte contribuie la exporturi, chiar dacă aceleași
industrii au o expunere directă mica la nivel internațional. Statisticile de comerț brute, de
exemplu, arată că mai puțin de un sfert din totalul comerțului global se află în servicii. Cu toate
acestea, în termeni de valoare adăugată, cota este semnificativ mai mare. Industria bunurilor
necesită semnificative inputuri intermediare de servicii (atât de la furnizori străini, cât și de la
furnizori interni). Prin urmare, analizarea comerțului cu valoare adăugată poate arăta că politicile
de încurajare a liberalizării comerțului cu servicii și mai multe investiții străine directe (ISD), și deci
politici menite să îmbunătățească accesul la servicii mai eficiente, pot îmbunătăți competitivitatea
exporturilor în industria bunurilor

4 "Adăugarea valori la economia europeană. Cum antidumping poate afecta oferta companiilor europene globalizate. Cinci studii de
caz din industria încălțămintei ", Kommerskollegium, Consiliul Național al Comerțului, Stockholm, 2007.

4
d) Dezechilibre globale: contabilizarea comerțului cu valoare adăugată (în special comerțul cu
parti și componente intermediare) și ținând seama de "comerțul cu sarcini"5 nu modifică balanța
comercială globală a unei țări cu restul lumii ( ROW) – ci redistribuie surplusurile și deficitele între
țările partenere. Atunci când balanțele comerciale bilaterale sunt măsurate în termeni bruti,
deficitul cu producătorii finali de bunuri (sau excedentul exportatorilor de produse finale) este
exagerat, deoarece încorporează valoarea inputurilor străine. Dezechilibrul este, de fapt, cu țările
care au furnizat inputuri producătorului final. Pe măsură ce presiunea de re-echilibrare crește în
contextul deficitelor persistente, există un risc de reacții protecționiste care vizează țările de la
sfârșitul GVC, pe baza unei percepții incorecte a originii dezechilibrelor comerciale. După cum se
arată mai jos, rezultatele preliminare din baza de date OECD-OMC indică schimbări semnificative.

e) Impactul șocurilor macroeconomice: criza financiară 2008-2009 s-a caracterizat printr-un

colaps sincronizat în toate economiile. Autorii au discutat despre rolul lanțurilor globale de
aprovizionare în transmiterea a ceea ce a fost inițial un șoc la cerere în piețele afectate de lipsa
de credite. În special, literatura de specialitate a subliniat "efectul de bici" al GVC. 6 Atunci când
se înregistrează o scădere bruscă a cererii, firmele întârzie comenzi și diminuează stocurile, având
drept consecință faptul că scăderea cererii se amplifică de-a lungul lanțului de aprovizionare și se
poate traduce într-o stagnare pentru companiile situate în amonte. O mai bună înțelegere a
fluxurilor comerciale cu valoare adăugată ar oferi instrumente pentru factorii de decizie politică
pentru a anticipa impactul șocurilor macroeconomice și pentru a adopta răspunsurile politice
corecte. Orice analiză a impactului comerțului asupra cererii pe termen scurt este probabil să fie
părtinitoare atunci când se analizeaza numai fluxurile comerciale brute. Acest lucru a fost
demonstrat și mai recent în urma dezastrului natural care a lovit Japonia în martie 2011.7

f) Comerțul și ocuparea forței de muncă: mai multe studii privind impactul liberalizării comerțului
pe piețele muncii încearcă să estimeze "conținutul locului de muncă/postului/job content" al
comerțului. O astfel de analiză este relevantă numai dacă se analizează valoarea adăugată a
comerțului. Ce ne-ar putea spune cifrele cu privire la valoarea adăugată este exact unde sunt
create locurile de muncă. Descompunerea valorii importurilor în contribuția fiecărei economii
(inclusiv cea internă) poate da o idee despre cine beneficiază de comerț. Exemplul industriei de
încălțăminte din UE prezentat mai sus poate fi interpretat în ceea ce privește locurile de muncă.
Gândirea tradițională în termeni bruți va lua în considerare importurile de pantofi fabricate în
China și Vietnam de către comercianții cu amănuntul de pantofi din UE ca locuri de muncă din UE

5
A narrow definition of trade in tasks would simply identify services that are now outsourced and traded at arm’s
length. These services used to be part of the non-core activities of firms (such as human resource management,
marketing and sales, and other types of business process outsourcing services). But with the fragmentation of
production, core activities are now subject to fine-slicing with an increase in the depth and scope of outsourcing
(Contractor et al., 2010).
The paradigm of trade in tasks, as defined by Grossman and Rossi-Hansberg (2008), goes beyond the increase
in trade in services following new outsourcing strategies. Their basic idea is that instead of trade being an exchange
of goods, it “increasingly involves bits of value being added in many different locations”. Trade in tasks is therefore a
theory of offshoring – the consequence of the separation of tasks in time and space.
6
See Escaith et al. (2010) and Lee et al. (1997).

7
See an application of international IO on "Japan's earthquake and tsunami: International trade and global supply chain impacts",
VoxEU, April 2011 at http://www.voxeu.org/index.php?q=node/6430

5
pierdute și transferate în aceste țări. Cu toate acestea, în ceea ce privește valoarea adăugată, ar
trebui să se țină cont de valoarea adăugată a UE și, în timp ce lucrătorii ar fi pierdut într-adevăr
locurile de muncă în UE în etapa de asamblare, măsurile bazate pe valoarea adăugată ar fi
evidențiat contribuția importantă a celor care lucrează în activitățile de cercetare, dezvoltare,
proiectare și marketing care există datorită comerțului (și faptul că acest proces de producție
fragmentat menține costurile reduse, iar companiile din UE sunt competitive). Atunci când
avantajele comparative se aplică mai degrabă "sarcinilor/tasks" decât "produselor finale",
compoziția de calificare a muncii încorporată în conținutul national al exporturilor reflectă nivelul
relativ de dezvoltare al țărilor participante. Țările industrializate tind să se specializeze în sarcini
de înaltă calificare, care sunt mai bine plătite și captează o cotă mai mare din valoarea adăugată
totală. Un studiu al OMC și al IDE-JETRO privind GVC-urile din Asia de Est arată că China este
specializată în tipuri de locuri de muncă cu nivel scăzut de calificare. Japonia, dimpotrivă, s-a
concentrat asupra activităților de export intensive în forța de muncă cu nivel mediu și ridicat de
calificare, importând în același timp mărfurile produse de lucrătorii cu nivel scăzut de calificare.
Studiul arată, de asemenea, că Republica Coreea a adoptat o poziție de mijloc (în 2006), dar s-a
apropiat, de asemenea, de modelul descoperit în Japonia8.

g) Comerțul și mediul: Un alt domeniu în care dezvoltarea unui tabel input-output global ar
sprijini elaborarea de politici este în evaluarea impactului comerțului asupra mediului. De
exemplu, preocupările privind emisiile de gaze cu efect de seră și rolul lor potențial în schimbările
climatice au declanșat cercetări privind modul în care deschiderea comerțului afectează emisiile
de CO2. Decuplarea producției și a consumului și fragmentarea internațională a producției
necesită o viziune asupra valorii adăugate a comerțului pentru a înțelege locul producerii
mărfurilor importate (și, prin urmare, locul în care CO2 este produs ca o consecință a comerțului).
Diferitele studii ale OECD remarcă faptul că relocalizarea activităților industriale poate avea un
impact semnificativ asupra diferențelor dintre măsurile de reducere a emisiilor de CO2 pe baza
consumului și a producției (Ahmad et al., 2003, Nakano et al., 2009).

Dovezi timpurii din baza de date OECD-OMC9

7.11 Rezultatele prezentate în această secțiune sunt obținute din indicatorii OECD-WTO TiVA,
care sunt rezultate preliminare, publicate de OECD în ianuarie 2013.

7.12 La momentul redactării, baza de date se bazează pe un tabel input-output global care
reunește tabelele input-output naționale pentru 57 de economii, combinate cu date comerciale
bilaterale privind bunuri și servicii, cu o defalcare pe 37 de industrii (a se vedea mai jos).

Următoarele paragrafe oferă o prezentare generală a mesajelor cheie furnizate de date.

Exporturile necesită importuri

7.13 Datele arată că conținutul de import al exporturilor (ponderea valorii adăugate prin exportul
unui anumit produs originar din străinătate) este semnificativ în toate țările pentru care sunt

8
See WTO and IDE-JETRO (2011).
9
For more information, and the latest data, on the database see www.oecd.org/trade/valueadded

6
prezentate datele (40 la momentul redactării, toate cele 34 de țări ale OECD, Brazilia, China, India,
Indonezia, Federația Rusă și Africa de Sud), a se vedea figura 7.2, care arată conținutul intern al
exporturilor, ca procent din totalul exporturilor

7.14 În mod obișnuit, cu cat o țară este mai mare, cu atât conținutul străin global/total este mai
redus, reflectând în parte scara și costul. Dar o serie de economii mai mici au și continuturi straine
relativ scăzute în exporturile lor, cum ar fi Australia, Chile și Norvegia, reflectând ponderea lor
ridicată în exporturile de bunuri de resurse naturale, cum ar fi minele, petrolul și cuprul, care nu
au surprinzător un conținut străin scăzut . Și geografia joacă un rol important, ceea ce contribuie
la explicarea raportului relativ scăzut al Noii Zeelande, precum și la dependența relativ ridicată de
exporturile de produse agricole, care au și un conținut străin relativ scăzut. Cu toate acestea,
pentru economiile mijlocii, în special cele din Europa de Est, norma este de aproximativ o
treime din valoarea exporturilor pentru a reflecta conținutul străin.

7.15 Fără a aduce atingere câtorva dintre mențiunile interpretative de mai sus, raportul este
probabil singurul cel mai digerabil indicator al tendinței unei țări de a se angaja în GVC-uri.
Aceasta relevă existența centrelor de producție (hub-uri) europene, asiatice și nord-americane,
precum și dependența semnificativă pe care multe țări o au asupra importurilor pentru a genera
exporturi. În Mexic, cu maquiladoras10 și China cu procesatorii / asamblatorii săi, aproximativ o
treime din totalul exporturilor reflectă conținutul străin și, după cum este descris mai jos, acestea
sunt considerate estimări conservatoare.

Figura 7.2

Domestic content of exports (domestic value added exports, % of total gross exports), 2009
Conținutul national/intern al exporturilor (exporturi interne cu valoare adăugată,% din totalul exporturilor
brute), 2009
Iceland

Brazil
Republic of Korea

United States
Estonia

Belgium

United Kingdom

Indonesia
Hungary

Ireland

Czech Republic

Netherlands

Austria

Canada

Italy

South Africa
Japan

Norway
Australia

Russian Federation
Israel
Portugal

Slovenia

Spain
Luxembourg

Finland
Sweden

Mexico

Switzerland
Slovak Republic

Denmark
China
Poland
France
Germany

India
Greece
Turkey

New Zealand

Chile

10
Maquiladora is a manufacturing operation in Mexico, where factories import certain raw-materials semi-finished goods on a duty-free
and tariff-free basis for assembly, processing, or manufacturing and then export the products back to country of origin/Maquiladora este
o operațiune de fabricație în Mexic, unde fabricile importă anumite produse semifabricate din materii prime pe bază gratuită și fără tarife
pentru montare, prelucrare sau fabricare și apoi exportă produsele înapoi în țara de origine

7
7.16 Este însă necesară o atenție deosebită în ceea ce privește interpretarea rezultatelor: anul
2009 a fost un an excepțional, anul care a însemnat, probabil, pragul crizei financiare recente și
care a fost parțial caracterizat printr-o încetinire fără precedent a comerțului mondial. Deși baza
de date contine date incepand doar din anul 2005, o serie de date ilustrative incepand inca din
1995 sugerează că fragmentarea internațională a producției (conținutul de import al
exporturilor) a crescut în mod constant în majoritatea țărilor în ultimele decenii, ceea ce a
continuat în perioada 2005 - 2008 (Figura 7.3), în ciuda încetinirii înregistrate în multe țări în
2008. În 2009, însă, a scăzut conținutul de import al exporturilor și, deci, creșterea conținutului
intern, ceea ce sugerează că fragmentarea unui bun sau serviciu, este mai probabil să fie afectată
de încetinirea sincronizată a comerțului. În majoritatea țărilor, prin urmare, conținutul de import
al exporturilor globale în anul 2009 a revenit în jurul ratelor înregistrate în 2005, însă în China
datele indică o scădere constantă a conținutului său străin în cursul perioadei, sugerând evoluții în
care China a început să crească lanțul de valori adăugate.

Figura 7.3

Domestic content of exports (domestic value added exports, % of total gross exports), 2005-09

Conținutul național al exporturilor (exporturile cu valoarea adăugată internă,% din totalul

exporturilor brute), 2005-09

8
Figura 7.4

Transport equipment, gross exports decomposed by source, USD billion, 2009

Echipamente de transport, exporturi brute descompuse în funcție de sursă, miliarde USD, 2009

7.17 Dovezi concrete privind amploarea GVC-urilor apar mai clar atunci când se analizează
anumite industrii. De exemplu, între o treime și jumătate din valoarea totală a exporturilor de
piese și echipamente de transport a majoritatii producătorilor isi are originea în străinătate în
2009 (figura 7.4), condusă de nodurile (hub-urile) regionale de producție. În S.U.A. și în Japonia,
ponderea a fost de doar o cincime, reflectând preocuparea de a asigura input-uri pentru furnizorii
naţionali, dar acest lucru a fost remarcat și cazul Italiei, ceea ce reflectă, eventual, rețele
naţionale eficiente de întreprinderi mici și mijlocii. Interesant, în 2009, Germania a exportat cu
25% mai mult decât SUA în termeni bruţi, dar cu doar 5% mai mult în termeni de valoare
adăugată.

7.18 Modele asemănătoare apar în alte sectoare cu un grad ridicat de fragmentare internațională.
De exemplu, în China și Republica Coreea, în 2009, conținutul străin al exporturilor de produse
electronice a fost de aproximativ 40% (Figura 7.5), iar în Mexic, ponderea a fost de peste 60%.

Figura 7.5

Electronic equipment, gross exports decomposed by source, USD billion, 2009

Echipamente electronice, exporturi brute descompuse în funcție de sursă, miliarde USD, 2009

9
Ponderile ridicate ale importurilor intermediare sunt folosite pentru a servi piețele de export

7.19 Cifrele de mai sus relevă amploarea fragmentării internaționale a producției, deoarece
firmele exploatează posibilitățile oferite pentru a se integra în lanțurile de valori globale, prin
specializarea în activităţile în care au avantaje comparative, mai degrabă decât prin producerea
întregului lanț valoric. Integrarea necesită acces la bunuri și servicii intermediare rentabile
produse în amonte, care include bunuri și servicii importate. Măsurile protecționiste care sporesc
costul acestor importuri intermediare pot, prin urmare, să fie contraproductive, deoarece acestea
dăunează competitivității exportatorilor.

7.20 În majoritatea economiilor, aproximativ o treime din importurile intermediare sunt destinate
pieței de export. Nu este surprinzător faptul că, cu cât economia este mai mică, cu atât este mai
mare cota/ponderea, dar chiar și în SUA și Japonia aceste cote/ponderi sunt de 15 și respectiv
20% la nivelul economiei totale, cu o incidență mai mare a importurilor intermediare în unele
industrii puternic integrate 7.6). În Japonia, de exemplu, aproape 40% din toate importurile
intermediare de echipamente de transport se termină în exporturi.

7.21 În multe alte țări, ponderea importurilor intermediare încorporate în exporturi este
semnificativ mai mare. În Ungaria, de exemplu, două treimi din toate importurile intermediare
sunt destinate pieței de export după o prelucrare ulterioară, cu o cotă de 90% pentru importurile
intermediare de electronice. În China, Republica Coreea și Mexic, aproximativ trei sferturi din
importurile intermediare de electronică sunt încorporate în exporturi. Baza de date arată, de
asemenea, că aproape 85% din importurile intermediare de produse textile ale Chinei se termină
în exporturi. Piețele deschise contează, inclusiv în sectorul serviciilor.

7.22 Serviciile cuprind aproximativ două treimi din valoarea brută

Figura 7.6

Intermediate imports embodied in exports, % of total intermediate imports, 2009

Importuri intermediare încorporate în exporturi,% din totalul importurilor intermediare, 2009

10
Figura 7.7
Services value added: % of total exports, 2009

Valoarea adăugată a serviciilor:% din totalul exporturilor, 2009

7.26 Un alt mod, probabil mai clar, de a ilustra importanța serviciilor pentru exporturi este acela
de a lua în considerare conținutul serviciilor specifice exporturilor în sectoarele producătoare de
bunuri. Figura 7.8 de mai jos, care înregistrează o medie a tuturor celor 40 de țări din baza de
date, arată că serviciile contribuie semnificativ (de obicei cu o treime) în toate sectoarele
producătoare, cu cote semnificative asigurate atât de furnizorii de servicii străini, cât și de cei
locali. Pentru sectoarele individuale din anumite țări, importanța sectorului serviciilor este
deseori mai accentuată. În Franța, de exemplu, datele arată că peste jumătate din valoarea
adăugată internă generată în producția de echipamente de transport provine din sectorul
serviciilor franceze.

11
Figura 7.8

Services value added: % of total exports of goods, average of OECD and BRICS, 2009

Valoarea adăugată a serviciilor:% din totalul exporturilor de mărfuri, media OCDE și BRICS 11, 2009

Figura 7.9

Domestic content of imports: % of total intermediate imports, 2009

Conținutul intern al importurilor:% din totalul importurilor intermediare, 2009

Importurile intermediare includ adesea o valoare adăugată proprie (returnată) a țării/naţională

7.27 Importurile pot conține, de asemenea, o valoare adăugată "returnată" care provine din țara
importatoare. Estimările preliminare, și ar trebui să se sublinieze conservatoare, arată că, în SUA,
de exemplu, aproape 5% din valoarea totală a bunurilor intermediare importate reflectă valoarea
adăugată a SUA (Figura 7.9), iar în China cotele echivalente sunt aproape de 7%. Pentru bunurile
electronice, importurile chineze intermediare conțin peste 12% din valoarea adăugată internă

11
Brazil, Russian Federation, India, China and South Africa

12
"returnată" din China, iar importurile intermediare ale Republicii Coreea conțin aproape 5% din
valoarea adăugată internă "returnată" a Republicii Coreea.

Ceea ce vedeți nu este ceea ce obțineți: Schimbarea modelelor comerciale

7.28 Pozițiile balanței comerciale bilaterale se pot schimba semnificativ atunci când sunt
măsurate în termeni de valoare adăugată, deși soldul comercial total nu este afectat. Excedentul
comercial bilateral al Chinei cu SUA a fost de peste 40 miliarde USD (25%) mai mic în termeni de
valoare adăugată în 2009 (și cu 30% mai mic în 2005). Acest lucru reflectă parțial cota mai mare a
importurilor de valoare adăugată din S.U.A. în cererea finală chineză, dar și faptul că o parte
semnificativă (o treime) din exporturile Chinei reflectă conținuturi străine care sunt rezultatul
fenomenului "Factory Asia". Datele arată că exporturile semnificative de valoare adăugată din
Republica Coreea și Japonia trec prin China pe calea către consumatorii finali, ducând la deficite
comerciale chineze cu aceste țări, dar, de asemenea, excedente comerciale japoneze și coreene
de obicei cu alte țări. În mod similar, baza de date indică faptul că deficitul comercial semnificativ
al Republicii Coreea cu Japonia în termeni brute aproape dispare atunci când este măsurat în
termeni de valoare adăugată.

Figura 7.10

Difference between China’s value added and gross trade balances, USD billion, 2009

Diferența dintre valoarea adăugată a Chinei și balanța comercială brută, miliarde USD, 2009

13
Tabel 7.1

A simplified national input-output table

Un tabel național simplificat de input-output

Tabel 7.2

A simplified import flow table

O tabelă simplificată a fluxului de import

Estimarea comerțului cu valoare adăugată

7.29 După cum s-a menționat mai sus, mai multe inițiative și eforturi au încercat să abordeze
problema măsurării fluxurilor comerciale în contextul fragmentării producției mondiale.12
Abordarea cea mai frecvent utilizată pentru a dezvolta o imagine macro se bazează pe tabele
globale input-output , folosind simple inverses Leontief standard (inversa matricii Leontief). Mai
multe detalii pot fi găsite în nota comună OECD-OMC.13

7.30 Tabelele naționale de intrari / ieșiri descriu interacțiunile interne între industriile naționale și
între aceleași industrii interne și factorii care determină cererea finală (gospodării, instituții fără
scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populatiei, guvern, investiții și exporturi). Ele, de asemenea,
dezvăluie cine achiziționează importurile și, în mod tipic, acestea prezintă defalcări pe tip de
import.

12
An OECD-World Bank workshop on “new metrics for GVCs” was organized on 21 September 2010. WTO hosted a Global Forum on
Trade Statistics on 2-4 February 2011, in collabouration with Eurostat, UNSD and UNCTAD
13
Trade in value-added: concepts, methodologies and challenges, OECD-WTO, 2012.

14
7.31 Tabelul 7.1 prezintă un exemplu simplu de tabel input-output pentru o economie cu două
industrii. Aij reflectă consumul intermediar în prețurile de bază de către industria j a producției
industriale i. Tabelul 7.2 arată modul în care fiecare dintre intrările prin importuri pot fi împărțite,
de asemenea, într-o importanță echivalentă, pe industrii.

7.32 Aceste tabele naționale constituie baza tabelului global de input-output necesar pentru a
analiza GVC-urile. Într-adevăr, ele pot fi folosite ca bază pentru analiza de tip "șurubelniță" care
scot la iveală un nivel pentru a arăta cum producția dintr-o industrie internă utilizează intrări din
alte industrii interne și, de asemenea, din importuri. Dar ceea ce nu pot arăta este modul în care
se produc importurile intermediare utilizate de aceste industrii și importurile pe care le solicită la
rândul lor. În plus, tabelele naționale de input-output nu pot fi utilizate pentru a ilustra cât de
mult din importurile proprii ale țării raportoare sunt incluse în importurile sale. Pentru a face
acest lucru este nevoie de un tabel global de input-output.

7.33 Tabelul 7.3 descrie un tabel global pentru două țări și două industrii din fiecare țară, care
poate fi generalizat pentru toate țările. În tabelul global de input-output actual al OECD,
defalcarea include date pentru 57 de economii și 37 de ramuri cu ROW (Rest of the World)
calculat folosind datele PIB și exporturile și importurile totale ale acestor economii. Tabelul
urmărește aceeași notație ca în tabelele 7.1 și 7.2, cu excepția faptului că A2ij reflectă consumul
intermediar al industriei i în țara 2 a produselor produse de industrie j. Notatia pentru alte entitati
urmeaza aceeasi logica. Rețineți că toate re-exporturile (XM din Tabelul 7.1) din tabela "globala"
de intrari-ieșiri sunt eliminate. Cererea finală internă este echivalentă cu consumul final total al
gospodăriilor, cu consumul instituțiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației, cu
consumul final al administrației publice și cu formarea brută de capital fix.

Tabel 7.3

A simplified two country (global) input-output table

O tabelă de input-output simplificate pentru două țări (globale)

7.34 De asemenea, trebuie remarcat faptul că, deoarece toate fluxurile sunt înregistrate la prețuri
de bază, există un rând suplimentar "impozite minus subvenții pe produse" care reflectă
impozitele plătite și subvențiile primite de către industrii și cererea finală a consumatorilor cu

15
privire la achizițiile lor intermediare și finale. Pentru majoritatea industriilor, aceste intrări sunt,
practic, relativ mici. În majoritatea țărilor, acest element reflectă taxa pe valoarea adăugată
(TVA), care este plătită în principal de consumatorii finali ai cererii, deoarece cea mai mare parte a
întreprinderilor din majoritatea industriilor pot recupera TVA plătită pentru achizițiile lor, deși
unele industrii, cum ar fi serviciile financiare și producătorii non-piață plătesc, de asemenea, TVA-
ul pentru contribuțiile lor, astfel încât firmele să nu depășească pragurile de TVA. Pentru
comoditate, toate fluxurile înregistrate ca valoare adăugată în baza de date TiVA alocă aceste
plăți estimărilor valorii adăugate a industriei.

Cerințe de date ale tabelelor globale de input-output

7.35 Construirea unei tabele globale de input-output este un proces intensiv și prezintă
numeroase provocări. Principala provocare este identificarea și crearea de legături între
exporturile dintr-o țară și industriile de achiziție (ca consum intermediar) sau consumatorii finali
din țara importatoare.

7.36 În mod obișnuit, INS-urile pot furniza majoritatea blocurilor necesare pentru a crea o tabelă
globală de input-output (reamintind că tabelele resurse-utilizari pot fi ușor convertite în formatul
de mai sus și, în plus, formatul de mai sus poate fi inițial construit ca o tabel resurse-utilizari
global, ceea ce reprezinta abordarea pe termen lung a OCDE). Dar, chiar dacă unele țări sunt
capabile să evalueze importurile globale ale unui anumit produs utilizat de o anumită industrie,
multe dintre acestea nu sunt și niciuna nu poate să demonstreze sistematic sursa acestui import
(pe țări și industrii originare) pe industrii in care se utilizeaza (sau pe categorii ale cererii finale).

7.37 În consecință, centralizarea construcției unui tabel global de input-output este estimarea
fluxurilor comerciale dintre industrii și consumatori din diferite țări.

Într-adevăr, aceste fluxuri comerciale ale bunurilor și serviciilor intermediare reprezintă liantul
care leagă tabelele naționale de input-output.

Comerțul bilateral cu bunuri și servicii

7.38 Este foarte puțin probabil ca țările să poată colecta statistici care să arate sistematic țara
sursă a importurilor consumate de o industrie și nici nu pare probabil ca țările să poată
demonstra care dintre industriile străine le consumă produsele.

7.39 Dar majoritatea țărilor sunt capabile să producă estimări ale comerțului bilateral cu bunuri și
servicii care să ateste exportul unui anumit bun sau serviciu într-o anumită țară parteneră și
într-adevăr, majoritatea țărilor sunt capabile să dezvăluie în continuare dacă un anumit import
sau export al unui bun a fost destinat consumului intermediar, investițiilor sau consumului final.

7.40 În construirea fluxurilor de import (și a fluxurilor de export) din tabelul global de input-
output, OCDE utilizează în mod necesar o serie de ipoteze. Principala ipoteză utilizată pentru
crearea acestor matrici de import este ipoteza "proporționalității", care presupune că ponderea
tarii de origine a unui anumit import consumat de o anumită industrie într-o anumită țară este

16
aceeași pentru toate industriile din țara respectivă. Pentru țările care nu pot furniza nicio matrice
a "fluxului de import" (adică consumul intermediar al importurilor pe produse sau pe
industrii/ramuri de activitate), OECD presupune în mod necesar că ponderea importurilor
intermediare în totalul consumului intermediar pentru un anumit produs importat este aceeași
pentru toate industriile care il utilizează (și este echivalent cu ponderea totală a importurilor
intermediare in consumurilor intermediare pentru acest produs). În toate cazurile, OECD a reușit
să îmbunătățească în mod semnificativ calitatea ipotezelor pe care le utilizează în mod necesar,
prin crearea unei noi baze de date de comerț bilateral (pentru bunuri), care descompune
importurile (și exporturile) pe baza naturii produsului comercializat (intermediar, pentru investiții,
pentru consum, altele): Baza de date de comert bilateral pe categorii industriale și de utilizare
finală14, derivată din baza de date COMTRADE a Diviziei de statistică a Organizației Națiunilor
Unite - UNSD (un depozit al statisticilor oficiale de comerț și tabele analitice relevante) in care
exporturile si importurile sunt compilate în funcție de clasificările produselor și de partener.

7.41 Datele COMTRADE sunt clasificate pe țara declarantă (adică țara care furnizează
informațiile), pe țara parteneră (adică de originea importurilor și de destinația exporturilor) și pe
produs (adică conform Sistemului armonizat). Fluxurile comerciale sunt stocate în funcție de
clasificarea produsului utilizată de țara declarantă în momentul colectării datelor. În general,
datele sursă sunt în conformitate cu Clasificarea Standard a Comerțului Internațional (SITC) Rev. 2
pentru perioada 1978-1987, Sistemul Armonizat=HS (1988) pentru 1988-1995, HS Rev. 1 (1996)
pentru perioada 1996-2001, HS Rev. 2 (2002) pentru perioada 2002-2006 și HS Rev. 3 (2007)
începând cu 2007.

7.42 Pentru a genera estimări ale comerțului cu mărfuri în funcție de industrie și de categoria
destinație finală, codurilor de produs din 6 cifre din fiecare versiune a HS din COMTRADE le sunt
atribuite o industrie/ramura conform ISIC Rev.3 si o categorie de destinatie finala conform clasele
de bază ale Sistemului de Conturi Naționale (SNA) (a se vedea Tabelul 7.4).

7.43 În pofida problemelor cunoscute legate de asimetriile existente în cadrul statisticilor

comerciale bilaterale (adică exporturile globale nu echivalează cu importurile globale), aceste
statistici bilaterale constituie baza pentru construirea fluxurilor internaționale prezentate în
tabelele de mai sus.

7.44 Doar foarte puține țări au o coerență între fluxurile comerciale bilaterale (importuri și
exporturi) ale țărilor partenere și fluxurile corespunzătoare din tabelul resurse-utilizari (baza
pentru crearea tabelelor naționale de intrari-ieșiri), reflectând faptul că, cel puțin pentru bunuri,
fluxurile comerciale bilaterale respectă standardele de contabilitate comercială a mărfurilor.

7.45 Ca atare, există o serie de recomandări ce trebuie urmate pentru îmbunătățirea calitatea
datelor pentru compilarea tabelelor globale de intrari-ieșiri:

14
For more details, see www.oecd.org/sti/btd

17
a) De preferință, tabelele naționale de intrari-ieșiri sunt compilate în urma unor ipoteze
computaționale similare.

b) Diferitele forme de producție globală introduse în Capitolul 2 trebuie înregistrate

corespunzător, în conformitate cu recomandările din diferitele capitole ale acestui Ghid.

c) Țările ar trebui să producă matrici ale fluxurilor de import ca parte standard a tabelelor de
utilizare a acestora.

d) Producerea fluxurilor comerciale bilaterale care sunt în concordanță cu tabelele resurse-

utilizari trebuie să constituie o prioritate ridicată a INS-urilor.

e) Comerțul confidențial: În anumite țări, regulile de confidentialitate suprimă unele componente

ale codurilor HS de 6 cifre din COMTRADE. Acest lucru ar trebui evitat, dacă este posibil, cu alte
forme de păstrare a confidențialității adoptate.

f) Reexporturi: Sunt necesare ajustări pentru reexporturile, care ar putea avea valori semnificative
in cazul principalelor noduri de tranzacționare continentale. In prezent sunt disponibile suficiente
date pentru a ajusta tranzacțiile raportate de China catre ROW prin Hong Kong, dar nu și pentru
alte centre importante, cum ar fi Belgia, Olanda și Singapore.

g) Identificarea bunurilor de capital noi / utilizate (vechi, second hand): codurile SH și tranzacțiile
raportate în COMTRADE nu pot face diferența între bunurile de capital noi și vechi (cum ar fi
avioanele si navele second-hand). Estimarea acestor fluxuri de comerț internațional în contextul
valoarii adăugate necesită elaborarea cadrului input-output care permite înregistrarea acestor
fluxuri într-un mod care să se alinieze la valoarea adăugată globală totală produsă într-o anumită
perioadă.

h) resturi și deșeuri neidentificate: anumite tipuri de resturi și deșeuri nu au coduri HS separate

din 6 cifre - de ex. calculatoare personale și alte echipamente electrice exportate (adesea în țările
în curs de dezvoltare) pentru reciclare.

i) În plus, pentru servicii, țările sunt încurajate să furnizeze mai multe detalii despre țările
partenere și, de asemenea, despre tipul de produse (în urma clasificării extinse a serviciilor in
balanțele de plăți - ESDP 2012).

j) Nu în ultimul rând, sunt necesare eforturi mai mari pentru a reconcilia asimetriile în fluxurile
comerciale internaționale.

Input-output legate de contabilitate

7.46 Acest capitol nu este conceput să facă parte dintr-un manual privind tabelele de intrari-ieșiri
sau tabelele resurse-utilizari. Aceasta arată, în principal, relevanța politică a indicatorilor
comerțului cu valoare adăugată și, în legătură cu aceasta, nevoia de calitate bună a conturilor
naționale și a statisticilor de comert armonizate. După cum s-a explicat, aceste statistici ale
fiecărei țări sunt integrate într-un tabel global de input-output. Această secțiune explică modul în

18
care diferite forme de producție globală (așa cum sunt prezentate în altă parte în acest ghid) sunt
sau ar trebui să fie reprezentate în tabelele de intrari-ieșiri (globale).

Reconcilierea tabelelor input-output și statisticile comerțului internațional

7.47 Înregistrarea fluxurilor comerciale internaționale pe baza schimbărilor în proprietatea

economică este de așteptat să ducă la o mai bună integrare a datelor din comerț în tabelele
nationale de resurse-utilizari și input-output, cât și în tabelele globale de intrari-ieșiri. În trecut,
sexpertii in conturi naționale au fost nevoiți să integreze datele de comert în tabelele resurse-
utilizari, unde conceptele de bază privind măsurarea nu se potriveau întotdeauna (înregistrarea
brută a comerțului la treceerea frontierei). Deși există unele provocări în ceea ce privește
conversia datelor privind comerțul cu mărfuri la recomandările SNA 2008 și BPM6, acestea oferă
o abordare mai coerentă față de recomandarile anterioare, în special datorită faptului că aplică
aceleași reguli de proprietate economică asupra tranzacțiilor interne și internaționale, ceea ce nu
a fost cazul anterior.

Tabel 7.4

Current Classification by Broad Economic Categories (BEC) and SNA classes of goods

Clasificarea curentă pe categorii de categorii economice generale (BEC) și SNA de bunuri

19
Caracteristicile coeficienților de intrari-ieșiri

7.48 Noile orientări privind înregistrarea tranzacțiilor pe baza schimbului de proprietate modifică
natura coeficienților input-output. În cazul prelucrării industriale pasive (in afara tarii),
transformarea in-tara este externalizată și înlocuită cu achiziții de servicii industriale. Evident,
aceste schimbări se vor reflecta în coeficienții input-output care vor avea un impact asupra
interpretării acestora. În vremea lui Leontief, coeficienții input-output ar fi putut sa fie urmăriți
de-a lungul lanțului de producție pentru a înțelege în etape succesive etapele ulterioare de
transformare fizică și de fabricație. Într-o lume globalizată, această imagine este afectata de
externalizarea funcțiilor de productie, inclusiv de transformarea fizică. Ca o consecință, percepția
de transformare fizică a coeficienților input-output este înlocuită de coeficienți care arată
interdependențele diferitelor companii din lanțurile de producție globale în ceea ce privește
funcțiile de productie pe care le efectuează în cadrul lanțului.

7.49 Capitolul 5 al Ghidului pentru globalizare explică faptul că coeficienții input-output se pot
schimba considerabil in timpul globalizării, de exemplu atunci când întreprinderile decid să își
rearanjeze lanțurile de producție globale sau să decidă să externalizeze anumite funcții de

20
productie. Aceasta reflectă o realitate economică, dar nu înseamnă că nu poate fi măsurată și
ilustrată în mod semnificativ. Creșterea globalizării, determinată de producția globală, a schimbat
modul în care firmele își desfășoară activitățile și este important ca aceste fenomene să fie
înțelese și, cel mai important, să fie măsurate. Răspunsul la acest lucru necesită o nouă abordare
a modului în care sunt produse tabelele naționale de resurse-utilizari și input-output. Pe scurt,
este necesar ca statisticile naționale să se bazeze încă de la început pe această dimensiune
globală prin dezvoltarea de agregate nu numai pe baza clasificării lor industriale, ci și pe baza
funcției lor de productie, de exemplu prin prezentarea separata a unor subgrupuri de procesatori,
producatori fără fabrică, firme străine, etc. Acest lucru ar permite țărilor să construiască tabele de
resurse-utilizari, defalcate pe aceste noi grupări, care ar avea, cu siguranță, un grad mai ridicat de
omogenitate, în comparație cu agregatele care se concentrează numai pe clasificarea industrială a
firmelor, unde, și după cum ilustrează acest ghid, există o eterogenitate considerabilă.

Producători de bunuri fără fabrici

7.50 Recomandările din acest ghid de clasificare a producătorilor de bunuri fără fabrică (FGP) ca
(un caz special) de producători în loc de comercianți sunt, de asemenea, benefice din perspectiva
analizei input-output, deoarece aceasta reflectă mai bine lanțul de producție global în care sunt
implicate firmele întrucât, în calitate de comercianți, aceștia erau, în principiu, ne-legați. Astfel,
aceștia își pot reflecta mai bine rolul în producție ca furnizori și producători ai produsului de
proprietate intelectuală (IPP) care formează din ce în ce mai mult conținutul major al produselor
fabricate. Din nou, cazul FGP-urilor arată că analiza input-output a producției globale este parțial
legata de transformarea fizică, dar tot mai mult legată de aspectele intangibile ale producției.
Această observație este în concordanță cu rezultatele anterioare privind TiVA, care identifică
semnificația directă și indirectă a serviciilor în lanțurile de producție globala.

Produse de proprietate intelectuală

7.51 Totuși, o problemă mai largă privind IPP-urile și acoperită în capitolul 3 al acestui ghid se
referă la acoperirea fluxurilor legate de utilizarea IPP-urilor între întreprinderile afiliate, unde
proprietarul economic poate fi greu de stabilit. După cum este descris în capitolul 3, o
interpretare strictă a regulilor privind proprietatea economică indică deseori că anumite fluxuri
înregistrate în prezent ca fluxuri de venituri din proprietate ar trebui înregistrate ca plăți pentru
servicii. Aceste aspecte au consecințe destul de banale pentru tabelele de utilizare și nu sunt
detaliate aici.

Mărfuri pentru prelucrare și comerț

7.52 Implicațiile modificărilor SNA 2008 și BPM6 asupra tratării bunurilor destinate prelucrării și
comercializării au fost descrise detaliat în Ghidul pentru globalizare și, prin urmare, nu sunt luate
în considerare în continuare.

Dincolo de TiVA

7.53 Examinarea comerțului cu valoare adăugată oferă o perspectivă valoroasă asupra noțiunilor
mai largi de competitivitate (pe lângă faptul că oferă perspective asupra politicilor comerciale)

21
prin ilustrarea interconexiunilor dintre țări și, de asemenea, prin ilustrarea acelor activități (sau
sarcinilor) care generează cea mai mare valoare.

7.54 Dar se pot obține indicatori și informații suplimentare prin examinarea extinderii cadrului
contabil.

Comerțul cu locuri de muncă

7.55 Un domeniu apropiat se referă la locurile de muncă. Acest lucru necesită estimări
consistente ale măsurilor privind ocuparea forței de muncă (ocuparea forței de muncă,
angajatori, orele efective lucrate) cu estimările de valoare adăugata pe care le-au realizat INS-
urile în tabelele lor de resurse-utilizari.

7.56 Țările au început deja să facă îmbunătățiri în acest domeniu, determinate de necesitatea de
a produce estimări coerente ale productivității (pe ramuri). Continuând un pas mai departe, în
special pentru că fragmentarea internațională a făcut ca ramurile industriale din țări să fie mai
puțin comparabile decât au fost (deoarece țările se specializează în acele etape ale activității de
bază unde au avantaje comparative) este imperios necesar ca statistica locurilor de munca sa fie
corelata cu statistica privind calificarile (skills).

Comerțul cu venituri/castiguri

7.57 Dificultățile generate de înregistrarea plăților legate de utilizarea IPP-urilor în conturile

naționale, în statisticile comerțului internațional și în balanța de plăți subliniază importanța de a
începe să se gândească la cadre contabile mai ample care să poată capta în mod adecvat cine
beneficiază de comerț.

7.58 Dar aceasta nu este doar o problemă de măsurare legată de calitatea statisticilor privind
comerțul internațional cu IPP-uri. Luați în considerare, de exemplu, o întreprindere afiliată,
recunoscută ca proprietar economic al unui IPP pe care îl utilizează pentru a produce bunurile pe
care le vinde. Valoarea adăugată a intreprinderii afiliate ar reflecta în parte rentabilitatea acestui
activ, realizată ca profit. Aceste profituri vor fi înregistrate ulterior drept câștiguri reinvestite,
indiferent dacă au loc sau nu fluxuri efective între intreprinderea mama și afiliații săi. În cele din
urmă, intreprinderea-mamă (adesea entitatea care finanțează IPP-ul) beneficiază de utilizarea IPP
–ului. În cazurile în care aceste fluxuri sunt incorect înregistrate ca fluxuri de venituri primare și nu
de plăți (de către afiliat) unui IPP deținut de intreprinderea-mamă, situația este aceeași. Părintele
este cel care beneficiază de fluxul de schimburi comerciale, dar o analiză a comerțului în termeni
de valoare adăugată nu poate dezvălui acest lucru.

7.59 Dar fluxurile ilustrează o problemă mai largă. Astfel de interpretări se extind dincolo de
faptul că privesc doar setul convențional de active recunoscut ca atare în SNA. Alte active bazate
pe cunoaștere, cum ar fi mărcile și capitalul organizațional, pot, de asemenea, să crească valoarea
adăugată a unei intreprinderi afiliate și, deși aceste active nu sunt recunoscute în SNA, profiturile
înregistrate de intreprinderea afiliata compensează utilizarea lor și se manifestă in conturi ca
fluxuri de câștiguri reinvestite. Dar aceste fluxuri nu sunt, de obicei, disponibile pe bază bilaterală
22
a țărilor partenere, să nu mai vorbim de o bază bilaterala la nivel de industrie si tara partenera,
ceea ce este necesar pentru analiza comerțului cu venituri într-un mod analog comerțului cu
valoare adăugată.

7.60 În consecință, înregistrarea acestor fluxuri este crucială. O parte a soluției constă în
producerea tabelelor (sau indicatorilor) de resurse-utilizari care captează proprietatea străină. În
mod evident, este puțin probabil să se producă tabele de resurse-utilizari care să captureze
proprietatea străină de către țara proprietarului intreprinderii afiliate. Dar se poate realiza o
separare a activităților dintr-o tabelă de resurse-utilizari care face diferența între firmele străine și
cele nationale.

7.61 Prin completarea acestei statistici cu statisticile privind comerțul bilateral cu venituri primare
(de la cine la cine), defalcate pe tipuri de venituri (în special câștigurile și dobânzile reinvestite), ar
trebui să fie posibil să se creeze extinderi ale cadrului de contabilitate privind valoarea adăugată
prin tratarea fluxurilor de venituri primare (și a componentelor) ca și cum ar fi fost servicii
furnizate de industrii artificiale în țara gazdă a intreprinderii-mamă.

7.62 Unele dintre instrumentele pentru a face acest lucru există deja. Statisticile comerțului
filialelor străine pot fi combinate, de exemplu, cu informații din tabelele de resurse-utilizari care
prezintă defalcări bazate pe proprietate. Și există, de asemenea, sfera de cuprindere a acestei
legături suplimentare cu fluxurile de date privind balanța de plăți. OECD a creat în 2014 un grup
de experți privind tabelele extinse de resurse-utilizari pentru a evalua fezabilitatea elaborării unui
cadru contabil mai detaliat și a unui set de recomandări în acest domeniu.

7.63 Principalul obiectiv al Grupului este de a aborda două domenii importante, primul se referă
la provocarea unei mai bune abordări a eterogenității, descrisă mai sus. Al doilea, se adresează
provocării de extindere a cadrului contabil al tabelelor convenționale de resurse-utilizari, astfel
încât acestea să răspundă nevoilor în creștere în anumite domenii de politică, în special cele
descrise mai sus, dar și multe altele potențiale, cum ar fi cele legate de integrarea întreprinderile
mici și mijlocii în GVC și efectele secundare ale investițiilor străine directe, atât în industriile din
amonte, cât și în aval.

7.64 Dar acestea nu sunt singurele domenii care ar putea beneficia de tabelele extinse de resurse-
utilizari. În prezent, conturile naționale, statisticile privind filialele străine și datele privind
caracteristicile întreprinderilor de comert sunt derivate ca produse relativ autonome, care nu sunt
neapărat coerente între ele. Acest lucru poate provoca confuzie. Un cadru general care aduce
împreună aceste seturi de date ar trebui să îmbunătățească calitatea tuturor rezultatelor
statistice respective.

7.65 Extensiile suplimentare, chiar dacă se extind mai mult, ar putea fi luate în considerare pentru
a răspunde la multe alte întrebări relevante din punct de vedere politic, de exemplu, includerea
informațiilor privind impozitele plătite de firme (filiale în special străine) ar oferi perspective
importante privind BEPS (Base Erosion and Profit Shifting), așa cum ar fi colectat în mod direct
estimările emisiilor pe ramuri de activitate pentru a furniza un mecanism coerent pentru
calcularea amprentelor de carbon (descrise mai jos).

23
7.66 Cadrul extins pentru tabelele de resurse-utilizari considerat de grupul de experți este
elaborat în mod tabelar în tabelele 7.5 și 7.6 (notează că unele țări din grupul de experți dezvoltă,
de asemenea, diviziuni ale firmelor naționale în două categorii distincte, cele care au filiale în
străinătate și care nu au). Propunerea poate fi rezumată după cum urmează - o defalcare a
clasificărilor industriale actuale (ISIC cu 2 cifre) în subcategorii noi care agrega firmele pe baza
(a) proprietății, (b) intensității exportului și (c) dimensiunii. Alte defalcări care ar trebui explorate
ar putea include intensitățile de import. Anumite defalcări vor fi necesare și pentru produsul
(rândurile) tabelelor de resurse-utilizari, ceea ce nu este usor.

7.67 Bineînțeles, cu cât defalcarea este mai detaliata, cu atât este mai mare probabilitatea ca
restricțiile de confidențialitate să fie încălcate, deci un obiectiv-cheie al Grupului de experți va fi
investigarea unui nivel optim de dezagregare pentru majoritatea țărilor care satisface
constrângerile de confidențialitate, prioritizand diferite atribute. De exemplu, în timp ce
dimensiunile clasei de mărime sunt deosebit de importante pentru a înțelege modul în care
întreprinderile mici și mijlocii se integrează (indirect) în cadrul CVG-urilor, pare mai probabil ca, în
majoritatea țărilor, aceste informații să fie prea exigente, consumul intermediar din producția
firmelor mici de către firmele mari nu va fi disponibil în mod obișnuit decat in sondajele de
specialitate.

Tabel 7.5

Supply Table

Tabel 7.6

Use Table

24
7.68 Există provocări suplimentare pentru tranzacțiile între firmele deținute pe plan intern și
international (firmele straine), însă informațiile intra-firmă (întreprinderi multinaționale) ar putea
oferi o sursă utilă de a popula aceste celule, cel puțin parțial.

7.69 Un comentariu important merită făcut referitor la formatul tabelelor de mai sus, și anume că
ele sunt ilustrative. Trebuie să se recunoască de la bun început că o defalcare optimă nu trebuie
să fie aceeași pentru toate țările și că ar putea fi utilizate criterii diferite pentru a agrega unitățile
pe baza sistemului informațional statistic și a prevalenței tipurilor de întreprinderi implicate în
GVC. De exemplu, în cadrul inițiativei TiVA, un consorțiu de instituții condus de Ministerul
Comerțului din China a elaborat tabele de input-output pentru China care defalca industriile în
trei categorii suplimentare: firmele de prelucrare, alți exportatori și firmele producătoare de
bunuri și servicii pentru piețele interne. Au fost desfășurate mai recent lucrări pentru a extinde
acest lucru la privirea la proprietate, care este, de asemenea, în centrul eforturilor SUA în acest
domeniu. Mexicul și-a extins recent tabelele resurse-utilizari prin includerea unei noi categorii de
producție globală, iar Costa Rica are în vedere posibilitatea producerii unor tabele extinse care
clasifică separat firmele care operează în zonele de export. Multe alte inițiative de țară, sub
auspiciile Grupului de experți ai OECD, progresează, inclusiv în Chile, Republica Coreea, Regatul
Unit, Olanda, Austria și Belgia. În plus, țările OECD și nordice au elaborat recent o propunere

25
extensivă de colaborare pentru a explora implicațiile politice ale GVC-urilor pentru exportatori,
care necesită dezvoltarea unor tabele resure-utilizari extinse, iar OECD și Cooperarea Economică
Asia-Pacific (APEC) colaborează pentru o activitate de dezvoltare unor tabele resurse-utilizari
extinse pentru regiunea APEC.

7.70 Un alt aspect merită remarcat aici. Comerțul pe caracteristici de întreprindere (TEC) și datele
privind statisticile privind filialele străine (FATS) utilizează "întreprinderea" ca unitate statistică. În
timp ce SNA 2008 acorda preferință instituțiilor, există o recunoaștere din ce în ce mai mare că
argumentele pentru o astfel de preferință au fost slăbite datorită naturii schimbătoare a
producției și, de asemenea, datorită modificărilor efectuate în SNA în ceea ce privește
proprietatea economică. Acest lucru este recunoscut și în Agenda de cercetare a SNA 2008,
A4.21, în care se face trimitere explicită la necesitatea de a reconsidera preferința de stabilire,
ținând seama de "informațiile sursă de bază" și de modificările principiilor contabile in tabele
input-output, ale caror accente (sustinute de SNA) s-au mutat dintr-o perspectivă fizică într-o
perspectivă economică. O astfel de viziune este în continuare consolidată odată cu tendința
crescândă de dezvoltare a industriei prin intermediul tabelelor input-output, care constituie baza
inițiativei TiVA.

7.71 Ca atare, în special datorită dorinței de a crea legături cu datele de tip FATS, implicit în
activitatea propusă a grupului de experți este recunoașterea faptului că unitatea statistică care
stă la baza este mult mai probabil să urmeze conceptul de întreprindere.

Comerțul cu emisii de CO2 (și altele)

7.72 O extindere suplimentară care rezultă din cadrul contabil pentru comerțul cu valoare
adăugată (și cu schimbul de locuri de muncă) o reprezintă amprenta de carbon. Calculele privind
amprenta de carbon sunt în mod obișnuit estimate utilizând tabelele input-output. În mod clar,
orice îmbunătățire a tabelului resurse-utilizari sau input-output, descris mai sus, va duce la
îmbunătățirea estimărilor emisiilor (CO2 și altele) pe baza amprentelor.

Incorporarea fluxurilor de capital

7.73 Alte domenii în care extinderea cadrului contabil ar fi de dorit include contribuția capitalului
în general. Datorită modului în care capitalul este înregistrat în sistemul contabil (ca formare a
capitalului fix brut), care analizează comerțul cu valoare adăugată, nu captează pe deplin modul în
care este legată producția între țări și cum contribuie bunurile de capital (și serviciile) produse
într-o țară valoarea adăugată în alta. De exemplu, toată valoarea adăugată exportată de Japonia
în producția de mașini pentru producătorii din China va fi înregistrată ca importuri chinezești din
Japonia. Dar, fără îndoială, valorile serviciilor de capital încorporate în bunurile produse și
exportate de China ar trebui să arate Japonia ca beneficiar. Acest lucru necesită matrice de fluxuri
de capital (și stoc de capital) de înaltă calitate.

Sectoare de distribuție și comerț

26
7.74 Un domeniu final de lucru care merită atenție vizează valoarea adăugată de către
distribuitori prin vânzarea de bunuri finale importate. Acest lucru va impune ca țările să evalueze
ratele de marjă pentru toate produsele dintr-un tabel resurse-utilizari.

Astfel, Actul privind egalitatea salariilor din 1963 definește conținutul postului folosind patru
criterii:

1. Abilitatea (adică ceea ce trebuie să știți pentru a face un loc de muncă dintr-o perspectivă de
abilități / educație / experiență / abilități și de formare)

2. Efortul (adică ceea ce faceți cu ceea ce știți din punctul de vedere al eforturilor fizice și
mentale)

3. Responsabilitatea (gradul în care afacerile dvs. afectează afacerea ... gândiți-vă la complexitate
și la scară, la impact direct sau indirect etc.)

4. Condiții de muncă (definite ca împrejurimile și pericolele fizice)

Dacă doi angajați au responsabilități mai mult sau mai puțin identice în baza acestor criterii, legea
(foarte rezonabil) le cere să fie plătite în mod similar.

În practică, cu toate acestea, majoritatea organizațiilor nu definesc atât de ușor, în această

măsură, obligațiile și responsabilitățile de angajare pe bază de angajați. În plus, chiar și atunci
când o fac, locurile de muncă se schimbă constant (uneori permanent și, uneori, temporar). În
acest moment, cred că majoritatea oamenilor pot să îndrepte atenția asupra a ceea ce fac, care
nu a fost în descrierea postului atunci când și-au preluat rolul. În plus, mulți oameni pot indica
anumite sarcini sau responsabilități pe care le au, care sunt semnificativ diferite de cele ale unui
coleg care este punct de vedere tehnic în același loc de muncă.

Întrebarea mea este: Având în vedere caracterul în schimbare al muncii (și legi precum Legea
privind salariile echitabile din Lily Ledbetter din 2009, care modifică statutul limitărilor în privința
angajării angajatorilor pentru discriminarea salarială) este timpul să redefiniți (sau cel puțin să
reevaluați) criteriile utilizate pentru a defini remunerarea egală pentru o muncă egală? Oamenii
ar trebui plătiți competitiv pentru a face aceeași lucrare. Dimpotrivă, trebuie să existe și un pic de
spațiu pentru nuanță.

Nu cred că cele patru criterii definite în act sunt neapărat o modalitate slabă de a diferenția două
locuri de muncă, dar cred că legea așa cum este scrisă nu ia în considerare modul în care natura
muncii sa schimbat în ultimii 50 de ani . Pe măsură ce tehnologia sa îmbunătățit și ea are ritmul
schimbării. Lucrătorii de astăzi trebuie să fie în mod constant flexibili și dispuși să-și asume

27
responsabilități / responsabilități noi / diferite. Angajatorii nu pot opri și reprograma o activitate
de fiecare dată când se întâmplă acest lucru.

28