pike 20, Shes 2 Thebushsi de (eon ‘ple VASILE PERCIUN PSIHOLOGIE CLINICA partea I note de curs BCU. "EUGEN TODORAN wv 598. hagditura EUROSTAMPA. ‘Timigoara, B-dul Revolutie ir. 26 ‘Tol. /Fax: 056-20.48.16 TS.BN:: 973-8244-12.9 { ‘Tipar executat la Tipografia Enrostampa P SIHOLOGIA CLINICA Sub unghiuri gi ipostaze variate, uniitatea manifestisitor ‘umane a deverit object de studiu pentru numeroase discipline stiogifice, care fn ansamblul lor, alituri de rezultstele proveaite din experientapsihologilr practieieni, conturezlatera gi conf utul psihologieiclinice, Din necesita practice ini] jena fost reclamath de situailecareinterveneai la conflueats peibologiei eu medicina, precum sila confluenta psihologie manifesticlor individuate, eu marile proces educafionale ale mune stale comportameatelorpsinosocile. Astizi psihologiaclnic& bene- ficiazd gi de cuceriile sociologiei care i-a adus o a treia ‘dimensions, deoarece fetal de pehologie clini ete intotdestina un fapt psibologic, un act social gi mai ales un act gtintifc ‘Portes, Lamache fi col, 1958, pas. 21) Psihologia clinic& nu are contururi ferme, ecestes sufetind interferenge din parteaaltor domenit: psthologia medics, pslho- patologis, psibologia devianti,psihatria etc. De aceea, ambi ‘uitateag specifctatea ipercompleasadomeninlui practic care comport abordirie psihologie clinics, gasejte multe sinoaimii aparente in psihopatologe, in psikologia medicals, soci ‘comportamentuuigaltele. Deaceea, subiectul abordst In situaia ‘linc eat vieut ca ua promotor al mkiplclor rela concrete geste abordat int-o perspectivi tridimensional: bio-psiko- tociali a faceputul secolului, Wittmer (1908), in Psychological Clini reslizes28o prim perspectivk asupra frei i confeutuly psihologie clince, prnind de aunictatea manifestirlorpsiho- atologice. Aceste dateiifiale au fost completa de Piere Janet (1926), care ainsistatasuprafenomenclorunicefatlaitefa context psihoterspeutic. Myray Lopez (1952) aduce contribusi de model antropologiein cedrul pibologie clinice face dstinctia majors precizind fapal e& modicin gl psihologia medicalé se preocupe 5de boli, ia pesoana care suport efetulacetor boli devine Shier pthotoge cinco, Prin renare conform aesti ato ‘euferapehologe clinics conjugk manifeetisie de uncite Serer venite din coe us direc manifestisilr are boul a menifstriloeisuhi ea reac a boal- anopolopel,Pribologia medical posed o ‘emmifieaie medical, fiindo psibologie in raport cu gindiree gi Sa al are eeu profesional i dedicat st prt seat Paiologin lines tnt an poate fi redush dor la racefal medial, dey oe inspira major din eee, mai les pe eh aihologid fizilopice, cae reprint doa un prim pet {pre stadia uniciti personaitg. (Erast Kretschmer, 1956). ‘Dey a Piehot (1964, anliind prin procedelelasice mantis personality menioneazi ci pshologia medicals saan i peipalrelaile medie-bolaay. Opinile sale an fst Terre de Georges Heuyer (1966) cu aspecte crcumserse tnanfesirilor psibosomatce maladive, unde tendntle indivi dunlereprezentau factor majoe in debut gi meninerea nor toi Asti in psologie medial unt inclose dome eiterite fare cofin deopotiva pte clinics, fapteexperimentale gi ‘lomente de neuopsibofziologic Psihlogia nick sprijinindu-se pe acest, ti delimited onal nt orie cnr, cu peiviretruernj and, cuprinde toate fenomence ntl ta sedicing in reelitatencorents de model pelologe nd adit ansembiul cunotnelor pihotogice usceptibile do fi apliate fn practica medics fin practice, palologick de rice gen. De acee,psiologia clinica reprints tn domenis prin excelent aplicatv sna se reaumt doar In roblemelepitalogce ale oameilor bonevi. Ba elaboreaz gi Inodelepriving local rololwictii personaliinprevenies, parila, cvolutia gf trtdmentul afetiunilor, sdich a acelor rmanifstar condiionate de suferngamatadiva a omuli acest scalar, oer date gi despre pistrarea ‘ ale de odin adaptativ tn ate plant tle ln mane, tn pecial el stboociel Doar aparentstuiaas in mod exclusivfapte paologice direct observable in cies, ing tn realilate ex sak degrabtyaloifickdatele concrete din cxperena pracickinnite fn eabinetlepsologiler, care se fondeazi ns aumai pe retlectare congtient igi dinamismele incongtente ale persoanei, date practice care ev geu pot fi siatemalizate seu generalizate In conformitate cu cerinfcle scademice care reuie st realzeze consructa unui trata teortic txbousiv,Pitologia medial mai vaca eatia individu la bal, rlaiamodie-bolnay, specficul tratamentelorpsiologice, iar peotogia clinica stisza manifestisile de unitate ale ulipleloripostaze ele yersanei mu dou pe versontal normal Supatologicalexstente sale. De acea, vn fundament important A puihologieiclnice fl constitu psibanaliza, mai alee in ‘scceiune de metodterapeutictfn context terapeutc, spre deosebire de psbologaaedical, care studi fenomenclpsto logice care insofes tulburirite somatice ji pihosomatie, ihologa clic impune ca aceste sf iinvestgnte i estinae 7