Professional Documents
Culture Documents
CR 1 1 4 2012 Completare PDF
CR 1 1 4 2012 Completare PDF
CR 1 1 4 2012 Completare PDF
ANEXA nr.1
CUPRINS
INTRODUCERE
.
Figura E.1.1 Relaia aciune-rspuns pentru o construcie considerat fix i indeformabil [1]
Fenomene
Fore aeroelastice
aeroelastice
Bibliografie
1. CNR-DT 207/2008 Istruzioni per la valutazione delle azioni e degli effetti del vento
sulle costruzioni, CONSIGLIO NAZIONALE DELLE RICERCHE
49
Valorile instantanee ale vitezei vântului, Figura E.2.1 (precum i valorile instantanee ale
presiunii dinamice ale vântului) conin o component medie i o component fluctuant fa
de medie.
v(z,t)
Viteza medie
vm(z) 0
t
vm(z)
V(z,t) = vm(z) + v(z,t)
0
Intervalul de mediere t
a vitezei (10 min)
Fig. E.2.1 Procesul stochastic al vitezei vântului la înlimea z deasupra terenului, V(z,t) [4]
Similar, relaiile de conversie ale presiunii vântului în câmp deschis pentru diferite intervale
de mediere ale vitezei se estimeaz cu relaia [4]:
1,1 q1h
b q10min
b 0,7 q1min
b 0,44 qb3s (E.2.2)
unde m1 i V1 sunt respectiv media i coeficientul de variaie al maximelor anuale ale vitezei
medii a vântului. Coeficientul de variaie al valorilor maxime anuale ale vitezei mediate a
vântului, în România, este în general mai mic ca 0,35.
Valoarea maxim anual a vitezei medii a vântului având probabilitatea de nedepire într-un
an, p diferit de 0,98 poate fi stabilit cu expresia urmtoare valabil în repartiia Gumbel a
maximelor anuale ale vitezei medii a vântului:
ª ln( ln p) º
1 «0,45 V1
¬ 1,282 »¼
v prob v0,98 (E.2.4)
1 2,593 V1
E.2.3 Rugozitatea terenului. Valori medii ale vitezei i presiunii dinamice a vântului
Rugozitatea terenului este descris de lungimea de rugozitate, z0; aceasta este o msur a
mrimii vârtejurilor vântului turbulent la suprafaa terenului i are valori cuprinse între 0,003
m i 3,0 m, în funcie de categoria de teren. Pentru evaluarea lungimii de rugozitate a
terenului din amplasamentul unei construcii este necesar determinarea categoriei de teren
corespunztoare amplasamentului.
Determinarea categoriei de teren i a lungimii de rugozitate corespunztoare acestuia se poate
face prin inspectie vizual (documentare fotografic), relevee cartografice i/sau imagini din
satelit. Figurile E.2.2-E.2.5 prezint exemple de categorii de teren cu diferite lungimi de
rugozitate folosind (a) documentarea fotografic i (b) imaginile din satelit pentru diferite
categorii de teren.
51
Stratul limit atmosferic este zona, msurat pe vertical de la suprafaa terenului, în care
curgerea aerului este afectat de frecarea cu terenul. La apropierea de suprafaa terenului, fora
de frecare a aerului crete, viteza medie a vântului scade, iar turbulena acestuia crete.
Variaia vitezei medii a vântului cu înlimea deasupra terenului datorit rugozitii suprafeei
acestuia poate fi reprezentat de un profil logaritmic (adoptat de SR EN 1991-1-4 i de
prezentul cod de proiectare) sau de un profil exponenial (adoptat de codurile similare din
SUA i Canada).
(a) (a)
(b) (b)
(a) (a)
(b) (b)
La înlimi sub 200 m legea logaritmic modeleaz riguros variaia vitezei medii a vântului cu
înlimea deasupra terenului. Pentru a obine legea logaritmic, în conformitate cu datele de
observaie, se postuleaz c rata de modificare a vitezei medii a vântului, vm în raport cu
înlimea, z depinde de urmatorii parametri:
- înlimea deasupra terenului, z;
- fora de reducere a vitezei masei de aer pe unitatea de suprafa produs de frecarea cu
terenul; aceast mrime este denumit tensiune de forfecare la suprafaa terenului, W 0 ;
- densitatea aerului, U .
Expresia vitezei medii a vântului la cota z deasupra terenului având lungimea de rugozitate z0
este [3]:
z
u* 1 u* z 1 u* u* § z ·
vm z ³ dz ³ dz ln z ln z 0 ln¨¨ ¸¸ (E.2.5)
z0 k z k z z
0
k k © z0 ¹
unde:
53
W0
u* are dimensiuni de vitez i este denumit vitez de frecare, i
U
Profilul vitezei medii a vântului mediat pe 10 minute pentru diferite categorii de teren în
funcie de viteza de referin vb se determin cu urmtoarea relaie:
§ z ·
v m z k r z 0 ln¨¨ ¸¸ vb c r z vb (E.2.10)
© z0 ¹
unde cr(z) este factorul de rugozitate pentru viteza vântului.
Factorul de rugozitate pentru viteza vântului, cr(z) descrie variaia vitezei medii a vântului cu
înlimea z deasupra terenului pentru diferite categorii de teren (caracterizate prin lungimea de
rugozitate z0) în funcie de viteza de referin a vântului. Variaia factorului de rugozitate cr(z)
cu înlimea i categoria de teren este reprezentat în Figura E.2.6.
54
200
Teren categoria IV
Inaltimea deasupra terenului z , m 180
160 Teren categoria III
140
Teren categoria II
120
Teren categoria I
100
80 Teren categoria 0
60
40
20
0
0 0.5 1 1.5 2
Determinarea profilului vitezei medii a vântului mediat pe 10 minute pentru diferite categorii
de teren se face cu considerarea efectele orografiei dac panta medie a terenului din amonte
(fa de direcia de curgere a aerului) este mai mare de 3°. Terenul din amonte poate fi
considerat pan la o distan egal cu de 10 ori înlimea elementului orografic izolat.
În Anexa B a codului este prezentat o metod de considerare a unei viteze sporite a vitezei
vântului pentru cazurile în care cldirea/structura analizat este/va fi amplasat în apropierea
unei alte structuri care este de cel puin dou ori mai înalt decat media înlimilor structurilor
învecinate. Tot în Anexa B este dat o metod aproximativ de considerare a efectului
cldirilor amplasate la distane reduse asupra vitezei medii a vântului.
Profilul valorilor medii ale presiunii dinamice a vântului pentru diferite categorii de teren se
obine în funcie de presiunea dinamic de referin, qb cu urmtoarea relaie:
2
ª § z ·º
q m z «k r z 0 ln¨¨ ¸¸» qb >cr z @2 qb (E.2.11)
¬ © z0 ¹¼
Factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului, cr2(z) descrie variaia presiunii
medii a vântului cu înlimea z deasupra terenului pentru diferite categorii de teren
(caracterizate prin lungimea de rugozitate z0) în funcie de valoarea de referin a presiunii
dinamice a vântului.
Variaia factorului de rugozitate aplicat presiunii dinamice a vântului cu înlimea i cu
categoria de teren este prezentat în Figura E.2.7.
55
200
180 Teren categoria IV
Inaltimea deasupra terenului z , m
60
40
20
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5
2
Factorul de rugozitate aplicat presiunii, c r (z)
E.2.4 Turbulen
a vântului. Valori de vârf ale vitezei i presiunii dinamice a vântului
Viteza instantanee a vântului variaz aleator în timp i spatiu datorit turbulenei spaiale a
curgerii aerului. Variaia aleatoare în timp i spatiu a vitezei vântului produce efecte dinamice
asupra construciilor sensibile la aciunea vântului.
Componenta în direcie longitudinal a vectorului vitezei vântului la cota z deasupra terenului
se exprim ca suma dintre un termen constant (viteza medie) i o funcie aleatoare de timp cu
media zero (viteza fluctuant):
V z , t v m z vz , t (E.2.12)
V v2 E u*2 (E.2.13)
56
Vv E u* E
I v z (E.2.15)
vm z 1 § z· § z·
u* ln¨¨ ¸¸ 2,5 ln¨¨ ¸¸
k © z0 ¹ © z0 ¹
Variaia intensitii turbulenei cu înlimea deasupra terenului pentru diferite rugoziti
(categorii de teren) este reprezentat în Figura E.2.8.
Pentru teren de categoria II intensitatea turbulenei Iv(z) poate fi aproximat de relaia [2]:
1
° § z · pentru z min z d z max 200 m
°° ln¨¨ ¸¸
I v z ® © z0 ¹ (E.2.16).
°
°
°¯ I v z z min pentru z d z min
200
Teren categoria IV
180
Teren categoria III
z, m
160
120
Teren categoria I
100
80 Teren categoria 0
60
40
20
0
0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40
Intensitatea turbulentei, Iv (z)
În codurile de proiectare se folosesc valori de vârf sau „extreme maxime” ale vitezei i
presiunii de rafal ale vântului. Datorit caracterului aleator al vitezei instantanee a vântului,
valoarea de vârf a vitezei de rafal a vântului intr-un interval de timp de 10 minute este o
variabil aleatoare pentru care se definete o valoare medie (ateptat). Considerând c
valorile vitezei longitudinale a vântului au o repartiie normal, valoarea ateptat a vitezei de
rafal este [3]:
vp z vm z g V v vm z >1 g I v z @ (E.2.17)
unde g este un factor de vârf a crui valoare medie estimat este 3,5.
Factorul de rafal pentru viteza medie a vântului, cpv(z) la o înlime z deasupra terenului se
definete ca raportul dintre valoarea de vârf a vitezei vântului (produs de rafalele vântului
turbulent) i valoarea medie (mediat pe 10 min în prezentul cod) a vitezei vântului, ambele la
înlimea z:
v p z
c pv z 1 g I v z 1 3,5 I v z (E.2.18)
v m z
Variaia factorului de rafal cpv(z), considerând g = 3,5, este reprezentat în Figura E.2.9.
Valorile factorului de rafal aplicat vitezei medii a vântului depind de durata de mediere a
vitezei de referin a vântului i se determin, de exemplu (vezi relaia (E.2.1)) [4]:
c1pvmin # 0,84 c10
pv
min
(E.2.19)
200
180
z, m
120
Teren categoria II
100
80 Teren categoria I
60 Teren categoria 0
40
20
0
1.00 1.25 1.50 1.75 2.00 2.25 2.50
Factorul de rafala aplicat vitezei, cpv (z)
Valoarea de vârf sau „maxim” a presiunii dinamice a vântului într-un interval de timp egal
cu 10 minute este
1
q p z U >vm z @ >1 g I v z @ # qm z >1 7 I v z @
2 2
(E.2.21)
2
unde U este densitatea aerului. În relaia (E.2.21) s-a neglijat termenul de ordinul 2 al
intensitii turbulenei, având în vedere c eroarea introdus de aceast aproximare este sub 3-
4%.
Factorul de rafal pentru presiunea dinamic medie a vântului, cpq(z) la înlimea z deasupra
terenului se definete ca raportul dintre valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului
(produs de rafalele vântului) i valoarea medie a presiunii dinamice a vântului (produs de
viteza medie a vântului), ambele la înlimea z:
q p z
c pq z 1 2 g I v z 1 7 I v z (E.2.22)
qm z
Variaia factorului de rafal pentru presiunea dinamic a vântului, considerând g = 3,5, este
reprezentat în Figura E.2.10.
200
Teren categoria IV
180
120
80 Teren categoria 0
60
40
20
0
1.50 2.00 2.50 3.00 3.50 4.00
Factorul de rafala aplicat presiunii, cpq(z)
Valorile numerice ale factorului de rafal pentru presiunea dinamic a vântului depind de
durata de mediere a vitezei de referin a vântului (vezi relaia (E.2.2) [4]:
c1pqmin # 0,70 c10
pq
min
(E.2.23)
Bibliografie
1. CNR-DT 207/2008 - Istruzioni per la valutazione delle azioni e degli effetti del
vento sulle costruzioni, CONSIGLIO NAZIONALE DELLE RICERCHE, 2008
2. EN 1991-1-4 - Eurocode 1: Actions on structures - Part 1-4: General actions -
Wind actions, CEN
3. J. D. Holmes, 2004 - Wind Loading of Structures, Taylor & Francis
4. NP 082-04 - Cod de proiectare. Bazele proiectrii i aciuni asupra construciilor.
Aciunea vântului
5. http://maps.google.com/
6. Lungu D., Demetriu S., Aldea A., 1994. Basic code parameters for environmental
actions in Romania harmonised with EUROCODE 1, Scientific Bulletin of Technical
University of Civil Engineering Bucharest, Vol.2/1994, p.35-44
7. Lungu D., van Gelder P., Trandafir R., 1996. Comparative study of Eurocode 1, ISO
and ASCE procedures for calculating wind loads. IABSE Colloquium, Basis of
Design and Actions on Structures, Background and Application of EUROCODE 1.
Delft University of Technology, March 27-29, p.345-354
8. Lungu, D., Aldea, A., Demetriu, S., 1998. Probabilistic wind and snow hazards
assessment for Romania, Proceedings of the 1st International Scientific-Technical
Conference – Technical Meteorology of the Carpathians, Ukraine, p.35-40
60
c p 0 U v m2 V v2
1
wm (E.3.3).
2
62
Pentru intensiti reduse ale turbulenei, dispersia V v2 este mic în comparaie cu ptratul
valorii medii, v m2 . În acest caz, coeficientul cvasi-staionar de presiune, cp0 se poate considera
aproximativ egal cu valoarea medie a coeficientului de presiune, c pm :
1 1
wm c p 0 U vm2 c pm U vm2 (E.3.4).
2 2
Folosind ipoteza cvasi-staionar, valoarea de vârf a presiunii vântului pe suprafee, w p este
[2]:
1 1
wp c p 0 U v 2p # c pm U v 2p c pm q p (E.3.5)
2 2
unde v p este valoarea de vârf a vitezei vântului i q p este valoarea de vârf a presiunii
dinamice a vântului.
În ipoteza cvasi-staionar, se pot determina valori de vârf ale presiunii pe suprafeele
construciilor folosind valori medii ale coeficienilor de presiune i valori de vârf ale presiunii
dinamice a vântului.
Aciunea vântului pe suprafaa unei construcii sau a unui element component produce
presiuni i suciuni w orientate normal, atât pe suprafeele exterioare, cât i pe cele interioare.
Presiunile sunt considerate, convenional, pozitive; suciunile sunt considerate, convenional,
negative. Presiunile ce acioneaz pe feele exterioare ale cldirii se consider presiuni
externe, we; presiunile ce acioneaz pe feele interioare ale cldirii se consider presiuni
interne, wi. Aciunea vântului pe un element individual este determinat pe baza celei mai
defavorabile combinaii de presiuni care acioneaz asupra elementului.
E.3.3 For
e din vânt
Aciunea exercitat de vânt asupra construciilor pe direcie longitudinal (în lungul vântului)
se exprim printr-o for global Fw aplicat într-un punct de referin al construciei. Fora
global pe direcia vântului Fw, ce acioneaz pe structur sau pe un element structural se
determin cu relaiile (3.3) i/sau (3.4) din cod în care Aref este aria de referin, orientat
perpendicular pe direcia vântului, pentru cldiri / structuri sau elemente sale; în cazul
copertinelor, pentru care se specific i coeficieni aerodinamici de for (sau a altor elemente
ce pot fi asimilate acestora, de ex. panouri solare) i este posibil determinarea direct a forei
globale din vânt, aria de referin este suprafaa total a acestora pe care se manifest efecte de
presiune/suciune generate de aciunea vântului. Astfel, pentru o copertin cu dimensiunile în
plan de b, respectiv d, aria de referin este b x d.
Forele globale exercitate de vânt asupra construciilor sunt evaluate, de regul, pentru fiecare
din axele principale ale construciei, considerate separat. În unele cazuri, cum ar fi de exemplu
turnurile cu seciunea cvasi-ptrat, trebuie considerat i posibilitatea de aciune a vântului pe
63
V
V
Figura E.3.1. Direcia vântului de proiectare pentru structuri cu forma ptrat în plan [1]
Forele locale exercitate de vânt pe elemente structurale i/sau nestructurale sunt evaluate
considerând direcia vântului care provoac aciunea cea mai sever.
Efectele de torsiune general produse de aciunea oblic a vântului sau de rafalele necorelate
ale vântului acionând pe cldiri / structuri cvasi-paralelipipedice pot fi estimate simplificat
considerând aplicarea forei Fw cu o excentricitate e = b /10, unde b este dimensiunea laturii
seciunii transversale a construciei orientat (cvasi)-perpendicular pe direcia vântului.
Alternativ, în vederea reprezentrii efectelor de torsiune produse de un vânt incident ne-
perpendicular sau produse de lipsa de corelaie între valorile de vârf ale forelor din vânt ce
acioneaz în diferite puncte ale construciei, pentru construcii dreptunghiulare sensibile la
torsiune (de exemplu pentru cldiri simetrice cu un singur nucleu central supuse la torsiune)
se poate folosi distribuia de presiuni / suciuni dat în Figura E.3.2.
cpe – zona E
cpe – zona D
Natura fluctuant a vitezei vântului, a presiunilor i a forelor din vânt pe construcii poate
produce un rspuns (cvasi-)rezonant semnificativ la structurile zvelte la care rigiditatea i
amortizarea structurii au valori reduse. Acest rspuns dinamic (cvasi-)rezonant se suprapune
peste rspunsul nerezonant (de fond) la care sunt supuse toate construciile expuse vântului.
Rspunsul structural nerezonant este datorat contribuiei frecvenelor joase ale fluctuaiilor
vitezei vântului, mai mici decât frecvena proprie fundamental de vibraie a structurii i este,
de obicei, cel mai important contributor la rspunsul structural total pe direcia vântului.
Contribuiile rezonante devin din ce în ce mai semnificative i, în cele din urm, pot deveni
dominante, pe msur ce structurile sunt mai zvelte/înalte i frecvenele proprii de vibraie i
amortizrile acestora devin mai reduse.
Bibliografie
1. CNR-DT 207/2008 Istruzioni per la valutazione delle azioni e degli effetti del
vento sulle costruzioni, CONSIGLIO NAZIONALE DELLE RICERCHE
2. J. D. Holmes, 2004. Wind Loading of Structures, Taylor & Francis
65
Simetric
Vânt
Figura E.4.1. Coeficieni de presiune / suciune pe suprafaa exterioar a unui cub [1]
Aciunea de ansamblu produs de presiunea dinamic a vântului asupra unui corp poate fi
exprimat prin rezultanta vectorial a tuturor forelor din vânt care acioneaz pe suprafeele
corpului la exterior i la interior. Direcia acestei fore rezultante poate fi diferit de direcia
vântului. În cazul general, fora rezultant pe corp poate fi descompus în trei componente:
- o component orizontal pe direcia vântului, denumit for de antrenare, Fw;
66
Bibliografie
1. Baines, W. D., 1963. Effects of velocity distributions on wind loads and ow patterns
on buildings, Proceedings, International Conference on Wind Effects on Buildings
and Structures, Teddington, U.K., 26–28 June, 198–225
2. SR EN 1991-1-4:2006 - Eurocod 1: Ac
iuni asupra structurilor. Partea 1-4: Ac
iuni
generale. Ac
iuni ale vântului, ASRO
67
E.5.1 Turbulen
a vântului
200 z, m
D
175 § z ·
° Lt ¨¨ ¸¸ , pentru z min d z d z max 200 m
°
Lz ® © zt ¹
150
°
°¯ L z min , pentru z z min
125
100
0
75
I
II
50 III
IV
25
L, m
0
0 50 100 150 200 250 300
S z , n n S v z , n
f f
³ v 2 dn ³ d ln n 1 (E.5.5)
0
Vv 0
Vv 2
n Lxv z
f L z, n (E.5.7)
vm z
69
0.20
0.15
0.10
0.05
fL
0.00
1.0E-02 1.0E-01 1.0E+00 1.0E+01 1.0E+02
F t Fm f t (E.5.9)
X t X m xt (E.5.10)
vt 0 .
f t 0 . (E.5.11)
xt 0 .
70
vm Fm Xm
Frecvena
Figura E.5.3. Abordarea folosind vibraii aleatoare pentru determinarea rspunsului dinamic la
aciunea vântului [5]
Relaia dintre densitatea spectral de putere a componentei fluctuante a forei din vânt i
densitatea spectral de putere a componentei fluctuante a vitezei longitudinale a vântului [2, 3,
5] este:
4 Fm2
S f n S v n (E.5.12)
v m2
În relaia (E.5.13) k este rigiditatea sistemului, este fraciunea din amortizarea critic, n1 este
frecvena proprie de vibraie a sistemului cu un GLD i H 0 n este factorul de amplificare
dinamic a rspunsului sistemului cu un GLD expus unei fore excitatoare armonice.
Relaia între valoarea medie a forei din vânt i valoarea medie a deplasrii sistemului este:
1 Fm Fm
Xm H 0 n 0 Fm (E.5.14)
m 2 S n 1
2
k k
1
S X n H 0 n S f n
2
2
(E.5.15)
k
Combinând relaia (E.5.15) cu relaia (E.5.12) se obine:
2 4 Fm
2
1
S X n H 0 n 2 S v n (E.5.16)
k2 vm
Relaia (E.5.16) este aplicabil construciilor cu arii frontale reduse în raport cu lungimile
scrilor turbulenei atmosferice. Intrucât fluctuaiile vitezei nu se produc simultan pe toat
suprafaa feei expuse vântului, trebuie considerat corelaia acestor fluctuaii pe suprafaa
expus. Pentru a ine seama de acest efect se introduce funcia de admitan aerodinamic,
2(n), relaia (E.5.16) devenind [5]:
2 4 Fm
2
1
S X n H 0 n F 2 n S v n (E.5.17)
k2 vm2
1.0
Rh(b)
0.8
0.6
0.4
0.2
Kh(b)
0.0
0.001 0.01 0.1 1 10 100
4 X m2
S X n H 0 n F 2 n Sv n
2
2
(E.5.18)
vm
S n
f f
4 X m2 2
³ S X n dn V v ³ H 0 n F 2 n v 2 dn #
2
x2 V X2
0
vm2
0
Vv
Sv n Sv n1
f f
4 X m2 2 § 2 ·
V v ¨¨ ³ F n 2 dn F n1 ³ H 0 n dn ¸¸
2
# 2
(E.5.19)
vm2
©0 Vv Vv 0
2
¹
[4 X m2 I v2 B 2 R 2 V B2 V R2
în care
S n
f
³ F n V dn
2 2 v
B 2
(E.5.20)
0 v
i
S2
R 2
S L n1 F 2 n1 (E.5.21)
2 G
i unde:
SL(n1) este valoarea densitii spectrale de putere unilaterale i normalizate determinat
pentru frecvena n1
G - decrementul logaritmic al amortizrii; acesta se determin cu relaia G # 2 S [ , unde
[ este fraciunea din amortizarea critic.
Integrala din relaia (E.5.19) este evaluat ca suma a dou componente ce reprezint partea
nerezonant (de fond) i, respectiv, partea rezonant a rspunsului fluctuant:
V X2 V B2 V R2 (E.5.22).
1.0
B2
0.8
0.6
0.4
0.2
(b+h)/L(zs)
0.0
0.001 0.01 0.1 1 10 100
unde:
kp – este factorul de vârf al rspunsului ce depinde esenial de intervalul de timp pentru care
este calculat valoarea maxim (10 min în cod) i de frecvena proprie a structurii în modul
fundamental;
V X - este abaterea standard a rspunsului structural.
Factorul de rafal G depinde de dimensiunile, de rigiditatea i de amortizarea structurii.
Acesta este cu atât mai mare cu cât structura este mai zvelt, mai flexibil i/sau mai slab
amortizat; factorul de rafal este mic în cazul în care structura este rigid i puternic
amortizat.
Factorul de vârf este dat de expresia [3]:
0,577
kp 2 ln Q T t3 (E.5.24)
2 ln Q T
74
unde Q este frecvena medie a vibraiilor structurii expus vântului incident (frecven ce se
aproximeaz practic, pentru structuri cu amortizare redus, cu frecvena de vibraie a
construciei în modul fundamental) i T este intervalul de timp pentru care se determin
valoarea maxim ateptat a rspunsului. Factorul de vârf pentru determinarea rspunsului
extrem maxim al structurii, kp este reprezentat în Figura E.5.7.
4.0 kp
3.5
3.0
QT
2.5
10 100 1000
Coeficientul de rspuns dinamic este definit ca raportul între valoarea maxim ateptat a
rspunsului deplasare lateral a structurii ce ine cont de efectele (cvasi-)rezonante i de
corelaia rafalelor pe aria expus a construciei i valoarea maxim ateptat a rspunsului
deplasare lateral a structurii fr aceste efecte:
G Xm 1 2 k p Iv B2 R2
cd (E.5.25).
c pq X m 1 2 g Iv
Coeficientul adimensional Kx este aproximat prin relaia (5.13) din cod i este reprezentat în
Figura E.5.7.
2.0 Kx
1.9
1.8 ] = 2,5
1.7 ] = 2,0
1.6
] = 1,5
1.5 ] = 1,0
1.4
1.3 ] = 0,5
1.2
1.1
zs/z0
1.0
1.E+01 1.E+02 1.E+03
Acceleraia limit superioar de confort pentru ocupanii cldirii, alim este reprezentat în
Figura E.5.8. în funcie de frecvena fundamental de vibraie a structurii în direcia vântului.
25
20
2
a lim , cm/s
15
10
0
0.1 1 10
n 1,x, Hz
Fig. E.5.8 Valori limit ale acceleraiei cldirii conform relaiei (5.16)
Bibliografie
1. CNR-DT 207/2008 - Istruzioni per la valutazione delle azioni e degli effetti del
vento sulle costruzioni, CONSIGLIO NAZIONALE DELLE RICERCHE
2. Davenport, A.G., 1963. ‘The buffetting of structures by gusts’, Proceedings,
International Conference on Wind Effects on Buildings and Structures,
Teddington U.K., 26–8 June, 358–91.
3. Davenport, A.G., 1964. ‘Note on the distribution of the largest value of a random
function with application to gust loading’, Proceedings, Institution of Civil
Engineers 28: 187–96
4. EN 1991-1-4 - Eurocode 1: Actions on structures - Part 1-4: General actions -
Wind actions, CEN
5. J. D. Holmes, 2004. Wind Loading of Structures, Taylor & Francis
6. SR EN 1991-1-4:2006/NB:2007 - Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor - Partea
1-4: Aciuni generale – Aciuni ale vântului. Anexa naional
77
Curgerea aerului produce efecte de antrenare a corpului imersat. Antrenarea este de natur
vâscoas, generat de frecarea aerului de corp i de natur inerial, generat de presiunea
dinamic a aerului asupra corpului.
Dac antrenarea generat de frecarea aerului este dominant, atunci forma corpului este
aerodinamic; dac antrenarea generat de presiunea aerului este dominant, atunci forma
corpului nu este aerodinamic.
Micarea aerului se produce în dou moduri:
- micarea laminar, caracterizat de deplasarea aerului în straturi paralele;
- micarea turbulent, caracterizat de amestecarea violent a straturilor de aer.
Pentru valori mici ale vitezelor aerului, forele vâscoase sunt suficient de mari pentru ca s
menin micarea acestuia în straturi paralele. La valori mari ale vitezelor, apar efecte ineriale
importante, micarea devenind turbulent. Apariia unuia din cele dou moduri de micare
este caracterizat de numrul Reynolds, Re ce se definete ca raportul între forele de inerie
i forele vâscoase dezvoltate în masa de aer în timpul curgerii:
Forta de inertie U V L
Re (E.6.1)
Forta viscoasa P
unde este densitatea aerului, V este viteza curentului de aer, este coeficientul de
vâscozitate sau vâscozitatea dinamic a aerului i L este o dimensiune caracteristic a
volumului de aer. Pentru aer la 20oC, Re=67000·V·L (V în m/s i L în m). Dac numrul
Reynolds este mare, predomin efectele ineriale i micarea este turbulent. Dac numrul
Reynolds este mic, predomin efectele vâscoase i micarea este laminar.
Pentru construcii zvelte (couri de fum, turnuri, cabluri .a.) este necesar s se ia în
considerare efectul dinamic provocat de desprinderea alternant a vârtejurilor vântului ce
produce o aciune fluctuant perpendicular pe direcia vântului a crei frecven depinde de
viteza medie a vântului, precum i de forma i de dimensiunile seciuniiînplan ale construciei.
În cazul în care frecvena de desprindere a vârtejurilor este apropiat de o frecven proprie de
vibraie a construciei se realizeaz condiiile de cvasi-rezonan ce produc amplificri ale
amplitudinii oscilaiilor construciei, cu atât mai mari cu cât amortizarea i masa structurii sau
a elementului sunt mai mici. Condiia de rezonan este indeplinit atunci când viteza vântului
este teoretic egal cu viteza critic a vântului ce provoac desprinderea vârtejurilor. În
general, viteza critic a vântului pentru multe construcii curente este o vitez frecvent a
acestuia, ceea ce face ca numrul de cicluri de încrcare-descrcare i fenomenul de oboseal
s devin importante.
Corpurile ne-aerodinamice produc fenomenul de desprindere alternant a vârtejurilor. În
general, un corp imersat într-un curent de aer produce în urma sa un siaj format din trenuri de
78
vârtejuri alternante (ciclice) care se desprind de corp (Figura E.6.1) cu o frecven medie de
desprindere dat de relaia:
St v m
ns (E.6.2)
b
unde
St este un parametru adimensional numit numrul lui Strouhal, ce depinde de forma
seciunii i de numrul Reynolds;
vm este viteza medie a vântului;
b este o dimensiune caracteristic (de referin) a seciunii corpului.
Figura E.6.2. Cilindru de lungime infinit cu seciune circular scufundat într-un fluid [1]
Numrul lui Scruton, Sc (definit de relaia 6.4 din cod) este un parametru adimensional ce
depinde de masa echivalent, de fraciunea din amortizarea critic i de dimensiunea de
referin a seciunii. Când vârtejurile se desprind în rezonan cu oscilaiile unei structuri
uoare i / sau slab amortizate i caracterizat de un numr Scruton sczut, fenomenul tinde s
devin auto-excitat (sau de interaciune aer-structur) i d natere efectului de sincronizare.
În aceste cazuri, tendina nu mai este ca desprinderea de vârtejuri s excite structura, ci ca
structura însi s coomande desprinderea de vârtejuri cvasi-rezonante dând natere, astfel,
unui fenomen de amplificare semnificativ [1].
Conform relaiei (E.6.2), dependena între frecvena de desprindere a vârtejurilor, ns i viteza
medie a vântului, vm este liniar (Figura E.6.3a). În realitate, aceast lege nu mai este valabil
pentru viteze mai mari ca vcrit,i (definit de relaia 6.2 din cod) într-un interval de viteze vcrit,i,
79
numit de auto-control (sau de sincronizare), ce este cu atât mai mare cu cât numrul lui
Scruton este mai mic, Figura E.6.3b [1].
Când numrul Scruton este mare (Figura E.6.3a), desprinderea vârtejurilor provoac o for
alternant transversal care, la rândul su, produce o vibraie cvasi-rezonant. În cazul în care
numrul Scruton este mic, desprinderea vârtejurilor produce vibraii atât de ample încât
acestea devin principalul mecanism de control al desprinderii alternante de vârtejuri. Prin
urmare, desprinderea vârtejurilor se manifest cu frecvena proprie de vibraie a structurii
pentru intervalul de viteze indicat în Figura E.6.3b [1].
Figura E.6.3 Legea lui Strouhal pentru numere Scruton mari (a) i mici (b)
În condiii de rezonan, cu cât numrul Scruton este mai mic (deci, cu cât structura este mai
uoar i/sau mai slab amortizat), cu atât amplificarea rspunsului este mai marF. Se pot
distinge urmtoarele situaii [1]:
x pentru Sc > 30, fenomenul de desprindere de vârtejuri nu produce, în general, efecte
severe; totusi, este recomandat efectuarea unei verificri;
x pentru 5 Sc 30, fenomenul de desprindere de vârtejuri este sensibil, în primul rând
la intensitatea turbulenei; valorile ridicate ale intensitii turbulenei reduc riscul de
vibraii violente iar valorile reduse ale intensitii turbulenei pot amplifica acest
fenomen;
x pentru Sc < 5, vibraiile induse de desprinderea de vârtejuri pot fi de amplitudine mare
i foarte periculoase.
Pentru cldiri zvelte (h/d > 4) i pentru couri de fum (h/d > 6,5) dispuse în perechi sau
grupate se va considera sporirea efectelor vântului produse de siajul turbulent. Efectele sporite
produse de siajul turbulent asupra unei cldiri sau asupra unui co de fum pot fi, în mod
simplificat, considerate neglijabile dac cel puin una dintre condiiile urmtoare este
verificat:
- distana dintre dou cldiri sau couri de fum este de 25 ori mai mare decat
dimensiunea cldirii sau a coului coului amplasat în amonte fa de direcia de
curgere a aerului, msurat perpendicular pe direcia vântului;
80
Bibliografie
1. CNR-DT 207/2008 Istruzioni per la valutazione delle azioni e degli effetti del
vento sulle costruzioni, CONSIGLIO NAZIONALE DELLE RICERCHE
81
Generaia de standarde de aciuni din rile avansate din anii '70 ai secolului XX a introdus
conceptele inovative ale teoriei statistice a valorilor extreme i a definit intensitile aciunilor
din hazard natural (cutremur, vânt, zpad .a.) cu anumite intervale medii de recuren
(perioade medii de revenire), în ani.
În prezent, practica internaional utilizeaz valori caracteristice ale aciunilor din vânt având
intervalul mediu de recuren standard de 50 ani, IMR = 50 ani. Aceste valori au
probabilitatea de depire 64% în 50 ani i 2% intr-un an.
Fa de ediia precedent a codului (Normativ NP 082-2004), baza de date meteorologice
privind viteza vântului a fost completat cu valorile maxime anuale ale vitezelor vântului
înregistrate în România între anii 1989-2005. Ca urmare, pentru zonarea hazardului natural
din vânt s-au utilizat ca date de intrare valorile maxime anuale ale vitezei vântului msurate la
10 m deasupra terenului pân în anul 2005, la peste 140 de staii meteorologice ale
Administratiei Naionale de Meteorologie. Rezultatele analizei statistice sunt valorile
caracteristice ale vitezei vântului având IMR = 50 ani, determinate în repartiia de valori
extreme tip I, Gumbel pentru maxime. Repartiia de probabilitate Gumbel pentru maxime este
recomandat în ultimele 4 ediii ale standardului american ASCE 7/(1988, 1993, 2000, 2005) -
Minimum Design Loads for Buildings and Other Structures, Documentul Joint Committee on
Structural Safety, Wind Loads, 1995, 2000 i în Documentul ISO/TC 98/SC3/WG 2/N 129 rev,
Draft for DP 4354, Wind Actions on Structures i este justificat de corelaia între coeficienii
de oblicitate i de variaie ai maximelor anuale msurate în staiile meteorologice din
România pe o durat de peste 50 de ani.
Rezultatele calculelor statistice efectuate au fost sintetizate în harta de zonare a valorilor de
referin ale presiunii dinamice a vântului mediate pe 10 minute, independent de direcia de
aciune a vântului (cdir = 1,0), i având un interval mediu de recuren de 50 ani (vezi Figura
2.1 din prezentul cod).
Cu titlu informativ, în Tabelul E.A.1 sunt prezentate valorile factorului direcional cdir pentru
vitezele maxime ale vântului pe 16 direcii înregistrate în Câmpia Român, pentru oraul
Bucureti.
Tabelul E.A.1. Bucureti. Factorul direcional al vitezei vântului având un interval mediu de
recuren de 50 ani, cdir [3]
În Tabelul E.A.2 sunt prezentate valorile de referin ale presiunii dinamice a vântului pentru
10 staii meteorologice situate la peste 1000 m altitudine, care au fost determinate pe baza
maximelor anuale ale vitezei medii a vântului msurate la o înlime de 10 m i mediate pe 10
minute.
Tabelul E.A.2. Valori caracteristice ale presiunii dinamice a vântului în staii meteorologice
din România situate la altitudini de peste 1000 m
Staia Altitudinea,
Nr. crt. qb, Pa
meteorologic m
1. Bioara 1360 307
2. Fundata 1384 833
3. Semenic 1432 1027
4. Cuntu 1450 626
5. Pltini 1453 1094
6. Raru 1536 822
7. Parang 1548 501
8. Lcui 1776 1052
9. Iezer 1785 871
10. Vldeasa 1836 978
Relaiile (A.4) i (A.5) din codul de proiectare au la baz rapoarte de fractili determinate în
repartiia Gumbel pentru maxime pentru diferite valori ale coeficientului de variaie a
valorilor maxime anuale ale vitezelor vântului. Rezultatele analizei sunt prezentate în Figura
E.A.1.
1.2
Raport valori caracteristice ale vitezei.
1.0
0.8
0.6
0.0 0.2 0.4 0.6 0.8 1.0
Coeficient de variatie a vitezelor maxime anuale
Figura E.A.1. Rapoarte ale valorilor caracteristice ale vitezei maxime anuale a vântului
83
Bibliografie
1. D. Ghiocel, D. Lungu, 1975. Wind, snow and temperature effects on structures, based
on probability, Abacus Press, Tunbridge Wells, Kent, U.K.
2. D. Lungu, R. Vcreanu, A. Aldea, C. Arion, 2000. Advanced Structural Analysis,
Editura CONSPRESS, 177 p., ISBN 973-8165-15-6
3. Lungu D., Demetriu S., Aldea A., 1994. Basic code parameters for environmental
actions in Romania harmonised with EUROCODE 1, Scientific Bulletin of Technical
University of Civil Engineering Bucharest, Vol.2/1994, p.35-44
4. Lungu D., van Gelder P., Trandafir R., 1996. Comparative study of Eurocode 1, ISO
and ASCE procedures for calculating wind loads. IABSE Colloquium, Basis of
Design and Actions on Structures, Background and Application of EUROCODE 1.
Delft University of Technology, March 27-29, p.345-354
5. Lungu, D., Aldea, A., Demetriu, S., 1998. Probabilistic wind and snow hazards
assessment for Romania, Proceedings of the 1st International Scientific-Technical
Conference – Technical Meteorology of the Carpathians, Ukraine, p.35-40
84
ANEXA nr.2
CUPRINS
În acest exemplu de calcul se evalueaz valorile vitezelelor i presiunilor dinamice ale vântului la
o înlime z = 20 m deasupra terenului pentru categoria de teren III (zone acoperite uniform cu
vegetaie, sau cu cldiri i cu lungimea de rugozitate z0 = 0,3 m) în municipiul Clrai.
Conform hrii de zonare din Figura 2.1, presiunea de referin a vântului mediat pe 10 minute
la 10 metri cu o probabilitate de depire într-un an de 0,02 (interval mediu de recuren de 50 de
ani) este qb = 0,6 kPa, iar viteza de referin a vântului se determin cu relaia (A.3) (qb exprimat
în Pa):
2q b 2 600
vb 31 m/s
1,25
Viteza medie a vântului, vm(z), la o înlime z deasupra terenului depinde de rugozitatea terenului
i de viteza de referin a vântului, vb (fr a lua în considerare orografia amplasamentului) i se
determin cu relaia (2.3)
vm z cr z vb
unde cr(z) este factorul de rugozitate pentru viteza vântului care se determin cu relaia (2.4)
§ z ·
°k r z 0 ln¨¨ ¸¸ pentru z min z d z max 200 m
°
cr z ® © z0 ¹
°
°¯ c r z z min pentru z d z min
Valorile z = 0,3m i zmin = 5m sunt date în Tabelul 2.1, iar valoarea kr(z0) = 0,214 este indicat în
Tabelul 2.2.
88
§ z · § 20 ·
cr 20 kr z0 ln ¨ ¸ 0,214 ln ¨ ¸ 0, 214 4,2 0,90
© z0 ¹ © 0,3 ¹
vm 20 cr 20 vb 0,90 31 28m/s
Valoarea medie a presiunii dinamice a vântului, qm(z) la o înlime z deasupra terenului (fr a
lua în considerare orografia amplasamentului) depinde de rugozitatea terenului i de valoarea de
referin a presiunii dinamice a vântului, qb i se determin cu relaia (2.7):
q m z c r2 z q b
unde cr2(z) este factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului ce se determin cu
relaia (2.9)
ª § ·º
2
Valorile kr2(z0)=0,046 pentru categoria III de teren este indicat în Tabelul 2.2.
Pentru amplasamentul Clrai, presiunea dinamic medie a vântului la o înlime z = 20 m
deasupra terenului i pentru categoria de teren III (zone acoperite uniform cu vegetaie, sau cu
cldiri i cu lungimea de rugozitate z0 = 0,3 m) este:
2 2
ª § z ·º ª § 20 · º
cr2 20 kr2 z0 « ln ¨ ¸» 0,046 «ln ¨ ¸» 0,046 17,63 0,81
¬« © z 0 ¹ ¼» ¬ © 0,3 ¹ ¼
qm 20 cr2 20 qb 0,81 0, 6 0, 49 kPa
Valoarea de vârf a vitezei vântului, vp(z) la o înlime z deasupra terenului, produs de rafalele
vântului, se determin cu relaia (2.13):
v p z c pv z v m z
unde cpv(z) este factorul de rafal pentru viteza medie a vântului la o înlime z deasupra
terenului ce se definete conform relaiei (2.14)
cpv z 1 g I v z 1 3,5 I v z
Valoarea de vârf a vitezii vântului la o înlime z=20 m deasupra terenului i pentru categoria de
teren III în municipiul Clrai se determin dup cum urmeaz:
E 2,35 2,35
I v 20 0, 224
§ z · § 20 · 10,5
2,5 ln ¨ ¸ 2,5 ln ¨ ¸
© z0 ¹ © 0,3 ¹
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului, qp(z) la o înlime z deasupra terenului, produs
de rafalele vântului, se determin cu relaia (2.15)
qp z cpq z qm z
unde cpq(z) este factorul de rafal pentru presiunea dinamic medie a vântului la înlimea z
deasupra terenului ce se definete cu relaia (2.16):
c pq z 1 2 g I v z 1 7 I v z
F.2.2 Valori de referin ale vitezei i ale presiunii dinamice a vântului pe amplasament
Conform hrii de zonare a valorilor de referin ale presiunii dinamice a vântului având IMR =
50 ani (Figura 2.1) valoarea de referin a presiunii dinamice a vântului pentru municipiul Iai
este qb = 0,7 kPa.
Viteza de referin a vântului în amplasament se determin cu relaia (A.3) (qb exprimat în Pa):
2q b 2 700
vb 33,47 m/s
1,25
unde = 1,25 kg/m3 este densitatea aerului.
Presiunea / suciunea vântului ce acioneaz pe suprafeele rigide exterioare ale halei industriale
(perei exteriori, atic, acoperi) se determin cu relaia (3.1):
we Iw c pe q p z e
unde
qp(ze) este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluat la cota ze;
ze este înlimea de referin pentru presiunea exterioar;
91
Conform pct. 4.2.2 înlimea de referin ze în cazul acoperiului halei considerate este:
ze = h + hp = 11 m + 0,9 m = 11,9 m
unde
hp = 0,9m – înlimea aticului i
h = 11,0m este înlimea halei.
Deoarece înlimea h a halei este mai mic decât dimensiunea în plan a acesteia perpendicular
pe direcia vântului, b= 60m, rezult o distribuie de presiuni / suciuni pentru suprafee
exterioare ca în Figura F.2.1.
Valoarea medie a presiunii dinamice a vântului la înlimea ze se determin dup cum urmeaz
(folosind relaiile 2.7 i 2.9 i Tabelul 2.2):
k r2 z 0 0,036 (teren categoria II)
2
§ z ·
c 2 r z e k r2 z 0 ¨¨ ln e ¸¸
© z0 ¹
2
§ 11,9 ·
c 2
r z e 0,036¨¨ ln ¸¸ 1,078
© 0,05 ¹
q m z e c r2 z e q b
qm ze 1,078 0,7 0,754kPa
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului la înlimea ze se determin dup cum urmeaz
(folosind relaiile 2.11, 2.15 i 2.16 i Tabelul 2.3):
2,66 (teren categoria II)
E 2,66
I v ze 0,194
z § 11,9 ·
2,5 ln e 2,5 ln¨ ¸
z0 © 0,05 ¹
c pq z e 1 2 g I v z e 1 7 I v z e 1 7 0,194 2,361
92
Figura F.2.2. Definirea zonelor A, B, C, D i E pentru pereii verticali ai halei pentru care se
determin coeficienii de presiune / suciune exterioar cpe
Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune exterioar cpe,10 se obin din Tabelul
4.1 în funcie de raportul h/F. Pentru hala considerat (vezi Tabel F.2.1 i Figura F.2.3):
h 11,0
0,073 0,25
d 150
93
Zona A B C D E
h/d cpe
0,073 -1,2 -0,8 -0,5 +0,7 -0,3
Zona A B C D E
cpe -1,2 -0,8 -0,5 +0,7 -0,3
we
-2,459 -1,639 -1,025 +1,434 -0,615
[kPa]
Aticul halei nu prezint goluri i conform paragrafului (1) de la subcapitolul 4.4 coeficientul de
obstrucie M = 1. Din Tabelul 4.9 se aleg coeficienii cp,net pentru coeficientul de obstrucie egal
cu 1 i pentru cazul peretelui cu col (aticul halei este închis pe toate laturile). Valorile
coeficienilor aerodinamici de presiune rezultant cp,net sunt date în Tabelul F.2.3 pentru zonele
din Figura F.2.4.
94
Zona A B C D
M=1 2,1 1,8 1,4 1,2
Valorile presiunilor rezultante (totale) distribuite pe aticul halei (Tabel F.2.4) se evalueaz cu
urmtoarea expresie:
Zona A B C D
cp,net 2,1 1,8 1,4 1,2
we
4,303 3,688 2,869 2,459
[kPa]
Acoperiul halei prezint pante de 4% pentru scurgerea apelor pluviale, rezultând un unghi de
înclinare = 2,30 < 50, deci conform paragrafului (1) din subcapitolul 4.2.3 se consider acoperi
plat i este împrit în zone de expunere ca în Figura F.2.5. Înlimea de referin pentru calculul
presiunilor pe acoperiul halei prevzut cu atic este ze=h+hp=11,9 m i e = min(b,2h) =
min(60m, 22m) = 22m, unde b este latura perpendicular pe direcia vântului.
95
Tabel F.2.5. Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune pentru zonele de pe acoperi
Coeficieni aerodinamici cpe
h/hp F G H I
+0,2
0,082 -1,272 -0,836 -0,7
-0,2
Definirea zonelor A, B, C, D i E (Figura F.2.7) pentru pereii verticali ai halei pentru care se
calculeaz coeficienii de presiune exterioar cpe se face conform pct. 4.2.2 pentru e = min(b,2h)
= min(60 m, 22 m) = 22 m, e < F.
Figura F.2.7. Definirea zonelor A, B, C, D i E pentru pereii verticali ai halei pentru care se
calculeaz coeficienii de presiune exterioar cpe
Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune / suciune exterioar cpe (Tabel F.2.7 i Figura
h 11,0
F.2.8) se obin în funcie de raportul 0,183 0,25 din Tabelul 4.1.
d 60
97
Zona A B C D E
h/d cpe
0,183 -1,2 -0,8 -0,5 +0,7 -0,3
Întrucât
we 2,049 c pe [kPa]
rezult valorile presiunilor/suciunilor pe pereii exteriori ai halei din Tabelul F.2.8.
Zona A B C D E
cpe,10 -1,2 -0,8 -0,5 +0,7 -0,3
we
-2,459 -1,639 -1,025 +1,434 -0,615
[kPa]
Aticul halei nu prezint goluri i conform paragrafului (1) de la subcapitolul 4.4 coeficientul de
obstrucie M = 1. Din Tabelul 4.9 se aleg coeficienii cp,net pentru coeficientul de obstrucie egal
cu 1 i pentru cazul peretelui cu col (aticul halei este închis pe toate laturile). Valorile
coeficienilor aerodinamici de presiune rezultant cp,net sunt date în Tabelul F.2.9 pentru zonele
din Figura F.2.9.
98
Zona A B C D
M=1 2,1 1,8 1,4 1,2
Valorile presiunilor rezultante (totale) distribuite pe aticul halei (Tabel F.2.10) se evalueaz cu
urmtoarea expresie:
Zona A B C D
cp,net 2,1 1,8 1,4 1,2
we
4,303 3,688 2,869 2,459
[kPa]
Acoperiul halei prezint pante de 4% pentru scurgerea apelor pluviale, rezultând un unghi de
înclinare = 2.30 < 50, deci conform paragrafului (1) din subcapitolul 4.2.3 se consider acoperi
plat i este împrit în zone de expunere (Figura F.2.10). Înlimea de referin pentru calculul
presiunilor pe acoperiul halei prevazut cu atic este ze=h+hp=11,9 m i e=min(b,2h)=
min(150m, 22m) = 22m, unde b este latura perpendicular pe direcia vântului.
99
Presiunile ce acioneaz pe suprafeele rigide interioare ale pereilor exteriori i ale acoperiului
halei se evalueaz doar pentru cazul în care vântul acioneaz pe direcie perpendicular pe latura
halei pe care exist ua (latura dominant) i aceasta este deschis (Figura E2.12). În cazul în
care se consider c ua este închis nu apar presiuni pe suprafee rigide interioare i se revine la
calculele de la punctul F.2.3.
Presiunea / suciunea vântului ce acioneaz pe suprafeele rigide interioare ale cldirii / structurii
se determin cu relaia (3.2):
wi J Iw cpi qp zi
101
unde:
qp(zi) este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluat la cota zi;
zi este înlimea de referin pentru presiunea interioar;
cpi este coeficientul aerodinamic de presiune / suciune pentru suprafee interioare;
Iw este factorul de importan – expunere la aciunea vântului.
Hala are o latur dominant în ceea ce privete aciunea vântului (aria golurilor de pe aceasta este
de dou ori mai mare decât aria golurilor i deschiderilor de pe toate celelalte) i deci conform
paragrafului (5) din subcapitolul 4.2.9:
cpi = 0,75·cpe
zi = ze (paragraful (7) din subcapitolul 4.2.9)
q p zi q p z e 1,781 kPa
În Tabelul F.2.13 sunt evaluai coeficienii de presiuni interioare i valorile presiunilor interioare
pe pereii halei pentru zonele A, B, C, D i E definite în Figura F.2.2. Semnul valorilor încrcrii
este pozitiv deoarece în toate zonele se exercit presiune.
Zona A B C D E
cpe 1,2 0,8 0,5 0,7 0,3
cpi 0,9 0,6 0,375 0,525 0,225
wi
1,844 1,229 0,768 1,076 0,461
[kPa]
Figura F.2.13. Definirea zonelor de expunere pentru acoperiul halei (pentru presiuni interioare)
Conform paragrafului (3) din subcapitolul 3.2, presiunea total a vântului pe un element de
construcie este diferena dintre presiunile (orientate ctre suprafa) i suciunile (orientate
dinspre suprafa) pe cele dou fee ale elementului; presiunile i suciunile se iau cu semnul lor.
Presiunile sunt considerate cu semnul (+) iar suciunile cu semnul (-). Pentru evaluarea
presiunilor totale se vor considera urmtoarele cazuri:
x Cazul 1. Direcia vântului perpendicular pe latura scurt a halei (care cuprinde ua),
considerând ua închis;
x Cazul 2. Direcia vântului perpendicular pe latura scurt a halei (care cuprinde ua),
considerând ua deschis;
x Cazul 3. Direcia vântului perpendicular pe latura scurt a halei opus celei cu ua,
considerând ua deschis;
x Cazul 4. Direcia vântului perpendicular pe latura lung a halei.
103
F.2.5.1 Cazul 1
În acest caz, ua fiind închis, presiunile interioare sunt egale cu zero i se consider doar
presiunile ce acioneaz pe suprafeele exterioare ale halei. Zonele la care fac referire tabele de
mai jos au fost definite la F.2.3 pentru evaluarea distribuiei presiunilor exterioare pe suprafeele
rigide ale halei.
Zona A B C D E
w
-2,459 -1,639 -1,025 +1,434 -0,615
[kPa]
Zona A B C D
w
4,303 3,688 2,869 2,459
[kPa]
Zona F G H I
w +0,410
-2,606 -1,713 -1,434
[kPa] -0,410
F.2.5.2 Cazul 2
În acest caz, ua fiind deschis, presiunile totale sunt calculate ca sum vectorial a presiunilor
exterioare i a celor interioare pe fiecare zon a laturilor i acoperiului halei. Zonele la care fac
referire tabele de mai jos au fost definite la evaluarea distribuiei presiunilor interioare i
exterioare pe suprafeele expuse ale halei. Pentru stabilirea sensului de aciune a presiunilor
interioare i exterioare se folosete Figura 3.1 din subcapitolul 3.2.
Zona A B C D E
|we|
2,459 1,639 1,025 1,434 0,615
[kPa]
|wi|
1,844 1,229 0,768 1,076 0,461
[kPa]
w= we + wi
-4,303 -2,868 -1,793 +0,358 -1,076
[kPa]
104
Zona A B C D
we
4,303 3,688 2,869 2,459
[kPa]
Zona F G H I
|we| 0,410
2,606 1,713 1,434
[kPa] 0,410
|wi|
1,955 1,285 1,076 0,307
[kPa]
w= we + wi -0,717
-4,561 -2,998 -2,510
[kPa] -0,103
F.2.5.3 Cazul 3
În acest caz, ua fiind deschis, presiunile totale sunt calculate ca sum vectorial a presiunilor
exterioare i a celor interioare pe fiecare zon a laturilor i a acoperiului halei. Zonele la care fac
referire tabele de mai jos au fost definite la evaluarea distribuiei presiunilor interioare i
exterioare pe suprafeele expuse ale halei. Pentru stabilirea sensului de acionare a presiunilor
interioare i exterioare se folosete Figura 3.1 din subcapitolul 3.2.
Zona A B C D E
|we|
2,459 1,639 1,025 1,434 0,615
[kPa]
|wi|
1,844 1,229 0,768 1,076 0,461
[kPa]
w= we + wi
-0,615 -0,410 -0,257 +2,510 -0,154
[kPa]
Zona A B C D
we
4,303 3,688 2,869 2,459
[kPa]
105
Zona F G H I
|we| 0,410
2,606 1,713 1,434
[kPa] 0,410
|wi|
1,955 1,285 1,076 0,307
[kPa]
w= we + wi +0,717
-0,651 -0,428 -0,358
[kPa] -0,103
F.2.5.4 Cazul 4
În acest caz vântul acioneaz pe latura lung a halei, presiunile interioare sunt egale cu zero i se
consider doar presiunile ce acioneaz pe suprafeele exterioare ale halei. Zonele la care fac
referire tabele de mai jos au fost definite la evaluarea distribuiei presiunilor exterioare pe
suprafeele expuse ale halei.
Zona A B C D E
we
-2,459 -1,639 -1,025 +1,434 -0,615
[kPa]
Zona A B C D
we
4,303 3,688 2,869 2,459
[kPa]
Zona F G H I
we +0,410
-2,606 -1,713 -1,434
[kPa] -0,410
106
F fr J Iw c fr q p z e A fr
unde
cfr este coeficientul de frecare;
Afr este aria suprafeei exterioare orientat paralel cu direcia vântului;
Iw este factorul de importan – expunere la aciunea vântului.
Coeficienii de frecare cfr pentru suprafeele pereilor i acoperiurilor sunt prezentai în Tabelul
4.10 din subcapitolul 4.5:
cfr = 0,01 pentru pereii halei (suprafa neted)
cfr = 0,02 pentru acoperiul halei (suprafa rugoas - plci bituminoase).
Aria de referin Afr este cea din Figura 4.22 din subcapitolul 4.5. Forele de frecare se vor aplica
pe suprafeele exterioare paralele cu direcia vântului, localizate fa de streain sau col la o
distan egal cu cea mai mic valoare dintre 2b sau 4h, unde h este înlimea cldirii iar b este
latura halei perpendicular pe direcia de aciune a vântului.
F fr F fr _ pereti F fr _ acoperis
F fr _ pereti J Iw c fr _ pereti qp z e A fr _ pereti
F fr _ acoperis J Iw c fr _ acoperis qp ze A fr _ acoperis
c fr _ pereti 0,01
c fr _ acoperis 0,02
q p ze 1, 781kPa
J Iw 1,15
107
F fr F fr _ pereti F fr _ acoperis
F fr _ pereti J Iw c fr _ pereti qp z e A fr _ pereti
F fr _ acoperis J Iw c fr _ acoperis qp ze A fr _ acoperis
c fr _ pereti 0,01
c fr _ acoperis 0,02
q p ze 1, 781kPa
J Iw 1,15
A fr _ pereti 2 h d min 2b,4h 2 11,9 60 47,6 295,12m2
A fr _ acoperis b d min 2b,4h 150 60 47,6 1860m2
F fr _ pereti 1,15 0, 01 1,781 295,12 6, 04 kN
F fr _ acoperis 1,15 0,02 1,781 1860 76,19 kN
F fr 6, 04 76,19 82, 24 kN
Conform subcapitolului 3.3, paragraful (4), fora global pe direcia vântului, Fw ce acioneaz pe
hal sau pe un element structural poate fi determinat prin compunerea vectorial a forelor Fw,e,
108
Fw,i, calculate pe baza presiunilor / suciunilor exterioare i interioare, cu forele de frecare Ffr
rezultate din frecarea aerului pe suprafeele exterioare paralele cu direcia vântului.
Pentru compunerea vectorial a forelor se respect conveia de semne (+) i (-) din cazul
calculului presiunilor rezultante (totale), paragraful (3) din subcapitolul 3.2 i semnul rezultant al
forei globale repecta acceai convenie de semne ((+) pentru presiune i (-) pentru suciune).
Fw,e cd ¦ w z A
sup rafete
e e ref
Fw,i ¦ w z A
sup rafete
i i ref
F fr J Iw c fr q p z e A fr
unde
cd este coeficientul de rspuns dinamic al construciei.
Fora global pe direcia vântului se evalueaz pentru aceleai 4 situaii de aciune a vântului ca
în cazul evalurii presiunii totale.
F.2.7.1 Cazul 1
1 2 k p I v z s B 2 R 2
cd
1 7 I v z s
unde
zs este înlimea de referin pentru determinarea coeficientului de rspuns dinamic;
aceasta înlime se determin conform Figura 3.2;
kp este factorul de vârf pentru rspunsul extrem maxim al structurii;
Iv este intensitatea turbulenei vântului definit în subcapitolul 2.4;
B2 este factorul de rspuns nerezonant (cvasi-static), ce evalueaz corelaia
presiunilor din vânt pe suprafaa construciei (evalueaz componenta nerezonant
a rspunsului);
R2 este factorul de rspuns rezonant, ce evalueaz efectele de amplificare dinamic a
rspunsului structural produse de coninutul de frecvene al turbulenei în cvasi-
109
D
§z ·
° Lt ¨¨ s ¸¸ , pentru z min d z s d z max 200 m
°
L z s ® © zt ¹
°
° Lz , pentru z z min
¯ min
6,8 f L ( z s , n1, x )
SL ( z s , n1, x )
(1 10,2 f L ( z s , n1, x ))5 / 3
110
1 pentru K h 0
°1
Rh K h ® 1 1 e 2Kh pentru K h ! 0
°̄ K h 2 K 2h
unde
4,6 h n1, x
Kh
v m z s
vb = 33,47 m/s
kr(z0) = 0,189 (teren categoria II)
§z · § 6,6 ·
cr z s k r z 0 ln¨¨ s ¸¸ 0,189 ln¨¨ ¸¸ 0,923
© z0 ¹ © 0,05 ¹
vm zs cr zs vb 0,923 33, 47 30,89m/s
Rh K h
1
1
K h 2 K 2h
1 e 2Kh 1
1
2,52 2 2,52 2
1 e 22,52 0,318
1 pentru Kb 0
°
Rb Kb ® 1 1 1 e 2Kb pentru Kb ! 0
°̄ Kb 2 Kb2
Rb Kb
1
1
Kb 2 Kb2
1 e 2Kb 1
1
13,76 2 13,76 2
1 e 213,76 0,07
2 3,14 2
R2 S L ( z s , n1,x ) Rh (Kh ) Rb (Kb ) 0,072 0,318 0,07 0,158
2G 2 0,05
J
kp 2 ln Q T t3
2 ln Q T
unde
este frecvena medie a vibraiilor pe direcia i sub aciunea vântului turbulent;
T este durata de mediere a vitezei de referin a vântului, T = 600 s (aceeai ca pentru
viteza medie a vântului);
= 0,5772, este constanta lui Euler.
Rezult:
R2
Q n1, x t 0,08 Hz
B2 R2
0,158
Q 1,54 0,77 Hz
0,474 0,158
0,5772
kp 2 ln 0,77 600 3,668
2 ln 0,77 600
Zona A B C D E
Aref
52,36 209,44 1523,2 660 714
[m2]
w
-2,459 -1,639 -1,025 +1,434 -0,615
[kPa]
cd - - - 0,899 0,899
Fw
-128,69 -343,27 -1561,28 850,85 -394,76
[kN]
Zona A B C D
Aref
0,49 2,75 3,24 47,52
[m2]
w
4,303 3,688 2,869 2,459
[kPa]
cd 0,899 0,899 0,899 0,899
Fw
1,90 9,12 8,36 105,05
[kN]
113
F.2.7.2 Cazul 2
Zona A B C D E
Aref
52,36 209,44 1523,2 532 714
[m2]
|we|
2,459 1,639 1,025 1,434 0,615
[kPa]
|wi|
1,844 1,229 0,768 1,076 0,461
[kPa]
Fwe
128,69 343,27 1561,28 685,84 394,76
[kN]
Fwi
96,51 257,40 1169,82 572,43 329,15
[kN]
Zona A B C D
Aref
0,49 2,75 3,24 47,52
[m2]
w
4,303 3,688 2,869 2,459
[kPa]
cd 0,899 0,899 0,899 0,899
Fw
1,90 9,12 8,36 105,05
[kN]
Fy = FweA + FweB + FweC - FweA - FweB - FweC + FwiA + FwiB + FwiC - FwiA - FwiB - FwiC = 0
Fz = FweF + FweG + FweH +/- FweI + FwiF + FwiG + FwiH +/- FwiI
Fz = 58,70 + 166,01 + 680,68 +/- 3074,04 + 47,31 + 138,52 + 568,13 + 2560,38
Fz = +7193,78 / -1045,70 kN
Pentru direcia vertical, în mod convenional, se consider pozitive forele orientate în sus (în
sensul axei z) i negative cele orientate în jos.
F.2.7.3 Cazul 3
Zona A B C D E
Aref
52,36 209,44 1523,2 660 586
[m2]
|we|
2,459 1,639 1,025 1,434 0,615
[kPa]
|wi|
1,844 1,229 0,768 1,076 0,461
[kPa]
Fwe
128,69 343,27 1561,28 850,85 323,99
[kN]
Fwi
96,51 257,40 1169,82 710,16 270,15
[kN]
Zona A B C D
Aref
0,49 2,75 3,24 47,52
[m2]
w
4,303 3,688 2,869 2,459
[kPa]
cd 0,899 0,899 0,899 0,899
Fw
1,90 9,12 8,36 105,05
[kN]
Fy = FweA + FweB + FweC - FweA - FweB - FweC + FwiA + FwiB + FwiC - FwiA - FwiB - FwiC = 0
Fz = FweF + FweG + FweH +/- FweI + FwiF + FwiG + FwiH +/- FwiI
Fz = 58,70 + 166,01 + 680,68 +/- 3074,04 - 47,31 - 138,52 - 568,13 - 2560,38
Fz = +565,10 / -5582,98 kN
Pentru direcia vertical, în mod convenional, se consider pozitive forele orientate în sus (în
sensul axei z) i negative cele orientate în jos.
F.2.7.4 Cazul 4
Deoarece dimensiunile în plan ale halei depesc valorile date în Tabelele 5.1 i 5.2, se aplic
procedura detaliat de evaluare a coeficientului de rspuns dinamic prezentat în subcapitolul
5.2. Astfel:
1 2 k p I v z s B 2 R 2
cd
1 7 I v z s
zs 0,6 h 0,6 11 6,6m
E 2,66
I v zs 0,218
z § 6,6 ·
2,5 ln s 2,5 ln¨ ¸
z0 © 0,05 ¹
E 2,66 (teren categoriaII)
118
1
B2 0 , 63
§bh·
1 0,9 ¨¨ ¸¸
© L z s ¹
b = 150 m
h = 11 m
§ z ·D
° Lt ¨ s ¸ , pentru z min d z s d z max 200 m
° ¨© z t ¸¹
L z s ®
°
° L z , pentru z z min
¯ min
6,8 f L ( z s , n1, x )
SL ( z s , n1, x )
(1 10,2 f L ( z s , n1, x ))5 / 3
6,8 3,05
SL ( z s , n1, x ) 0,064
(1 10 ,2 3,05 ) 5 / 3
Decrementul logaritmic al amortizrii structurale este
G G s Ga Gd
unde
s este decrementul logaritmic al amortizrii structurale;
119
1 pentru K h 0
°1
Rh K h ® 1 1 e 2Kh pentru K h ! 0
°̄ K h 2 K 2h
Rh K h
1
1
Kh 2 Kh 2
1 e 2Kh 1
1
3,03 2 3,03 2
1 e 23,03 0,276
1 pentru Kb 0
°1
Rb Kb ® 1 1 e 2Kb pentru Kb ! 0
°̄ Kb 2 Kb2
Rb Kb
1
1
Kb 2 Kb
2
1 e 2Kb 1
1
41,32 2 41,32 2
1 e 241,32 0,024
2 3,14 2
R2 S L ( z s , n1,x ) Rh (Kh ) Rb (Kb ) 0,064 0,276 0,024 0,042
2G 2 0,05
J
kp 2 ln Q T t3
2 ln Q T
unde
este frecvena medie a vibraiilor pe direcia i sub aciunea vântului turbulent;
120
R2
Q n1, x t 0,08 Hz
B2 R2
0,042
Q 1,85 0,61 Hz
0,35 0,042
0,5772
kp 2 ln 0,61 600 3,604
2 ln 0,61 600
Zona A B C D E
Aref
262,68 209,44 452,2 1650,0 1785,0
[m2]
w
-2,459 -1,639 -1,025 +1,434 -0,615
[kPa]
cd - - - 0,785 0,785
Fw
-645,93 -343,27 -463,51 1857,39 -861,75
[kN]
121
Zona A B C D
Aref
0,49 2,75 3,24 128,52
[m2]
w
4,303 3,688 2,869 2,459
[kPa]
cd 0,785 0,785 0,785 0,785
Fw
1,64 7,97 7,30 248,08
[kN]
Pentru direcia vertical, în mod convenional, se consider pozitive forele orientate în sus (în
sensul axei z) i negative cele orientate în jos.
122
În acest exemplu de calcul se evalueaz aciunea vântului pe o cldire de locuit cu regim mic de
înlime. Se consider o cldire cu structura de beton armat cu dimensiunile în plan b x d = 14 m
x 8 m i cu regim de înlime P+2E (înlimea de etaj = 3m). Acoperiul este în dou ape cu o
înlime la coam de 2 m. Cldirea este amplasat în Constana în teren de categorie II.
b = 14 m
qb 0,5 1000
vb 28,3m/s
0,625 0,625
§ z ·
cr z kr z0 ln ¨ ¸
© z0 ¹
§ z · § 8 ·
cr 8 kr z0 ln ¨ ¸ 0,189 ln ¨ ¸ 0,189 5,075 0,96
© z0 ¹ © 0,05 ¹
Presiunea medie a vântului la înlimea z deasupra terenului, pe suprafeele rigide exterioare sau
interioare ale structurii se determin cu relaia (2.7):
q m z c r2 z q b
unde qb = 0,5 kPa este presiunea de referin a vântului pentru Constana din harta de zonare din
Figura 2.1, iar cr2(z) este factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului.
Factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului, cr2(z) se determin cu relaia (2.9):
2
ª § z ·º
cr2 z kr2 z0 « ln ¨ ¸»
¬« © z 0 ¹ ¼»
unde:
z0 – lungimea de rugozitate, în metri; pentru construcia amplasat în câmp deschis,
conform Tabelului 2.1, z0 = 0,05m;
z – înlimea la care se evalueaz viteza i presiunea dinamic a vântului (înlimea
cldirii z = 8 m).
Se obin valorile:
2 2
ª § z ·º ª § 8 ·º
cr2 8 kr2 z0 «ln ¨ ¸» 0,036 «ln ¨ ¸» 0,036 25,76 0,93
¬« © z 0 ¹ ¼» ¬ © 0,05 ¹ ¼
qm 8 cr2 8 qb 0,93 0,5 0, 46 kPa
Valoarea de vârf a vitezei vântului, vp(z) la o înlime z deasupra terenului, produs de rafalele
vântului, se determin cu relaia (2.13)
124
v p z c pv z v m z
E
Iv z
§ z ·
2,5 ln ¨ ¸
© z0 ¹
E 2,66 2,66
I v 8 0, 209
§ z · § 8 · 12,69
2,5 ln ¨ ¸ 2,5 ln ¨ ¸
© z0 ¹ © 0,05 ¹
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului, qp(z) la o înlime z deasupra terenului, produs
de rafalele vântului, se obine cu relaia (2.15):
q p z cpq z q m z
Factorul de rafal pentru presiunea dinamic medie a vântului, cpq(z) la înlimea z deasupra
terenului se definete cu relaia (2.16):
cpq z 1 2 g I v z 1 7 I v z
Aplicând relaiile de calcul de mai sus se obine:
cpq 8 1 2 g I v 8 1 7 I v 8 1 7 0, 209 2, 463
125
F.3.3 Distribu
ia presiunilor / suc
iunilor pe suprafe
ele rigide exterioare
we J Iw cpe qp z e
unde:
qp(ze) este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluat la cota ze;
ze este înlimea de referin pentru presiunea exterioar (Figura F.3.2);
cpe este coeficientul aerodinamic de presiune/suciune pentru suprafee exterioare;
Iw este factorul de importan – expunere la aciunea vântului.
Atunci când vântul acioneaz perpendicular pe latura lung ( = 0°, vânt perpendicular pe
coam), b = 14 m, d = 8 m i h = 8 m, deci h b i ze = h; raportul h/d = 8/8 = 1.
Atunci când vântul acioneaz perpendicular pe latura scurt ( = 90°, vânt paralel cu coama), b
= 8 m, d=14 m i h = 8 m, deci h b i ze = h; raportul h/d = 8/14 = 0,57.
Valorile coeficienilor aerodinamici de presiune/suciune exterioar pentru pereii verticali ai
cldirilor cu form dreptunghiular în plan se determin prin interpolare din Tabelul 4.1 în
funcie de valoarea raportului h/d pentru zonele A...E definite în Figura F.3.3. Astfel se obin
valorile din Tabelul F.3.1.
Zona A B C D E
h/d cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1
1
-1,2 -1,4 -0,8 -1,1 -0,5 +0,8 +1,0 -0,5
(=0°)
0,57
-1,2 -1,4 -0,8 -1,1 -0,5 +0,74 +1,0 -0,39
(=90°)
126
F.3.4 For
a global pe direc
ia vântului
F fr J Iw c fr q p z e A fr
5.3. Conform tabelului 5.1 pentru structuri de beton armat cu b=14 m, h=8 m i pentru un teren
de categoria II – câmp deschis, cu lungimea de rugozitate z0=0,05 m, cd=0,90.
¦ w z A
e e ref J Iw ¦ c pe q p z e Aref 1 0,8 1,13 14 6 75,94 kN
Zona E
¦we ze Aref J Iw ¦c pe q p ze Aref 1 0,5 1,13 14 6 47,46kN
Fw,e cd ¦ w z A
suprafete
e e ref 0.90 75,94 47,46 111,06 kN
Fora orizontal din vânt ce provine din integrarea suciunilor pe pereii paraleli cu direcia
vântului (pe un singur perete, deoarece pe ambii perei rezultanta pe cldire este egal cu zero):
Zona A
Fw, e ¦ we ze Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 ( 1, 20 1,13 6, 7 2,8) 1 25, 44 kN
sup rafete
Zona B
Fw, e ¦ we ze Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 ( 0,80 1,13 7 4 1, 2 7, 7 ) 1 33, 66 kN
sup rafete
129
Deoarece cldirea analizat are o înlime de cel mult 30m i dimensiunile în plan de cel mult
50m, coeficientul de rspuns dinamic cd poate fi determinat conform prevederilor din
subcapitolul 5.3. Conform tabelului 5.1 pentru structuri de beton armat cu b = 8 m, h = 8 m i
pentru un teren de categoria II – câmp deschis, cu lungimea de rugozitate z0 = 0.05 m, cd = 0,93.
Fora orizontal total din vânt provine din integrarea presiunilor pe pereii perpendiculari pe
direcia vântului i din fora de frecare pe pereii paraleli cu direcia vântului.
Fora orizontal din vânt ce provine din integrarea presiunilor pe pereii perpendiculari pe
direcia vântului:
Zona D
¦ w z A
e e ref J Iw ¦ c pe q p z e Aref 1 0,74 1,13 8 6 40,14 kN
Zona E
¦ we ze Aref J Iw ¦c pe q p ze Aref 1 0,39 1,13 8 6 21,15kN
Fw,e cd ¦ w z A
suprafete
e e ref 0,90 40,14 21,15 55,16 kN
Fora orizontal din vânt ce provine din integrarea suciunilor pe pereii paraleli cu direcia
vântului (pe un singur perete, deoarece pe ambii perei rezultanta pe cldire este egal cu zero):
Zona A
Fw , e ¦ we z e Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 ( 1, 20 1,13 1, 6 6) 1 13, 02 kN
sup rafete
Zona B
qb 0, 4 1000
vb 25,3m/s
0.625 0,625
§ z ·
cr z kr z0 ln ¨ ¸
© z0 ¹
135
§ z · § 24 ·
cr 24 kr z0 ln ¨ ¸ 0, 233 ln ¨ ¸ 0, 233 3,18 0,74
© z0 ¹ © 1 ¹
Presiunea medie a vântului la înlimea z deasupra terenului, pe suprafeele rigide exterioare sau
interioare ale structurii se calculeaz cu relaia (2.7):
q m z c r2 z q b
unde qb = 0,4 kPa este presiunea de referin a vântului pentru Târgovite din harta de zonare din
Figura 2.1, iar cr2(z) este factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului.
Factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului, cr2(z) se obine cu relaia (2.9):
2
ª § z ·º
cr2 z kr2 z0 « ln ¨ ¸»
«¬ © z 0 ¹ »¼
Valorile kr2(z0) sunt prezentate în Tabelul 2.2. Se obine:
2 2
ª § z ·º ª § 24 · º
cr2 24 kr2 z0 « ln ¨ ¸» 0,054 « ln ¨ ¸ » 0,054 10,10 0,55
¬« © z 0 ¹ ¼» ¬ © 1 ¹¼
qm 24 cr2 24 qb 0,55 0, 4 0, 22 kPa
Valoarea de vârf a vitezei vântului, vp(z) la o înlime z deasupra terenului se determin cu relaia
(2.13):
v p z c pv z v m z
E
Iv z
§ z ·
2,5 ln ¨ ¸
© z0 ¹
E 2,12 2,12
I v 24 0, 267
§ z · § 24 · 7,95
2,5 ln ¨ ¸ 2,5 ln ¨ ¸
© z0 ¹ © 1 ¹
qp z cpq z qm z
Factorul de rafal pentru presiunea dinamic medie a vântului, cpq(z) la înlimea z deasupra
terenului se definete cu relaia (2.16). Astfel, pentru z=24 m se obine:
c pq z 1 2 g I v z 1 7 I v z
F.4.3 Distribu
ia presiunilor pe suprafe
ele rigide exterioare
În Figurile F.4.2 i F.4.3 e = min(b; 2h); în cazul în care vântul bate perpendicular pe latura lung
(b = 25 m i d = 15m), e = 25 m, iar în cazul în care vântul bate perpendicular pe latura scurt (b
= 15 m i d = 25m) e = 15 m. În primul caz e d, iar în cazul al doilea e < F. În primul caz h/d =
24/15 = 1,6, iar în cazul al doilea h/d = 24/25 = 0,96.
Zona A B C D E
h/d cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1
1,6 -1,2 -1,4 -0,8 -1,1 -0,5 +0,8 +1,0 -0,53
0,96 -1,2 -1,4 -0,8 -1,1 -0,5 +0,79 +1,0 -0,49
cf = cf,0 · \r · \O
unde:
cf,0 este coeficientul aerodinamic de for pentru seciuni rectangulare cu coluri ascuite
i fr curgere liber a aerului la capete (element de lungime infinit) din Figura 4.23;
În primul caz (vânt perpendicular pe latura lung) raportul d/b=0,6, deci din Figura 4.23 rezult
cf,0 = 2,35. Conform Tabelului 4.16, = min(1,4l/b; 70) = 1,34, =1,0, deci din Figura 4.36
rezult \O = 0,62. Valoarea coeficientului aerodinamic de for, cf rezult:
În al doilea caz (vânt perpendicular pe latura scurt) raportul d/b=1,67, deci din Figura 4.23
rezult cf,0 = 1,80. Conform Tabelului 4.16, = min(1,4l/b; 70) = 2,24, = 1,0, deci din Figura
4.36 rezult \O = 0,64. Valoarea coeficientului aerodinamic de for, cf rezult:
Deoarece cldirea analizat are o înlime de cel mult 30 m i dimensiunile în plan de cel mult 50
m coeficientul de rspuns dinamic cd poate fi determinat conform prevederilor din subcapitolul
5.3. Conform tabelului 5.1 pentru structuri de beton armat cu h 30 m i b 50 m i pentru un
teren de categoria IV – zone urbane, cu lungimea de rugozitate z0=1,0 m, cd = 0,85.
F.4.6 For
a global pe direc
ia vântului
Fora din vânt ce acioneaz asupra unei cldiri / structuri sau asupra unui element structural
poate fi determinat în dou moduri:
i. ca for global utilizând coeficienii aerodinamici de for, sau
ii. prin sumarea presiunilor / suciunilor ce acioneaz pe suprafeele (rigide) ale cldirii /
structurii utilizând coeficienii aerodinamici de presiune / suciune.
140
ii. Fora global pe direcia vântului, Fw ce acioneaz pe cldire poate fi determinat prin
compunerea vectorial a forelor Fw,e calculate pe baza presiunilor / suciunilor
exterioare calculate cu relaia (3.5) cu forele de frecare, Ffr rezultate din frecarea aerului
paralel cu suprafeele exterioare, calculate cu relaia (3.7):
Fw,e cd ¦ w z A
sup rafete
e e ref
F fr J Iw c fr q p z e A fr
Deoarece h < b, conform Figurii F.4.2, valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului se
evalueaz la cota ze = h. Valoarea forei globale din vânt este:
(ii) Prin sumarea presiunilor / suciunilor ce acioneaz pe suprafeele (rigide) ale cldirii
utilizând coeficienii aerodinamici de presiune / suciune
Zona D
¦ we Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 0,8 25 24 0,63 302, 4 kN
Zona E
¦ we Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 0,53 25 24 0,63 200,34 kN
Suciunea pe pereii paraleli cu direcia vântului (pe un singur perete, deoarece pe ambii perei
rezultanta pe cldire este egal cu zero):
Zona A
Fw , e ¦ we ze Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 ( 1, 20 0, 63 5 24) 1 90, 72 kN
sup rafete
Zona B
Fw , e ¦ we ze Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 ( 0,80 0, 63 10 24) 1 120,96 kN
sup rafete
2 2
ª § z ·º ª § 15 · º
cr2 15 kr2 z0 «ln ¨ ¸» 0,054 « ln ¨ ¸ » 0,054 7,33 0, 40
¬« © z 0 ¹ ¼» ¬ © 1 ¹¼
qm 15 cr2 15 qb 0, 40 0, 4 0,16 kPa
E 2,12 2,12
I v 15 0,313
§ z · § 15 · 6,77
2,5 ln ¨ ¸ 2,5 ln ¨ ¸
© z0 ¹ ©1¹
c pq 15 1 2 g I v 15 1 7 I v 15 1 7 0,313 3,191
qp 15 cpq 15 qm 15 3,191 0,16 0,51kPa
Deoarece b < h < 2b, conform Figurii F.4.2, valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului se
evalueaz la cotele ze=b i ze=h. Valoarea forei globale din vânt este:
142
(ii) Prin sumarea presiunilor / suciunilor ce acioneaz pe suprafeele (rigide) ale cldirii
utilizând coeficienii aerodinamici de presiune / suciune
Zona D
¦ we Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 0,79 15 15 0,51 0,79 15 9 0,63 157,84 kN
Zona E
¦ we Aref J Iw ¦ cpe qp ze Aref 1 0, 49 15 15 0,51 0, 49 15 9 0,63 97,90 kN
Tabel F.4.2. Fore globale din vânt calculate prin cele dou metode de calcul
[o] 0o 90o
Fw [kN] - I 469,10 195,30
Fw [kN] - II 431,87 224,94
143
F.5.1 Informa
ii generale
În acest exemplu de calcul se evalueaz aciunea vântului pe o cldire de birouri cu regim mare
de înlime. Se consider o cldire cu structur metalic cu dimensiunile în plan 30 m x 30 m i
cu regim de înlime P+29E (înlimea de etaj = 3,80 m). Cldirea este amplasat în municipiul
Bucureti în teren de categoria III caracterizat de o lungime de rugozitate z0 = 0,3m.
b = 30 m
qb 0,5 1000
vb 28,3m/s
0.625 0,625
§ z ·
cr z kr z0 ln ¨ ¸
© z0 ¹
Factorul de teren kr se calculeaz cu relaia (2.5):
0, 07
§ z ·
k r z 0 0,189 ¨¨ 0 ¸¸
© 0,05 ¹
§ z · § 68, 4 ·
cr 68, 4 kr z0 ln ¨ ¸ 0, 214 ln ¨ ¸ 0, 214 5, 43 1,16
© z0 ¹ © 0,3 ¹
q m z c r2 z q b
unde qb = 0,5 kPa este presiunea de referin a vântului pentru municipiul Bucureti din harta de
zonare din Figura 2.1, iar cr2(z) este factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului.
Factorul de rugozitate pentru presiunea dinamic a vântului, cr2(z) se determin cu relaia (2.9)
145
2
ª § z ·º
cr2 z kr2 z0 « ln ¨ ¸»
¬« © z 0 ¹ ¼»
Valorile kr2(z0) sunt prezentate în Tabelul 2.2.
Presiunea medie a vântului, qm(z) la înlimea zs = 68,4 m deasupra terenului este:
2 2
ª § z ·º ª § 68, 4 · º
cr2 68, 4 kr2 z0 «ln ¨ ¸» 0,046 «ln ¨ ¸» 0,046 29, 48 1,36
¬« © z 0 ¹ ¼» ¬ © 0,3 ¹ ¼
qm 68, 4 cr2 68, 4 qb 1,36 0,5 0, 68 kPa
Valoarea de vârf a vitezei vântului, vp(z) la o înlime z deasupra terenului, produs de rafalele
vântului, se determin cu relaia (2.13)
v p z c pv z v m z
E
Iv z
§ z ·
2,5 ln ¨ ¸
© z0 ¹
În Tabelul 2.3 sunt date valorile E pentru a fi utilizate în relaia pentru calculul intensitii
turbulenei vântului, Iv. Intensitatea turbulenei la înlimea zs=68,4 m este:
E 2,35 2,35
I v 68, 4 0,173
§ z · § 68, 4 · 13,57
2,5 ln ¨ ¸ 2,5 ln ¨ ¸
© z0 ¹ © 0,3 ¹
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului, qp(z) la o înlime z deasupra terenului, produs
de rafalele vântului, se determin cu relaia (2.15):
q p z cpq z q m z
Factorul de rafal pentru presiunea dinamic medie a vântului, cpq(z) la înlimea z deasupra
terenului se definete cu relaia (2.16):
cpq z 1 2 g I v z 1 7 I v z
Deoarece înlimea cldirii este mai mare de 50 m nu se poate aplica metoda simplificat i
coeficientul de rspuns dinamic cd se va determina folosind procedura de evaluare detaliat de la
pct. 3.4.2.2.
Valoarea coeficientului de rspuns dinamic, cd se determin cu relaia (3.8):
1 2 k p I v z s B 2 R 2
cd
1 7 I v z s
unde:
zs este înlimea de referin pentru determinarea coeficientului de rspuns dinamic;
kp factorul de vârf pentru rspunsul extrem maxim al structurii.
Lungimea scrii integrale a turbulenei, L(z) se poate determina cu relaia (5.1) aplicat la
înlimea zs:
D 0,67 0,05ln(0,3)
§z · § 68,4 ·
L zs Lt ¨ s ¸ 300 ¨ ¸ 155,94m
© zt ¹ © 200 ¹
1
B2 0 , 63
§bh·
1 0,9 ¨¨ ¸¸
© L z
s ¹
unde
b, h sunt limea i înlimea structurii;
L(zs) este lungimea scrii integrale a turbulenei dat de relaia (5.1) la înlimea de
referin, zs.
Valoarea factorului de rspuns nerezonant este:
1 1
B2 0,539
0,63 0,63
§ bh · § 30 114 ·
1 0,9 ¨ 1 0,9 ¨
¨ L z ¸¸ © 155,94 ¹
¸
© s ¹
Frecvena proprie fundamental n1x pentru aceast cldire multietajat metalic este evaluat cu
relaia (E.2b):
40 40
n1x 0,35 Hz
h 114
Funciile de admitan aerodinamic Rh i Rb, pentru vectorul propriu fundamental, se determin
cu relaiile (5.7) i (5.8):
1 pentru K h 0
°1
Rh K h ® 1 1 e 2Kh pentru K h ! 0
°̄ K h 2 K 2h
1 pentru Kb 0
°
Rb Kb ® 1 1 1 e 2Kb pentru Kb ! 0
°̄ Kb 2 Kb2
4,6 b n1, x
Kb .
v m z s
Rh Kh
Kh
1
1
2 Kh2
1 e2K
h
1
1
5,59 2 5,592
1 e25,59 0,163
Rb Kb
Kb
1
1
2 Kb2
1 e2K
b
1
1
1, 47 2 1, 472
1 e21,47 0, 461
³ ms ) s ds
2
1
0
me l
³ ) s ds
2
1
0
unde:
m este masa construciei pe unitatea de lungime;
" este înlimea sau deschiderea structurii sau a elementului structural.
Pentru cldiri, turnuri i couri, modelate ca structuri în consol încastrate la baz, vectorul
propriu fundamental de încovoiere, 1(z) poate fi aproximat cu o relaie de forma (C.6):
]
§z·
) 1 z ¨ ¸
©h¹
unde = 1,0 pentru cldiri cu stâlpi i contravântuiri verticale.
Se consider o greutate de 8 kN/m2 de planeu al cldirii, deci greutatea total a cldirii este 8 x
(30 x 30) x 30 = 216000 kN. Greutatea pe unitate de lungime (înlime) este egal cu
216000/114=1894,7 kN/m. Deoarece masa pe unitate de lungime este constant pe înlimea
cldirii (nu depinde de s în relaia (C.7)), me = (1894700 N/m) / (9,81 m/s2) =193140 kg/m.
Coeficientul aerodinamic de for, cf se determin cu relaia (4.9):
cf = cf,0 · \r · \O
unde:
cf,0 este coeficientul aerodinamic de for pentru seciuni rectangulare cu coluri ascuite
i fr curgere liber a aerului la capete (element de lungime infinit) din Figura 4.23;
\r este factorul de reducere pentru seciuni ptrate cu coluri rotunjite; conform Figurii
4.24, \r = 1,0;
Deoarece raportul d/b = 1,0, din Figura 4.23 rezult cf,0 = 2,1. Conform Tabelului 4.16, =
min(1,4l/b; 70) = 5,3, = 1,0, deci din Figura 4.36, rezult \O = 0,67. Astfel:
2
R2 0,092 0,163 0,461 0,542
2 0,063
R2
Q n1, x t 0,08 Hz
B2 R2
i are valoarea:
0,542
Q 0,35 0, 248
0,539 0,542
Factorul de vârf pentru determinarea rspunsului extrem maxim al structurii, kp, definit ca
raportul dintre valoarea extrem maxim a componentei fluctuante a rspunsului structural i
abaterea sa standard, se obine cu relaia (5.4):
J
kp 2 lnQ T t3
2 lnQ T
unde:
este frecvena medie a vibraiilor pe direcia i sub aciunea vântului turbulent;
151
F.5.4 For
a global pe direc
ia vântului
Fora global pe direcia vântului Fw, ce acioneaz pe structur sau pe un element structural
având aria de referin Aref orientat perpendicular pe direcia vântului, se determin cu relaia
general
Fw J Iw cd cf qp z e Aref
unde:
qp(ze) este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluat la cota ze = zs;
cd este coeficientul de rspuns dinamic al construciei;
cf este coeficientul aerodinamic de for pentru cldire / structur sau element
structural, ce include i efectele frecrii;
Aref este aria de referin, orientat perpendicular pe direcia vântului;
JIw este factorul de importan – expunere pentru aciunea vântului; conform
Tabelului 3.1 aceast cldire se consider a fi în clasa II de importan-expunere cu JIw =
1,15.
Înlimile de referin ze i profilul presiunilor pe faa expus este cel din Figura 4.4 (pentru
cazul cldirii analizate cu h > 2b).
152
h = 114 m
h = 114 m
zs = 68.4 m
b = 30 m
F.5.5 Accelera
ia longitudinal la vârful cldirii
Pentru cldiri înalte sau flexibile (înlimea h 30 m sau frecvena proprie de vibraie n1 1
Hz), pentru verificarea la starea limit de serviciu se utilizeaz valorea maxim a acceleraiei
cldirii pe direcia vântului evaluat la înlimea z = h.
Abaterea standard, a,x a acceleraiei caracteristice a structurii pe direcia vântului la cota z se
obine cu relaia (5.11):
c f U b I v z s vm2 z s
V a,x R K x )1, x z
m1, x
unde:
cf este coeficientul aerodinamic de for;
este densitatea aerului, egal cu 1,25 kg/m3;
b este limea structurii;
d este lungimea structurii;
h este înlimea structurii;
Iv(zs) este intensitatea turbulenei la înlimea z = zs deasupra terenului;
vm(zs) este viteza medie a vântului pentru z = zs pentru o vitez de referin a vântului cu
IMR = 10 ani;
zs este înlimea de referin;
R este rdcina ptrat a factorului rspunsului rezonant;
Kx este un coeficient adimensional;
m1,x este masa echivalent pentru modul fundamental de vibraie în direcia vântului;
n1,x este frecvena proprie fundamental de vibraie a structurii în direcia vântului;
1,x(z) este ordonata vectorului propriu fundamental de vibraie pe direcia vântului la
cota z.
Coeficientul adimensional Kx se determin cu relaia general (5.12):
h
³ v z ) z dz
2
m 1, x
0
Kx h
vm2 z s ³ )12, x z dz
0
Dac 1,x(z)= (z/h)] i co(z) = 1 (teren plat) relaia (5.12) poate fi aproximat prin relaia (5.13):
154
° ª §z · º ½°
2 ] 1 ®] 1 «ln¨¨ s ¸¸ 0,5» 1¾
°̄ ¬ © z0 ¹ ¼ °¿
Kx
§z ·
] 1 ln¨¨ s ¸¸
2
© z0 ¹
Pentru = 1, rezult:
° ª §z · º ½° ª § 68, 4 · º °½
2 ] 1 ®] 1 «ln ¨ s ¸ 0,5» 1¾ 2 1 1 °®1 1 «ln ¨ ¸ 0,5 » 1¾
°¯ «¬ © z0 ¹ »¼ °¿ °¯ ¬ © 0,3 ¹ ¼ °¿
Kx 1,50
§z · § 68, 4 ·
] 12 ln ¨ s ¸ 1 1 2
ln ¨ ¸
© z0 ¹ © 0,3 ¹
Viteza medie a vântului pentru z = zs pentru o vitez de referin a vântului cu IMR = 10 ani este
(relaia A.5):
vm, IMR 10 ani # 0,75 vm, IMR 50 ani 0,75 32,83 24,62m/s
Valoarea de vârf a acceleraiei caracteristice a cldirii, amax,x este obinut din relaia (5.14) prin
înmulirea abaterii standard cu factorul de vârf calculat cu frecvena Q = n1,x:
J
2 ln n1, x T 2 ln 0.35 600
0.5772
3.447
2 ln n1, x T 2 ln 0.35 600
§ ·
¨ 2 ln n T J ¸ V
amax, x ¨
1, x ¸ a, x 3, 447 3,17 10.92cm/s 2
¨
©
2 ln n1, x T ¸
¹
Acceleraia limit superioar de confort pentru n1x < 1 Hz este calculat cu relaia (5.16)
a0
alim
n10,,x56
unde:
a0 = 6 cm/s2 pentru cldiri de birouri;
n1,x este frecvena proprie a cldirii corespunztoare primului mod de vibraie de
încovoiere în direcia vântului.
155
La verificarea condiiei (5.5) a max, x d a lim se observ o uoar depire a acceleraiei limit
superioar de confort (în jur de 1%), ceea ce poate fi considerat acceptabil.
156
Din harta de zonare a valorilor de referin ale presiunii dinamice a vântului având IMR = 50 ani
(Figura 2.1) se ia valoarea presiunii dinamice a vântului pentru amplasamentul coului de fum
considerat (municipiul Craiova) qb = 0,5 kPa.
Viteza de referin a vântului în amplasament se determin cu relaia (A.3) (qb exprimat în Pa):
2q b 2 500
vb 28,28 m/s
1.25
unde = 1,25 kg/m3 este densitatea aerului.
Viteza medie a vântului, vm(z) la o înlime z=ze deasupra terenului se calculeaz cu relaia (2.3):
v m z e c r z e vb
vb = 28,28 m/s
kr(z0) = 0,189 (teren categoria II)
ze 0,6 H 66 m
§z · § 66 ·
c r z e k r z 0 ln¨¨ e ¸¸ 0,189 ln¨ ¸ 1,358
© z0 ¹ © 0,05 ¹
v m z e c r z e vb 1,358 28,28 38,41 m/s
Valoarea de vârf a vitezei vântului, vp(z) la înlimea z=ze deasupra terenului, produs de rafalele
vântului, se determin cu relaia (2.13)
vp z e c pv z e vm z e
unde cpv(ze) este factorul de rafal pentru viteza medie a vântului la cota ze
c pv z e 1 g I v z e 1 3,5 I v z e
i Iv este intensitatea turbulenei vântului definit în subcapitolul 2.4
E 2,66
I v ze 0,148
z
2,5 ln e § 66 ·
2,5 ln¨ ¸
z0 © 0,05 ¹
E 2,66 (teren categoriaII)
cpv z e 1 3,5 I v z e 1 3,5 0,148 1,518
vp z e cpv z e vm z e 1,518 38,41 58,31 m/s
h2 30
hef h1 80 90 m
3 3
H1 b Ws 700 7 12770
n1 2
0,594 Hz
hef Wt 902 13250
Pentru cldiri, turnuri i couri, modelate ca structuri în consol încastrate la baz, vectorul
propriu fundamental de încovoiere, 1(z) poate fi aproximat cu relaia (C.6):
]
§z·
)1 z ¨ ¸
©h¹
cu =2,0 pentru couri i turnuri. Ordonatele vectorului propriu fundamental de încovoiere
rezult:
z, m 1(z)
110 1,000
100 0,826
90 0,669
80 0,529
70 0,405
60 0,298
50 0,207
40 0,132
30 0,074
20 0,033
10 0,008
0 0
Conform paragrafului (2) din Capitolul C4, Anexa C, pentru structuri în consol cu o distribuie
variabil a masei, masa echivalent me poate fi aproximat prin valoarea medie a lui m în treimea
superioar a structurii, h3 (Figura C.1). Pe aceast zon geometria cosului este constant având
160
diametrul exterior de 7 m i grosimea peretelui de 22cm (diametrul interior 6,56 m). Masa
echivalent a structurii pe unitatea de lungime se calculeaz dup cum urmeaz:
Ge
S 2
4
7
6,56 1 2500 11709 daN/m
2
Ge 11709 10
me 11935,8 kg/m
g 9,81
Decrementul logaritmic al amortizrii pentru modul fundamental de vibraie se determin cu
relaia (C.8):
G Gs Ga Gd
unde:
s este decrementul logaritmic al amortizrii structurale
a este decrementul logaritmic al amortizrii aerodinamice pentru modul
fundamental de vibraie
d este decrementul logaritmic al amortizrii produse de dispozitive speciale (mase
acordate, amortizori cu lichid etc.), dac este cazul.
c f U b vm z s
Ga
2 n1 me
unde
cf este coeficientul aerodinamic de for pentru aciunea vântului pe direcie
longitudinal
densitatea aerului, egal cu 1,25 kg/m3;
b diametrul (limea) structurii;
vm(zs) viteza medie a vântului pentru z = zs;
zs înlimea de referin;
n1 frecvena proprie fundamental de vibraie a structurii în direcia vântului;
me masa echivalent pe unitatea de lungime a structurii.
Valoarea medie a vitezei vântului la z s 0,6 h 0,6 110 66 m
vm z s cr zs vb 1,358 28,28 38,41m / s
Coeficientul aerodinamic de for pentru un cilindru circular de înlime finit este dat de relaia
(4.19)
cf = cf,0 . \O
unde:
cf,0 este coeficientul aerodinamic de for pentru cilindri fr curgere liber a aerului
la capete, i
161
Din Figura 4.36, pentru valoarea = 11 i coeficientul de obstrucie M =1, se obine o valoare a
factorului de reducere \O = 0,71. Alternativ, valoarea factorului de reducere \O se poate
determina cu relaiile:
unde
b este diametrul seciunii circulare
Q este vâscozitatea cinematic a aerului (Q = 1510-6 m2/s)
vp (ze) este valoarea de vârf a vitezei vântului definit la înlimea ze
Valoarea coeficientului aerodinamic de for pentru cilindri fr curgere liber a aerului la capete
se determin din Figura 4.28 sau cu relaia:
§ k·
0,18 lg¨10 ¸
cf0 1,2 © b¹
1,02
1 0,4 lg( Re / 106 )
unde k este rugozitatea echivalent i are valoarea 0,02 pentru beton neted (Tabelul 4.13).
Valoarea coeficientul aerodinamic de for pentru coul de fum este:
cf = cf,0 . \O = 1,02 . 0,71 = 0,727
Decrementul logaritmic al amortizrii aerodinamice are valoarea:
Evaluarea coeficientului de rspuns dinamic al coului se face folosind relaia (3.8) din
subcapitolul 3.4.2:
162
1 2 k p I v z s B 2 R 2
cd
1 7 I v z s
unde
zs este înlimea de referin pentru determinarea coeficientului de rspuns dinamic;
aceasta înlime se determin conform Figura 3.2;
kp este factorul de vârf pentru rspunsul extrem maxim al structurii;
Iv este intensitatea turbulenei vântului definit în subcapitolul 2.4;
B2 este factorul de rspuns nerezonant (cvasi-static), ce evalueaz corelaia
presiunilor din vânt pe suprafaa construciei (evalueaz componenta nerezonant
a rspunsului);
R2 este factorul de rspuns rezonant, ce evalueaz efectele de amplificare dinamic a
rspunsului structural produse de coninutul de frecvene al turbulenei în cvasi-
rezonan cu frecvena proprie fundmental de vibraie a structurii (evalueaz
componenta rezonant a rspunsului).
§ z ·D
° Lt ¨ s ¸¸ , pentru z min d z s d z max 200 m
° ¨© z t ¹
L z s ®
°
° L z , pentru z z min
¯ min
Rh K h
Kh
1
1
2 K h
2
1 e 2K h 1
1
7,82 2 7,82 2
1 e 27 ,82 0,120
Rb K b
1
Kb
1
2 K b2
1 e 2K b 1
1
0,498 2 0,498 2
1 e 20,498 0,737
164
2 3,14 2
R2 SL ( zs , n1,x ) Rh (Kh ) Rb (Kb ) 0,07 0,120 0,737 0,651
2 G 2 0,047
Frecvena medie a vibraiilor pe direcia i sub aciunea vântului turbulent se determin cu relaia
(5.5):
R2
Q n1 t 0,08 Hz
B2 R2
i are valoarea:
0,651
Q 0,594 0,431 Hz
0,583 0,651
J
kp 2 lnQ T t3
2 lnQ T
unde
este frecvena medie a vibraiilor pe direcia i sub aciunea vântului turbulent;
T este durata de mediere a vitezei de referin a vântului, T = 600 s (aceeai ca pentru
viteza medie a vântului);
= 0,5772, este constanta lui Euler.
Valoarea factorului de vârf pentru determinarea rspunsului extrem maxim al structurii este:
0,5772
k p 2 ln0,431 600 3,507
2 ln0,431 600
Conform subcapitolului 3.3, fora global pe direcia vântului Fw, ce acioneaz pe structur sau
pe un element structural având aria de referin Aref orientat perpendicular pe direcia vântului,
se determin cu relaia general:
Fw J Iw cd cf q p z e Aref
unde
qp(ze) este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluat la cota ze;
cd este coeficientul de rspuns dinamic al construciei;
cf este coeficientul aerodinamic de for pentru cldire / structur sau element
structural, ce include i efectele frecrii;
Aref este aria de referin, orientat perpendicular pe direcia vântului, pentru cldiri /
structuri;
Iw este factorul de importan – expunere la aciunea vântului.
Valoarea coeficientul aerodinamic de for pentru coul de fum este
cf = cf,0 . \O = 1,02 . 0,71 = 0,727
i aria de referin este
Aref 80 7
7 7,80 30 782 m2
2
Fora global pe direcia vântului Fw, ce acioneaz pe coul de fum având aria de referin Aref
orientat perpendicular pe direcia vântului este:
vcrit ,i d 1,25 v m
unde:
vcrit,i este viteza critic a vântului pentru modul i de vibraie;
vm este viteza medie a vântului în seciunea în care se produce desprinderea vârtejurilor.
Numrul lui Reynolds corespunztor vitezei critice a vântului este dat de relaia (6.5)
b vcrit,i
Revcrit,i
Q
unde
b este diametrul exterior al cilindrului circular;
este vâscozitatea cinematic a aerului ( | 15.10-6 m2/s);
vcrit,i este viteza critic a vântului
i are valoarea:
b vcrit,i 7 23,1
Revcrit,i 10,78 106
Q 15 10 6
Raportul
vcrit,i 23,1
0,58 0,83 din Tabelul 6.3 clat clat ,0
vm,L j 40,0
Valorile clat,0 ale coeficientului aerodinamic de for pe direcie transversal vântului sunt date în
vcrit,i
Figura 6.2 i în Tabelul 6.2, în funcie de numrul Reynolds, Re, i pentru valori d 0,83
vm, Lj
rezult clat,0 = 0,30. Alternativ, valorile clat,0 pentru cilindrii circulari se pot determina cu relaiile:
168
°
clat ,0 ®0,2 ,5 105 d Re d 5 106
° 2,02 0,33 log Re ,5 106 Re 107
° 10
°0,3 , Re t 107
¯
K w 3 «1 ¨¨ ¸ »
« 3 © ¸¹ »
¬ ¼
l 110
O 15,71
b 7
6 ª 1§ 6 · º
2
6
Kw 3 «1 ¨ ¸ » 0,764
15,71 «¬ 15,71 3 © 15,71 ¹ »¼
Se recomand ca pentru calcul valoarea factorului lungimii de corelaie s fie limitat superior la
0,6; astfel Kw=0,6.
Conform Tabelului 6.5 factorul formei modale de vibraie K pentru structuri în consol este 0,13.
y F ,max 1 1 1 1
K K w clat 0,13 0,6 0,3 0,062
b St 2 Sc 2
0,18 11,69
yF,max 0,062 7 0,434 m
F.6.8 For
a static echivalent transversal
169
Fw s ms 2 S ni , y ) i , y s y F , max
2
unde
m(s) este masa structurii pe unitatea de lungime [kg/m];
ni,y este frecvena proprie de vibraie a structurii într-un plan perpendicular pe direcia
vântului;
i,y (s) este forma proprie de vibraie a structurii într-un plan perpendicular pe direcia
vântului, normalizat la valoarea 1 acolo unde deplasarea este maxim;
yF,max este deplasarea maxim a structurii la cota s (la care i,y (s) = 1),
Fora de inerie pe unitate de lungime, Fw(s) care acioneaz perpendicular pe direcia vântului la
cota s=H a structurii (msurat de la baza acesteia)
Fw s H 11935,84 2 0,594 1 0,434 72107 N/m | 72,11 kN/m
2
În Tabelul F.6.1 sunt date valorile forelor de inerie pe unitate de lungime, Fw(s) i valorile F ale
rezultantelor acestor fore distribuite pe fiecare tronson de 10 m al coului de fum.
Tabelul F.6.1 Valorile forelor de inerie pe unitate de lungime Fw(s) i valorile F ale rezultantelor
s, m Fw(s), kN/m F, kN
110 72,11 658,36
100 59,56 539,03
90 48,24 431,97
80 38,15 336,79
70 29,21 253,49
60 21,49 182,07
50 14,92 122,23
40 9,52 74,31
30 5,34 38,58
20 2,38 14,77
10 0,58 2,89
0 0,00 0,00
x Caracteristici geometrice: copertina are o form ptrat în plan având dimensiunile laturilor
de 48 m (Figura F.7.1) i este amplasat la o înlime de 10,77 m; panta copertinei este =0o;
x Clasa de importan-expunere la ac
iunea vântului: III (construcii de tip curent, care nu
aparin celorlalte clase); factor de importan-expunere Iw=1,0;
x Condiii de amplasament: copertina este amplasat în municipiul Timioara, categoria de
teren III (Zone acoperite uniform cu vegetaie, sau cu cldiri, sau cu obstacole izolate aflate la
distane de cel mult de 20 de ori înlimea obstacolului – z0=0.3m, zmin=5m – din Tabelul 2.1).
F.7.2 Valori de referin ale vitezei i ale presiunii dinamice a vântului pe amplasament
Conform hrii de zonare a valorilor de referin ale presiunii dinamice a vântului având IMR =
50 ani (Figura 2.1) valoarea de referin a presiunii dinamice a vântului pentru municipiul
Timioara este qb = 0,6 kPa.
Conform punctului 4.3.(8), ze=h=10,77 m.
Valoarea medie a presiunii dinamice a vântului la înlimea ze se determin dup cum urmeaz
(folosind relaiile 2.7 i 2.9 i Tabelul 2.2):
k r2 z0 0,046 (Tabelul 2.2)
2
§ ·
c 2
r z e k r2 z0 ¨¨ ln ze ¸¸
© z0 ¹
2
§ 10,77 ·
c 2
r ze 0,046 ¨ ln ¸ 0,59
© 0,3 ¹
q m z e c r2 z e q b
171
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului la înlimea ze se determin dup cum urmeaz
(folosind relaiile 2.11, 2.15 i 2.16 i Tabelul 2.3):
2,35 (Tabel 2.3)
E 2,35
I v ze 0,263
z
2,5 ln e § 10,77 ·
2,5 ln¨ ¸
z0 © 0,3 ¹
cpq ze 1 2 g I v ze 1 7 I v ze 1 7 0,263, 2,84
Coeficientul aerodinamic global de for este folosit pentru a determina fora rezultant (Tabelul
4.6 pentru =0o):
În cazul copertinelor (sau a altor elemente ce pot fi asimilate acestora, de ex. panouri solare) aria
de referin Aref este suprafaa total a acestora pe care se manifest efecte de presiune/suctiune
generate de aciunea vântului. Astfel:
Aref 48 48 2304m 2
x Fora descendent
Figura F.7.2. Fora descendent global din vânt ce acioneaz asupra copertinei
x Fora ascendent
=0 =1
Figura F.7.3. Fora ascendent global din vânt ce acioneaz asupra copertinei
0,5 zona A
°
c p ,net ®1,8 zona B pentru orice M
°1,1 zona C
¯
0,6 zona A
°
c p ,net ® 1,3 zona B pentru M 0
° 1,4 zona C
¯
1,5 zona A
°
c p ,net ® 1,8 zona B pentru M 1
° 2,2 zona C
¯
173
Coeficienii de presiune total (rezultant) sunt folosii pentru a determina presiunea local
maxim pentru toate direciile vântului i se utilizeaz pentru proiectarea elementelor
acoperiului i a dispozitivelor de fixare a acestuia.
x presiune descendent
x presiune ascendent
o pentru !=0
1 (0,6) 1,005 0,603kN/m 2 zona A
°°
®1 (1,3) 1,005 1,307kN/m
2
wnet zona B
°
°¯1 (1,4) 1,005 1,407kN/m
2
zona C
o pentru !=1
1 (1,5) 1,005 1,508kN/m 2 zona A
°°
®1 (1,8) 1,005 1,809kN/m
2
wnet zona B
°
¯°1 (2,2) 1,005 2,211kN/m
2
zona C
F fr J Iw c fr q p z e A fr
unde
cfr este coeficientul de frecare;
Afr este aria suprafeei exterioare orientat paralel cu direcia vântului;
174
Coeficienii de frecare cfr pentru suprafeele pereilor i acoperiurilor sunt prezentai în Tabelul
4.10 din subcapitolul 4.5:
A fr 2 48 48 2 2304 m 2
Acest exemplu de calcul are drept scop ilustrarea modalitii de determinare a vitezei, presiunii
dinamice a vântului i aciunii exercitate de vânt pe suprastructura unui pod de osea cu seciune
compus oel-beton, pentru un amplasament dat.
Podul este amplasat în zona oraului Bucureti, pe un drum naional. Podul are o deschidere de
45,00m, din punct de vedere al schemei statice fiind realizat cu grinzi simplu rezemate.
Suprastructura este realizat în soluia structur compus, cu dou grinzi metalice cu inim plin
care conlucreaz în sens transversal printr-o plac din beton armat dispus la partea superioar,
respectiv prin intermediul antretoazelor dispuse la distana de 5,00m în lungul deschiderii.
Distana în sens transversal între grinzile metalice este de 6,00m. Conexiunea între talpa
superioar a grinzilor principale metalice i placa din beton armat se realizeaz prin intermediul
conectorilor flexibili de tip gujon. Infrastructura este alctuit din dou culee de tip masiv cu
fundaii directe. Racordarea podului cu terasamentele de la capete se realizeaz prin intermediul
unor sferturi de con. Suprastructura susine o parte carosabil cu limea de 7,80m i dou
trotuare cu limea de 1,50m fiecare. Limea total a suprastructurii este de 11,30m. Pe
suprastructur sunt prevzute parapete pietonale i parapete direcionale de tip greu. Alctuirea
podului i principalele dimensiuni i cote sunt prezentate în Figurile F.8.1, F.8.2 i F.8.3.
Considerând c densitatea aerului are valoarea de U=1,25 kg/m3, rezult valoarea de referin a
vitezei vântului pentru amplasamentul considerat:
2 qb 1000
vb 28,3 m/s
1,25
F.8.3 Evaluarea ac
iunii vântului pe suprastructura podului
Pentru evaluarea aciunii vântului pe suprastructura podului se vor avea în vedere prevederile din
Anexa D.
În mod uzual, în proiectare se consider doar aciunea pe direcie orizontal transversal podului,
celelalte componente având efecte nesemnificative prin comparaie cu cele produse de aciunile
permanente i de cele utile care se consider în calcul. Prin urmare în acest exemplu este
analizat aciunea orizontal transversal a vântului asupra podului considerat.
Aciunea orizontal transversal a vântului asupra suprastructurii podului se manifest prin dou
efecte:
a) efectul direct care produce încovoierea în plan orizontal¸ a componentelor suprastructurii;
b) efectul indirect care acioneaz de aceeai manier cu aciunile pe direcie vertical i
produce încovoierea în plan vertical a componentelor suprastructurii.
În cazul podurilor, combinaia cea mai defavorabil pentru considerarea aciunii vântului
corespunde situaiei când structura este încrcat cu convoaiele de calcul.
Schema de calcul a foelor produse de aciunea direct a vântului este cea din Figura F.8.4.
Semnificaia notaiilor din Figura F.8.4 este urmtoarea:
178
Pentru determinarea valorii ariei de referin Aref,x se utilizeaz mrimile geometrice prezentate în
Figura F.8.5. Conform acestei figuri, pentru cazul considerat rezult urmtoarele valori:
d tot 4,90 m
b 11,30 m
179
Stabilirea valorii factorului de încrcare C se face utilizând Tabelul D.2. Având în vedere faptul
c înlimea de referin ze d 10m, rezult:
b/d tot 2,30 C 5,10
Rezult imediat valorile celor trei rezulante F1, F2 i F3 care se manifest pe suprafeele expuse
teoretice determinate de înlimea vehiculelor de pe pod, de înlimea cii i de înlimea
grinzilor principale. Componentele forelor F1, F2 i F3 rezult cu valorile:
1
F1 v b2 C Aref,x1 0,5 5,1 83,7 213,44 kN
2
1
F2 vb2 C Aref,x2 0,5 5,1 24,75 63,11kN
2
1
F3 vb2 C Aref,31 0,5 5,1 106,65 271,96 kN
2
Pentru determinarea valorii presiunii dinamice din efectul indirect al vântului se reduc forele în
raport cu punctul O (Figura F.8.4). Rezult:
F1 h1 F2 h2 F3 h3
q w,ind
B
2,37 0,67 1,86
213,44 63,11 (2,37 ) 271,96 (2,37 0,67 )
2 2 2
6
252,93 170,71 1333,15
292,8 kN/m
6