METODE ŞI TEHNICI DE PENTRU DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE ȘI

A INTERRELAȚIONĂRILOR

(apud. Dulamă, M., E, 2000 și Dumitru, I., 2000)

1.METODA ŞTIU - VREAU SĂ ŞTIU - AM ÎNVĂŢAT

Metoda poate fi utilizată în scopul lecturării textelor expozitive şi presupune identificarea, de către
elevi, a punctului de plecare (Ce ştiu despre subiect?), a aspectelor pe care doresc să le cunoască în timpul
activităţii (Ce vreau să ştiu?) şi ceea ce au dobândit în procesul de învăţare (Ce am învăţat?).
Etapele acestei metode sunt:
 Elevii, grupaţi în perechi, elaborează o listă cu tot ceea ce ştiu despre tema propusă pentru discuţie.
Cadrul didactic va realiza pe tablă un tabel cu rubricaţia de mai jos:

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

Ce ştiu? Ce vreau să ştiu? Ce am învăţat?

 Câteva perechi de elevi vor comunica clasei ideile inventariate. Informaţiile cu care este toată lumea
de acord vor fi consemnate în coloana Ştiu. Poate fi utilă gruparea informaţiilor pe categorii.
 În coloana Vreau să ştiu se notează neclarităţile şi întrebările adresate de elevi la tema abordată.
 Urmează etapa de realizare a sensului prin lectura unui text, prin expunerea profesorului sau cercetarea
unor resurse bibliografice.
 După finalizarea lecturii elevii revin asupra întrebărilor din coloana Vreau să ştiu. Răspunsul la acele
întrebări va fi trecut în coloana Am învăţat. Tot aici se vor nota şi informaţiile noi, în legătură cu care
elevii nu au pus întrebări de la început. Dacă au rămas întrebări fără răspuns elevii vor fi îndrumaţi
spre acele surse unde ar putea afla răspunsul.
 În încheierea lecţiei elevii revin la schema Ştiu - Vreau să ştiu - Am învăţat şi analizează ce au
învăţat din lecţie. Unele din întrebările lor s-ar putea să fi rămas fără răspuns şi s-ar putea să apară
întrebări noi. În acest caz, întrebările pot fi folosite ca punct de plecare pentru investigaţiile ulterioare.

2. METODA SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a

Gândirii)
Este o metodă de menţinere a implicării active a gândirii elevilor în citirea unui text şi de
monitorizare a gradului de înţelegere a acestuia.
Etapele Metodei SINELG:
 Înainte de a începe lectura textului, elevilor li se cere să noteze tot ceea ce ştiu despre tema/problema
ce va fi abordată în text. Este important să scrie tot ceea ce le vine în minte referitor la subiectul
respectiv, indiferent dacă este corect sau nu. Ideile produse de elevi sunt inventariate şi scrise pe tablă.
 Elevii sunt invitaţi să citească textul cu mare atenţie. În timpul citirii textului elevii marchează în text
sau pe marginea lui următoarele semne:

 acolo unde conţinutul de idei confirmă ceea ce ei ştiau

deja;
− acolo unde informaţia contrazice sau este diferită de
ceea ce ştiau;
+ în cazul în care informaţia citită este nouă pentru ei;
? în dreptul ideilor care li se par confuze, neclare sau în
cazul în care doresc mai multe informaţii despre un
anumit aspect.
În anumite cazuri se recomandă simplificarea procesului de marcare prin utilizarea doar a două semne (de
ex. semnul „+” informaţiile noi şi semnul „?” informaţiile neclare, problemă), pentru ca atenţia cititorului
să se focalizeze pe informaţiile noi şi nu pe ceea ce el ştia deja.
După marcarea semnelor putem oferi elevilor un moment pentru reflecţie cu privire la cele
citite în text.
 Elevii formează perechi şi timp de 5 minute discută despre convingerile personale, care s-au
confirmat sau nu, comparând lista de idei proprii cu textul studiat şi marcat.
 Elevii lucrează individual şi grupează informaţiile din text pe categorii într-un tabel, având
următoarea structură:

 - + ?

 În final are loc o discuţie cu întreaga clasă unde se punctează informaţiile cu care au fost toţi de
acord, se discută dezacordurile, se clarifică anumite aspecte şi sunt indicate resursele bibliografice
pentru completări.

3. TEHNICA CUBUL
Este o tehnică de studiere a unui subiect din mai multe perspective. Se poate utiliza în etapa de
evocare şi realizare a sensului.
Tehnica presupune parcurgerea următoarelor etape:
 se construieşte un cub cu latura, pe fiecare faţă a cubului se notează o instrucţiune, după cum
urmează:
Descrie! – Cum arată?
Compară! – Cu cine se aseamănă? De cine diferă?
Asociază! – La ce te face să te gândeşti?
Analizează! – Ce conţine? Din ce este făcut?
Aplică! – Cum poate fi folosit?
Argumentează! – Pro sau contra
 elevii citesc un text sau realizează o cercetare pornind de la o temă. Activitatea din această etapă se
poate realiza individual, în grupuri mici sau frontal.
 se cere apoi elevilor să rezolve individual sarcinile specificate pe cele 6 feţe ale cubului. Nu trebuie
respectată în mod obligatoriu ordinea instrucţiunilor prezentate mai sus.
 fiecare elev prezintă colegului rezolvarea instrucţiunilor de pe cele 6 feţe ale cubului, iar partenerul
comentează, adresează întrebări.
 activitate frontală – se împarte tabla în 6 coloane, câte una pentru fiecare faţă a cubului, şi câte un
reprezentant din fiecare pereche va nota în coloana corespunzătoare, ceea ce a scris la acea sarcină. Se
va proceda la fel pentru fiecare coloană.
Dacă se foloseşte în etapa de realizare a sensului, feţele cubului vor fi completate cu informaţii
extrase din text, manual, fotografii etc. În această tehnică nu se insistă pe evaluarea cunoştinţelor sau a
informaţiilor scrise de către elevi, dar pentru asigurarea unei învăţări eficiente este important feed-back-ul
de la profesor sau de la colegi.

4. ESEUL DE CINCI MINUTE

Eseul de cinci minute se foloseşte în etapa de reflecţie, la sfârşitul orei, pentru a-i ajuta pe elevi
să-şi adune ideile legate de tema predată şi pentru a-i da profesorului o idee mai clară despre ceea ce s-a
întâmplat, în plan intelectual, în acea oră. Eseul de cinci minute reprezintă un feed-back oferit
profesorului de către elevi. Realizarea eseului presupune parcurgerea următoarelor etape:
 Comunicarea sarcinii: Scrieţi un eseu în cinci minute în care:
- să indicaţi un aspect important pe care l-aţi învăţat din această lecţie;
 - să formulaţi o întrebare pe care o mai aveţi legat de acest subiect şi la care doriţi
un răspuns;
- să faceţi o sugestie cu privire la activitatea de astăzi.
 Activitatea individuală de elaborare a eseului.
Profesorul poate folosi eseurile ca punct de plecare în proiectarea următoarei activităţi didactice
sau ca modalitate de identificare a dificultăţilor întâmpinate de elevi în activitatea de predare-învăţare.

5. JURNALUL DUBLU sau JURNALUL CU DUBLĂ INTRARE

Metoda Jurnalului Dublu este utilizată în analiza textelor literare sau ştiinţifice, care permite
elevilor:
- să coreleze noile informaţii cu experienţa lor personală, cu cunoştinţele anterioare;
- să mediteze la semnificaţia pe care o are un conţinut informaţional pentru fiecare din ei.
Această tehnică presupune următoarele etape:
 elevii sunt solicitaţi să citească cu atenţie un anumit text;
 fiecare elev alege din text un pasaj care l-a impresionat în mod deosebit;
 pagina de caiet este împărţită în două: în partea stângă fiecare elev scrie pasajul ales, iar
în partea dreaptă notează comentariile personale referitoare la acel pasaj. Structura
Jurnalului dublu este prezentată mai jos:

Fragment Opinii personale

Pentru ai sprijini pe elevi în completarea rubricii Opinii personale, profesorul poate sugera
câteva întrebări, care au rolul de a stimula gândirea critică: De ce aţi ales acest pasaj? De ce vi s-a părut
important? La ce v-a făcut să vă gândiţi? Cum sentimente v-a creat? Ce nedumeriri aveţi în legătură cu
acel text?
Jurnalul cu dublă intrare este o metodă prin care cititorii stabilesc o legătură strânsă între text şi
propria lor curiozitate sau experienţă, fiind util în situaţii în care elevii au de citit texte mai lungi, în afara
clasei.

7. TERMENI CHEIE/ TERMENI DAŢI ÎN AVANS

Este o tehnică menită să stimuleze elevii să-şi reactualizeze unele din cunoştinţele anterioare care
au o anumită legătură cu tema/ subiectul. Prin această metodă stimulăm motivaţia, interesul elevilor şi îi
implicăm activ în activitate.
Etape:
1. Profesorul alege 4-5 termeni/ noţiuni-cheie dintr-un text care urmează a fi studiat, pe care-i
scrie pe tablă. Elevii, în perechi, decid prin discuţie sau prin brainstorming, pe durata a 4-5 minute, relaţia
dintre termenii cheie daţi în avans.
2. După ce perechile au ajuns la o concluzie privind legătura dintre termeni, profesorul cere
elevilor să citească cu atenţie textul pentru a descoperi termenii avansaţi iniţial precum şi legăturile dintre
ei, aşa cum apar în text.
3. După studierea textului, elevii descriu/ prezintă relaţia care există între termenii cheie aşa cum
apare ea în text.
Această tehnică de predare-învăţare are rolul de:
 a focaliza atenţia şi interesul elevilor asupra unor noţiuni/ termeni, cu rol esenţial în
înţelegerea textului;
 a-i determina pe elevi să anticipeze legătura posibilă dintre termenii daţi, solicitându-le
gândirea şi imaginaţia.
 8. CIORCHINELE
Este o metodă de brainstorming care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei. Poate fi utilizat
atât în evocare prin inventarierea cunoştinţelor elevilor, cât şi în etapa de reflecţie.
Etape:
o Se scrie un cuvânt/ subiect (care urmează a fi cercetat) în mijlocul tablei sau în mijlocul
foii de hârtie.
o Se notează în jurul acestui cuvânt toate ideile care le vin minte elevilor, trasându-se linii
între acestea şi cuvântul iniţial.
o Pe măsură ce se scriu cuvintele, se trag linii între toate cuvintele/ ideile care pot fi
conectate.
o Activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de timp
acordată.
Etapele pot fi precedate de brainstorming în grupuri mici sau în perechi. În acest fel, se
îmbogăţesc şi se sintetizează cunoştinţele. Rezultatele grupurilor se comunică profesorului care le notează
pe tablă într-un ciorchine fără a le comenta sau judeca.
În etapa finală a lecţiei, ciorchinele poate fi reorganizat utilizându-se anumite concepte
supraordonate găsite de elevi sau de profesor. Un exemplu de ciorchine este prezentat mai jos: