LECTURES ON PHYSICS MAINLY ELECTROMAGNETISM AND MATTER RICHARD P. FEYNMAN Richard Chace Tolman Professor of Theoretical Physics California Institute of Technology ROBERT B. LEIGHTON Professor of Physics California Institute of Technology MATTHEW SANDS Professor Stanford University ADDISON-WESLEY, READING, MASSACHUSETTSRICHARD P. FEYNMAN FIZICA MODERNA _-FLECTROMAGNETISMUL. STRUCTURA MATERIEI of i Lucrarea a fost redactaté de: RICHARD P, FEYNMAN ROBERT B. LEIGHTON MATTHEW SANDS Editura tehnicd Bucuresti, 1970Prefata De aprovimatty patruzeci de ani, Richard P. Feyaman si-a concentrat curioat- fated asupra mecanismulul misterios al lumii fizice si gi-c tndreptat intelectul spre Gescoperitea ordinii in acest haos. Acum, el si-a déruit doi ant din maiestrin si ener= gia sa ,,Lectiilor de fizica* pentru studentit tucepdtori, Pentru ei si-a distilet esenpa camostinelor sale si a creat, sub o forma pe care ei pot spere sa 0 injeleagd, un seat universului fizicianulué. Lectiitor, el lea adus strélucirea gt claritaten gindirii sale, originalitatea si vitalitatea modului sbu de abordare si entusiasmul con- fagios al prezentirii sale. A fost o plécere sé asisti Lecfile primului on au format baza primului volum al acestet serli de cdrti. ‘Am thacteat i acest volum, al dotiea, sé jacem un fel de redare a unei parti a lec- piltor celui de-at doilea an — ce att fost prezentate studenfilor din anwl dot in timpul Feet eee ied 19621068. Restul lectiiior anului doi vor constitei volumul, TT. 4 ie silica an al cursurilor, primele doud treimi erau destinate wnot. tratdrs destul de complete electricitifii gi magnetismului. Prezentorea sa intentions sé seo cod unui seop dublu. Am sperat, intii, ad oferim studentului o vedere completa sor redia dintre capitolele mari ale fizicii — de ta bijbiielile timpurti ale Tui Franklin, prin morea sintezé a [ui Maxwell, la teoria electronica @ proprietafiler materiale Prin ve henenta, incheind cu dilema, inet nerezolvati, a autoenergiet electromagt™” fee Am sperat, in al doitea rind, introductnd ta tucoput calevlul eimpurilor de vec- tori, sd dém o introducere solidd pentru matematica teoriei cimpului, Pentru a accen= wort fuMtatea general a metodelor matematice, aw fost uneori andlizate, — ampreund Tus Corespondontul tor electric — subiecte inrudite din alie plrti ale fizieli. Am in- Cercat incontinun 84 seoatem tn evidenté generalitates matematictt. (,Aceleazi ecuarit cerercleagi solufii) Noi am accentuat acest Iueru prin genul de exercifit si examinérile pe care le-am efectuat eu siudentii. ‘Dupa capitolele de electromagnetism existd cite doud capitole asupra elasticitatii sé curgeril fluidelor. In primal capitol al fiecdrui grupas, sint tratate aspects eleren- fare si practice, In cl doitea capitol se inceared si se dea o privize de ansamblu a in- freguiul domeniu complex de fenomene la care poate conduce subject. Aceste patru capitole pot fi usor omise fird o pierdere ‘serioasi, decarece ele nu constituie deloc 9 pregitire necesaré pentru volumul 1/7. Titimul sfert, aproximativ, al celui de-al doilea an a fost destinat introducerti in motion clandicd, Lectiile dedicate acestui subicet constitule volumal al treitea. In aceosid redare @ Leetiilor lui Feynman dorim sé face mai mult decit 34 dam o simpli transcrieve a ceea ce a spus ‘el, Noi am sperat sé facem din versiunea serisd o expunere cit mai clard a ideilor pe care se bazeu lectiile originale. Penire tnele Gimtre lecjit, aceasta s-o putut face efectuind numai indrentir neinsemnate ate cuvintelor in transcrierea original, Pentru alte tectil a fost necesara o ‘prelucrare insemnatd $1.0 rearanjare a materialuiui. Uneort am simfit ol ar trebui s& adaugam material nou pentru a imbunititi claritatea sav echilibrai prezentarii. In tot timpul Dreluerdri am benefieiat de ajutorul continuu si sfatul projesorutul Feynman,ll 10 PREFATA, Transpunerea a mai mult de 1060900 de euvinte vorbite intrun text coerent, jntr-un program strins, este o sarcind formidabila, mai ales cind este insozitl de alte indatorint care apar o datd cu introducerea unui now curs — pregatirea seminaritior, programul de consultafit, indicarea exercifiilor si a examindrilor, notarea tor ete. Multe maiini — gi capete — au fost cuprinse in aceastd muncé. In unele cazuri am. fost in stare, sper, sd reddm. o imagine fideld sau wn portret retugat cu delicatefe ~~ tt gindtrii lui Feynman. In alte cazuri ne-am indepirtat mult de acest ideal. Succe- Sele noostre se datorese tuturor celor ce ne-au ajutat. Regretim insuccesele. ‘Cum sa explicat in detalix in prefaja lo volumut 1, aceste lectit au fost doar un aspect al programului initict si supravegheat de Comitetul de revizie a cursulut de fizica (R. B. Leighton, presedinte, H. V. Neher gi M. Sands) la Institutul de Teh- nologie din California sé suportat financiar de Fundatia Ford. In plus, urmatoarele persoane ou colaborat, cu un aspect sau cu aliul, la preperarea materialului textulni Dentru acest volum sccund: T. K. Caughey, M. LE. Clayton, J. B. Curcio, J. B. Hartle, 1 W. H. Harvey, M. H. Israel, W. J. Karzas, R. W. Kavanagh, R. B. Leighton, 3! Mathews, M. & Plesset, F. L. Waren, W. Whaling, C. H Wilts si B. Zimmerman. “Arpad au contribuit indirect prin munca lor asupra cursului: J. Blue, G. F. Chapline,, ‘M. J. Clouser, R, Dolen, H. H. Hill si A. M. Title. Projesorul Gerry Neugebauer a contribuit la toate aspectele activitafilor noastre, cu o harnicie si un devotament cu. mult peste sarcinile sate. Povesiea fizieii pe cave o gasigt aici, insd, nu ar exisic, fard extraordinara maies~ trie si hdrnicie ale lui Richard P. Feynman. Martie 1964 Matthews SandsTabla de materié @ Electromagnetism L1. Forte electrice . - 12. Cimpuri electrice 3 magne: tice 13, Caraeteristicl ‘ale etmpuri= Jor vectoriale . . 14. Legile slectromagnetisnin- wi. : 15, Ge sint cimpurile? | 16. Blectromagnetismut tn § ini si tehnologie - (@ Calculul diferenjial al cimpue ‘rilor de veetori 2.1 Infelegerea fizicii . . “73, Cimpurt sealare gi vecto- O tile — Tai ho... 28, Derivatele cimpurilor — gradientul 2. + . Operatorul Yo. se Operatiicu Vo. 6. Eeuafia diferentiala a pro- 1 pagarii cdldurii. - 27, Derivatele de ordinul doi ale eimpurilor de vectori 28, Pericole ascunse - 3. Calculul integral eu vector . 3.1 Integrale vectoriale; in= tegrala curbilinie a lui Vip 9.2. Fluxal unui cmp de vee- tori GB Fluxul dinte-im’ cub; teo- rema lui Gauss — 34. Conductia cdldurii; ecua- Ha difuziei eon oe te 35, Circulatia unui’ cimp de vectori woe soe 38, Circulatia pe conturul unul patrat; tecrema lui Stokes 3.7, Cimpuri £4rA rotor si fara divergenta 38, Rezumat i. (4,Hlectrostatica (At Staticd 2. 42, Legea tui Coulomb; prin- cipiul_ suprapunerii 48. Potentialal electric 44. E=-VO 2... 45. Fluxul lute... “Za. Legea int Gauss! divergen- fa lui EF. - 42, Gimpul unei ‘stere Incir- cate 48. init de cimp; supratefe echipotentiale . - 5, Aplicarea legii Iwi Gauss . AA. Electrostatica este Jegea tu Gauss plus 32, Echilibrul electrostatic = - Eehilibru ca conductor Stabilitatea atomilor fatr-un ‘efmp Cimpul unei sarcis niare - tls 56. © foaie meatcati; dowd foi ni. O sherd inefireata; 0 pa- furi sfericd Este eimpul une sarcini punetiforme exact | 1/7? 59. Cimpurile unui conductor 8.10, Cimpal in cavitatea unut conductor 66 69 TL 92 92 at a4 95 96 o7 99 101 105 107ei, Zeuatiile — potentialulut electrestatic 62. Dipole! tlectrie 63. Remarci asupfa eeuattitor vectoriale : 64. Potentialul dipchilui ‘ca gradient + 88. Aprosimatie ‘de dipol pen- o distributie arbitrara as, Cimparile conductorilez incdreati . @7,-Metoda imagin’ 68. QO sarcind ‘punctiforma Tinga un plan conductor * 69. 0 sarcing punctiforma 4 o sferd conductoare Condensatori; plici para- Tele wo 641, Strapungerea la tensiune Tidicat& . 6.12. Microscopul cu omicie in eimp : . Cimpul electric in diferite ca- zuri (continuare) La 7.1. Metode_ pentru gasirea cim- pului electrostatic... Cimpuribidimensional functii de variabilé com: pled... . , Oscilafit ale plasmet | . Particule coloidale intr-un clectrolit . . Cimpul electrostatic lune! grile 12. ‘8. Energia electrostatics . “Ba. Energia electrostatics 2 sarcinilor, Sfer& uniform incdreata Energia unui ‘condensator. Forje asupra condensatori- 6.2, Jor Inekreati ~-85. Energia _electrostaticd "a . unui cristal ionic... —*4. Energia electrostatica in ~ nuclee ™ 95. Energia in ‘impal “elactro- static . . \ 86, Energia unei sarcini i paneti- forme an 109 109 110 14 15 118 120 iat 122 124 126 128 131 134 ih 136 140 144 14a? 160 150 152 - 156 159 164 168 TABLA DE MATERIE —— 9. Flectricitatea in atmosferi 9.1, 9.2, 3.3. 94. 95, Gradientul _potentialului electric al atmosferei Curenti electriet in atmo- siera. + Originea, eurentilor atmo- sferici . : Furtunt |. Mecanismul sears sar cinilor 2, . 96. Fulgerul a IW Diclectrici . 10.1, Constanta dielectricd + Vectorul de polarizatie P Sarcini de polarizare . - Eeuatiile electrostatic! tn prezenta dielectricilor . Cimpuri gi forte tn pre- zenta dielectricilor ro ay Interiorul dielectricilor i. 12. 113. 114. Dipoli moleculart Polarizatia electronica Molecule polare; polari- zatie de orientare - . - Cfnpuri electrice in ca- vititile unui dielectric Constanta dielectric’ a li- caidelor; ecafla Clausius- Mossotti . Diclectrici ‘soliri | Feroelectricitatea; "BaTiO, LS, ewl L6. wil. 12, Analogi electrostatic’ . 12.1, Aceleasi ecuafii au ace- Jeagi soiutii . . Gurgerea ealduril; 0 sursi punctiforma linga 0 fron- tieré pland infinita . Membrana intinsa Difuzia neutronilor; osur- si sfericd unitorm in- tr-un mediu omogen Curgerea irotafionala a fluidului; fluidet tree pe Tinga o sferé Tureinarea; —_iluminarea uniforma a unui plan »Unitatea fundamentali* @ naturit ts 12.2. 12.3. 124. 12.5, 12.8, 127. 170 1d AT2 115 176 181 186 190 190 193 194 198 200 » 204 «204 205 208 a2 213 ! 216 218 224 224 295 230 233TABLA DE MATERIT 1) Magnetostatica J. AED Cimpul_ magnetic GD ;Curentul electric; varea sarcinil - - Forfa magneticé unui curent =~ 4 Cimpul magnetic ren stafionari ‘ampére apie magnetic al” unui fir direct si al unui sole- noid; curenti atomici 136. Relativitatea in eazal cim- purilor cleetrice gi magne- tice . 3.7. ‘Transformarea “curentilor gi a sarcinilor . - 198, Suprapunere; regula mi nit drepte . + + - conser- asupra al cue Tegea % 14. Cimpul magnetic in diferite ath Y Potentialul vector. + t Potenfialul vector al ou- renfilor eunoscuti . . + Yn conductor drept - + Un selenoid lung finpul unei spite mici: ‘dipolul magnetic. Potenjialul vector al unui cireuit WEN Bie Bioi-Savart | + +g x, x Pofentialul vector .j- + GA) Fortete asupra unei spire prin care circulé eurent; ses unui dipol. +> {© mnerel mecanice si clec- “gaa ias' cureiitior stajto- 154, B sau ar. 15.5, Potentialul unui veetor si mecaniea cuantica .- 15.6. Ceea ce este adevarat. nm staticd este fals in sina- mica, se . 2 16. Curenti indus? . 16.1. Motoare si generatoare 162. Transformatorl si induce tanfe ad 248 245 2aT 248: 251 254 261 262 284 284 270 21 24 277 278 280 280 284 287 289 291. 300 304 + 804 309 163. Forte care —_acfioneaza / asupra curentilor indusi/ 312 164, Tehnologia electrici 317 Gi) veette inductici . 32 Fizica inductiel 32h x . Exceptii Ja >Fegula flu. xuluié 323 ~Aceelerarea | particulelor cu ajutorul cimpului elec- tric indus; betatronul . 325 17.4. Un paradox. 328 tO~ ATEDGeneratorul de eurent ar ternativ +. 330 176. Inductanja mutuaia” 304 17.7. Autoinductia . - . 337 an Me Inductanté si energie magnetic s+ B39 38, Reuatiile Jui Maxwell. 5 345 8.1; Ecuatiile lui Maxwell . 345 {8 VL 182. Cum se manifesta noul termen + aaa 18,3. Totul despre fiziea cla- ic 381 mn cimp ce se propagd 256 teza luminii 357 Rezotvarea ecuatiilor Tui Maxwell; potenjialele sl ecuatia undelor - 358: 10, Prineipivul aciiunii minime . . 363 © lectie specialé — aproa- pe cuvint cu cuvint 369 20, Solutii ale ecaatiilor lui Max- ~~ well in vid. : ~ 385 15 — (204. Unde in vid; unde plane 385 roe 202 Unde fridimensionale . . 395 203. Imaginatie stiintified . . 397 1 204. Unde sferice . . - - - OF =21. Solutii ale ecuatiilor lu! Max- well cu eurenti gi sarcint . . 406 21.1, Lumina i undele electro" magnetice 406 242, Unde storice’ dintr-o suz- si punctiforma - 408 213, Solufia generala a ecua- Yilor lui Maxwell ait 13eS 22, 14 214, Cimpurile unui dipol os- cilant . . : 215, Potenfialele Uunei sarcini in migcare; sclutia gene— rald a lui Liénard si Wieehert =~ Potentialele pentru o sar- cin ce se mise’ cu vi- tezii constant; formula lui Lorentz . aL.6, Circuite de curent alternativ . 22.1. Impedante 22.2. Generatori - 222, Retele de elemente ideal legile Lui Kirchhoff } Cireuite echivalente , Energie | O refea in scari, Filtre 2. | Alle eleménte de. circuit 24, Rezonatori 23.1. Blemente reale de circuit 23.2, Un condensator Ia frec- venfe inalte. . .. . - © cavitate rezonanta | Moduri fntr-o cavitate Cavitati si cireuite rezo- 23.3, 23. 235. ¢3%: Ghiduri_ de unde y Ad Bb a 3 2a. mn. 25. Linia de transmisie . . Ghidul de unde rectan- gular : 243. Frecventa limit | Viteza undelor ghidate 4.5. Observarea undelor ghi- date. . : 246, Imbinaren" ghidurilor ‘de unde. : 247, 248, Moeduri ‘ale ghidurilor | Un alt mod de a privi undele ghidate 2... Blectrodinamiea in notatie | re- lativisth |. . 25.4. Cuadrivectori 2. | 25.2. Produsul scalar... 23.3. Gradientul cuadridimen- sional De alz 419 460 463 468 aia 417 480 460 485 489 4g aga 493 497 498 502 502 505 509 TABLA DE MATER. 25.4, Electrodinamica in nota- tie cuadridimensionala . 25.5. Cuadripotentialul unei sarcini in migeare . . 25,8, Invarianta ecuatiflor elec trodinamicii . Le 26. Transformarea Lorentz a ¢irm- an} cA 23. 26.2. Cimpurile 28.3. 284. 28.6. pariler 26.L Cuadripotentialul unel sareini im migcare - uneisarcini punetiforme care se_mig- ca cu o viteza constant 26.3, Transformarea relativisté a. cimpurilor 264. Feuatiile de migcare “tn notatie relativista. . Energia 31 momentul cimpului 27.1; Conservare local 27.2. Conservarea energiei si eleetromagnetismul 27.3. Densitatea de energie si curgerea de energie in eimpul electromagnetic 214, Ambiguilatea energiei eimpului cone 27.5, Exemple de curgere a energiei . 27.6. Momentul cimpului™ we Masa electredinamica 28.1, Energia cimpului unei sarcini punctiforme . Momentul cimpului’ unei sarcini in migeare . Masa clectromagnetici Forja unui electron asupra sa insusi ss. Incerciri de a modifica teorla Inui Maxwell . - Cimpul forjelor nucleare 28.2. 285. Miscarea sarcinilor in eimpuri etecirice si magnetice . . - 29.1. Migcarea intr-un cmp electric sau magnetic uni- form : 29.2. Analiza momentelor 293. O lentil electrostatica 294. © lentild magneticd 29.5. Microscopul electronic 512 518 847 852 BoB 558 559 561 563 566 575 879 879 580 563 584 585TABLA DE MATERIT 15 29.6. Cimpuri de ghidare in ac- 33, Reflexia ve suprafete . . 873 celeratori. 586 29.1, Focalizarea prin gradient sao S21. Reflania gl refmaeyia Yamin alternativ nit. 29.8, Miscarea tn cimpuri elec 332, Unde’ in materiale densé 675 trie sl magnetice per~ 283. Condifiile la frontierd . . 878 pendiculare. . . . - 592 S94. Unde refiectate si trans” mise. . 30. Geometria internii a cristalelor 594 $33. Reflexta Be, metal - - 9 30.1, Geometria intema a eris- i set ticles a 504 34° Magnetismul materiel . 604 30.2, Legaturl chimice ‘ta’ cris- j 341, Diamagnetism ara tale. 597 the magneton HL Para cos 30.3, Cresterea eristalelor 598 | g49, Morente magnetice si J 304. Refele cristaline 599 momentul unghiular 697 305. Simetrii in dowd dimen- _ Brecesia, magnetilor sto. siuni 601 mid ggg 306, Simetrii’ fa ‘tei " dimen- 4, Diamagnetism | | |) 701 siuni - + + 605 5. Teorema lui Larmor. . 703 30.7. Duritatea metalelor . 607 . Fizica clasic& nu explica 308. Dislocatiile gi cresterea nici diamagnetismul, nich eristalului. . 2 4 + 610 paramagnetismul . 705 309. Medelul Bragg-Nye al .Momeniul ungbiular tn cristelului se 6H mecanica cuantich . . . 706 } Energia magnelied a ato 31. Tensori 633 ! milor ss + 110 31.1. Tensorul de polarizabiii- "98. Paramagnetismul. si reronanta tate. . 633 magnetic’. . 712 812. Transformarea eomponen- telor tensorului . . . . 636 35.1. Stiri magnetice cuantifi- BER as Bhp curnccin 1 - or orul de oe inerie ni oes GAL 35.3. Metoda fasciculului mole- Produsul vectorial 644 cular a lui Rabi. . . 716 . Tensorul de tensiune 645 354, Paramasnetismul substan ‘Tensori de rang superior . 650 lor masive Cusdeitensorul “momen tu- 1 998, Racirea rin dermmgnetiza 1 Tui electri i re - Ma stestromagnesic 35.6. Rezonanta magnetic’ nu- . 727 82: Indiesle de refractie at mate- J es Halelor dense. + 88 36, Feromagnetismul TBE 32.1. Polarizatia materiei . . 654 a 322 Kuafiile lui Maxwell in- 36.1, Curent{ de magnetizare - 734 trun dielectrie . . 657 we Cimpull H. . 323, Unde intr-un dielectric | 659 363, Curba de magnetiaare . Tél 1 U3 7 B64. Inductanfe cu miez de tier 744 324, Indicele complex de re- {ei aes, blecicomsench ma 325. Indicele unui amesiec . 664 4 ~ 365. Magnetizarea sponland . 743 226 Unde in metale . . 666 . 32.7. Aproximatii de frecventi 37. Substante magnetice 757 Soasd si trecventa inalté; adincimea peliculari al 37.1. Infelegerea feromagnetls- . fa plasmei 668 mului BT———O—— ll tt—__l— 16 97.2. Proprietafi termodinamice 373, Curba de histerezis . - 37-4, Substante feromagnetice « 37.5. Substanfe magnetice ex- eaordinare + ss + oe . Elasticitatea =~ 361. Legea lui Hooke . . 38.2. Deformatii uniforme : 383. Bara de torsiune; unde de forfecare + se + 98.4. Grinda incovoiaté 4.5. Indoirea : Materiale elastice 39.1. Tensorul de deformatie 39.2. Tensorul elasticititii 39.3. Miscdrile fntr-un corp elastic woe . 30.4, Comportarea neclasticd 162 164 772 775 780 780 783 788 793 798 801 801 805 808 813 TABLA DE MATERI 39.5. Calculul constantelor elas- tice 40, Curgerea apei uscate - 40.1. Hidrostaticd 40.2. Ecuatiile de miscare 203, Curgerea stationard — teo- Tema lui Bernoulli. 40.4. Cireulatia 405. Linii de virte] 41, Curgerea apei ude. 41.1. Viscozitatea 412. Curgerea viscoash — - 413. Num4rul lui Reynolds 41. lindru_ circular 415, Limita viscozitayii nule « 41.6. Curgerea Couette Index alfabetic. © 2 - 6 + ; Curgerea pe ling un ci- 816 822 B22 825 830 936 839 44 44 ad a5 B53 857 8621. Electromagnetism” 1.1, Forge electrice S8 consideram o fort’ ca gravitatia, care variazii in esenté ca inver- sul patratului distantei, dar care este de un bilion de bilioane de bilioane de bilioane de ori mai puternicd. $i, cu incd o deosebire. Existaé doud fe- luri de ,subsianta" pe care le pulem numi pozitiva si negativa. Felurile ascmandtoare se resping gi felurile deosebite se atrag — spre deoscbire NY de gravitatie, unde exist numai atractic. Ce s-ar intimpla? O gramada de pozitive s-ar respinge cu o forja cnorma si sar im- \~Npristia in toate directiile. O grimada de negative ar face acelagi lucru ‘9 Dar o grimada in care sint egal amestecate cele pozitive si cele negative S. ar face ceva complet diferit. Partile opuse ar fi atrase unele spre altcle de atractii enorme, Rezultatul net ar fi cd fortele extraordinare s-ar Sy cchilibra reciproc aproape perfect, formind amestecuri strinse, fine, de SN pozitive si negative, si intre doud grimezi separate de asticl de ames- tecuri nu ar mai exista practic nici o atractie sau repulsie. Exist o astfel de fortd: forta electric’. Si, materia este un amestec de protoni pozitivi si electroni negativi care se atrag si se resping cu accasia ford mare. Atit de perfecta este ins’ proportia, incit atunci cind stai lings altcineva nu simti nici_un fel de forja. Dacd ar exista numai o mica disproportle, ai simti-o. Dac ali sta la o distanté de un brat de altcineva si fiecare dintre dumneavoastr& ar avea cll un procent mai multi clectroni decit protoni, forta de respingere ar fi colusala. Cit de marc? Suficienté pentru a ridica Empire State Building?? Nu! Pentru_a ridica muntele Everest? Nu! Respingerea ar fi suficienté pentru a ridica o ygreutate™ egald cu aceea a intregului Pamint! Cu forte atit de enorme; atit de perfect echilibrate in acest amestce intim, nu este greu de inteles cl materia, ciutind si-si tind sercinile sale pozitive si negative in cel mai fin echilibru, poate avca © mare rigidi- tate gi putere. Empire State Building, de exempiu, se leagand in vint nu- 2 Revedere: capitolul 12, vol. I ,,Carecteristicile fortei.* ) Cea mai mare clidire din S.U.A. (N. T) 2 — Fiaica moderna vol. 1.18 mai pe opt picioare, deoarece fortele electrice care proton. mai mult seu mai putin in locul parte, daci privim materia la o sear’ numai cifiva atomi, orice bucaté mied nu va ELECTROMAGNETISM tin fiecare electron gi fie- corespunziiior. Pe de alta suficient de mic pentru a vedea avea, de obicei, un numar egal de sarcini pozitive si negative gi astfel vor exista forte electrice re- ziduale puternice. Chiar cind exista numere egale de ambele sarcini in doua buedti mici vecine, pot totusi sé existe forte electrice nete, de- carece fortele intre sarcinile individuale vari: distantelor, O forjaé net& poate si apard dact i cu inversul patratului o sarcind negativa a unei bucati este mai aproape de sarcinile pozitive decit cele negative ale celei- jalte bucati. Fortele atractive pot fi mai mari decit cele repulsive $i poate si existe o atractic neta intre doud bucati mici care nu au exces se sareini, Forta ce tine atomii Impreuna si fortele chimice ce fin mole- culele impreund, sint forte clectrice reale co actioneazA in. regiuni in care cchilibrul sarcinilor nu este perfect, sau unde distantele sint foarte mici. Stiti, evident, c& atomii sint constituiti eu protoni pozitivi ia _nucleu si cu electroni in afara, Puteti intreba: ,Dacé atit de colosald, de ce mu se agaza protonii si aceasta forfa electricl este electronii unii peste alti? Dac ci doresc si fie intr-un amestec intim, de ce nu este acesta si mai intim?“ R&spunsul are de-a face cu efecte cuantice, Dacd incercam sa retinem electronii intr-o regiune care este foarte apropiata de protoni, atunci, conform principiului de nedeterminare, ei trebuie si alba un mo- ment patratic mediu care esie cu alit mai mare cu cit incerciim sd-i re- tinem mai aproape. Aceasia miscare, ceru de legile mecanicii cuantice, iote aceea care impiedicd atractia electrici sii aduc& sarcinile mai aproape una de alta. Existi o alta intrebare: ,,Ce fine nucleul Jegat“? Intr-un nucieu sint citiva protoni, care (oti sint pozitivi, De ce nu se imping unii pe altii? Rezulti cf in nuclee exisid, in pius fat de fortele electrice, forte numite nucleare, care sint mai mari decit fortele electrice si care sint in stare sé {ind protonii impreuni, cu toatd repulsia electric& intre ei, Fortele pu- 1/r?, Si aceasta are o consceint multi protoni in el, devine prea mare, si nu Jeare, insd, sint de extindere micd — ele descrese mult mai repede de- importantd. Daci un nucleu are prea va mai ramine intr-o sin- guré bucata. Un exempla este uraniul, cu 92 protoni, Forjele nucleare actioncar’, in esenta, intre fiecare proton (sau neutron) gf vecnul sdu cel mai apropiat, in timp ce forjele electrice actioneazi la distanfe mai meri, dind 0 repulsie intre fiecare proton si toti ceilalti in nucleu. Cu cit sint mai multi protoni in nucleu, cu atit mai mara este repulsia ciectrica, pind cind, ca in cazul uraniuiul, ochiliprul este alit de delicat incit nu-, cleul este aproape gata si se sparga din cauza Daca un astfel de nucicu este ugor ,Jovit" (ceea ce poate i fieut trimi d in el un neutron), el se rape in’doua bucati, fiecare cu sareind pozi- tiva gi aceste bucili se indepiirteazé din cauza ce este eliberatd este energia bombei stomicy obicci numiti energie ,nucleara', dar este d fortelor electrice repulsiv repulsici electrice. Energia » Aceasté cncrgic este de ie fapt energie electric’3 | FORTE ELECTRICE 19 F elfberata atunci cind forfele electrice au depasit fortele nucleare atrac_ tive. Ne putem intreba, in sfirgit, ce tine un electron, incireat negativ, nedisociat (deoarece nu are forje nucleare). Daca un electron este consti- tuit in intregime din acelagi tip de substan, fiecare parte ar respinge celelalte pirli. De ce, atunci, nu se disociazd in parti? Dar are electronul parti“? Poate vorn spume ca electronul este un punct gi fortele electrice actioneazi numai intre sarcini punctiforme diferite, astfel cd electronul nu actioneazé asupra sa ins’si, Poate. Tot ce putem spune este cA pro- plema de a stabili ce {ine electronul nedisociat a produs multe dificul- tati in incercdrile de a elabora o teorie complet a electromagnetismului. Nu s-a dat nici un raspuns acestei probleme. Ne vom amuza discutind accast& problema ceva mai mult in capitolele ulterioare. Cum am vizut, ne vom astepta ca structura detaliaté a materialelor im ansamblu sa fie determinaté de o combinatie de forte electrice i efecte cuantice, care determin’, prin urmare, si proprietatile acestora. ‘Unele materiale sint tari, altele sint moi. ‘Unele sint ,,conductori* elec- trici, deoarece electronii acestora sint liberi si se miste; altele sint zo- Jaiori* deoarece electronii Jor sint legati strins de atomii individuali, Vom considera mai tirziu cum apar unele dintre aceste proprictati, dar acesta este un subject foarte complicat, aga cd vor Incepe prin a ne uita La for- tele clecirice numai in situatii simple. Incepem prin tratarea numai a le- gilor eleciricitafii — incluzind magnetismul, care este de fapt o parte a aceluiagi subicct. "Am spus, ci forfa electricd, ce si cea gravitationala, desereste ca in- versul pitratalui distantei intre sarcini. Aceasta relatie este numita legea lui Coulomb. Dar nu este exact adevirata cind sarcinile se migci — for- tele electrice depind de ascmenca de migcérile, sercinilor dupa 0 lege Complicat’. O parte a fortei dintre sarcinile in migcare o numim forti magneticé, Este de fapt un aspect al unui efect clectric, Din acest motiv numim subijectul ,,electromagnetism". - Existé un principiu important general ce face posibil tratarea for- telor electromagnetice intr-un mod relativ simplu. Gasim, din exper ment, ci forfa ce actioneaz asupra unei sarcini oarecare — indiferent cite alte sarcini cxist% sau cum se mised acestea — depinde doar de pozitia sarcinil respective, de viteza sarcinii si de cantitatea de sarcina. Pate scrie forja F asupra unei sarcini q ce se migcd cu viteza v. ca F=qEtvxB). (LD Numim E cimp electric ei B ‘cmp magnetic in punetui unde se ga- seste sarcina. Lucrul important este ca fortele electrice daterite tuturor celorlalte sarcini din univers pot fi exprimate dindu-se numai ecesti Col vectori. Valorile lev depind de pozijia unde este § reina gi pot sé se schimbe in timp. Mai mult, dac& Inlocuim acea sarcing cu o alta sarcina, forta asupra noii sarcini va fi exact proporfionala cv cantitatea de ser- cin, atta vreme cit restal sarciniler in univers nu-si modificl pozitiile 2SO 20 ELECTROMAGNETISN sav modul de migeare. (In situatii reale, evident, fiecare sarcina produce forte asupra tuturor celorlalte sarcini din apropiere si poate face ca aceste sarcini s& se migte si. astfel in unele cazuri cimpurile se pot schimba daca inlocuim sarcina aleas’ de noi cu 0 alta). Stim Gin volumul I) cum si gasim miscarea unei particule dac& cunoastem forja ce se exercita asupra sa, Ecuatia (1.1) poate fi combinata, cu ecuatia de migcare pentru a da d mm f/_™ _|-F— XB), 1.2 Slicer -Pee a Astfel, daca E $i B sint dafi, putem afla migcarile. Acum ne trebuie s& stim cum sint produsi E si B. Unul din principiile simplificatoare cele mai importante asupra mo- dului in care sint produse cimpurile, este acesta: sd presupunem ca un numar de sercini migcindu-sc intr-un anumit mod ar produce un cimp E, si un alt grup de sarcini ar produce Ey. Daci ambele grupuri de sar- cini sint prezente in acelagi timp (avind aceleasi pozitii si migc&ri_ pe care le-au avut cind au fost considerate separat), atunei cimpul produs este tocmai suma E=£, +E. (1.3) Acest fapt este numit principiul suprapunerii cimpurilor. El este valabil gi pentru cimpuri magnetice. ‘Acest principiu inseamna ci, daci cunoastem legea pentru cimpurile electrice si magnetice produse de o singura sarcind ce se mise intr-un mod arbitrar, atunci toate legile electrodinamicii sint complete. Dacé dorim si cunoastem Sorta asupra sarcinii A, trebuie s& caleulam numai E si B produs de fiecare din sarcinile B, C, D, cte. si apoi sé adunim cim- purile E gi B ale tuturor sarcinilor, pentru a gasi cimpurile si din ele for- tele ce actioneazi asupra sarcinii A. Daca s-ar fi intimplat ca cimpul produs de o singur& sarcinaé sa fie simplu, aceasta ar fi fost calea cea mai simpi pentru a descrie legile electrodinamicii. Am dat deja o de- scriere a acestei legi (capitolul 28, vol. 1) gi este, din placate, destul de complicaté, Rezult& cé forma in care legile clectrodinamicii sint cele mai simple nu este cea pe care ati agteptat-o. Nu este cel mai simplu sa dai o for- mula pentru forta pe care o produce o sarcinad asupra alicia. Este adevarat ca atunci cind sarcinile sint in repaus, legea fortei lui Coulomb este incé simpla, dar cind sarcinile se migci, relafiile sint complicate din cauza de- calarilor in timp si ca urmare a efectclor acceleratiei, printre altele. Prin urmare, noi nu dorim si prezentiim electrodinamica numai prin interme- diul legilor de fortd intre sarcini; noi g&sim mai convenabil sd consideram un alt punct de vedere — un punct de vedere in care legile electrodina- micii apar cel mai usor de manevrat.OtMPURT ELECTRICE $1 MAGNETICE 1.2. Cimpuri electrice si magnetice a Mai intli trebuie s& extindem, cumva, ideile noastre despre vectorii electric $i magnetic E si B. T-am definit cu autorul fortelor ce sint sim- tite de o sarcind. Not dorim acum sé vorbim despre cimpurile electrice si magnetice intr-un punct, chiar cind in acel punct Spunem, de fapt, c& deoarece exist& forte ,,ce actioneaz’i asupra” sarcin! exist inc’ ,,ceva“ acolo cind sarcina este indepartat4. zati in punctul (2, y, 2) la momentul f:simteforta F moi asociem vectorli E si B cu punctul din spatiu nu existaé o sarciné | Dacd o sarcind agc- daté de ccuatia (1.1), (x, y, 2). Ne putem inchipul E (2, y, z t) si B (a, y, x, t) ca dind forlele ce ar fi simtite la momentul t de o sarcina agezata in (x, y, z}, cu condifia cd agezind sar- cina acolo, aceasta nu ar perturba pozitiile gi migcdrile tuturcr celorlalte sarcini care crecazi cimpurile. Continuind aceast’ idee, asociem fiecdrui punct (x, y, z) in spatiu Goi veetori E gi B, care pot s& sc modifice cu timpul. Cimpurile electrice s1 magnetice sint, atunci, concepute ca funcfii vectoriale de x, y, 2 gi t. De- oarece un veclor este specificat prin componentele sale, fiecare dintre cimpurile E (x, y, 2, t) si B (x, y, 2 t) reprezinta trei functii matematice de x, y, @ sit. moemai din cauzi ci E (sau B) poate fi specificat in fiecare punct din 4 spatiu, el poate fi numit »cimp“, Un ,,cimp™ este orice cantitate fiz! ce ja valori diferite in puncte diferite in spatiu. Temperatura, de exem- plu, este un cimp — in acest caz un cimp scalar, pe care il scriem ca T(x, y, x). Temperatura ar putea, de asemenea si varieze in timp si in acest caz am spune ci cimpul de temperatura este dependent de timp si s& seriem T(x, y, z, t). Un alt cxemplu este ,,cimpul Fig. 4. Un cimp de vectori poate fi reprezentat de- senind o multime de sageti ale céror méarimi gi directii indica valorile cimpului de vectori in punctele de junde pornesc sagetile. vitezelor® al unui li- chid ce curge. Seriem v(x, y,z,) pentru viteza lichidului in fiecare punet al spatiului la momentul t. El este un cimp vectorial. “ tict importanta: legiturile dinjre valorile cimpurilor lorile in punctele invecinate sint foarte simple. Cu __— Revenind la cimpurile electromagnetice — cu toate ci sint produse ide sarcini dup& niste formule complicate, ele au urmitoarea caracteris- intr-un punct gi va- doar citeva astfel de22, ELECTROMAGNETISM relatii sub forma de ecuatii diferentiale putem descrie clmpurile complet. Sub forma unor astfel de ccuafii se scriu cel mai simpiu legile electro- dinamicii. ‘Au existat diferite invenfii pentru a ajuta Ja reprezentarca vizualdé a comportarii cimpurilor. Cea mai corecta cste de asemenea si cea mai abstracta: consideriim simplu cimpurile ca functii matematice .de.. pozi- tie si timp, Putem, de asemenea, ncerca sd obfinem co imagine mintali a timparilor desenind vectorii in mai multe puncte in spatiu; fiecare dintre : acestia dd intensitatea cimpului si directia in acel punct. O astfel de 4 reprezentare este arétati in figura 11. Putem merge, fnsi, mai departe si sa tragem linii care sint pretutindeni tangente la vectori ~— care, pentru x g j _”“% 8 ~_ ~ . Fig, 1.2. Un cimp de vectori poate fireprezentat < ~~ tragind linii tangente la directia vectorului 4 cimpuiui in fiecare punct gi desenind densitatea 3 Ge linii proportionalé cu’ mirimea vectorului “ cimp. Ss a ne exprima aga, urmeaz’ sigetile gi fin urma directiei cimpului, Cind procedim astfel, pierdem urma Tungimilor vectorilor, dar putem pastra urma intensitatii clmpului trégind lini deprtate cind cimpul este slab si apropiate cind cimpul este intens. Adoptim conventia ca numirul de 2) linit pe unitatea de arte perpendiculara pe linii este proportional eu inten- “. Sitatea cimpului, Aceasta este, evident, doar o aproximatie si va fi nevoie, & Sin general, ca uneori s& inecap’ noi linii pentru a_pastra. "_proportionali-_ Sfiatea Intre m ul de lini sf intensilatea Cimpul din fig. 1.1. este reprezentat prin linii de cimp in figura eveey mpului., L3. Caracteristici ale cimpurilor vectoriale Existé dou proprietati importante din punct de vedere matematic ale unui cimp de vectori, pe care le vom folosi in descrierea ce 0 vom da le- gilor electricititii din punct de vedere al cimpului, SA presupunem cA ne imaginam o suprafaté inchisi, de 9 form’ oarecare si ne intrebam daca se pierde ,ceva din interior, adicd are cimpul calitatea de ,,sursi"? De exemplu, pentru un cimp de viteze ne-am putea intreba daci viteza este intotdeatna indreptata spre exterior pe suprafajé sau, mai general, dacd mai mult fluid curge afard (in unitate de timp) decit vine induntru. Nu- mim cantitatea neté de fluid ce iese prin suprafata in unitatea de timp,CARACTERISTICL ALE CIMPURILOR VECTORIALE 23 ,fluxul de viteza* prin suprafala. Seurgerea printran clement al unei suprafcte este egala tocmai cu componenta vitezel perpendicularé pe su- prafata inmultita cu aria suprafetei. Pentru 0 suprafata arbitrard inchis4, i terior — sf a = (componente jormala medic) xX (aria supratetet). a) fo cazul unui cimp electric, putem defini matematic ceva analog cu 9 sursi (seurgere spre exterior) gi i denumim din noo flux, dar evident nu este yorba de scurgerea vreunci substante, deoarece eimpul eleciri¢ nu este viteza vreunei marimi. Se intimpld, ins4, cA acea cantitate matema- tic ce repre?! +4 componenta. normal’ medie a ejmpului_are totusi o serm- nificatie utila. Vorbim, atunci, de fl uh electric — definit de asemenea He cctayia (1.4). In sfirsit, este al sa vorbim despre flux nu numai prin- |_\ Suprafots ae Fig. 18. Bluxul unui cimp de deniori prinir-o supraiata este de- finit ca valoarea medie a COmpo- hentel normale a veetorului in- multits cu aria suprafeyel. Fig, L4. a) Cimpul vitezelor fotr-un Tehid Neimaginam un tub de sectiune transvet gal uniformé ce urmeazd ¢ curbAar- bitrara inchisi, ca in (®). Dach Tichidal_ a fi bruse Inghelat pretutinden, exceptind interiorul tubotul, jichidul in tub ar cit eula cum este aratat in (¢)- "