Practica Finante

Cuprins
Introducere 5
Capitolul I. Studierea structurii organizatorice a întreprinderii, tipului de activitate și
sortimentul producției 7
1.1 Structura organizatorică a întreprinderii
1.2 Tipul de activitate a întreprinderii
Capitolul II. Structura financiară a entității. Formarea și utilizarea capitalului

întreprinderii 9
2.1 Fondarea întreprinderii. Capitalul.
2.2 Gradul de îndatorare
2.3 Capacitatea maximă de îndatorare
2.4 Gradul de autofinanțare a activelor
2.5 Levierul financiar și efectul levierului financiar
2.6 Gradul de acoperire a dobînzilor
Capitolul III. Structura activelor imobilizate și modul de finanțare a mijloacelor fixe 16
3.1 Structura activelor întreprinderii
3.2 Ponderea imobilizărilor corporale și ale imobilizarilor necorporale în total active imobilizate
3.3 Starea mijloacelor fixe
3.4 Eficiența utilizării mijloacelor fixe
3.5 Gradul de reînnoire a mijloacelor fixe
Capitolul IV. Activele circulante. Modul de gestionare a activelor circulante 20
4.1 Structura activelor circulante
4.2 Furnizorii de materie primă
4.3 Clienții întreprinderii
4.4 Modul de finanțare a activelor circulante
4.5 Eficiența utilizării activelor circulante
4.6 Perioada de conversiune a stocurilor
4.7 Efectul accelerării sau încetinirii vitezei de rotație a activelor circulante
4.8 Trezoreria
Capitolul V. Structur veniturilor și cheltuielilor entității 27

5.1 Structura veniturilor
5.2 Structura costurilor și cheltuielilor
3
5.3 Profitul brut
5.4 Rezultatul financiar din activitatea operațională
5.5 Rezultatul din activitatea economico-financiară
5.6 Profitul net al perioadei de gestiune pînă la impozitare
5.7 Profitul net
Capitolul VI. Organizarea circulației numerarului în întreprindere 33
6.1 Gradul de asigurare a întreprinderii cu disponibilități bănești
6.2 Trezoreria netă
Capitolul VII. Aprecierea situației financiare a entității 38
7.1 Indicatorii rentabilității
7.2 Indicatorii lichidității
7.3 Indicatorii gestionării activelor
7.4 Indicatorii valorii de piață
Capitolul VIII. Planul strategic al întreprinderii și analiza executării bugetelor funcționale
46
8.1 Previziunea financiară
8.2 Elaborarea bugetelor
Concluzie 48
Bibliografie 49
Anexe 50
4
INTRODUCERE
Economia existentă în Republica Moldova continuă să fie la etapa de tranziție, ce presupune

schimbări permanente în mediul extern al întreprinderilor (prețuri, legislație, concurență, evoluția
sistemului financiar-bancar, modificarea sistemului fiscal, etc.) acest fapt se răsfrânge în mod
direct și indirect asupra tuturor întreprinderilor și menajelor din Republica Moldova. În același
timp întreprinderile sunt nevoite să se confrunte mereu cu factorii enumerați mai sus, care
deseori acționează în sens negativ, totodată este necesar de menționat că întreprinderile
autohtone întâmpină permanent presiuni semnificative din partea pieței externe, ce provoacă
necesitatea sporii permanente a eficienții economice, financiare, tehnologice pentru a face față
concurenților atât pe piața internă, cât și prin încercarea de a pătrunde pe piețe externe. Situația
dată stimulează antreprenorii și managerii întreprinderilor permanent să caute noi căi de
supraviețuire, extindere și perfecționare. Luând în considerație faptul că pentru a atinge nivelul
competitivității internaționale, și rezistenței presiunii externe, care este o problemă vitală în
aspectul tendinței de globalizare, pronunțarea căreia în ultimele decenii tot mai puternic se
acutizează, deja nu este suficient de a fi economic eficient în producție (reducerea materiilor
prime consumate, energiei, creșterea calității producției, perfecționarea tehnologică, costurilor
fixe etc.) și de asemenea nu este suficient de a fi eficient din punt de vedere al productivității
muncii (este important de menționat că nici la aceste doua capitole majoritatea întreprinderilor
existente din RM nu au depășit semnificativ pragul rentabilității), dar de asemenea este foarte
important atingerea pe lângă eficieții managementului și marketingului a eficienții financiare,
din care derivă posibilitățile de investiții în active pe termen lung (clădiri, mijloace fixe,
tehnologii — ce face posibilă atingerea performanțelor în producție, și performațelor din punct
de vedere a resurselor umane), finanțarea stocurilor, aprovizionarea cu materii prime, gestiunea
creanțelor,
finanțarea cercetărilor de marketing, elaborarea produselor etc. (ce face posibilă activitatea
neîntreruptă, și cel mai important rentabilitatea întreprinderii).
Sub acest aspect, informaţia cuprinsă în rapoartele financiare nu este suficientă, de aceea
este necesar de cunoscut întregul complex de cauze şi factori care determină mărimea profitului.
Aceasta se poate realiza numai prin intermediul analizei financiare, care va fi realizată pe
parcursul acestei lucrări la întreprinderea “ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL
Scopul practicii este de a-mi dezvolta abilităţile practice în baza materialului teoretic însuşit pe
parcursul anilor de studii.
5
Realizarea acestui scop a condiţionat stabilirea următoarelor sarcini:
- însuşirea practică a cunoştinţelor obţinute la disciplinele generale şi cele de
specialitate;
- acumularea deprinderilor de lucru pe specialitate;
- studierea şi analiza situaţiei financiare, patrimoniale, organizaţionale la nivel de
unitate economică;
- acumularea deprinderilor de cercetări ştiinţifice în materie.
Informaţia şi datele despre întreprindere sunt veridice şi au fost extrase din documente ce
aparţin ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL Raportul de practică cuprinde introducerea,
opt capitole, concluzii, bibliografie şi anexe.
În capitolul I -„Structura organizatorică a întreprinderii” – se caracterizează, în general,
activitatea întreprinderii “ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL, redând istoria
întreprinderii, tipul şi forma organizatorico-juridică. În acelaşi timp, aici sunt prezentate
sortimentul producţiei, principalii concurenţi a întreprinderii.
Capitolul II –„Structura financiară a întreprinderii. Formarea şi repartizarea
capitalului”– este prezentată forma de proprietate şi mărimea capitalului statutar, în acelaş timp
sînt efectuate calcule referitoare la gradul de îndatorare a întreprinderii, levierul financiar,
capacitatea de îndatorare, gradul de autofinanţare a activelor precum şi gradul de acoperire a
dobînzilor.
Capitolul III –„Structura activelor pe termen lung şi a modului de finanţare”– este
analizată structura activelor întreprinderii şi modul lor de finanţare.
Capitolul IV –„Structura activelor curente şi metodele de gestiune a lor.”– este studiată
structura activelor curente si eficienţa utilizării acestora. De asemenea este analizată clientela şi
principalii furnizori de materie primă a întreprinderii.
Capitolul V –„Structura veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii, formarea şi utilizarea
profitului la întreprindere.”– este analizată structura veniturilor şi cheltuielilor, de asemenea sunt
se calculează profitul brut , rezultatul activităţii economico-financiare a întreprinderii si profitul
net a întreprinderii efectuînd concluziile de rigoare.
Capitolul VI –„Organizarea circulaţiei băneşti la întreprindere”– este studiat forma şi
modalităţile de plată utilizate de întreprindere, în acelaşi timp este analizat registrul de casă şi
registrul dispoziţia de încasări şi plăţi, calculînd gradul de asigurare a întreprinderii cu
disponibilităţi băneşti şi trezoreria netă.
Capitolul VII –„Evaluarea situaţiei financiare a întreprinderii”– sunt calculaţi indicatorii
care determină situaţia economico-financiară a întreprinderii şi anume: indicatorii rentabilităţii,
lichidităţii, solvabilităţii precum şi indicii valorii de piaţă.
6
Capitolul VIII –„Planul strategic al întreprinderii şi analiza executării bugetelor
funcţionale.”– sunt identificate obiectivele şi scopurile întreprinderii cu privire la desfacerea
producţiei, sursele de finanţare, efectuarea investiţiilor în tehnologia utilizată în producţie. De
asemenea se studiază modul de elaborare a bugetelor funcţionale.
Capitolul I. Structura organizatorică a întreprinderii, tipul de

activitate și sortimentul producției
1.1 Structura organizatorică a întreprinderii

ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL a fost înfiinţată în anul 2010 fiind organizată
din punct de vedere juridic ca societate cu răspundere limitată cu capital integral privat.
Încă din momentul constituirii, întreprinderea deţinea o cotă esenţială pe piaţa autohtonă în
domeniul comerțului cu ridicata a materiei prime și materialelor de construcție, totodată
rămînînd şi în continuare un reper al industriei de reper.
Societatea are o structură internă ce presupune existența unui organ suprem de deliberare și
decizie, a unui organ executiv și a unui organ de control, după cum urmează (anexa1):
- Adunarea generală
- Directorul
- Cenzorul
De competența exclusivă a adunării generale ține:

a) Aprobarea dării de seamă anuale a Directorului;
b) Numirea și revocarea Directorului și a Cenzorului, stabilirea remunerației, limitelor
împuternicirilor și răspunderii, pronunțarea asupra activității acestora;
c) Aprobarea Statutului, a modificărilor și completărilor la el ;
d) Modificarea capitalului social;
e) Aprobarea dării de seamă anuale, a bilanțului anual și modului de repartizare a
beneficiului;
f) Excluderea asociaților din Firmă;
g) Reorganizarea și lichidarea Firmei, înființarea filialelor și reprezentanțelor Firmei;
h) Stabilirea bugetului de venituri și cheltuieli;
7
i) Gajarea și închirierea patrimoniului său.
Directorul Firmei va hotărî toate chestiunile legate de activitatea Firmei cu excepția celor de
competența exclusivă a Adunării Generale. Directorul va avea următoarele obligatiuni:
a) Organizarea activității Firmei;
b) Ținerea evidenței contabile și a lucrărilor de secretariat;
c) Angajarea și concedierea salariaților Firmei;
d) Încheierea contractelor din numele Firmei;
e) Alcătuirea dării de seamă anuale și a balanței anuale și prezentarea lor spre aprobarea
Adunării Generale.
Cenzorul efectuiază periodic controlul gestiunii întreprinderii din propria inițiativă sau la cererea
asociaților. Cenzorul este obligat să controleze activitatea economico-financiară a întreprinderii
după încheierea exercitiului financiar. Cenzorul trebuie să verifice rapoartele financiare și să
efectuieze inventarierea bunurilor societății, exercitînd totodată și alte acțiuni necesare pentru
evaluarea obiectivă a gestionării întreprinderii. Cenzorul întocmește un raport asupra fiecărui
control efectuat. Rapoartele cenzorilor se prezintă adunării generale a asociaților întreprinderii
Structura organizatorică a firmei reprezintă modul de alocare a personalului angajat, în

ansamblul compartimentelor de muncă – constituite în funcţie de natura activităţilor ce le sunt
atribuite şi grupate pe baza legăturilor ce se stabilesc între ele – în două planuri: în plan vertical,
pe diferite nivele ierarhice, în raport cu gradul de subordonare în plan orizontal, pe acelaşi nivel
ierarhic, în raport cu funcţiunea deservită.
1.2 Tipul de activitate a întreprinderii
Societatea este persoană juridică, activează în baza autogestiunii, autofinanţării, dispune de

patrimoniul separat cu titlul de proprietate, are balanţa autonomă, conturi bancare, ştampila cu
denumirea Societăţii, după marca de firmă şi alte atribute.
Genurile de activitate conform extrasului din Registrul de Stat al persoanelor juridice :
1. Construcții complete și parțiale de clădiri și construcții inginerești, construcții civile;
2. Alte tipuri de comerț cu ridicata;
3. Comerțul cu ridicata al materialelor lemnoase, al materialelor de construcție și
echipamentului sanitar;
4. Fabricarea articolelor din lemn;
8
5. Fabricarea articolelor decorative din plastic ;
6. Faricarea altor articole din lemn;
7. Comerțul cu ridicata al substanțelor chimice și produselor chimice;
8. Fabricarea altor articole din lemn, plută, împletituri din nuiele și paieș
9. Fabricarea altor produse chimice;
10. Fabricarea diferitor articole din plastic.
Conform art. 10 alin (1), întreprinderea are dreptul să practice orice genuri de activitate, cu
excepţia celor interzise de lege, dar anumite genuri de activitate determinate de legislaţie, numai
după ce a obţinut licenţa pentru genul respectiv de activitate.
În prezent activitatea întreprinderii ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL este bazată pe

comertul cu ridicata a materialelor lemnoase și materialelor de construcție. Comerțul se
efectuiază pe teritoriul Republicii Moldova, elementele ce servesc drept obiectul comerțului sunt
importate de peste hotarele țării. Deasemenea întreprinderea se ocupă cu fabricarea produselor
din lemn și produse chimice în cantități mici.
Capitolul II. Structura financiară a întreprinderii. Formarea şi

repartizarea capitalului
2.1 Fondarea întreprinderii. Capitalul.

Întreprinderea ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL este o întreprindere de
produdere și comerț , înregistrată la data de 15.10.2010 la Camera Înregistrării de Stat cu
numărul de înregistrare 1003600042417 (cod fiscal al întreprinderii menţionate), certificatul de
înregistrare (anexa 1) fiind eliberat la 07.09.20011, seria MD 0040649. Întreprinderea este
înregistrată ca plătitor TVA de la 01.05.2011, cod TVA 0505811 (anexa 2). Adresa juridică a
întreprinderii: mun. Chişinău, str. Belgrad, 19/1b.
Fondatorul Societăţii este:
1. Godea Stefam– cetățean al Republicii Moldova , cu cota de participare 100 %.
9
Mărimea minimă a capitalului statutar și modul de formare a acestuia sînt reglementate de
actele legislative ale Republicii Moldova și de documentele de constituire a unității economice.
Capitalul statutar minim al societății cu răspundere limitată nu poate fi mai mic de 5400 lei
(art.21 alineat 2 din Legea privind societățile cu răspundere limitată).
Conform datelor deținute, în (Tabel 2.1) de mai jos este reprezentată evoluția valorii
capitalului statutar în perioada dintre anii 2013 – 2015
Tabel 2.1
Anul 2010 2011 2012 2013
Capitalul 5400 lei 50000 lei 50000 lei 50000 lei
Conform tabelului (Tabel 2.1) și a Deciziei privind înregistrarea modificărilor din 16.02.2006
(anexa 3) putem observa ca capitalul statutar al întreprinderii sa majorat cu 44 600 lei adica
aproximativ 9,3 ori.
În calitate de capital statutar pot fi bunuri, inclusive drepturi patrimoniale și bani.Prestațiile în

muncă și serviciile depuse la înființarea întreprindreii și pe parcursul existenței ei nu pot fi
considerate drept aport la formarea sau majorarea capitalului statutar. Aportul în natură la
capitalul social al întreprinderii are ca obiect orice bunuri aflate în circuitul civil. Bunurile se
consideră a fi transmise cu titlu de proprietate. Nu pot fi considerate drept aport la formarea sau
majorarea capitalului statutar al întreprinderii creanțele și drepturile nepatrimoniale , prcum și
bunurile consumabile. Aporturile în natură se evaluează în bani de către un evaluator
independent și se aprobă de Adunarea Generală a asociaților.
Desfăşurarea eficientă şi ritmică a activităţii întreprinderii impune adaptarea continuă la

mediul competiţional, ceea ce presupune adaptarea la schimbările tehnologice, anticiparea
frecvenţelor schimbării în preferinţele consumatorilor, identificarea activităţilor pe care
întreprinderea le poate desfăşura mai bine decît concurenţii ei,adaptarea continuă a structurii
financiare pentru ca costul mediu ponderat al capitalului să nu fie superior rentabilităţii estimate.
Pentru rezolvarea acestor aspecte importante, aparatul managerial trebuie să facă o
apreciere justă, reală a stării financiare a întreprinderii, trebuie să cunoască modificările ce se
petrec în societate, cerinţele consumatorilor interni şi externi.
Structura financiară a întreprinderii reprezintă, ansamblul complex şi coordonat al
diverselor surse de finanţare folosite de managerul financiar pentru acoperirea necesarului de
10
finanţat. În alte opinii se consideră că structura financiară exprimă raportul existent între
finanţările pe termen scurt şi cele pe termen lung. Alegerea unei anumite structuri financiare
reprezintă un aspect important al politicii financiare a întreprinderii. Decizia de structură
financiară depinde de obiectivele întreprinderii, de nivelul rentabilităţii scontate şi de riscurile pe
care şi le asumă.
Pentru a determina ponderea capitalului propriu în raport cu capitalul împrumutat se calculează
devierile absolute şi procentuale intervenite pentru o anumită perioadă.
Tabelul 2.2
Analiza structurii financiare ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL la pe perioada 2017-
2018
Indicatori ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL
Perioada Abatere
2017 2018
+,-
Suma,lei Cota Suma,lei Cota, Cota,
Suma,lei
,% % %
Capital propriu 2792962 100 2939597 100 +146635 100
Capital total 2792962 100 2939597 100 +146635
Din calculele efectuate putem constata că capitalul propriu pe perioada 2017-2018 s-a
majorat cu 146635 lei. Astfel, în structura surselor de finanţare în anul 2014 s-a constatat o
pondere de 100% în capital total. În structura surselor de finanţare a întreprinderii pe perioada
2014-2015 predomină capitalul propriu cu o pondere de 100%.
2.2 Gradul de îndatorare

1. Gradul de îndatorare a întreprinderii: reprezintă ponderea datoriilor totale ale
întreprinderii pe termen lung şi scurt în suma totală a patrimoniului ei. De regulă această
rată trebuie să fie subunitară. Cu cît aceasta este mai mică cu atît securitatea financiară a
întreprinderii este mai stabilă.
= Datorii totale
Gî
Total Activ
Tabelul 2.3
11
Analiza gradului de îndatorare la ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL pe perioada
2017-2018
Perioada Abatere
2017 2018
+,-
1. Datorii pe termen scurt ICS’’TOP ICS’’TOPSH -2015012
SHOP OP STUDIO
2. Datorii pe termen lung -111601
STUDIO MODERNA’
3. Activ pasiv MODERN SRL -1979978
A’SRL
Gradul de îndatorare a întreprinderii 0,51 0,22 -0,29
Din analiza indicatorului pe anul 2017 şi 2018 putem deduce faptul că structura financiară a
întreprinderii este favorabilă, deoarece în ambii ani nivelul ratei de îndatorare a întreprinderii are
o mărime mai mică comparativ cu limita maximă a normativului, ceea ce determină încrederea
creditorilor şi creşterea autonomiei financiare a acesteia.
Astfel în anul 2017 ponderea globală în patrimoniul total era de 0,51 ca în anul următor
să se micşoreze cu 0,29 puncte procentuale şi să ajungă la 0,22. Descreşterea indicatorului în
2018 este datorat diminuării volumului de datorii pe termen scurt.
2.3 Capacitatea de îndatorare

Capacitatea maximă de îndatorare: reprezintă capacitatea întreprinderii de-a primi credite,
care să fie garantate şi a căror rambursare, inclusiv plata dobânzilor, să nu creeze greutăţi
financiare de nesuportat.
În stabilirea capacităţii de îndatorare sunt interesaţi:
- întreprinderea care, dorind să se împrumute în vederea finanţării unui
proiect, trebuie să-şi stabilească garanţiile disponibile precum şi fluxurile
financiare pozitive viitoare, astfel încît rambursarea creditelor şi plata
dobânzilor să poată fi făcută fără dificultăţi.
- Creditorul, care acordînd împrumuturi îşi asumă anumite riscuri şi prin
urmare este interesată de situaţia economico-financiară a viitorului debitor,
pentru a decide dacă acceptă cererea de credit sau o respinge.
Datorii totale
Gî =
Capital propriu
Capacitatea maximă de îndatorare se calculează conform formulei:
Capacitatea maximă de îndatorare = 2* Capital Propriu

12
Iar capacitatea de îndatorare efectivă, la un anumit moment, este:
Capacitatea de îndatorare efectivă = 2* Capital Propriu - Datorii Totale
Tabelul 2.4
Analiza capacităţii de îndatorare la ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL pe perioada
2017-2018
Perioada Abatere
2017 2018
+,-
1.Capitalul propriu 2792962 2939597 +146635
2.Datorii pe termen lung 640500 528899 -111601
3.Datorii pe termen scurt 2298821 283809 -2015012
Gradul de îndatorare globală 1,05 0,28 -0,77
Capacitatea maximă de îndatorare 5585924 5879194 +293270
Capacitatea de îndatorare efectivă 2646603 5066486 +2419883
Dacă societatea comercială aduce valori maxime ale indicatorilor, limita fiind ≤ 2,
înseamnă că are capacitatea de îndatorare saturată şi nu mai poate primi credite, această situaţie
nu este caracteristică pentru ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL, unde normativul nu
depăşește în anul 2017 , la fel și în anul 2018 , indicatorul se încadrează în limitele normativului
constituind 0,28 , acest rezultat datorîndu-se micşorării datoriilor la termen
35% , și majorării capitalului propriu, astfel indicatorul studiat se micşorează cu 0,65 faţă de
anul precedent, ceea ce înseamnă o creştere a capacităţii de rambursare şi o 61,55 premisă
esenţială pentru obţinerea altor surse de finanţare pe termen lung. Acest fapt a contribuit la
creşterea capacităţii maxime de îndatorare cu 5879194 lei şi a capacităţii de îndatorare efective
cu 5066486 lei.
2.4 Gradul de autofinanțare a activelor

Gradul de autofinanţare a activelor: reflectă aportul capitalului propriu la finanţarea tuturor
elementelor patrimoniale ale întreprinderii şi se calculează după formula:
Capitalul propriu
Ga =
Total Activ
Tabelul 2.5
13
Analiza gradului de autofinanţare a activelor la ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL pe
perioada 2017-2018
Indicatori ICS’’TOPSHOP STUDIO
MODERNA’SRL
Perioada Abatere
2017 2018
+,-
1.Capiatlul propriu 2792962 2939597 +146635
2.Total Activ 5732283 3752305 -1979978
Gradul de autofinanţare a activelor 0,49 0,78 +0,29
În condiţiile normale de activitate mărimea acestui indicator se consideră suficientă în cazul cînd
este ≤ 0,5. Această mărime fiind respectată atît în anul 2017 cînd indicatorul înregistrează o
valoare de 0,49 , dar nefiind respectată în anul 2018, cînd indicatorul creşte cu 0,29 puncte
procentuale, totuşi valoarea obţinută nu contribuie la sporirea independenţei financiare a
întreprinderii.
2.5 Levierul financiar și efectul levierului financiar

Levierul Financiar: mai este cunoscut şi sub denumirea de „rată de levier” , care exprimă
îndatorarea totală a întreprinderii în raport cu capitalul propriu. Rezultatul trebuie să fie
subunitar, o valoare supraunitară semnifică un grad de îndatorare ridicat. O valoare ce
depăşeşte 2,33 exprimă un grad foarte ridicat de îndatorare, întreprinderea aflându-se în
limita în stadiul de faliment iminent dacă rezultatul depăşeşte de câteva ori pragul de 2,33.
Datorii totale
Lf =
Capitaluri proprii
Tabelul 2.6
Analiza levierului financiar la ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL pe perioada
2017-2018
MODERNA’SRL
Perioada Abaterea
2017 2018
+,-
14
Levierul financiar 1,05 0,28 -0,77
Din rezultatele obţinute în ultimii 2 ani de gestiune putem concluziona că în anul 2014 levierul
financiar a atins un nivel foarte ridicat, cauza fiind datoriile majore, ceea ce conform regulilor,
SRL se putea afla chiar în stadiul de faliment. În următorul an indicele a scăzut simţitor situându-
se la nivelul de 0,28. Ceea ce reprezintă o evoluţie pozitivă pentru autonomia societăţii , precum
şi creşterea încrederii creditorilor şi partenerilor de afaceri.
Efectul de levier: exprimă sporul rentabilităţii capitalului propriu pe seama recurgerii la
împrumuturi.
El.f. = (Rec-Rd) x Datorii totale
Capital propriu
Efectul de levier este cu atît mai mare, cu cît rentabilitate economică este superioară ratei
dobânzii capitalurilor împrumutate.
Rec = Profit pînă la impozitare / Total activ * 100%

D = Cheltuială cu dobânda / Datorii pentru care s-a plătit dobândă
2.6 Gradul de acoperire a dobînzilor
Gradul de acoperire a dobânzilor arată cît de stabilă este capacitatea entităţii de a-şi onora
obligaţiile de plată privind dobânda
Gradul de acoperire a dobânzii = Profit brut / Cheltuieli cu dobânda
Tabelul 2.7
Analiza efectului levierului financiar la ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL pe perioada
2017-2018
MODERNA’SRL
Perioada Abaterea
2017 2018
+,-
4.Total Activ 5732283 3752305 -1979978
5.Profit pînă la impozitare 935969 179441 -756528
15
6.Rata medie a dobânzii 15.79% 16.31% +0,52%
Levierul financiar 1,05 0,28 -0,77

Rentabilitatea economică 16,33% 4,78% -11,55%
Efectul levierului financiar 0,567 -3,23 -3,8
Gradul de acoperire a dobânzilor 2,01 1,35 -0,65
În anul 2017 în urma utilizării neeficiente a capitalului împrumutat întreprinderea a

obţinut un efect de îndatorare negativ astfel rentabilitatea financiară a întreprinderii s-a micşorat
cu 0,77 pe cînd în anul 2018 ca rezultat a utilizării eficiente a capitalului împrumutat
întreprinderea a obţinut un efect pozitiv în mărime de 0,28.
În condiţiile normale de activitate mărimea gradului de acoperire a dobânzilor trebuie să
fie supraunitar, această condiţie este respectată în ambii ani. Astfel în anul 2017, acest indicator
măsoară 2,01, pe cînd în anul 2018 are loc o micșorare a acestui indicator cu 0,65 unităţi.
Factorii care influenţează formarea structurii financiare:
 Stabilitatea vânzărilor
 Structura activelor
 Rata de creştere
 Strategia dezvoltării întreprinderii
Capitolul III .Structura activelor imobilizate şi modul de

finanţare a mijloacelor fixe.
3.1 Structura activelor întreprinderii

În componența activelor imobilizate ale întreprinderii ICS’’TOPSHOP STUDIO
MODERNA’SRL sunt:
Investiții corporale în curs de execuție

Mijloace fixe
Investiții financiare pe termen lung în părți nefiliate
În componența activelor circulante ale întreprinderii ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL

sunt:
Materiale
Obiecte de mică valoare și scurtă durata
Mărfuri
Creanțe comerciale
16
Avansuri acordate curente/
Creanțe ale bugetului
Numerar în casierie și la conturi curente
Alte active circulante
Tabelul 3.1
Analiza structurii activelor pe termen lung la ICS’’TOPSHOP STUDIO
MODERNA’SRL pe perioada 2017-2018
Perioada Abatere
2017 2018
+,-
Suma,lei
,% % %
1.Imobilizări necorporale 0 0 0 0 0 0
2.Imobilizări corporale în curs de 341324 57,63 449742 66,25 +108418 8,62
execuţie
3. Mijloace fixe 31368 5,3 9517 1,4 -21851 -3,9
4.Investiții financiare pe termen
lung în părți neafiliate 219560 37,07 219560 32,35 0 -4,72
Total Activ pe termen lung 592252 100 678819 100 86567
Informaţia conţinută în tabelul 3.1 atestă faptul că în structura activelor pe termen lung
prevalează activele materiale pe termen lung care deţin o cotă de 100%, pe cînd ponderea
activelor nemateriale constituie 0%. O pondere esenţială în total activ pe termen lung o deţin
imobilizările corporale în curs de execuție. Totodată, se observă reducerea absolută şi relativă a
acestei grupe de active, dacă la în anul 2017 imobilizările corporale au constituit 57,63%, atunci
în anul 2018 cota imobilizărilor corporale a alcătuit 66,25% , adică cu 8,62 puncte procentuale
mai mult.
3.2 Eficiența utilizării mijloacelor fixe

Asigurarea eficienţei şi viabilităţii financiare a întreprinderii presupune existenţa unui
potenţial tehnic corespunzător care să ofere întreprinderii posibilitatea realizării unei producţii
competitive pe piaţa internă şi externă. Nivelul de eficienţă a mijloacelor fixe se găseşte în
17
directă dependenţă cu structura acestora, cu capacitatea de producţie, cu disponibilitatea
întreprinderii de reînnoire permanentă a utilajului.
Pentru a exprima eficienţa utilizării mijloacelor fixe se studiază trei grupe de indicatori:
- indicatori de structura
- indicatori ce caracterizează gradul de folosinţă a mijloacelor fixe
- randamentul mijloacelor fixe
1. Rata imobilizărilor, măsoară gradul de investire a capitalului în active pe termen lung.
R im= active pe termen lung ≤ 2/3
total activ
2. Rata mijloacelor fixe, mărimea acestui indicator este determinată de natura activităţii
întreprinderii.
KMF= mijloace fixe
active pe termen lung
3. Compoziţia mijloacelor fix, cu cît este mai mare ponderea mijloacelor fixe active în
totalul mijloacelor fixe, cu atît este mai puternică influenţa exercitată asupra unor
indicatori de eficienţă ai acestora.
mijloace fixe active

Kmfactiv. =
mijloace fixe total
4. Coeficientul de utilitate
K= valoarea de inventar-uzura acumulată
valoarea de inventar a mijloacelor fix

5. Coeficientul de uzură acumulată, , un grad de uzură mai mare de 50% indică asupra
necesităţii reparaţiilor capitale.
Kuz= uzura acumulată
valoarea de inventar a mijloacelor fixe
6. Coeficientul de reînnoire a MF
valoarea MF intrate pe perioada raportată

Kreîn=
valoarea MF la sfârşitul perioadei
7. Randamentul mijloacelor fixe, care exprimă eficienţa mijloacelor fixe
18
Q
RMF =
N
Tabelul 3.2
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe la ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL pe
perioada 2017-2018
MODERNA’SRL
Perioada Abaterea
2017 2018
+,-
Rata imobilizărilor 0,57 0,66 +0,09
Rata mijloacelor fixe 0,09 0,02 -0,07
Compoziţia mijloacelor fixe 0,16 0,11 -0,05
Coeficientul de utilitate 0,16 0,11 -0,05
Coeficientul de uzură acumulată 0,84 0,89 +0,05
Coeficientul de reînnoire a MF 0,15 0,11 -0,04
Randamentul mijloacelor fixe - - -
Din rezultatele obţinute în ultimii 2 ani de gestiune putem concluziona că în anul 2017rata
imobilizărilor constituie 0,57 , rezultat ce se încadrează în limitele normative, iar în anul 2018 se
observă o majorare nesemnificativă a acestui indicator cu 0,09 puncte procentuale, însă aceasta
nu creează dificultăţi de trezorerie la întreprindere. Rata mijloacelor fixe în anul 2017 constituie
0,09, iar în anul 2018 acest coeficient se micșorează cu 0,07 puncte procentuale. Compararea
coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe cu rata medie de acumulare a uzurii denotă faptul ca
întreprinderea în anul 2018 nu a utilizat după destinaţie sursele de finanţare pentru îmbunătăţirea
potenţialul tehnic. Procesul de reînnoirea mijloacelor fixe nu a fost suficient pentru compensarea
procesului de învechire, uzura acumulată în anul 2018 constituind 11%.
După intrarea în funcţiunea a mijloacelor fixe, urmare a exploatării acestora, se creează
necesitatea unor investiţii menite să înlocuiască mijloacele care şi-au pierdut calităţile
productive, uzate moral.
Întreprinderea calculează uzura lunar sau anual în conformitate cu următoarele acte
normative:
 Hotărârea Guvernului nr. 338 din 21.03.2003 „Cu privire la aprobarea Catalogului
mijloacelor fixe şi activelor nemateriale”;
19
 Hotărârea Guvernului nr. 389 din 14.03.2007 „Cu privire la aprobarea regulamentului
privind calcularea şi evidenţa uzurii în scopuri fiscale”.
Astfel, în scopuri financiare întreprinderea utilizează metoda liniară de calcul a uzurii, care
presupune includerea uniformă în costul vânzărilor a unor sume fixe stabilite proporţional cu
numărul de ani ai duratei de funcţionare utilă a mijloacelor fixe. Formula de calcul a uzurii
anuale este:
Uzura=Vuz* Nuz , unde Vuz- valoarea uzurabilă a mijlocului fix, Nuz- norma de uzură.
Capitolul IV. Activele circulante. Modul de gestionare a activelor

circulante.
4.1 Structura activelor circulante

Activele curente constituie o componentă esenţială a mijloacelor economice ale
întreprinderii ce au menirea să asigure funcţionalitatea curentă a acesteia. Ele se manifestă, în
viaţa întreprinderii, prin avansuri şi recuperări succesive. Pornind de la faza iniţială de capital
bănesc, acestea se transformă, în procesul de aprovizionare, în stocuri de mărfuri şi materiale,
care constituie potenţialul productiv al întreprinderii.
Procesul de formare şi transformare a activelor curente poate fi prezentat schematic, după
cum urmează:
Mijloace Venit din

băneşti Creanţe vînzări
Achiziţii
Vînzări
Stoc de materii Stoc în curs de Produse

prime execuţie finite
Activele curente se caracterizează prin transformarea permanentă a formelor funcţionale, prin

consumarea completă a stocului intrat in circuitul de producţie.
20
Reflectate în activul bilanţului, activele curente cuprind în structura lor:
Tabelul 4.1

Perioada Abaterea
2017 2018
+,-
Suma,lei
,% % %
Materiale 511386 9,95 351015 11,42 -160371 +1,47
Obiecte de mica valoare și
scurtă durată 946 0,02 0 0 -946 -0,02
Mărfuri 1549432 30,14 1636699 53,25 +87267 +23,11
Creanțe comerciale 2583729 50,27 667035 21,70 -1916694 -28,57
Avansuri acordate curente 27546 0,53 13388 0,44 -14158 -0,09
Creanțe ale bugetului 55311 1,08 42900 1,4 -12411 +0,32+
Numerar în casierie 410835 7,99 362169 11,78 -48666 3,79
Alte active curente 846 0,02 280 0,01 -566 -0,01
Total active curente 5140031 100 3073486 100 -2066545
Analiza structurii activelor curente la ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL pe perioada
2016-2018
Din datele din tabel rezultă că mărfurile au ponderea cea mai mare în structura activelor
curente in jur de 53,25%. În anul de gestiune 2018 se observă o creştere a stocurilor cu 87267
lei, ceea ce indică o evoluţie pozitivă a situaţiei patrimoniului întreprinderii.
Odată cu vânzarea produselor finite, elementele de active circulante nu dispar, valoarea
lor transformându-se în creanţe, pînă la încasarea contravalorii sub formă de bani. Astfel în anul
2017 creanţele au atins nivelul de 2583729 lei, iar în anul 2018 echivalentul lor era de 667035
lei.
21
Elementul fundamental al activităţii îl reprezintă mijloacele băneşti, care asigură
achiziţionarea de materii prime şi materiale necesare procesului e producţie. La ICS’’TOPSHOP
STUDIO MODERNA’SRL în anul 2017 au fost înscrise mijloace băneşti în sumă de 410835 lei,
ca în următorul an să atingă indicele de 362169 lei.
4.2 Furnizorii de materie primă

În cadrul desfășurării activității propriu zise întreprinderea și-a format căile sale de
comercializare a materiei prime și materialelor necesare pentru activare, atît și combustibil și
energie electrică. Principalii furnizori sunt :
1. Adi Stil SC SRL
2. Alusar Plast SC SRL
3. Aquaform SC SRL
4. Asidec SRL
5. Atico Plus SRL
6. Audit Exact SA
7. Autonavigator SRL
8. Basapetrol SRL
9. Bet Auto SRL
10. Beton Lux ICS SRL
11. Beton Service SRL
12. Betrans SRL
13. Bicomplex Construct SRL
14. Petrom Moldova ICS SA
15. Lorinela Grup SRL
4.3Clienții întreprinderii
În timpul desfășurării activități întreprinderea ICS’’TOPSHOP STUDIO

MODERNA’SRL și-a format numeroase căi de distribuire a producției și comercializare a
materialelor propriu zise . Avînd la moment client pe tot teritoriul Republicii Moldova .
22
4.4 Modul de finanțare a activelor circulante. Eficiența utilizării
activelor circulante. Perioada de conversiune a stocurilor
Folosirea eficientă a activelor curente presupune existenţa la întreprindere a unui stoc

optim de materii prime şi materiale, asigurarea ritmicităţii producţiei, optimizarea duratei de
transformare a acestui în mijloace băneşti.
Indicatorii de eficienţă a activelor curente sunt:
1. Numărul de rotaţii ale activelor curente, se calculează ca raportul dintre volumul
vânzărilor şi valoarea activelor curente. Rezultatul obţinut indică de câte ori activele
curente au parcurs ciclul întreg bani - marfa - bani.
N=venit din vînzări/Active curente
2. Viteza de rotaţie, formula de calcul este următoarea:
Viteza de rotaţie= 360/nr. de rotaţii
23
3. Efectul accelerării sau încetinirii vitezei de rotaţie a activelor curente, rezultatul
obţinut cu semnul minus înseamnă eliberări de active curente, iar cel cu semnul plus
înseamnă imobilizări de resurse financiare.
E=VV1/360*(Dz1-Dz0)
4. Durata de încasare a creanţelor, cu cât termenul de încasare este mai mic, cu atât mai
favorabile sunt consecinţele pentru situaţia financiară a întreprinderii. Orice întreprindere
trebuie să tindă spre o performanţă maximă a acestui indicator, care conform
standardelor internaţionale este egal cu 30 zile. Creşterea perioadei de încasare a
creanţelor indică despre calitatea scăzută a serviciilor financiare şi limitarea desfacerii
producţiei.
Dr.creanţelot=Creanţe/Venituri din Vînzări* 360
5. Durata de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale, caracterizează eficienţa
activităţii întreprinderii în aşa direcţii cum sunt aprovizionarea, producerea şi
desfacerea. Cu cît nivelul acestui indicator este mai mic, cu atât întreprinderea îşi
organizează mai eficient relaţiile sale cu furnizorii, cu clienţii.
Dst= Valoarea stocurilor/ Costul vânzărilor *360
Tabelul 4.2
Analiza modului de utilizare a activelor curente la ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL

pe perioada 2017-2018
MODERNA’SRL
Perioada Abaterea
2017 2018
+,-
Active curente 5140031 3073486 -2066545
Venit din Vînzări 3931944 2459020 -1472924
Creanţe 2583729 667035 -1916694
Valoarea stocurilor 2060818 1987714 -73104
Costul vânzărilor 2447004 1464045 -982959
Numărul de rotaţie 0,76 0,8 +0,04
Viteza de rotaţie 473,68 450 -23,68
Efect de accelerare -161748,87
Durata de încasare a creanţelor 236,56 97,65 -138,91
Durata de rotaţie a SMM 303,18 488,77 +185,59
24
La ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA”SRL în urma încetinirii vitezei de rotaţie în
perioada de gestiune curentă cu 23,68 zile, întreprinderea a înregistrat eliberări de resurse
financiare în valoare de 161748,87 lei.
Din calculele efectuate rezultă că durata de încasare a creanţelor în anul 2017 a constituit
236,56 zile, iar în anul 2018 a constituit 97,65 zile mărime ce se încadrează în standardele
naţionale.
Din calculele efectuate rezultă că întreprinderea a depus eforturi pentru a reduce perioada
de rotaţie a stocurilor. Astfel în anul 2017, durata de rotaţie a stocurilor a atins valoarea de
303,18 zile, pe cînd în anul 2018 mărimea acestuia s-a majorat pînă la 488,77 zile.
Caracterul continuu al procesului de producţie, însoţit de cel al vânzărilor, apare
necesitatea unor nevoi permanente de resurse financiare pentru acoperirea cheltuielilor
determinate de volumul de activitate desfăşurată de întreprindere. Finanţarea activelor curente se
efectuează prin următorii indicatori:
1. Fondul de rulment, desemnează acea parte din capitalurile unei întreprinderi care
este destinată finanţării activelor curente necesare înfăptuirii în practică a obiectului
de activitate al acesteia, contribuind la înfăptuirea echilibrului financiar pe termen
scurt.
FR= Active Curente - Datorii pe termen scurt
2. Nevoia de fond de rulment, desemnează nevoile financiare generate de executarea
unor operaţiuni respective care compun ciclul de exploatare curentă a întreprinderii
al cărui total trebuie acoperit cel puţin parţial de resursele stabile, adică banii ce
trebuie viraţi în întreprindere pentru a asigura funcţionarea acesteia.
NFR = stocuri + creanţe –Datorii pe termen scurt
3. Trezoreria netă , formula de calcul este următoarea:
TN= FR-NFR
4. Rata de finanţare a activelor curente, permite supravegherea evoluţiei fondului
de rulment în raport cu cea a capitalurilor circulante , valoarea optimă a acestui
indicator este situată între 0,5 şi 1.
Rfin.=Fond de rulment/Active curente
Tabelul 4.2
Analiza echilibrului financiar la ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL pe perioada 2017-

2018
Perioada Abaterea
25
2017 2018 +,-
Active curente 5140031 3073486 -2066545
Creanţe 2583729 667035 -1916694
Stocuri 2060818 1987714 -73104
DTS 2298821 283809 -2015012
Fondul de rulment 2841210 2789677 -51533

NFR 2345726 2370940 +25214
Trezoreria netă 495484 418737 -76747
Rata de finanţare a AC 0,55 0,91 +0,36
Din calculele efectuate rezultă că NFR în anul 2017 valoarea acestuia constituia
-2345726 lei, iar în anul următor acest indicator se majorează cu 25214 lei. Pe parcursul
perioadei analizate indicatorul NFR a avut o valoare pozitivă, ceea ce semnifică un neajuns de
resurse temporare în raport cu nevoile corespunzătoarea de capitaluri circulante. Această situaţie
a fost cauzată de utilizarea creditelor bancare şi împrumuturilor pe termen scurt pentru finanţarea
imobilizărilor. Deşi creditele la acel moment erau scumpe, întreprinderea a decis să utilizeze
aceste oportunităţi. În consecinţă această sursă de finanţare a avut un efect pozitiv asupra vitezei
de rotaţii a activelor curente, întreprinderea înregistrând eliberări de resurse financiare. Însă
întreprinderea trebuia să fie atentă pentru că această situaţie influenţează negativ echilibrul
financiar pe termen scurt şi totodată în unele situaţii întreprinderea poate să fie dependentă de
creditorii săi.
De asemenea în ambii ani de gestiune valoarea ratei de finanţare a activelor curente este
inferioară limitei care atestă faptul că societatea are capacitate de a-şi finanţa activitatea curentă
din surse proprii, fără să facă apel la credite. Micșorarea fondului de rulment în anul 2018 cu
51533 lei, a influenţat cresterea ratei de finanţare a activelor curente cu 0,36 în ultimul an de
gestiune.
4.7 Efectul accelerării sau încetinirii vitezei de rotație a activelor curente

Modificările numărului de rotații are ca efect:
1. Imobilizări de resurse financiare, în cazul în care viteza de rotație din perioada curentă
este mai mică decît viteza de rotație în perioada precedentă.
2. Eliberări de resurse financiare, în cazul în care viteza de rotație în perioada curentă este
mai mare decît viteza de rotație în perioada precedentă.
Pentru accelerarea vitezei de rotație a activelor curente, trebuie să fie urmărite anumite căi în
fiecare fază a procesului de exploatare:
26
1) În faza aprovizionării principalele căi de accelerare a vitezei de rotație sunt:
- Diversificarea furnizorilor
- Adaptarea la condițiile de piață
- Aprovizionarea de la cele mai apropiate surse
- Aprovizionarea la cele mai mici stocuri
- Îmbunătățirea condițiilor de păstrare
- Reducerea cheltuielilor de trensport, pierderilor în timpul transportării și depozitării
2) În faza producției principalele căi de accelerare a vitezei de rotație sunt:
- Reducerea posibilităților de întrerupere a procesului de muncă
- Reducerea costului și a duratei ciclului de producție
- Folosirea integrală a timpului de muncă
- Utilizarea tehnologiilor moderne
- Utilizarea maximă a capacității de muncă
- Creșterea calificării angajaților
- Creșterea calității producției
3) În faza comercializării principalele căi de accelerare a vitezei de rotație sunt:
- Diversificarea pieței de desfacere
- Modificarea sortimentului conform cerințelor pieței
- Respectarea regimului vînzărilor
Capitolul V. Structura veniturilor şi cheltuielilor entității, formareai

şi utilizarea profitului la întreprindere
5.1 Structura veniturilor

Analiza structurii veniturilor şi cheltuielilor influenţează mărimea, direcţia şi ritmul de
evoluţie în timp a profitului.
Veniturile determină sensul activităţii unei întreprinderi şi este rezultatul eforturilor
depuse. Observarea dinamicii veniturilor orientează firma către acele modalităţi şi strategii de a-l
27
obţine, care permit înregistrarea unei rentabilităţi şi, respectiv, a unui profit cît mai ridicat. Astfel,
veniturile se studiază aparte pe fiecare tip, după sursele de formare.
În funcţie de sursele de intrare la întreprindere, veniturile se divizează în patru grupe:
venituri din activitatea operaţională, venituri din activitatea investiţională, venituri din activitatea
financiară şi venituri excepţionale.
Tabelul 5.1
Analiza structurii veniturilor la ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL pe perioada 2017-
2018
Perioada Abaterea
2017 2018
+,-
Suma,lei
,% % %
1.Venituri din activitatea
operaţională:
- venituri din vînzări 3931944 94,53 2459020 91,67 -1472924 -2,86
-venituri din alte activități 7809 0,19 2545 0,09 -5264 -0,1
- alte venituri operaţionale 0 0 1428 0,05 +1428 +0,05
2. Venituri din activitatea
investiţională 219560 5,28 219560 8,19 0 -5,28
Total venituri 4159313 100 2682553 100 -1476760
Informaţia conţinută în tabelul 5.1 atestă faptul că în structura veniturilor o pondere

esenţială o deţine veniturile din vînzări. Totodată, se observă o reducerea relativă a acestui
indicator, dacă în anul 2017 veniturile din vînzări au constituit 94,53%, atunci în anul 2018 cota
a acestui indicator este de 91,67% , adică cu 2,86 puncte procentuale mai puţin, însă în ultimul
an de gestiune se observă o micșorare absolută a veniturilor din vînzări cu 1472924 lei.
Veniturile din activitatea de investiţii deţin o pondere nesemnificativă în structura
veniturilor. În dinamică se observă o reducere a acestui indicator cu 0 lei.
5.2 Structura costurilor și cheltuielilor
Cheltuielile reprezintă resursele utilizate şi pierderile care apar ca rezultat al activităţii
economico-financiare şi nu sunt legate nemijlocit de procesul de producţie. Cheltuielile nu se
28
includ în costul vînzărilor, se reflectă în raportul privind rezultatele financiare și se scad din
venituri la determinarea rezultatului perioadei de gestiune:
Cheltuielile se divizează, la întreprindere, pe tipuri de activităţi:
- cheltuieli din activitatea operaţională
- cheltuieli din activitatea investiţională
- cheltuieli din activitatea financiară
- pierderi excepţionale
- cheltuieli privind impozitul pe venit.
Cheltuielile activității operaționașe cuprind cheltuielile ocazionale de efectuarea activității de
bază a întreprinderii și cuprind:
- Costul vînzărilor
- Cheltuieli comerciale (de distribuire)
- Cheltuieli administrative
- Alte cheltuieli ale activității operaționale
Tabelul 5.3
Analiza structurii cheltuielilor ale activității operaționale la ICS’’TOPSHOP STUDIO
Perioada Abaterea
2017 2018
+,-
Suma,lei Cota, Suma,lei Cota, Cota,
Suma,lei
% % %
1.Costul vînzărilor 2447004 81,88 1681462 73,98 -765542 -7,9
2.Cheltuieli de distribuire 41 0,001 52219 2,3 +52178 +2,299
3.Cheltuieli administrative 457430 15,32 424370 18,67 -33060 +3,35
4.Alte cheltuieli din
activitatea operațională 83849 2,81 114866 5,05 +31017 +2,24
Total cheltuieli 2988324 100 2272917 100 -715407
Din calculele efectuate la ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL la sfârşitul perioadei de

gestiune observăm o micșorare a cheltuielilor cu 715407 lei, această micșorare a fost influenţată
în primul rînd de minimizarea costului vînzărilor cu 765542 lei, ca urmare a majorării costurilor
de materie primă şi a altor factori de producţie, însă întreprinderea a reuşit totodată să realizeze şi
majorarea veniturilor din vînzări. De asemenea la sfârşitul perioadei de gestiune observăm o
29
majorare şi-a cheltuielilor comerciale cu 52178 lei, datorită majorării cheltuielilor pentru transport
precum şi cheltuielile privind retribuţia ce a avut ca efect creşterea salariilor angajaţilor fapt ce s-a
expus pozitiv asupra motivării acestora. Însă acest efect de majorarea a cheltuielilor a fost parţial
compensat de reducerea în perioada curentă a cheltuielile generale şi administrative cu 33060 lei,
această scădere se datorează reducerii la sfârşitul perioadei de gestiune a cheltuielilor pentru
reparaţia mijloacelor fixe, precum şi a cheltuielilor pentru impozite şi taxe, ceea ce avut un efect
pozitiv asupra rezultatului operaţional obţinut de întreprindere. În anul 2018, putem constata o
creștere şi-a altor cheltuieli operaţionale cu 31017 lei, aceasta s-a datorat creșterii cheltuielilor
aferente plăţii dobânzilor pentru credite şi împrumuturi, ceea ce a influenţat negativ stabilitatea
financiară a întreprinderii. Este de menţionat faptul că la ICS’’TOPSHOP STUDIO
MODERNA’SRL, la sfârşitul perioadei de gestiune cea mai mare ponderea din totalul
cheltuielilor o constituie anume costul vînzărilor cu o pondere de 73,98% , care este urmată de
cheltuielile administrative cu o cotă de 18,67%, precum şi alte cheltuieli ale activității
operaționale cu 5,05 % din total cheltuieli. Putem menţiona faptul că întreprinderea îşi
gestionează corecte cheltuielile, iar resursele financiare care au fost economisite în urma reducerii
unor categorii de cheltuieli au fost direcţionate spre alte scopuri financiare.
Consumurile reprezintă resursele utilizate pentru fabricarea produselor şi prestarea

serviciilor în scopul obţinerii veniturilor. Acestea sunt legate de procesul de producţie.
Consumurile spre deosebire de cheltuieli se includ în costul vânzărilor.
În costul vânzărilor se includ următoarele articole:
- consumuri materiale directe;
- consumuri directe privind retribuirea muncii, inclusiv contribuţiile pentru
asigurările sociale;
- consumuri indirecte de producţie.
Tabelul 5.6
Analiza modului de formare a costului vânzărilor la ICS’’TOPSHOP STUDIO
MODERNA’SRL pe perioada 2018
Indicatori0 ICS’’TOPSHOP STUDIO
MODERNA’SRL
Perioada
2018
Suma, ponderea, %
30
1. Consumuri directe de materiale 391664 74,13
- materie primă 348126 65,89
- combustibil 40492 7,66
- piese de schimb 158 0,03
- inventar 2888 0,54
2. Consumuri privind retribuirea muncii 60594 11,49
- remunerarea muncii 50878 9,63
- contribuţii CAS 7414 1,4
- contribuţii CAM 2302 0,43
3. Consumuri indirecte de producţie 76116 14,40
- uzura activelor pe termen lung 208 0,039
- reparaţia mijloacelor fixe 75629 14,31
- alte consumuri 279 0,052
Total 528374 100
Din calculele efectuate la ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA” SRL rezultă că în anul

2018 au fost înregistrate costuri a vînzărilor în sumă de 528374 lei. Ponderea cea mai mare din
costul vânzărilor o deţine consumurile directe de producţie cu o cota de 74,13% , după care
urmează consumurile indirecte de producţie cu o pondere de 14,40% şi consumuri privind
retribuirea muncii cu 11,49% din costul vânzărilor.
În cele ce urmează vom analiza structura cheltuielilor pe fiecare categorie de cheltuieli,
pentru că de ele depinde dimensiunea activităţii întreprinderii cît şi mărimea profitului.
Pentru a aprecia nivelul de dezvoltare a întreprinderii, precum şi modalitatea de utilizare

a resurselor economice şi financiare, se recurge la calcularea indicatorilor de exprimare a
rezultatelor financiare şi anume:
1. Profit brut (PB), reprezintă rezultatul obţinut în urma vânzării produselor, prestării
serviciilor.
PB= Venit fin vînzări - Costul vînzărilor
2. rezultatul activităţii operaţionale (Rop)
Rop=PB+alte venituri operaţionale – cheltuieli comerciale – cheltuieli generale şi
administrative – alte cheltuieli operaţionale
3. rezultatul activităţii investiţionale (Rinv)
Rinv= venituri din activitatea investiţională – cheltuieli din activitatea investiţională
4. rezultatul activităţii financiare (Rfin)
31
Rfin= venituri din activitatea financiară – cheltuieli din activitatea financiară
5. rezultatul activităţii economico-financiare (Rec.fin)
Rec.fin= Rop± Rinv ± Rfin
6. rezultatul excepţional
Rezultatul excepţional= venituri excepţionale – cheltuieli excepţionale
7. profitul (pierderea) perioadei de gestiune pînă la impozitare
Profit (pierderea) perioadei de gestiune p/n la impozitare= rezultatul activităţii
economico-financiare ± rezultatul excepţional
8. profitul (pierderea) net, rezultatul obţinut reprezintă principala sursă de creştere economică:
Profit(pierderea) net= profitul (pierderea) perioadei de gestiune p/n la impozitare ±
cheltuieli privind impozitul pe venit
Tabelul 5.8
Analiza indicatorilor de exprimare a rezultatelor financiare la ICS’’TOPSHOP STUDIO

Perioada Abaterea
2017 2018
+,-
Venituri din vînzări 3931944 2459020 -1472924
Costul vînzărilor 2447004 1681462 -765542
Profit brut 1484940 777558 -707382
Alte venituri operaţionale 0 1428 +1428
Cheltuieli comerciale 41 52219 +52178
Cheltuieli generale şi administrative 457430 424370 -33060
Alte cheltuieli operaţionale 83849 114866 +31017
Rezultatul din activitatea operaţională: 943620 187531 -756089
profit(pierdere)
Rezultatul din alte activităţi: profit
(pierdere) (7651) (8090) -15741
Rezultatul din activitatea financiară: profit - - -
(pierdere)
Rezultatul din activitatea economico - -
financiară: profit (pierdere) - -
Rezultatul excepţional: profit (pierdere) - - -
Profitul(pierderea) perioadei de gestiune 935969 179441 -756528

pînă la impozitare
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe 119729 24796 - 94933
32
venit
Profitul net (pierdere) 816240 154645 -661595
Din calculele efectuate la ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL constatăm că în anul

2017 întreprinderea a înregistrat o pierdere netă în mărime de 661595 lei, aceasta s-a datorat în
primul rînd rezultatului negativ din activitatea operaţională de - 756089 lei precum şi pierderii
din alte activități în mărime de - 15741 lei, ca urmare a ieşirii activelor materiale pe termen lung.
În anul 2018 observăm aceeași scădere, întreprinderea obţine un profit net cu o valoare de
154645 lei. Aceasta micșorare a fost cauzată de obţinerea unui rezultat negativ din pierderea
perioadei de gestiune de 756528 lei. Aceasta scădere a fost influenţată de micșorarea veniturilor
din vînzări precum şi creșterea unor categorii de cheltuieli. În linii generale putem spune că deşi,
întreprinderea, în perioada precedentă, se afla într-o situaţie dificilă din punct de vedere al
rezultatelor financiare, la sfârşitul perioadei de gestiune, managerii financiari reuşesc să
stabilească un echilibru între venituri şi cheltuieli astfel încît sa obţină şi un beneficiu economic.
Capitolul VI. Organizarea circulaţiei băneşti la întreprindere
În procesul desfăşurării activităţii curente, întreprinderile eliberează facturi

cumpărătorilor în vederea achitării produselor livrate şi serviciilor prestate, totodată la
întreprindere apar datorii faţă de furnizori pentru bunurile materiale, materie primă etc. De aceea
în cadrul relaţiilor nominalizate mai sus, întreprinderea necesită aplicarea mijloacelor băneşti.
Aceasta din urmă sunt active cu cel mai înalt grad de lichiditate.
În condiţiile actuale, managerii financiari trebuie să cunoască tehnicile de utilizare a
disponibilităţilor băneşti ale întreprinderii pentru maximizarea profitului concomitent cu
menţinerea lichidităţii întreprinderii totodată să asigure o gestionare eficientă între încasări şi
plăţi.
Gestiunea încasărilor cuprinde ansamblul de metode şi tehnici prin intermediul cărora se
asigură derularea, într-un mod cît mai eficient a fluxurilor băneşti ce converg spre întreprindere.
33
Pe cînd, gestiunea plăţilor implică cunoaşterea modului în care se ordonează în timp toate
datoriile băneşti, ca să fie posibilă o mai bună corelare a încasărilor.
Din punct de vedere legislativ organizarea circulaţiei băneşti este reglementată prin Legea
instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995, raportul privind fluxul mijloacelor băneşti,
aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor al R. Moldova nr. 174 din 25 decembrie 1997,
Normele pentru efectuarea operaţiunile de casă în economia naţională A Republicii Moldova,
aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 764 din 25 noiembrie 1992, Legea
cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992.
La ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL sunt utilizate următoarele modalităţi de
plată:
 Plăţi în numerar în monedă naţională / valută străină – numerarul permite cumpărarea
imediat a oricăror bunuri, servicii fără costuri de negociere. În activitatea
întreprinderilor, efectuarea plăţilor în numerar este reglementată prin lege, fiind stabilite
careva limite valorice pînă la care întreprinderea poate efectua încasări şi plăţi. Păstrarea
mijloacelor băneşti în casierie în sume mai mari decît limita stabilită se permite în
perioada achitării salariilor şi indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă.
 Dispoziţia incasso - document de plată pentru încasarea incontestabilă a mijloacelor
băneşti din conturile bancare a debitorilor. Dispoziţia Incasso se prezintă nu mai târziu
de 1 zi lucrătoare din momentul elaborării, cu anexarea originalului actului de executare.
 Debitarea directă – este acea ordine de plată care consistă din debitarea Băncii (în calitate
de bancă - plătitoare) a contului bancar a plătitorului pentru suma indicată de către
beneficiar în dispoziţia de plată şi creditare de către Bancă(în calitate de bancă –
beneficiar) a contului beneficiarului. Debitarea de către bancă a contului plătitorului se
efectuează în baza dispoziţiilor de debitare directă, iar creditarea contului bancar al
beneficiarului – în baza obligaţiei de debitare directă.
Dispoziţiile de debitare directă – sunt documente juridice prin intermediul cărora
plătitorul împuterniceşte beneficiarul concret să prezinte cerinţele de plată, iar Banca
plătitoare este investită cu dreptul de a debita contul său cu sumele indicate în cerinţele
de plată.
Angajamentul de debitare directă – acord încheiat între beneficiar şi Banca
beneficiarului care stipulează obligaţiile ce apar în procesul utilizării mecanismului de
debitare directă.
 Decontări prin virament - sunt cele mai des utilizate şi implică folosirea dispoziţiilor de
plată. Pe teritoriul RM se efectuează în baza următoarelor norme stabilite de BNM :
34
- mijloacele băneşti proprii şi împrumutate de agenţii economici se
păstrează la bancă în conturile curente;
- entitatea economică deserveşte şi dirijează cu mijloace băneşti aflate în
cont;
- plăţile din cont se permit numai în limita sumei disponibile;
- înscrierea mijloacelor băneşti în contul beneficiarului se efectuează numai
după ce ele au fost trecute la scădere din contul plătitorului;
Pentru decontările în valută naţională sunt prevăzute următoarele criterii:
- decontările între persoane juridice se efectuează doar prin virament;
- actele de decontare se îndeplinesc doar în limba de stat;
- decontările între rezidenţii Republicii Moldova de efectuează doar în
valută naţională;
- dispoziţiile de plată, care sunt prezentate şi executate de către Bancă, nu
pot fi revocate.
În continuare vom analiza fluxul mijloacelor băneşti la ICS’’TOPSHOP STUDIO
MODERNA’SRL pentru a constata dacă există un echilibru între încasări şi plăţi.
Tabelul 6.1
Analiza structurii fluxului mijloacelor băneşti la ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL pe
perioada 2017-2018
35
Indicatori ICS’’TOPSHOP
STUDIO
MODERNA’SR
L
Perioada
2018
Activitatea operaţională:
- Încasări băneşti din vînzări 4764015
- Plăţi băneşti furnizorilor şi antreprenorilor 4307282
- Plăţi băneşti salariaţilor, PAM, CAS 32403
- Plata dobânzilor 92239
- Plata impozitului pe venit 24795
- Alte încasări ale mijloacelor băneşti 0
- Alte plăţi ale mijloacelor băneşti 0
Fluxul net al mijloacelor băneşti din activitatea operaţională 9220734
Activitatea de investiţii
- Încasări băneşti din ieşirea activelor pe termen lung 0
Fluxul net al mijloacelor băneşti din activitatea investiţională 0
Activitatea financiară
- Încasări băneşti sub formă de credite şi împrumuturi 496900
- Plăţi băneşti privind creditele şi împrumuturile 608501
Fluxul net al mijloacelor băneşti din activitatea financiară (111601)
Fluxul net al mijloacelor băneşti din activitatea economico- 9109133
financiară pînă la articolele excepţionale
Flux net total
- Diferenţele de curs favorabile(nefavorabile) 2545 (10635)
- Soldul mijloacelor băneşti la începutul anului 409558
Soldul mijloacelor băneşti la sfârşitul perioadei de gestiune 77607
Analizînd raportul privind fluxul mijloacelor băneşti pentru anul 2018, observăm că la
ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL s-a înregistrat un flux net pozitiv al mijloacelor
băneşti în mărime de 9109133 lei. Această valoare s-a datorat în primul rînd fluxului net negativ
al mijloacelor băneşti din activitatea financiară în mărime de –111601 lei ca urmare a contractării
de către întreprindere a unor credite şi împrumuturi.
În activitatea oricărei întreprinderi o importanţă majoră revine existenţei şi mişcării
mijloacelor băneşti. Disponibilitatea mijloacelor băneşti ale unei întreprinderi deseori este legată
de faptul dacă activitatea acesteia este rentabilă. Pentru a determina gradul de asigurare a
întreprinderii cu mijloace băneşti vom utiliza următoarea relaţie de calcul:
36
KDB= Mijloace băneşti/Total activ*100%.
Tabelul 6.2
Analiza gradului de asigurare a întreprinderii cu disponibilităţi băneşti la ICS’’TOPSHOP
STUDIO MODERNA’SRL perioada 2017-2018
Perioada Abaterea
2017 2018
+,-
Disponibilităţi băneşti 410835 362169 -48666
Total activ 5732283 3073486 -2658797
Gradul de asigurare a întreprinderii cu 7,16 11,78 4,62
disponibilităţi băneşti
Din calculele efectuate la ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL observăm că
întreprinderea dispune de un grad redus a mijloace băneşti. În anul 2017 rata disponibilităţilor
băneşti constituia 7,16%, iar la sfârşitul perioadei de gestiune se observă o majorarea a acestuia
cu 4,62 puncte procentuale. În schimb nivelul redus al gradului de asigurare cu disponibilităţi
băneşti reflectă o întârziere a încasărilor, reducerea capacităţii de plată a întreprinderii. De aceea
managerii financiari trebuie să acorde o atenţie deosebită mijloacelor băneşti pentru a nu crea
condiţii dificile de rambursare a datoriilor pe termen scurt.
Capitolul VII. Evaluarea situaţiei financiare a întreprinderii
37
Analiza financiară constă într-un ansamblu de instrumente şi metode care permit
aprecierea situaţiei financiare şi a performanţelor unei întreprinderi. Pe baza acestui diagnostic
are loc elaborarea unei noi strategii de menţinere şi dezvoltare în mediul specific economiei
locale.
Principalele scopuri ale analizei financiare sunt:
- aprecierea rezultatelor financiare obţinute;
- evidenţierea modalităţilor de realizare a echilibrului financiar;
- examinarea randamentului capitalului investit;
- evaluarea riscurilor.
Funcţiile analizei financiare sunt:
- de informare;
- de evaluare a potenţialului tehnico-economic;
- de apreciere a eficienţei patrimoniului întreprinderii.
La nivelul de întreprindere, sistemul de informaţii necesare analizei se formează din două
categorii de surse:
 surse interne şi anume: bilanţul contabil, raportul privind rezultatele financiare,
raportul fluxului mijloacelor băneşti, raportul fluxului capitalului propriu.
 Surse externe sunt necesare orientării activităţii ei la modificărilor ce se pot produce
în mediul economic şi financiar în care activează întreprinderea.
Pentru efectuarea analizei financiare se utilizează cei mai semnificativi indicatori, capabili să
caracterizeze starea financiară a întreprinderii.
1. Ratele de lichiditate: Prin lichiditate se înţelege capacitatea întreprinderii de a transforma
activele sale în bani, iar gradul de lichiditate caracterizează capacitatea de plată a
întreprinderii.
 Rata lichidităţii curente(Lc) - se determină ca raport între activele curente şi datoriile pe
termen scurt şi reflectă de câte ori datoriile pe termen scurt se acoperă cu active curente.
Unele surse apreciază că rata lichidităţii curente este satisfăcătoare dacă este cuprinsă
între 1,2 şi 1,8; altele apreciază pentru a fi satisfăcătoare rata lichidităţii curente trebuie sa
fie cuprinsă între 2 şi 2,5. În tot cazul, un raport apropiat de 2 poate fi considerat
satisfăcător.
Lc = Active curente / Datorii pe termen scurt
Acest indicator pune în evidenţă importanţa şi calitatea bunurilor deţinute de întreprindere la care
ea poate face apel atunci când este nevoită să-şi achite, la scadenţă, datoriile contractate pe
termen scurt. Existenţa unui grad scăzut al lichidităţii este provocat de creşterea ponderii
activelor pe termen lung în totalul plasamentelor financiare.
38
 Rata lichidităţii relative(Lr) - pune în evidenţă capacitatea întreprinderii de a-şi achita
datoriile devenite scadente fără a fi obligată să-şi vândă stocurile. În mod normal
rezultatul obţinut trebuie să fie în limita 0,2-0,3 şi se aplică în cazul cererii de împrumut
sau credit pe termen scurt.
Există două formule de calcul care dau acelaşi rezultat:
Li = (Mijloace băneşti + Creanțe)/Datorii pe termen scurt
 Rata lichidităţii imediate(Li.) - arată cota datoriilor pe termen scurt care pot fi achitate
imediat. Rezultatul obţinut se compară cu intervalul optim care se situează între 0,2-0,3.
Se aplică în cazul cererii creditelor pe termen foarte scurt (<5 zile) sau la încheierea
contractelor cu contraagent puţin cunoscut.
Li = Mijloace băneşti / Datorii pe termen scurt
Din prudenţă, pentru a se evita astfel de situaţii delicate şi nedorite este necesar ca întreprinderea
să dispună de un nivel optim de disponibilităţi, care să permită evitarea blocajului în circuitul
financiar. Astfel pentru determinarea capacităţii de plată a întreprinderii se calculează gradul de
asigurare cu disponibilităţi băneşti
Km.b.= Mijloace băneşti/ Total activ
Tabelul 7.1
Analiza ratelor de lichiditate la ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL pe perioada 2017-
2018
Perioada Abaterea
2017 2018
+,-
Mijloace băneşti 410835 362169 -48666
Investiţii pe termen scurt - - -
Creanţe pe termen scurt 2583729 667035 -1916694
Active curente 5140031 3073486 -2066545
Total Activ 5732283 3752305 -1979978
Datorii pe termen scurt 2298821 283809 -2015012
Lichiditatea curentă 2,23 10,83 +8,6
Lichiditatea relativă 1,3 3,62 +2,32
Lichiditatea imediată 0,18 1,27 +1,09
Coeficientul mijloacelor băneşti 0,07 0,096 +0,026
În concluzie putem deduce că ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL respectă mai puţin
limitele optime a indicatorilor de lichiditate. În privinţa lichidităţii curente, care a constituit
10,83 în anul 2018 şi s-a majorat cu 8,6 puncte procentuale faţă de anul 2017, putem deduce că
această rată se află la limita de sus şi ca rezultat întreprinderea poate întâmpina careva dificultăţi
39
în cazul deciziei de contractare a unui credit pe termen lung. Şi în cazul lichidităţii relative ne
confruntăm cu o situaţie asemănătoare. Acest indicator constituie 3,62 la sfârşitul perioadei de
gestiune, pe cînd de regulă el ar trebui sa unitar, deci rezultă un surplus de lichidităţi la
întreprindere. O situaţie dificilă se constată şi în cazul lichidităţii imediate care s-a majorat cu
1,09 puncte procentuale faţă de anul 2017 şi constituie în prezent doar 1,27, ceea ce este cu mult
peste limita normală de 0.3. Valoarea ridicată a ratei lichidităţii imediate poate avea efecte
negative asupra activității întreprinderii, precum și folosireaa neeficientă a resurselor disponibile,
micșorarea capacității de cumpărare a disponibilului în legătură cu creșterea inflației.
Întreprinderea de asemenea dispune de un grad redus a mijloacelor băneşti. În anul 2017 rata
disponibilităţilor băneşti constituia 0,07, iar la sfârşitul perioadei de gestiune se observă o
majorarea a acestuia cu 0,026 puncte procentuale. Această situaţie poate conduce la o întârziere a
încasărilor, o reducere a capacităţii de plată a întreprinderii.
Din analiza efectuată se observă ca întreprinderea dispune de un nivel redus al
disponibilităţilor băneşti, şi se poate confrunta cu unele dificultăţi în ceea ce priveşte onorarea
obligaţiilor de plată pe termen scurt.
2. Ratele de solvabilitate. Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a face faţă
obligaţiilor scadente care rezultă din angajamentele anterioare contractate, fie din operaţii
curente a căror realizare condiţionează continuarea activităţii, fie din prelevări obligatorii.
Solvabilitatea întreprinderii se exprimă cel mai des prin intermediul următorilor indicatori :
a) Rata solvabilităţii patrimoniale
b) Rata solvabilităţii generale
a) Rata solvabilităţii patrimoniale (Rsp) se calculează ca raport între capitalul propriu şi suma
dintre acesta şi creditele totale:
Rsp = Capital propriu / (Capital propriu + Credite totale)
Acest indicator este calculat în cele mai multe situaţii de bănci, în studiile de bonitate
efectuate în cazul solicitării de credite valoarea minimă a ratei solvabilităţii patrimoniale trebuie
să se încadreze în limitele 0,3 -0,5, peste limita de 0,5 situaţia este considerată normală.
b) Rata solvabilităţii generale (Rsg) se determină ca raport între activele totale şi datoriile totale.
Rsg = Active totale / Datorii totale
Rata solvabilităţii generale indică gradul de acoperire a datoriilor totale de către activele
totale ale întreprinderii şi exprimă siguranţa de care se bucură creditorii pe termen lung şi scurt,
precum şi marja de creditare a întreprinderii; valoarea critică a acestei rate este de 1,5.
Tabelul 7.2
Analiza solvabilităţii la ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL pe perioada 2017-2018
40
Perioada Abaterea
2017 2018
+,-
Total Activ 5732283 3073486 -2658797
Capital propriu 2792962 2939597 +146635
Total credite 640500 528899 -111601
Total datorii 2939321 812708 -2126613
0,81 0,84 +0,03

Rata solvabilităţii patrimoniale 1,95 3,78 +1,83
Rata solvabilităţii generale
Din analiza efectuată la ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL observăm că rata
solvabilităţii patrimoniale în anul 2018 a ajuns la limita normlă şi anume 0,84. Totodată, rata
solvabilităţii generale în anul precedent a constituit 1,95, iar în anul 2018 se observă o majorare
esențială a acestui indicator constituind 3,78, astfel depăşind limita stabilită de 1,5. Deci
întreprinderea are capacitatea de a-şi onora obligaţiunile de plată scadente.
3.Rate de structură a capitalului. În scopul aprecierii compoziţiei capitalului conform
destinaţiilor în practică se calculează o serie de indicatori de structură a pasivelor şi activelor
întreprinderii, care presupun luarea în considerare a ponderii fiecărui tip de resursă în totalul
capitalului. Studiul ratelor de structură permite evaluarea politicii financiare a unităţii
patrimoniale, evidenţiind stabilitatea, autonomia financiară şi gradul ei de îndatorare precum şi
obţinerea de informaţii privitoare la modul de asigurare a echilibrului financiar al întreprinderi.
 Coeficientul capitalului propriu (Csc) calculat prin raportul:
Csc= Capital propriu / Capital permanent
Nivelul coeficientului trebuie să fie mai mare de 0,5. Acest indicatorul pune în evidenţă
proporţiile dintre fondurile avansate în circuitul economic şi fondurile împrumutate pe termen
mediu şi lung.
 Rata de îndatorare la termen (Rîtl) :
Rîtl= Datorii pe termen lung / Capital propriu
Valorile medii pentru acest indicator ar fi cuprinse între 0,3-0,5. Dacă raportul prezintă valori
mici, întreprinderea nu este prea îndatorată în raport cu capacitatea sa de autofinanţare. Pe cînd,
dacă se obţine valori mai mari, atunci întreprinderea are un grad de îndatorare mai ridicat şi se
poate confrunta cu incapacitatea de rambursare a unor obligaţii de plată.
 Rata datoriilor(Rdat):
Rdat= Total Datorii/ Total Pasiv
41
Pentru ca întreprinderea să fie apreciată ca sigură, indicatorul trebuie să înregistreze un nivel de
50%.
 Rata autonomiei financiare globale (Rafg.):
Rafg= Capital propriu / Total pasiv.
Este necesar ca capitalul propriu să fie egal sau mai mare ca 1/3 din total pasiv pentru ca la
întreprindere să fie situat un echilibru financiar.
 Rata de acoperire a dobânzilor(Rdob.):
Rdob.= Profit brut / Cheltuieli cu dobânzile
Acest indicator arată cît de stabilă este capacitatea entităţii de a-şi onora obligaţiile de plată
privind dobânda, iar mărimea acestuia trebuie să fie mai mare ca 1.
 Rata de autofinanţare a activelor(Raut):
Raut. = Capitalul propriu / Total Activ
Acest indicator semnifică gradul de acoperire a activelor cu capital propriu, însă obţinerea unui
nivel înalt, nu reprezintă o garanţie că echilibrul financiar poate fi aspirat, daca rata dobânzii este
înaltă, iar rentabilitatea întreprinderii este scăzută atunci echilibrul financiar poate fi compromis
chiar şi in această situaţie.
Tabelul 7.3
Analiza ratelor de structură a capitalului la ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL pe

perioada 2017-2018
Perioada Abaterea
2017 2018
+,-
Total Activ 5732283 3752305 -1979978
Capital propriu 2792962 2939597 +146635
Datorii pe termen lung 640500 528899 -111601
Capital permanent 50000 50000 0
Total datorii 2939321 812708 -2126613
Total pasiv 5732283 3752305 -1979978
Profit brut 1484940 777558 -707382
Cheltuieli cu dobânda 92239 92239 0
Coeficientul capitalului propriu 55,85 58,79 +2,94
Rata îndatorării la termen 0,22 0,17 -0,05
Rata datoriilor 0,51 0,21 -0,3
Rata autonomiei financiare globale 0,48 0,78 +0,3
42
Rata de acoperire a dobânzilor 16,09 8,42 -7,67
Rata autofinanţării activelor 0,48 0,78 +0,3
Din analiza efectuată la ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL observăm că rata
autonomiei financiare în anul 2017 depăşeşte rata minimă accesibilă de 0,5, la sfârşitul perioadei
de gestiune se înregistrează o majorare a acestui indicator obţinându-se o valoare de 2,94. Astfel,
din punct de vedere al întreprinderi, apelul la credite este foarte riscant, în condiţiile în care
situaţia economică a acesteia se poate deteriora în timp. Rata de îndatorare la termen de 0,17 este
în descreştere în comparaţie cu perioada precedentă, cînd s-a înregistrat o valoare de 0,22, ceea
ce atestă faptul că întreprinderea a înregistrat un grad înalt de îndatorare şi s-a confruntat cu
careva dificultăţi de onorare a obligaţiunilor de plată. Din punct de vedere al autonomiei
financiare globale în perioada precedentă observăm un rezultat scăzut, mai jos decît nivelul
normal cu 0.22, deşi pentru echilibrul financiar este necesar un rezultat apropiat de nivelul 0.33.
Însă la sfârşitul perioadei de gestiune se înregistrează o majorare semnificativă a acestui
indicator cu 2,94 puncte procentuale.
În condiţiile normale de activitate mărimea gradului de acoperire a dobânzilor trebuie să
fie supraunitar, această condiţie este respectată în ambii ani. Astfel în anul 2017, acest indicator
măsoară 16,29, pe cînd în anul 2018 are loc o micșorarea acestui indicator cu 7,67 unităţi.
Analizînd indicatorii de finanţare a activelor întreprinderii ajungem la concluzia că rata
de autofinanţare a activelor este la un nivel destul de redus, în condiţiile normale de activitate
mărimea acestui indicator se consideră suficientă în cazul cînd este ≤ 0,5. Această mărime fiind
respectată atît în anul 2017 cînd indicatorul înregistrează o valoare de 0,48, dar majorînduse în
anul 2018, cînd indicatorul creşte cu 0,3 puncte procentuale, și trecînd peste norma cosiderată
normală pentru întreprindere.
Rentabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a realiza profit necesar producţiei,
dezvoltării şi remunerării capitalurilor întreprinderii.
1. Rentabilitatea economică, exprimă gradul de valorificare al capitalului total şi reflectă câte
unităţi monetare au fost necesare întreprinderii pentru obţinerea unei unităţi convenţionale de
profit, indiferent de sursa atragerii acestor mijloace.
Rec=(Profit pînă la impozitare / Total activ) * 100%
În ţările cu economie dezvoltată, se consideră corespunzătoare o rentabilitate economică mai
mare de 25%, ceea ce înseamnă că, în maxim 4 ani, întreprinderea îşi poate reînnoi capitalurile
angajate prin profitul obţinut.
2. Rentabilitatea financiară, exprimă capacitatea întreprinderii de a realiza profit net prin
capitalurile proprii angajate în activitatea sa. Rentabilitatea financiară reflectă scopul final al
acţionarilor unei întreprinderi.
43
Rf = (Profit net / Capital propriu) * 100%
3. Rentabilităţii vînzărilor (Rv) – această rată indică profitul care se obţine la un leu vînzări.
Rv = (Profit brut / Venitul din vînzări) * 100%
Prin compararea acestui indicator cu media pe ramură, se poate vedea în ce măsură
întreprinderea a asigurat potenţialul pieţei, precum şi eficienţa aplicării politicelor de piaţă şi de
preţuri. Principalele rezerve de creştere a ratei rentabilităţii vînzărilor vizează: sporirea
vînzărilor, creşterea puterii de negociere a întreprinderii cu furnizorii şi obţinerea unor preţuri de
achiziţie avantajoase, ameliorarea structurii vînzărilor, accelerarea rotaţiei stocurilor, optimizarea
cheltuielilor, maximizarea preţurilor de vânzare, etc.
Tabelul 7.4
Analiza rentabilităţii la ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL pe perioada 2017-2018

Perioada Abaterea
2017 2018
+,-
Total Activ 5732283 3752305 -1979978
Capital propriu 2792962 2939597 +146635
Profit brut 1484940 777558 -707382
Profit pînă la impozitare 935969 179441 -756528
Profit net 816240 154645 -661595
Venit din vînzări 3931944 2459020 -1472924
Rentabilitatea economică 16,32 4,78 -11,54
Rentabilitatea financiară 29,22 5,26 -23,96
Rentabilitatea vînzărilor 37,76 31,62 -6,14
În concluzie putem spune că din datele analizate în tabel se observă o micșorare a tuturor
indicatorilor în anul 2018 faţă de 2017. Din rândul indicatorilor rentabilităţii cel mai tare s-a
micșorat rentabilitatea financiară cu 23,96 puncte procentuale constituind în anul 2018– 5,26%,
ceea ce constituie o valoare destul de mică. Din analiza efectuată rezultă că rata de rentabilitate a
vînzărilor la sfârşitul perioadei de gestiune a constituit 31,62% şi a scăzut cu 6,14 puncte
procentuale faţă de anul 2017. Ca rezultat situaţia se apreciază mai puțin favorabilă, pentru că
această scădere exprimă efectul nerespectării corelaţiei dintre un ritm mai mare de creştere a
cifrei de afaceri şi un ritm mai scăzut de creştere a costurilor vînzărilor. Rentabilitatea economică
s-a micșorat cu 11,54 puncte procentuale faţă de 2017. În general, se observă o gestionare
neeficientă şi utilizare a resurselor întreprinderii care contribuie la sfârşitul perioadei de gestiune
la dezvoltarea puțină a întreprinderii analizate.
44
Analiza pragului de rentabilitate – indică nivelul minim de activitate la care trebuie să se
situeze întreprinderea pentru a nu lucra în pierdere. Analiza pragului de rentabilitate prezintă
multe avantaje incontestabile, dintre care menţionăm:
- permite stabilirea nivelurilor de producţie pentru care nu se mai
înregistrează pierderi sau pentru care se obţine un nivel programat al
profitului;
- evidenţiază corelaţiile dintre evoluţia producţiei a veniturilor şi a
costurilor, grupate în costuri variabile şi costuri fixe;
- permite stabilirea gradului de utilizare a capacităţilor de producţie în
condiţiile obţinerii unui anumit profit programat şi a căilor sale de
creştere;
- permite elaborarea de ipoteze şi simulări privind evoluţia profitului firmei;
- permite luarea unor decizii privind dimensionarea optimă a capacităţilor
de producţie şi efectuarea unor investiţii pentru dezvoltarea şi
modernizarea fiecărei firme.
Determinarea pragului de rentabilitate în unităţi fizice presupune egalarea funcţiei veniturilor cu
cea a costurilor de exploatare,
QBEP în unităţi fizice = consumuri fixe / ( Preţ unitar – consum variabile unitare )
ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL fiind o întreprindere multiproductivă este dificil de
calculat pragul de rentabilitate pe fiecare produs în parte din cauză că este dificilă repartizarea
cheltuielilor fixe şi cheltuielilor variabile pe fiecare categorie de produs., se va calcula
coeficientul de levier operaţional, conform relaţiei:
CLO=(Venit din vînzări - Costul variabile)/(Venit din vînzări – Costuri variabile – Costuri
fixe)
Tabelul 7.5
Analiza rentabilităţii la ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL pe perioada 2017-2018
Indicatori “ICS’’TOPSHOP STUDIO
MODERNA’SRL
Perioada Abaterea
2017 2018
+,-
Venituri din vînzări 34863,1 44753,1 9890
Cheltuieli variabile 31970,7 4254,3
Cheltuieli fixe 9777,7 6596,0 -3181,7
Coeficientul levierului operaţional - 2,72 2,07 +4,79
45
Din analiza efectuată la întreprindere observăm că în anul 2014 s-a înregistrat un coeficient al
levierului operaţional negativ în mărime de – 2,72 , ceea ce practic a pus întreprinderea în
imposibilitatea de a-şi acoperi din activitatea perioadei în exerciţiu cheltuielile sale, din care
cauză a fost nevoie de a apela la credite şi împrumuturi. Această situaţie a fost creată ca urmare a
creşterii considerabile a consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii, în special a celor variabile
faţă de o creştere insuficientă a preţurilor. Însă în anul 2015 la întreprindere se obţine un nivel al
coeficientului operaţional suficient pentru a genera resurse proprii pentru acoperirea
consumurilor şi cheltuielilor sale şi pentru a obţine un excedent ce poate fi utilizat la dezvoltarea
în continuare a activităţii sale.
Capitolul VIII. Planul strategic al întreprinderii şi analiza executării

bugetelor funcţionale
Prin intermediul unei analize logice a activităţii oricărei întreprinderi, se propune în
continuare abordarea şi aplicarea unui plan strategic care să concentreze resursele întreprinderii
pentru obţinerea rezultatului final – satisfacerea clientul/consumatorul.
În literatura de specialitate se dau numeroase definiţii strategiei. Într-o accepţie largă,
regulile care presupun anumite acţiuni pentru etapele unui proces decizional constituie o
strategie.
Strategia întreprinderii reprezintă:
 ansamblul obiectivelor pe care conducerea îşi propune să le realizeze;
 obiective ce sunt stabilite pe bază de studii, cercetări ştiinţifice şi prognoze,
acţiuni;
 ce trebuie întreprinse pentru diferite orizonturi de timp;
 şi modul de alocare a resurselor în vederea menţinerii competitivităţii şi a
dezvoltării viitoare.
O strategie trebuie să definească clar patru componente de bază:
 stabilirea sferei de aplicare a strategiei sau direcţiile în care urmează să-şi
desfăşoare activitatea întreprinderile;
46
 delimitarea resurselor, prin care se precizează modul în care întreprinderea îşi va
utiliza resursele de muncă, materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor
propuse;
 definirea domeniului de activitate sau activităţilor în care, potrivit strategiei,
întreprinderea trebuie să exceleze;
 realizarea sinergiei, respectiv definirea modalităţilor de creştere a capacităţii de
producţie a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă
structurare şi interacţiune a acestora.
Planul de afaceri este un concept nou apărut, legat de punerea în practica a obiectivelor
strategice; este un instrument de prezentare a obiectivelor şi a modului de realizare a acestora.
Planul de afacere nu este o strategie, ci este întocmit în vederea punerii în practica a strategiilor.
Poate fi elaborat la nivel de produs, grupa de produse, activităţi comerciale specifice sau pentru
fundamentarea investiţiilor de capital; se poate utiliza ca un instrument de planificare sau ca ghid
pentru afaceri.
Toate tipurile de activităţi ale întreprinderii se coordonează prin intermediul planificării.
Planificarea – o funcţie specială a procesului de gestiune(sau un gen special de luare a deciziei),
deoarece nu se referă doar la un singur eveniment, ci cuprinde toată activitatea întreprinderii şi
constituie un proces de determinare a acţiunilor care urmează să fie efectuate în viitor. Prin
planificare se înţelege programarea, coordonarea şi conducerea pe bază de plan a activităţii
întreprinderii. Altfel spus - un proces prin care o firmă stabileşte unde se află, unde ar dori să
ajungă şi ce resurse financiare sunt necesare pentru aceasta. Toate acestea au caracteristic faptul
că se referă la prospectarea viitorului.
Concluzii
Întreprinderea ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL este o întreprindere cu capacităţi

mari. Din analiza economică şi financiară a întreprinderii putem concluziona următoarele:
 Veniturile din vînzări în anul 2017 au înregistrat o creştere, ceea ce denotă faptul că
managerii financiari au reuşit să majoreze volumul producţiei.
 Cresterea costurilor din vînzări;
 Încetinirea rotației activelor;
 Pe perioada analizată indicatorul necesar de fond de rulment a avut valoare negativă ceea
ce semnifică un surplus de resurse temporare în raport cu nevoile corespunzătoare de
47
capitaluri circulante. Această situaţie a fost cauzată de contractarea unor împrumuturi şi
credite bancare pe termen scurt.
Din concluziile de mai sus sintetizăm că pentru îmbunătăţirea situaţiei economico-financiare
este necesar:
 De preluat exporturile în alte țări şi de diversificat sortimentul producției
 De planificat mai bine situaţia financiară pentru a putea la timp apela la resurse
financiare pe termen scurt
 De depus eforturi în dezvoltarea pieţei de desfacere a altor produse
 Stabilirea căilor concrete de accelerare a vitezei de rotaţie a activelor circulante.
Bibliografie
1. Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995, Monitorul Oficial al RM din
1 ianuarie 1996.
2. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992,
monitorul oficial al RM din 28 februarie 1994.
3. Normele pentru efectuarea operaţiunile de casă în economia naţională a Republicii
Moldova, aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 764 din 25
noiembrie 1992.
48
4. Hotărârea Guvernului nr. 338 din 21.03.2003 „Cu privire la aprobarea Catalogului
mijloacelor fixe şi activelor nemateriale”.
5. Hotărârea Guvernului nr. 389 din 14.03.2007 „Cu privire la aprobarea regulamentului
privind calcularea şi evidenţa uzurii în scopuri fiscale”.
6. Botnari Nadejda, Finanţele Întreprinderii, Ed. Prim, Chişinău 2008;
7. Bran P., Finanţele întreprinderii, Editura Economică, Bucureşti,1997;
8. Cojocaru C.C., Analiza economico-financiară, Ed. Economică, 1997;
9. Ţîriulnicova N., Paladi V., Gavriliuc L., Chirilova N., Furtună D., Analiza rapoartelor
financiare, Academia de Studii Economice din Moldova, Tipografia Centrală, 2004;
10. Raportul financiar pe anul 2014 - 2015.
49

Practica Finante

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Practica Finante

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Cuprins

Capitolul II. Structura financiară a entității. Formarea și utilizarea capitalului

Capitolul V. Structur veniturilor și cheltuielilor entității 27

Economia existentă în Republica Moldova continuă să fie la etapa de tranziție, ce presupune

Capitolul I. Structura organizatorică a întreprinderii, tipul de

1.1 Structura organizatorică a întreprinderii

De competența exclusivă a adunării generale ține:

Structura organizatorică a firmei reprezintă modul de alocare a personalului angajat, în

1.2 Tipul de activitate a întreprinderii

Societatea este persoană juridică, activează în baza autogestiunii, autofinanţării, dispune de

În prezent activitatea întreprinderii ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL este bazată pe

Capitolul II. Structura financiară a întreprinderii. Formarea şi

2.1 Fondarea întreprinderii. Capitalul.

În calitate de capital statutar pot fi bunuri, inclusive drepturi patrimoniale și bani.Prestațiile în

Desfăşurarea eficientă şi ritmică a activităţii întreprinderii impune adaptarea continuă la

Capital total 2792962 100 2939597 100 +146635

2.2 Gradul de îndatorare

2.3 Capacitatea de îndatorare

Capacitatea maximă de îndatorare se calculează conform formulei:

Capacitatea maximă de îndatorare = 2* Capital Propriu

2.4 Gradul de autofinanțare a activelor

2.5 Levierul financiar și efectul levierului financiar

El.f. = (Rec-Rd) x Datorii totale

Rec = Profit pînă la impozitare / Total activ * 100%

2.6 Gradul de acoperire a dobînzilor

Gradul de acoperire a dobânzii = Profit brut / Cheltuieli cu dobânda

Levierul financiar 1,05 0,28 -0,77

În anul 2017 în urma utilizării neeficiente a capitalului împrumutat întreprinderea a

Capitolul III .Structura activelor imobilizate şi modul de

3.1 Structura activelor întreprinderii

Investiții corporale în curs de execuție

În componența activelor circulante ale întreprinderii ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL

Total Activ pe termen lung 592252 100 678819 100 86567

3.2 Eficiența utilizării mijloacelor fixe

R im= active pe termen lung ≤ 2/3

KMF= mijloace fixe

active pe termen lung

mijloace fixe active

K= valoarea de inventar-uzura acumulată

valoarea de inventar a mijloacelor fix

Kuz= uzura acumulată

valoarea de inventar a mijloacelor fixe

valoarea MF intrate pe perioada raportată

7. Randamentul mijloacelor fixe, care exprimă eficienţa mijloacelor fixe

Capitolul IV. Activele circulante. Modul de gestionare a activelor

4.1 Structura activelor circulante

Mijloace Venit din

Stoc de materii Stoc în curs de Produse

Activele curente se caracterizează prin transformarea permanentă a formelor funcţionale, prin

Indicatori ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL

4.2 Furnizorii de materie primă

În timpul desfășurării activități întreprinderea ICS’’TOPSHOP STUDIO

Folosirea eficientă a activelor curente presupune existenţa la întreprindere a unui stoc

Analiza modului de utilizare a activelor curente la ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL

Analiza echilibrului financiar la ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL pe perioada 2017-

Fondul de rulment 2841210 2789677 -51533

4.7 Efectul accelerării sau încetinirii vitezei de rotație a activelor curente

Capitolul V. Structura veniturilor şi cheltuielilor entității, formareai

5.1 Structura veniturilor

Total venituri 4159313 100 2682553 100 -1476760

Informaţia conţinută în tabelul 5.1 atestă faptul că în structura veniturilor o pondere

Din calculele efectuate la ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA’SRL la sfârşitul perioadei de

Consumurile reprezintă resursele utilizate pentru fabricarea produselor şi prestarea

Din calculele efectuate la ICS’’TOPSHOP STUDIO MODERNA” SRL rezultă că în anul