10, Diverse sia este un capitol care confine marungisuri Ace : are le-am adunat sub o sigur umbrela, ¢ diverse subiecte pe VERBELE Folost verbe le diteza activ dacd nu exist& vreo modalitay bils de a vi descurcafolosind un verb la pasiv. Diferenta dintre dingo" va gi diateza pasiva — in ceea ce priveste claritatea si vigoarea stu ag N~ este diferenjadinte viaié si moarte pentru un scriitor, Joe Ia vazut” are fort. .El a fost vizut de Joe” nu are, Pr zie ete curt gi preci nu fas nici indoiala in privinga a cing oc Phe 0 et AA doua este in mod necesar mai lung& gi are un caracter insipid: ficut de cineva cuiva. Este si ambigud, Cat de d zk meee . les a fost el a data? in fiecare zi? O dati pe siptamana? Un stil care ea} ae doe? ° nstruefi pasive va consuma energia cititorului petrat de cine gc Folosesc a perpetra” for or ea Peet” Penta cl este genul de cunt pe placul ser cavinteloescurte ange ate Fi preferd cuvintele lungi de or -saxone ~ lueru ca ra ile si mai cleioa ire complica situatia gi f din dscursulrosit de cur ¢ mai bun decat lung. Din cele 701 cae ‘insti, $05 sunt aleatui sd 32 dousinvestitur, 0 minune de Smeal Verbele sunt -0 singurd silaba si 12: a sil eoe silaba $i 122 din doua silabe. oh ioe ane instrumente ale dumneavoastra. Ele impuls. Verbele aot jira’ rig pen ee Ia diateza activa o imping Perit 38 vi, ipa ele. De asemenea, verbele la imeni nu stie prea bine ce este pr a lua vederea, a ris a rizgdia, a ofensa. Probabil de vasta di i le ve a in interesane ‘erbe atét de bogate ft | infiinta. Nu spuneti cd fe . puteti in P resedintele companiei s-a retras. A demisi- bnat? A iesit la pensie? A fost concediat? Fiji mai exacti. Folositi etn on sens precis. / Dac& vreti sa vedefi cum dau verbele active vitalitate cuvéntului scris, intoarcefi-va la Her ‘Thurber sau Thoreau. Eu recomand Biblia Regelui James si pe William Shakespeare, @ ADVERBELE Majoritatea adverbelor nu sunt necesare. Veti imbacsi propozitia si il veti enerva pe cititor daci veti alege un verb care are un injeles anume si gpoi fi veti adauga un adverb cu acelasi sens. Nu ne spuneti e& radioul urla tare; ,a urla” confine ideea de ,tare”. Nu povestiti cum cineva gi-a inclestat trans; dinfii nu se pot inclesta altfel. De multe or, in scrierile neingri- jite, verbe ce au fortd si-o pierd din cauza adverbelor redundante. Ca si adjectivele gi alte parti de vorbire: ,atat de usor cA nu necesita efort”, ,usor spartan”, total cu gura cascata”, Frumusefea lui ,cu gura clscatd” este c& implica o uimire total; nu-mi pot imagina pe cineva cu gura partial cdscatl. Dacd o actiune este atét de usoara incdt nu necesité efort, folositi fra efort’ jnseamna ,,usor spartan”? Poate o chilie de calugar cu podeaua acoperita de covoare, Nu folositi adverbe decat daca sunt necesare. Scuti- tiene de stirea c& atletul invingdtor a zémbit larg dacd tot suntem aici, haidei s& renungim la considerabil” si la toti Tui alunecosi. in fiecare zi vad in ziar c& uncle situatii s-au imbunatatit considerabil si altele s-au inréutatit considerabil, dar nu aflu niciodat& ct de considerabilé e Imbundtifirea sau cine a considerat c& e necesara, aga cum nu aflu niciodata cat de remarcabil e un rezultat care e remarcabil de bun sau nu ma hotdrlse dact s& cred sau nu in ceva care € aproape sigur. WEI este aproape sigur cel mai bun aruncator al ui Mets”, serie dichisitul comentator sportiv, aspirdnd citre Pamassus, unde Red Smith a ajuns pentru cd nu @ folosit niciodat& imbindri de cuvinte ca ,aproape sigur”. Este aruncdtorul respectiv ~ poate fi dovedit cu argumente ~ cel mai bun aruncator al echipei? Daca da, va rog, omitefi-l pe ,aproape sigur >, Sau este el poate — parerea Se poate discuta ~ cel mai bun aruncator? Cevi drept, nu gtiu. Este, practic, @ chestiune indoielnic’ @ ADJECTIVELE i ject . .dverbele, sunt presti- $i majoritatea adjectivelor sunt nenecesare. Ca $i . rate in propoziii de scriitori care nu se oprese $4 se gindeascd dacd nu cum- via ideea este deja exprimath de substantiv. Acest tip de prozi este plin de 57 (ate de paianjen sau de adjecs, dire iri culoare este bine cunosoutg st ce ‘o parte a Ta. ‘Acele adjective vor juca un rol pe care nu-| Poate Vi ey case si de panze dan stinei prap enumesc uloaes i roniu. Dack va liber sa-1 mengioné sofa ti or pena ao face mai luxuriant gi mai deg si pre ma lungi pe misurs ce se umplu de ulm incercai si lagune linistite. Acesta Ji din obignungs —obignugl de care trebuie s& se&pa cae gre iotros. Adjectvul care exist doar de decor este slibiciune a seriitorului gi 0 povara pel ‘Din nou, regula este simpl: facetiadjectivele s& indeplineasca un ro) Privi cerul gri si noriiintunecafi si hotart s& se intoarea i, unecatl a cerului gia norilor std la baza hotarari, Dacy ch o casi era urd sau 0 fata frumoasi, i frumoast”, Vor avea forta pe care trebuie si 0 aibé deoa” at si folositi adjectivele cu economie. - lective Propo, iccare stejay un semn de © CUVINTELE CALIFICATIVE ‘Nu spuneti cd er trucdtva nervos. Proza cu le $i plin de incredere, Nu spuneti c& n- t. Cuvinte ca Supun misuratorilor. ,,Foarte” este un accentuare, dar de rl A cele mai multe ori nem despre cineva of ori este de umpluturd. cuvant ut entra Nue nevoie sa sp orinue, este foarte metodic, Ori ¢ metodic, insusi $i in cea ce i dorese un scriit re aa itor care © indréznet, Fig indrazney, Nu diminuati aceasta incredere. Nu fiti aie andl hE i lt ie inh eat ll Ma EA A @ PUNCTUATIA continuare, vefi gisi scurte consideratii despre punctuatie, nu un ma- nual, Dac nu stiti s& folositi semnele de punctuatie — si multi studenti nu stiu -, luati-va 0 carte de gramatica. Punctul, Nu sunt prea multe de spus despre punct, in afard cf unii mult decat se poate ~ posi mod de a rezolva sourte sau chiar i buni, propozitia scurté este cea jorman Mailer ~el este un geniu. Sau cel putin asigurati-va e& propozitia este sub control ,astfel incdt cititorul sf stie unde se aflé la fiecare pas din traiectoria ei sinuoasa. Semnul exclamarii. Nu-l folositi decat daca vreti s& obtineti un anumit efect. Are o aur exuberanta, ca emotia unei domnisoare iesite prima oard in societate care comenteazi un eveniment tulburitor doar pentru ea: Tata zice c& trebuie s& fi baut prea multé sampanie!” Dar, sincer, a5 fi putut dansa iente astfel de propozitii jn care semnul exclamarii ne loveste in cap cu eat de draguy sau minunat a fost ceva. in loc s& procedati aga, const A propozitia astfel incat ordinea cuvintelor s& va ajute s& accentuati ce dori. De asemenea, rezistati imboldu- de a folosi un semn de exclamare pentru a atrage atentia cititorului & sau sunteti ironic, ,.Nu mi-a trecut prin cap c& pistolul cu apa era incdrcat!” Cititorii se enerveaz& cénd le amintiti c& acesta este un mo- ‘ment comic. Sunt, totodati, vaduviti de plicerea de a-1 considera amuzant, Umorul este obtinut cel mai bine prin eufemisme, iar semnul excla- i. i nu are nimic sul Punctul si virguta, Deasupra pun de secol XIX. fl asociem cu propozi tarire a lui ,pe de o parte” si ype de Thackeray si Hardy. De aceea, trebuie utilizat cu economie de s demi de nonfictiune. Totusi pe care le-am citat in aceasta carte si c& si eu il fo ca si adaug 0 idee legat’ de prima parte a propozi Totugi, acest semn de 59——— ach nu sh seopreasct tunel Sid 0 PUZE, Deg yea of va reduce [a un ritm victorian in, Tai XXI la care vreti $4 ajungetiy $i bazatinyg ppulsul de prima parte @ in schimb, pe punct si sent neprefuit este privit de multy nia de pauci, Cuma, aces Linh o cind nobild. Dar este mem. lume ca nefiind chiar potrvit ~ un foparlan bru cu drepturi depline si vé va seoate din mi ; fotoseyte in doud feluri. Unul este pentru a amplifica sau a justifica in a doug parte a fraeio idee pe care afi enuniat-o in prima parte. .Ne-am hott Inergem mai departe~ mai aveam doar 100 de mile si puteam ajunge la timp pentru cind.” Prin insti forma ei, linia de pauza impinge fraza inainte gi explicd de ce au hotirt si mearg mai departe. Cealalté utilizare dou linii de pauza, care separa ideea in cadrul unei faze mai lungi ‘pus sd intru in magind ~toaté vara ma batuse la cap s ma tund ~ si am mers in linigte cdtre oras.” Un detaliu explicativ care altfel ar fi necesitat o alta propozitie este expediat rapid. Doud puncte, Acest semn a inceput si arate gi mai antic dec&t punctul si vngula, si multe dinte funefile sale au fost preluate de linia de pauza. Dar inca isi joacd bine rolul de a va oferi o scurt& pauz& inainte de a va face sa plonjati ist detaliatd: Jn brogurd se spunea c& vaporul va Oran, Alger, Neapole, Brindisi, Pireu, Istanbul si e vacum”, ymai td odek en pune cu cat le este mai usor cit ao -epeti cu dar” atunci cénd schimbati direc greu le este daca trebuie s& astepte pan’ la sfarsit 8 nicio propoziti ie sift vit ule ee ee jie nu trebuie s& inceapa 18 cu care s& incepeti astfelcititorul este Pregatit pentru 2 cu da’, schimbetf lox noe as imbare, Dac aveti prea multe propozifi Nwotus: Acesta este, totugi, un cuvant mai incepeti Propozitia cu ,,totusi” - va atarna . stfel — pana acolo isi va fi pier- cat mai la inceput puteti, asa cum am ficut eu cu trei propo: (Cu toate acestea puse Ia inceputul unei propozitii ~ ,Cu toate acestea, s-a hotarat sa plece” sau in ciuda acestui fapt, s-a hotirat s& plece” — poate inlocui o fraz& lung’ care una poziti. invajat sa fumez.” De aceea a fost usor st sem cu John.” De céte sfortari ne scutese aceste cuvi exclamarii are menirea si arate c& vorbese serios.) in privinta Tui ,intre timp”, ,acum”, si de confuzie, pentru cf sori asia ‘nu mai poti gsi aga ceva, deauna cé i-afi orientat pe cititori. intrebati-va mereu unde ia anterioara sat in pro- © FORMELE CONTRASE Stilul dumneavoastra va fi mai cald si mai adecvat personalitatii pe care ‘© aveti dac& folositi forme contrase ca ..n-ay si 8-0” atunci cind se 4 voi bucura si-i vad dacd n-or s& se enerve~ decat Ma voi bucura sa-i vid dac& nu se vor cu voce tare sa vedeti cat de pretios sun.) N existh nicio regula care si interzic& aceste forme ~ aveli incredere in auzul fn instinctele dumneavoastra. Eu va sugerez doar si evitati formele ambigue de asemenea, si nu inventafi forme, Ele scad din valoarea stilului dum- neavoastra, Ramaneti la cele pe care le gisiti in dictionar. © CARE” SI CE” Oricine incearcd s& explice diferenta dintre mai putin de 0 ord cautd necazul cu lumdnarea. Fowler, in Modern English Usage’, a explicat-o pe 25 de coloane, Eu imi propun s-o fac in dou’ minute, probabil recordul mondial. lat (sper) ceea ce trebuie sé fineti minte, * Henry Watson Fowler, A Dictionary of Modern Eng! Usage, 1928. 61