sau a pei SEE activitatile de tip ,,conscla” ee da) rnin mechs dn pnt de vedere lg, la mdi ae ome intpeonrmecn de oie ol fe Rei eine vat Reg anfei distribuirii datelor. Limbajul relafional opereazi asupr il at es eta at nas Say ag eT are les Sil rt ee ada ln acorn a reed ee Tee nae teas oa ogee ce pon samaritan! Teer ae Gs ey nel pn cee @ faccaenvoxstponetcae ste eon doa ot & Suntrepec reseed nlite cel cu een i co er one ae care ndeplness © mal raat co fn de nero jin afara celor 13 porunci, Codd a mai specificat 9 ol a e pea wei Eek pene heey TT oe Set ee ee mp ge bore Capitolul 2 ALGEBRA RELATIONALA {tn prim capitol am vazut et model rlaional formula de Cod are ta back tei lemene:stucturi, opera sl reguli de integritate, Pentru exprimarea operator apliabile Strucurlor de date, autorul a defint un limbaj de manipilare a detlor puternie ‘matematizat, bazat pe teoria ansamblurilor (Seturllor), numit DSLIAlpka Prezentul ‘capitol este dedicat unui limbajteortic ~ algebra relaionalA - eare poate eonsttal un bun ppnct de plecare tn tnflegerea chestunloresentile ale celui mai important limba} dedicat ‘bazelor de date SQL, 2.1. Caracterizare general a limbajelor de interogare Gestiunea bazelor de date relafinale are ca obiectiv principal acoperirea nevoilor informajionate ale conduceri firmei la toate nivelile, Pant la consacrarea SCBDReurllon extragerea informailor doite din baza de date se realiza prin apicatit deavoltate exclusiv x limbsje procedural, tn care se precizeazd ait datele dort, et i metodele de eutare $1 nragere a acestora. Actuala generalizare a SGBDReurilorse afl inivo strnst relaie co Claborarea si implementarea uno limbaje performante pentru manipularea BD ~ limbajele de imerogare, Limbajle relaionale sunt neprocedrale:uilizatorul defineste datele ce trebuieextrase din BD, sarcina cuir gi extragerit find ,rezervata" exclusiv SGBDulai. De asemenca, Im uncle lucrri acestea sunt considerate linbajefnchise, deoarece o consuliare genereazt ‘oul reat ce poate fi uilizat, a rindul stu, ea argumett in alte consultie gaan.d, Porind dela cele dout modalit de defnire a rclaje, pe de o pare, ca prodicatapicat ‘supra unor domeni i, pe de allt parte, ca ansamblu de tupluri, limbajele de manipulare atclor sunt grupate tn dows mari categorii: lmbaje predicative ~ fondate pe tecria Predicatelar i linbaje asambliste~ fondate pe teoria ansemblurlor(upluilr), Limbajee predicatve sunt divizate in alte doud sub-clase: {cele care aula baza caleulul relational asupra tupturilor (limbaje orientate pe tupluri + cele mare calcul reajonal se aplich asypra domenilor (imbae orientate pe domeni), 3, Veeigi[Daes9-1)2 sou ‘pazate pe caleulul predicatelor upluilr, fie domenillo, imbajele non-grafice de cele gafice, Primele pemit uccesivi a operatrilor,aributcor #1 mod inforacti prin agar pe ect tr limbajele de manipulare Blementul dfintori pe bid, care poate fl asociat fi reprezinthnoiues de varia (© alth grpare delmiteaa repreentrea une consul fn ine, pindspuneres TRhunor, Cele grefic permit redactarea consular in rior. Cl a enmente dagncwe ole Pt Si 8 ua st Gus all au caviar as, ml Bole Oe 9 ox ua aun deen xt su ipl vate ce a at decet,olsfiare ne valbil( part) imbaeor elaine poste A prezenail cain figura 21° Amn” geno (Cat SOC 7) ver up: ALPHA (Co), QUEL Sees 176) ( = mont Le sapoie ow pace 1 (Lacie Prose 1977, FOL Pe 979) usa domein cx LAORIE cove Jonni xi QUE Bank 17) (ptt) FORALL? Geko, {Cori cde 970, ‘¥GOF (eDoml9%2) Figura 24.0 casfcare a impale eaionale caracteristici comune tutuor limbejelor in intregime, Exist serie de aperatorit relational! se apic8 relailor late Gare aleatulescreltile respective, reel operatr (ez consi et nou reel c= pose 26%! frgument Into att consulate amd Togica operatarilr se bazeazt pe valor adic tuturor rplerilor ie atributelor, ceea ce consttule, de altmiteri, suport singural lérile mon- gi muli-reaft sun super ngerasy pein, comparareavalorior atibuclor (Gefnie Pe demenii ‘Sonpabil), aocernl toa independent de Limba) este asizua Traia react uni consul nt-un nba relaonal wsbule ptews fact de afc, penta deterinares aibutelorrezutatal,egSsor dine tabele si eventalelor ‘Condi restric trebuie respecte. lesbriz selina cuprinde dow tip. de operator: sami JUNE, EF iS CARTEZIAN — $i relajionalt — SELECTIE, ‘damentali,ireductbili (reuniumea, dierent, siti prota), de cei derivai, clror functionalist: Pose ae ole fundamental (erst, joneiaen, dviziones. prodasul cartezan, Fealizat prin combi a Dida Bus) vl 2 p30. ALGEBRA RELATIONALA, di | Pentru cele co urmeazA se notes ct ‘+ sau, wn fyplu al une! relat (ini a unel tbe) 21), un substupl al relail R, relat a atributul A (valoareaatributuui A fn finia#). Alera all lain lions cape deri erate uml ink cpio nt ce nd a ‘spate rr epee en al fr el poi lig algebr relationale, se spune c& acesta este un limbaj relational complet”. Soe Weebl amt tera de palit mle de repent al pnt ager! la Na eet ovo wa a ee ce wre sc ‘mal simplt si usor de injeles (parerea mea, vorba lu... ; 2.2, Operatorii asamblisti _Trei date 9 eurinnea (3) ntersecta G7") 3 ferent pot opera numa cu dou relat umicompaiil Legg heme (DY et FieRI(Al, a2)... An) iR2 (61, 52, see RESTHC n coARB E— EFT S Ta, an m}y Ad gl BE st de actos tip sintactic (aceasta i ‘aprozn, capt, dane ewios edt) eee <1 Ba) dou ea, Se pune Relate RI siR2 din figura 2.2 sunt unicompatibile deoarece nll a min owe fatributele A, C din RI (le putem nota gi 81.8, RL.B, R1.C) -B, RL.B, RC) corespund sintactic (sunt de acelag tip) atrbutelorC, 0 din R2(R2..C, RZD, R2-). Rt a aTaye eo Le az —_3) =pyz_[ a ayee—| a) “alent rae Seta Figura 2.2. Dovs reli unicompaitile Reuniunea Reuniunea a dout rela unicompatfile, Ri si RZ. exe defini asl: ‘RIUR2™ (tplut|t Rl saw ¢ R2}. Se noteazt RB RLU R2 3, (Slebo4 p35sou conn tabelceuiune R2 ee rezenat in figua 2:3 Prmele se up di mi iol Jol dn RE Ware nue inl tpl deoaee— tgs relional l eburle_ "de unicitate este asigurata dup’ orice operatic. m ETE ns ea (Cee te z ‘gra > Laer 2a + RIURZ Rue. + fama) (3 Ei jt eshren Ege se za Figura 2.3 Reununes a dou relat ‘inh sfisinte suai informasionae care fac uz dereununea a dovs table, $8 uhm abun exemple: ea Tncice ce reflect tanza{ieconomice pot fi dsseompuse. (arte) in fncie do anal” Ce tern, deci I ere se reer Ao ne raostin 1 Bozo noses de dane eek LINIIFACT poate fi ruptt tn alte dout: LF_2000_2001, eare ar contine dae Pe emise In anfi 2000 gi 2001, #1 LINIIFACT, ce coajine, mumai faregitrai ee ula calendaisc 2002. Incepind eu 2002, orice situaie statistic privind ‘fantrle im perionda 2000-2002, 2000-2003 ec. neces LLF_2000_2001 i LINUPACT. fla cae sua ellentiLcar au cumplat cel putin unul din produscle Prodi va cmrate proceda a reunineatabele ce cone clinica au CUPS ‘Pros 1 eutabelaclienglreare au cumpat Prodis 2 ‘Reunjunea este comuaiva Singura problemf nectar ar fi legatt de numeleatrbatelor sn moyeeata, fy acest sens, s pote insti regula porivt cela numele oibatelor efetrcuntune sunt numele primi rela, parlpante Tn operaie, Aseata n1 ore seater arupra comutaii@i, doarece conjnutl tebele-remita ese” Kent indierent cate exe prima reac ensmera Intersectia Tnterseofa a dout rela unicompatibile, RI si R2, poate fi defini ste: RIQR2={tuplat | te Ri gite R2) Senoteazt Ree RL OR ALGEBRA RELATIONALA s Conn tebeline prez nigra cnet Ret prezetatn sm sbscit de aR gables xe ale do Sag Es : “EG le eet dpe ne 2 iPS a {Fa aad ae sa sae bh Rlor2 Pe tee 4 aed - 4 ns Figura 24. intersocta a dous rea Exemple de informa care fac necesara recurgerea la iterseoie: ¥peninea afla care sunt capa ESET Deny les tle ar as eum! ol Prod 7, Prods 2, se pot me clini eae au cumpirt Prods 7 tbea ale et cre au cup Pros 2; aie a ile n care sau fut viva iclenului Cent 1 SR lens Cien 24 ‘© persoanele de la firmele-client care cumul mci de lient leazd postarile de Director vanziri si Sef eoeedeeat ae ten te comam lar noel whaler sun extase din prima lj pariogan nope hue laine reuniunea celor dous wbele, | Diferenta _Diferega a dou relai unicompaibie, ata R si R2, este defini ate: 7 ee Se noteaza a Com au iii ten 8 Gr 2) spa rn ug met di 2 Aare xe es : eae ut Rf dln wp dn mpl de rls rede reper bli 4 ae not ei exe mcm rode! dar camp Prode 2 + core sunt zilele in care sau cut vinzae clientul at aie tet wat clientului Client 1 SRL, dar nt exit nici 0 *scazut nu se regisesc in relajia-scizator. In plus, mu existd restrictii privind ‘ardinalitaea (oumarul de tuplri cut (numarul de tupluri celor dout reli, adica nu este usa ea relaia-desczut ‘mai multe tupluri decst cea stzttor