Universitatea Constantin Brâncuși din Târgu Jiu

Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor

Controlul financiar
executat de Curtea de
Conturi

Masterand: Costescu Emilia Mihaela

Specializarea: CAEFC, anul II
 Târgu Jiu
Noiembrie 2013

CUPRINS

1. Obiectivele si organizarea controlului financiar de stat .................................3

2. Competența și atribuțiile Curții de Conturi a României ..................................4

2.1. Competențele Curții de Conturi ................................................................5
2.2. Atribuțiile Curții de Conturi ....................................................................7
2.3. Certificarea conturilor..............................................................................8
2.4. Atribuții de raportare, avizare și alte competențe ....................................9

3. Concluzii..........................................................................................................10
4. Bibliografie......................................................................................................11

Anexa – Raportul Curții de Conturi Gorj privind finantele publice locale în

anul 2011............................................................................................................12
 1. OBIECTIVELE ȘI ORGANIZAREA CONTROLULUI FINANCIAR DE
STAT

Controlul financiar de stat cuprinde în sfera sa administrarea şi

utilizarea mijloacelor financiare publice, precum şi respectarea reglementărilor financiar-
contabile în activitatea desfăşurată de către agenţii economici (regii autonome, societăţi
comerciale etc.) în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor acestora faţă de stat.
Controlul financiar urmareste respectarea normelor si a dispozitiilor legale privind
gestionarea mijloacelor materiale si banesti, aflate in patrimoniul public si privat pe baza
documentelor inregistrate in evidenta tehnica operativa. Controlul financiar de gestiune verifica
modul in care se asigura integritatea patrimoniului propriu, pastrarea, utilizarea si paza bunurilor de
orice fel, efectuarea incasarilor si platilor, in lei si in valuta, intocmirea si circulatia documentelor
primare si de evidenta tehnica operativa si contabila.1
În concret, controlul financiar al statului are ca obiective:
 Administrarea şi utilizarea fondurilor acordate de la buget pentru cheltuieli de
funcţionare şi întreţinere a organelor centrale şi locale ale administraţiei de stat şi
unităţilor finanţate de la buget;
 Utilizarea fondurilor acordate de stat pentru realizarea de investiţii de interes
general, subvenţionarea unor activităţi şi produse şi pentru alte destinaţii prevăzute
de lege;
 Folosirea mijloacelor şi a fondurilor din dotare şi respectarea reglementărilor
financiar-contabile în activitatea regiilor autonome şi a societăţilor comerciale cu
capital de stat;
 Exactitatea şi realitatea înregistrărilor în evidenţe şi actele de constituire a societăţilor
comerciale şi a celorlalţi agenţi economici, urmărind stabilirea corectă şi îndeplinirea
integrală şi la termen a tuturor obligaţiunilor financiare şi fiscale faţă de stat etc.
Sfera controlului financiar al statului cuprinde, de asemenea, probleme referitoare la
prevenirea şi combaterea fraudelor, contravenţiilor şi infracţiunilor la regimul fiscal şi vamal. Acest
control este operativ şi inopinat şi are ca obiective aplicarea şi executarea legilor fiscale şi a
reglementărilor vamale, urmărind împiedicarea oricărei sustrageri sau eschivări de la plata
impozitelor şi taxelor. De asemeni respectarea normelor de comerţ, urmând să împiedice activitatea de
contrabandă şi orice procedee interzise de lege; alte activităţi stabilite de lege.
Organul central al puterii executive care aplică strategia şi programul guvernului în
domeniul orientării economiei şi finanţelor publice este Ministerul Finanţelor Publice.
Ministerul Finanţelor Publice exercită:
 Administraţia generală a finanţelor publice;
 Acţionează pentru stimularea desfăşurării activităţii economice pe criterii de eficienţă şi
echilibru economic, prin folosirea instrumentelor economice, financiare şi monetar-
1
Dictionar de economie, Editia a II-a, Editura economică, București, 2001, pag.121
 valutare, în conformitate cu cerinţele economiei de piaţă prin activizarea liberei iniţiative la
nivel macro;
 Acţionează pentru crearea cadrului concurenţei loiale în economie şi supraveghează
respectarea prevederilor legale în domeniul concurenţei;
 Exercită, prin organele sale, controlul şi supravegherea financiară a organelor şi
instituţiilor de stat, controlează activitatea financiară a regiilor şi a societăţilor
comerciale, precum şi a celorlalţi agenţi economico-sociali;
 Efectuează, prin aparatul specializat, în numele statului, controlul administrării şi utilizării
mijloacelor financiare a organelor centrale şi locale ale administraţiei de stat, precum şi
ale instituţiilor de stat, al respectării financiar-contabile în activitatea desfăşurată de către
regii autonome, societăţi comerciale şi alţi agenţi economici, în legătură cu îndeplinirea
obligaţiilor faţă de stat.
Controlul financiar de stat este organizat şi funcţionează în cadrul Minis terului
Finanţelor Publice prin două organe şi anume:
1. Direcţia generală a controlului financiar de stat;
2. Garda financiară.
La judeţe şi în municipiul Bucureşti sunt organizate direcţii ale controlului financiar
de stat şi secţii ale gărzii financiare care funcţionează în structura direcţiilor generale
teritoriale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat.

2. COMPETENȚA ȘI ATRIBUȚIILE CURȚII DE CONTURI A ROMÂNIEI

Anul 2002 aduce pentru Curtea de Conturi modificări importante în ceea ce priveşte
organizarea şi funcţionarea acestei instituţii, prin adoptarea şi promulgarea Legii nr. 77/2002,
Raţiunea înfiinţării Curţii de Conturi rezidă în a “asigura populaţiei atât cunoaşterea dacă banii
de care se dispensează prin impozite şi averea publică sunt administraţi conform legii, cât şi
convingerea că toţi cei care nu respectă legea sunt obligaţi la răspundere, la recuperarea
prejudiciilor cauzate”2.
S-a afirmat despre Curtea de Conturi că se află în vârful piramidei organelor de control
financiar şi de jurisdicţie în domeniu.3 Aceasta nu înseamnă că hotărârile adoptate în cadrul
activităţii jurisdicţionale nu sunt supuse controlului de legalitate, exercitat de către instanţele
judecătoreşti, cum ar fi: curtea de apel, prin secţia de contencios administrativ pentru hotărârile
pronunţate în primă şi ultimă instanţă de Colegiul Jurisdicţional al Curţii de Conturi sau de
Curtea Supremă de Justiţie, prin Secţia de contencios administrativ. În doctrină, au fost formulate
unele opinii în sensul supunerii controlului instanţelor de drept comun şi a altor aspecte ce intră
în competenţa instanţelor Curţii de Conturi.
Conform prevederilor legale 4, Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului
de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi alte
sectorului public. Funcţia de control a Curţii de Conturi se realizează prin proceduri de audit

2
M. Boulescu, Curtea de Conturi. Tradiţie şi actualitate, Ed. Eficient, Bucureşti, 1994, p. 67
3
D. D. Şaguna, Drept financiar şi fiscal, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2000, p. 26.
4
Legea nr 94 din 8 septembrie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi cu modificările
şi completările ulterioare, republicată, M.O. nr. 282 din 29.04.2009
public extern prevăzute în standardele proprii de audit, elaborate în conformitate cu
standardele de audit internaţionale general acceptate. Curtea de Conturi desfăşoară 2
activităţi specifice:
A) activităţi de control;
B) audit public extern
Curtea de Conturi este instituţia supremă de control financiar, care exercită şi
atribuţii jurisdicţionale asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a
resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. F uncţionează pe lângă
Parlament şi îşi desfăşoară activitatea în mod independent, conform actelor normative.
Articolul 140 din Constituţia României reglementează organizarea Curţii de Conturi în
modul următor:
(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de
întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. În condiţiile legii
organice, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele
judecătoreşti specializate.
(2) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de
gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând şi neregulile
constatate.
(3) La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul
de gestionare a resurselor publice şi raportează despre cele constatate.
(4) Consilierii de Conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu
poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea
mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor
prevăzute de lege pentru judecători.
(5) Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din Consilierii de Conturi numiţi de
Parlament, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.
(6) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de către Parlament, în cazurile şi
condiţiile prevăzute de lege.
Organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi sunt reglementate de Legea nr.94/1992,
modificată de Legea 217/2008 și republicată în M. Of. al României nr. 282/29.04.2009 .

2.1. COMPETENȚELE CURȚII DE CONTURI

Competența Curții de Conturi:

(1) Curtea de Conturi exercita functia de control asupra modului de formare, de

administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public,
furnizand Parlamentului si, respectiv, unitatilor administrativteritoriale rapoarte privind utilizarea
si administrarea acestora, in conformitate cu principiile legalitatii, regularitatii, economicitatii,
eficientei si eficacitatii.
(2) Curtea de Conturi poate exercita auditul performantei asupra gestiunii bugetului
general consolidat, precum si a oricaror fonduri publice.
(3) Activitatea de audit extern exercitata de Curtea de Conturi se desfasoara cu
respectarea normelor proprii, adoptate pe baza standardelor de audit internationale general
acceptate.
(4) Prin constatarile si recomandarile sale, auditul performantei urmareste diminuarea
costurilor, sporirea eficientei utilizarii resurselor si indeplinirea obiectivelor propuse.
În cadrul competentelor prevazute, Curtea de Conturi isi desfasoara atributiile specifice
asupra urmatoarelor domenii:
a) formarea si utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurarilor sociale de stat si
ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale, precum si miscarea fondurilor intre aceste
bugete;
b) constituirea si utilizarea celorlalte fonduri publice componente ale bugetului general
consolidat;
c) formarea si gestionarea datoriei publice si situatia garantiilor guvernamentale pentru credite
interne si externe;
d) utilizarea alocatiilor bugetare pentru investitii, a subventiilor si transferurilor si a altor forme
de sprijin financiar din partea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale;
e) constituirea, administrarea si utilizarea fondurilor publice de catre autoritatile administrative
autonome si de catre institutiile publice infiintate prin lege, precum si de organismele autonome
de asigurari sociale ale statului;
f) situatia, evolutia si modul de administrare a patrimoniului public si privat al statului si al
unitatilor administrativ-teritoriale de catre institutiile publice, regiile autonome, companiile si
societatile nationale, precum si concesionarea sau inchirierea de bunuri care fac parte din
proprietatea publica;
g) constituirea, utilizarea si gestionarea resurselor financiare privind protectia mediului,
imbunatatirea calitatii viata si de munca;
h) alte domenii in care, prin lege, s-a stabilit competenta Curtii.
În cadrul competentelor prevazute, Curtea de Conturi isi desfasoara activitatile specifice
asupra urmatoarelor categorii de entitati publice:
a) statul si unitatile administrativ-teritoriale, in calitate de persoane juridice de drept
public, cu serviciile si institutiile lor publice, autonome sau neautonome;
b) Banca Nationala a Romaniei;
c) regiile autonome;
d) societatile comerciale la care statul, unitatile administrativteritoriale, institutiile
publice sau regiile autonome detin, singure sau impreuna, integral sau mai mult de jumatate din
capitalul social;
e) organismele autonome de asigurari sociale sau de alta natura, care gestioneaza bunuri,
valori sau fonduri, intr-un regim legal obligatoriu, in conditiile in care prin lege sau prin statutele
lor se prevede acest lucru.
Curtea de Conturi poate hotari desfasurarea activitatilor stabilite de lege si la alte
persoane decat cele prevazute la paragraful anterior, care:
a) beneficiaza de garantii guvernamentale pentru credite, de subventii sau alte forme de
sprijin financiar din partea statului, a unitatilor administrativ-teritoriale, a altor institutii publice;
b) administreaza, in temeiul unui contract de concesiune sau de inchiriere, bunuri
apartinand domeniului public sau privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale;
c) administreaza si/sau utilizeaza fonduri publice, in sensul prezentei legi, verificarile
urmand a se efectua numai in legatura cu legalitatea administrarii si/sau utilizarii acestor fonduri.
De asemenea:
(1) Controlul executiei bugetelor Camerei Deputatilor, Senatului, Administratiei
Prezidentiale, Guvernului, inaltei Curti de Casatie si Justitie, Curtii Constitutionale, Consiliului
Legislativ si Avocatului Poporului se exercita exclusiv de Curtea de Conturi.
(2) Controlul bugetului Curtii de Conturi se exercita de catre o comisie instituita in acest
scop de cele doua Camere ale Parlamentului.
(3) Curtea de Conturi supune Parlamentului, spre aprobare, executia bugetului propus in
prima sesiune a fiecarui an, cu avizul comisiei prevazute la alin. (2).

2.2. ATRIBUȚIILE CURȚII DE CONTURI

Curtea de Conturi efectueaza auditul financiar asupra urmatoarelor conturi de executie:

a) contul general anual de executie a bugetului de stat;

b) contul anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat;

c) conturile anuale de executie a fondurilor speciale;

d) conturile anuale de executie a bugetelor locale, ale municipiului Bucuresti, ale judetelor,
ale sectoarelor municipiului Bucuresti, ale municipiilor, ale oraselor si comunelor;

e) contul anual de executie a bugetului trezoreriei statului;

f) conturile anuale de executie a bugetelor institutiilor publice autonome;

g) conturile anuale de executie a bugetelor institutiilor publice finantate integral sau partial
de la bugetul de stat, de la bugetul asigurarilor sociale de stat, de la bugetele locale si de
la bugetele fondurilor speciale, dupa caz;

h) conturile anuale de executie a bugetelor institutiilor publice finantate integral din venituri
proprii;

i) contul general anual al datoriei publice a statului;

j) conturile anuale de executie a bugetului fondurilor externe nerambursabile;

k) alte conturi de executie a unor bugete prevazute de lege.

Curtea de Conturi are competenta sa stabileasca limitele valorice minime de la care

conturile prevazute sunt supuse controlului sau in fiecare exercitiu bugetar, astfel incat in
termenul legal de prescriptie sa se asigure verificarea tuturor conturilor.
De asemenea:
(1) Curtea de Conturi efectueaza auditul performantei utilizarii resurselor financiare ale
statului si ale sectorului public.
 (2) Curtea de Conturi efectueaza o evaluare independenta asupra economicitatii,
eficientei si eficacitatii cu care o entitate publica, un program, un proiect, un proces sau o
activitate utilizeaza resursele publice alocate pentru indeplinirea obiectivelor stabilite.
(3) Auditul performantei se poate efectua atat la finalul, cat si pe parcursul desfasurarii
proiectelor, programelor, proceselor sau activitatilor.
(4) Activitatea de audit al performantei se desfasoara in conformitate cu metodologia
proprie, adoptata pe baza standardelor de audit INTOSAI si a celor mai bune practici in
domeniu, si se finalizeaza prin elaborarea unui raport de audit.

(5) Prin constatarile si recomandarile facute, auditul performantei trebuie sa conduca la

diminuarea costului resurselor sau la sporirea rezultatelor.
Prin verificarile sale, Curtea de Conturi urmareste, in principal:
a) exactitatea si realitatea situatiilor financiare, asa cum sunt stabilite in reglementarile
contabile in vigoare;
b) evaluarea sistemelor de management si control la autoritatile cu sarcini privind
urmarirea obligatiilor financiare catre bugete sau catre alte fonduri publice stabilite prin lege, ale
persoanelor juridice sau fizice;
c) utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale, conform
destinatiei stabilite;
d) calitatea gestiunii economico-financiare;
e) economicitatea, eficacitatea si eficienta utilizarii fondurilor publice.
Curtea de Conturi exercita controlul cu privire la respectarea de catre autoritatile cu
atributii in domeniul privatizarii a metodelor si procedurilor de privatizare, prevazute de lege,
precum si asupra modului in care acestea au asigurat respectarea clauzelor contractuale stabilite
prin contractele de privatizare. Curtea de Conturi exercita controlul respectarii dispozitiilor
legale privind modul de administrare si intrebuintare a resurselor financiare rezultate din
actiunile de privatizare.
Curtea de Conturi poate exercita controlul in cazul prevazut la alin. (2), indiferent de
momentul in care s-a desfasurat procesul de privatizare, prin vanzarea actiunilor detinute de stat
la societatile comerciale, pana la clarificarea tuturor aspectelor.
Obiectivele controalelor Curtii de Conturi dispuse de Camera Deputatilor sau de Senat
ori dispuse de Curte se stabilesc de acestea prin hotarare si se aduc la cunostinta celor interesati.

2.3. CERTIFICAREA CONTURILOR

(1) Curtea de Conturi certifica acuratetea si veridicitatea datelor din conturile de executie
verificate.
(2) Nicio alta autoritate nu se poate pronunta asupra datelor inscrise in conturile de
executie, decat provizoriu.
(3) Curtea de Conturi exercita auditarea la sediu sau la fata locului.
(4) Auditorii publici externi desemnati sa auditeze conturile, precum si celelalte activitati
pentru care Curtea de Conturi are competenta intocmesc rapoarte in care prezinta constatarile si
concluziile, formuleaza recomandari cu privire la masurile ce urmeaza a fi luate si isi exprima
opinia fata de acestea, cu respectarea procedurilor proprii, stabilite prin regulamentul aprobat.
(5) In cazul in care conturile prezentate nu intrunesc conditiile care sa faca posibila
verificarea lor, auditorii publici externi le restituie titularilor acestora, fixand termen pentru
completarea sau refacerea lor, dupa caz. Daca titularii conturilor nu se conformeaza acestei
masuri, completarea sau refacerea conturilor se face pe cheltuiala acestora, de catre un expert
contabil numit de Curtea de Conturi.
(6) Activitatea de valorificare a rapoartelor de audit se face potrivit regulamentului
aprobat.
 (7) In situatia in care se constata regularitatea conturilor, se emite certificatul de
conformitate si se comunica entitatii auditate.
(8) In situatiile in care se constata existenta unor abateri de la legalitate si regularitate,
care au determinat producerea unor prejudicii, se comunica conducerii entitatii publice auditate
aceasta stare de fapt. Stabilirea intinderii prejudiciului si dispunerea masurilor pentru recuperarea
acestuia devin obligatie a conducerii entitatii auditate.
(9) In situatiile in care in rapoartele de audit se constata existenta unor fapte pentru care
exista indicii ca au fost savarsite cu incalcarea legii penale, conducatorul departamentului
sesizeaza organele in drept pentru asigurarea valorificarii constatarii si informeaza entitatea
auditata.
(10) Atunci cand se constata imposibilitatea intocmirii unui raport de audit, se dispune
entitatii auditate completarea si/sau refacerea conturilor verificate.
Certificarea contului verificat nu constituie temei pentru exonerarea de raspundere
juridica.
Entitatea auditata poate face obiectii scrise la constatarile din rapoartele intocmite de
auditorii publici externi, in termen de 15 zile de la data primirii acestora. Obiectiile formulate se
depun la sediul institutiei din care face parte auditorul public extern si vor fi avute in vedere la
valorificarea constatarilor.
Pentru motive intemeiate, in termen de un an de la data la care s-a certificat contul
verificat, procedura examinarii contului poate fi redeschisa.

2.4. ATRIBUȚII DE RAPORTARE, AVIZARE ȘI ALTE

COMPETENȚE

In termen de 6 luni de la primirea conturilor de la organele competente sa le

intocmeasca si obligate sa i le transmita, Curtea de Conturi elaboreaza Raportul public anual pe
care il inainteaza Parlamentului.
Rapoartele anuale referitoare la finantele publice locale sunt inaintate de catre camerele
de conturi judetene autoritatilor publice deliberative ale unitatilor administrativ-teritoriale.
Raportul public anual cuprinde: observatiile Curtii de Conturi asupra conturilor de
executie a bugetelor supuse controlului sau; concluziile degajate din controalele dispuse de
Camera Deputatilor sau de Senat sau efectuate la regii autonome, societati comerciale cu capital
integral sau majoritar de stat si la celelalte persoane juridice supuse controlului Curtii;
incalcarile de lege constatate si masurile de tragere la raspundere luate; alte aspecte pe care
Curtea le considera necesare.
Curtea de Conturi poate inainta Parlamentului sau, prin camerele de conturi judetene,
autoritatilor publice deliberative ale unitatilor administrativ-teritoriale rapoarte pe domeniile in
care este competenta, ori de cate ori considera necesar.
Curtea de Conturi avizeaza:
a) la cererea Senatului sau a Camerei Deputatilor, proiectul bugetului de stat si proiectele
de lege in domeniul finantelor si al contabilitatii publice sau prin aplicarea carora ar rezulta o
diminuare a veniturilor sau o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetara;
b) infiintarea de catre Guvern sau ministere a unor organe de specialitate in subordinea
lor.
In indeplinirea atributiilor pe care i le confera legea, Curtea de Conturi mai are
urmatoarele atributii:
a) sa evalueze activitatea de control financiar propriu si de audit intern a persoanelor
juridice controlate;
b) sa solicite organelor de control financiar, fiscal, inclusiv de inspectie bancara ale
Bancii Nationale a Romaniei, verificarea, cu prioritate, a unor obiective, in cadrul atributiilor lor
legale;
 c) sa ceara si sa utilizeze, pentru exercitarea functiilor sale de control si de audit,
rapoartele celorlalte organisme cu atributii de control financiar, fiscal, audit intern si inspectie
bancara;
d) sa ceara unor institutii specializate ale statului, ori de cate ori este necesar, sa efectueze
verificari de specialitate care sa contribuie la clarificarea unor constatari.
Persoanele juridice supuse controlului Curtii de Conturi sunt obligate sa transmita
acesteia, pana la sfarsitul trimestrului I pentru anul precedent, raportul privind desfasurarea si
realizarea programului de audit intern.
Curtea de Conturi va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern de la nivelul
persoanelor juridice, in vederea asigurarii complementaritatii si a cresterii eficientei activitatii de
audit.
In baza constatarilor sale, Curtea de Conturi stabileste:
a) suspendarea aplicarii masurilor care contravin reglementarilor legale din domeniul
financiar, contabil si fiscal;
b) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci cand se constata utilizarea nelegala
sau ineficienta a acestora;
c) inlaturarea neregulilor constatate in activitatea financiarcontabila sau fiscala
controlata.
Curtea de Conturi cere celor in drept suspendarea din functie, in conditiile legii, a
persoanelor acuzate de savarsirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri
grave cu caracter financiar, constatate in urma controalelor sau a auditurilor efectuate, pana la
solutionarea definitiva a cauzelor in care sunt implicate.

Concluzii
 BIBLIOGRAFIE

1. Gh. Bistriceanu, E. Negrea, L. Patrascoiu Finante si credit, Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti 1977
2. Bostan, I. – Control financiar, Editura Polirom, Iaşi, 2003
3. Boulescu, M., Ghiţă, M. – Control financiar, Editura Eficient, Bucureşti, 1997.
4. Brezeanu, P. – Fiscalitate, Editura Economică, Bucureşti, 1999.
5. Cucoşel, C. – Finanţele întreprinderii - note de curs, Editura Risoprint, Cluj-
Napoca, 2003.
6. Cucoşel, C. – Fiscalitatea în România. Teorie şi practică, Editura Universităţii de Nord,
Baia Mare, 2001.
7. Juravle, V., Vintilă, G. – Metode şi tehnici fiscale, Editura Rolcris, Bucureşti, 2000.
8. Moşteanu, T., Dinu, S. – Reforma sistemului fiscal în România, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1999.
9. Ţurlea, E. – Control financiar, Editura Scripta, Bucureşti,
1998.
10. Şaguna, D. – Drept financiar şi fiscal, Tratat, Bucureşti, 2000.
11. Colecţia revistei „Controlul economico-financiar”, anul 2001-2004
12. Şaguna, D. – Drept financiar şi fiscal, Tratat, Bucureşti, 2000
13. www.avocatnet.ro (accesat la 21.11.2013)
14. www.curteadeconturi.ro (Raport finanțe publice locale 2011
Gorj , accesat la 20.11.2013)
15. Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 – privind controlul intern
şi controlul financiar preventiv
16. Dictionar de economie, Editia a II-a, Editura economică,
Bucuresti, 2001
17. Legea nr 94 din 8 septembrie 1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii de Conturi cu modificările şi completările ulterioare, republicată,
M.O. nr. 282 din 29.04.2009