ANEXA b) Ordinul ministrului finanjelor publice nt. 2.239/2011 pentru aprobarea zi Sistemului simplificat de contabilitate, publicat in Monitoral Oficial al Roméniei, Partea I, nr, 522 si $22 bis din 25 julie 2011 Ar Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I : Partea a ll-a _ FISCALITATEA INTREPRINDERII Caplioll I: Relaia contabiltate~fiscalitate ams 1. Contabiliatea gi flscaltatea m5 2, Prolesia conta g fiscaltatea aa 3, Princpalele obliga fiscal ale une! persoanejuridice nat Capitlul I: Impoztul pe prof 1125 4, Calcul rezutatuulimpozabit 1128 14. Analiza veitutor +127 | 4.2. Analiza cheltuiallor 1128 413, Elemente similare venitutor si chetualior 1138 414, Deduct fiscale a3 2, Caleulu impozitului pe profit 1151 2.1, Reportarea pierdero scale 1181 2.2. Sout de la calcul impozitull pe proft 1182 23. Crediul fiscal 1154 214. Deducerea sumelor provenind dn sponsorizaregisau mecenat si burse private 188 25. Cota de mpozit 187 3, Declararea si plata impozitulu pe profit +169 4, Pasajul de reoace de la rezultatul contabillarezutatl fiscal 1161 5. Regis de evident scala 1168 m2 ory Oar __ _—_—_—_—_— xX °° |ParTEAA th CCapitolu it: Impozttul pe veniturile microin¥epdndeor. CCapitolul lv: Obiigailefiscale de natura salar 1. Decontarile cu asigurrle sociale g protecta social 2, Impozitu pe venture din salar CapitolulV: Taxa pe valosres adéugata 1. Inregistrarea in scopur de taxa pe valoarea edaugata 2. Operatiun! cuprinse tn sfera de aplicare a taxsi pe valoarea adaugata 3. Faptul gonerator gi exgiittatea taxei pe valoarea adéugata 3.1. Notiuni generale 32. Sistemul TVAla incasars 4. Baza de impozitare 5. Cotele de TVA, 6. Regimul deducerioe 6.1. Generali 8.2, Dadwere taxa fo vlseeedgal pony pricana impozabla cu rogim mist gi pentru persoana partial mpezabila 6.3. Alustarea taxei pe valoarea adaugeta 7. Pericada fiscalé 8. Documente si dectaral specific. Obligai de pata 8, Masur de simplifeare 10. Regisrul operator intracomunitar a7 1175 1176 10 187 +e7 191 1196 1196 1198 1203 1205 1207 1207 1208 1213 1217 1219 1223 1225 CAPITOLUL! RELATIA CONTABILITATE — FISCALITATE 4, CONTABILITATEA SI FISCALITATEA. Leghtura dintre contabilitate gi fiscalitate diferd intre statele membre ale Uni- unit Europene. in trecut, tendinta general viza o contabilitate dependent de fis- calitate. in conformitate cu un studiu efectuat de Federatia Expertilor Contabiti Europeni (FEE), astiz existh tei tipuri de reali contabilitate ~ fscalitate, Astfe, Stefano Marchese, presedinte al Grupului de lueru pentru impozite directe al FEE, ardta care sunt cele tei tipuri de relaii contabilitate ~fiscalitate: 8) dependenta contabilitate —fiscalitate are in vedere: independenja sau usoara dependenja (de exemplu, Danemarca, Olan- a); — dependenta fiscalitaqit de contabilitate sau ,,dependenta inversa (majoritatea tarilor, de exemplu, Austria, Belgia, Germania, Franje, Italia, Spania, Marca Britanie — dependenta contabilitsit de fiscatitate (de exemplu, Grecia): )_ independenta fiscalitait de contabilitate are in vedere: ‘contabilitatea financiara separata de contabilitatea fiscal — caleularea bazei de impozitare fara fi legati de rezultaulfinanciar, necesitatea unui set de regull pentru calcularea bazei de impozitare; nevoia de reconciliere a celor dowd rezultate | ©) dependenia fiscalitgii de contabilitate are in vedere: — rezultatulfinanciar ca punet de plecare pentru calcularea bazei de impozitare justari poitive si negative ale rezultatuli financiar, = necesitatea unui set de reguli pentru ajustar, riscul ,poluarifiscale” a situatitlor financiare. Raportul dintre contabilitate si fiscalitate trebuie s fie discutat prin prisma po- zitiei contabilititii in cadrul gestiuni fiscale si masurii in care contabilitatea este sau nu deconectati de fiscalitate Ca urmare a analizei poziiei contabilitajii in cadrul gestiunii fiscale putem spune ci o component a gestiuniifiscale a enitgii economice o reprezintt contabi- Iitatea, care asigursistemul informational necesar cSutari si functionari securitit ructurile contabile informationale gi functionalitatea lor sunt orientate $i fiscale, spre onorarea interesului fiscal ans:Caprrouut | Conectarea contabiltifii la fiscalitate ridie& problema concilierii raporturitor dintre prineipiile contabile gi principiile fiscal. ‘Cunoastem eX obiectul contabilittiifinanciare este redarea imaginii fidele @ pozitiei financiare si a performanfei financiare pe baza unor reguli care vizeaz8 ter ‘minologia, evaluarea, prudenja, omogenitatea, comparabilitatea in timp, in spatiu gi Ta nivel international FFiscalitatea corespunde unei alte logici, respectiv a prezervatii bazei impoza- bile, are prinipiile si regulile sale, care nu sunt in toate cazurile aceleasi cu cele ale ccontabiliiti Elementele care individualizeaz’ contabilitatea si care o fac s& se inserie in obiectivul de imagine fidelA sunt delimitate de: = coneetarea cheltuielilor si a veniturilor de momentul In care s-au angajat; evaluarea activelor la intrarea lor in cadrul entitati la costul de achizitie, Ja costul de productie sau la valoarea de utlitate; = contabilizarea pierderilor latente gi a deprecieritor de valoare determinate de uzura moral si fizicd, degradarea, demodarea stocurilor, neincasarea creanfelor, clientii dubiosisiriu-platnici si efectuarea fiecareicoreeti fit fine cont de eventualele plusvalori latente. Informagia contabilé este destinaté unei mulfimi de utilizatori, fapt care im- pune ca aceasta si fie impartiala. Deci bilanful contabil trebuie si fie uni, Prd a oferi interpretiri diferite. Sunt interzise politicile contabile care sunt orientate spre cconstituirea si utilizarea rezervelor care si influen{eze rezultatl. De asemenea, fis- calitatea nu trebuie s& se rezume numai la onorarea sau onorarea in principal ainte- resului fiscal. Atel, unuldintre interesele informationale onorate de contabilitate, considerat 4 unii autori principal, este cel fiscal. Totdeaumna s-a analizat problema concilierit contabilitaji eu fiscalitatea. Cauza perpetuil a unei asemenea situafi este gencratd de faptul c& nu in toate cazurile principiile contabile privind evaluarea si calculul economic sunt respectate de fiseaitate Reglementirile contabile privind situatile fnanciare anuale individuale gi si- ‘wail financiare anuale consolidate nu prezint’ int-o forma explicit care sunt ra- portuile dintre contabilitate si fiscalitate. Totus, into forma tacit, se degaja idea tunel anumite deconectiri a contabilititi de fiscalitate ‘Asa cum aratd Jacques Potdevin in interventa sala lucrarile Conterinjei ,Con- tabilitatea Mileniului II”, organizati la Bucuresti in iunie 1999, in analiza raportu- lui dintre contabiltate si fiscalitate nu trebuie pierdute din vedere ideile prezentate in continuare: Fiscalitatea raspunde unor considerattt care variazd in cursul timpului, ade- seori pe fermen scurt, in functie de legile privind finanjele. Aceste considerayit rraspund politicti statului si wmeori unor imperative foarte concrete. Or, in conta- bilitate,principiul permanenjei metodelor mu poate sd adimita modificarea acestor. fn mod regulat Este deci exclusd 0 concordana strict intre contabilitate si fiscalitate a6 escent ratte Astfel, orice entitate economied trebuie si completeze o declaratie fiscal, pen- tne ed statul are nevoie de resurse pentru finanarea funefilor sale suverane (edu catie, securitate, diplomatic) si pentru a redistribui bogdia in virtutea principiu- ui solidaritayi. Aceasté declarayie mu isi poate gsi sursa deedt intr-un sistem de invegistrare a operasiunilor inireprindeii, adied intr-un sistem contabil. In orice situagie, la un moment dat este necesar sé ne bazdm pe un sistem de inregistrare ‘onganizat, cel putin in materie de control. Cand se stie ed, pentru majoritatea intreprinderilor americane care mu sunt st- puse unei obligatii contabile singura conabilitate este de facto 0 contabilitatefis~ Cala si ed este in mod evident exclusé o conexiume de tip socialist, sunt surprins ct se poate preconiza ined o deconectare tora a fiscalitait de contabiltate ‘O-conexiune lejerd, asa cum cunoastem in Europa, $1 care permite o legdturd dupa ce se constatddiferentele s se procedeazi la reintegrarile sau deducerile care se impun prezintd mai multe avantaje, mai ales acela de a furniza o bazd solid, indiseusabila din punct de vedere juridic si care garanteaza até drepturile inte- prinderi, cat si drepturile statu ‘Sistemul contabil indeplineste, prin mijlocirea unor retratdiri limitate, dowd, nalitai, ceea ce reduce costul de achizitie side gestive a datelor aidt pentru intre- prinderi,cét si pentru administrajia fiscal Astfel, daca se exclude conexiunea strict, dihotomia ,,conexiune si deconec- tare” mu este, de fapt, deca 0 prezentare dierité a aceluiasi fenomen: maniera de abordare, explicare $i prezentare a diferenjelor dintre regulilefiscale si regulile ‘conta. In spiritul celor prezentate mai sus, in Roménia poate fi acceptata ideea unci conexiuni si deconectiri in raporturile dintre contabilitate gi fiscalitate. Conexiune, pentru cf, prin acelag sistem ~ suport informational, cel contabil, se realizeaza dows finalitii practice, contabilé si fiscal, Deconeetare, avand in vedere diferentele dintre regulile i prinipiile contabil si cele fiscale. Dup& ce se constatd aceste dife- renge, se procedeazi la reintegririe gi deducerile care se impun intre valorile con- tabile si cee fisale ‘Codul de procedur fiscal stipuleaza cd documentele justificative si evidenjele contabile constituie probe la stabilirea bazelor de impunere. Este de observat c& 0 informatie fumizata de evidenja contabili nu constituie ea insisi baza de impunere, ‘cum, in mod gresit, sar erede, ci pomind de Ia ea se stabileste baza de impunere. Este singurul mod de a infelege relatia contabilitate ~ fisealitate care asigura realizarea obiectivului contabilititit, acela de reprezentare fideli.