Formarea de gaze în timpul îmbătrânirii termice a unor

uleiuri de uz electrotehnic
(Gases forming during thermal ageing of some electrical use oils)
(Full text in Romanian)

Iosif LINGVAY1, Valerica STĂNOI2, Livia-Carmen UNGUREANU2, Florentina ȘERBAN3,

Adriana-Mariana BORȘ4
1
INCDIE ICPE-CA, Splaiul Unirii, nr. 313, București, România; 2 INCDIE ICMET, Bd. Decebal, nr. 118 A, Craiova,
România; 3ICAA SA, Splaiul Unirii, nr. 313, București, România; 4INCDPM, Splaiul Independenței, nr. 294,
București, România

Abstract
In order to assess the risk of explosion and fire in electrical equipment using electro-insulating fluids have been
comparative determined gases formed after thermal ageing of some electrical use oils. The comparative
experimental data obtained by gas chromatography technique on 5 different sorts of insulating fluids (a sort of
vegetable oil with high oleic content and with addition of 0.5 % antioxidant "functional model" - compared with
two commercial sorts of mineral oil, 1 mainly vegetable commercial oil, 1 commercial synthetic ester) thermal
aged at 110 ± 30°C in closed containers (limited access to atmospheric oxygen) in contact with electrically
insulating paper and / or electrical use copper, have been revealed that to mineral oils the CO 2 and CO forming is
determined both by the initial oxygen content of the oil and by insulating paper presence. To the esters-based oils,
the CO2 and CO forming is determined by the initial oxygen content and decreases in the presence of insulating
paper. To all the investigated oils the presence of copper leads to the increasing of gases forming - especially those
easily flammable (H2, CH4, C2H4 and C2H6). It has also been revealed that, under similar use conditions (tank closed
- limited access to atmospheric oxygen, contact with copper and insulating paper) at 1000 h ageing, the volume of
gases formed in mineral oils is approx. 10 times higher than in esters-based oils. The results lead to the conclusion
that the risk of fires and explosions in electric equipment with mineral oils is at least 10 times higher than with
insulating fluids based on synthetic and / or natural esters.
Keywords: insulating fluids, transformer oil, thermal ageing, gas forming, flammable gases

Received: 10 October 2016

To cite this article:

LINGVAY I., STĂNOI V., UNGUREANU L.-C., ȘERBAN F., BORȘ A.-M. „Formarea de gaze în timpul îmbătrânirii termice
a unor uleiuri de uz electrotehnic” (Gases forming during thermal ageing of some electrical use oils), in
Electrotehnica, Electronica, Automatica (EEA), 2017, vol. 65, no. 2, pp. 23-30, ISSN 1582-5175.

 degradează hârtia electroizolantă (scade

1. Introducere
Problematica furnizării sigure și continue a
energiei electrice la parametrii calitativi impuși este
de o importanță deosebită. Siguranța în exploatare a
rețelelor de transport și distribuție a energiei
electrice este în mare măsură determinată de
integritatea izolațiilor mixte solid/lichid (hârtie
/fluid electroizolant) utilizate la o serie de
echipamente-„cheie” cum ar fi: transformatoare,
solenoizi pentru tratarea nulului, condensatoare etc.
Tradițional, în aceste echipamente se utilizează
drept fluid electroizolant uleiuri minerale obținute
prin rafinarea țițeiului care, deși prezintă un raport
avantajos preț/performanțe, are o serie de dez-
avantaje [1], cum ar fi:
 conținut apreciabil de compuși cu sulf care
corodează componentele metalice (în special,
cele din cupru — formând sulfură de cupru), iar
produșii de coroziune pulverulente (sulfuri
metalice) formate se dispersează în ulei și/sau
se depun pe izolațiile solide (hârtie) producând
diminuarea rezistențelor de izolație, creșterea
descărcărilor parțiale și, în extrem, stră-
pungerea izolației [2–9];
gradul de polimerizare a celulozei) cu formare
de produși furanici și de gaze inflamabile, iar
produșii de degradare formați scad tensiunea
de străpungere a uleiului [10–15];
 conțin produși toxici, la deversări accidentale
poluează grav solul (cu implicații asupra
integrității izolațiilor anticorozive organice
aplicate pe conductele metalice subterane din
zona afectată [50, 51, 52]), apele de suprafață
și apele freatice — fiind greu biodegradabile
aceste poluări prezintă o remanență ridicată
[1, 16, 17];
 sub acțiunea concertată și sinergică a
solicitărilor specifice din timpul exploatării (în
special, cele termice și electrice), se degra-
dează cu formarea de produși ușor volatili [1,
18–22] și gaze ușor inflamabile [23–28] — ceea
ce în sisteme închise poate provoca explozii
urmate de incendii [29];
 prezintă punct de inflamabilitate relativ redus
(cca. 135 C) [29] etc.
Având vedere aceste considerente, pe plan
mondial există o serie de preocupări — cercetări și
studii comparative [9, 15, 16, 18–21] — prin care se
urmărește înlocuirea din aplicațiile electrotehnice a
24 ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 2017, vol. 65, nr. 2
uleiurilor minerale cu alte fluide electroizolante mai
prietenoase mediului, cu stabilitate termochimică
mai ridicată, risc mai scăzut la explozii și incendii
etc.
În acest context, pe lângă uleiurile siliconice și a
esterilor sintetici, o atenție deosebită se acordă
esterilor naturali [1, 14, 30–34], în special, a
trigliceridelor acizilor mononesaturați (cum ar fi
acidul oleic) obținute prin presare și/sau rafinare din
semințe de uleioase (floarea soarelui, rapiță, șofrănel
etc.). De asemenea, există preocupări pentru
îmbunătățirea caracteristicilor termice și de
reducerea pierderilor magnetice în transformator
prin adaos de nanoparticule magnetice în uleiurile de
transformator [35–38].
Uleiurile de uz electrotehnic atât cele de origine
minerală (fracții rezultate la distilarea țițeiului), cât
și cele pe bază de esteri sintetici sau naturali (uleiuri
vegetale), din punct de vedere chimic, sunt deosebit
de complexe; în general, sunt amestecuri de peste
3000 de compuși organici [23]. În acest context,
datorită diversității deosebite atât a reactanților, cât
și a reacțiilor posibile, stabilirea unui mecanism și
determinarea parametrilor cinetici ai proceselor
chimice, care duc la degradarea parametrilor
funcționali ai uleiurilor de uz electrotehnic, este
practic imposibilă.
Principial, degradarea uleiurilor cu formarea de
gaze se desfășoară prin două etape principale:
 formarea de radicali liberi (proces endoterm
cu absorbție de energie/căldură;
 reacții chimice între radicalii liberi formați.
În cinetica etapei I, un rol determinant îl are
transferul de energie ce poate fi prin ciocniri elastice
și neelastice cu electroni [23] (în cazul solicitărilor
electrice, inclusiv al descărcărilor parțiale), prin
încălziri localizate, iluminare ca rezultat al descăr-
cărilor parțiale și/sau a descărcărilor corona etc. Una
din mecanismele plauzibile constă în ciocnirea unei
molecule din compoziția uleiului (notată cu Rx–Ry) cu
un electron rapid, proces în urma căruia rezultă o
moleculă excitată R1–R2* și un electron lent (1),
urmată de relaxarea moleculei excitate prin
eliminarea unui cuantum de lumină (2) sub acțiunea
căruia o moleculă organică vulnerabilă R1–R2 se
descompune în doi radicali (3):
e–rapid + Rx–Ry → e–lent + Rx–Ry* (1)
*
Rx–R → Rx–Ry + hν (2)
y
R1–R2 + hν → R1· + R2· (3)
În procesele de transfer al energiei de activare un
rol deosebit îl are oxigenul dizolvat în ulei care are
capacitate ridicată de a capta electronii formând O 2
– specie ionizată cu timp lung de viață [23] ce revine
la starea inițială prin emisie de lumină în spectrul
ultraviolet (efect corona), favorizând astfel
procesele (3) de formare a radicalilor liberi. În aceste
condiții, se constată că oxigenul dizolvat în uleiurile
de transformator, mai ales în cazul sistemelor
deschise, este un factor accelerator al proceselor de
degradare cu formare de gaze. Drept factor
accelerator al procesului de degradare a uleiului și,
implicit, al formărilor de gaze se remarcă prezența
elementelor din cupru în contact cu uleiul de
transformator [9, 15, 19, 53, 54].
Radicalii liberi formați în etapa I, sunt de obicei
de viață scurtă și se recombină, formând diverse
produse, neregăsite în compoziția inițială a uleiului.
O parte din acești produși sunt gazoși, reprezentativi
fiind H2, CH4, C2H4 și C2H6 — toate fiind gaze ușor
inflamabile, cu implicații majore asupra siguranței în
exploatare a transformatoarelor.
Din cele de mai sus, se constată că formarea
gazelor inflamabile în uleiurile de transformator se
datorează în primul rând acțiunii simultane și
sinergice a stresului electric și a celui termic. Totuși,
au fost semnalate creșteri ale conținutului în gaze și
în cazuri în care uleiul a fost expus unor temperaturi
moderate și nu a fost expus stresului electric —
fenomen denumit ca „gazare vagabondă” (stray
gasing) [23]. De asemenea, se constată că,
cunoașterea mecanismelor de formare a gazelor în
diverse uleiuri și sisteme de izolație [39, 40] precum
și a conținutului de gaze în uleiurile aflate în
exploatare [41–43] este de o importanță deosebită și
poate furniza informații importante necesare în
elaborarea studiilor de diagnoză care vizează
estimarea duratelor normale de exploatare [44–49].
Având în vedere aceste considerente, scopul
lucrării constă în determinarea evoluției conținutului
în gaze a unor uleiuri electroizolante expuse
solicitării termice în contact cu hârtie electroizolantă
și cu cupru de uz electrotehnic.
2. Partea experimentală — mod de lucru
În scopul determinării cantitative și calitative a
gazelor formate în timpul îmbătrânirii termice a unor
uleiuri electroizolante precum și a influenței cuprului
de uz electrotehnic și a hârtiei electroizolante asupra
formărilor de gaze, câte 200 grame de probă de ulei
au fost introduse în baloane Erlenmayer cu șlif și dop
rodat. La fiecare sort de ulei investigat (Tabelul 1),
au fost pregătite câte 4 probe, respectiv: ulei pur,
ulei cu adaos de cca. 100 cm2 folie (grosime 36±4 μm)
de cupru de uz electrotehnic, ulei cu adaos de cca.
100 cm2 hârtie de izolație Kraft (tip 22HCC fabricat de
Weidmann) și ulei cu 100 cm2, folie de cupru și
100cm2 hârtie de izolație.
Tabelul 1. Uleiurile electroizolante investigate
Cod probă Compoziție Tip/fabricant
U1 Ulei mineral MOL TO-30.01R [55]
U2 Preponderent ester vegetal Biotemp® [56]
U3 Ester sintetic LUMINOL [57]
Ester vegetal cu 0,5 %
U4 MF-UPMEE;P1MF [58]
antioxidant
U5 Ulei mineral Nynas [59]
Baloanele cu probe astfel pregătite au fost închise
cu dop (acces îngrădit la oxigenul atmosferic) și
expuse stocării termice la 110±3°C timp de 1000 de
ore într-o etuvă France Etuve tip XL 980.
Înainte și periodic pe parcursul tratamentului
termic, conținuturile în gaze a uleiurilor investigate
au fost determinate cu un gaz cromatograf Perkin
Elmer 600 CLARUS (SUA).
 ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 2017, vol. 65, nr. 2
3. Rezultate experimentale și interpretare
Rezultatele determinărilor privind evoluția
formărilor de gaze (în litri de gaz în condiții normale
formate în 1 kg ulei) în probele de ulei mineral U1
sunt prezentate comparativ în fig. 1.
Figura 1. Evoluția formărilor de gaze în U1
Din analiza fig. 1, se constată că formarea CO2 și
CO nu este influențată de contactul cu folia de cupru,
în schimb este puternic accelerată (de cca. 4 ori) în
contact cu hârtia electroizolantă. Această
comportare sugerează faptul că formarea CO 2 și CO
se datorează atât conținutului inițial în oxigen
dizolvat al uleiului care sub influența tratamentului
termic se consumă prin reacții de oxidare ale
hidrocarburilor din ulei [60], cât și degradării hârtiei
electroizolante prin formare de produși furanici
(schița din fig. 2) și descompunerea compușilor
intermediari.
Figura 2. Schița proceselor de degradare a celulozei în produși
furanici
Se constată că anhidrida formică CH2O formată la
conversia 5HMF în 2FOL (fig. 4, infra), în absența
oxigenului și prezența hidrogenului dizolvat în ulei se
25
transformă în apă și CH4, iar în prezența oxigenului,
trece în acid formic HCOOH care, în prezența
oxigenului formează CO2 și apă, iar în absența
oxigenului, se descompune în apă și CO sau în H2 și
CO2.
De asemenea, se remarcă faptul că în prezența
foliei de cupru, după cca. 600 de ore de expunere la
tratament termic, formarea gazelor de cracare (H2,
CH4, C2H4, C2H6) se accelerează de cca. 4 ori, fapt ce
se datorează probabil acțiunii catalitice a filmului de
Cu2O format pe suprafața foliei de cupru în urma
reacției cu oxigenul dizolvat în ulei [9, 19, 53, 60,
61].
Rezultatele determinărilor privind evoluția
formărilor de gaze în probele de ulei preponderent
vegetal U2 sunt prezentate comparativ în fig. 3.
Figura 3. Evoluția formărilor de gaze în U2
Din analiza fig. 3, în comparație cu fig. 1, se
constată că în U2 atât în prezența cuprului și/sau a
hârtiei, cât și în absența acestora, după cca. 400 de
ore de tratament termic formarea CO și CO2 are o
tendință de limitare.
Această constatare este în bună concordanță cu
rezultatele din [61] și sugerează faptul că limitarea
formării de CO și CO2 se datorează atât epuizării
oxigenului dizolvat în ulei, cât și stabilității deosebite
a hârtiei electroizolante în esteri [1, 15, 20, 21, 60,
61] (procesele din fig. 2 sunt mult frânate). De
asemenea, se constată că prezența cuprului și/sau a
hârtiei nu influențează remarcabil volumul gazelor de
cracare, ușor inflamabile (H2, CH4, C2H4, C2H6)
26 ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 2017, vol. 65, nr. 2

formate — evoluția formării acestora fiind

aproximativ liniară în primele cca. 800 de ore de
tratament termic, după care prezintă o tendință de
accelerare.
Rezultatele determinărilor privind evoluția
formărilor de gaze în probele de ulei pe bază de ester
sintetic U3 sunt prezentate comparativ în fig. 4.

Figura 5. Evoluția formărilor de gaze în U4

Rezultatele determinărilor privind evoluția

formărilor de gaze în probele de ulei mineral U5 sunt
prezentate comparativ în fig. 6.

Figura 4. Evoluția formărilor de gaze în U3

Prin analiza datelor din fig. 4, se constată că

volumul gazelor formate în timpul tratamentului
termic al esterului sintetic U3 este substanțial mai
mic (de cca. 10 ori decât în U2 și de cca. 100 ori mai
mic decât în U2). De asemenea, se constată că
formarea CO și CO2 prezintă o evoluție aproximativ
liniară, spre deosebire de cea a gazelor de cracare
care prezintă o evoluție exponențială (probabil
datorită unor procese autocatalitice — independente
de prezența cuprului și/sau a hârtiei).
Rezultatele determinărilor privind evoluția
formărilor de gaze în probele de ulei pe bază de ester
natural deshidratat și cu 0,5% adaos de antioxidant
U4 [58] sunt prezentate comparativ în fig. 5.

Figura 6. Evoluția formărilor de gaze în U5

 ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 2017, vol. 65, nr. 2
Prin analiza datelor din fig. 5, se constată că
volumul gazelor formate în timpul tratamentului
termic a uleiului vegetal U4 din punct de vedere
cantitativ este apropiat de cel din esterul sintetic U3.
Din punct de vedere cinetic se remarcă faptul că după
primele cca. 500 de ore de tratament termic
formarea CO2 și CO crește exponențial după care se
limitează la valori cuprinse între 0,06 (în contact cu
hârtia electroizolantă) și 0,15 (în contact cu cupru)
normal litri/kg ulei. Interesant de remarcat este
faptul că formarea gazelor de cracare este
nesemnificativă în primele cca. 500 de ore de
tratament termic, după care crește exponențial.
Corelând această constatare cu conținutul inițial
relativ mic de oxigen dizolvat în U4 (cca. 2500 ppm
față de valori cuprinse între 8000 și 20000 ppm în
celelalte uleiuri investigate [60]) se consideră că
procesele de formare a CO2 și CO consumă tot
oxigenul din proba de ulei în primele cca. 500 de ore
de tratament termic. La acest proces, probabil
contribuie și prezența antioxidantului în U4 [58].
Prin analiza datelor din fig. 6, se constată că în
timpul tratamentului termic, probele de ulei U5 se
comportă foarte asemănător cu cele de ulei U1 —
diferență semnificativă fiind înregistrată doar în
prezența hârtiei electroizolante — la care se constată
o cantitate de CO2 și CO formată remarcabil mai mare
(cca. 1,5 nL/kg la U5 față de cca. 1,2 nL/kg la O1).
Această diferență indică o compatibilitate cu hârtia
electroizolantă mai mică a U5 în comparație cu U1 —
constatare care este în bună concordanță cu
rezultatele determinărilor privind evoluția în timpul
tratamentului termic a culorii (evaluat prin
determinarea indicelui de iod) acestor sorturi de ulei
([60], Tabelul 2).
Prin analiza comparativă a fig. 1, 3, 4, 5 și 6, se
constată că formarea gazelor ușor inflamabile (H2,
CH4, C2H4, C2H6) în timpul celor 1000 de ore de
tratament termic la 110±3C este determinată de
tipul și sortul (fabricantul) uleiurilor investigate.
Astfel, în cazul uleiurilor minerale s-au înregistrat
valori maxime (în prezența simultană a cuprului și a
hârtiei) de 1,0 nL/kg la U5, respectiv de 0,8 nL/kg la
U1 — substanțial mai mari decât în cazul uleiurilor pe
bază de esteri naturali sau sintetici la care (în condiții
similare) au fost înregistrate valorile 0,28 nL/kg (de
peste 3 ori mai mici) la U2, la U3 de 0,09 nL/kg (de
cca. 10 ori mai mici) și de 0,14 nL/kg (de cca. 7 ori
mai mici) la U4.
În fig. 7, se prezintă comparativ volumul total (în
condiții normale) de gaze degajate de 1kg din
uleiurile investigate expuse solicitării termice la
110±3C în condițiile apropiate de cele din exploatare
(în contact cu hârtie electroizolantă și cupru de uz
electrotehnic în cuvă închisă — acces limitat al
oxigenului atmosferic).
27
3.0
Volumul total de gaze [nL/kg]
U1 +Cu + hartie
2.5 U2 + Cu + Hartie
2.0
U3 + Cu + hartie
U4 + Cu + hartie
1.5 U5 + Cu + hartie
1.0
0.5
0.0
0 200 400 600 800 1000
Timp expunere [ore]
Figura 7. Evoluția comparativă a formărilor de gaze în
uleiurile investigate
Din analiza fig. 7, se constată că volumul total de
gaze formate în urma îmbătrânirii termice a uleiurilor
investigate, în condițiile de exploatare (cuvă etanș
închisă prevăzut cu supapă de siguranță; în contact
cu hârtie electroizolantă și cupru de uz
electrotehnic), este determinat de tipul și sortul
uleiului. Conform datelor din fig. 7, în cazul uleiurilor
investigate, în condițiile de îmbătrânire termică date
(110±3C, acces limitat la oxigenul atmosferic, fără
stres electric), cantitatea cea mai mare de gaze
formate s-a înregistrat la uleiul mineral U5 (2,76
nL/kg), valoare apropiată de cel format în uleiul
mineral U1 (2,30 nL/kg). În uleiurile pe bază de
esteri, au fost înregistrate valori semnificativ mai
mici, respectiv de cca. 0,14 nL/kg în esterul sintetic
U3 (de cca. 20 de ori mai mic decât în U5), cca. 0,27
nL/kg în uleiul vegetal U4 (de cca. 10 ori mai mic
decât în U5) respectiv de 0,54 nL/kg în uleiul
preponderent vegetal U2.
Datele experimentale obținute și prezentate în
fig. 1, 3, 4, 5, 6 și 7 indică faptul că, în cazul
defectării sistemului de protecție la suprapresiune,
riscul de explozie a cuvei transformatorului și
producerea de incendii devastatoare este de peste 10
ori mai mic la transformatoarele umplute cu ulei pe
bază de esteri decât la cele umplute cu ulei
tradițional (mineral). Având în vedere acest
considerent, precum și faptul că esterii naturali
(uleiurile vegetale) care se obțin din resurse
regenerabile prin tehnologii prietenoase mediului, nu
sunt toxici și se biodegradează rapid în condiții
naturale, nu corodează cuprul etc. [1, 9, 15, 16, 19,
53,54] în perspectiva dezvoltării durabile și a
protejării mediului este recomandabil ca în aplicațiile
electrice uleiurile minerale tradiționale să fie
înlocuite cu esteri naturali (uleiuri vegetale). Având
în vedere aceste considerente, se consideră că este
necesar ca printr-o informare ecologică susținută [62–
64], fabricanții și utilizatorii de echipamente
electrice să fie convinși ca să renunțe la utilizarea
uleiurilor minerale tradiționale în favoarea uleiurilor
vegetale.
4. Concluzii
În scopul evaluării riscului de explozie și de foc la
echipamentele electrice ce utilizează fluide electro-
izolante, au fost determinate comparativ gazele
formate în urma îmbătrânirii termice a unor uleiuri
de uz electrotehnic. În urma prelucrării datelor
experimentale comparative obținute prin tehnica gaz
cromatografiei pe 5 sorturi diferite de fluide
electroizolante (un sort de ulei vegetal cu conținut
28 ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 2017, vol. 65, nr. 2
oleic ridicat și cu adaos de 0,5% antioxidant „model
funcțional” — în comparație cu 2 sorturi comerciale
de ulei mineral, 1 sort comercial de ulei
preponderent vegetal, 1 sort comercial de ester
sintetic) îmbătrânite termic la 110±3C în vase
închise (acces limitat la oxigenul atmosferic) și în
contact cu hârtie electroizolantă și/sau cupru de uz
electrotehnic, s-au constatat următoarele:
 în absența cuprului și a hârtiei electroizolante,
formarea CO2 și CO pe parcursul tratamentului
termic prezintă o tendință de limitare (mai
pronunțată în uleiurile cu conținut inițial
scăzut de oxigen – în special U4), ceea ce duce
la concluzia că, în aceste condiții, formarea
acestor gaze se datorează reacțiilor de
degradare (de ardere) a componenților
uleiurilor investigate cu oxigenul; tendință de
oxidare cu formare de CO2 și CO maximă au
prezentat uleiurile minerale (U5 — 0,3 nL/kg și
U1 — 0,28 nL/kg), valori semnificativ mai mici
fiind înregistrate la uleiul pe bază de ester
sintetic (U3–0,03 nL/kg), uleiul vegetal cu înalt
conținut oleic (U4–0,07 nL/kg) și uleiul
preponderent vegetal (U2–0,13 nL/kg);
 contactul cu cupru în timpul îmbătrânirii
termice a uleiurilor investigate duce la
creșterea cu 35–50 % a volumului de CO2 și CO,
probabil, datorat efectului catalitic al cuprului
asupra proceselor globale de oxidare;
 contactul cu hârtia electroizolantă în timpul
îmbătrânirii termice a uleiurilor minerale
investigate duce la creșterea substanțială a
volumului de CO2 și CO format (de 4 ori la U1
și de 5 ori la U5), ceea ce se explică prin
descompunerea produșilor furanici formați în
urma degradării hârtiei sub acțiunea uleiurilor
minerale; în cazul uleiurilor pe bază de esteri
(U2, U3 și U4) volumul de CO2 și CO format
scade cu 5–15 %, ceea ce susține concluzia că
esterii naturali cât și cei sintetici stabilizează
hârtia electroizolantă;
 în absența cuprului și a hârtiei electroizolante,
formarea de gaze ușor inflamabile (H2, CH4,
C2H4 și C2H6) evoluează exponențial pe
parcursul tratamentului termic, ceea ce
sugerează că formarea acestor gaze este
rezultatul unor procese atocatalitice —
volumul maxim (de cca. 0,15 nL/kg) de gaze
inflamabile formate după 1000 de ore de
îmbătrânire, s-a înregistrat la U1, U2 și U5 și
valori semnificativ mai mici la esterul sintetic
(U3–0,065 nL/kg) și cel natural cu conținut
înalt oleic (U4–0,085 nL/kg);
 contactul cu cupru în timpul îmbătrânirii
termice a uleiurilor investigate duce la
creșterea cu 10–30 % a volumului de gaze
inflamabile formate, fapt ce se explică prin
efectul catalitic al Cu2O asupra proceselor de
cracare prin care se formează aceste gaze;
 contactul cu hârtia electroizolantă în timpul
îmbătrânirii termice a uleiurilor investigate nu
modifică remarcabil volumul de gaze
inflamabile formate, constatare ce susține
concluzia că formarea de H2, CH4, C2H4 și C2H6
este rezultatul reacțiilor de cracare a
componenților uleiurilor și nu a reacțiilor
dintre uleiuri și celuloza din hârtia
electroizolantă;
 volumul total de gaze formate la îmbătrânirea
termică (1000 de ore la 110C) în contact cu
hârtie electroizolantă și cu cupru a uleiurilor
minerale (cca. 2,5 nL/kg) este de cca. 10 ori
mai mare decât în cazul esterului sintetic U3 și
a esterului vegetal cu înalt conținut oleic U4.
5. References
[1] LINGVAY I, BUDRUGEAC P, UDREA O, RADU E, MARINESCU
M, “Vegetable esters: an ecological alternative to replace
mineral oils for electrical usage”, in Electrotehnică,
Electronică, Automatică (EEA). 2015; vol. 63 (1): pp. 64–
70.
[2] DE CARLO RM, SARZANINI C, BRUZZONITI MC, TUMIATTI V,
“Copper-in-oil Dissolution and Copper-on-paper Deposition
Behavior of Mineral Insulating Oils”, in IEEE Transactions
on Dielectrics and Electrical Insulation. 2014; vol. 21 (2):
pp. 666-673.
[3] SCATIGGIO F, TUMIATTI V, MAINA R, TUMIATTI M, POMPILI
M, BARTNIKAS R, “Corrosive Sulphur Induced Failures in
Oil-Filled Electrical Power Transformers and Shunt
Reactors”, in IEEE Transactions on Power Delivery. 2009;
DOI: 10.1109/TPWRD.2008.2005369, vol. 24. (3): pp. 1240–
1248.
[4] MAINA R, TUMIATTI V, “Corrosive Sulphur Effects in
Transformer Oils and Remedial Procedures”, in IEEE
Transactions dielectrics and Electrical Insulation. 2009;
vol. 16 (6): p. 1655 – 1663.
[5] BRUZZONITI MC, DE CARLO RM, SARZANINI C, TUMIATTI V,
“Stability and Reactivity of Sulphur Compounds against
Copper in Insulating Mineral Oil: Definition of a
Corrosiveness Ranking”, in Industrial & Engineering
Chemistry Research. 2014; vol. 53 (21): p. 8675–8684.
[6] SMITH JILL R, SEN PK, “Corrosive Sulphur in Transformer
Oil, Industry Applications Society Annual Meeting (IAS),
2010 IEEE; 2010 3-7 Oct.; Houston, TX, DOI:
10.1109/IAS.2010.5616912.
[7] TAMURA R, ANETAI H, YOSHIDOME A, ISHII T, “Examination
of Corrosive Sulphur in Insulating Oils”, in Journal of the
Japan Petroleum Institute. 1981; vol. 24 (3): pp. 167-172.
[8] ZHOU Q, RAO JX, XIE H, WANG SZ, “Summary of research
on corrosive sulphur in oil-paper insulation system”, in
Proc. International Conference on High Voltage
Engineering and Application (ICHVE); 2014; DOI: 10.1109
/ICHVE. 2014.7035480, pp. 1–4.
[9] MITREA S, OPRINA G, RADU E, MARINESCU V, VOINA A,
LINGVAY I, “Corrosion of copper and carbon steel in some
electrical purposes oils”, in Rev. Chim. (Bucharest). 2016;
vol. 67 (9): pp. 1707–1712.
[10] CENNAMO N, DE MARIA L, D’AGOSTINO G, ZENI L,
PESAVENTO M, “Monitoring of Low Levels of Furfural in
Power Transformer Oil with a Sensor System Based on a
POF-MIP Platform”, in Sensors (Basel). 2015; vol. 15 (4):
pp. 8499–8511.
[11] YUAN Z, CHEN M, LEI H, LIN C, „Make Use of Water and
Furfural to Carry out Transformer Aging Estimation”, in
Proc. of Power and Energy Engineering Conference
(APPEEC); 2010; IEEExplore DOI: 10.1109 /APPEEC.
2010.5449347; pp. 1-3.
[12] COTESCU SL, MEREANU A, BUNEA M, PREDUȚ C, POPESCU
C, NOTHINGER P, DUMITRAN L, TĂNĂSESCU G, CIOLACU F,
“Accelerated thermal aging tests of insulation paper - oil
in transformers and electric autotransformers”, in
Electrotehnică, Electronică, Automatică (EEA). 2007; vol.
55 (1): pp. 19–24.
[13] LINHJELL D, LUNDGAARD L, GAFVERT U, “Dielectric
response of mineral oil impregnated cellulose and the
impact of aging”, in IEEE Transactions on Dielectrics and
Electrical Insulation. 2007; vol. 14, (1): pp. 156–169.
[14] MCSHANE CP, RAPP KJ, CORKRAN JL, GAUGER GA, LUKSICH
J, “Aging of Kraft paper in natural ester dielectric fluid”,
 ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 2017, vol. 65, nr. 2
in Proc. of 2002 IEEE 14th International Conference on
Dielectric Liquids, ICDL; 2002 July 7-12; Graz, Austria, DOI:
10.1109/ICDL.2002.1022722; pp. 173–177.
[15] LINGVAY I, UNGUREANU LC, OPRINA G, STĂNOI V, VOINA A,
PICA A, „Thermo-Chemical Stability and Compatibility with
Insulation Paper of some Insulating Fluids”, in
Electrotehnică, Electronică, Automatică (EEA). 2017; vol.
65 (1): pp. 62-66.
[16] RADU E, UDREA O, LINGVAY M, SZATMÁRI I, LINGVAY I,
“Contributions to evaluation of the biodegradability by
Aspergillus niger and other fungi’s of some insulating oils”,
in JSE- Journal of Sustainable Energy. 2015; vol. 6, nr. 2:
pp. 52-57.
[17] AI- JAWHARI IFH, “Ability of Some Soil Fungi in
Biodegradation of Petroleum Hydrocarbon”, in Journal of
Applied & Environmental Microbiology. 2014; vol. 2, (2):
pp. 46-52.
[18] LINGVAY I, BUDRUGEAC P, VOINA A, CUCOS A, MOSCALIUC
H, “Comparative Study of the Thermo-Oxidative Stability
of Some Electro-Insulating Oils”, in Rev. Chim.
(Bucharest). 2016; vol. 67 (11): pp. 2202–2206.
[19] VOINA A, RADU E, MITREA S, OPRINA G, LINGVAY I, ȘERBAN
F, PICA A, “Study regarding corrosiveness and thermal
stability of some insulating oils in contact with red cooper
and S235J2G3 carbon steel”, in Proc. of DEMISEE 2016;
IEEExplore; DOI: 10.1109/DEMISEE.2016.7530462, pp. 44-
47.
[20] LIAO R, HAO J, CHEN G, MA Z, YANG L, “A Comparative
Study of Physicochemical, Dielectric and Thermal
Properties of Pressboard Insulation Impregnated with
Natural Ester and Mineral Oil”, in IEEE Transactions on
Dielectrics and Electrical Insulation. 2011; vol. 18/5: pp.
1626-1637.
[21] CIURIUC A, VIHACENCU MS, DUMITRAN LM, NOȚINGHER PV,
“Comparative Study on Power Transformer Vegetable and
Mineral Oil Ageing”, in Annals of the University of Craiova.
2012; no. 36: pp. 46-51, 2012.
[22] DEGERATU S, ROTARU P, RIZESCU S, DANOIU S, BIZDOACA
NG, ALBOTEANU LI, MANOLEA HO, “Condition monitoring
of transformer oil using thermal analysis and other
techniques”, in J. Therm. Anal. Calorim. 2015; 119, nr. 3:
pp. 1679–1692.
[23] FOFANA I, SABAU J, BUSSIÈRES D, ROBERTSON EB, “The
Mechanism of Gassing in Power Transformers”, in Proc. of
the IEEE International Conference on Dielectric Liquids
(ICDL '08); 2008; pp. 1–4.
[24] SABAU J, STOCKHUYZEN R, “The side Effects of Gassing in
Power Transformers” in Proc. of 2000 Annual Report
Conference on Electrical Insulation and Dielectric
Phenomena; 2000 October; Victoria, BC, Canada, vol.1; pp
264-267.
[25] MARTIN D, LELEKAKIS N, WIJAYA J, DUVAL M, SAHA T,
“Investigations Into the Stray Gassing of Oils in the Fault
Diagnosis of Transformers”, in IEEE Transactions on Power
Delivery. 2014; vol. 29, (5): pp. 2369–2374.
[26] WEESMAA J, STERNER M, PAHLAVANPOUR B, BERGELD L,
NUNES J, “Study about stray gas generation in transformer
oil at different temperatures”, in Proc. of 18th
International Conference on Dielectric Liquids (ICDL);
2014; IEEExplore DOI: 10.1109/ICDL.2014.6893096, pp. 1-
8.
[27] HÖHLEIN IA, “Stray gassing of insulating liquids -
Manifestation and influence on diagnostics”, in Proc. of
18th International Conference on Dielectric Liquids (ICDL);
2014; IEEExplore DOI: 10.1109/ICDL.2014.6893077; pp. 1-
3.
[28] CASSERLY E, RASCO JM, “Stray gassing of refinery streams
and transformer oil produced from them”, in Proc. of 18th
International Conference on Dielectric Liquids (ICDL);
2014; IEEExplore DOI: 10.1109/ICDL.2014.6893100; pp. 1-
4.
[29] FRIMPONG G, PAGE S, CARRANDER K, CHERRY D,
“Transformers transformed using vegetable oil as an
insulating fluid reduces transformer fire risk”, in ABB
review. 2012; 2|12: pp. 49–54.
[30] PERRIER C, BEROUAL A, “Experimental Investigations on
Insulating Liquids for Power Transformers: Mineral, Ester
29
and Silicone oils”, in IEEE Electrical Insulation Magazine.
2009; 25/6: pp. 6-13.
[31] SINGHA S, ASANO R, FRIMPONG G, CLAIBORNE CC, CHERRY
D, “Comparative aging characteristics between a high oleic
natural ester dielectric liquid and mineral oil”, in IEEE
Transactions on Dielectrics and Electrical Insulation. 2014;
vol. 21, (1): pp 149–158.
[32] ULRYCH J, SVOBODA M, POLANSKÝ R, PIHERA J, “Dielectric
analysis of vegetable and mineral oils”, in Proc. of 18th
International Conference on Dielectric Liquids (ICDL);
2014; IEEExplore DOI: 10.1109/ICDL.2014.6893085; pp. 1-
4.
[33] BERTRAND Y, HOANG LC, “Vegetal oils as substitute for
mineral oils”, in Proc. of the 7th International Conference
on Properties and Applications of Dielectric Materials;
2003; IEEExplore DOI: 10.1109/ICPADM.2003.1218460.
[34] DUMITRAN LM, CIURIUC A, NOȚINGHER PV, “Thermal
Ageing Effects on the Dielectric Properties and Moisture
Content of Vegetable and Mineral Oil Used in Power
Transformers”, in Proc. of Advanced Topics in Electrical
Engineering; 2013 May 23-25; Bucharest, Romania; DOI
10.1109 /ATEE.2013. 6563459; pp. 1-6.
[35] RAJESH P, KINNARI P, RAMESH VU, RASBINDU VM,
“Rheology of transformer oil based ferro-fluids”, in Indian
Journal of Engineering and Materials Sciences. 2014; vol.
11(4): pp. 301-304.
[36] CHAUDHARI S, PATIL S, ZAMBARE R, CHAKRABORTY S,
“Exploration on use of ferro-fluid in power transformers”,
IEEE Xplore DOI: 10.1109/ICPADM.2012.6318921.
[37] KIRÁLY J, MARTON K, CIMBALA R, KOLCUNOVÁ I,
“Dependence of dissipation factor and conductivity of
magnetic fluids on temperature”, in Electrotehnică,
Electronică, Automatică (EEA). 2012; vol. 60, no. 1: pp.
32–36.
[38] CIMBALA R, KIRÁLY J, GERMAN-SOBEK M, “Ageing of
Transformer Ferrofluid Oil as to Capacitance in Frequency
Domain at Initial Stage of Ageing”, in Electrotehnică,
Electronică, Automatică (EEA). 2014; Vol. 62, no. 3: pp.
90–95.
[39] WEIGEN C, XI C, SHANGYI P, JIAN L, “Canonical Correlation
Between Partial Discharges and Gas Formation in
Transformer Oil Paper Insulation”, in Energies (5). 2012;
DOI:10.3390/en5041081; p. 1081-1097.
[40] KASSI KS, FOFANA I, MEGHNEFI F, YEO Z, “Impact of local
overheating on conventional and hybrid insulations for
power transformers”, in IEEE Trans. Dielectr. Electr. Insul.
2015; 22: pp. 2543–2553.
[41] CHENMENG X, QUAN Z, JIAN L, QINGDAN H, HAOYONG S,
ZHAOTAO Z, “Comparison of Dissolved Gases in Mineral and
Vegetable Insulating Oils under Typical Electrical and
Thermal Faults”, in Energies (9). 2016; DOI:
10.3390/en9050312; pp. 1-22.
[42] WANG Z, YI X, HUANG J, HINSHAW JV, NOAKHES J, “Fault
gas generation in natural-ester fluid under localized
thermal faults”, in IEEE Electr. Insul. Mag. 2012; 28: pp.
45–56.
[43] JOVALEKIC M, VUKOVIC D, TENBOHLEN S, “Gassing
behaviour of various alternative insulating liquids under
thermal and electrical stress”, in Proc. of the IEEE
International Symposium on Electrical Insulation; 2012
June 10–13; San Juan, Puerto Rico; pp. 490–493.
[44] NITIN KD, JAGDISH BH, “Fuzzy Algorithm for Power
Transformer Diagnostics, Advances in Fuzzy Systems”, ID
421621; http://dx.doi.org/10.1155/2013/421621; vol.
2013: pp. 1-7.
[45] MARTIN D, CUI Y, SAHA T, LELEKAKIS N, WIJAYA J, “Life
Estimation Techniques for Transformer Insulation, Power
Engineering Conference (AUPEC)”; 2013; Australasian
Universities; DOI: 10.1109/AUPEC.2013.6725457.
[46] SONALI MA, BANSIDHAR EK, “Remaining Life Assessment of
Power Transformer”, in Journal of Automation and
Control. 2014; vol. 2, (2): pp. 45-48.
[47] POLANSKÝ R, PROSR P, PIHERA J, “Determination of the
thermal endurance of transformer oil by structural
analyses”, in Proc. of 18th International Conference on
Dielectric Liquids (ICDL); 2014; IEEExplore, DOI: 10.1109
/ICDL.2014.6893097; pp. 1-4.
30 ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 2017, vol. 65, nr. 2
[48] ZHENG YB, SUN CX, LI J, YANG Q, CHEN WG, “Entropy-
based bagging for fault prediction of transformers using
oil-dissolved gas data” in Energies 4. 2011; pp. 1138–1147.
[49] BAKAR NA, ABU-SIADA A, ISLAM S, “A review of dissolved
gas analysis measurement and interpretation techniques”
in IEEE Electr. Insul. Mag. 2014; 30: pp. 39–49.
[50] OPRINA G, RADERMACHER L, LINGVAY D, MARIN D, VOINA
A, MITREA S, “Bituminous insulations durability of
underground metallic pipelines: 1. Field investigations
(case analysis)”, in Rev. Chim. (Bucharest). 2017; vol. 68,
(3): pp. 581–585.
[51] RADERMACHER L, MOSCALIUC H, MARIN D, LINGVAY D,
OPRINA G, “Innovative Technical Solution for Intrinsic
Cathodic Protection and Electric Safety of an Underground
Metallic Gas Pipe-Line”, in Electrotehnică, Electronică,
Automatică (EEA). 2016; vol. 64 (2): pp. 113–118.
[52] LINGVAY I, RADU E, CARAMITU A, PĂTROI D, OPRINA G,
RADERMACHER L, MITREA S, “Bituminous insulations
durability of underground metallic pipelines – 2.
Laboratory study on the aging of bituminous material”, in
Rev. Chim. (Bucharest). 2017; vol. 68, (4).
[53] LINGVAY I, OPRINA G, MARINESCU V, MITREA S, “Behaviour
of electrical purposes copper in thermal cycled
transformer oils”, in Electrotehnică, Electronică,
Automatică (EEA). 2016; vol. 64 (4): pp. 5–10.
[54] LINGVAY I, OPRINA G, CUCOȘ A, RADU E, VOINA A, “Study
of some insulating oils aging by thermal cycling”, in
Journal of Sustainable Energy – JSE. 2016; vol. 7, (3): pp.
65-70.
[55] *** MOL TO–30.01R - Ulei mineral, electroizolant,
neaditivat, http://www.lubrifianti.com/produs/transfor
mator-897/mol-to-30-01-r.html
[56] *** BIOTEMP® - Biodegradable Dielectric Insulating Fluid,
http://www.nttworldwide.com/docs/BIOTEMP-ABB.pdf
[57] *** LUMINOL™ TR/TRI high-efficiency electrical insulation
fluids http://lubricants.petro-canada.ca/resource/
download.aspx?type=TechData&iproduct=1780&language=
en
[58] *** Ulei electroizolant prietenos mediului pentru
echipamente electrice – UVPMEE, MF-UPMEE, P1MF:
http://www.icpe-ca.ro/proiecte/proiecte-nationale/pn-
2014/uvpmee.pdf
[59] *** Nynas Naphthenics AB “Transformatorenöl Handbuch”
www.nynas.com/naphthenics; http://www.nynas.com
/Segment/Transformer-oils/Our-transformer-oil-
products/Nytro-Taurus---Standard-grade/
[60] LINGVAY I, OPRINA G, UNGUREANU LC, PICA A, STĂNOI V,
“Thermal Ageing of Some Insulating Fluids in Contact with
Insulation Paper and Copper”, in Rev. Chim. Bucharest, in
press.
[61] LINGVAY I, OPRINA G, STANOI V, PICA A, UNGUREANU LC,
SERBAN F, “Studies on the Influence of Copper and
Insulation Paper on the Accelerated Thermal Ageing of
Some Insulating Fluids”, in Rev. Chim. Bucharest, in press.
[62] ÖLLERER K, “Environmental education - Between necessity
and opportunity”, in Calitatea Vieții. 2012; vol. 23 (1): pp.
25-44.
[63] BOGNER FX, “The influence of short-term outdoor ecology
education on long-term variables of environmental
perspective”, in The Journal of Environmental Education.
1998; vol. 29 (4): pp. 17–29.
[64] ÖLLERER K, “Environmental education – The bumpy road
from childhood foraging to literacy and active
responsibility”, in Journal of Integrative Environmental
Sciences. 2015; vol. 12, (3): pp. 205–216.
Acknowledgment
This work was financially supported by the UEFISCDI of
Romania, under the scientific Programme PN II – PCCA, Contract
100/2014 – UPMEE.
Biography
Doc. eng. Iosif LINGVAY was born in Sighetu
Marmației (RO), on Febr. 25, 1949. He
graduated the University „Politehnica” of
Bucharest, (RO) in 1972, and in 1984 he received
the PhD degree in electrochemistry.
He is CS I and scientific secretary at INCDIE
ICPE-CA, in Bucharest.
His research interests concern operating safety of underground
pipelines and cables, marine corrosion, EMC, energy save etc.
e-mail address: coroziune@icpe-ca.ro
Eng. Valerica STĂNOI was born in Romania, on
August 11. She received a degree in chemical
engineering, Macromolecular Compound
Technology from Polytechnic Institute “T. Vuia”
Timișoara, Romania, in 1980.
She is senior scientific researcher and Head of Fire Safety and
Environmental Tests Laboratory.
Her current research interests include monitoring and diagnosis
of power transformer insulation condition – insulating oil testing,
insulation ageing, and alternative insulation materials for
transformers.
e-mail address: lsf@icmet.ro
Eng. Livia-Carmen UNGUREANU was born in
Turnu Severin (RO), on October 1, 1959. She
graduated the Technical University, Faculty of
Electrical Engineering in Craiova, in 1983.
Since 2015 she is certified as Auditor in Quality
Engineering.
She leads the activity of the Electrical Materials Laboratory from
ICMET since 2008, being responsible for chemical and electrical
tests on insulating materials. During the last 5 years, she
managed 2 R&D projects and 2 technical projects in the field of
power transformers and medium and high voltage dividers.
Her research interests concern: diagnosis of functional condition
of electric power equipment (power transformers) on the basis
of liquid and solid insulating materials analysis (oil, paper and
transformer board).
e-mail address: carmenung@icmet.ro
Eng. Florentina ȘERBAN was born in Buzău
(Romania), on February 21, 1984.
She graduated the University of Bucharest,
Faculty of Chemistry (Romania), in 2008. She
graduated Master of Environmental Quality
Control from the University of Bucharest,
Faculty of Chemistry (Romania), in 2010.
She is Head of ICAA SA Laboratory (Research Institute for
Advanced Coatings) (Romania) and participant in various
national and international research projects since 2010.
His research interests concern: nano-coatings, anticorrosive
coatings (corrosion protection of electrical equipment), special
products with high resistance to aggressive media,
environmental friendly coatings.
e-mail address: florentina.serban@icaaro.com
Doc. Chem. Adriana-Mariana BORȘ was born in
Romania, on July 06. She received a degree in
chemistry, Monitoring of emissions of
persistent organic pollutants to reduce
environmental impact at University
„Politehnica” from Bucharest, Romania, in
2007.
She is a senior scientific researcher at the National Institute for
Researcher and Development in Environmental Protection,
Romania. Her current research interests include monitoring and
methods use in the risk assessment of environmental,
management and quality control of environmental factors.
e-mail address: adrianambors@gmail.com