ue be 30.05.20! F Curtea de Justitie a Uniunii Europene 1. Precizri generale. Caracterizare. Princ’ Curtea de Justitie a Uniunii Europene este o institutie unionala comuna Uniunii Europene si EURATOM, care are ca atribujie principal asigurarea respectirii dreptului unional in aplicarea si interpretarea actelor normative unionale. Conform prevederilor art. 19 alin, (1) TUE, Curtea de Justifie a Uniunii Europene cuprinde Curtea de Justijie, Tribunalul si tribunale specializate (in prezent exist doar unul singur Tribunalul Funefiei Publice), institujii care asigura respectarea dreptului unional in interpretarea si aplicarea tratatelor, statelor membre revenindu-le obligafia de a stabili caile de atac necesare pentru a asigura o protectie jurisdictionala efectiva in domeniile reglementate de dreptul Uniunii Avand in vedere competenfele atribuite CJUE, se afirma, in doctrina, despre aceasta c poate fi privita ca: * instant internationala in sens clasic, atunci cfnd este sesizat& de Comisie sau de statele membre cu acfiuni impotriva unui alt stat membru, in virtutea prevederilor art, 258, 239 TFUE; * instanté_de_contencios administrativ, atunci cand este sesizati printr-o acfiune indreptata impotriva actiunilor sau inacfiunilor organelor unionale, in virtutea prevederilor art. 263 TFUE: . * instant de mune, in momentul in’ care solufioneaz& litigiile funcfionarilor publici unionali izvorte din raporturile juridice de munc&; solutionarea acestor litigii revenind in fapt ‘Tribunalului Funetiei Publice; + instanfa civila, in momentul in care se pronunfé urmare a introducerii acfiunilor prin care se solicit despigubiri pentru pagubele cauzate de funcfionarii unionali, in lipsa unor obligatii contractuale; + instania de arbitraj, urmare a unor clauze compromisorii dintr-un contraet sau pe baza unor convenfii de arbitraj; * instanta_de_contencios constitutional, atunci cand este sesizata print-o actiune preliminara privind interpretarea gi stabilirea valabilitajii unor norme juridice, in virtutea prevederilor art. 267 TFUE; * instanta de recurs gi instan{4 suprema — calitate ce nu este caracteristic instanfelor internationale (acestea din urma sunt construite cu un singur grad de jurisdictie si pentru a asigura doar posibilitatea exercitarii unor cai de atae extraordinare); Atunci cand actioneaza ca instanfa de contencios constitutional si ca instanta suprema, CIUE are ,obligafia de a asigura existenfa unei jurisprudenfe unionale unitare si s& contribuie la acoperirea carenjelor legislative gi la dezvoltarea UE. ca o uniune a dreptului”, Principiile fundamentale de funcfionare ale CJUE sunt urmatoarele: * principiul atribuirii sau imputerniciii speciale limitate ~ potrivit cAruia aplicarea si asigurarea respectirii dreptului unional sunt, intai de toate, sarcini ce revin statelor membre, prin instanfele nafionale, CJUE revenindu-i doar competenfele individual determinate prevazute de art, 258 si urm. din TFUE. De altfel, potrivit art. 19 alin. (1) TUE, statelor membre le revine obligafia de a stabili cdile de atac necesare pentru a asigura o protecfie jurisdictionala efectiva in domeniile reglementate de dreptul Uniunii * prineipiul interpretirii unitare si autonome a dreptului unional in toate statele membre ~ CJUE, prin jurisprudenja sa, interpreteazé termenii juridiei intr-un mod unional, sensulacestora fiind diferit de cel national, incerednd, astfel, s& creeze o ordine juridica originala gi unitara, din punctul nostru de vedere. + principiul_efectului_util_(principiul aplicdrii dreptului unional cu cea mai mare eficacitate) + principiul dezvoltirii dinamice a dreptului_unional ~ in corelatie cu scopurile si obiectivele de integrare stabilite. dar si cu modificdrile aduse dreptului unional primar pe parcursul dezvoltarii acestuia + principiul interpretarii dreptului_secundar in conformitate cu dreptul originar, fiind respectat si principiul ,,implied powers” — se au in vedere nu doar prevederile din tratatele de infiinqare. ci si din actele normative create ulterior acestora de institutiile UE. + principiul_dreptului_comparat (principiul respectrii _principiilor de drept fundamentale specifice statelor membre gi sistemelor de drept europene) - permite identificarea principiilor fundamentale de drept specifice, precum si efectele hotardrilor in diferitele sisteme de drept. Elemente specifice CJUE sau ale actului jurisdiefional unional pot fi considerate: + CJUE supraveghea7a si legislativul si executivul unional prin: 1. controlul asupra legalitatii actelor normative unionale; 2. controlul afacerilor administrative ale institutijlor unionale 's CUE solutioneazlitigile existente inte: 1. organele unionale; 2. organele unionale gi statele membre; 3. statele membre; 4. statele membre sau organele unionale, pe de o parte, si persoane fizice sau persoane juridice, pe de alta parte; 5. persoane fizice; 6. persoane juridice. + competenta CJUE este, in principiu, obligatorie, partile neavand posibilitatea de a refuza jurisdictia acesteia; + instanfele supreme ale statelor membre sunt obligate a solicita punetul de vedere CJUE in materia interpretarii sau a stabilirii valabilitatii normelor de drept unional, atunci end apar neclaritai, Curtea fiind obligaté a se pronunfa asupra acestora, fir a judeca gi fondul cauzei; + poate interveni in procedura de ratificare a unor tratate de drept intemational public, atunei cand organele unionale sunt obligate s& se consulte cu aceasta anterior semnétrii lor; + CIUE este o instanfa permanent, cu sediul la Luxembourg; + CJUE dispune, conform art, 344 TFUE, de o competent exclusiva, reglementarea litigiilor privind aplicarea gi interpretarea dreptului unional find cea exclusiv oferita de tratate; + CJUE judeca in prima si ultima instanfé, fiind inclusiy instant de recurs; + sedinfele de judecata, dezbaterile in fata CJUE sunt, de reguld, publice, conform prineipiului ind expres si limitativ prevazate; + deciziile CJUE sunt definitive gi au forfa executorie in cadrul limitelor teritoriale al UE; + CJUE este abilitatt si pronunfe sau si modifice sancfiuni pecuniare impotriva or justitiabil sau s& modifice sancfiuni pecuniare stabilite in mod administrativ de celelalte organe UE, dacéi al lor cuantum este contestat; + jurisprudenja CJUE, conform propriei aprecieri, este acceptatii sursé subsidiara a dreptului unional, iar in materia actiunilor in anulare, hotararea CJUE are autoritate absoluta de lucru judecat, nu numai inter partes,HL. Componenfa Curfii de Justitie Conform art. 19 alin. (2) TUE, Curtea de Justitie este compusa din cate un judecator pentru fiecare stat membru, find format asadar de 28 de judecdtori, in prezent. Numarul Judecatorilor poate fi marit, la solicitarea Curyii, de catre Consiliu, cu unanimitate de voturi Numitea_judecitorilor Curtii de Justitie, alesi dintre personalitafi care ofera toate garanfiile de independenfa si care intrunese condifiile cerute pentru exercitarea, in fatile lor, a cclor maj inalte func jurisdictionale, sau care sunt jurisconsulti ale céror competenfe sunt Tecunoscute, se face de comun acord de catre guvernele statelor membre, pentru o perioada de sase ani, dupa consultarea comitetului, prevazut de art.255 TFUE. Acest comitet este format din gapte personalitafi alese dintre fostii membri ai Curfii de Justifie si ai Tribunalului, dintre membrii instanfelor nationale supreme si din juristi reputafi, dintre care unul este propus de Parlamentul European. Adoptarea regulamentului de funcfionare al acestui comitet, precum gi Humirea membrilor acestuia, prin decizie, intra in sarcina Consiliului. Comitetul hotdriste la inigiativa pregedintelui Curfii de Justfic. Mandatul judecatorilor este de 6 ani, dar, conform art. 253 alin. (2) TFUE, la fiecare trei ani are loc o inlocuire parfiala a judecdtorilor $i avocatilor generali, in con de Statutul Curfii de Justitie 2 Uniunii Europene, Mai mult decat atat, judecatorii si avocati generali care igi incheie mandatul pot fi numifi din now, Mandatul unui judecator incepe de la in actul de data stabilité in acest sens in actul de numire. in cazul in care data nu este stabil numir mandatul incepe de la data acestui act. Modalitatea, procedura interna a fiecdrui stat de alegere a judecdtorului este specified stat membru, neexistind o procedur& unitar& la nivel unional in acest sens. in selectia acestui judecdtor intri in sarcina Consilinisi-Superior-al_Magistraturii Guyernului, la propunerea unei comisiei de selectie. Fiecare judecdtor are propriul séu cabinet, format din trei colaboratori_ personal (referent), alesi de catre judecdtor si angajati cu contract de durata determinata — 6 ani, gi secretarii Pe timpul exercitatii mandatului, judecdtorii CJUE beneficiaza de: + imuniltate de jurisdiotie fata de toate jurisdicfiile nationale, atét penale, c&t si civile, ce poate fi, insa, ridicaté de Plenul CIUE pentru motive bine intemeiate. Mai mult decét atat, conform art. alin, (1) din Statutul CJUE, in cea ce priveste actele indeplinite de acestia, inclusiv cuvintele rostite si scrise in calitatea lor oficiala, judecatorii continué si beneficieve de imunitate si dupa incetarea functiei lor; + inamovibilitate, putind fi eliberayi din functie sau decdzugi din dreptul de pensie doar urmare a exprimarii votului unanim al Plenului CJUE. Judecatorii au rang egal cu cel al comisarilor europeni. Pe_durata_mandatului, judecdtorii_nu_pot_exercita_nici_o_functie_politicd_sau administrativa, De asemenea, nu pot exercita nici o activitate profesional, fie c& este sau nu remuneratd, in afara cazului in care Consiliul, hotirind cu majoritate simpla, acordi 0 derogare cu titlu exceptional. Obligatiile judecatorilor sunt urmatoarele: + rezidenfa obligatorie la Luxembourg: + depunerea jurimantului in fafa Plenului, la inceperea activitafiis + consacrarea in intregime pentru indeplinirea mandatului lor; + abfinerea, in afara Curfii, de la orice comentariu care ar putea diuna reputatiei Curfii sau care ar putea fi interpretat drept o luare de pozifie a Curfi in dezbateri care depasese rolul siiu institutional + neacceptarea de cadouri, de orice natura, care ar putea afecta independenfa acestora: