[asso [B19 [D110 | L [| FISA Nr. FAIANTAREA BETONULUI 26 DEFINITIE, DESCRIERE Se manifesta prin Prezenta pe suprafata betonului a unor fisuri fine de dimensiuni reduse si orientate diferit. Foto 1 De regula, defectul apare pe suprafetele elementelor expuse insoleerii in cazul podurilor executate monolit si/sau pe suprafetele cu parti fine (agregat, ciment, apa) la fata exterioara. in cazul imbrac&mintilor din beton de ciment, conventional, conform instructiunilor ind. CD 98 - 76 prin faiantare se intelege Prezenta fisurilor si crapaturilor pe intreaga grosime a acesteia, orientate Pe diverse directii cu lungimea cuprinsa intre 10 - 30cm.CAUZE PROBABILE * * * jn cazul imbracamintilor din beton de ciment cauzele probabile in plus fata de Foto 2 Compozitia necorespunzatoare a betonului care favorizeaza contractia acestuia si anume: — dimensiunea si continutul de agregat grosier; = raportul a/c mare; — compozitia cimentului; — raportul agregat/ciment; - dozaje mari de ciment; — utilizarea adausurilor (exemplu: CaCl,); prezenta argilei in agregat. Turnarea betonului in perioade cu temperaturi atmosferice ridicate gi umiditate relativ redus&, ce provoaca o contractie neuniforma la suprafata elementului de beton si faiantarea acestuia; Masuri necorespunzatoare de tratare si pastrare a betonului dupa turnare; impiedicarea deformatiei elementului de catre fundatie sau elementele invecinate; Vibrarea betonului o perioada prea mare, conduce la migrarea spre partile exterioare ale elementului a partilor fine (nisip, ciment, apa); Armarea insuficienta a elementului pe anumite zone ale acestuia; Carbonarea betonului (vezi figa nr. 22); cele prezentate sunt: |Figa nr. 26 | Pag. 3/3 * Proiectarea necorespunzatoare, fara a tine seama de incarcarile produse din trafic, stabilirea incorecta a dozajelor de polimer, etc.; * Infiltratii de apa gi umezire partial sau totald a stratului de protectie a hidroizolatiei cumulat cu inghet - dezghet poate produce reducerea portantei acestuia; * Oboseala betonului datorita duratei mari de exploatare sub efectul unui trafic intens gi greu; * Deformatii (sageti) mari ale suprastructurii; * Asternerea si compactarea betonului necorespunzatoare, nerespectarea grosimii dalelor; * Lipsa sau degradarea materialului cu care s-a realizat colmatarea rosturilor. MOD DE PREVENIRE - Prevederea prin proiect gi/sau caiete de sarcini a compozitiei betoanelor, a tehnologiilor de preparare gi punere in opera a acestora; — Utilizarea unor compozitii de betoane cu concentratii reduse; - Armarea corespunzatoare a elementelor; — Protejarea betonului proaspat gi evitarea turnarii acestuia in perioade cu temperaturi atmosferice ridicate si/sau umiditati relativ reduse: - Vibrarea corespunzatoare a betonului; - in cazul imbrcamintii din beton de ciment, realizarea corespunzatoare a Stratului de protectie a hidroizolatiei si a betonului de panta; - Eliminarea cauzelor care produc carbonarea betonului (vezi figa nr. 22). MOD DE REMEDIERE - in situatia in care degradarea nu este extinsa, repararea elementelor afectate se va face conform “Instructiunilor tehnice privind Procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton gi beton armat” C 149 - 87: - In cazul in care degradarea este extinsé pe suprafete mari se va stabili adancimea de fisurare a betonului si se va intocmi in functie de aceasta proiectul de consolidare a elementului afectat; — in situatia in care adancimea de fisurare este redusa (mai micd decat grosimea stratului de acoperire al armaturii), se va proceda !a aplicarea unui strat de protectie conform “Instructiunilor tehnice departamentale pentru Protectia anticoroziva a elementelor din beton ale suprastructurii podurilor expuse factorilor climatici, noxelor si actiunii fondantilor chimici utilizati pe timp de iarna” CD 139 - 82; ~ Remedierea degradarii in cazul imbracamintii din beton de ciment se va face conform normativului C 22 - 84 si a instructiunilor tehnice ind. CD 169 - 87 (vezi figa nr 100).